Aspecte practice de polisomnografie si poligrafie

Ralica Bercea: curs pentru studenti/rezidenti

1. Aspecte practice de poligrafie
cardio-respiratorie şi
polisomnografie
Raluca Bercea
Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi

2. “ În somn
Mi se întâmplă să ţip,
Numai în somn,
Şi-nspăimântată de-ndrăzneală
Mă trezesc -
În liniştea disciplinată a nopţii,
Încerc să aud
Ţipete-n somnul vecin.
Dar vecinii-nţelepţi
Nu ţipă decât când sunt siguri
Că visează, că dorm,
În somnul din somn,
Unde nimeni n-aude
Îşi dau drumul la gură.
Ce liber vacarm
Trebuie să fie acolo,
În somnul din somn. ”
Ana Blandiana

4. Polisomnografia (PSG)
•Inregistrarea grafica a somnului
•Face parte din categoria investigatiilor
paraclinice neinvazive
•In general este o inregistrare lipsita de riscuri
•Inca putin cunoscuta atat in randul medicilor cat
si a pacientilor – importanta explicarea si
informarea acestora inainte de inregistrare.

5. Polisomnografia (PSG)
Somnul cu stadiile:


 EEG (2 canale)
 EOG (2 canale)
 EMG al muschilor
mentonieri
Sistemul cardio-vascular:
 ECG
 frecventa cardiaca
Movement:
 pozitia corpului
 miscarile membrelor
Respiratia:
 canula /termistor
 saturatia in oxigen
 miscari respiratorii
toracice
 miscari respiratorii
abdominale
 sforaitul

6. g
y
u
g
u
y
y
g
y

7. Investigatii aditionale
•Examen fizic initial (P gat, P abdomen, IMC, aspecte
particulare de conformatie ale fetei – micrognatie,
retrogantie etc.)
•Chestionare – evaluarea SDE (Epworth, Berlin, Pittsburg)
•Analize sanguine uzuale
•Explorari functionale (spirometrie)
•Radiografie pulmonara
•Consult ORL

8. • Analiza automata – precizie 80-90%
- raport PSG initial
• Validarea unui traseu:
 In prealabil – parcurgerea unui
raport PSG
 Analiza manuala, epoca cu epoca
sau “step by step” ale:
I parametrilor electrofiziologici -
stadiile somnului
II evenimentelor respiratorii – apnei,
hipopnei, sforait, SDRB etc.
- raport PSG final
Analiza unui traseu PSG

10. • O epoca = reprezinta o portiune dintr-un traseu PSG de neuro de 30 sec.
• Pentru a decide stadiile somnului sunt necesare cele 2 canale EEG.
• EOG si EMG sunt necesare pentru identificarea somnului REM.

11. Hipnograma este reprezentarea shematica a
somnului cu stadiile sale pe parcursul unei nopti.

12. First consensus based guidelines for staging sleep and scoring sleep
in normal human subjects:
A Manual of Standardized Terminology,
Techniques and Scoring System for
Sleep Stages of Human Subjects
Rechtschafeen and Kales, 1968
Public Health Service, U.S. Government Printing Office, Washington, D.C.
2007
The AASM Manual for the scoring of Sleep
and Associated Events
Rules, Terminology and Technical Specification

14. Stadiile somnului. De ce?
•Exista o gama larga de evenimente patologice
ce afecteaza calitatea somnului
•Calitatea somnului are ecou asupra
oraganismului si poate induce o afectiune
organica
•Arhitectura anormala a somnului poate fi un
marker a unei alte afectiuni

15. Stadiile somnului - date generale
Rechtschaffen and Kales (R & K) in 1968
Somnul NREM – cele 4 stadii
Somnul REM – somnul cu vise
R & K vor descrie metodologia de identificare a
stadiilor de somn la om prin stabilirea unor criterii de
citire a traseelor de EEG (electroencefalograma),
EOG (electrooculograma) si EMG (electromiograma).

