1884 01
dalvalem
704 views
81 slides
Apr 10, 2015
Slide 1 of 81
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
About This Presentation
No description available for this slideshow.
Slide Content
iqY
NNn,NN4Vit
ORTHODOXAROMAN
eviA6 reriedied 1102ersrde'
111
ANUL VIIINo.I.
IANUARIE.
1111EL.I11111111it
TABELA MATER IEY
pag.
I.21Ael catre fireuti
si credini ....
II. Petra(bi-
ogra'7e)4
III. Din !slimier Aliina-
stirei Nemillhei. ..10
IC: AI ireile' Discurs1711. Sumarele matz-
ohChri-telor SaMlui Si-
-sostom.6.7
-3L1
--1
pag.
67Discursii Tumbril
21cte de Donacie .
Istoria Bis.ericei
SaM W./0am mare.
Bucurefti .... 78
SECT A
I
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCi
34, Strada Principatele- Unite
1E384_
5.
Movild
...
S-lur Ma
V.
VI.72
VII.
..
3
4°1LL T'S
IFT,033E.
1-7,
34,
.41
1
z
..
.nodii
41^
r
www.dacoromanica.ro
NNn,NN4Vit
ORTHODOXAROMAN
eviA6 reriedied 1102ersrde'
111
ANUL VIIINo.I.
IANUARIE.
1111EL.I11111111it
TABELA MATER IEY
pag.
I.21Ael catre fireuti
si credini ....
II. Petra(bi-
ogra'7e)4
III. Din !slimier Aliina-
stirei Nemillhei. ..10
IC: AI ireile' Discurs1711. Sumarele matz-
ohChri-telor SaMlui Si-
-sostom.6.7
-3L1
--1
pag.
67Discursii Tumbril
21cte de Donacie .
Istoria Bis.ericei
SaM W./0am mare.
Bucurefti .... 78
SECT A
I
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCi
34, Strada Principatele- Unite
1E384_
5.
Movild
...
S-lur Ma
V.
VI.72
VII.
..
3
4°1LL T'S
IFT,033E.
1-7,
34,
.41
1
z
..
.nodii
41^
r
www.dacoromanica.ro
AWL VIII.BUCIIRET1, imITARIE 1884.No. 1
BISERICA ORTHODOX! ROMANI
REVISTA PERIODICI ECLESIASTICL
APARE 0 DATA PE LUNA
preopi crepi romtni orthodoxi.
Cciutati fi vett afla, derep fi se va da, batert ft se
va deschide vouti, ne invat6 Domnul nostru lisus
Christos (Math. VIII, 7). Aceste cuvinte se refers la
tot felul de necesithti, care se intimpin6, in viola, o-
muluY, a Bisericd foi a p6p6reloril. Staruinta dar este
neapttrat trebuitore in tote intreprinderile ndstre.
IubitY preott, serviciulti nostru este forte greti qi
reclamh xnulte cunoscinte ;Biserica nostra este in
grea positiunei are nevoe de multe.dar trebue
85, cilutttm pre cat ne sta prin putinta cunoscintele
Ale care avem necesitatectrebue sa desgropam ince-
tul cu jncetul monumentele rationale bisericescY, qi
sa ne folosim de ele; trebue stt, insistam, bgtend
cerend, spre a se deschidei da BisericeT, cele ale
Bisericd,i Statulul cele ale Statulul, sal dup6 cum
ne invapt insu0 Domnul nostru Is.Chr., a se da
luW Dumnecleit cele ce sunt aleDumneclea,Cesa-
rulut cele ce sunt ale CesaruluI. (Math. XXII, 21).
Tubiti cre§tini, cun6scerea adeverurilorbi SAntei
n6stre lidigiunT, a preceptelor relative la credinta
in Dumnederi qi la modul dealucra in via-0, dup6,
voia lu,Y, cundsceti,i trebue sa cunOscetY cutota, ca
este piatra fundament -alit pe care trebue sa se edifice
unit Static ce voesce a trai. Aceasta trebue a o avea
in vedere de la midi vilnirla mare-- ce1 iucu1
lubici
Not
hapi
Ii
www.dacoromanica.ro
BISERICA ORTHODOX! ROMANI
REVISTA PERIODICI ECLESIASTICL
APARE 0 DATA PE LUNA
preopi crepi romtni orthodoxi.
Cciutati fi vett afla, derep fi se va da, batert ft se
va deschide vouti, ne invat6 Domnul nostru lisus
Christos (Math. VIII, 7). Aceste cuvinte se refers la
tot felul de necesithti, care se intimpin6, in viola, o-
muluY, a Bisericd foi a p6p6reloril. Staruinta dar este
neapttrat trebuitore in tote intreprinderile ndstre.
IubitY preott, serviciulti nostru este forte greti qi
reclamh xnulte cunoscinte ;Biserica nostra este in
grea positiunei are nevoe de multe.dar trebue
85, cilutttm pre cat ne sta prin putinta cunoscintele
Ale care avem necesitatectrebue sa desgropam ince-
tul cu jncetul monumentele rationale bisericescY, qi
sa ne folosim de ele; trebue stt, insistam, bgtend
cerend, spre a se deschidei da BisericeT, cele ale
Bisericd,i Statulul cele ale Statulul, sal dup6 cum
ne invapt insu0 Domnul nostru Is.Chr., a se da
luW Dumnecleit cele ce sunt aleDumneclea,Cesa-
rulut cele ce sunt ale CesaruluI. (Math. XXII, 21).
Tubiti cre§tini, cun6scerea adeverurilorbi SAntei
n6stre lidigiunT, a preceptelor relative la credinta
in Dumnederi qi la modul dealucra in via-0, dup6,
voia lu,Y, cundsceti,i trebue sa cunOscetY cutota, ca
este piatra fundament -alit pe care trebue sa se edifice
unit Static ce voesce a trai. Aceasta trebue a o avea
in vedere de la midi vilnirla mare-- ce1 iucu1
lubici
Not
hapi
Ii
www.dacoromanica.ro
2APEL CATRE PREOT! 1;11 CRE§TINI
maT cu 86-ma ceT cultT. A cundsce insh, fara a chuta,
lath a cerceta, fall a se interesa cine-va sh scie in
ce sth cutare ski cutare lucru, nu se Foote. De unde
are sh cumiscg, cine-va adeverultii bunulti Religiu-
nel dach nu se, interes6c1.1 de e16; dach nu citesce
nici o data nici Santa Evangelic, nici Faptele i S crie-
rile Apostolilor cu coinentariile lor, nici Simbolul cu
doctrines SanteT n6stre Biserici orthodoxe desvoltate
si explicate? Aci e causa reuluTa indiferentismu-
lul Religiunci. Afirmarea unora ca acesta ar finu-
maT datoria Preotilor, ski dupes C11131 se dice de ordi-
nar, a Popilor; trebue sh aibh de consecinth neinll-
turath, ascultareasupunerea orbesce la ceia ce
sic PreotiT,aceia ce, nici Biserica nu cere, nici
afirmAtorilor unor asemenea ideT nu le place.
lath dar, iubiji preotii crestinT, ca cu toti avem
necesitate de a cun6sce fondul SanteT Religiuni
directia Santa, n6stre Biserici orthodoxe,i a-
cesta negresit prin citirea diferitelor tratate relative
la Lie.
Acosta reviFth periodich, iubiti meT, Biserica Or-
(hodoxd romdiza", de la prima eT aparitiune in anul
1874, n'a incetat a pune la dispositiunea tuturor,pc
de o parte, diferite materii relative la cunoscintelc
speciale, necesare unul preot, si la acelea pe care
trebue sh be aibh toti crestiniT, iar pe de alta, n'a in-
cetat a insista ca societatea n6strash dea lul Dumne-
cieti cele ce sunt ale lul Dumnecled, sWesaruluT cele
ce- sunt ale Cesarulul. Ac6sth directiune se va tine
qi in decursulp. acestui anti, care este al VIII-lea al
edithreT ei.
Comitetul redactor se va sili din parte'Ta face
i
§1
www.dacoromanica.ro
maT cu 86-ma ceT cultT. A cundsce insh, fara a chuta,
lath a cerceta, fall a se interesa cine-va sh scie in
ce sth cutare ski cutare lucru, nu se Foote. De unde
are sh cumiscg, cine-va adeverultii bunulti Religiu-
nel dach nu se, interes6c1.1 de e16; dach nu citesce
nici o data nici Santa Evangelic, nici Faptele i S crie-
rile Apostolilor cu coinentariile lor, nici Simbolul cu
doctrines SanteT n6stre Biserici orthodoxe desvoltate
si explicate? Aci e causa reuluTa indiferentismu-
lul Religiunci. Afirmarea unora ca acesta ar finu-
maT datoria Preotilor, ski dupes C11131 se dice de ordi-
nar, a Popilor; trebue sh aibh de consecinth neinll-
turath, ascultareasupunerea orbesce la ceia ce
sic PreotiT,aceia ce, nici Biserica nu cere, nici
afirmAtorilor unor asemenea ideT nu le place.
lath dar, iubiji preotii crestinT, ca cu toti avem
necesitate de a cun6sce fondul SanteT Religiuni
directia Santa, n6stre Biserici orthodoxe,i a-
cesta negresit prin citirea diferitelor tratate relative
la Lie.
Acosta reviFth periodich, iubiti meT, Biserica Or-
(hodoxd romdiza", de la prima eT aparitiune in anul
1874, n'a incetat a pune la dispositiunea tuturor,pc
de o parte, diferite materii relative la cunoscintelc
speciale, necesare unul preot, si la acelea pe care
trebue sh be aibh toti crestiniT, iar pe de alta, n'a in-
cetat a insista ca societatea n6strash dea lul Dumne-
cieti cele ce sunt ale lul Dumnecled, sWesaruluT cele
ce- sunt ale Cesarulul. Ac6sth directiune se va tine
qi in decursulp. acestui anti, care este al VIII-lea al
edithreT ei.
Comitetul redactor se va sili din parte'Ta face
i
§1
www.dacoromanica.ro
APEL CATRh PREOTYCRETIN8
tote inbunatiitirile posibile, cresand chiari numd-
rul c6lelor broqureT -de 1a cind la 0J,se. Dorinta
gamintea n6strh insa, este ca, atat frail preoT cat si
iubitiT crestint orthodoxy sa ne den spiijinuli ajuto-
rul for cu t6t4, dragostea §i buna vninta,cad ftirit
acestea, firesce, nu se Ira putea ajunge scopul pro-
Fie dar, ca incuragiatY de dragostea i bine-voito-
rul concursti al tuturor romanilor, sa se p6t5, ajunge
tints urmiirita,luminarea prin propagarea adev6-
rurilor religidse i apararea Santd nostre BisericTor-
thodoxe, de totT inimici veclutT si nevec:Luv ay ey.
Donznecleule, ajutorul nostru gti tu; nu Abovi.
,Donne al puterilor flu cu nod!
Fregedintele comitetului
Archiereul SiIveatru B. Pitegtenn.
ti ru.
posit.
www.dacoromanica.ro
tote inbunatiitirile posibile, cresand chiari numd-
rul c6lelor broqureT -de 1a cind la 0J,se. Dorinta
gamintea n6strh insa, este ca, atat frail preoT cat si
iubitiT crestint orthodoxy sa ne den spiijinuli ajuto-
rul for cu t6t4, dragostea §i buna vninta,cad ftirit
acestea, firesce, nu se Ira putea ajunge scopul pro-
Fie dar, ca incuragiatY de dragostea i bine-voito-
rul concursti al tuturor romanilor, sa se p6t5, ajunge
tints urmiirita,luminarea prin propagarea adev6-
rurilor religidse i apararea Santd nostre BisericTor-
thodoxe, de totT inimici veclutT si nevec:Luv ay ey.
Donznecleule, ajutorul nostru gti tu; nu Abovi.
,Donne al puterilor flu cu nod!
Fregedintele comitetului
Archiereul SiIveatru B. Pitegtenn.
ti ru.
posit.
www.dacoromanica.ro
Petru Movila
(Biografia)
--...1111MIEN
(Urmare, v4 No XII an. VII).
V]
Alegerea Jul Petru Novi 14 de illetropolitil al lite-
vului cu imprejuritrile istorice ale ortodocsid. Prima
jumAtate a seculului al XVII-lea ni se presint1 ca luptele cele
mai crancene pentru ortodocsie, Tar a doa jumAtate a acestui
seculetrebue sitse considere, ca triumful definitive al orto-
docsid asupra celoralalte confesiuni, cu reinvierea, decit 4-tt
kiar nascerea, literature! romine. Fticendit biografia luT Petra
Movilit gi ajungendt. cuinlirarea faptelor acestui berbatil One
la anii 1632, ne vedemil obligati, a deskide aid o parentesiV
in carea sit desfilquramit mai de aprdpe imprejurgrile istorice
ale_ ortodocsiel din Biserica rush,, imprejurrtrile istorice ale
ortodocsid din Bisericile Romanilor cii in fine imprejurArile
istorice ale ortodocsieT din Biserica de Constantinupohl. A-.
dsta trebue el, o faceml cu alga mai mult aid, cad to cu-
rend. Petru Movilit ajunge a fi Metropolittt al Kievului li din
adstit posiOune el devine ingerul pazitorti li kiar mArttui-
torul ortodocsid li in special pLrintele teologieT ortodocse
moderne.
Biserica ortodocs% rusii, in prima jumetate a seculului al
XVIL-lea era impartiti, in Patriarchia de- Moseva ca Patri-
archul Filaret, li Metropolia de Kiev, cu doe centruri ortc-
www.dacoromanica.ro
(Biografia)
--...1111MIEN
(Urmare, v4 No XII an. VII).
V]
Alegerea Jul Petru Novi 14 de illetropolitil al lite-
vului cu imprejuritrile istorice ale ortodocsid. Prima
jumAtate a seculului al XVII-lea ni se presint1 ca luptele cele
mai crancene pentru ortodocsie, Tar a doa jumAtate a acestui
seculetrebue sitse considere, ca triumful definitive al orto-
docsid asupra celoralalte confesiuni, cu reinvierea, decit 4-tt
kiar nascerea, literature! romine. Fticendit biografia luT Petra
Movilit gi ajungendt. cuinlirarea faptelor acestui berbatil One
la anii 1632, ne vedemil obligati, a deskide aid o parentesiV
in carea sit desfilquramit mai de aprdpe imprejurgrile istorice
ale_ ortodocsiel din Biserica rush,, imprejurrtrile istorice ale
ortodocsid din Bisericile Romanilor cii in fine imprejurArile
istorice ale ortodocsieT din Biserica de Constantinupohl. A-.
dsta trebue el, o faceml cu alga mai mult aid, cad to cu-
rend. Petru Movilit ajunge a fi Metropolittt al Kievului li din
adstit posiOune el devine ingerul pazitorti li kiar mArttui-
torul ortodocsid li in special pLrintele teologieT ortodocse
moderne.
Biserica ortodocs% rusii, in prima jumetate a seculului al
XVIL-lea era impartiti, in Patriarchia de- Moseva ca Patri-
archul Filaret, li Metropolia de Kiev, cu doe centruri ortc-
www.dacoromanica.ro
.1111.04 -..
PETRU MOVILA5
docseunul 5n Kiev, care la 1632 avea In frunte pre Me-
tropolitul Isaia (Jopinski,i altul In Liov cu Archiepiscopul
Ieremia Tisarovski, Ecsarchul Patriarchies de Constanti-
nupolt. Altiturea cu aceste person eclesiastice, care manuiat
ortodocsia Bisericel rust, se aflatpers6nele laice, care nu
putin dispundt de sorta ortodocsiet. §i-anume In Moses. era
Tarul Michail Teodorovid, barbatt, care nu =mai respeota
ortodocsia acasa la sine, dar ksar o ajuta in t6te lipsurile et;
dovada corespondeMa Metropolitulut IsaiaPetru
cu Tarul Michail Teodorovici (a)In special aid vomit
comunica lectorilor nostri niece ecstracte dintr'o epistola a
Metropolitulut de Proilova Meletie care Tarul MoscvdMi-
chail Teodorovici, de unde se cede darnicia Tarilor Rusiei
pentru ortodocsie, generalitatea tendiMet de a ajuta ortodoc-
sia periclitanda, >dispositiunile acestuTMetropolitt atre Dom-
nitoruI Moldovel Vasilie Lupul,dace vo4ti decaderea
@erulut greet. din Patriarchia de Constantinupolt. Ecamo-
dul, cum se ecsprima Metropolitul Meletie la 1644 Decem-
vrie 15 Nitre Tarul MichailtEt am scrist mat 'nainte de
acesta prea inaltatei vOstre imparatit din parnentul Mol-
dove (b) §i multemesct, c ne -a1 aratatt nedescrisa to mi-
lostivire, trAmitendu-ne 4o samurT cu Ivan Popov... In scri=
sorea mea dd maT 'nainte -am aratatt, ca et, impreuna cu
Prea Sancitul Metropolitt al KievuluT in Iag am compust
cartea contra catechismulul ereticilor,departatt dela
fata Bisericel ortodocse, noT membriT S. Sinodt, ore-care
capitule calvinescT 0 an declaratt, ca nu le-am primitt pre
densele qi nu le va primi nicI o data S-ta nOstra Biserlc .L
i mai jos :o miluire nu m'am invrednicitt et sa
mesct (c)fiar din cauzasaracieT, n'am tiparitt acea carte, (d.)
(a) IIacaxa HCaiH-B7. MOCROB, exam:ions WEEIHCZ smomp. Atat Aime rpeaecsiac)
punct.X, No. 6.
(b) Alusinne in acrisorile lui Vagina Lupul din Octomvrie acest6 and si a Patr.
do Constantinupolit Partenie, cu care se recomendlt Meletie,
(c) Nu e adevgrat ;az/ Meletie a primitit mill dela Vasilie Lupu1, dar nu pentru
tipitrirea ,,Mitrturisirei ortodocse", care 'nu-I apartinea. De aceia Meletie printro
alti scrisdre cittrg Tarul se jaluesce, ca, ,,Vasilie Lupul aro ban/ Ili rob/. nem-
mast/ ¢i 1nl nu-I dro- Csoureuia PoccinBovrosorb no edalrb nepsomnrst.1660
Part. II pag. 83.
(d) Ibid. pag. 88,
si slut
ski
i
si an
pri-
¢i
Mo-
vile
:
'Nict
www.dacoromanica.ro
PETRU MOVILA5
docseunul 5n Kiev, care la 1632 avea In frunte pre Me-
tropolitul Isaia (Jopinski,i altul In Liov cu Archiepiscopul
Ieremia Tisarovski, Ecsarchul Patriarchies de Constanti-
nupolt. Altiturea cu aceste person eclesiastice, care manuiat
ortodocsia Bisericel rust, se aflatpers6nele laice, care nu
putin dispundt de sorta ortodocsiet. §i-anume In Moses. era
Tarul Michail Teodorovid, barbatt, care nu =mai respeota
ortodocsia acasa la sine, dar ksar o ajuta in t6te lipsurile et;
dovada corespondeMa Metropolitulut IsaiaPetru
cu Tarul Michail Teodorovici (a)In special aid vomit
comunica lectorilor nostri niece ecstracte dintr'o epistola a
Metropolitulut de Proilova Meletie care Tarul MoscvdMi-
chail Teodorovici, de unde se cede darnicia Tarilor Rusiei
pentru ortodocsie, generalitatea tendiMet de a ajuta ortodoc-
sia periclitanda, >dispositiunile acestuTMetropolitt atre Dom-
nitoruI Moldovel Vasilie Lupul,dace vo4ti decaderea
@erulut greet. din Patriarchia de Constantinupolt. Ecamo-
dul, cum se ecsprima Metropolitul Meletie la 1644 Decem-
vrie 15 Nitre Tarul MichailtEt am scrist mat 'nainte de
acesta prea inaltatei vOstre imparatit din parnentul Mol-
dove (b) §i multemesct, c ne -a1 aratatt nedescrisa to mi-
lostivire, trAmitendu-ne 4o samurT cu Ivan Popov... In scri=
sorea mea dd maT 'nainte -am aratatt, ca et, impreuna cu
Prea Sancitul Metropolitt al KievuluT in Iag am compust
cartea contra catechismulul ereticilor,departatt dela
fata Bisericel ortodocse, noT membriT S. Sinodt, ore-care
capitule calvinescT 0 an declaratt, ca nu le-am primitt pre
densele qi nu le va primi nicI o data S-ta nOstra Biserlc .L
i mai jos :o miluire nu m'am invrednicitt et sa
mesct (c)fiar din cauzasaracieT, n'am tiparitt acea carte, (d.)
(a) IIacaxa HCaiH-B7. MOCROB, exam:ions WEEIHCZ smomp. Atat Aime rpeaecsiac)
punct.X, No. 6.
(b) Alusinne in acrisorile lui Vagina Lupul din Octomvrie acest6 and si a Patr.
do Constantinupolit Partenie, cu care se recomendlt Meletie,
(c) Nu e adevgrat ;az/ Meletie a primitit mill dela Vasilie Lupu1, dar nu pentru
tipitrirea ,,Mitrturisirei ortodocse", care 'nu-I apartinea. De aceia Meletie printro
alti scrisdre cittrg Tarul se jaluesce, ca, ,,Vasilie Lupul aro ban/ Ili rob/. nem-
mast/ ¢i 1nl nu-I dro- Csoureuia PoccinBovrosorb no edalrb nepsomnrst.1660
Part. II pag. 83.
(d) Ibid. pag. 88,
si slut
ski
i
si an
pri-
¢i
Mo-
vile
:
'Nict
www.dacoromanica.ro
6PETRU movir.X
De -sdrta ortodocsith din Kievi Liov nu putin dispunea
Rege le Poloniei, Sigismund al III, aprigul catolicil qi en
magna ii Senatului polonu, carii iii avdd imper itu intre den0-1
intregii teritoriul PolonieT, al Litvei qi al Ucrainei cu orate
cu totti §i la ace§tia adh,ugiimit in ecspectiune pre magnatii
poloni, dintre Movilesci,i emit erali inruditi ett ,aceqtia.
Sub conducerea acestor persdne ortodocsia l3isericel ruse
suferia puffin fn domniatul Litvei de influinta, protestantis-
mului, representatil mai ales prin cnkul Cristofor Radzevil (a7,
in iota Polonia 1'186, adedi, in Regatul polont, trite Ucraina
qi parte din Litva, ortodocsia era supusil, 14 probele cele mai
aspre de incercare din partea papismului, care lucra la ni-
micirea ortodocsiei prin unie, §i prin elementul jidovescit, in
calitate de ecsploatatorti al averilor... boeresci. In prima ju-
nnitate a seculului al XVII-lea, uniatit ajunsese a§iimpropria
cu forca mai toteveki ale Bisericei ruse cu ave--
rile for Ri ortodoc§ii cu multe dificult 4x trebukifundeze
altele, p6n6 dad se gasia ate unit pope uniatdfanaticil, care
se punea in fruntea §14chtei gi cu arma in manii, ucidea pre
toti, monachii, carii s'ar fi opusti la cedarea -moniistirei din
nal fundate (b). Tot adstil, procedure, fordreptti de jude-
cati din partea ortodoc§ilor, o ecsercitatl papalii prin tiniai
qi facia cu Bisericile parochialei catedralele eptscopale, sdti
metropolitane. In Kiev catedrala metropolitan t, Sofiiskit so-
bore, era de mult ocul ate de atre uniati §i acum era redusli
(c Bum'. Apxeorp. elope. VII, No. 64. Eca cumpresintlibisual Petru 310-
vill e animal Radzevil :
Petrascriind luT Radzevil la 12 mar 1632, Rasa, indatii dupl. rnOrtoa lui
Sigismund al III-lea, t16 nume ce Bearixift npiame.m= mare_amicif, qi naceritaumitt
uplaTen a 6aaroatexayeaa HapoAa poccilcaaro, C131111:10137. cTapoatatnoftBoa-
movao/1=amica perpetul&i doritonl de bine al poporului ruse, Hiul Bisericet eel veki
de Rlskritl. Apo! adaugli: ,In adevgr, h venitil, momentul ai pentru no!, cet. ne-
dreptlifila (aluzie la timpurile lu! Sigismund) sal aratlm ai art caseigiima totila-
ceia, ce dupre dreptate ni apartine..,. Si ma! joe :tote class sidchtei not
eunteml in relatiuni, dar mai mult rugamu consiliul. tell cell luteleptl.
torul.,.. ".
Radzevil a taInisd rgspunsul all cu nail auume sold. Loc. citatd No. 263.
(b) Vecy despce atrocitkile uniatiloefatl en ortodocaii RCT. pyccit. germ. Ma-
vapia. T. XT. qi in speciaaginele 528-561.
memitstirile
ni -itt
gepsini
,Cu
qi ale.
