(care se dizolvá in api), adic complexui B, vitamina € ivi
tamincle P.
Vitaminele se gäsese in alimente fi produse alimentare de
origine vegetalá sau animals, astfel:
À — pes marni (untura de pes, ficar, Jap, bef
MU, MOTCOY, spanac, Varzá etc.;
D -- unturd de pegte, creier, inimá, drojdie de bere, varzá,
E — ule} de germeni de griu, de porumb, floarea-
päine neagri, oui, unt, brinzá, sardele, salara
span, vari etc;
K = spanac, conopidé, varzá all
cat de pui, de pore eve.s
a A
guri, piersici, mere, mazáre, cartofi, urzici, legume us-
cate, ficar, carne de pore, peste, albuy ete.
© ~ fructe § legume proaspete {mäcese, ardei verde, arbustt
fructiferi, citrice, ceapà ete.
P — fructe, fronze, eádaciod, cral ete,
Pencru aleicuirea unui meniu este bine sá se find scama de
valoarea outritiv a alimentelor si de efcctele lor pentru 0:
nism. Se considerá ci alimentafia este corectá (rational)
aceasta mengine greutatea normalá (numáral de centimotri care
dopágese 1 m de inälgime) gi asigurá capacitatea de muncá a
organismulus,
Produsele alimentare, finind seama de cole arátate mai sus,
au fost impárgite in grape (7 sau 8) de alimente care nu pot
substicuite intte ele, in rimp ce alimentele din acesayi grup’
se por inlocui uncle cu altcie. Aceste grupe sint:
— lapte, produse lactate;
— carne gi pestes
ou;
, salati, ario, rogi li
E
— derivate de cereale, legume uscate, fructe oleaginoase;
= produse zaharoase
— but,
Cunoscind zompozitia ji valoarea mutritivá a alimentelor, se
poate asigura hránirea minimá a corçului in repaus si tempera
tura normalá. De la cea mai micá migcare a coroului si pind la
eforzul fizie maxim, consumul de energie creste (calfkg coral
ori) proportional cu efortul. De exemplu, pentru o munca de
rou se consuma 1,4 cal/kg corpforä, pentru mers pe jos cu
km/orá se consuma 3 caljkg compforá, pentru mers pe biciclett