Dosarul Calin Georgescu - Sectia Contestatii Electorale nu exista

DOSAR NR. 2950/1/2024
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA CONTESTAŢII ELECTORALE
ÎNCHEIERE
Şedinţa din camera de consiliu din data de 30.12.2024
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREŞEDINTE: ROZA MARCU
GREFIER: ELENA LĂCRIMIOARA BOTEA
Pe rol se află soluţionarea cererilor de recuzare a doamnei judecător Cristina
Ardeleanu, formulate de petenţii Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi Georgescu
Călin.
Cererile de recuzare se soluţionează, în camera de consiliu, fără citarea părţilor,
potrivit art. 51 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
CURTEA,
Deliberând asupra cererilor de recuzare formulate, constată următoarele:
La termenul de judecată din data de 30.12.2024, contestatorii Georgescu Călin şi
Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au formulat cereri de recuzare a doamnei judecător
Cristina Ardeleanu, desemnată să soluţioneze dosarul nr. 2950/1/2024.
I.Un prim motiv de recuzare invocat de către ambii contestatori vizează, în
esenţă, maniera în care a fost repartizat dosarul şi lipsa de imparţialitate a doamnei judecător.
Astfel, în susţinerea cererii de recuzare depuse la dosarul cauzei, contestatoarea
Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept a invocat că Secţia Contestaţii Electorale nu este
menţionată pe site-ul Curţii de Apel Bucureşti, iar componenţa acesteia nu este publică,
Hotărârile Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti privind înfiinţarea Secţiei şi
stabilirea completurilor de judecată nefiind publicate din anul 2022, contrar principiului
transparenţei instituţiilor publice.
A mai arătat reclamanta că a solicitat lămuriri de la conducerea instanţei şi până la data
redactării cererii nu i-a fost oferit niciun răspuns legat de componenţa acestei secţii,
completului C1, fluctuaţiei judecătorilor din acest complet C1. În schimb, prin Comunicatul
nr. 594/BIRP/30.12.2024, Curtea de Apel Bucureşti a susţinut că judecata acestei cauze va
continua sub conducerea doamnei CRISTINA ARDELEANU, care tocmai fusese înlocuită de
către domnul Viorel Georgeana, în data de 24.12.2024.
Contestatoarea a menţionat că, la termenul de judecată din data de 19.12.2024,
Completul C1 era condus de doamna judecător CRISTINA ARDELEANU, preşedinta Secţiei
a VIII -a de contencios administrativ şi fiscal, iar la termenul din 23.12.2024, doamna
judecător a fost înlocuită de domnul judecător VIOREL GEORGEANA, preşedintele Secţiei a
IX-a de contencios administrativ şi fiscal, fără publicarea unei hotărâri a Colegiului de
Conducere, contrar dispoziţiilor art. 57 alin.(1) din Legea nr. 304/2022 şi art. 17 din
Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, precum şi că preschimbarea
termenului pentru data de 30.12.2024, imediat după investirea unui nou Guvern, ridică
suspiciuni legitime cu privire la influenţa factorilor externi asupra imparţialităţii completului.
1