17. WAKE < 5%
• EEG: unde ALFA (8-12 Hz) de amplitudine joasa, uneori pot avea
frecventa mixta (7-35 Hz)
• EMG: tonus muscular crescut
• EOG: miscari frecvente, clipiri (REMs)

18. STADIUL 1 5-10%
 EEG: unde de amplitudine relativ scazuta, cu frecventa 3-7 Hz
(THETA), < 50% unde alfa, absenta complexelor K si a spindles.
 EOG: • slow eye movements – miscari lente ale globilor oculari; • fara
REMs; • EMG: Activitate musculara prezenta.
 Stadiul 1 are de obicei o durata scurta (1-7 min).

19. STADIUL 2 50%
• EEG: complexe K, spindles:
< 3s cu frecventa 12-14 Hz.
* K complex: o unda cu amplitudine mare cu o componenta negativa
urmata imediat de o componenta pozitiva (< 1 sec).
• EOG: fara REM.
• EMG: activitate musculara prezenta.

20. STADIUL 3 10%
 EEG: Intre 20-50% dintr-o epoca este ocupata de unde de
amplitudine inalta, cu frecventa joasa (0,5 – 2 Hz), unde DELTA cu
amplitudine > 75 mn, spindles pot sa nu apara.
 Pot apare si intervale scurte de unde cu frecventa inalta si
amplitudine joasa.

21. STADIUL 4 10%
 EEG: > 50% dintr-o epoca: unde DELTA de 2 Hz sau chiar mai rare cu
amplitudine > 75 mn

22. REM 20-25%
 EEG: unde de amplitudine
relativ joasa, cu frecventa mixta,
unde alfa prezente (confuzia cu
stadiul WAKE); Aspect de unde in
“dinti de fierastrau” (saw-tooth
waves); Absenta complexelor K si
a spindles;
 EOG: episodic REMs –
miscarea conjugata o globilor
oculari, caracteristica acestui
stadiu de somn.
 EMG: activitate musculara
minima sau absenta.

23. MICROTREZIRI
(AROUSALS)
 EEG: in somnul
NREM pot apare
fara corespondent
la nivelul EMG.
 in somnul REM
se insotesc mereu
de o crestere a
activitatii la nivelul
EMG.
 modificarile
EEG si EMG, care
au individual, mai
putin de 3 secunde
dar impreuna au
mai mult de 3
secunde nu sunt
considerate
microtreziri.

24.  Apnea obstructiva = flux respirator intrerupt > 10 sec, insotit de
continuarea miscarilor respiratorii toracice si abdominale, ca urmare a
stimulilor de la nivel central, dar cu obstructie la nivelul cailor aeriene
superioare.

25.  Apnee centrala = pauza respiratorie > 10 sec, insotita de incetinirea
miscarilor respiratorii toracice si abdominale, ca urmare a lipsei
stimulilor de la nivel central.

26.  Apnee mixta = componenta centrala urmata de componenta
obstructiva

27.  Hipopnee = diminuarea fluxului respirator cu 30-50% din amplitudinea
normala, pentru > 10 sec.

28. SOMNOcheck
Diagnosticul in
ambulator

29. Screening si diagnostic in ambulator
•Parametrii pentru
diagnosticul ambulator
–Flux respirator
–Sforait
–Efort respirator
toracic
–Efort respirator
abdominal
–Frecventa cardiaca
–Saturatia in O2

30. Screening si diagnostic in ambulator
•Sforait - Termistor sau canula nazala

31. Screening si diagnostic in ambulator
• Efort respirator - Centura toracica si
abdominala

32. Screening si diagnostic in ambulator
 Saturatia in O2
•Pulsoximetru
 Frecventa cardiaca
•Pulsoximetru

33. Screening si diagnostic in ambulator
• Pozitia corpului - Senzor de pozitie

35. Controlul terapiei

36. •Poligrafia se efectueaza doar la pacientii la care exista o
suspiciune mica/medie de SAS, care sforaie, sunt obezi,
au probleme cardiovasculare, BPOC, dar sunt
asimptomatici (nu prezinta somnolenta diurna evaluata
prin scala Epworth)
•Dacă înregistrările poligrafice sunt sugestive pentru
diagnosticul de apnee de somn (IAH > 20) se face o
programare pentru polisomnografie
•Inconvenientul major al tehnicii este că nu oferă informaţii
asupra stadiilor somnului, respectiv a microtrezirilor.
Indicatii si consecinte