Clasicismul în literatură Definiție. Trăsături. Reprezentanți
Pentru a deduce semnificația și particularitățile clasicismului vom analiza sensul cuvântului ,,clasic”: CLÁSIC , -Ă, clasici , - ce , adj. 1. ( Despre opere literare , științifice , artistice ) Care servește ca model de perfecțiune , care poate fi luat drept model; p. ext. care este scris după canoanele obișnuite , tradiționale . ♦ ( Despre scriitori , artiști , oameni de știință etc.; adesea substantivat ) De mare valoare , a cărui operă își păstrează importanța de-a lungul veacurilor , rămâne în patrimoniul cultural- științific al unui popor sau al lumii . 2. Care concentrează caracteristicile ( bune sau rele ale) unui lucru , ale unei acțiuni , ale unei situații etc.; tipic , caracteristic ; care este folosit în mod curent . Procedeu tehnic clasic . 3. Care aparține clasicismului , privitor la clasicism . – Din fr. classique , lat. classicus . sursa : DEX '09 (2009 )
Ce este clasicismul? Din punct de vedere etimologic , termenul „ clasicism ” provine din limba latină („ classicus ”), însemnând „de primă clasă ”, „de prim rang”, „ demn de urmat ”. Într -una din accepţiunile sale, clasicismul reprezintă un curent literar şi artistic afirmat în secolul al XVII-lea, în Franţa .
,,Arta Poetică” a lui Nicolas Boileau Principiile şi normele estetice specifice acestui curent literar au fost exprimate în „Arta poetică” din 1674, a lui Nicolas Boileau care valorifică poeticile antice ale lui Aristotel şi Horaţiu. Este compusă din patru cânturi și subliniază: primatul rațiunii în opera artistică, exprimarea adevărului din realitate, ordinea, rigoarea, efortul spre generalitate și esențialitate, sensul moral al artei, spiritul critic, concretizat în regulile artistice.
Principiile fundamentale ale doctrinei clasiciste: I. imitarea naturii şi imitarea anticilor; II. primatul raţiunii; III. neamestecul genurilor sau ierarhia genurilor; IV. respectarea regulilor clasice (regula verosimilităţii, regula „bunei-cuviinţe“, regula celor trei unităţi - locul (același loc, timpul (perioadă de timp bine precizată), iar părțile subiectului să fie convergente. ş.a.).
Principiile estetice ale clasicismului: Pentru arta clasică , adevărul devine un scop (Boileau afirma: „Nimic nu e frumos ca adevărul”), observându-se preferinţa pentru raţional (cenzurarea fanteziei, victoria raţiunii asupra pasiunii); O altă regulă precizată de Boileau este cea a bunului simţ, a bunei credinţe clasice, presupunând ca opera de artă să corespundă gustului epocii şi al publicului. “Arta poetică” a lui Boileau
Particularități: Spre deosebire de romantism, care pune accent pe sim ț iri, î n operele literare clasice reg ă sim ra ț iunea, ca element definitoriu al omului, care primeaz ă asupra sentimentului. Personajele sunt ra ț ionale, atrenate de î nalte ra ț iuni eroice si cet ăț enesti ș i au principii morale de neclintit. Operele literare clasice au un puternic caracter moralizator, educativ. Î n dramaturgie reg ă sim regula celor trei unit ăț i (de loc, timp, ac ț iune) Clasicismul cultiv ă tr ă s ă turi precum curajul, vitejia, generozitatea sau la ș itatea, avari ț ia, naivitatea, iar personajele sunt adev ă rate caractere (avarul, demagogul, parvenitul etc) ș i reprezinta tipologii ale societatii . Eroii clasici sunt oameni tari, propriii lor stăpâni, care își fac întodeauna datoria, învingându-și sentimentele potrivnice
G enuri si specii literare, dezvoltate î n baza valorilor artistice clasiciste : Clasicismul manifestă preferință pentru anumite specii : dramatice – tragedia și comedia , lirice – oda , idila , epigrama , poeziile cu forma fixă și epice – fabula , satira , epopeea , scrisoarea .
Reprezentați: Nicolas Boileau sau Despréaux -,, Arta poetică ” Pierre Corneille - ,,Cidul” Jean Racine -,, Andromaca”, ,,Fedru” Jean-Baptiste Poquelin - Molière -L'Avare ("Avarul") Jean de La Fontaine - „Greierele și furnica”