Contestatoarea a reiterat că nepublicarea componenţei completurilor şi lipsa
informaţiilor despre Secţia Contestaţii Electorale încalcă principiul transparenţei prevăzut în
art. 1 alin.(3) din Constituţia României şi afectează percepţia imparţialităţii actului de justiţie.
A mai invocat reclamanta încălcarea principiului independenţei şi imparţialităţii
judecătorului, susţinând că, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO, imparţialitatea
judecătorului trebuie să fie atât obiectivă, cât şi subiectivă(Cauza Piersack c.Belgiei).
Contestatoarea a mai reclamat şi încălcarea principiului continuităţii completului de
judecată şi a procedurii de schimbare a completurilor de judecată, precizând că, potrivit
Regulamentului de ordine interioară, schimbarea membrilor completurilor se poate face în
mod excepţional, pe baza unor criterii obiective.
Totodată, a invocat dreptul la un proces echitabil, conform art. 6 din CEDO şi a
jusrisprudenţei CEDO, sens în care a menţionat Cauza Morice c. Franţa, prin care CEDO a
reţinut că lipsa de transparenţă instituţională şi suspiciunile legitime privind imparţialitatea
judecătorilor încalcă dreptul la un proces echitabil.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 42 pct.13 Cod procedură civilă şi art. 6
alin.(1) din CEDO.
Cu privire la acest motiv de recuzare, la rândul său, contestatorul Georgescu Călin,
prin apărători, a invocat, în esenţă, în contextul discutării excepţiei nelegalei constituiri a
completului, că maniera în care a fost repartizat dosarul lasă unele semne de întrebare şi,
totodată, a precizat că are un dubiu cu privire la imparţialitatea judecătorului.
II. Contestatorul Georgescu Călin, prin apărător, doamna avocat Ingrid Mocanu, a mai
invocat, ca şi motiv de recuzare a doamnei judecător Cristina Ardeleanu, faptul că domnul
Ardeleanu Ionuţ a fost numit politic într-o funcţie, iar această numire politică ar putea
impieta asupra imparţialităţii judecătorului cauzei.
III. Un alt motiv de recuzare invocat de către contestatorul Georgescu Călin
priveşte nemulţumirea doamnei avocat Ingrid Mocanu referitor la modul în care
instanţa a înţeles să acorde cuvântul părţilor, pe excepţiile invocate.
În esenţă, contestatorul a susţinut, prin apărător, că faţă de împrejurarea că este parte în
dosar, consideră că are dreptul să pună concluzii și cu privire la celelalte excepții ridicate, cu
privire la celelalte părți din dosar, deşi a renunțat la judecata în contradictoriu cu acestea.
Prin urmare, apărătorul contestatorului Georgescu Călin, doamna avocat Ingrid
Mocanu, a susţinut că are dreptul să pună concluzii pe toate excepțiile ridicate.
IV. Prin ultima cerere de recuzare contestatorul Călin Georgescu a invocat, în
esenţă, că instanţa s-a antepronunţat, întrucât, deşi probele nu au fost încuviinţate, acestea
au fost respinse implicit, prin acordarea cuvântului în dezbateri.
Această cerere de recuzare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 42 alin.(1) pct.1) şi art.
44 alin.(1) Cod procedură civilă.
Cererile de recuzare au fost legal timbrate cu câte 100 de lei taxă judiciară de
timbru.
Analizând cererile de recuzare formulate, Curtea reţine următoarele:
Cu titlu prealabil, Curtea evidenţiază că orice persoană are dreptul la un proces corect,
iar imparţialitatea judecătorilor şi a instanţei de judecată este esenţială pentru realizarea
actului de justiţie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, încă din hotărârile sale de început,
a analizat cu mare atenţie aspectele legate de imparţialitatea unui judecător şi a unei instanţe
de judecată.
Astfel, în Hotărârea De Cubber contra Belgiei, printre altele, se arată posibilitatea
testării imparţialităţii în numeroase căi, fiind necesar a fi făcută o distincţie între o abordare
subiectivă, referitoare la părerea personală a judecătorului şi o abordare obiectivă, în care să
se aibă în vedere suficienţa garanţiilor pe care le poate oferi acesta. În acest sens, CEDO a
conceput un mecanism de analizare a imparţialităţii instanţelor, care cuprinde două analize
distincte, pe baza a două criterii individuale, care necesită o abordare separată: criteriul
subiectiv şi criteriul obiectiv.
2

