Organizare_si_institutii_in_statul_antic.pptx

latina

1. Organizare şi instituţii în statul antic roman

2. Statul Antic Roman Roma Antică  a fost un  oraș -stat  a cărui istorie se întinde în perioada de timp cuprinsă între   753 î.Hr .   și   476   d.Hr . Pe parcursul existenței sale de douăsprezece secole , civilizația romană a trecut de la  monarhie  la  republică   oligarhică   și , apoi , la imperiu   extins . Roma antică a adus contribuții importante în organizarea   politică   și   administrativă ,  juridică , artă militară ,  artă ,  literatură ,  arhitectură , limbile   Europei  ( limbile romanice ), iar istoria sa continuă să aibă o influență puternică asupra lumii moderne . - Perioada Monarhiei ( 753IHr-510IHr) Perioada Republucii ( Oligarhica ) ( 510IHr-27IHr) Perioada Imperiului (27IHr-476DHr)

3. Perioada Monarhiei ( 753IHr-510IHr) Primii aproximativ 200 de ani ( respectiv 754 -578 i.Hr ., anul urcarii pe tron a regelui Servius Tullius ) reprezinta epoca primitiva a Romei antice . In aceasta epoca structura sociala este formata , in principal , din patricieni si plebei . Patricienii , numiti si populus romanus , au fost, la origine , membrii celor care au format orasul Roma.Reprezentau clasa cu depline puteri, exercitand in exclusivitate conducerea trebuirilor sociale . Plebeii , la origine , provin din populatii autohtone invinse de Roma, in principal, resturile populatiei ligurice. Li s-au adaugat, ulterior, persoane care practicau negotul sau diverse meserii. Pana la reforma regelui Servius Tullius erau complet exclusi din viata politica

4. Populus romanus erau organizati in ginti, curii si triburi. Ginta era formata din mai multe familii avand o origine comuna, manifestata prin existenta unui nume comun tuturor membrilor gintii (nomen gentilicium) , si acelasi cult. Membrii gintii se mosteneau reciproc pana la cele mai indepartate grade.Existau 300 de ginti . Curia cuprindea un numar de 10 ginti , iar tribul un numar de 10 curii. Societatea era condusa de catre adunarea poporului , numita comitia curiata , rege si senat . Regele era un magistrat numit pe viata de catre comitia curiata, avand atributii de sef militar , sef suprem al religiei (pontifex maximus) , judecator suprem, precum si atributii de ordin administrativ.

5. Senatul era format din sefii gintilor. In principal, avea ca atributii sa confirme hotararile adunarii poporului si sa-l sfatuiasca pe rege in problemele importante . Servius Tullius (578-534 i.Hr.) a dat Romei o noua organizare teritoriala si militara care a stat la baza unei reforme fiscale si politice . Prin aceasta reforma criteriul rudeniei de sange , specific organizarii gentilice , a fost inlocuit cu criteriul averii, ceea ce a permis, pentru prima data , participarea plebei la viata politica a Romei. Potrivit reformei populatia Romei a fost impartita in centurii repartizate pe clase, dupa averea fiecaruia. Fiecare centurie cuprindea aproximativ 100 de barbati in varsta de la 17 la 50 de ani. In functie de avere , existau cinci clase, prima clasa cuprinzand persoanele cele mai bogate, respectiv cu avere de peste 100.000 asi.

6. Pe langa rege , senat si comitia curiata . apare un nou organ de conducere alstatului , comitia centuriata , care devine principalul organ legislativ . Votarea in in comitia centuriata se facea pe centurii , in conditiile in care se asigura majoritatea celor bogati .

7. Perioada Republicii (509 i.Hr- 27 i.Hr) A durat circa cinci sute de ani . intre 509 i.Hr data inlaturarii regelui Tarquinius Superbus si 27 i. Hr. La origine Roma era o republica aristocratica , deoarece puterea politica era detinuta de o minoritate . In secolul III i.e.n . statul roman se transforma intr -o republica democratica In aceasta epoca se mentine, in general, schema organelor statului cu adunarile poporului si senatul , dar, in locul regelui in fruntea statului apar doi consuli . In cadrul adunarilor poporului , pe langa comitia curiata , care isi pierde treptat importanta , si comitia centuriata , in cadrul careia importanta elementului aristocratic se diminueaza, apar comitia tributa si concilium plebis .

8. Comitia tributa este adunarea la care votul se facea dupa criteriul circumscriptiilor electorale (tribus).,fiecare unitate administrativa avand un vot.Comitia tributa era competenta sa aleaga pe questori si pe edilii curuli si sa judece unele procese penale de instanta de apel, iar in anul 287 i.Hr. a dobandit si competenta legislativa. Concilium plebis este adunarea plebeilor convocata de catre tribuni. La inceput hotararile erau obligatorii numai pentru plebei, ulterior , pentru toti cetatenii romani . Senatul avea un rol politic important , in competenta sa aflandu-se, printre altele , confirmarea legilor votate de adunarile poporului , administrarea finantelor statului , suspendarea magistratilor . Magistratii erau inalti demnitari care concentrau intreaga putere administrativa si militare.De regula, erau alesi pe o perioada de un an. Functia de magistrat era onorifica. La intrarea in functie publicau un program de activitate numit edict.Principalii magistrati au fost urmatorii: consulii, pretorul, cenzorii, edilii curuli, questorii, tribunii plebei si dictatorul.

9. Luptele intre gruparile politice (popularis= plebei si optimates=patricieni) din epoca republicana traduceau o structura sociologica a Romei in limbaj politic( se spune ca fratii Gracchus au fost niste veritabili conducatori de partid ) Disparitia republicii a dus la stoparea fenomenelor de creare a partidelor politice

10. Perioada Imperiul ui (27 i.Hr-565) Cunoaste doua perioade: principatul (27 i.Hr.-285 d.Hr.) si dominatul (285-565 ) Principatul se caracterizeaza , in esenta, prin aceea ca imparatul guverneaza impreuna cu senatul. In mod formal s-au pastrat toate magistraturile republicane, dar, in fapt puterea se concentreaza in mana imparatului care reprezinta autoritatea suprema in stat . Consulii isi pierd mai toate atributiile lor politice pastrand numai o anumita competenta in materie jurisdictionala.Pretorii nu mai creaza norme juridice, competenta lor restrangandu-se si in privinta organizarii instantei de judecata.Cenzorii si tribunii plebei dispar, calitatea de cenzor sef si tribun fiind luata de imparati.Edilii curuli pastreaza numai atributiile referitare la politia pietelor,iar questorii au pastrat numai dreptul de a administra arhivele statului.

11. Senatul se transforma intr-un organ dependent de imparat, ramanandu-i numai dreptul de a alege pe magistrati, de a cerceta pricinile civile si de a judeca in prima instanta unele procese penale grave. In dominat senatul este inlocuit cu un sfat imperial format din oameni de incredere ai imparatului, iar magistraturile republicane isi pierd cu totul importanta.Organizarea administratiei imperiului se intemeiaza pe principiul unei stricte ierarhii.Functionarii imperiali sunt impartiti in doua mari categorii.Functiile detinute de marii demnitari ai statului se numeau dignitates, iar functiile mai putin importante purtau numele de officia. Cuceririle şi sistemul politic, juridic, administrativ, economic şi social de organizare a statului şi societăţii fundamentate şi dezvoltate de Roma Antică sunt moşteniri ce s-au transmis de-a lungul timpurilor, prezente şi în zilele noastre