Virozele cutanate Presentation 2 .pptx

Virozele cutanate sunt afecţiuni cauzate de virusuri cu pronunţat caracter epidermotrop, manifestările clinice fiind expresia majoră a activităţii lor.

1. VIROZE CUTANATE

2. Virozele cutanate sunt afecţiuni cauzate de virusuri cu pronunţat caracter epidermotrop, manifestările clinice fiind expresia majoră a activităţii lor. Virusurile sunt alcătuite dintr-un singur acid nucleic (ADN sau ARN), înconjurat de o capsidă şi de un înveliş protido - lipidic imunogen

3. Principalele virusuri cu tropism cutaneo-mucos : v. herpes simplex tip 1; v. herpes simplex tip 2; v. varicelei şi al zonei zoster; citomegalovirusul; v. Epstein – Barr; herpes virus tip 6; herpes virus tip 7; herpes virus tip 8.

4. Virusuri ARN Familia retroviridae (virusul im un o d e f ic i e n ţ e i umane) Familia picornaviridae (enterovirusuri) v. coxsackie, v. ECHO.

5. Herpes simplex VHS tip 2 i n f ec t eaz ă m a i a l e s r eg i u ne a genitală şi se transmite prin c on t a ct s e x u a l s a u în t i m p u l naşterii, d e la Herpesul simplex este o epidermoneuroviroză contagioasă, frecventă, determinată de virusul herpes simplex (VHS). Acest virus prezintă două tipuri antigenice: VHS tip 1 infectează mai ales jumătatea superioară a corpului şi se transmite prin contact direct cu leziunile herpetice sau prin saliva purtătorilor sănătoşi; mamă la nou născut.

6. C linic Primo-infecţia herpetică În 80-95% din cazuri, primo-infecţia herpetică este clinic inaparentă. În restul cazurilor, după o incubaţie de 3- 12 zile, principalele forme clinice sunt: a.gingivo-stomatita herpetică este produsă de VHS 1 şi apare la copii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 5 ani. Copilul prezintă febră, cefalee, sialoree şi se alimentează cu dificultate. Mucoasa bucală este eritematoasă, cu buchete de vezicule, care datorită fragilităţii se rup uşor, lăsând eroziuni cu contur policiclic, acoperite de depozite difteroide. De regulă apare şi adenopatie regională dureroasă. Evoluţia este favorabilă, boala vindecându-se în 10-15 zile. Prognosticul este mai rezervat la subnutriţi;

7. b . herpesul genital primar este produs mai ales de VHS 2 şi apare după debutul activităţii sexuale. Prima infecţie cu VHS 2 survine în medie după 6 – 7 zile (2-20 zile) de la contactul infectant. La bărbat , primo-infecţia genitală este mai puţin severă. Poate interesa glandul, prepuţul şi teaca penisului. Pe o bază eritematoasă apar vezicule care se erodează rapid, conducând la eroziuni policiclice ce domină tabloul clinic. La femeie se manifestă printr-o vulvovaginită acută, foarte dureroasă, însoţită de febră şi stare generală alterată. Mucoasa vulvo-vaginală este roşie, edemaţiată, cu leziuni veziculo-erozive foarte numeroase.

8. Factorii de risc pentru herpesul genital vârsta mică la primul contact sexual; numărul mare de parteneri sexuali; prezenţa altor infecţii sexual-transmisibile în antecedente; vârsta între 20-40 ani; infecţia HIV etc. Infecţiile nediagnosticate sunt o cauză importantă de creştere a incidenţei herpesului genital.

9. c. h e r p es u l c u t a n a t p r im a r se localizează pe buze, nas, pleoape şi, mai rar, pe trunchi şi membre. Inocularea este de obicei post t rau m a ti c ă („her p esu l g l a d i a t or il or ” ; herpesul rugbiştilor). La stomatologi, ginecologi, putem întâlni panariţiul herpetic profesional. Clinic, infecţia cutanată primară este puţin zgomotoasă, cu excepţia herpesului nevralgic;

10. d. keratoconjunctivita herpetică - se manifestă ca o conjunctivită purulentă care se poate însoţi de opacifierea corneei. - b olnavul l ă c r i m a r e , palpebral. fotofobie, I n t e r es a r ea p r e z i n t ă edem corneei poa t e fi evidenţiată prin examen cu lampa cu fantă, după administrarea de colir fluorescent.

11. Forme grave VHS 1 la imunodeprimaţi determină o infecţie severă cu leziuni cutaneo-mucoase necrotice, extinse, cu tendinţă la generalizare, însoţite de hepatită fulminantă, meningoencefalită. La bolnavii cu dermatită atopică, boală Darier, primoinfecţia herpetică îmbracă aspectul de eczemă herpeticum : vezicule ombilicate care confluează şi formează bule cu conţinut purulent sau hemoragic, eroziuni extinse şi infectate, febră, stare generală alterată, limfadenopatie. Herpesul neonatal , din fericire rar (3 cazuri la 100 000 nou născuţi), este extrem de grav, leziunile cutanate însoţindu-se de meningoencefalită herpetică şi afectări viscerale multiple.