1. Testul subiectivităţii. În acest test se va determina dacă, excluzând conduita
personală a judecătorului, există anumite fapte certe din care să reiasă dubii asupra
imparţialităţii. Ceea ce interesează este încrederea pe care o instanţă într-o societate
democratică trebuie să o inspire publicului. Conform Principiilor Generale enunţate în
Hotararea Micallef contra Maltei, imparţialitatea denotă absenţa prejudecăţii sau a
părtinirii, existenţa sau inexistenţa acestora putând fi testată pe mai multe căi.
2. Testul obiectivităţii. În analizarea criteriului obiectiv “va trebui determinat, dacă în
afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în
ceea ce priveşte imparţialitatea acestuia. În această privinţă, chiar si aparenţele pot căpăta
importanţă.” (Hauschildt contra Danemarcei).
Curtea reţine că au fost invocate motivele de incompatibilitate prevăzute de art.42 alin.
(1) pct.1 şi 13 Cod procedură care prevăd următoarele: „(1) Judecătorul este, de asemenea,
incompatibil de a judeca în următoarele situaţii: 1.când şi-a exprimat anterior părerea cu
privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o judece. Punerea în discuţia părţilor,
din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) şi (5), nu îl face pe
judecător incompatibil;(…)13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat
îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.”
Analizând cererile de recuzare în raport cu motivele invocate şi cu prevederile
legale incidente, Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce
urmează a fi expuse în continuare.
I.Referitor la primul motiv de recuzare, invocat de către ambii contestatori, prin care
au fost reclamate maniera în care a fost repartizat dosarul şi lipsa de imparţialitate a doamnei
judecător, Curtea constată că dosarul nr. 2950/1/2024 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel
Bucureşti, la data de 17.12.2024, urmarea declinării cauzei de către Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
Curtea constată că, prin Hotărârile Colegiului de conducere nr.135/24.09.2024,
nr.141/25.09.2024, nr.182/08.11.2024 şi nr.184/22.11.2024, la nivelul celor trei secţii de
contencios ale Curţii de Apel Bucureşti au fost înfiinţate complete specializate în soluţionarea
contestaţiilor electorale.
Aşadar, contrar susţinerilor contestatoarei la nivelul Curţii de Apel Bucureşti nu a fost
înfiinţată Secţia Contestaţii Electorale.
Conform planificării aprobate prin Hotărârea Colegiului de conducere, în data de
17.12.2024, pentru soluţionarea contestaţiilor a fost desemnată doamna judecător Cristina
Ardeleanu şi, în consecinţă, dosarul înregistrat, la data de 17.12.2024, pe rolul Curţii de Apel
Bucureşti sub nr. 2950/1/2024 a fost repartizat, spre soluţionare, judecătorului planificat la
acea dată pentru soluţionarea cauzelor având ca obiect contestaţii electorale, respectiv
doamnei judecător Cristina Ardeleanu.
Curtea evidenţiază că, în ceea ce priveşte cazul de incompatibilitate reglementat la art. 42
pct. 13 Cod procedură civilă, criteriul general pentru excluderea unui judecător de la
soluţionarea unei cauze îl reperezintă o anumită percepţie rezonabilă de subiectivism, care se
măsoară prin standardul obiectiv al observatorului rezonabil. Aşadar, ceea ce este decisiv este
dacă temerile că un anumit judecător/sau anumiţi judecători ar fi lipsit/ţi de imparţialitate pot fi
considerate ca justificate, în mod obiectiv, de către un observator rezonabil.
Aşadar, deşi cererea de recuzare exprimă o stare subiectivă a părţii, aceasta trebuie să se
întemeieze pe un anumit/e element/e obiectiv/e.
Curtea remarcă faptul că, spre deosebire de toate celelalte cazuri de incompatibilitate
care au la bază elemente obiective şi un anumit grad de previzibilitate (grade de rudenie,
afinitate, participarea în anumite calităţi în alte procese, etc.), cazul de incompatibilitate
prevăzut la pct. 13 prezintă particularitatea că se bazează exclusiv pe existenţa unei aprecieri
subiective: fie pe existenţa unei stări de îndoială/suspiciune a părţii (în cazul recuzarii), fie
pe presupunerea judecătorului că o astfel de percepţie/stare ar putea exista (în cazul abţinerii).
Dat fiind specificul acestui caz de incompatibilitate, este esenţial ca acel element obiectiv
(„elementul” care naşte îndoieli), care trasează graniţa între o cerere justificată şi una
3

