Biology Human Muscle Anatomy Group Project Presentation.pptx

Tesuturile musculare

1. Țesutul Muscular

2. Introducere Organismul uman este alcătuit dintr-o varietate de țesuturi care, prin structură și funcție, asigură buna desfășurare a proceselor vitale. Dintre acestea, țesutul muscular are un rol esențial, fiind responsabil de mișcare, menținerea poziției corpului și funcționarea unor organe interne. Prin contracțiile sale, el transformă energia chimică în energie mecanică, permițând deplasarea corpului și circulația sângelui. Există mai multe tipuri de țesut muscular, fiecare adaptat la un anumit rol: scheletic, neted și cardiac. Dintre acestea, țesutul muscular cardiac se remarcă prin capacitatea de a funcționa automat și conform legii „totul sau nimic”, asigurând astfel contracția sincronizată și eficientă a inimii.

3. Clasificarea mușchilor Țesutul muscular se clasifică în trei tipuri principale, după structură și controlul activității: Țesut muscular striat scheletic Structură: fibre lungi, multinucleate, cu aspect striat (benzi clare și întunecate). Control: voluntar (sub controlul voinței). Localizare: mușchii atașați oaselor (ex. biceps, triceps). Rol: mișcarea corpului, menținerea poziției, protecție. Țesut muscular neted Structură: celule fusiforme (alungite, cu un singur nucleu), fără striații. Control: involuntar (nu poate fi controlat conștient). Localizare: pereții organelor interne (stomac, intestine, vase de sânge, uter). Rol: mișcări lente și ritmice (ex. contracțiile stomacului, vasoconstricția). Țesut muscular cardiac Structură: celule striate, mono- sau binucleate, unite între ele prin discuri intercalare. Control: involuntar. Localizare: exclusiv în peretele inimii (miocard). Rol: asigură contracția ritmică a inim ii, care pompează sângele în corp.

4. Mușchii cardiaci Fibrele cardiace sunt ramificate și legate între ele, formând o rețea. Prezintă discuri intercalare, prin care impulsul nervos se transmite foarte repede de la o celulă la alta. Contracția este ritmică, automată și involuntară (nu o controlăm conștient). Inima are o conducere electrică proprie (nod sinoatrial, nod atrioventricular, fascicul His, fibre Purkinje). Când un stimul ajunge la toate fibrele cardiace interconectate, el se propagă rapid prin discurile intercalare.. Astfel, toate celulele inimii răspund simultan, deci inima se contractă în totalitate sau deloc. Acest mecanism asigură o pompare eficientă și sincronizată a sângelui.

5. "Totu sau Nimic" Legea „totul sau nimic” este un principiu fiziologic care descrie modul în care celulele excitabile (cum sunt cele musculare și nervoase) răspund la un stimul.. Legea „totul sau nimic” afirmă că o fibră musculară sau o celulă nervoasă, atunci când este stimulată peste un anumit prag de excitabilitate, răspunde printr-o contracție maximă sau nu răspunde deloc dacă stimulul este sub prag. Fiecare celulă musculară are un prag minim de stimulare (numit potențial prag). Dacă intensitatea stimulului este mai mică decât acest prag, nu se produce contracția. Dacă intensitatea stimulului este egală sau mai mare decât pragul, celula răspunde complet, adică se contractă la capacitate maximă. Creșterea intensității stimulului nu face contracția mai puternică — ea rămâne aceeași.

6. Concluzie Țesutul muscular este esențial pentru viața organismului, asigurând mișcarea, susținerea corpului și funcționarea organelor interne. Dintre toate tipurile, țesutul muscular cardiac se remarcă prin activitatea sa automată și coordonată, indispensabilă pentru menținerea circulației sângelui. Funcționarea lui conform legii „totul sau nimic” garantează contracții complete și eficiente, permițând inimii să pompeze sângele în mod constant și ritmic. Astfel, acest mecanism simplu, dar perfect reglat, stă la baza activității vitale a inimii și a întregului organism.

7. Mulțumesc pentru atenție!