12. Herpesul recurent Recidivele sunt declanşate de : infecţii generale medicamente imunodepresive tulburări digestive traumatisme oboseală stres raporturi sexuale (în herpesul recidivant genital), menstruaţie Herpesul recurent prezintă următoarele caracteristici: numărul leziunilor este mai mic; durata de eliminare a virusului este mai scurtă (în medie 4 zile); leziunile se vindecă mai repede (în medie după 10 zile); simptomele generale sunt foarte rare, ca de altfel şi adenopatia regională; localizarea cea mai frecventă (obişnuit în acelaşi loc) este la buze şi în regiunea genitală.

13. T r a t a m e n t Cel mai folosit medicament antiherpetic este Acyclovir-u l care pătrunde în celule în forma inactivă. Se administrează pe cale generală 200 mg de 5 ori pe zi pentru efectul curativ şi câte 400 mg de două ori pe zi pentru profilaxia recurenţelor. herpesul neonatal, herpesul ocular, primo-infecţ ia herpetică, herpesul recurent invalidant şi în herpesul la atopici şi imunodeprimaţi. Există şi forma i njectabilă de Acyclovir. Acyclovir-ul poate fi administrat şi local : Virolex cremă 5%, Zovirax cremă 5%, Hevizos unguent 0,8%. Se aplică cel puţin 3 zile după vindecarea leziunilor. •

14. Alte medicamente antiherpetice: Foscarnet (Foscavir) – se administrează intravenos. Este rezervat pentru tratamentul infecţiilor cu VHS rezistente la Acyclovir, cazuri întâlnite îndeosebi la pacienţii cu SIDA. Se administrează 40mg/kg de două ori pe zi; Valaciclovir (Zelitrex, Valtrex), 2x500 mg/zi, 10 zile în primo- infecţie şi 5 zile în herpesul recurent; Ganciclovir , capsule a 200 mg sau fiole cu pulbere liofilizată 500 mg/10 ml; Famciclovir (Oravir) , 2x125 mg/zi, timp de 5 zile. În scopul prevenirii recurenţelor, se pot folosi imunoglobuline specifice antiherpetice, imunomodulatoare nespecifice (Isoprinosină, Baraka, Levamisol, Cimetidină) sau unul din vaccinurile antiherpetice.

15. Herpes zoster • posterioară acută, determinată de virusul He r p e s u l z o s t e r (z o n a z o s t e r ) e s t e o gan gl io -r a d i c ul i tă v a r i c e l o-z o s t e r i a n ( VVZ ), cu e r up ţ i e l a ni v e l u l un u i de r m a t o m , c ons t i t u i t ă din buchete de vezicule pe placard eritematos. Varicela este primo-infecţia . După vindecarea ei, virusul rămâne în stare latentă la nivelul ganglionilor senzitivi, cranieni şi rahidieni. În anumite condiţii (traumatisme, intervenţii neurochirurgicale, tumori maligne, tuberculoză, hipovitaminoze, stări imunodepresive – SIDA, administrarea de citostatice, persoane cu grefă de organ), virusul se reactivează şi produce herpesul zoster.

16. Manifestări clinice D e bu t ea z ă p r i n d ur e re , de s eo ri i n t e n s ă , cu d i s tr ibu ţi e caracteristică (topografie segmentară, unilaterală). S e poate însoţi de febră şi astenie. D upă 3-4 zile, apare la nivelul dermatomului afectat un eritem, pe suprafaţa căruia se dezvoltă buchete de vezicule Conţinutul veziculelor este iniţial serocitrin, apoi se tulbură În evoluţie apar eroziuni şi cruste Vindecarea se obţine în medie după 14 zile În ordinea descrescătoare a frecvenţei, această afecţiune este localizată la nivel toracic ( 50 % din cazuri), ce r v i ca l , trigeminal (în special r a m u ra oftalmică), r eg i u ne a lombosacrală.

17. Herpes zoster

18. D up ă g r av it a t e , se de s cr i u u rm ă t oa r e l e f o r me clinice: abortivă, eritematoasă, veziculoasă, hemoragică, necrotică, zoster diseminat. Herpesul generalizat, zoster z on a – diseminat (sin. Herpes zoster v a r i c el ă , z on a v a r i c el i f o rm ă ) e s t e definit prin prezenţa a mai mult de 20 vezicule în afara dermatomului primar afectat şi a celui adiacent. - apare mai ales la bolnavii cu limfoame, leucemii, neoplasme sau la cei supuşi terapiei imunosupresive sau iradierii. Când durerea este insuportabilă, vorbim de herpes zoster hiperalgic (durata şi intensitatea durerii creşte cu vârsta). Herpesul zoster conferă imunitate, recidivele fiind excepţionale.

19. C o m p li c aţ i i oculare - uveită, keratită, conjunctivită, paralizii de muşchi oculari în herpesul zoster oftalmic . Atingerea ramurii nazale a oftalmicului se acompaniază adesea cu complicaţii oculare. De altfel, leziunile oculare se întâlnesc la 2/3 din cazurile de zoster oftalmic şi sunt anunţate de apariţia veziculelor pe aripa nazală (semnul Hutchinson). Ptoza palpebrală superioară este mărturie a interesării ramurii superioare a nervului motor ocular comun (III).