nejustificată să fie atent evaluat, pentru a nu transforma instituţia recuzării/abţinerii într-o
modalitate facilă de înlocuire a membrilor completului.
Fiind o excepţie de la obligaţia judecătorului de a soluţiona cauzele în care a fost
desemnat să judece, incompatibilitatea trebuie întotdeauna interpretată, dacă este cazul,
restrictiv.
În formularea unei cereri de recuzare întemeiată pe cazul prevăzut la art. 42 pct.13 Cod
procedură civilă, trebuie avut în vedere un nivel rezonabil de încredere în sistemul de justiţie,
rezonabilitate care se apreciază nu in personam, ci în raport cu sistemul de obligaţii
profesionale şi deontologice, de recrutare şi numire a magistraţilor, de răspunderi şi garanţii
de care este ţinut judecătorul, respectiv de care beneficiază atât judecătorul, cât şi justiţiabilul,
potrivit legii.
Or, în cauză, Curtea apreciază că aspectele invocate de către contestatori în motivarea
cererii de recuzare întemeiate pe dispoziţiile art. 42 pct.13 din Codul procedură civilă nu sunt
în măsură să înfrângă „în mod întemeiat” încrederea rezonabilă pe care sistemul de garanţii
procesuale, profesionale, deontologice, etc. trebuie să o genereze în percepţia unui justiţiabil,
cât timp, cauza a fost repartizată cu respectarea planificării stabilite prin Hotărârile Colegiului
de conducere.
Din analiza dispoziţiilor art. 42 Cod procedură civilă, reiese, în mod evident, că instanţa
învestită cu soluţionarea cererii de recuzare analizează această cerere, prin raportare la
conduita/persoana judecătorului recuzat.
Curtea subliniază că prin intermediul cererii de recuzare nu este posibilă analizarea
legalităţii compunerii/constituirii completului de judecată.
Eventuala nelegalitate a constituirii/compunerii completului de judecată poate fi
invocată, numai prin intermediul excepţiei de nelegalitate a consituirii/compunerii
completului şi doar în faţa instanţei învestite cu soluţionarea cauzei, în fond, sau după, caz,
prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege.
De altfel, Curtea notează că reclamanta Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept a
invocat în faţa instanţei careia i-a fost repartizat spre soluţionare dosarul, excepţia de
nelegalitate a consiturii completului, excepţie ce urmează a fi analizată şi soluţionată de către
judecătorul desemnat cu soluţionarea cauzei.
Se impune a se menționa că, în soluţionarea unei cereri de recuzare, judecătorul învestit
cu judecarea cererii de recuzare efectuează o analiză raportată la circumstanţele generale ale
dosarului, privind existenţa eventualelor elemente care s-ar încadra în dispozițiile art. 42 alin.
(1) pct. 13 Cod procedură civilă, eventualele nemulţumiri ale părţilor privind legalitatea şi
temeinicia măsurii dispuse de către instanţa de judecată putând fi valorificate numai prin
exerciţiul căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege, şi nu pe calea cererii de recuzare.
Totodată, în raport de analiza pe care o poate face, potrivit legii, judecătorul desemnat
cu soluţionarea cererii de recuzare, Curtea consideră că nu prezintă relevanţă, sub aspectul
soluţionării prezentei cereri de recuzare, dacă a fost sau nu publicată pe site-ul Curţii,
componenţa completurilor de judecată.
În consecinţă, Curtea apreciază că nu este întemeiată cererea de recuzare prin care se
reclamă lipsa de imparţialitate a doamnei judecător, prin raportare la maniera în care a fost
repartizat dosarul nr. 2950/1/2024.
II. În ceea ce priveşte cererea de recuzare întemeiată pe faptul că domnul procuror
Ardeleanu Ionuţ ar fi fost numit politic într-o funcţie de conducere din cadrul Direcţiei
Naţionale Anticorupţie, în primul rând, Curtea constată că partea nu a indicat în ce rezidă, în
concret, acest presupus motiv de incompatibilitate, respectiv motivele pentru care s-ar putea
aprecia, în mod rezonabil, că numirea domnului procuror Ardeleanu Ionuţ într-o anumită
funcţie de conducere ar putea afecta imparţialitatea doamnei judecător, în condiţiile în care
revine părţilor obligaţia să îşi motiveze cererile formulate.
Mai mult, Curtea remarcă faptul că nici măcar nu s-a precizat care ar fi legătura dintre
cei doi magistraţi.
4