M avail,
,
www.dacoromanica.ro
De -sdrta ortodocsith din Kievi Liov nu putin dispunea
Rege le Poloniei, Sigismund al III, aprigul catolicil qi en
magna ii Senatului polonu, carii iii avdd imper itu intre den0-1
intregii teritoriul PolonieT, al Litvei qi al Ucrainei cu orate
cu totti §i la ace§tia adh,ugiimit in ecspectiune pre magnatii
poloni, dintre Movilesci,i emit erali inruditi ett ,aceqtia.
Sub conducerea acestor persdne ortodocsia l3isericel ruse
suferia puffin fn domniatul Litvei de influinta, protestantis-
mului, representatil mai ales prin cnkul Cristofor Radzevil (a7,
in iota Polonia 1'186, adedi, in Regatul polont, trite Ucraina
qi parte din Litva, ortodocsia era supusil, 14 probele cele mai
aspre de incercare din partea papismului, care lucra la ni-
micirea ortodocsiei prin unie, §i prin elementul jidovescit, in
calitate de ecsploatatorti al averilor... boeresci. In prima ju-
nnitate a seculului al XVII-lea, uniatit ajunsese a§iimpropria
cu forca mai toteveki ale Bisericei ruse cu ave--
rile for Ri ortodoc§ii cu multe dificult 4x trebukifundeze
altele, p6n6 dad se gasia ate unit pope uniatdfanaticil, care
se punea in fruntea §14chtei gi cu arma in manii, ucidea pre
toti, monachii, carii s'ar fi opusti la cedarea -moniistirei din
nal fundate (b). Tot adstil, procedure, fordreptti de jude-
cati din partea ortodoc§ilor, o ecsercitatl papalii prin tiniai
qi facia cu Bisericile parochialei catedralele eptscopale, sdti
metropolitane. In Kiev catedrala metropolitan t, Sofiiskit so-
bore, era de mult ocul ate de atre uniati §i acum era redusli
(c Bum'. Apxeorp. elope. VII, No. 64. Eca cumpresintlibisual Petru 310-
vill e animal Radzevil :
Petrascriind luT Radzevil la 12 mar 1632, Rasa, indatii dupl. rnOrtoa lui
Sigismund al III-lea, t16 nume ce Bearixift npiame.m= mare_amicif, qi naceritaumitt
uplaTen a 6aaroatexayeaa HapoAa poccilcaaro, C131111:10137. cTapoatatnoftBoa-
movao/1=amica perpetul&i doritonl de bine al poporului ruse, Hiul Bisericet eel veki
de Rlskritl. Apo! adaugli: ,In adevgr, h venitil, momentul ai pentru no!, cet. ne-
dreptlifila (aluzie la timpurile lu! Sigismund) sal aratlm ai art caseigiima totila-
ceia, ce dupre dreptate ni apartine..,. Si ma! joe :tote class sidchtei not
eunteml in relatiuni, dar mai mult rugamu consiliul. tell cell luteleptl.
torul.,.. ".
Radzevil a taInisd rgspunsul all cu nail auume sold. Loc. citatd No. 263.
(b) Vecy despce atrocitkile uniatiloefatl en ortodocaii RCT. pyccit. germ. Ma-
vapia. T. XT. qi in speciaaginele 528-561.
memitstirile
ni -itt
gepsini
,Cu
qi ale.
M avail,
,
www.dacoromanica.ro
PETRU MOVILX
la o completa ruing, (a). In Archiepiscopia de Cernigov Isaia
Copinski era necesitatil strgasc6 in monastirea Gustinsca
din- domniatul rut Ieremia Coribut Vilnev4ki, care era ne-
potting Petru 1ylovili, ffiul Trine, filcefIeremia
Singurit Lavra de Kiev a r6masii pentru. tot-ae-una In pose-
siunea ortodoc§iloracdstg mondstire ortodocsI avea de
apariltdre polcurile -cazitcescide la 1627 ea tsi ctipatase unit
ingerit protectorii In persona tmarelut Archimandritti al Pe,
cerscalp Petra Movild. De asemenea se vede a remAneaor-
todocsi. qi monitstirea tfraIiei din Liov,, uncle Donanitorit cu
boerit MoldoveT, incependt. cu Movilescil, Luca StroiciT (b)
qi alcit nu incetait de a sustinea, ortodocsia i a o aptratna-
intea Regilor PolonieT de atentatele din partea papalilor. In
genere -ortodocsia In Poloniaspecialminte In Ucraina, era
pretutindenea persecutatiti Inlocuitit prin unie, tar despre ul
contra ortodocsieT ajunsese pre la finelejumfttatei inthia a se-
cululuT al XVII-lea pen6 la gradul, di ea era numitg. tot-de-
una tiannaa Btpa=legea mojicesca, (c).
Am anticipatti mat sus a numi pre Petrutngerul
apitrittoril al ortodocsiet ; aid vomit aduce cAte-va fapte din
vieca Movilescilor, de uncle se va vedea, c etdeparte de Tdrii,
au continuatti a Linea la caracteristica distinctivA, a Roma-
nulut, adec1, ttenacitatea, In legea strilmo§escit Mama luT
Ieremia Coribut Vi§nev4i, Irina, Regina qi acum Raisa
Inca, tnainte de 1628 a procuratti Archiepiscopuld de
(a) Petra Movild la 1634 Noemvrie 4, seriindd frItia din Moghilev despre sacri-
ficiile, aduse de densnl in folosuLBisericei ruse, si venIndd la Biserica catedrald
din Kiev, se ecsprimii:keltuindit pdnd la Bifida complectd 4n eel° itreI_,,ec-
speditiuni la data" Qi averea nostad parint6sed qi mijIdeele mOndstird nostre, Cu
atata mai mult, fiind ca cu aceste mij16ce restauriimd $i Biserica S. Sofil, a Metro-
poke! n6stre, care era on total ruinald.r, (Baxea. Apaeorp.. egopm. II, No. 38).
(b) Logofetul Luca Stroiel fazes si el parte din pallid& politica, eel! area ra/i-
mul in Regatta polondsi tines la ortodocsia en eentrul in Liev. Na afirmdmdaedsta
funadndu-ne pro descoperirile posteridre, de nude se vede,eil acestii boerd al Mol-
dova era in relatinni forte de apr6pe sicontinue cu membril fratia de Liov qi eit el
alittnrea eu Movilescil, ad ajataid la construirea Bigericei celei marl din Liov. Co-
respund, ala la Luca Stroici eu mfindstirea friitiel de Liov 0-vomd publics cat de
emend.
A. 3. P. IV No, 233. Iler. pycce. geps. Maiming T. XI, im,g. 417,
lutMovill.
dar
Movila,
ic)
ci
¢i
Cdei
www.dacoromanica.ro
la o completa ruing, (a). In Archiepiscopia de Cernigov Isaia
Copinski era necesitatil strgasc6 in monastirea Gustinsca
din- domniatul rut Ieremia Coribut Vilnev4ki, care era ne-
potting Petru 1ylovili, ffiul Trine, filcefIeremia
Singurit Lavra de Kiev a r6masii pentru. tot-ae-una In pose-
siunea ortodoc§iloracdstg mondstire ortodocsI avea de
apariltdre polcurile -cazitcescide la 1627 ea tsi ctipatase unit
ingerit protectorii In persona tmarelut Archimandritti al Pe,
cerscalp Petra Movild. De asemenea se vede a remAneaor-
todocsi. qi monitstirea tfraIiei din Liov,, uncle Donanitorit cu
boerit MoldoveT, incependt. cu Movilescil, Luca StroiciT (b)
qi alcit nu incetait de a sustinea, ortodocsia i a o aptratna-
intea Regilor PolonieT de atentatele din partea papalilor. In
genere -ortodocsia In Poloniaspecialminte In Ucraina, era
pretutindenea persecutatiti Inlocuitit prin unie, tar despre ul
contra ortodocsieT ajunsese pre la finelejumfttatei inthia a se-
cululuT al XVII-lea pen6 la gradul, di ea era numitg. tot-de-
una tiannaa Btpa=legea mojicesca, (c).
Am anticipatti mat sus a numi pre Petrutngerul
apitrittoril al ortodocsiet ; aid vomit aduce cAte-va fapte din
vieca Movilescilor, de uncle se va vedea, c etdeparte de Tdrii,
au continuatti a Linea la caracteristica distinctivA, a Roma-
nulut, adec1, ttenacitatea, In legea strilmo§escit Mama luT
Ieremia Coribut Vi§nev4i, Irina, Regina qi acum Raisa
Inca, tnainte de 1628 a procuratti Archiepiscopuld de
(a) Petra Movild la 1634 Noemvrie 4, seriindd frItia din Moghilev despre sacri-
ficiile, aduse de densnl in folosuLBisericei ruse, si venIndd la Biserica catedrald
din Kiev, se ecsprimii:keltuindit pdnd la Bifida complectd 4n eel° itreI_,,ec-
speditiuni la data" Qi averea nostad parint6sed qi mijIdeele mOndstird nostre, Cu
atata mai mult, fiind ca cu aceste mij16ce restauriimd $i Biserica S. Sofil, a Metro-
poke! n6stre, care era on total ruinald.r, (Baxea. Apaeorp.. egopm. II, No. 38).
(b) Logofetul Luca Stroiel fazes si el parte din pallid& politica, eel! area ra/i-
mul in Regatta polondsi tines la ortodocsia en eentrul in Liev. Na afirmdmdaedsta
funadndu-ne pro descoperirile posteridre, de nude se vede,eil acestii boerd al Mol-
dova era in relatinni forte de apr6pe sicontinue cu membril fratia de Liov qi eit el
alittnrea eu Movilescil, ad ajataid la construirea Bigericei celei marl din Liov. Co-
respund, ala la Luca Stroici eu mfindstirea friitiel de Liov 0-vomd publics cat de
emend.
A. 3. P. IV No, 233. Iler. pycce. geps. Maiming T. XI, im,g. 417,
lutMovill.
dar
Movila,
ic)
ci
¢i
Cdei
www.dacoromanica.ro
8PETRTJ MO vrd
Cernigov, Isaia Copinski, tdte mijhicele necesare, pentru ca el
sa construiasca in Eparchia sa qi pre domeniile -e1 tret In6-
nlistirt-Gustinsca, Ladinscai 'Magarsca. Aceste mOnitstlil
°rat ortodocse qi serviail, ea centrurT administrative pentru
Archiepiscopul Isaia. In anul -Ins6 1628, cAnd archiepisco-
pul Isaia a manifestatt zelul sed pentru ortodocsier cu ocasi-
unea cprotestatiely luT SmotriIK, Cngzul Vi nevi ki, singu-
rul, magnatti polonit, care pre acele timptirl protecta orto-
docsia cu influentaaverile sdle, se vede aciemenitt de seri-
sorile Metropolitulul uniatt, Rutski,decisti de a alunga
din domeniile sele pre Archiepiscopul Isaia adeal_ de a nu-i
Lisa nici unit punctt de raclimit pentru administratiunea e-
parchieii prin urinate de a ceda aceste monitstie unia-
Dupg patru ant de rgsgitndire din partea
adeca de la 1628-1632 Iunie 1, in care timpti en4zul nu se
decidea in moat_ definitivt, de a'skimba legea stramoq6s--z
Petru Movila, unkiul de pre mama a kndzului Virevitki,
it adresdzii, unit discurst, pre care el l'a tinutit in Lavra de-
Kiev la Duminica III din paresimi, ce in anul 1632 a alum
is 4 Martie, gi pre care discurst Petru Movila l'a
eCrucea Mantuitorului psi a fie-carui omus. Discursul, inuttt
de Petru Movila la 4 Martie, are caracterul uuul discurgt e
elesiasticit, uncle oratorul probdzI fti modt generict, ca cru-
ces. luT Christos trebue st, fie erucea fie-citrui omit; apoT
-la 1 Innie Petru Movila acomodezn, acestit discursit la en&
zul Ieremia Coribut Viqnevitkiadaug6, :
,Borp A nocmoTpio
HA KAFAMMI
Aaro 4!sOVA 13ALUErt !VIA
MECK0151 NIFIA0C711) 1111MV
TA= KpECTZ
Bar 4ma arkete npAbo-
CAASHVI-0 IpeK811 A110
CTOAliCKOh K*4,011119E-
NA HA BOCTOKIt vvei.
Cando en observa em-
blema prea luminateT fa-
milif a indarard tale cne-
jescT, -Odd acolo crucea,
luTChristos, prin credinta
ortodocsb, a Bisericel apo-
stolicei catolice, fundata
gi
lur
tritmitendu-i-ht,
I1tACUIT-
XpiCTO-
1i
t
on,
ei
www.dacoromanica.ro
Cernigov, Isaia Copinski, tdte mijhicele necesare, pentru ca el
sa construiasca in Eparchia sa qi pre domeniile -e1 tret In6-
nlistirt-Gustinsca, Ladinscai 'Magarsca. Aceste mOnitstlil
°rat ortodocse qi serviail, ea centrurT administrative pentru
Archiepiscopul Isaia. In anul -Ins6 1628, cAnd archiepisco-
pul Isaia a manifestatt zelul sed pentru ortodocsier cu ocasi-
unea cprotestatiely luT SmotriIK, Cngzul Vi nevi ki, singu-
rul, magnatti polonit, care pre acele timptirl protecta orto-
docsia cu influentaaverile sdle, se vede aciemenitt de seri-
sorile Metropolitulul uniatt, Rutski,decisti de a alunga
din domeniile sele pre Archiepiscopul Isaia adeal_ de a nu-i
Lisa nici unit punctt de raclimit pentru administratiunea e-
parchieii prin urinate de a ceda aceste monitstie unia-
Dupg patru ant de rgsgitndire din partea
adeca de la 1628-1632 Iunie 1, in care timpti en4zul nu se
decidea in moat_ definitivt, de a'skimba legea stramoq6s--z
Petru Movila, unkiul de pre mama a kndzului Virevitki,
it adresdzii, unit discurst, pre care el l'a tinutit in Lavra de-
Kiev la Duminica III din paresimi, ce in anul 1632 a alum
is 4 Martie, gi pre care discurst Petru Movila l'a
eCrucea Mantuitorului psi a fie-carui omus. Discursul, inuttt
de Petru Movila la 4 Martie, are caracterul uuul discurgt e
elesiasticit, uncle oratorul probdzI fti modt generict, ca cru-
ces. luT Christos trebue st, fie erucea fie-citrui omit; apoT
-la 1 Innie Petru Movila acomodezn, acestit discursit la en&
zul Ieremia Coribut Viqnevitkiadaug6, :
,Borp A nocmoTpio
HA KAFAMMI
Aaro 4!sOVA 13ALUErt !VIA
MECK0151 NIFIA0C711) 1111MV
TA= KpECTZ
Bar 4ma arkete npAbo-
CAASHVI-0 IpeK811 A110
CTOAliCKOh K*4,011119E-
NA HA BOCTOKIt vvei.
Cando en observa em-
blema prea luminateT fa-
milif a indarard tale cne-
jescT, -Odd acolo crucea,
luTChristos, prin credinta
ortodocsb, a Bisericel apo-
stolicei catolice, fundata
gi
lur
tritmitendu-i-ht,
I1tACUIT-
XpiCTO-
1i
t
on,
ei
www.dacoromanica.ro
PETRU MOVILA9
?,10SAHNkIr1. Ex ETON Brk-
eit,HA9HHAAogrzAHivim-
sreiAst HOeHaTA H ChINA
fro RO9H6qTA
KOp0A siEWCKAr0)
KpATA RirEAAA K0e0A
flOAkCKAr0 H BlITOSTA
1411A; Aturosocaro,_
SCA nivof BAWEr0 40-
MA flpEGKISAAH H COCTA-
SAAAH EA, 0E10.
t1TO flpASOCAABHAA.
UEelcOlik HarlfSETZ onopV.
H BZ°C06+ BAWEN MN-,
AOCTH. 11p0alq H MOAN,
MTOtihl SAWA KHAMEC-
KAA MHAOCTEt N CAMH
119E6k1SAAH SZ OT VIECKOA
[Ark14 1-101WHHKIXZ
CSOHXZ CTAelAHCkVVp
misooril SZ NEN norntf,
FaKV Toro 5HAMEHH-
Taro mVma, KATopkai
cosy-pi-a, 4TO rthint
NH 00HZKH+51sNE 60-
11VCKAETZ tuomENHTh
oTttfaKaroB+90H Ch 0-
BrkAANiAHA KAKOE AH60
tkeVr01, TAKE KAKZ 1SZ
AAAKZ AIOINCKHXZ NH-
9E60 HikTZ 60ArkE MA-
la Rdsaritd. In acsta cre-
dinta, incepe'ncla cu Dimi-
trio Coribut ysifiiul
Coribut Dimitrievia, Be-..
gele Cechilor,,fratelelug'
Regele Polonie
Vitovt, principele Lava,
tostrgburtii families v6,9-,
tre agrftasgfostg
angling.Sperezti, ca Bi-
serica ortodocsA va gasi
qi "in persona in-
durarei vostre, ;Iniplo-
reza qi rogti, ca indurarea
vostra de cnezti sa r6133,1-
'n6 qi singur6 in credinta
strAmoqescai sa insiste
aLinea in dinsapre su-
puOi sex, aducenduiT a-
minte_de invetatura ace-
lui bArbatti ins6nanatii
care slice, ca nici unti prin-
cipe sn, nu permite a se
skimba confesiuneastra-
buna pe off care alta
AMHTel-
1811t11,
iltqki-
rock,
lzc,
lapel,fi
radirnii
qi
fi-
www.dacoromanica.ro
?,10SAHNkIr1. Ex ETON Brk-
eit,HA9HHAAogrzAHivim-
sreiAst HOeHaTA H ChINA
fro RO9H6qTA
KOp0A siEWCKAr0)
KpATA RirEAAA K0e0A
flOAkCKAr0 H BlITOSTA
1411A; Aturosocaro,_
SCA nivof BAWEr0 40-
MA flpEGKISAAH H COCTA-
SAAAH EA, 0E10.
t1TO flpASOCAABHAA.
UEelcOlik HarlfSETZ onopV.
H BZ°C06+ BAWEN MN-,
AOCTH. 11p0alq H MOAN,
MTOtihl SAWA KHAMEC-
KAA MHAOCTEt N CAMH
119E6k1SAAH SZ OT VIECKOA
[Ark14 1-101WHHKIXZ
CSOHXZ CTAelAHCkVVp
misooril SZ NEN norntf,
FaKV Toro 5HAMEHH-
Taro mVma, KATopkai
cosy-pi-a, 4TO rthint
NH 00HZKH+51sNE 60-
11VCKAETZ tuomENHTh
oTttfaKaroB+90H Ch 0-
BrkAANiAHA KAKOE AH60
tkeVr01, TAKE KAKZ 1SZ
AAAKZ AIOINCKHXZ NH-
9E60 HikTZ 60ArkE MA-
la Rdsaritd. In acsta cre-
dinta, incepe'ncla cu Dimi-
trio Coribut ysifiiul
Coribut Dimitrievia, Be-..
gele Cechilor,,fratelelug'
Regele Polonie
Vitovt, principele Lava,
tostrgburtii families v6,9-,
tre agrftasgfostg
angling.Sperezti, ca Bi-
serica ortodocsA va gasi
qi "in persona in-
durarei vostre, ;Iniplo-
reza qi rogti, ca indurarea
vostra de cnezti sa r6133,1-
'n6 qi singur6 in credinta
strAmoqescai sa insiste
aLinea in dinsapre su-
puOi sex, aducenduiT a-
minte_de invetatura ace-
lui bArbatti ins6nanatii
care slice, ca nici unti prin-
cipe sn, nu permite a se
skimba confesiuneastra-
buna pe off care alta
AMHTel-
1811t11,
iltqki-
rock,
lzc,
lapel,fi
radirnii
qi
fi-
www.dacoromanica.ro
10PETRU MO VILX
rolvitimaropfAHrin, T.
EfleABOCAABHOn ISEteki, H
1:090NHTE.CEHEORKNIH-
MO CO liCE6041110MHEUMZ
(Tap MEM% .(a)
ind-ca in actele 6menilor
nu este nirnicti maT preci-
osft careligia, adeca, cre-
dinta ortodocsti Si este ne-
cesard, ca s, o Oziasa,
cu tout striaminta.
Astil-feliti scrim ingeral pazitorti al ortodocsiei din diisc-
ricala 1632 cd,trenepotuI s6tt de varrt, en6zul Ieremia
Visnevitki si singurul ratagnatii polonii, ce pre acelea timpuri
mai sprijinea, ortodocsia in Ucralna. No ing, cash vedenul
si mai bine at era de scumpii, pentru ortodocsia din acele
timpurT a Biserieei ruse perderea unul ViF,Inev4kitot-o-c
(lath, -ca savernti si o iconic,trasit de pre originalita-
tea ortodoesiel rusl, din 1632; diimtl loco aid in traducP-
nea romanit, a inlet; scrisori a Metropolitului Isaia Copinski,
adresatit aceluiasi magnattli si p6te kiar conteinpuranii, eu
discursul lul Petru Movilii, de ma! sus :
gDe mare intristare, hicuratorule Cnezu, este cuprinsti
anima nOstra a tuturora, clerici si crestini ortodocsT la pri-
virea, ca" indurarea cnejiel tale, mangaerea cea infocatii a
credintei cea vek. grecescr; nu merge pre urmele stramosi-
lor si a nilscetorilor seT. De asemenea plange si se vaell
amar Biserica luT D-deft, mama nastra, cä tu to intorci dela
dinsa... Ce ai gAsitu tu in Biserica lul D-clea suspectti du-
bitabilti si ereticesce Nu este ea mama intregei crestinA-
tap? Nu este ea Ierusalemul, capul a tote! lumi? Ore nu
acolo Domnul nostru a saverita mantuirea rostra cucan -
tul sett singe? Nu acolo a stability el pre celti antaat Epis-
copt, pre Patriarchul de Ierusalem, yicariul sett ? Ore nu de
acolo s'a respanditti invetAtura lul Christos preste tow. lumea,
dela Resariffi la Apusu si a ajunsu pene la Roma? Cu ce
Roma intrece Ierusa'etpul si pentru ce nu ingrijesat de Ie-
rusalem, mama tuturor Bisericilor, si se intorcti spre Roma,
(a) MT. Pyccit. lIep. Maaapia 18t32. T. XI, pag. 414-415.
rush
i 4i
fideI6,
www.dacoromanica.ro
rolvitimaropfAHrin, T.
EfleABOCAABHOn ISEteki, H
1:090NHTE.CEHEORKNIH-
MO CO liCE6041110MHEUMZ
(Tap MEM% .(a)
ind-ca in actele 6menilor
nu este nirnicti maT preci-
osft careligia, adeca, cre-
dinta ortodocsti Si este ne-
cesard, ca s, o Oziasa,
cu tout striaminta.
Astil-feliti scrim ingeral pazitorti al ortodocsiei din diisc-
ricala 1632 cd,trenepotuI s6tt de varrt, en6zul Ieremia
Visnevitki si singurul ratagnatii polonii, ce pre acelea timpuri
mai sprijinea, ortodocsia in Ucralna. No ing, cash vedenul
si mai bine at era de scumpii, pentru ortodocsia din acele
timpurT a Biserieei ruse perderea unul ViF,Inev4kitot-o-c
(lath, -ca savernti si o iconic,trasit de pre originalita-
tea ortodoesiel rusl, din 1632; diimtl loco aid in traducP-
nea romanit, a inlet; scrisori a Metropolitului Isaia Copinski,
adresatit aceluiasi magnattli si p6te kiar conteinpuranii, eu
discursul lul Petru Movilii, de ma! sus :
gDe mare intristare, hicuratorule Cnezu, este cuprinsti
anima nOstra a tuturora, clerici si crestini ortodocsT la pri-
virea, ca" indurarea cnejiel tale, mangaerea cea infocatii a
credintei cea vek. grecescr; nu merge pre urmele stramosi-
lor si a nilscetorilor seT. De asemenea plange si se vaell
amar Biserica luT D-deft, mama nastra, cä tu to intorci dela
dinsa... Ce ai gAsitu tu in Biserica lul D-clea suspectti du-
bitabilti si ereticesce Nu este ea mama intregei crestinA-
tap? Nu este ea Ierusalemul, capul a tote! lumi? Ore nu
acolo Domnul nostru a saverita mantuirea rostra cucan -
tul sett singe? Nu acolo a stability el pre celti antaat Epis-
copt, pre Patriarchul de Ierusalem, yicariul sett ? Ore nu de
acolo s'a respanditti invetAtura lul Christos preste tow. lumea,
dela Resariffi la Apusu si a ajunsu pene la Roma? Cu ce
Roma intrece Ierusa'etpul si pentru ce nu ingrijesat de Ie-
rusalem, mama tuturor Bisericilor, si se intorcti spre Roma,
(a) MT. Pyccit. lIep. Maaapia 18t32. T. XI, pag. 414-415.
rush
i 4i
fideI6,
www.dacoromanica.ro
PET1W MOVILA.