Curtea observă că, în dovedirea acestui motiv de recuzare, apărătorul contestatorului
Georgescu Călin a înţeles să depună la dosarul cauzei Hotărârea Secţiei pentru procurori
nr.1511/05.12.2023, privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de
procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate de corupţie din cadrul Direcţiei
Naţionale Anticorupţie a domnului procuror Ardeleanu Ionuţ şi un înscris publicat la data de
06.11.2023, pe site-ul Ministerului Justiţiei, privind interviul domnului procuror Ionuţ
Ardeleanu.
În raport de cele invocate, verbal, în şedinţa de judecată şi, faţă de înscrisurile depuse la
dosarul cauzei, Curtea apreciază că numirea domnului procuror Ionuţ Ardeleanu, soţul
doamnei judecător Cristina Ardeleanu, în funcţia de conducere anterior menţionată, nu poate
fi încadrată în niciunul dintre motivele de incompatibilitate prevăzute de lege.
Curtea reţine că, în cauză, nu este incident motivul de incompatibilitate prevăzut la art.
42 pct.13 Cod procedură civilă, întrucât, după cum s-a reţinut şi anterior, pentru a fi incident
acest motiv de incompatibilitate este esenţial să fie probată existenţa unui element obiectiv de
natură a da naştere la îndoieli rezonabile cu privire la imparţialitatea judecătorului desemnat
să judece pricina.
Or, în opinia instanţei, numirea domnului procuror într- o funcţie de conducere din
cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu poate constitui un astfel de element obiectiv, de
natură să dea naştere unei îndoieli rezonabile cu privire la lipsa de imparţialitate a doamnei
judecător, cu atât mai mult cu cât, deşi potrivit legii, cauzele privind contestaţiile electorale se
soluţionează cu participarea procurorului, în speţă, reprezentantul Ministerului Public,
desemnat să facă parte din constituirea completului de judecată, este procuror în cadrul
Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, unitate de parchet distinctă de Direcţia Naţională
Anticorupţie.
Conchizând, Curtea apreciază că nici acest motiv de incompatiblitate nu este întemeiat.
III. Cu privire la motivul de recuzare referitor la modul în care instanţa a înţeles
să acorde cuvântul părţilor, pe excepţiile invocate, Curtea reţine că, după cum reiese din
înregistrarea şedinţei de judecată, doamna judecător a adus la cunoştinţa celor prezenţi în
sală că au fost invocate excepții prin întâmpinările formulate de pârâți, motiv pentru care le
va pune în discuţie, ţinând cont de precizarea formulată de domnul Călin Georgescu cu
privire la pârâții cu care înțelege să se judece, respectiv de limitele stabilite de acest
contestator cu privire la cadrul procesual pasiv, astfel încât cuvântul va fi acordat strict cu
privire la excepţiile invocate de pârâții cu care înțelege să se judece, la fel şi pentru
contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept cu privire la toți pârâții cu care
înțelege să se judece și va fi acordat cuvântul strict pârâților care au invocat sau pe care îi
privesc excepțiile invocate, având în vedere că părțile invocă raporturi juridice proprii cu
privire la fiecare pârât în parte.
Faţă de aceste măsuri ale instanţei de judecată, contestatorul Georgescu Călin, prin
apărător, a considerat că imparţialitatea doamnei judecător este afectată şi îi încalcă dreptul la
apărare, apreciind că are dreptul să pună concluzii și asupra celorlalte excepții ridicate, cu
privire la celelalte părți din dosar, deşi a renunțat la judecata în contradictoriu cu acestea.
Curtea reţine că şi acest motiv de recuzare este neîntemeiat, deoarece, Curtea constată
că judecătorul recuzat şi-a motivat, în mod corespunzător măsura dispusă, prin raportare la
cadrul procesual existent în cauză, astfel cum acesta a fost stabilit de părţi, în virtutea
principiului disponibilităţii consacrat de prevederile art. 9 Cod procedură civilă, potrivit
căruia, obiectul şi limitele procesului sunt stabilite de părţi, prin cererile şi apărările lor.
Totodată, Curtea relevă că principiile dreptului la apărare şi principiul
contradictorialităţii prevăzute de art. 13 şi 14 Cod procedură civilă sunt subsumate
principiului disponibilităţii.
Curtea reaminteşte că nu este de competența judecătorului învestit cu soluționarea
cererii de recuzare să examineze legalitatea şi temeinicia dispoziţiilor/soluţiilor date de către
judecătorii recuzaţi, ci, în soluţionarea unei astfel de cereri, judecătorul învestit cu judecarea
cererii de recuzare efectuează o analiză raportată la circumstanţele generale ale dosarului,
5