-r
lerusalirmal it despretuesct, Tar pre Roma o pre-inalta?.
In lerusalem Christos a muritS pentru noT, acolo a -invietS
din mortY, acolo §i s'a inaltatt lacerill, acolo a tramisS
pre S. Spirits asupra invetaceilor §i a ApOstolilor seT, acolo
a lasatS Santul sett mormentS, spre eterna memorie, acolo
a stabilitt si yicariul set, pre Patilarchul Jacob. Cu ce
Roma Intrece Ierusalemul? Aid este vicariul luT Iisus Chri-
stosPatriarchul, acolo este loco-iiitorul s. ap. Petru-Papa ;
aid este mormentul lul Christos, Tar acolo este mormentul
luT Petru.... Din indurarea lul D-des, in Biserica nostra
nu ecsista hid o amagire, nicT unt eresS. Aceia ce a pri-
mitS. ea °data, acele articule ale creditge, confirmate la
cele septe sinode ecumenice, pre tote le pastreza ea, in tote
intregimea, ne adauganclt nimict la dinsele, si nici nela,
sancta nimica din dinsele, Nu s'ciS, cine IT-a presentafo aF.t.
de. contrara, cine te-a smulst dela ea, set to smulge? Lipsa
de bine cuventare divina O. fie cu dinsul in tot-de-una.
NoT toil scirr4 sub ce condiguni infricopte respectiv de ewe-
)
su6 cejurilminte, to -a lased& mama la,
ducendu-se din acesta lurne. Asupra cilruT isufleta vorU ca-
dea aceste? Ce mangaere, ce folost ait avutt, sell au aceia,
cad!, se departeza de credinta for cea veke? Deca fact a-
cesta pentru marire, apol maT mare marire si respects de
la totT ornenii au aceT ce stintS tarT in credinta, de cat aceT,
ce se clatina si sung nestatornici. Ore teat avutt glorie mare
cnejil de Ostrog, yoevodul Kievulul si fiiul luT, voevodul
de Volinia.? Ore n'avutS pretutindenea glorie mare Orin-
tele tell, de eterna omemorie, Mihail Coribut ? Ore n'a foslic
el meingaerearagrimul luturor orfodoqilorP Ore n'at
fosta glorificatf cu triumfuri eroice in corona Poloniei stra-
bu,niT tel, incependS dela Olgerd, bunul tett, marele cnezit
al Litve ? ET toil at fostt de credinta grecesca, si cu dinsa
eT nimict n'aa perdutS, din contra cu acesta eT at fostO si
maT maritT. ET tot! au fostti de credinta grecesca; nu cum-
va to singuril ye fi lepadatu dela dinsiT? DOrnne feresce...
NoY ne rugarnti, si nu yomt inceta a ne ruga DomnuluT
ding,obligagula ,Ti
31
4-t
www.dacoromanica.ro
-r
lerusalirmal it despretuesct, Tar pre Roma o pre-inalta?.
In lerusalem Christos a muritS pentru noT, acolo a -invietS
din mortY, acolo §i s'a inaltatt lacerill, acolo a tramisS
pre S. Spirits asupra invetaceilor §i a ApOstolilor seT, acolo
a lasatS Santul sett mormentS, spre eterna memorie, acolo
a stabilitt si yicariul set, pre Patilarchul Jacob. Cu ce
Roma Intrece Ierusalemul? Aid este vicariul luT Iisus Chri-
stosPatriarchul, acolo este loco-iiitorul s. ap. Petru-Papa ;
aid este mormentul lul Christos, Tar acolo este mormentul
luT Petru.... Din indurarea lul D-des, in Biserica nostra
nu ecsista hid o amagire, nicT unt eresS. Aceia ce a pri-
mitS. ea °data, acele articule ale creditge, confirmate la
cele septe sinode ecumenice, pre tote le pastreza ea, in tote
intregimea, ne adauganclt nimict la dinsele, si nici nela,
sancta nimica din dinsele, Nu s'ciS, cine IT-a presentafo aF.t.
de. contrara, cine te-a smulst dela ea, set to smulge? Lipsa
de bine cuventare divina O. fie cu dinsul in tot-de-una.
NoT toil scirr4 sub ce condiguni infricopte respectiv de ewe-
)
su6 cejurilminte, to -a lased& mama la,
ducendu-se din acesta lurne. Asupra cilruT isufleta vorU ca-
dea aceste? Ce mangaere, ce folost ait avutt, sell au aceia,
cad!, se departeza de credinta for cea veke? Deca fact a-
cesta pentru marire, apol maT mare marire si respects de
la totT ornenii au aceT ce stintS tarT in credinta, de cat aceT,
ce se clatina si sung nestatornici. Ore teat avutt glorie mare
cnejil de Ostrog, yoevodul Kievulul si fiiul luT, voevodul
de Volinia.? Ore n'avutS pretutindenea glorie mare Orin-
tele tell, de eterna omemorie, Mihail Coribut ? Ore n'a foslic
el meingaerearagrimul luturor orfodoqilorP Ore n'at
fosta glorificatf cu triumfuri eroice in corona Poloniei stra-
bu,niT tel, incependS dela Olgerd, bunul tett, marele cnezit
al Litve ? ET toil at fostt de credinta grecesca, si cu dinsa
eT nimict n'aa perdutS, din contra cu acesta eT at fostO si
maT maritT. ET tot! au fostti de credinta grecesca; nu cum-
va to singuril ye fi lepadatu dela dinsiT? DOrnne feresce...
NoY ne rugarnti, si nu yomt inceta a ne ruga DomnuluT
ding,obligagula ,Ti
31
4-t
www.dacoromanica.ro
12PETRITMOVILX.
D-led, ca El sa nu-t! permita tie a cadea din credinta luT
cea veke apostolica. De0 contraril nostrica credinta
nostra este mojicesca=nouczaa, darAnteund asemenea
cash, de credinta mojicesch at fostd monarchil grecr cei
marl, de credinta mojicesca at fostu ApostoliT, Patriarchil si
-toil S. Parinti al-BisericeT de Resilritt, pre cariT noT IT real.-
noscemd mart Cu umilinta in numele a tot,.q creqtinatatY
si In numele intregel Bisericr rogd pre Indurarea ta de
cnezt, nu te lash, atrasd de privirT politice ; aduV atainte
de parintiT teT, de 'ce credinta erad el, nu de cea mojicesca,
nid eretica, ci de credinta cea veke, curata qi ne Intune-
cata de nicip Inkipuire omenesca. De ce to n'ai fi de cre-
dinta strabunilor test, in carea te-aT nascutd? Tu te intorci
la Biserica lul D-dell, la mama ta,qi nu la una streina
Pentru numele lulIota demi, ,toth crqtinatatea te
rughmt cu lacrimT, nu te. scftrbi cte legea ta, ci intarce-te
In Biserica lui D-ded, mama ta nascatore, si cu acesta ne
veT mangaea pre noT(a).
Ech starea, ortodocsieT din Biserica rush, dela fineleseen-
lulu! al XVII-lea! tea valarea, ce se punea in acele timpur!
pre unit fiat alit Bisericel ortodocse, care era tentatd de a§T
credinta stramolesch! In fine, dem i acea particulari-
tate istorich, pre carea noT am sustinufo inch, dela Inceputul
acestul studit, eh, MovilesciY trebuescit to istorie privift nu-
m; ca 6ment de partida politica polonezd, nu "I ca rene-
gay% writ s'ar fi predata cu totul viegel,si culturet patria a-
doptive... De acum sh, desfalurftmd starea ortodocsiel din
Biserica Romanilor i tot din timpurile, -ce ne ocuph.
Papismul inch, din timpul creltinarei Bulgarilor (860---1
-865) n'a ineetatit a'§T avea okil acintitTi asupra RomAnilor.
Regatul ungurdmai pre urma celd polonezd a thutail
tot-de-una a ajuta propagandele papale In convertirea Ra-
(a) A. 3. P. IV; 233. dr. EDT. Pycea. Ilpz. Kase* T. XI, pag. 415-417.
Deli sedea epistora se di sub numele MetropolitululIsaia,dar not ni -se pare, eh
nu este gre5 a distinge duiovia nnul unkiA,perde nepotul; vobuif sit 4icern3i
cat :mesa serisdre mai Inuit pare a se datori luT Petru Movilit, de eta aseetieuld
Isaia Copinski.
dice,
D-4e0,
pitrasi
0
ce-s1
toll.
www.dacoromanica.ro
D-led, ca El sa nu-t! permita tie a cadea din credinta luT
cea veke apostolica. De0 contraril nostrica credinta
nostra este mojicesca=nouczaa, darAnteund asemenea
cash, de credinta mojicesch at fostd monarchil grecr cei
marl, de credinta mojicesca at fostu ApostoliT, Patriarchil si
-toil S. Parinti al-BisericeT de Resilritt, pre cariT noT IT real.-
noscemd mart Cu umilinta in numele a tot,.q creqtinatatY
si In numele intregel Bisericr rogd pre Indurarea ta de
cnezt, nu te lash, atrasd de privirT politice ; aduV atainte
de parintiT teT, de 'ce credinta erad el, nu de cea mojicesca,
nid eretica, ci de credinta cea veke, curata qi ne Intune-
cata de nicip Inkipuire omenesca. De ce to n'ai fi de cre-
dinta strabunilor test, in carea te-aT nascutd? Tu te intorci
la Biserica lul D-dell, la mama ta,qi nu la una streina
Pentru numele lulIota demi, ,toth crqtinatatea te
rughmt cu lacrimT, nu te. scftrbi cte legea ta, ci intarce-te
In Biserica lui D-ded, mama ta nascatore, si cu acesta ne
veT mangaea pre noT(a).
Ech starea, ortodocsieT din Biserica rush, dela fineleseen-
lulu! al XVII-lea! tea valarea, ce se punea in acele timpur!
pre unit fiat alit Bisericel ortodocse, care era tentatd de a§T
credinta stramolesch! In fine, dem i acea particulari-
tate istorich, pre carea noT am sustinufo inch, dela Inceputul
acestul studit, eh, MovilesciY trebuescit to istorie privift nu-
m; ca 6ment de partida politica polonezd, nu "I ca rene-
gay% writ s'ar fi predata cu totul viegel,si culturet patria a-
doptive... De acum sh, desfalurftmd starea ortodocsiel din
Biserica Romanilor i tot din timpurile, -ce ne ocuph.
Papismul inch, din timpul creltinarei Bulgarilor (860---1
-865) n'a ineetatit a'§T avea okil acintitTi asupra RomAnilor.
Regatul ungurdmai pre urma celd polonezd a thutail
tot-de-una a ajuta propagandele papale In convertirea Ra-
(a) A. 3. P. IV; 233. dr. EDT. Pycea. Ilpz. Kase* T. XI, pag. 415-417.
Deli sedea epistora se di sub numele MetropolitululIsaia,dar not ni -se pare, eh
nu este gre5 a distinge duiovia nnul unkiA,perde nepotul; vobuif sit 4icern3i
cat :mesa serisdre mai Inuit pare a se datori luT Petru Movilit, de eta aseetieuld
Isaia Copinski.
dice,
D-4e0,
pitrasi
0
ce-s1
toll.
www.dacoromanica.ro
VETRIJ MOVILA18
manilor la confesiunea lor, v64.endt in acestil cascigli alil Bi-
sericei papale o cucerire-politicrt, pentru. Statul propriti.
de aceia in istoria RomAnilor gi distingemd, In genere vor-
bindil dol curenti papali mai pronuntati,unul in Transilva-
nia sub presiunea Ungurilor gi altul in Moldova sub imflu-
inta politica poloneze; in Tera romanesca ins6, in Valachia
propriticurentul principahl fii se presinta in istorie aga
de slabt, ea abia se semnaleza din and in tend,acesta
in timyul unul singur Domnitoril, dupa care desparea, pen-
tru a se arata mai tartliAatuna tot sub o forma debila.
Causele, dupre opiniunea nostra, erati maT de multe
Intait Besuccesul papismulul intre Romani se datoresce ea-
racterului acestui poporti, care ilti face, ca sa fie conserva-
torti pen6 la tenacitate,i prin. urmare .sa nu-'gf permith nief
pentru sines de a face c comparatiune intre confesiunea sa
alta confesiune, gidominatt. tot-de-una de laturea
morala a ReligiuneT, §i de prescriptiunile e> pentru viOta, nu,
voiescenici sa to -urraariasc6 in discutiunile speculative, s64i
teologice ale religiuneT. Si acesta caracteristica este proprie
nn numaT siitduuluT, lipsitt`i de cultura scolara, dar i boe-
rtilai, care a cutrieratt.marl' gi ter!. Romanul, emulsti ()data
din tenacitatea sa de csmservatQril, maT eurenaiLva deveni.
gteil, adee.1, liberti de ort-ce presuiptiuni. religidse §1 In spe-
cial morale positive, de cat s1 imbratigeze confesiunea, pa-
pale; gi acesta apol din - aus?ty ca papizmul este confesiunea,
care intrunesce in sine doh elemente, ce dupre vederele Ro-
rnanilor stIntti cu -tau] neproprill religiuneT, pentru care ei
simpatizaza. Elementulneidentificabilt cu privirile Romanului
este autoritarismul religiost'i din administratiunea confesiuneT
papale. Stima, ce Romanul acorda persdnelor clericale, esa
tot-dO-una din dragostea,-ce el acordirindividuluigi in ca.
surile, tend if lipsesce dragostea pentru o persona, el n'o
stimdza, dar o sufere, o tolereza. Celalaltilelementa, care ia-
ragi nu fie impact cu privirile Romanilontasupra religiuneT,
este plasticitateai teatralismul formeIor din cultul l3isericeI
papale,-Romanului IT place ca in dosul fie-caria forme reli-
,$i
disA,
§i
feliurT.
Simla
§e
;
www.dacoromanica.ro
manilor la confesiunea lor, v64.endt in acestil cascigli alil Bi-
sericei papale o cucerire-politicrt, pentru. Statul propriti.
de aceia in istoria RomAnilor gi distingemd, In genere vor-
bindil dol curenti papali mai pronuntati,unul in Transilva-
nia sub presiunea Ungurilor gi altul in Moldova sub imflu-
inta politica poloneze; in Tera romanesca ins6, in Valachia
propriticurentul principahl fii se presinta in istorie aga
de slabt, ea abia se semnaleza din and in tend,acesta
in timyul unul singur Domnitoril, dupa care desparea, pen-
tru a se arata mai tartliAatuna tot sub o forma debila.
Causele, dupre opiniunea nostra, erati maT de multe
Intait Besuccesul papismulul intre Romani se datoresce ea-
racterului acestui poporti, care ilti face, ca sa fie conserva-
torti pen6 la tenacitate,i prin. urmare .sa nu-'gf permith nief
pentru sines de a face c comparatiune intre confesiunea sa
alta confesiune, gidominatt. tot-de-una de laturea
morala a ReligiuneT, §i de prescriptiunile e> pentru viOta, nu,
voiescenici sa to -urraariasc6 in discutiunile speculative, s64i
teologice ale religiuneT. Si acesta caracteristica este proprie
nn numaT siitduuluT, lipsitt`i de cultura scolara, dar i boe-
rtilai, care a cutrieratt.marl' gi ter!. Romanul, emulsti ()data
din tenacitatea sa de csmservatQril, maT eurenaiLva deveni.
gteil, adee.1, liberti de ort-ce presuiptiuni. religidse §1 In spe-
cial morale positive, de cat s1 imbratigeze confesiunea, pa-
pale; gi acesta apol din - aus?ty ca papizmul este confesiunea,
care intrunesce in sine doh elemente, ce dupre vederele Ro-
rnanilor stIntti cu -tau] neproprill religiuneT, pentru care ei
simpatizaza. Elementulneidentificabilt cu privirile Romanului
este autoritarismul religiost'i din administratiunea confesiuneT
papale. Stima, ce Romanul acorda persdnelor clericale, esa
tot-dO-una din dragostea,-ce el acordirindividuluigi in ca.
surile, tend if lipsesce dragostea pentru o persona, el n'o
stimdza, dar o sufere, o tolereza. Celalaltilelementa, care ia-
ragi nu fie impact cu privirile Romanilontasupra religiuneT,
este plasticitateai teatralismul formeIor din cultul l3isericeI
papale,-Romanului IT place ca in dosul fie-caria forme reli-
,$i
disA,
§i
feliurT.
Simla
§e
;
www.dacoromanica.ro
14PETRIJ MOVILA
ease sit remane ceva idealti, care sit-i iautrdsc6 spiritul si sit
i-se presinte tot-de-una noun. Eca euvintele, pentru care nice
unit. Romanis adev6ratit in discursul timpurilor nu se vede a
fi catolicit ;el mull rote ss devina, uniat4i acdsta numai
din neeesitate politics,sdit socials, ca Transilvitnenul. In
fine, a Yreiti cause; care a contribuitttt la nesuccesul papis-
=hit intre Romani, este si dorul for celti nestinsil de inde-
pendentii. Cana Romanii in decursul seculelor nu potti a se
bucura de, independenCa for religiosa,afacerile for biseri-
ceseT reclama contactul cu o -autoritate supremit religiose,
atuncT It vedem indreptadu-si tot-de-una privirile catr6 'auto-
ritatea religiosa, cea maT putin periculasii independenCetlor.
In locul Romer et ati shall Constantinupolul. Mad Con-
stantinupolul Ii se presintit periculoait independente lor, eT
indreptOza privirile spre Achridat Galicia, sdti ci Carlo-
Eca, dupre opiniunea ndstra,causele, pentru care nu s'a
pututti lipi de Romani papismul; si Ada, nu, ar fi concurel
i alte imprejuritri istorice, ortodocsia la Romani ar fi deve-
nitit unit centru de cultura pentru tote popdreIe din Crrien-
tul Europe si ale, anume in limba poporulut romanescit, s'ar fi
scristi acea carte simbolica, numitit (Marturisirea ortodgc.sil,
carea a psi" basele culturale ale vieCei moderne din totti0-
rientul europiauti.
i in adev6r.serie de Domnitori romans in Moldova
Tdra romandscg, facuse din poporul romanit unit poporit
demntt de tki atentiunea lumei. Resbdiele 1tiT Stefan celti
mare, cuceririle luT Michas bravul, aplenddrea cultulut reli-
giose de sub Domnitorit Radul cell t mare ci Ndgoe Basarab,
precum ingrijirea lei Stefan de ale BisericeTactivitatea,
Movilescilor si a Stroicilor pentru cultul ortodocsit, ar fi fit-
cutti din Domnitorit Ya,silie Luput si Mate Basarab nisce
persdn,e, care ar l meritatil nn numat recunoscitqa Romani-
lorrenascerea romanismului? dar recunoscinta ortodoc-
siel in genere pentru impulsiunea, ce s'ar fi datit de ale ci
amend in limba romiln6ses, culture orientale ortodocse: Dar
se vede, o Provedinta divilta no a voitti sit concedeze in to-
--1"
iT
pentru
gi
vitt.el
gi
www.dacoromanica.ro
ease sit remane ceva idealti, care sit-i iautrdsc6 spiritul si sit
i-se presinte tot-de-una noun. Eca euvintele, pentru care nice
unit. Romanis adev6ratit in discursul timpurilor nu se vede a
fi catolicit ;el mull rote ss devina, uniat4i acdsta numai
din neeesitate politics,sdit socials, ca Transilvitnenul. In
fine, a Yreiti cause; care a contribuitttt la nesuccesul papis-
=hit intre Romani, este si dorul for celti nestinsil de inde-
pendentii. Cana Romanii in decursul seculelor nu potti a se
bucura de, independenCa for religiosa,afacerile for biseri-
ceseT reclama contactul cu o -autoritate supremit religiose,
atuncT It vedem indreptadu-si tot-de-una privirile catr6 'auto-
ritatea religiosa, cea maT putin periculasii independenCetlor.
In locul Romer et ati shall Constantinupolul. Mad Con-
stantinupolul Ii se presintit periculoait independente lor, eT
indreptOza privirile spre Achridat Galicia, sdti ci Carlo-
Eca, dupre opiniunea ndstra,causele, pentru care nu s'a
pututti lipi de Romani papismul; si Ada, nu, ar fi concurel
i alte imprejuritri istorice, ortodocsia la Romani ar fi deve-
nitit unit centru de cultura pentru tote popdreIe din Crrien-
tul Europe si ale, anume in limba poporulut romanescit, s'ar fi
scristi acea carte simbolica, numitit (Marturisirea ortodgc.sil,
carea a psi" basele culturale ale vieCei moderne din totti0-
rientul europiauti.
i in adev6r.serie de Domnitori romans in Moldova
Tdra romandscg, facuse din poporul romanit unit poporit
demntt de tki atentiunea lumei. Resbdiele 1tiT Stefan celti
mare, cuceririle luT Michas bravul, aplenddrea cultulut reli-
giose de sub Domnitorit Radul cell t mare ci Ndgoe Basarab,
precum ingrijirea lei Stefan de ale BisericeTactivitatea,
Movilescilor si a Stroicilor pentru cultul ortodocsit, ar fi fit-
cutti din Domnitorit Ya,silie Luput si Mate Basarab nisce
persdn,e, care ar l meritatil nn numat recunoscitqa Romani-
lorrenascerea romanismului? dar recunoscinta ortodoc-
siel in genere pentru impulsiunea, ce s'ar fi datit de ale ci
amend in limba romiln6ses, culture orientale ortodocse: Dar
se vede, o Provedinta divilta no a voitti sit concedeze in to-
--1"
iT
pentru
gi
vitt.el
gi
www.dacoromanica.ro
TE'rktr movrilk
tul Romani lor meritul, d§ a fi premergetork culture! poi:6-
relor orientale. Afiati en gradul for de cultura la acelaii ni-
velt, la care se aflat si celelalte popore ale Orientulur euro-
vidnd,avend ca idealu, pentru cultura tor, in seculul al
XVII-lea, numa! cultura religi6s6. De alt it parte, ocupandii
unit pundit geograficti destul de avantagiosii, de uncle, ca
dintr'untl centru, are fi pututt respandi raclele bine fecitt6re
-ale culture! religi6se, la care aspirat i cele-lalte popore con-
vetuitore in Orientrt. Pre long& aceste, -positiunea topogra-
fioit a Terilor romanesci cu fertilitatea loculu! facet din Ro-
mani unit poporti avutti, mai aditpostittl fats, cu davastitrile
mochametane, i prin urmare in posifune mai proprie pen-
tru o cultur6, ma! inalta. Cu -a vorba, Romani! in prima ju-
miltate a secululu! al XVII-lea intruniat tate conditiunile,
pentru a deveni eentrul culture! ortodoese, si nu li lipsa, de
cat una singurit, limba culture!. De aceia istoria ni ci pre-
sintil, pre Roman!, ca centru de culturl, din. punctul de _pri-
vire al loculuT si al celoralalte circumstance istorice, nu ki din
'punetuI de privire al limbei culttusale. Iacii, capitala
dove!, servesee, ea locti pentru adunarea SinoduluT, uncle se
confirms. ,MArturisirea ortodocsat. Vasilie Lupul, Domnito-
rnicu avutiile lei si splenclarea culla Don-mese!
latimpiia tote keltuelele unlit Sinodt generalt ortodoesil, o-
ferindit ii siguranta membrilor Sinodulu! pentru o activitate
culturalil si. pacinicit. Lit Petruuntil altt romanu, i
se ineredintaz t de Provedinta divin, mobil de autort al -car-
te!, care a servitt, ca basil. pentru intr4ga culturortodocsit
din viitorrL,i tot-o-datii, ca linie de distinctiune intre confe-
siunea 'papal& si cea protestantit; dar numat ac6stA carte
simbolieit, a ortodQcsieT se aerie in limba slavicit, se traduce
In 'huhu greeit,latiniti cea polonea, (bit cai Bomanli
sgse pOtti bucura in limba for de o carte, care eta fitcutil, de
clip is si la dinci!, dar numa! intr'o limbil, strainit for
Causele, pentru care Romani!. in istorie na s'ati pututt. bu-
cura pe deplin de actele for ortodocse si nu at devenitil in
total pirintii culture! moderne a Orientului, atl fostit politi-
Moldova
Mel-
Morita,
www.dacoromanica.ro
tul Romani lor meritul, d§ a fi premergetork culture! poi:6-
relor orientale. Afiati en gradul for de cultura la acelaii ni-
velt, la care se aflat si celelalte popore ale Orientulur euro-
vidnd,avend ca idealu, pentru cultura tor, in seculul al
XVII-lea, numa! cultura religi6s6. De alt it parte, ocupandii
unit pundit geograficti destul de avantagiosii, de uncle, ca
dintr'untl centru, are fi pututt respandi raclele bine fecitt6re
-ale culture! religi6se, la care aspirat i cele-lalte popore con-
vetuitore in Orientrt. Pre long& aceste, -positiunea topogra-
fioit a Terilor romanesci cu fertilitatea loculu! facet din Ro-
mani unit poporti avutti, mai aditpostittl fats, cu davastitrile
mochametane, i prin urmare in posifune mai proprie pen-
tru o cultur6, ma! inalta. Cu -a vorba, Romani! in prima ju-
miltate a secululu! al XVII-lea intruniat tate conditiunile,
pentru a deveni eentrul culture! ortodoese, si nu li lipsa, de
cat una singurit, limba culture!. De aceia istoria ni ci pre-
sintil, pre Roman!, ca centru de culturl, din. punctul de _pri-
vire al loculuT si al celoralalte circumstance istorice, nu ki din
'punetuI de privire al limbei culttusale. Iacii, capitala
dove!, servesee, ea locti pentru adunarea SinoduluT, uncle se
confirms. ,MArturisirea ortodocsat. Vasilie Lupul, Domnito-
rnicu avutiile lei si splenclarea culla Don-mese!
latimpiia tote keltuelele unlit Sinodt generalt ortodoesil, o-
ferindit ii siguranta membrilor Sinodulu! pentru o activitate
culturalil si. pacinicit. Lit Petruuntil altt romanu, i
se ineredintaz t de Provedinta divin, mobil de autort al -car-
te!, care a servitt, ca basil. pentru intr4ga culturortodocsit
din viitorrL,i tot-o-datii, ca linie de distinctiune intre confe-
siunea 'papal& si cea protestantit; dar numat ac6stA carte
simbolieit, a ortodQcsieT se aerie in limba slavicit, se traduce
In 'huhu greeit,latiniti cea polonea, (bit cai Bomanli
sgse pOtti bucura in limba for de o carte, care eta fitcutil, de
clip is si la dinci!, dar numa! intr'o limbil, strainit for
Causele, pentru care Romani!. in istorie na s'ati pututt. bu-
cura pe deplin de actele for ortodocse si nu at devenitil in
total pirintii culture! moderne a Orientului, atl fostit politi-
Moldova
Mel-
Morita,
www.dacoromanica.ro
id
^-4
tETRII MOVILL
.
co-religi6se. Inca din evul-mediu piserica papala radicase la
rangul de dogma, ca ideileicultura erecting, nu potu sa,
fie representate; de cat in limbs, Latina. Biserica din Con-
stantinupolti, dupa, ce primise unil caractera greet. Inca de
pre timpul Imperatorului Leon, practica preceptul de a gre-
ciza pre tocreqt-inii nrtodoco sub forma de usa
Bisericile ortodocse au fosttt intr'o lupta continua 0 surd&
cu agentii Fanarului, carir in fondtl urmariaa cuceriri poli-
tics, dar forma le -au fostif tot-d6-una religiOsa, pon6 la ince-
putul secululuiand cu Domnitorii fanariotT;
agentii Patriarchies, cantau a face din T6rile romans nisce
centruripolitico-religiOse, de unde sa se reinvieze vekiul im-f
perht bizantina', ea caracierti curat-elenti. Romanis la tote
aceste manopere ale Fanarului ni se presint& cedanda
cumstarilor timpului;. f6r6 a perde cu totul din vedere sco-
pul ultimara, independents, lcr. Cand influinta TeligiOsii, era
singura conducet6re a actelor vietei socialei politice a po-
p6relor, Romanis In genere se sup-una usului, de a nu-li ma-
nifesta ideile for religiose, via for cultural, in limba nati-
onala, dar nici nu accepts,, ca instrumenta de cultura, limba
gr6ca, admitendii pre cea slavona, ea -mar putin periculasa
pre acele timpurt pentra independents, lor. Vine epochain-
fiintaret principatului Moldovei qi al Valachiei qi toff Ro-
manis continua culture ?or oficiala qi religiosa In limbele sla-
vice, determinandu-se influenta dialectic a limber dupre po-
porul slava, cu care Romanis unuf principata, s611
erau in relatiunl; 0 de alto parte mantilla lupta cu -e-
lementul cuceritorg din Fanara.. Romanis din Moldova, gra-,
tie positiuneT for geograficd, num6r6,ial multe acte de to-
umfa in luptele for cu agenfi Patriarchies[ de Constantinu-
pia. ET r6spingd pre Metropolituj Ieremia, tramistt din, Con-
stantinupola la 1395 (a); Inkeie acte-publice, cu afurisenir
religiose, pentru neprimirea nici a unui MetropolitA great.
(a) Luptele Moldovenilor cu Patriarchia 4 Constantinupolii, privitdre la Jude:
pendants lorreligidse, din seenlul al XIV-lea 'Audi deserise fn opera-: ,Creltinier
lull' in Dacil qi ereqtinarea Roininilorg 1878 pag. 237-239,
religiosli..
al XVIII-lea,
-cir-
ai celuia-
laltd
www.dacoromanica.ro
^-4
tETRII MOVILL
.
co-religi6se. Inca din evul-mediu piserica papala radicase la
rangul de dogma, ca ideileicultura erecting, nu potu sa,
fie representate; de cat in limbs, Latina. Biserica din Con-
stantinupolti, dupa, ce primise unil caractera greet. Inca de
pre timpul Imperatorului Leon, practica preceptul de a gre-
ciza pre tocreqt-inii nrtodoco sub forma de usa
Bisericile ortodocse au fosttt intr'o lupta continua 0 surd&
cu agentii Fanarului, carir in fondtl urmariaa cuceriri poli-
tics, dar forma le -au fostif tot-d6-una religiOsa, pon6 la ince-
putul secululuiand cu Domnitorii fanariotT;
agentii Patriarchies, cantau a face din T6rile romans nisce
centruripolitico-religiOse, de unde sa se reinvieze vekiul im-f
perht bizantina', ea caracierti curat-elenti. Romanis la tote
aceste manopere ale Fanarului ni se presint& cedanda
cumstarilor timpului;. f6r6 a perde cu totul din vedere sco-
pul ultimara, independents, lcr. Cand influinta TeligiOsii, era
singura conducet6re a actelor vietei socialei politice a po-
p6relor, Romanis In genere se sup-una usului, de a nu-li ma-
nifesta ideile for religiose, via for cultural, in limba nati-
onala, dar nici nu accepts,, ca instrumenta de cultura, limba
gr6ca, admitendii pre cea slavona, ea -mar putin periculasa
pre acele timpurt pentra independents, lor. Vine epochain-
fiintaret principatului Moldovei qi al Valachiei qi toff Ro-
manis continua culture ?or oficiala qi religiosa In limbele sla-
vice, determinandu-se influenta dialectic a limber dupre po-
porul slava, cu care Romanis unuf principata, s611
erau in relatiunl; 0 de alto parte mantilla lupta cu -e-
lementul cuceritorg din Fanara.. Romanis din Moldova, gra-,
tie positiuneT for geograficd, num6r6,ial multe acte de to-
umfa in luptele for cu agenfi Patriarchies[ de Constantinu-
pia. ET r6spingd pre Metropolituj Ieremia, tramistt din, Con-
stantinupola la 1395 (a); Inkeie acte-publice, cu afurisenir
religiose, pentru neprimirea nici a unui MetropolitA great.
(a) Luptele Moldovenilor cu Patriarchia 4 Constantinupolii, privitdre la Jude:
pendants lorreligidse, din seenlul al XIV-lea 'Audi deserise fn opera-: ,Creltinier
lull' in Dacil qi ereqtinarea Roininilorg 1878 pag. 237-239,
religiosli..
al XVIII-lea,
-cir-
ai celuia-
laltd
www.dacoromanica.ro
Ittatt movul
Romanii Insdin Valachia, fiindt, mai eespu§i la inva4iunile
imperialui musulmant §i cu acestela influents, Patriar-
chid de Constantinupolt, duct, lupta eu Fanarul inteund
modt mai gret. Ei Sc 'WA nevoid a i primi pre cell intait
Metropolitt, Iacint, (1359) din Constantinup old. (a) La 1370
ei ati trebuittt sit se supunO unei alts neregularititti patriar-
chale tli sit admit6 pre Antim, fratele Metropolitului Iacint, ca
getropolitit din not ereatk al Severinului ())).i in genere,
Romanic din Valachia duet lupta cu elementul euceritord
tiro Fanaral facendt mai multe concesiuni
?
qi numrandit in-
dintretre Netropolitii 'Vera o sumit de pers6neflit Fanarului,
earn n'ati litsatii neinfluintate formelei actele Bisericei Un-
gro-Valachid (c).Astt-felit,gortodocsia la Romanic din
principatele dunttrene,anume in prima jumiitate a seculu-
lui al XVII-lea,. ni se prOntot ca o culturel romeinescet, ecser-
citatet in limba slavict!i in lupte crancenecu elementul greet,
care isbutise a convinge pre eel mai multi din Romani, ea
limba lor este tprosta qi nu pOte esprima ideile sublime ale
Religiunet crqtine, (d); Tar, ca resultata istoricti s'a avutt,
cif Romtmii at lueratt in deeursul seculelor al XIII, pen6 la
pentru prosperifatea ortodocsiei in limba sla-
FleaRusiei at continuatt lucratea, pentru ea in
presentd_silee rite bucura de titlul -onorifiett, tapitratori! or-
todocsiel).
Deed, ortodocsia la Romanii din principatele dunitrene s'a
ratintinutd cu lupte pentru cultivarea ei fait cu limbs sla-
voniti influintarea great, la Romani"' din Transilvania orto-
doesia, s'a Blatt in positiune lei mai grea.i Romanic din
Transilvania, ca §i cei din principatele dunitrene, st4riad de
(a) Acta patriarchat, Cong. T. I, pag. 383. Micloschie. Vindobonse.cfr. -Cres-
tinismul In DacV,pag. 224.
(b) Creltinismul-in Dad! pag, 228. Patriarchia crease a doa Metropolis in Va-
laohia, pentru a pntea opera in planurile sale on mai multi inlesnire. Mai ulor se'
poth face treburl, And al a tracts en dol
(e)i pgnilse pdte constata de eittril-und okid eesercitatd o nuanVi de
distinctiune in actinnile de eultil ale- ambelor Biserici enroll
(d) /e4t prelata dela liturgla, MCtropolitulni Teodosie, sed In Jurng Bis. ort,
Row. Biegrafia acesta hLetropolitd.
2
17
Fti
XVII-lea,
i slavh
a:strt-cll
ob
si
www.dacoromanica.ro
Romanii Insdin Valachia, fiindt, mai eespu§i la inva4iunile
imperialui musulmant §i cu acestela influents, Patriar-
chid de Constantinupolt, duct, lupta eu Fanarul inteund
modt mai gret. Ei Sc 'WA nevoid a i primi pre cell intait
Metropolitt, Iacint, (1359) din Constantinup old. (a) La 1370
ei ati trebuittt sit se supunO unei alts neregularititti patriar-
chale tli sit admit6 pre Antim, fratele Metropolitului Iacint, ca
getropolitit din not ereatk al Severinului ())).i in genere,
Romanic din Valachia duet lupta cu elementul euceritord
tiro Fanaral facendt mai multe concesiuni
?
qi numrandit in-
dintretre Netropolitii 'Vera o sumit de pers6neflit Fanarului,
earn n'ati litsatii neinfluintate formelei actele Bisericei Un-
gro-Valachid (c).Astt-felit,gortodocsia la Romanic din
principatele dunttrene,anume in prima jumiitate a seculu-
lui al XVII-lea,. ni se prOntot ca o culturel romeinescet, ecser-
citatet in limba slavict!i in lupte crancenecu elementul greet,
care isbutise a convinge pre eel mai multi din Romani, ea
limba lor este tprosta qi nu pOte esprima ideile sublime ale
Religiunet crqtine, (d); Tar, ca resultata istoricti s'a avutt,
cif Romtmii at lueratt in deeursul seculelor al XIII, pen6 la
pentru prosperifatea ortodocsiei in limba sla-
FleaRusiei at continuatt lucratea, pentru ea in
presentd_silee rite bucura de titlul -onorifiett, tapitratori! or-
todocsiel).
Deed, ortodocsia la Romanii din principatele dunitrene s'a
ratintinutd cu lupte pentru cultivarea ei fait cu limbs sla-
voniti influintarea great, la Romani"' din Transilvania orto-
doesia, s'a Blatt in positiune lei mai grea.i Romanic din
Transilvania, ca §i cei din principatele dunitrene, st4riad de
(a) Acta patriarchat, Cong. T. I, pag. 383. Micloschie. Vindobonse.cfr. -Cres-
tinismul In DacV,pag. 224.
(b) Creltinismul-in Dad! pag, 228. Patriarchia crease a doa Metropolis in Va-
laohia, pentru a pntea opera in planurile sale on mai multi inlesnire. Mai ulor se'
poth face treburl, And al a tracts en dol
(e)i pgnilse pdte constata de eittril-und okid eesercitatd o nuanVi de
distinctiune in actinnile de eultil ale- ambelor Biserici enroll
(d) /e4t prelata dela liturgla, MCtropolitulni Teodosie, sed In Jurng Bis. ort,
Row. Biegrafia acesta hLetropolitd.
2
17
Fti
XVII-lea,
i slavh
a:strt-cll
ob
si
www.dacoromanica.ro
Prrizu moymi
lipsa limber nafonale din eulttira- lor, dar aid trebue sä
skimbamtcu influin i contrare eiementula, roma,
nesctPatriarchia de Constantinupolt aid o vedemtt mare-
mita lute-mit simplu ecsarchatil, qi acesta Incredintatt Me-
tropolitilor Ungro-ValachieT, care ecsarchattI mai tot-de-una
se presinth, bine-fackoril pentru Romani-1 din Transilvania,
§i ei trebuda sit aldg6 intre miii ecsarebt ortodoesit, mai de
multe on romAnt din principatei unit agentt. aI BisericeI
papale. In Transilvania ortodocsia romans avea alupta pept
la pept cu Biserica papalii, sustinutit de guvernul t)L. poprul
ungurit, Tar mac apoi de casa imperials din Viena. Aid nu-
mai papalii at pututil sit sfalie o parte din ortodocsieapoi
sit ni-o presinte sub denumirea de unie romandscit. Romanic
din Transilvania, judecandu-T din punotul de privire al orto-
docsid, 3111 se presinta in istorie eu acte marl pentru cultu-
ra ortodocsa generals, ca Romanic din Moldova in persona
lui Petru Movila. Aid Intalnimt numai acte, ce priveset pre
conservatiunea de sine a ortodoesid. Romanii din Transil-
vania, fiindtasupriV, de cat cei din principatele du-
narene,autonomia for politica fiindu-li tot-de-una dispu-
tatii de cittril, egernonia ungurkeit, nu -s'at pututti urea ea
mintta la ideia generalit a -ortodoesid. Cana in mijlocul for
se nasaii fir, ce -en privirile for trecet preste aspirafunile
sociale gi religiOse ale Transilvanenilor, atund pre ace§tia is
vedemil venindti la fracii lor de preste Carpati,aid in
persona Movilescilor ni se presinta, ca boerl marl, DomnitorT
in fine ea regenerittori al ortodocsiel, dovada Petru Movila; in
pers6na lui Teodosie,-,ca Metropoliti a, Ungro-Valachiei (a);
qi in genera s'ar putea 4icet basatl pre trecutul istoricit ro-
manescit, ca RomaniX din Transilvania, fiindit ,si mat' tenact
in avutul lor, au alimentatti elemental romanesca ou putert
nounprospete, de cate-orY romdnismul din principatele du
netrene, relativ mat ecspusa la influintele greco-slave, eraperi-
clitattt in vi6ta pi in 23rogtesta sett cultural
(a) Venerabilal Canonicit Viparia are prube,c1i.Metropolitul Teodesieera trauma
silvntSnu de engine,
18
agei4it
qi
qi mar
.
si
pi
www.dacoromanica.ro
lipsa limber nafonale din eulttira- lor, dar aid trebue sä
skimbamtcu influin i contrare eiementula, roma,
nesctPatriarchia de Constantinupolt aid o vedemtt mare-
mita lute-mit simplu ecsarchatil, qi acesta Incredintatt Me-
tropolitilor Ungro-ValachieT, care ecsarchattI mai tot-de-una
se presinth, bine-fackoril pentru Romani-1 din Transilvania,
§i ei trebuda sit aldg6 intre miii ecsarebt ortodoesit, mai de
multe on romAnt din principatei unit agentt. aI BisericeI
papale. In Transilvania ortodocsia romans avea alupta pept
la pept cu Biserica papalii, sustinutit de guvernul t)L. poprul
ungurit, Tar mac apoi de casa imperials din Viena. Aid nu-
mai papalii at pututil sit sfalie o parte din ortodocsieapoi
sit ni-o presinte sub denumirea de unie romandscit. Romanic
din Transilvania, judecandu-T din punotul de privire al orto-
docsid, 3111 se presinta in istorie eu acte marl pentru cultu-
ra ortodocsa generals, ca Romanic din Moldova in persona
lui Petru Movila. Aid Intalnimt numai acte, ce priveset pre
conservatiunea de sine a ortodoesid. Romanii din Transil-
vania, fiindtasupriV, de cat cei din principatele du-
narene,autonomia for politica fiindu-li tot-de-una dispu-
tatii de cittril, egernonia ungurkeit, nu -s'at pututti urea ea
mintta la ideia generalit a -ortodoesid. Cana in mijlocul for
se nasaii fir, ce -en privirile for trecet preste aspirafunile
sociale gi religiOse ale Transilvanenilor, atund pre ace§tia is
vedemil venindti la fracii lor de preste Carpati,aid in
persona Movilescilor ni se presinta, ca boerl marl, DomnitorT
in fine ea regenerittori al ortodocsiel, dovada Petru Movila; in
pers6na lui Teodosie,-,ca Metropoliti a, Ungro-Valachiei (a);
qi in genera s'ar putea 4icet basatl pre trecutul istoricit ro-
manescit, ca RomaniX din Transilvania, fiindit ,si mat' tenact
in avutul lor, au alimentatti elemental romanesca ou putert
nounprospete, de cate-orY romdnismul din principatele du
netrene, relativ mat ecspusa la influintele greco-slave, eraperi-
clitattt in vi6ta pi in 23rogtesta sett cultural
(a) Venerabilal Canonicit Viparia are prube,c1i.Metropolitul Teodesieera trauma
silvntSnu de engine,
18
agei4it
qi
qi mar
.
si
pi
www.dacoromanica.ro
or-f-es,
PETRO MOV1LA19
Um/ alit fectoment 4storicit,§i maT amerinVttort pentru
ortodocsia Transilvanenilor, a Post confesiunea protestant,
representatt prin Sap, ca LuteranT§iUrgurl, ca calvini. Mai
IntaT LuteraniT .§i apol CalviniT n'atl perdutti pre Romani
din vedere, pentru fnmultirea confesionarilor lor. Pre la fi-
nale secululul al XVI-Iea se scrik de cat luteranT diserta-
(inn; intitulate. 'De conversione Valachorum, (a). AceiaT lu-
terarki, representati prin SaliT din Bralov, meat dela 1559,
tat in conEiliul comunalil deeisiunea, ca RomaniT sit fie in-
4.estraV cu o Biblie in limba slavong.cu unti catechismit (b)
in cea Tomanaseit. tea ce ni spune pastorul sasescit, Simon
Massa, in chronica sa sub anul 1559 :
(Eodem anno die 12 Mari
tii Iohannes Benknerus, ju-
dex coronensis, cum. reliquis
senatoribus, reformavit Va-
lachorum Ecclesiam, et prae-
cepta catecheseos discenda
illis proposuit, (c)
Itt acelap ant_ (1559) la 12
Martie,loan Bencner, pri-
marul BraqovuluT, cu cialalti
membi aT consiliuluT, a re-
formatt, (d) Biserica Valachi-
lorpropusa sa invegt
perceptele catechisulur.
Si ci. in adeve'r unit asemenea catechismal reformatA s'a
publicatt de cittre LuteraniT din Bralov, prin primarul for
Benener, ac &sta scum este qi pentru noT unit faptti istoricti,
mu4umitg. D-lor D. Sturzai B. P. Hajdet, care in opera:
gcuvinte din batrinlv ni presinta, kTartecstul acestuT ca-
techismii (e). Acea, ce nu putemt sa admitemli cu stimatul
nostru bitrbatit, este opiniimea DomnieT sale, ca, acesttt cate-
chismt este ortodocsit.i .maT intai, insup pastorul Masa
nT -a spusiit cit consiliul comunalt al Bra§ovului reformavit
Ecclesiam Valachorum,, adecti a cautatt sa o face refor-
matt, did in realitate n'a reformat'o. In catne-am
permite o traductiune maT libera a acestuT keit, am putea
cu mai mult. cuventt sa, traducemil, ca Biserica Valachilor
(a) en.Cipariu Ace /1 ler agmente B]aj. 1855. pag: 11.
(b) Icy JNT[ At11--6ZTa8NN B. P. HajdeU. Bucure§tt 1888. pag. 93-94.
(c) lb. pag. 92,
(d)114de4 traduce vorba Oeformativ a imburdttriti. Rama pentra unit prod
teetantizator3 aceeta vorbil aid pita sa aib3 xencul de a linbuniitalti.
(9 Vet)! °pets, Meta pag. 92-114.
il-azi
i
d4cO
t).
si
www.dacoromanica.ro
PETRO MOV1LA19
Um/ alit fectoment 4storicit,§i maT amerinVttort pentru
ortodocsia Transilvanenilor, a Post confesiunea protestant,
representatt prin Sap, ca LuteranT§iUrgurl, ca calvini. Mai
IntaT LuteraniT .§i apol CalviniT n'atl perdutti pre Romani
din vedere, pentru fnmultirea confesionarilor lor. Pre la fi-
nale secululul al XVI-Iea se scrik de cat luteranT diserta-
(inn; intitulate. 'De conversione Valachorum, (a). AceiaT lu-
terarki, representati prin SaliT din Bralov, meat dela 1559,
tat in conEiliul comunalil deeisiunea, ca RomaniT sit fie in-
4.estraV cu o Biblie in limba slavong.cu unti catechismit (b)
in cea Tomanaseit. tea ce ni spune pastorul sasescit, Simon
Massa, in chronica sa sub anul 1559 :
(Eodem anno die 12 Mari
tii Iohannes Benknerus, ju-
dex coronensis, cum. reliquis
senatoribus, reformavit Va-
lachorum Ecclesiam, et prae-
cepta catecheseos discenda
illis proposuit, (c)
Itt acelap ant_ (1559) la 12
Martie,loan Bencner, pri-
marul BraqovuluT, cu cialalti
membi aT consiliuluT, a re-
formatt, (d) Biserica Valachi-
lorpropusa sa invegt
perceptele catechisulur.
Si ci. in adeve'r unit asemenea catechismal reformatA s'a
publicatt de cittre LuteraniT din Bralov, prin primarul for
Benener, ac &sta scum este qi pentru noT unit faptti istoricti,
mu4umitg. D-lor D. Sturzai B. P. Hajdet, care in opera:
gcuvinte din batrinlv ni presinta, kTartecstul acestuT ca-
techismii (e). Acea, ce nu putemt sa admitemli cu stimatul
nostru bitrbatit, este opiniimea DomnieT sale, ca, acesttt cate-
chismt este ortodocsit.i .maT intai, insup pastorul Masa
nT -a spusiit cit consiliul comunalt al Bra§ovului reformavit
Ecclesiam Valachorum,, adecti a cautatt sa o face refor-
matt, did in realitate n'a reformat'o. In catne-am
permite o traductiune maT libera a acestuT keit, am putea
cu mai mult. cuventt sa, traducemil, ca Biserica Valachilor
(a) en.Cipariu Ace /1 ler agmente B]aj. 1855. pag: 11.
(b) Icy JNT[ At11--6ZTa8NN B. P. HajdeU. Bucure§tt 1888. pag. 93-94.
(c) lb. pag. 92,
(d)114de4 traduce vorba Oeformativ a imburdttriti. Rama pentra unit prod
teetantizator3 aceeta vorbil aid pita sa aib3 xencul de a linbuniitalti.