privind existenţa eventualelor elemente care s-ar încadra în dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 13
Cod procedură civilă, eventualele nemulţumiri ale părţilor privind legalitatea şi temeinicia
măsurii dispuse de către instanţa de judecată putând fi valorificate numai prin exerciţiul căilor
de atac, în condiţiile prevăzute de lege, şi nu prin intermediul cererii de recuzare.
În consecinţă, Curtea consideră că nu se poate aprecia, în mod rezonabil, că modalitatea
în care doamna judecător a instrumentat cauza poate constitui un motiv de subiectivism în
prezenta cauză. Instituţia recuzării, chiar şi atunci când este întemeiată pe cazul de
incompatibilitate reglementat de art. 42 pct.13 Cod procedură civilă, nu poate avea ca unic
motiv o anumită teamă a justiţiabilului faţă de o soluţie nefavorabilă.
Prin urmare, Curtea va respinge ca neîntemeiată şi această cerere de recuzare.
IV. În fine, Curtea reţine că, în speţă, nu este incident nici motivul de
incompatibilitate prevăzut de dispoziţiile art.42 alin.(1) pct. 1) Cod procedură civilă.
Curtea subliniază că acest motiv de incompatibilitate este bazat pe antepronunţarea
judecătorului, respectiv atunci când acesta şi-a exprimat părerea cu privire la soluţia în cauza
pe care a fost desemnat să o judece.
Or, Curtea consideră că, în speţă, nu se poate reţine că doamna judecător şi-a exprimat
soluţia cu privire la cauza pe care a fost desemnată să o judece.
Faptul că instanţa a acordat cuvântul, pe toate aspectele invocate, respectiv, cereri de
intervenţie, excepţii procesuale, probe şi, la final, cuvântul în dezbateri, la aceleaşi termen de
judecată şi a rămas în pronunţare pe toate aceste chestiuni puse în discuţia părţilor nu poate
reprezenta, sub nicio formă, un aspect de natură să conducă la incompatibilitatea judecătorului,
în condiţiile în care au fost respectate principiile contradictorialităţii şi dreptului la apărare al
părţilor, astfel că reclamantul nu a fost în măsură să dovedească producerea vreunei vătămări a
drepturilor sale procesuale.
Din analiza textului de lege anterior menţionat, Curtea apreciază că, pentru a fi incident
cazul de incompatibilitate întemeiat pe antepronunţarea judecătorului, este necesar ca
juidecătorul recuzat să îşi fi exprimat părerea cu privire la soluţia ce urmează a fi pronunţată în
respectiva pricină.
Or, Curtea reliefează că, în speţă, doamna judecător nu şi-a exprimat părerea cu privire la
nicio chestiune pusă în discuţia părţilor.
Dimpotrivă, Curtea reţine că, de la momentul în care a fost formulată prima cerere de
recuzare, instanţa a adus la cunoştinţa părţilor că va pune în discuţie toate aspectele semnalate,
fără însă a se pronunţa pe acestea, conform art. 49 alin.(2) Cod procedură civilă.
De altfel, teza a doua a art. 42 alin.(1) pct.1) Cod procedură civilă prevede că nici măcar
punerea în discuţia părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, nu îl face pe
judecător incompatibil.
Prin urmare, Curtea reţine că nu i se poate imputa doamnei judecător că a dat eficienţă
prevederilor art. 49 alin.(2) Cod procedură civilă, potrivit cărora pronunţarea în cauză nu poate
avea loc decât după soluţionarea cererii de recuzare, cu atât mai mult cu cât, instanţa era
chemată să se pronunţe inclusiv cu privire la excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi
pasive ale unora dintre părţile cauzei, excepţii care, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin.
(1) Cod procedură civilă, urmau a fi soluţionate, cu prioritate.
Mai mult, Curtea va avea în vedere şi prevederile art.248 alin.(4) Cod procedură civilă,
conform cărora, excepţiile vor putea fi unite cu administrarea probelor sau cu fondului cauzei,
această posibilitate fiind prevăzută de către legiuitor, tocmai pentru a preîntâmpina apariţia
riscului de antepronunţare a judecătorului.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că nu există elemente care nasc în
mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea doamnei judecător Cristina Ardeleanu,
președintele completului, motiv pentru care va respinge cererile de recuzare, ca neîntemeiate.
DISPUNE:
6

Respinge cererile de recuzare formulate de petenţii Coaliţia pentru Apărarea Statului
de Drept şi Georgescu Călin, ca neîntemeiate.
Cu recurs odată cu fondul.
Pronunţată azi, 30.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul
grefei instanţei de judecată.
Preşedinte, Grefier,
Roza Marcu Elena Lăcrimioara Botea
Red/Teh.: RM/ Ex. 2/08.01.2025
7

Dosarul Calin Georgescu - Sectia Contestatii Electorale nu exista

About This Presentation

Slide Content

Tags

Categories

Download

Quick Actions

Statistics

Related Slideshows

Dosarul Calin Georgescu - Sectia Contestatii Electorale nu exista

About This Presentation

Slide Content

Slide 1

Slide 2

Slide 3

Slide 4

Slide 5

Slide 6

Slide 7

Tags

Categories

Download

Quick Actions

Statistics

Related Slideshows

MGV Residential Design projects for different clients, including a New Mexico Adobe project-1-.pdf

EUNITED_Advocacy and Public Engagement through Visual Media

DESIGN THINKINGGG PPT 2 TOPIC IDEATION.pptx

DESIGN THINKING CHAPTER 1 PPTT PPT 1.pptx

Hinduism and Its History - PowerPoint Slides.pptx

Service Attributes of Manufactured Parts.pptx