(9 Vet)! °pets, Meta pag. 92-114.
il-azi
i
d4cO
t).
si
www.dacoromanica.ro
PETRU MOVItat
s' ct luteranizatic. Al doilea cuventil, pentru a nu ne putea uni
cu opiniuneaRaided, esteacela, c ar trebui sit pre-
supunemit pre acestd conf3ilitl comunald prea neluterand,
mai ales in epoeha celei mai ardende propagande din par-
tea reformatilor. In fine cuventul chotAritord i1t gitsinad kiar
in cuprinsul cathechismului, unde se prescrid, ea obligAtore
pentru creqtind, numaTmisterele, favorite Reformatilor, al bo-
tezului qi al cuminicitturd. De aceia not considerilmd acestil
fenomenit istoricil, ca o tentatiune din partea Luteranilor fn
contra ortodocsiei din Biserica TransilvanielfO, d6cit nu -T
vedemil pre Romand protestandd cu gaggle, dupre cum
observL D. Hajded, apor not credemil, cacesta -s'a intam-
platd, nu pentru c t Romanii priviad la catechismul lui Bence
ner, ca la unit catechismal ortodocsd, ci pentru cacesta, car-
te este ceain limba romAnN carea a trebuitil sitim-
presioneza pre Romini f6rte mult;i cAnd a venitd. timpul
reflecsiunilor el ail v64util, el opera este numaT culipsuri in ce
privesce confesiunea ortodocsit, nu o alter6zit tug infrani-
mictl. SI nu se compare iarZtql catechismul luteranti cu cal
Balvinil, aparutit tot in limba romAng la 1642 qi care in
grOcit apitruse Incl. dela 1629. Galagia contra catechismuiul
ealvint, la Sinodul de Iasi (1642) a fil,cut'o nu Romanii,
dupre cum vomit vedea mai jos. Ronahnii, dupre opiniunea
nostril, a tdeutu fatit cu catechismul lui Benener, find ca el
s'atl purtatil qi aid ca tot-dduna, cu cunoscuta qi caracteris-
Lica for resisten(d pa,siveL
Decri, luteranii erail blamdi cu. ortodocsia Bisericei tran-
silvanid, citutAndil numai a o reforma, Calvinii, carii erail
aid dintre trnguri i °aril axed. hegemonia T6rei, intrebu-
intad pentru convertirea Romhnilor persecutiunea qi tottife-
liul de rnijloce siluit6re. Incependd cu aniT 1572 qi pone la
1595, Dietele Ungariei all edatil legs, dupre care orthodoe-
siat din confesiune domnitore, este redusrt la positiunea Ste
toleratlt qi preutii RomAni cu fill for elint persecutati cu tOttli
furia (a). Calvinii, ca i Luterani!, in basa principiulut Refor-
ta) Catichiemul ealyinescti. G. Bruit. Sibiii1.1859 peg. 101-104,
D-lui
intnia
lim-
bo,
si
www.dacoromanica.ro
s' ct luteranizatic. Al doilea cuventil, pentru a nu ne putea uni
cu opiniuneaRaided, esteacela, c ar trebui sit pre-
supunemit pre acestd conf3ilitl comunald prea neluterand,
mai ales in epoeha celei mai ardende propagande din par-
tea reformatilor. In fine cuventul chotAritord i1t gitsinad kiar
in cuprinsul cathechismului, unde se prescrid, ea obligAtore
pentru creqtind, numaTmisterele, favorite Reformatilor, al bo-
tezului qi al cuminicitturd. De aceia not considerilmd acestil
fenomenit istoricil, ca o tentatiune din partea Luteranilor fn
contra ortodocsiei din Biserica TransilvanielfO, d6cit nu -T
vedemil pre Romand protestandd cu gaggle, dupre cum
observL D. Hajded, apor not credemil, cacesta -s'a intam-
platd, nu pentru c t Romanii priviad la catechismul lui Bence
ner, ca la unit catechismal ortodocsd, ci pentru cacesta, car-
te este ceain limba romAnN carea a trebuitil sitim-
presioneza pre Romini f6rte mult;i cAnd a venitd. timpul
reflecsiunilor el ail v64util, el opera este numaT culipsuri in ce
privesce confesiunea ortodocsit, nu o alter6zit tug infrani-
mictl. SI nu se compare iarZtql catechismul luteranti cu cal
Balvinil, aparutit tot in limba romAng la 1642 qi care in
grOcit apitruse Incl. dela 1629. Galagia contra catechismuiul
ealvint, la Sinodul de Iasi (1642) a fil,cut'o nu Romanii,
dupre cum vomit vedea mai jos. Ronahnii, dupre opiniunea
nostril, a tdeutu fatit cu catechismul lui Benener, find ca el
s'atl purtatil qi aid ca tot-dduna, cu cunoscuta qi caracteris-
Lica for resisten(d pa,siveL
Decri, luteranii erail blamdi cu. ortodocsia Bisericei tran-
silvanid, citutAndil numai a o reforma, Calvinii, carii erail
aid dintre trnguri i °aril axed. hegemonia T6rei, intrebu-
intad pentru convertirea Romhnilor persecutiunea qi tottife-
liul de rnijloce siluit6re. Incependd cu aniT 1572 qi pone la
1595, Dietele Ungariei all edatil legs, dupre care orthodoe-
siat din confesiune domnitore, este redusrt la positiunea Ste
toleratlt qi preutii RomAni cu fill for elint persecutati cu tOttli
furia (a). Calvinii, ca i Luterani!, in basa principiulut Refor-
ta) Catichiemul ealyinescti. G. Bruit. Sibiii1.1859 peg. 101-104,
D-lui
intnia
lim-
bo,
si
www.dacoromanica.ro
pow..Virma
Pt= Stdifnl
imatiuneT3indreptatil activitatea for contra ortodocsiei
Romani lor in genere, i specialminte a Transilvanenilor, in-
trebuintandit tiparired de cArtl confesionale in limba roma-
a4scg. Algturea cu tipografia din Braqov, carea cum am
tipgria cartf romanesci cu eresurt luterale, la '1628,
sub principele Gheorghie Racoti I, tipografia ecurceil din
-Alba Julia se Inavuticu literecirilice, pentru a putea
calvinesci Ili in limba romAnri.i din chile
romanesci, publicate in adstit tipografie,tote confesio-
nale fti cunoscute pen6 acum in num6rit de un-spre-ilece,
Banta de notattt doh catechismuri curat-cahrinesc; din care
pelt tiparitd la 1642 a obtinuttl o adoa editiune in anul
1656,i este indreptatil contra (Marturisirei ortodocse, a
Petru Movilgin contra Metropolitulut Varlaam al
Moldeve!, ca agentit puterniad alts Ortodocsiei, care Incru,
eiqa planurile Calvinilor (a).
Aceste erait periculele, ce amerintail ortodocsia romAnit
ma! ales din Transilvania,de uncle prin Brapv, ca prin-
tr'o pOrtg, cgutail in decursuI seculului al XVII-lea §i in ul-
tima jumatate a celui al XVI-lea a se furiqa in templul Bise-
rominesci c i a o esparge, dupre o ecspresiune a D.
Barit. Dar RomfiniT, fat cu tote aceste incereari de a-I tre.
salta din vekia for lege stramoOseg, atl r6masti neatinsi
tot ortodoco, cum if vedemili p6n6 astadT; au. sciutti ins6
sil, tragit si din aceste circumstgri istorice profitul
DOeIt a sub influinta usulul Bisericei ortodocse erait timicy
i nu cutezaA a'O traduce doctrinele credintei for yin limba
poporului, mijlocele de activitate ale protestantismuluI i-att
ineurajatti §i li-ad formatti convic4iunea, cit nu este contrarit
creOinismului, de a se lgudain limba fie ear' inki-
ngtorn. De aceia 'Inca dela 1573 Iunie 11 Alecsandru voe-
vodti, fiiul lui Mircea Domnitorul Valachiei, triimite la Bra-
vov pre unit Topa pentru tipografie, .0). In acela0 anti,
dar numai la 12 DecemVrie, a mersit tot in Bra§ov ecliaco-
(a) Veda din opera citati a D. G. Limit prefata catochisennluT c 1vinoaett. pag. 1-6.
0') Th. pag. 99.
§i -at
veclutA,
qi
Aipari arti
Iui§i
qi
rice
§i
D-4ett
21
posibilti.
www.dacoromanica.ro
Pt= Stdifnl
imatiuneT3indreptatil activitatea for contra ortodocsiei
Romani lor in genere, i specialminte a Transilvanenilor, in-
trebuintandit tiparired de cArtl confesionale in limba roma-
a4scg. Algturea cu tipografia din Braqov, carea cum am
tipgria cartf romanesci cu eresurt luterale, la '1628,
sub principele Gheorghie Racoti I, tipografia ecurceil din
-Alba Julia se Inavuticu literecirilice, pentru a putea
calvinesci Ili in limba romAnri.i din chile
romanesci, publicate in adstit tipografie,tote confesio-
nale fti cunoscute pen6 acum in num6rit de un-spre-ilece,
Banta de notattt doh catechismuri curat-cahrinesc; din care
pelt tiparitd la 1642 a obtinuttl o adoa editiune in anul
1656,i este indreptatil contra (Marturisirei ortodocse, a
Petru Movilgin contra Metropolitulut Varlaam al
Moldeve!, ca agentit puterniad alts Ortodocsiei, care Incru,
eiqa planurile Calvinilor (a).
Aceste erait periculele, ce amerintail ortodocsia romAnit
ma! ales din Transilvania,de uncle prin Brapv, ca prin-
tr'o pOrtg, cgutail in decursuI seculului al XVII-lea §i in ul-
tima jumatate a celui al XVI-lea a se furiqa in templul Bise-
rominesci c i a o esparge, dupre o ecspresiune a D.
Barit. Dar RomfiniT, fat cu tote aceste incereari de a-I tre.
salta din vekia for lege stramoOseg, atl r6masti neatinsi
tot ortodoco, cum if vedemili p6n6 astadT; au. sciutti ins6
sil, tragit si din aceste circumstgri istorice profitul
DOeIt a sub influinta usulul Bisericei ortodocse erait timicy
i nu cutezaA a'O traduce doctrinele credintei for yin limba
poporului, mijlocele de activitate ale protestantismuluI i-att
ineurajatti §i li-ad formatti convic4iunea, cit nu este contrarit
creOinismului, de a se lgudain limba fie ear' inki-
ngtorn. De aceia 'Inca dela 1573 Iunie 11 Alecsandru voe-
vodti, fiiul lui Mircea Domnitorul Valachiei, triimite la Bra-
vov pre unit Topa pentru tipografie, .0). In acela0 anti,
dar numai la 12 DecemVrie, a mersit tot in Bra§ov ecliaco-
(a) Veda din opera citati a D. G. Limit prefata catochisennluT c 1vinoaett. pag. 1-6.
0') Th. pag. 99.
§i -at
veclutA,
qi
Aipari arti
Iui§i
qi
rice
§i
D-4ett
21
posibilti.
www.dacoromanica.ro
221ETRU MOVILA
nului Vladicai, care era singura tipograft pentru unit teset
de tipngrafie (a). Ddca Alecsandru Dommtorul Valachiel
ou Metropolitul aceliasi Teri, Eutimiel erat preocupati cu
aceste soil de formarea und tipografii romanesci; acdsta
Inca, nu n putemit afirma. A.firmamit time cu sigurantal ca
tote aceste demersuri erat indreptate contra atacurilor, ve-
nite asupra.-ortodoesiei romanesci sieratt menite a spri-
jini vekia lege stritmosdsca,. In general. aceste acte ale Refor-
rnatilor ate fostu nisce motive chotd,rit6re pentru Romani, de
undo eiciiVitatii gi mitt alto mijloct pentru cultura tor,
limba nationals, carea dela 1632 in Valachia sub Domnito-
nil Mate! Basarab $i 1640 sub Vasilie Lupul al Moldovai
datele cunoscute ale infiintarei color doe tipogTafii
nese; ar fi adust atatea avantag%pentru ortodocsia ili cul-
tura roman4scit, -bleat central de culturit ortodoesa, moderns
ar fi fostt nu Kievul, ci una din.capitalele principatelor du-
'Arena, lash sou Bucurestii. Dar, cum ne-am ecsprimatt
ma! sus, Provedinta divinit a. dispust, ca ,ortodocsia
aibit de plrin7 a! desvoltArei Bele tot pre Roman; Inseam in
Tera tor, ci Ja Kiev, !ar asupra capitalelor roraane a per -
mist. flagelului fanariott, ca nu numai sa, Impedece cultura
romandscl, acum Inceput,i, dar sa st4rgei celemici
fume ale culture! anteridre, cgutandd a o Inlocui cu una
carea la 1821 a despitrutti, ca fumul
Dectt. ortodocsie! rusese! 11 facea via amara, papism-ul cu
&el la Romani ortodocsia era tentatit de calre
13ectele reformatiunei si suferia de lipsa unei limbic proprii
pentru o cultura ma! inaltit; la Greci, acesti pitring ai orto-
docsie! din _prima., jumitate a secululu! al XVII -lea, carii
obtinuse onorea, de a supranumi ortodocsia cu numele (lc
elegea grecesce,; Biserica ortodocsa, era tentatit, ca i cea ro-
man6scft, do calvinismtl,preste aceste suferia si de peca-
tele proprii. Clerul Bisericelor patriarchateIn particulatt
al Patriarchie! de Constantinuyolt, perduse cu total vig6rea
timpurilor anteridre in aparareat desvoltarea culture! orto-
,
(A)
mai
ait
roma-
gi
mai
e-
lend,
Acelat#
oi
uniatii
8i
1i
loco,
www.dacoromanica.ro
nului Vladicai, care era singura tipograft pentru unit teset
de tipngrafie (a). Ddca Alecsandru Dommtorul Valachiel
ou Metropolitul aceliasi Teri, Eutimiel erat preocupati cu
aceste soil de formarea und tipografii romanesci; acdsta
Inca, nu n putemit afirma. A.firmamit time cu sigurantal ca
tote aceste demersuri erat indreptate contra atacurilor, ve-
nite asupra.-ortodoesiei romanesci sieratt menite a spri-
jini vekia lege stritmosdsca,. In general. aceste acte ale Refor-
rnatilor ate fostu nisce motive chotd,rit6re pentru Romani, de
undo eiciiVitatii gi mitt alto mijloct pentru cultura tor,
limba nationals, carea dela 1632 in Valachia sub Domnito-
nil Mate! Basarab $i 1640 sub Vasilie Lupul al Moldovai
datele cunoscute ale infiintarei color doe tipogTafii
nese; ar fi adust atatea avantag%pentru ortodocsia ili cul-
tura roman4scit, -bleat central de culturit ortodoesa, moderns
ar fi fostt nu Kievul, ci una din.capitalele principatelor du-
'Arena, lash sou Bucurestii. Dar, cum ne-am ecsprimatt
ma! sus, Provedinta divinit a. dispust, ca ,ortodocsia
aibit de plrin7 a! desvoltArei Bele tot pre Roman; Inseam in
Tera tor, ci Ja Kiev, !ar asupra capitalelor roraane a per -
mist. flagelului fanariott, ca nu numai sa, Impedece cultura
romandscl, acum Inceput,i, dar sa st4rgei celemici
fume ale culture! anteridre, cgutandd a o Inlocui cu una
carea la 1821 a despitrutti, ca fumul
Dectt. ortodocsie! rusese! 11 facea via amara, papism-ul cu
&el la Romani ortodocsia era tentatit de calre
13ectele reformatiunei si suferia de lipsa unei limbic proprii
pentru o cultura ma! inaltit; la Greci, acesti pitring ai orto-
docsie! din _prima., jumitate a secululu! al XVII -lea, carii
obtinuse onorea, de a supranumi ortodocsia cu numele (lc
elegea grecesce,; Biserica ortodocsa, era tentatit, ca i cea ro-
man6scft, do calvinismtl,preste aceste suferia si de peca-
tele proprii. Clerul Bisericelor patriarchateIn particulatt
al Patriarchie! de Constantinuyolt, perduse cu total vig6rea
timpurilor anteridre in aparareat desvoltarea culture! orto-
,
(A)
mai
ait
roma-
gi
mai
e-
lend,
Acelat#
oi
uniatii
8i
1i
loco,
www.dacoromanica.ro
PETRT.M0 VILA23
docse. ,Repausatipe productiunile S-lu! Damascen, el nu
aveti timpul et observe, ,CA in Religiunea cresting- interve-
nise schisma papalrit si mat pre urmit Reformatiunea, carea
altera,,e cele mai multe din veritatile reveIate. G-recii secu-
lului al XVI-leai aT primeljumAtiti a seculului al XVII-lea
Grail odupaV cu intrigele Patriarchid si preste aceste de
acte, prin care gi-ar fi pututt inmulti veniturile personale.
Ava eT observe' progresul armatelor turcesci, qi de'ndatA ce
aceqti protector! a! p6catelor Fanarului, pre care ei IT titu-
lati in fata creOnilor tot-de-una cu. epitetul de pagan!, se sta-
biliat pre malul stangt al Dundrei, nu Be sfiiatl a calca ean6=
nele Bisericei ortodocse qi a infiinta. Aletropolia
8411 a Br ti1el, in detrimentul Metropoliei Ungro- 'Valachiet
gi a Moldovei. (a) De alts parte eT nesatioqii se intrigatt unul
pre altul, skimbandt Patriarchii, ca pre functionarii ceT mar
de rondo. (b) Patriarchul Partenie, sub care s'a sanetionatt.
'Marturisirea orthodocsa,i care se mai numia c;i celt bit-
&int, a fosttl intrigatil de unti altt Partenie, supra-numitt al
doilea, depust la 31 August 1643, trLmisti in ecsiliu ji la 8
Septemvrie aceluail anti data anatemei de acesta, si numai
dupa cloe-clecT de ani dela data 9anecionaref gMarturisirei orto-
doc,se-,, adech. 1662, a fostd publicat4 in Amsterdam dectttr6
Panaiot, fostuld translaton.11a curtea Sultanilor (c). insigil Me-
letie Sirigul, pers6na cea mai eruditA, si ma! de distinctiune
a timpului, a trebuitt Ease- desgusteze din adincul mime! si
In loci' stise grabiasc6 dupa ferminarea Sinodului de Tali ase
reint6rce la Constantinupolt, undo C41vinii del lupte cran-
cene BiBericei, Iltl vedemti rItIcindit grin Kiev i Moscova
(a) Nu eunoseem6 incl.: Cu preeisinne data infiintrireI aeesteI Eparchir' beeano-
nice. P. S. Melchisedec in Apendieele ehronied Hufilor (159-167) eisesee pre
celfi tntIi6 Metropolit6 al aceste Eparchil la 1716 in persona mini long.
qi preintro eariI vom6 vita aid pfc and Meletie, care la 1645 a marsh
la Moseya en serisorl de recomendatiune din partea Id VasilI6 Lnpul Ili a instil
parte qi la Sinodul de Iad. Eespre aceste in modil speeialii main&
(b) Yell in Jurnalul Biserica ort. Rom. artieulul din Revista teologie6, intitulatii
Notile istoriee" jLn. VII, No.1.1).
(c) MT/muses. cum!. PoceixBenoit-II. 268:276. MQCROB. maim. Apxua.
mmerp. At.fra rper, pake19,
alit(,
cv
XIILNo, 15,
Proilavet,
gee
simil
www.dacoromanica.ro
docse. ,Repausatipe productiunile S-lu! Damascen, el nu
aveti timpul et observe, ,CA in Religiunea cresting- interve-
nise schisma papalrit si mat pre urmit Reformatiunea, carea
altera,,e cele mai multe din veritatile reveIate. G-recii secu-
lului al XVI-leai aT primeljumAtiti a seculului al XVII-lea
Grail odupaV cu intrigele Patriarchid si preste aceste de
acte, prin care gi-ar fi pututt inmulti veniturile personale.
Ava eT observe' progresul armatelor turcesci, qi de'ndatA ce
aceqti protector! a! p6catelor Fanarului, pre care ei IT titu-
lati in fata creOnilor tot-de-una cu. epitetul de pagan!, se sta-
biliat pre malul stangt al Dundrei, nu Be sfiiatl a calca ean6=
nele Bisericei ortodocse qi a infiinta. Aletropolia
8411 a Br ti1el, in detrimentul Metropoliei Ungro- 'Valachiet
gi a Moldovei. (a) De alts parte eT nesatioqii se intrigatt unul
pre altul, skimbandt Patriarchii, ca pre functionarii ceT mar
de rondo. (b) Patriarchul Partenie, sub care s'a sanetionatt.
'Marturisirea orthodocsa,i care se mai numia c;i celt bit-
&int, a fosttl intrigatil de unti altt Partenie, supra-numitt al
doilea, depust la 31 August 1643, trLmisti in ecsiliu ji la 8
Septemvrie aceluail anti data anatemei de acesta, si numai
dupa cloe-clecT de ani dela data 9anecionaref gMarturisirei orto-
doc,se-,, adech. 1662, a fostd publicat4 in Amsterdam dectttr6
Panaiot, fostuld translaton.11a curtea Sultanilor (c). insigil Me-
letie Sirigul, pers6na cea mai eruditA, si ma! de distinctiune
a timpului, a trebuitt Ease- desgusteze din adincul mime! si
In loci' stise grabiasc6 dupa ferminarea Sinodului de Tali ase
reint6rce la Constantinupolt, undo C41vinii del lupte cran-
cene BiBericei, Iltl vedemti rItIcindit grin Kiev i Moscova
(a) Nu eunoseem6 incl.: Cu preeisinne data infiintrireI aeesteI Eparchir' beeano-
nice. P. S. Melchisedec in Apendieele ehronied Hufilor (159-167) eisesee pre
celfi tntIi6 Metropolit6 al aceste Eparchil la 1716 in persona mini long.
qi preintro eariI vom6 vita aid pfc and Meletie, care la 1645 a marsh
la Moseya en serisorl de recomendatiune din partea Id VasilI6 Lnpul Ili a instil
parte qi la Sinodul de Iad. Eespre aceste in modil speeialii main&
(b) Yell in Jurnalul Biserica ort. Rom. artieulul din Revista teologie6, intitulatii
Notile istoriee" jLn. VII, No.1.1).
(c) MT/muses. cum!. PoceixBenoit-II. 268:276. MQCROB. maim. Apxua.
mmerp. At.fra rper, pake19,
alit(,
cv
XIILNo, 15,
Proilavet,
gee
simil
www.dacoromanica.ro
24Prrktr-motill
rtmanendtt mai mtiltd timpd in Jag (a). In anul 1629, la
Geneva Calvinii ail publicatd in limbo, latina o carte sub pseu--
donimul Ciril Lucaris, care se 'intitula'Con fesiunea ori-
entala a credintei ortodocse,, compusii din opt-spre-clece
capitulei patru intrebitri en respunsurile lor, de und conti-
nuo curat calving. La 1632 acdsta carte s'a y6clutd in Pon-
stantinupold $i la 1633 ea s'a tipitritd adoa orb, tot in Ge-
neva, dar acum in traductiunea greed (b). T6te aceste ata-
curX, in.dreptate in contra ortodocsieT, putin mica pre de-
rul Patriarchies[ de Constantinupold. El se ocuTa ile tacsi-
dur pre la Domnitorit Moldoveiai Valachiei, pre la Icarif
Moscovei, pentru as3Cinmul0 averea personalil; siceld ce s'a
alitrmatt mai mult de acesttt fenomeml a fostd Int Aid Me-
tropo1itul de Kiev Petra Movilg, care a influentatit pre Va-
silie Lupul si pre Metropolitta Varlaam al Moldova, Aetna
mai intgi a se consulta Patriarchul de Irusalem Teofan, ce se
afla in Iasi la taesidd, asupra autorulut catechismuluT cu nu-
mele lui Ciril Lucharis (c).deed nu intervitiea mai pre urn4
Petru Movild, en iMarturisirea ortodocsa,Vasilie Lupul eu
salmi* sa, lucrul din partea Bisericef de Constantinupold
s'ar fl mLrginitii la protestul, facutd in luna lust Ma 1640
Indic ionul 1, prin care Patriarchy' Partenie edit bittrint, cu
prelacii Bisericef de Moldova iicelel de Kiev,,stigmatizad
i deelarad confesiunea de sub numele lui< Ciril Lucaris de
ealvinista (d).
Eca imprejuritrile istorice, sub care Petru Movildevine-
bletropolituld al Kievulul, IA in adevtr,ele, cum am vd-
OW, nu era. zimbit6re pentru ortodocsie. Petru Movilit tre-
buea sit lupte pentru drepturile ortodocsiei din Biserica de
Kiev, rttpite de eg.tr6 papismit prin unia f.i fiind a el, ilia
mai incape vorbii, era unit genid al timpului sed, datoria
(a) Aocue.Mezeria CrEpnra. sr, Reneprauf. CanoA. 6a6.r. sub. lit. A. No.i.
ilia 351.
MaXs.[Cot) TxxXna. Ecprop. T. III, pag. 447. Allatii de cedes. 6ceident. et
orient perpetua eonbens. pag. 1061.
(c) HOT. pyceit. germs. Maaapia. T. XI, pag. 575.
(d) C6opn. Mom cant. 6n6.sioTexu sub lit. A. No. 1.
i
Etude
2-5..
si
r
6i
gi
at
www.dacoromanica.ro
rtmanendtt mai mtiltd timpd in Jag (a). In anul 1629, la
Geneva Calvinii ail publicatd in limbo, latina o carte sub pseu--
donimul Ciril Lucaris, care se 'intitula'Con fesiunea ori-
entala a credintei ortodocse,, compusii din opt-spre-clece
capitulei patru intrebitri en respunsurile lor, de und conti-
nuo curat calving. La 1632 acdsta carte s'a y6clutd in Pon-
stantinupold $i la 1633 ea s'a tipitritd adoa orb, tot in Ge-
neva, dar acum in traductiunea greed (b). T6te aceste ata-
curX, in.dreptate in contra ortodocsieT, putin mica pre de-
rul Patriarchies[ de Constantinupold. El se ocuTa ile tacsi-
dur pre la Domnitorit Moldoveiai Valachiei, pre la Icarif
Moscovei, pentru as3Cinmul0 averea personalil; siceld ce s'a
alitrmatt mai mult de acesttt fenomeml a fostd Int Aid Me-
tropo1itul de Kiev Petra Movilg, care a influentatit pre Va-
silie Lupul si pre Metropolitta Varlaam al Moldova, Aetna
mai intgi a se consulta Patriarchul de Irusalem Teofan, ce se
afla in Iasi la taesidd, asupra autorulut catechismuluT cu nu-
mele lui Ciril Lucharis (c).deed nu intervitiea mai pre urn4
Petru Movild, en iMarturisirea ortodocsa,Vasilie Lupul eu
salmi* sa, lucrul din partea Bisericef de Constantinupold
s'ar fl mLrginitii la protestul, facutd in luna lust Ma 1640
Indic ionul 1, prin care Patriarchy' Partenie edit bittrint, cu
prelacii Bisericef de Moldova iicelel de Kiev,,stigmatizad
i deelarad confesiunea de sub numele lui< Ciril Lucaris de
ealvinista (d).
Eca imprejuritrile istorice, sub care Petru Movildevine-
bletropolituld al Kievulul, IA in adevtr,ele, cum am vd-
OW, nu era. zimbit6re pentru ortodocsie. Petru Movilit tre-
buea sit lupte pentru drepturile ortodocsiei din Biserica de
Kiev, rttpite de eg.tr6 papismit prin unia f.i fiind a el, ilia
mai incape vorbii, era unit genid al timpului sed, datoria
(a) Aocue.Mezeria CrEpnra. sr, Reneprauf. CanoA. 6a6.r. sub. lit. A. No.i.
ilia 351.
MaXs.[Cot) TxxXna. Ecprop. T. III, pag. 447. Allatii de cedes. 6ceident. et
orient perpetua eonbens. pag. 1061.
(c) HOT. pyceit. germs. Maaapia. T. XI, pag. 575.
(d) C6opn. Mom cant. 6n6.sioTexu sub lit. A. No. 1.
i
Etude
2-5..
si
r
6i
gi
at
www.dacoromanica.ro
-PETRI) 110V1LX25
impusitdeProvedinca divine, ilu fiicea a lucra§i pentru orto-
docsie In genere, cautandii a o face distinctd, de papismirefor-
ma-ciune qi in, fine, n'a uitatd rti pre Biserica patriel Bele na-
tale, carea, cum vomit vedea, fn multelmprejurarf 71-a In-
drepfahl privirile asupra compatriotului seq.
La 1632 Aprilie SO, Sigismund al III lea, RegelePoloniet
i -a data ob. tescul afelitti. Dupre constitutiunea Regatulut
trebuea Base letruniasca in Var lava Senatul magnatilor
Adunarea poporulur, compusa din delegatT, spre a ptilila a-
legerea noulut Rege, carea se ficsase pentru clioa de 27 Iu-
nie acelaO anti. Clerul de Kiev cu Metropolitul Isaia nu a-
veil unit representantti max demnil, de cat Petru Movila, Ar-
chimandritul Lavrei Pecersca i care era InIegilturf de ru-
dire qi prietenie mai cu tomagnatil polonT. Ena o probe de
nisce asemenea relafunY alePetru Movila cu Cluistofor
Radzevil, chatmanul LitveT 7i protestanttt de confesiune.
Dupii ce flit ttumesee printr'o scrisdre special(mare prie-
tena,i imare partinitortl, i doritorn de bine al poporulul
rust, fiiul vekel Biserici de ResaritO)adaugA:
NAtTant 46(Z NHams,"In adevgr, ne-a sunata §i not
estiwimama , olopuTku, f1A0611-oral celor asuprifi, cash no pronun-
putt §i sit cascigama aceia, ce du-
ll/3'4acsoiro, 1To NAN nornpa-
pre dreptateapartino not. In-
S p, ANSOLTit npnuaa,asmwra04ma
su§I D-dettl a acolo, uncle este a-
Berl TittMi 7 rAt spasm, otuoadtdevarul, fundamentul tuturor vir-
sttxxAotpoxrrinsit, a onaON Na-tutilor, Tar dreptatea este cu not
trebuinta, numal de IntelegereMN. lifiXfibi 4iMIKT046,1111COrAef if E
N g 4twoGo Krim%§i uniresantemarelatiunT
Art 'HumsCTAtiOmsCHOtitM-cu tote clasa §lechteY; dar mat a-
(4: Ha N sOAt t MI 11pOiliMNTNotroles ne rugamil de sfatul tett edit
MQ.&paro cotvraNnomown(a)"Inteleptil §i de ajutortt"....
§i tot aceste preparative, fie din partea lui Petru
precum i aceloralalti* ortodoco din Regatul Polonu, tinddti
la rec4tigarea, drepturilor, rkpite de eittr6 uniatt in timpul
de 45 ani aT domniei lug[ Sigismund, care -cu dreptil euventa
se pdte numipentru ca stt ni form ,mu o ideie
despre aspiratiunile ortodoelilor dela adunarea din tunic
1632, ti tot-o-data,i de activitatea, ce roclamall dela Petru
(11.BaAen. Apaeorp. Mort. VII, No. 64. Rac,levil a trimisiilaP. Movili pre ao-
cu respunaul. (ib. No 263).
§i
hit
Petru
ncoHETHHt,
ut.^-
MW.plft
ni
Norin
Movilk
catolicul.
lul *o
eei
www.dacoromanica.ro
impusitdeProvedinca divine, ilu fiicea a lucra§i pentru orto-
docsie In genere, cautandii a o face distinctd, de papismirefor-
ma-ciune qi in, fine, n'a uitatd rti pre Biserica patriel Bele na-
tale, carea, cum vomit vedea, fn multelmprejurarf 71-a In-
drepfahl privirile asupra compatriotului seq.
La 1632 Aprilie SO, Sigismund al III lea, RegelePoloniet
i -a data ob. tescul afelitti. Dupre constitutiunea Regatulut
trebuea Base letruniasca in Var lava Senatul magnatilor
Adunarea poporulur, compusa din delegatT, spre a ptilila a-
legerea noulut Rege, carea se ficsase pentru clioa de 27 Iu-
nie acelaO anti. Clerul de Kiev cu Metropolitul Isaia nu a-
veil unit representantti max demnil, de cat Petru Movila, Ar-
chimandritul Lavrei Pecersca i care era InIegilturf de ru-
dire qi prietenie mai cu tomagnatil polonT. Ena o probe de
nisce asemenea relafunY alePetru Movila cu Cluistofor
Radzevil, chatmanul LitveT 7i protestanttt de confesiune.
Dupii ce flit ttumesee printr'o scrisdre special(mare prie-
tena,i imare partinitortl, i doritorn de bine al poporulul
rust, fiiul vekel Biserici de ResaritO)adaugA:
NAtTant 46(Z NHams,"In adevgr, ne-a sunata §i not
estiwimama , olopuTku, f1A0611-oral celor asuprifi, cash no pronun-
putt §i sit cascigama aceia, ce du-
ll/3'4acsoiro, 1To NAN nornpa-
pre dreptateapartino not. In-
S p, ANSOLTit npnuaa,asmwra04ma
su§I D-dettl a acolo, uncle este a-
Berl TittMi 7 rAt spasm, otuoadtdevarul, fundamentul tuturor vir-
sttxxAotpoxrrinsit, a onaON Na-tutilor, Tar dreptatea este cu not
trebuinta, numal de IntelegereMN. lifiXfibi 4iMIKT046,1111COrAef if E
N g 4twoGo Krim%§i uniresantemarelatiunT
Art 'HumsCTAtiOmsCHOtitM-cu tote clasa §lechteY; dar mat a-
(4: Ha N sOAt t MI 11pOiliMNTNotroles ne rugamil de sfatul tett edit
MQ.&paro cotvraNnomown(a)"Inteleptil §i de ajutortt"....
§i tot aceste preparative, fie din partea lui Petru
precum i aceloralalti* ortodoco din Regatul Polonu, tinddti
la rec4tigarea, drepturilor, rkpite de eittr6 uniatt in timpul
de 45 ani aT domniei lug[ Sigismund, care -cu dreptil euventa
se pdte numipentru ca stt ni form ,mu o ideie
despre aspiratiunile ortodoelilor dela adunarea din tunic
1632, ti tot-o-data,i de activitatea, ce roclamall dela Petru
(11.BaAen. Apaeorp. Mort. VII, No. 64. Rac,levil a trimisiilaP. Movili pre ao-
cu respunaul. (ib. No 263).
§i
hit
Petru
ncoHETHHt,
ut.^-
MW.plft
ni
Norin
Movilk
catolicul.
lul *o
eei
www.dacoromanica.ro
26l'ETRUAOVILX
Movilti, impreluritrile. istorice ale Bisericei de Kiev, damti
aid in traducers romana, o parte din mandatul imperatives,
aatd. enOzuluaurie (Gheorghie) Puzina, representantul.Voli-
niei :Mai intdid de tote se va starui, ca sä reintorcd Metro-
polituluT ortodocst si Episcopilor Eparchiile si averile
sericesci, rdpite de catre uniatl, si sfie satisfacuta. Biserica
ortodocsa- in tote drepturile el, si for6 de aceste snu se
incepd, nicT und fetid de lucrari si Rar alegerea Regela, (a).
Cu astd-felid de mandate feat presentata la adunare lop de-
pntafT, Tar &Alia sveto-duchovsca a presentatil unit memories
amitruntitd din partea tuturor frAtiilor ortodocse ale Biseri-
eci ruse, pre care l'a intitulatd cSinopsisc si undo se desa-
surad in model istoricti t6te drepturile ortodocsilor din Rega-
tul polonti.
Timpul deskiderei adunArilor sosindtl, si deputatii presen-
tandu-si mandate for imperative, tote in sensul celul de mai
sus, prima cestiune, cu care s'adi inceputd discuciunile adu-
mar") a fostd cestiunea drepturilor ortodoesiel, rapite de
tr6 uniati. In. zadar Senatul cituta, ca sit trod preste acestit
cestiune la alegerea lul Vladislad, Regele 13oloniei. Depu-
tatii ortodocsi all conditionatd ori-ce lucrare a for din ace-
stit sesiune a camerel u regularea positiunei ortodoesiei din
Regatd si constatandu-se necesitatea de a coda, s'a push yin
discupne cestiunea ard.6t6re. Dar era peste putin0 a se a-
junge Ia o intelegere, din causa InviersundzeT, cu care dis
putalt atata ortodocsiT, eatDe sceea s'a convenitti,
ca age aleg6 o comisiune, compusa, din un-spre-dece mem-
bri, dintre cult' dna eras senators si sdse deputatii Tar pre-
sedenfLa de on6re a comisiunei a fostd reservata Iul Vladis-
lau, ca intermediatord intre particle, Cinch[ intrunirl a avutil
comisiunea, si discuOunea s'a inceputd dela drepturile, stabi-
lite prin 'Sinopsisul fratieT sfeto-duchovscaia,. La faptele
istorice, citate de titre ortodoesi, uniap, prin Metropolitul
for Rutski si apoi prin vicariul acestuia, Episcopul Rafail
(a) IepaaeLetopisiee pag. 66. Apaan. ioro-aanaA. Pow. Part. H. T. I, pag. 189
Part. III. T. 7, pag. 326. roay6. MaTepiaauNo. 73.74,
bi-
cit--
IA uniatii.
www.dacoromanica.ro
Movilti, impreluritrile. istorice ale Bisericei de Kiev, damti
aid in traducers romana, o parte din mandatul imperatives,
aatd. enOzuluaurie (Gheorghie) Puzina, representantul.Voli-
niei :Mai intdid de tote se va starui, ca sä reintorcd Metro-
polituluT ortodocst si Episcopilor Eparchiile si averile
sericesci, rdpite de catre uniatl, si sfie satisfacuta. Biserica
ortodocsa- in tote drepturile el, si for6 de aceste snu se
incepd, nicT und fetid de lucrari si Rar alegerea Regela, (a).
Cu astd-felid de mandate feat presentata la adunare lop de-
pntafT, Tar &Alia sveto-duchovsca a presentatil unit memories
amitruntitd din partea tuturor frAtiilor ortodocse ale Biseri-
eci ruse, pre care l'a intitulatd cSinopsisc si undo se desa-
surad in model istoricti t6te drepturile ortodocsilor din Rega-
tul polonti.
Timpul deskiderei adunArilor sosindtl, si deputatii presen-
tandu-si mandate for imperative, tote in sensul celul de mai
sus, prima cestiune, cu care s'adi inceputd discuciunile adu-
mar") a fostd cestiunea drepturilor ortodoesiel, rapite de
tr6 uniati. In. zadar Senatul cituta, ca sit trod preste acestit
cestiune la alegerea lul Vladislad, Regele 13oloniei. Depu-
tatii ortodocsi all conditionatd ori-ce lucrare a for din ace-
stit sesiune a camerel u regularea positiunei ortodoesiei din
Regatd si constatandu-se necesitatea de a coda, s'a push yin
discupne cestiunea ard.6t6re. Dar era peste putin0 a se a-
junge Ia o intelegere, din causa InviersundzeT, cu care dis
putalt atata ortodocsiT, eatDe sceea s'a convenitti,
ca age aleg6 o comisiune, compusa, din un-spre-dece mem-
bri, dintre cult' dna eras senators si sdse deputatii Tar pre-
sedenfLa de on6re a comisiunei a fostd reservata Iul Vladis-
lau, ca intermediatord intre particle, Cinch[ intrunirl a avutil
comisiunea, si discuOunea s'a inceputd dela drepturile, stabi-
lite prin 'Sinopsisul fratieT sfeto-duchovscaia,. La faptele
istorice, citate de titre ortodoesi, uniap, prin Metropolitul
for Rutski si apoi prin vicariul acestuia, Episcopul Rafail
(a) IepaaeLetopisiee pag. 66. Apaan. ioro-aanaA. Pow. Part. H. T. I, pag. 189
Part. III. T. 7, pag. 326. roay6. MaTepiaauNo. 73.74,
bi-
cit--
IA uniatii.
www.dacoromanica.ro
PETRIf movit.A.27
Corsac, all opusil alte fapte, prin care se OM a proba, ch
unia cu Biserica papalh era Introduse In Biserica rush odati
Nina cregtinismului, ca Vladimir a fostd crelstinata de
chtr6 clericii Patriarchulul Nicolae Friga, supusul Papei,,
ca cOlgacregtinatil in urma uneY epistole, venite cY de.
la Roma, etc. La t6te aceste asertiunt i denaturhri ale fapte-
lorluatu sarcina de a r6spunde, nu Petru Movilh, care se
-yea, catxeservase rolul de conduatoil mat molt spiri-
Wahl al discutiung, ci Iosif Bobricovici, superiorul monhstirei
sf6to-duchovscaia gi rectorul so:51e fratier din aceiagi monhs-
tire4i in adever. Cu tote probele ortodocgiler ; cu tote, ch
ers'aii ve4utt1 necesitati, de a publica gi unit tsuplimenta,
la eSiuopsisul, lor ; membril comisiunel au venitti la asttt-
feliti de-conclpsiuni, cat proiectul for de conditiuni Impha-
tore nu multemia nici pre ortodocgi, dar nicl pre nniatT (a).
Vephatz-se, ea in ambele case reside unit spiritl contrail
intereselor ortodocsieT, Petru Movilh a scristi epistole la tote
comunitalile ruse, invitAndu-le ca sa face contributiuni
tramit6 In Vargava at se p6te de multi deputati, adhu-
&dill a, dupre constitutiunea 'polonezh, fie-care 116chtict
este In dreptil, de a lua parte Ikalegerea RegeluT, carea se
va face la 27 eptemvrie vviitort.i in adev6r, ea pentru a-
edsta cii se adunase atatea nobili din Viena, Volinia gi repre-
sentantY de at cazacilor, in cat gedintele adun.rilor, au sgo-
motuli cererele for pentru ortodocsie, devenise a.merinth-
tore. Nu mat pucinnuntiul papahi al Polonfei cu Metro-
polka Rutski s'a pusti pre liter; scriindil doh operete, prin
care eautail a proba, eh unia este contimpurauh cu. chregti-
rusmul din Biserica rush, gi de alth parte, ail tramisit la Roma
conditiunile de impacare ale comisiuneT, de under6s-
punsil,cproTectui este contrarti canOnelor si decrete-
lor papale, precum intereselor unieT Si Bisericel --romane,.
Fiind lupta atilt de invergunathavendu-se- necisitate de
yoturile deputatilor_pentru alegere, gi mat ales de liniscirea
eazacimeT arnerinptdre, s'a invoitt, ca sit se compung o alts
(a) Ostroveki. Dzieje i prava Kosciola. polekiego III, 221-222. Pozen. 1846-7.
en
ist
sit
si
ili s'a
s'a
61:
gi
www.dacoromanica.ro
Corsac, all opusil alte fapte, prin care se OM a proba, ch
unia cu Biserica papalh era Introduse In Biserica rush odati
Nina cregtinismului, ca Vladimir a fostd crelstinata de
chtr6 clericii Patriarchulul Nicolae Friga, supusul Papei,,
ca cOlgacregtinatil in urma uneY epistole, venite cY de.
la Roma, etc. La t6te aceste asertiunt i denaturhri ale fapte-
lorluatu sarcina de a r6spunde, nu Petru Movilh, care se
-yea, catxeservase rolul de conduatoil mat molt spiri-
Wahl al discutiung, ci Iosif Bobricovici, superiorul monhstirei
sf6to-duchovscaia gi rectorul so:51e fratier din aceiagi monhs-
tire4i in adever. Cu tote probele ortodocgiler ; cu tote, ch
ers'aii ve4utt1 necesitati, de a publica gi unit tsuplimenta,
la eSiuopsisul, lor ; membril comisiunel au venitti la asttt-
feliti de-conclpsiuni, cat proiectul for de conditiuni Impha-
tore nu multemia nici pre ortodocgi, dar nicl pre nniatT (a).
Vephatz-se, ea in ambele case reside unit spiritl contrail
intereselor ortodocsieT, Petru Movilh a scristi epistole la tote
comunitalile ruse, invitAndu-le ca sa face contributiuni
tramit6 In Vargava at se p6te de multi deputati, adhu-
&dill a, dupre constitutiunea 'polonezh, fie-care 116chtict
este In dreptil, de a lua parte Ikalegerea RegeluT, carea se
va face la 27 eptemvrie vviitort.i in adev6r, ea pentru a-
edsta cii se adunase atatea nobili din Viena, Volinia gi repre-
sentantY de at cazacilor, in cat gedintele adun.rilor, au sgo-
motuli cererele for pentru ortodocsie, devenise a.merinth-
tore. Nu mat pucinnuntiul papahi al Polonfei cu Metro-
polka Rutski s'a pusti pre liter; scriindil doh operete, prin
care eautail a proba, eh unia este contimpurauh cu. chregti-
rusmul din Biserica rush, gi de alth parte, ail tramisit la Roma
conditiunile de impacare ale comisiuneT, de under6s-
punsil,cproTectui este contrarti canOnelor si decrete-
lor papale, precum intereselor unieT Si Bisericel --romane,.
Fiind lupta atilt de invergunathavendu-se- necisitate de
yoturile deputatilor_pentru alegere, gi mat ales de liniscirea
eazacimeT arnerinptdre, s'a invoitt, ca sit se compung o alts
(a) Ostroveki. Dzieje i prava Kosciola. polekiego III, 221-222. Pozen. 1846-7.
en
ist
sit
si
ili s'a
s'a
61:
gi
www.dacoromanica.ro
28PETRUMOVILX
comisiune, a aria membri sfie numiti de Vladislati. §i In
a?,estA, comisiune num6rul membrilor ortodocgTprotestant
intrecea pre cell al papaliloruniatilor, Tar prelidenfa a
lost ecsercitatii de cittr6 Regele. Dupg mat multi, fliscutiune
din partea ambelor partide, s'a convenitil asupra a lese
puncte, menite de a impaca pre ortodocqi cu uniacit. No! ie-
producemti aid in tradue4iune rush si romanesca numai o
parte din punctul al doilea, tare. reguldzI positiunea Metro-
politule ortodoesd de Kiev qi care ni este necesarg pentru
.esplicarea alegere de Metropolitd a luT Petru Movild.
In punctul citatd, dupg ce se determine. positiunea Metro-
polituluT uniatti fli se regul6zd Bisericileacestel
Metropolii, se dice,cii, Biserica S -tel Sofii va r6manea pre
lama Metropolitulul ortodocstt, ape se adaugg :
taTOTIMWrpOHOJIHTI He Autis-
m% upason H o6latmalm, plinseal
6bITI) 1136spaelm twerp, HpH HOe-
pegent pycHaro ABOpHileTBR,Ao-
X0BeHCTBOM%. H 0613113aTURMH
stpu,He naxoAtinllenteR
Bb yllig, H nozytiam tpssmaerho
Cm Ropous (a)
Acestt Metropolittl, dupre
drepturile si datene!e veki,
trebue sa fie tot-de-una a-
lest de catre nobilimea rusk
clerdi credincio§ii lege gre-
cescL cull nu se afla in unie,
qi se. primiasce
(confirmakea) Regelu4.
Aceste drepturT, acordate ortodocqilor din Regatul polonti,
§i in special Metropoliei ortodocse de Kiev, at fosttl confir-
mate cu subsemndtura Regelui la 1 Noemvrie 1632 gi tre.
cute in cart-ile de leg! ale oraquluT Varlava. Ele incetul cu
incetul ati fostii nimicite de cAtr6 uniatlkTar neaplicate
cele maT multe din causa xesfsteMeT acestora, In fine la 13
Noemvrie acelae anti, Vladislati a fostti alesil Rege al Polo-
niel §i meal al Litveli in Biserica[oan din Var§ava
a fnutti jurdmentul obienuitd, cu care ocasiune qi in modti
solemnelti a adausd : clar ce se atinge de -orneniT lege gre-
cescl, desbinati intrenoT ne obligamil de a-I impaca
pre basa conditiunilor, acordate de noT in acesta adunare a
alegerel nostre, =form voincei patriei§Lin fata deputatilor
(&) If Tr. pycen. Aert, Masapift T, X pig. 487.
rpe-
wont'
privilegiul
§i
dinA
qi
qi
31 moaiile
www.dacoromanica.ro
comisiune, a aria membri sfie numiti de Vladislati. §i In
a?,estA, comisiune num6rul membrilor ortodocgTprotestant
intrecea pre cell al papaliloruniatilor, Tar prelidenfa a
lost ecsercitatii de cittr6 Regele. Dupg mat multi, fliscutiune
din partea ambelor partide, s'a convenitil asupra a lese
puncte, menite de a impaca pre ortodocqi cu uniacit. No! ie-
producemti aid in tradue4iune rush si romanesca numai o
parte din punctul al doilea, tare. reguldzI positiunea Metro-
politule ortodoesd de Kiev qi care ni este necesarg pentru
.esplicarea alegere de Metropolitd a luT Petru Movild.
In punctul citatd, dupg ce se determine. positiunea Metro-
polituluT uniatti fli se regul6zd Bisericileacestel
Metropolii, se dice,cii, Biserica S -tel Sofii va r6manea pre
lama Metropolitulul ortodocstt, ape se adaugg :
taTOTIMWrpOHOJIHTI He Autis-
m% upason H o6latmalm, plinseal
6bITI) 1136spaelm twerp, HpH HOe-
pegent pycHaro ABOpHileTBR,Ao-
X0BeHCTBOM%. H 0613113aTURMH
stpu,He naxoAtinllenteR
Bb yllig, H nozytiam tpssmaerho
Cm Ropous (a)
Acestt Metropolittl, dupre
drepturile si datene!e veki,
trebue sa fie tot-de-una a-
lest de catre nobilimea rusk
clerdi credincio§ii lege gre-
cescL cull nu se afla in unie,
qi se. primiasce
(confirmakea) Regelu4.
Aceste drepturT, acordate ortodocqilor din Regatul polonti,
§i in special Metropoliei ortodocse de Kiev, at fosttl confir-
mate cu subsemndtura Regelui la 1 Noemvrie 1632 gi tre.
cute in cart-ile de leg! ale oraquluT Varlava. Ele incetul cu
incetul ati fostii nimicite de cAtr6 uniatlkTar neaplicate
cele maT multe din causa xesfsteMeT acestora, In fine la 13
Noemvrie acelae anti, Vladislati a fostti alesil Rege al Polo-
niel §i meal al Litveli in Biserica[oan din Var§ava
a fnutti jurdmentul obienuitd, cu care ocasiune qi in modti
solemnelti a adausd : clar ce se atinge de -orneniT lege gre-
cescl, desbinati intrenoT ne obligamil de a-I impaca
pre basa conditiunilor, acordate de noT in acesta adunare a
alegerel nostre, =form voincei patriei§Lin fata deputatilor
(&) If Tr. pycen. Aert, Masapift T, X pig. 487.
rpe-
wont'
privilegiul
§i
dinA
qi
qi
31 moaiile
www.dacoromanica.ro
1ETRU MOVILXas
atat a tibial cat §i acelia-lalte dininstitutiunT, (adeca a se-
natuluT qiadunareT poloneza) (a).
Fiincl-ca de acum avemtt a trece da alegerea tut Petru Mo-
vila de Metropolita al Kievului, eiectuata fiind bleb, In. vi60,
Metropolitul. Isaia Copinskifind a D. Ternovski, pro-
fesoril dela Aeademia de Kiev, faeend o skita a biografid
Petru Movila, Inclina spre opininnea,Petru Movila a de-
ju cata increderea. MetropolituluT set,i ca alegerea lui este
resultatul unei iutrigi f (b)i de alta parte, kiar D. GoIubevi
care In raporta eatrO Petru Movila are meritul, ea a adnnati1
publicata materialul istorica, relativ la dinsul, nu respinge
o asemenea pArere (c); noT credemit necesaril, pentru lirope,
qirea obstiuneti a deskide aid o parenteza, in care di, alit-
Limit starea Bisericel ruse din Kiev dela introducerea unieT,
precumpositiunea ofiCialit a prelatilor din 1632 a acesteI
BisericlIn special a Metropolitului Isaia.
Inalt Prea Santitul Macarie, Metropolitul do Moscva, hi o-
pera sa, intitulata tIstoriaBisericei ruse: observk ca, orto-
docliT din Biserica de Kiev, Inca dela anul 1617. n'ail avuta
Metrol.olittli EpiscopT legal!, afar& de Episcopul de Liov
Ieyemia Tisarovski, care era In relaciuni acialeRegele
Sigismund al III-lea. Deli poporul ortodocsti al fie,caria
Eparchii iii alegea lit ocakiuni pre Metropolitul gi Episcopii res-
pectiv't, totuIT Sigismund cauta t6te mijlocele ale impunepre
Episcopii uriia i, si pre eel ales! IT Linea neconfinnaV, deli a-
cdsta o reclama legele RegatuluT. In 1620 poporul ortodocst,
romasa ftra de Metropolita qi Episcopi, a pasitt la alegerea
chirotonisirea forpatriarchul de Ierusalem, Teofan, day
guvernul poloneza n'a incetata de a-T califica de Episeopi
micino0feritit tot-d6-una de a.-T confirma, speranda
supune Bisericile ortodocse uniatilor. Tot ast-felit era situa-
tiunea BisericeT rush,la 1632, cand Metropolitul Isaia, alesit
(a) Theiner Vet. bt mum. Polon, III, No. 338. pag. 402 Ostroveki Dr,ieje .... 111
pag. 223-230.
(b) Jurnalul Nieeenan &Tonne. Kiev. 4.?rilie 1882 page 4.-6.
(c) Rienenitt Mprrpon. Hero. Morava rovy6ewb. Kiev. 1883, T. I, pag. 038.
a
i
luT
ea,
qi
ca
§iprin
i s'aa
$i
gi
si
www.dacoromanica.ro
atat a tibial cat §i acelia-lalte dininstitutiunT, (adeca a se-
natuluT qiadunareT poloneza) (a).
Fiincl-ca de acum avemtt a trece da alegerea tut Petru Mo-
vila de Metropolita al Kievului, eiectuata fiind bleb, In. vi60,
Metropolitul. Isaia Copinskifind a D. Ternovski, pro-
fesoril dela Aeademia de Kiev, faeend o skita a biografid
Petru Movila, Inclina spre opininnea,Petru Movila a de-
ju cata increderea. MetropolituluT set,i ca alegerea lui este
resultatul unei iutrigi f (b)i de alta parte, kiar D. GoIubevi
care In raporta eatrO Petru Movila are meritul, ea a adnnati1
publicata materialul istorica, relativ la dinsul, nu respinge
o asemenea pArere (c); noT credemit necesaril, pentru lirope,
qirea obstiuneti a deskide aid o parenteza, in care di, alit-
Limit starea Bisericel ruse din Kiev dela introducerea unieT,
precumpositiunea ofiCialit a prelatilor din 1632 a acesteI
BisericlIn special a Metropolitului Isaia.
Inalt Prea Santitul Macarie, Metropolitul do Moscva, hi o-
pera sa, intitulata tIstoriaBisericei ruse: observk ca, orto-
docliT din Biserica de Kiev, Inca dela anul 1617. n'ail avuta
Metrol.olittli EpiscopT legal!, afar& de Episcopul de Liov
Ieyemia Tisarovski, care era In relaciuni acialeRegele
Sigismund al III-lea. Deli poporul ortodocsti al fie,caria
Eparchii iii alegea lit ocakiuni pre Metropolitul gi Episcopii res-
pectiv't, totuIT Sigismund cauta t6te mijlocele ale impunepre
Episcopii uriia i, si pre eel ales! IT Linea neconfinnaV, deli a-
cdsta o reclama legele RegatuluT. In 1620 poporul ortodocst,
romasa ftra de Metropolita qi Episcopi, a pasitt la alegerea
chirotonisirea forpatriarchul de Ierusalem, Teofan, day
guvernul poloneza n'a incetata de a-T califica de Episeopi
micino0feritit tot-d6-una de a.-T confirma, speranda
supune Bisericile ortodocse uniatilor. Tot ast-felit era situa-
tiunea BisericeT rush,la 1632, cand Metropolitul Isaia, alesit
(a) Theiner Vet. bt mum. Polon, III, No. 338. pag. 402 Ostroveki Dr,ieje .... 111
pag. 223-230.
(b) Jurnalul Nieeenan &Tonne. Kiev. 4.?rilie 1882 page 4.-6.
(c) Rienenitt Mprrpon. Hero. Morava rovy6ewb. Kiev. 1883, T. I, pag. 038.
a
i
luT
ea,
qi
ca
§iprin
i s'aa
$i
gi
si
www.dacoromanica.ro
PETRI./ MOVILX
in anul 1631, a ranase nedonfirmatt p6n6la data convocit-
rei acestor adunitri, precum §i Episcopil de Cho 1m §i Pingo.
Prin urmare, Regele Vladislat care acordase ortodoevilor
niece privilegii, pre care a nu Je av6A dela finele secululni
al X.VI-lea, a cregluttf de datoria sa, ca ssupun6 alegerd
nu mime catedra Metropolitulai Isaizi, dar §i acelor trei
afarit de a LiovuluT, care era ocupat4 de Tisarovski,
Episcopt legalt Inca de pre timpul lei Sigismund (a).
Dar st, mai stftrulmit asupra acestei -cestiunT,ease vad6
§i mra bine, ca, alegerea Jai Petrn Movil6 a fosttt unit actt
regulate §i privito astt-feliti krar de eittrg contimpurani. Is-
torical Ier lid, care in genera nu este simpatict lui Petra
vorbindil despre Metropolitul Isaia Copinski,
porturile lul cu Sigismund, nu 'pate dice, ct el avea privile-
giul, set gramata de confirmare a Regeldi Sigismund, ci
'Mitropolit Isaia mieszkal yeMetropolitul Isaia traia in
monastirea Michailovsca cu
Monasterze Michala za con-
consim/imentul lui Sigismud
senzem Zugmunta III, (b).
Kiar aid avemt dovada cea mai ponvingittdre,Ierlici
era simpatict lui Isaia, §i n'a spusetott adevrul. Monitsti-
rea Michailovsca, xioi am vac uttt mar sus, era dupredreptui
alegerei fratilor din acestii monitstire a locofitorului lui Pe.,
tru Movilt, din Lavra de Kiev, Mihail Kizarevici; dupre dis.
positiunea specials a Iui Sigismund al III-lea, ea. apartinea
monachului dintre uniati, German Tilkevictt fratele lui
kevicr; guvernaforului de Kiey, qi in astil-felit de positiune
r6mtisese montistirea Michailovsca pans la data convocard
aduntirilor din 1632 ; Tar d6et, Metropolitul Isaia ocupa
trilia in acestit montstire, apoi acesta el o datoria na alege-
rd monachilor qi nid consimtimentului lui Sigismund al
III-lea, ci stitruintelor ;41 disposi.tiund Cazacilor D np t aceste,
s comunicgmA lectorilor nostri §i o parte a unei epistole a
lei Petru Nova, adresatil, ortodocgilor din Minsca ;adeca.
(a) NOT, pycd, geptcca liTasapig. T. XI, pag, 441-144.
(b) Ierlia. Latopisiee pag. 66.
36
ca
i ra-
nu-
III,.
Tit
mas,
ch
si
www.dacoromanica.ro
in anul 1631, a ranase nedonfirmatt p6n6la data convocit-
rei acestor adunitri, precum §i Episcopil de Cho 1m §i Pingo.
Prin urmare, Regele Vladislat care acordase ortodoevilor
niece privilegii, pre care a nu Je av6A dela finele secululni
al X.VI-lea, a cregluttf de datoria sa, ca ssupun6 alegerd
nu mime catedra Metropolitulai Isaizi, dar §i acelor trei
afarit de a LiovuluT, care era ocupat4 de Tisarovski,
Episcopt legalt Inca de pre timpul lei Sigismund (a).
Dar st, mai stftrulmit asupra acestei -cestiunT,ease vad6
§i mra bine, ca, alegerea Jai Petrn Movil6 a fosttt unit actt
regulate §i privito astt-feliti krar de eittrg contimpurani. Is-
torical Ier lid, care in genera nu este simpatict lui Petra
vorbindil despre Metropolitul Isaia Copinski,
porturile lul cu Sigismund, nu 'pate dice, ct el avea privile-
giul, set gramata de confirmare a Regeldi Sigismund, ci
'Mitropolit Isaia mieszkal yeMetropolitul Isaia traia in
monastirea Michailovsca cu
Monasterze Michala za con-
consim/imentul lui Sigismud
senzem Zugmunta III, (b).
Kiar aid avemt dovada cea mai ponvingittdre,Ierlici
era simpatict lui Isaia, §i n'a spusetott adevrul. Monitsti-
rea Michailovsca, xioi am vac uttt mar sus, era dupredreptui
alegerei fratilor din acestii monitstire a locofitorului lui Pe.,
tru Movilt, din Lavra de Kiev, Mihail Kizarevici; dupre dis.
positiunea specials a Iui Sigismund al III-lea, ea. apartinea
monachului dintre uniati, German Tilkevictt fratele lui
kevicr; guvernaforului de Kiey, qi in astil-felit de positiune
r6mtisese montistirea Michailovsca pans la data convocard
aduntirilor din 1632 ; Tar d6et, Metropolitul Isaia ocupa
trilia in acestit montstire, apoi acesta el o datoria na alege-
rd monachilor qi nid consimtimentului lui Sigismund al
III-lea, ci stitruintelor ;41 disposi.tiund Cazacilor D np t aceste,
s comunicgmA lectorilor nostri §i o parte a unei epistole a
lei Petru Nova, adresatil, ortodocgilor din Minsca ;adeca.
(a) NOT, pycd, geptcca liTasapig. T. XI, pag, 441-144.
(b) Ierlia. Latopisiee pag. 66.
36
ca
i ra-
nu-
III,.
Tit
mas,
ch
si
www.dacoromanica.ro
PETRU MOVILXg 1
unor contimpurani at actului alegereT Bele -de Metropolit, In-
naintea citrora nu s'ar fi pututh afirma lucruri nedrepte. tea
enrage eesprim1Petruidoviliti. cittre ortodoelii din Minsca
nHa cTonaapt intictiontKnxa,spo-catedrele episcopale, afarA
de a Liovule, prea scumpit
Ant nkaostaaro, scaAaaro-cmahoT nbaln ve.shrtti (piseopo
oitaNAH thipHanAiosatioroa (a).&map".
In fine, atat Epitcopul de °holm, Paisie IpolitovieT, pre-
cum Isaakie al Lutcai §i edit de Pinso, Avraamie StagQnski,
nu-I vedemt de loch protestandh contra Inlocuirei for cu alto
pers6ne la episcopath. Et se convingh cu-u§urintit, ca posi-
tiunea Tor era nelegalit fa t cu Statul, t;ti In loch de on -ce pro -
testh, fT vedem in relatiuni amicale cu Petru Movila i icier
luAndh parte la chirotonia lui de Archiereu (b). Decal dupa
t6te ace8te argumentel am maT observa cestiunea 11 din punc-
tul de privire al adminisfratiamei Statulul polonezh, trebue
sa recun6scemIll ca interesele Statulul reclamah, ca pers6-
nele, ce erad alesei administratt fora consimtimentul seh, sit
fie inlaturate ci in locul acestora sit vina la administratiunea
Eparchiilor_altele, agreate guvernululi cu maT multe me-
rite ;apol la finele jumatatei Intlia a secululul al XVII-lea
nicI o persona In Bisericile ortodocse nu intrunia maT multe
calitati, de cat Petru Movil ; una singura IT lipsia, ca, el nu
era dintre Ruqii Uerainei, dar din norocire
nalitatilor este producttf abXa alj secululul curenth. Eca §i
In acesta privinta o dovada, luatit din actin alegerel lul Pe-
tru Movila, unde eel 49 deputati, ce ati sasemnatit letul,
(lied pre fatal ca alegit pre 4principelepetmentulut
Sett maT special:
(Ng 118611paeld% K upegoramr-
on ,Borreptual ,upelioAo6Haro
onla Jima Norm, BoeBoma sex-
bloApscHoll, dpxnmanjuiliTa Ile-
gepaaroeb Tallinn panto:1,1
qui, eon orri, mum% uplutliale-
cNoT alegemu q] preset],
tamp, maT IntaT, pre prea
viosul parintere Petru
vita, Princifiele Teret Mario-
vet, archimandritul de Pecer.
sca, cu acea conditiune,
decd el primesce confirmarea
(a) COopa. Maga. rpamx, No. 192. pag. 224.
(b) ECT, ppm AepassIQuicapist. T. Xpag. 441
f,,La
Hi
con.-
§i
principitil natio-
-
Moldova,.
.11111
Mo-
:
Irtie,
cu-s
a,
www.dacoromanica.ro
unor contimpurani at actului alegereT Bele -de Metropolit, In-
naintea citrora nu s'ar fi pututh afirma lucruri nedrepte. tea
enrage eesprim1Petruidoviliti. cittre ortodoelii din Minsca
nHa cTonaapt intictiontKnxa,spo-catedrele episcopale, afarA
de a Liovule, prea scumpit
Ant nkaostaaro, scaAaaro-cmahoT nbaln ve.shrtti (piseopo
oitaNAH thipHanAiosatioroa (a).&map".
In fine, atat Epitcopul de °holm, Paisie IpolitovieT, pre-
cum Isaakie al Lutcai §i edit de Pinso, Avraamie StagQnski,
nu-I vedemt de loch protestandh contra Inlocuirei for cu alto
pers6ne la episcopath. Et se convingh cu-u§urintit, ca posi-
tiunea Tor era nelegalit fa t cu Statul, t;ti In loch de on -ce pro -
testh, fT vedem in relatiuni amicale cu Petru Movila i icier
luAndh parte la chirotonia lui de Archiereu (b). Decal dupa
t6te ace8te argumentel am maT observa cestiunea 11 din punc-
tul de privire al adminisfratiamei Statulul polonezh, trebue
sa recun6scemIll ca interesele Statulul reclamah, ca pers6-
nele, ce erad alesei administratt fora consimtimentul seh, sit
fie inlaturate ci in locul acestora sit vina la administratiunea
Eparchiilor_altele, agreate guvernululi cu maT multe me-
rite ;apol la finele jumatatei Intlia a secululul al XVII-lea
nicI o persona In Bisericile ortodocse nu intrunia maT multe
calitati, de cat Petru Movil ; una singura IT lipsia, ca, el nu
era dintre Ruqii Uerainei, dar din norocire
nalitatilor este producttf abXa alj secululul curenth. Eca §i
In acesta privinta o dovada, luatit din actin alegerel lul Pe-
tru Movila, unde eel 49 deputati, ce ati sasemnatit letul,
(lied pre fatal ca alegit pre 4principelepetmentulut
Sett maT special:
(Ng 118611paeld% K upegoramr-
on ,Borreptual ,upelioAo6Haro
onla Jima Norm, BoeBoma sex-
bloApscHoll, dpxnmanjuiliTa Ile-
gepaaroeb Tallinn panto:1,1
qui, eon orri, mum% uplutliale-
cNoT alegemu q] preset],
tamp, maT IntaT, pre prea
viosul parintere Petru
vita, Princifiele Teret Mario-
vet, archimandritul de Pecer.
sca, cu acea conditiune,
decd el primesce confirmarea
(a) COopa. Maga. rpamx, No. 192. pag. 224.
(b) ECT, ppm AepassIQuicapist. T. Xpag. 441
f,,La
Hi
con.-
§i
principitil natio-
-
Moldova,.
.11111
Mo-
:
Irtie,
cu-s
a,
www.dacoromanica.ro
tITRU MOVIIE
rho. Ha cam. MHTp0110.1111T8, Ta ap-
xlimasApia 6ygem Hepasaysao toe-
glisesa CT 111RTpono.dero Ro RosgaL
ero atursu HaH Ao Toro Bpememk,
IIORa wpolioaia He no.trnm Aor,-
TaToTmaro o6e3setzesia, Tegrb Ram,
AO CHX% op ail /HAMM eTelleHla
.IIHMeHil BeRHHX7, epejleTsi, memAY
Ttms Ran 310Tposo4RTy upeAcTo-
sm lieo6xoluirrna boarauie paexow,
CiegeH110 ate A.11/1 06HOBJellia Raot-
Rpansok ItaTpouombetl ItieBeRot
Remo upecRaToti IlpeMylkp OeTH H-
alt CocIAR, saxommeit CH RI p.m-
pymenill H Fraot..(a).
in gradul de Nletropolitt, a.;
tunci archimandritia va fi nu
mai de cat units cu metro-
polia One la finele viete/ lul,
One atunci, pbn8 c and
Metropoliava pritm asi-
gurare multemitore find ca'
One acum acesta trepta in-
naltd a fostt lipsita de tote
mijlocele, cu tote cd Metro-
polituluT iT prestad keltuelT
marl si mai ales pentru rein o
irea BisericeT catedrale a Me.
tropoliel de Kiev, s-ta Intelep-
ciune, sell Sofia, cares se afla
in` decdere qi
Fiindtf alesit Petruunanimitatea votantilor,im-
preun cu al doilea ,candidatt, Michail Lasca, subprimarul,
de Vinitca, lista alegerei a fostft presentatg Jul Vladisial4 §i
el la 12 Martie 1633, cand acum se afla In Craeovia pentru
Incoronare, a confirmatit pre Petru Movild. In aceiasT di Re-
gale Vladislat a publicatt gramata de coiArmare a lui Pe-
fru. Movilg, prin tare gramataarata serviciile, aduse pa-
trici de ektre Petru Movild, ca eivild, sub Chotint_precum
servithile hi Ieremia gi ale lei Simeon Movild (b). La 14 Mar-
tie s'a donfirmatdi alegerea lulIosif Dobricovia, pentru E-
piscopia de Matislavi aluiAlecsandru Puzina pentru Epar-
chia Lutcdt. Dupd aceste Vladislat publics unit Iliploii, unde
specified mai de _apr6pe privilegiile ortodoesilor din Regatti,
precum i ale fie -carui prelate in 'parte (c),
Celti intait lucre, de care s'a ocupatdPetru bfovilduptt
confirmarea sa, a fOStd, cd el a tramist la aonstantinupold pre
cdoctorul in teologies Isaia Trofimovici Cozlovski, spre a a-
nunta pre PatriarchulLucaris- despre alegerea i con -
firmarea sa de Metropolitt§i, ca dovada, ed, Metropo-
(a)Co6p. Co'um.390-394.
(b) Balm. Arm. C6opt. III, No. 36.
(c) Vedi diplomul en aceste privilegil in traducbrea rusasci Idtercalat6 in
Nem. pycce. Aepaaa T. XI, pat. 450-452.
(d) limos% Patericon 1635. pag. 181.
sail
ruina....s.,
el
Kiril
<
Miacavoaavaic
,
blovilbde
gi
(d).
www.dacoromanica.ro
rho. Ha cam. MHTp0110.1111T8, Ta ap-
xlimasApia 6ygem Hepasaysao toe-
glisesa CT 111RTpono.dero Ro RosgaL
ero atursu HaH Ao Toro Bpememk,
IIORa wpolioaia He no.trnm Aor,-
TaToTmaro o6e3setzesia, Tegrb Ram,
AO CHX% op ail /HAMM eTelleHla
.IIHMeHil BeRHHX7, epejleTsi, memAY
Ttms Ran 310Tposo4RTy upeAcTo-
sm lieo6xoluirrna boarauie paexow,
CiegeH110 ate A.11/1 06HOBJellia Raot-
Rpansok ItaTpouombetl ItieBeRot
Remo upecRaToti IlpeMylkp OeTH H-
alt CocIAR, saxommeit CH RI p.m-
pymenill H Fraot..(a).
in gradul de Nletropolitt, a.;
tunci archimandritia va fi nu
mai de cat units cu metro-
polia One la finele viete/ lul,
One atunci, pbn8 c and
Metropoliava pritm asi-
gurare multemitore find ca'
One acum acesta trepta in-
naltd a fostt lipsita de tote
mijlocele, cu tote cd Metro-
polituluT iT prestad keltuelT
marl si mai ales pentru rein o
irea BisericeT catedrale a Me.
tropoliel de Kiev, s-ta Intelep-
ciune, sell Sofia, cares se afla
in` decdere qi
Fiindtf alesit Petruunanimitatea votantilor,im-
preun cu al doilea ,candidatt, Michail Lasca, subprimarul,
de Vinitca, lista alegerei a fostft presentatg Jul Vladisial4 §i
el la 12 Martie 1633, cand acum se afla In Craeovia pentru
Incoronare, a confirmatit pre Petru Movild. In aceiasT di Re-
gale Vladislat a publicatt gramata de coiArmare a lui Pe-
fru. Movilg, prin tare gramataarata serviciile, aduse pa-
trici de ektre Petru Movild, ca eivild, sub Chotint_precum
servithile hi Ieremia gi ale lei Simeon Movild (b). La 14 Mar-
tie s'a donfirmatdi alegerea lulIosif Dobricovia, pentru E-
piscopia de Matislavi aluiAlecsandru Puzina pentru Epar-
chia Lutcdt. Dupd aceste Vladislat publics unit Iliploii, unde
specified mai de _apr6pe privilegiile ortodoesilor din Regatti,
precum i ale fie -carui prelate in 'parte (c),
Celti intait lucre, de care s'a ocupatdPetru bfovilduptt
confirmarea sa, a fOStd, cd el a tramist la aonstantinupold pre
cdoctorul in teologies Isaia Trofimovici Cozlovski, spre a a-
nunta pre PatriarchulLucaris- despre alegerea i con -
firmarea sa de Metropolitt§i, ca dovada, ed, Metropo-
(a)Co6p. Co'um.390-394.
(b) Balm. Arm. C6opt. III, No. 36.
(c) Vedi diplomul en aceste privilegil in traducbrea rusasci Idtercalat6 in
Nem. pycce. Aepaaa T. XI, pat. 450-452.
(d) limos% Patericon 1635. pag. 181.
sail
ruina....s.,
el
Kiril
<
Miacavoaavaic
,
blovilbde
gi
(d).
www.dacoromanica.ro
1,Eratt movn,A.8A
=
litul Isaias nu pea nieT aprobarea PatriarehieT de gonstan-t
tinupolti in functiunea sk, se pate censiderali graba, cu care.
Patriarehul Ciril a tecunosent4 alegerea luT Petru
La inceputul luT Aprilie 1633 Petru Movila tritmite enc?cli-
cele sale etitre totT ortodocsil ]3isericel ruse, rugandu-T, ca
Tin6, sea inpersdnii, ski prin delegap la chirotonisireadin
oraqul Liox, cara se va efeetua- in qiva de Duminica TomeT,
ce in aeestd anti a ciiclutti la 28 Aprilie. La aces% data au
venittiLiov §i fo§tiXpiscopT,j'eariiacum erag depulT
tropreunit en EcsarchulPatriarchiei de Constantinupoltt, Ie-
rem* TisarovskT,,-celit mar vekiti fn archieria Bisericei ruse`
la 1633f a.D. luatA partela, chirotonisirea luT Petru Movilit,.
dupre chronica de Liov, -chirotonia.in archiereic, sett alegerea
eclesiasticit- Ow Petru Movilit, tea petrecutii ire Mercurea S6p-
ti,mfineT Anninate (la 24,Aprilie), a doa chirotonie
sea alegerea luT de Episcopti. Samb6,0, la 27 Aprilie, 'tar chi-
rotonia, ski. alegerea eclesiastica de Metropolitti la 28 Aprilie,
fu tliva dePuminicat Tomo (a). Dupti, doh runt de sederein
Liov de la data chirntonisireT luxi anume pre la finele luT
Iunie, Petru Movila, precedatti de crucea tra4itiona4 a ple-
cattiKiev. La 29 little, a scristi din Rodomisla panifor
ortocloco, inv}tandu 1 ea sa-lit Insoliasca in cgdittoria spre
Kie*1,spre a asista, la santirea etedraleT rte Kiev, S. 'Sofia (b).'
Ii treruperaii aici ecspunerea faptelor istorieel spre_a ne
intreba, peatru care cuviute s'a .preferiti Liovul .Anaintea
KievoluT, ca orald de chirotonisire
lath; in Kiev trala inert Metropolitul Isaiat la care se deprin-
sese totf a privi, ca la unit adev6ratti Metropolitil,pu-
tea stilt aiba lot% protesturi din partea unora din locuitorT,'"
Impreunit cu MetropoliturIsaia, priviaa la Petru lYfo-
xvi16,, ca la persona, ce, profitandtt de imprejurlri, a depust, pre
Metropolitul sell, Inc& fiindti acesta in avid n l dovadii,
until din slechetcit eruditl aT Kievului i contimpurarol al fap-
(a) &Bout. J11 Tottueb Erl, ppm.
vow'. 628TOT. lin 1633.
(b) gpar..1105eguis. MaTepul.m.
HOT. c6opm III, 247 j 3305pagite Jitrortac.
A.H1 HOT. Rieseg. itpapxia. paq. 32-35,
3
Movild.
sd
sa
iu
eelesiastied,
spre
alltYPetru- Movila ? Mai
aid'
emit,
(1
ii
qi
www.dacoromanica.ro
=
litul Isaias nu pea nieT aprobarea PatriarehieT de gonstan-t
tinupolti in functiunea sk, se pate censiderali graba, cu care.
Patriarehul Ciril a tecunosent4 alegerea luT Petru
La inceputul luT Aprilie 1633 Petru Movila tritmite enc?cli-
cele sale etitre totT ortodocsil ]3isericel ruse, rugandu-T, ca
Tin6, sea inpersdnii, ski prin delegap la chirotonisireadin
oraqul Liox, cara se va efeetua- in qiva de Duminica TomeT,
ce in aeestd anti a ciiclutti la 28 Aprilie. La aces% data au
venittiLiov §i fo§tiXpiscopT,j'eariiacum erag depulT
tropreunit en EcsarchulPatriarchiei de Constantinupoltt, Ie-
rem* TisarovskT,,-celit mar vekiti fn archieria Bisericei ruse`
la 1633f a.D. luatA partela, chirotonisirea luT Petru Movilit,.
dupre chronica de Liov, -chirotonia.in archiereic, sett alegerea
eclesiasticit- Ow Petru Movilit, tea petrecutii ire Mercurea S6p-
ti,mfineT Anninate (la 24,Aprilie), a doa chirotonie
sea alegerea luT de Episcopti. Samb6,0, la 27 Aprilie, 'tar chi-
rotonia, ski. alegerea eclesiastica de Metropolitti la 28 Aprilie,
fu tliva dePuminicat Tomo (a). Dupti, doh runt de sederein
Liov de la data chirntonisireT luxi anume pre la finele luT
Iunie, Petru Movila, precedatti de crucea tra4itiona4 a ple-
cattiKiev. La 29 little, a scristi din Rodomisla panifor
ortocloco, inv}tandu 1 ea sa-lit Insoliasca in cgdittoria spre
Kie*1,spre a asista, la santirea etedraleT rte Kiev, S. 'Sofia (b).'
Ii treruperaii aici ecspunerea faptelor istorieel spre_a ne
intreba, peatru care cuviute s'a .preferiti Liovul .Anaintea
KievoluT, ca orald de chirotonisire
lath; in Kiev trala inert Metropolitul Isaiat la care se deprin-
sese totf a privi, ca la unit adev6ratti Metropolitil,pu-
tea stilt aiba lot% protesturi din partea unora din locuitorT,'"
Impreunit cu MetropoliturIsaia, priviaa la Petru lYfo-
xvi16,, ca la persona, ce, profitandtt de imprejurlri, a depust, pre
Metropolitul sell, Inc& fiindti acesta in avid n l dovadii,
until din slechetcit eruditl aT Kievului i contimpurarol al fap-
(a) &Bout. J11 Tottueb Erl, ppm.
vow'. 628TOT. lin 1633.
(b) gpar..1105eguis. MaTepul.m.
HOT. c6opm III, 247 j 3305pagite Jitrortac.
A.H1 HOT. Rieseg. itpapxia. paq. 32-35,
3
Movild.
sd
sa
iu
eelesiastied,
spre
alltYPetru- Movila ? Mai
aid'
emit,
(1
ii
qi
www.dacoromanica.ro
84tE.TRtf MOVELX.
tulul (a), Liovul, dupii Kiev, era al doilea centre de orto-
docsie fn Biserica rusii, din Regatul polont,i apol aid se
unitEpiscopt, care avea rangul de Ecsarcht al Patri-
archieii era si cab mar vekil. in chirotonie. Al treilea, in
in Liov se mad( aflai Biserica frtgiei din acestli ors ti, care
datoria ecsisten0 saMovilescilor. De aceia
monachii acestei fraiii au s6rbiltoritt acestt actt, intimpi-
nandt cu keltuela dela dinIII ospAtaTea laY Petru
a tuturor 6spetilor, ce se adunase cu acestit ocasiune (b).
La 5 Julie 1633 Petru MoviO, a sositt In -Kiev' din calii,to-
ria sa dela Liov,i IuT i s'atl proadust doepanttgirice. Unul
era din partea LavreTspecialminte a tipograftior acesteT
meknitstiri; Tar al doilea in limbs poloneei, era proadust din
partea spudeilor colegiului din monastirea BraIca. NoT
pArtile'mai interesante ale panigiricului a1 doilea, in traduc-
.cianea- rusI, Inso titil. de cea romAngacti, Tar din celd din Mit
presentamil numal titlul, care este destul de specifict fici re
presintit in resumatt totti conOnutul huT. Panigiricul intik
se intitulezli,
;g51)0NiRt BECEA06pMR-
HARtifi6iC0141 CAAS146111
Apoilz AilwrponoAin Ri-
iscKoh LIJACTAHBE scli?--
ntanimi? RX G05+ fro
NINAOCTH, rocnomitiq
corqq, Kupz IlvreVAlo-
runrt, doisomi9V5E
MEA6 NIOAMISCKIIKZ)
nosocAasilomV Vripisii-
AErOBAHNOMVI-IT90-
FlOMITg RittiCKOMV, rti-
AH4KOMq H ISCIA fOCCill)
Eufonie de multemire
pentru celti, ce cu fericire
in D-4.a. se radick" la in-
tru tot maritul trout]. al Me-
tTopoliei de _Kiev, indura-
rea sa, Domnul pgrinte Pe-
tru Movila, principele re-
nt Moldova, Netropolitit
ortodoceiconfirmataal
Kievulul al GalitieT qi a
tOteY Rush; Ecsarchul S.
(a) Iepaaqh. Letopisiec I, 56-59.
3y6pmut..1livrou. Japoa. 6paTevaa as 103.
afl
familiet
Movila
damn
40
qi
si
HO
(b)
www.dacoromanica.ro
tulul (a), Liovul, dupii Kiev, era al doilea centre de orto-
docsie fn Biserica rusii, din Regatul polont,i apol aid se
unitEpiscopt, care avea rangul de Ecsarcht al Patri-
archieii era si cab mar vekil. in chirotonie. Al treilea, in
in Liov se mad( aflai Biserica frtgiei din acestli ors ti, care
datoria ecsisten0 saMovilescilor. De aceia
monachii acestei fraiii au s6rbiltoritt acestt actt, intimpi-
nandt cu keltuela dela dinIII ospAtaTea laY Petru
a tuturor 6spetilor, ce se adunase cu acestit ocasiune (b).
La 5 Julie 1633 Petru MoviO, a sositt In -Kiev' din calii,to-
ria sa dela Liov,i IuT i s'atl proadust doepanttgirice. Unul
era din partea LavreTspecialminte a tipograftior acesteT
meknitstiri; Tar al doilea in limbs poloneei, era proadust din
partea spudeilor colegiului din monastirea BraIca. NoT
pArtile'mai interesante ale panigiricului a1 doilea, in traduc-
.cianea- rusI, Inso titil. de cea romAngacti, Tar din celd din Mit
presentamil numal titlul, care este destul de specifict fici re
presintit in resumatt totti conOnutul huT. Panigiricul intik
se intitulezli,
;g51)0NiRt BECEA06pMR-
HARtifi6iC0141 CAAS146111
Apoilz AilwrponoAin Ri-
iscKoh LIJACTAHBE scli?--
ntanimi? RX G05+ fro
NINAOCTH, rocnomitiq
corqq, Kupz IlvreVAlo-
runrt, doisomi9V5E
MEA6 NIOAMISCKIIKZ)
nosocAasilomV Vripisii-
AErOBAHNOMVI-IT90-
FlOMITg RittiCKOMV, rti-
AH4KOMq H ISCIA fOCCill)
Eufonie de multemire
pentru celti, ce cu fericire
in D-4.a. se radick" la in-
tru tot maritul trout]. al Me-
tTopoliei de _Kiev, indura-
rea sa, Domnul pgrinte Pe-
tru Movila, principele re-
nt Moldova, Netropolitit
ortodoceiconfirmataal
Kievulul al GalitieT qi a
tOteY Rush; Ecsarchul S.
(a) Iepaaqh. Letopisiec I, 56-59.
3y6pmut..1livrou. Japoa. 6paTevaa as 103.
afl
familiet
Movila
damn
40
qi
si
HO
(b)
www.dacoromanica.ro
l'ETRU MOVILA.88
1145/1eCrk Gs. OpotiV
KONCTANTHHOT10AkCiill
r0; AftrINIANWITV-GB.
latOTB09111&141AA1411111E-
IlFeCKONRif BCKONIOTZ
RiEBCKHKZ,TuriOrpa-,
(1)0BZ, BZiroilmi Os. ta
,MTE0r0r1 MO11E9Eil-r
ocori npatVialmxz, not
VNI19KONOMZ flOKAOH'fr
11ei4K0 iNE(NHKOBANHARt)
ArkTOTOC110(NNA16 3 5
boAA 5(a).
tronti al Constantinupold,
Archimandritul S. fhat6-
rei de minuni Lavre a Kie-
vulul Pecersca, din partea
tipografilor de Kiev, ce
practich in aceiasi &M6-
re de minunI Lavra a Pe-
cerscat didicath cu cell',"
mai profundh si plecath,
inkinaciune, in anul Dorn-
nuluT 1633 Tunic 5."
Al doilea panegirica in traducliunea rush se tituleza :
eArnintirea marireT, a fap-
telor i a ostenelelor Prea San-
tituluT in D-del, parintele
Petru Movila, principele re-
reillfoldovei,... Mitrofiolitulut
confirmatil al KievuluT, Gali-
lid 0 al tote RusiT, Ecsarchul
s. trona al C.onstantinupold..,
la mult dorita 1uT sosire in
Kiev, din partea studentilor
gimnasiuluT, fundatu de el in
fratia de Kiev, data la lumina
in anul 1633..
sMaemosium mem, Atart, s apy-
pet upeonsmemigro In Bost, e-
re NIIJIOCTII, oTga Bina Normal,
soeBona semeab Mozikaeouaxl...,
yup1011.1111111p0BaHHar0upaBoe.ffas-
naro lIfIrrponwma Mesmer°, ra-
,nutaro-o nett Pytill, meapxa CB.
'rhea Roaminmeono.ncRare... .,
sa Bosqeatamit npits1 ero 131
lint-01$ CTMEITOBI OCHOBaHHOff
HMI R1 6paTCTBt ltieBatom% rnm-
Ha3iff B1 CIATI iniAaHa 1633 re-
p (b)1,
In ambele panigirice qi kTar in titlurile for cele destul de spe-
cifics sanit de notate treT lucrurl. Intaiti trebue notate, cl
persdnele, ce incunjuraa pre Petru Movila, observase, calui
it ficea o deosebita placere titlul de Trincipe at Pret Mot-
cloVe4. Lucru, ce in casul de fate SG' esplica, dupre opiniu-
nea ndstra, cu cerintele cele aristocratipe aleRegatulul polonit,
ki apoT pate, ca. mat denota li, dorul luT de patia natalkt, pre
(4) Caxapos. 06osp. CJ&B, pyecir. 15a6alorp.. No. 804.
DI Mmuteacau, Hist.literaturyPolak. vnr, os..
www.dacoromanica.ro
1145/1eCrk Gs. OpotiV
KONCTANTHHOT10AkCiill
r0; AftrINIANWITV-GB.
latOTB09111&141AA1411111E-
IlFeCKONRif BCKONIOTZ
RiEBCKHKZ,TuriOrpa-,
(1)0BZ, BZiroilmi Os. ta
,MTE0r0r1 MO11E9Eil-r
ocori npatVialmxz, not
VNI19KONOMZ flOKAOH'fr
11ei4K0 iNE(NHKOBANHARt)
ArkTOTOC110(NNA16 3 5
boAA 5(a).
tronti al Constantinupold,
Archimandritul S. fhat6-
rei de minuni Lavre a Kie-
vulul Pecersca, din partea
tipografilor de Kiev, ce
practich in aceiasi &M6-
re de minunI Lavra a Pe-
cerscat didicath cu cell',"
mai profundh si plecath,
inkinaciune, in anul Dorn-
nuluT 1633 Tunic 5."
Al doilea panegirica in traducliunea rush se tituleza :
eArnintirea marireT, a fap-
telor i a ostenelelor Prea San-
tituluT in D-del, parintele
Petru Movila, principele re-
reillfoldovei,... Mitrofiolitulut
confirmatil al KievuluT, Gali-
lid 0 al tote RusiT, Ecsarchul
s. trona al C.onstantinupold..,
la mult dorita 1uT sosire in
Kiev, din partea studentilor
gimnasiuluT, fundatu de el in
fratia de Kiev, data la lumina
in anul 1633..
sMaemosium mem, Atart, s apy-
pet upeonsmemigro In Bost, e-
re NIIJIOCTII, oTga Bina Normal,
soeBona semeab Mozikaeouaxl...,
yup1011.1111111p0BaHHar0upaBoe.ffas-
naro lIfIrrponwma Mesmer°, ra-
,nutaro-o nett Pytill, meapxa CB.
'rhea Roaminmeono.ncRare... .,
sa Bosqeatamit npits1 ero 131
lint-01$ CTMEITOBI OCHOBaHHOff
HMI R1 6paTCTBt ltieBatom% rnm-
Ha3iff B1 CIATI iniAaHa 1633 re-
p (b)1,
In ambele panigirice qi kTar in titlurile for cele destul de spe-
cifics sanit de notate treT lucrurl. Intaiti trebue notate, cl
persdnele, ce incunjuraa pre Petru Movila, observase, calui
it ficea o deosebita placere titlul de Trincipe at Pret Mot-
cloVe4. Lucru, ce in casul de fate SG' esplica, dupre opiniu-
nea ndstra, cu cerintele cele aristocratipe aleRegatulul polonit,
ki apoT pate, ca. mat denota li, dorul luT de patia natalkt, pre
(4) Caxapos. 06osp. CJ&B, pyecir. 15a6alorp.. No. 804.
DI Mmuteacau, Hist.literaturyPolak. vnr, os..
www.dacoromanica.ro
adI'ETRU MOVILI
carea el n'a uitat'o, cum vomtt vedea, penis la rnortea sa. Al doi-
lea lucru, provocatt de oircumstgrile istorice, este i particula-
ritatea, neuitatii din ambele panegiri 3e, de ase numi (Metrepriviligiatic).
§i in fine al treilea elementt, card Wag
intra in cuprinsul panegiricilor, este cEcsarchatlapatriarchiet
de Constantinupolic.. In cat not vedennl fn aceste particu-
iaritati ale panegiricilor atatea argumente fata cursaiaOo-
pinski: i partisanii luT, care Diu tntrunia nisce asemenea con-
ditinnf, indispensabile omului inare al seculului al XVII -lea
si specialminte Metropolitulul de pre atuncT a Kievului..
§i fiind ca prefata panegiriculul al doilea contipe o descrip-
tiune a starer anteridre din Biserica rusk, precum i o parte
din bine-facerele, aduse de Petru Movilg aceste/ BisericknoT
presentdmt lectorilor nostri bucata,,ce urmdzg.
(Tbl 03011241, nacgusesiewb, eB011-
MK 3a6oTaMR, -eBOH111% 6oApcTsosa-
[dem% Aaposaits THHIHHT nRasoc-
nasamty pyccKory oKeaay, BOJIHO1
sainuemycslIp0AORZeflill
pert, COT% atm (T. e. co apemenn
remituuta,Koraa aanaanaa Pycl
noutaa BT 00eTaWL JIHTOBeRer0 HRH-
mecTBa), II aoKaaam, acute noay-
Reunaro comma, na int6apaTen,
ROM% II Hopouniossont% Winn),
memolgemy maps Ropoato Baaanc-
gam, II ero team npana pyaBoc-
amid nepttm, Tnepabut no cliat,
Kaits man, soaonta IIocnoell
aparontuaocTa, eBHMIHnod
ApeallocTa. AottaaanT, He nanny,
aoTopaa TaroTtaa nap Hama eT0-
11LE0 atm, Thl yHWITOZHEL ee
upaxi npea% nomaaatunntoms Bo-
!KWH%,Tenepr, noatenit 'Tenn
orapasillubca As &HMI it Amman
ropojwal pycoaroIIMITOBCHer0
cTu du keltuela tam, cuingriji-
rea tali cu privigherea taaida-
ruitt linisce ocenuluT rust or-
todocsO, cares'a turburattin
decursul a patru cute de anT,
(adeck din tirnpul lttiGhedi-
min, cand Rusia de Apust a
intratdcorpul principatu-
lul Litvel) si aT doveditu mar
luminat, de cat sOrele de a-
medg-cli, la adunarile pentru
alegere si incoronare, prea iu-
bitorului de pace RegelulVlla-
dislat si senatuluT lul, drdptu-
rile Bisericel ortodocse, tarn
dupre putere, ca almazul1 au-
rite dupre scumpatatea pre-
Aulur for §i sante dupre ye-
kimea lor. AT doveditt ne-
dreptatea, ce ne apasg de a-
tatea anl, to le -al reddt in
pulbere inaintea, unsulul. lul
D-dealAcurrt bine-volesce
-a to duce numaT la Vilna, set
_la .alte orase, precum si la lu-
mea din Litva, si vet vedea,
110'111-,
110
B1
poldita
111..
,
in
,
www.dacoromanica.ro
carea el n'a uitat'o, cum vomtt vedea, penis la rnortea sa. Al doi-
lea lucru, provocatt de oircumstgrile istorice, este i particula-
ritatea, neuitatii din ambele panegiri 3e, de ase numi (Metrepriviligiatic).
§i in fine al treilea elementt, card Wag
intra in cuprinsul panegiricilor, este cEcsarchatlapatriarchiet
de Constantinupolic.. In cat not vedennl fn aceste particu-
iaritati ale panegiricilor atatea argumente fata cursaiaOo-
pinski: i partisanii luT, care Diu tntrunia nisce asemenea con-
ditinnf, indispensabile omului inare al seculului al XVII -lea
si specialminte Metropolitulul de pre atuncT a Kievului..
§i fiind ca prefata panegiriculul al doilea contipe o descrip-
tiune a starer anteridre din Biserica rusk, precum i o parte
din bine-facerele, aduse de Petru Movilg aceste/ BisericknoT
presentdmt lectorilor nostri bucata,,ce urmdzg.
(Tbl 03011241, nacgusesiewb, eB011-
MK 3a6oTaMR, -eBOH111% 6oApcTsosa-
[dem% Aaposaits THHIHHT nRasoc-
nasamty pyccKory oKeaay, BOJIHO1
sainuemycslIp0AORZeflill
pert, COT% atm (T. e. co apemenn
remituuta,Koraa aanaanaa Pycl
noutaa BT 00eTaWL JIHTOBeRer0 HRH-
mecTBa), II aoKaaam, acute noay-
Reunaro comma, na int6apaTen,
ROM% II Hopouniossont% Winn),
memolgemy maps Ropoato Baaanc-
gam, II ero team npana pyaBoc-
amid nepttm, Tnepabut no cliat,
Kaits man, soaonta IIocnoell
aparontuaocTa, eBHMIHnod
ApeallocTa. AottaaanT, He nanny,
aoTopaa TaroTtaa nap Hama eT0-
11LE0 atm, Thl yHWITOZHEL ee
upaxi npea% nomaaatunntoms Bo-
!KWH%,Tenepr, noatenit 'Tenn
orapasillubca As &HMI it Amman
ropojwal pycoaroIIMITOBCHer0
cTu du keltuela tam, cuingriji-
rea tali cu privigherea taaida-
ruitt linisce ocenuluT rust or-
todocsO, cares'a turburattin
decursul a patru cute de anT,
(adeck din tirnpul lttiGhedi-
min, cand Rusia de Apust a
intratdcorpul principatu-
lul Litvel) si aT doveditu mar
luminat, de cat sOrele de a-
medg-cli, la adunarile pentru
alegere si incoronare, prea iu-
bitorului de pace RegelulVlla-
dislat si senatuluT lul, drdptu-
rile Bisericel ortodocse, tarn
dupre putere, ca almazul1 au-
rite dupre scumpatatea pre-
Aulur for §i sante dupre ye-
kimea lor. AT doveditt ne-
dreptatea, ce ne apasg de a-
tatea anl, to le -al reddt in
pulbere inaintea, unsulul. lul
D-dealAcurrt bine-volesce
-a to duce numaT la Vilna, set
_la .alte orase, precum si la lu-
mea din Litva, si vet vedea,
110'111-,
110
B1
poldita
111..
,
in
,
www.dacoromanica.ro
PETRU moviLk37
Mipa, H p3uAIIIII1, nan BC Tptilin
-Te611 papas()lioTopmali MA-
UI 6hisssong 613IJIH
parysis, soma 6hiss TeMINII11/1
30A3eMeall as upetifieTylo micros-
spa stpy, sari, BOTptTfITI TO63
(131- B11.11,Ht) H 11p0BOAfirb AO CBO-
k1'0- pyaosolniTess_ Bb Ttentais ,-
spelookaress B136.113r011OCTill, BO-
Aodllaro 3saTayeTy 131
iltelt04131t0 strs HMI% GM)
CH011,111131llarOell apxssatuipirra Jle-
011Tia liapuosstia.Tesiktin HeT
Jlellilblil MOHR erg, ysigtsl. 6ssat-
1111X1, as stpy.soeTpaAaatasn, TbI
solyseTsyeml,,, sansmi-sesassmi,
ittaoml yesymmaT, Thr seegaersomy
naposy samemy. Tome.eamoe, stp-
so, nogsepurrs Te6s Lfepemianisb,
arum,
MornJieB% H ItIlIOENTBO Apyrina;
ropoAosT, D(ay
cum ad sa te intimpine cu
bucurie aceia, caril erassa-
tui de penitendiare, satui erail
de arestul comunaltt satuT
de beciurl pentru prea cura-
ta credinta de Resaritt, cum
au sa te intimpine pre tine
(in. Vilna)EAA sa vine O-
ne la m'antuitorul for in su-
ferinta, conducetorul for in
pietate,ca si chrisostomul
din Vitiistvao pentru Archi
mandritul Leontie Carpovici,
ce a muritt cu cati-vg anT
mat 'nainte de aceste. Ye-
4endt, relicviile luI cele ne-
stricaciose, veclendT pre cei
de aprope, carii at- sufer,itt
pentru credinta, to veT simti
ce servicil marl aT adust nefe-
ricitului nostru poport. Tot
aasta in adever, it! va arata
tie Peremisla, Lutca, Chol-
Mul, Belt, Minsc, Brest, Vi-
tebsc Moghilev si altA mul-
time de °rase).
Aceste sAntA privilegiile, aduse de Petru Movila cu oca-
siunea alegerei sele de igetropolitd al Kievului, pre care4le
an recunoscutill cum am ve4.util si contimpuranil sei.,De a-
cum vomit urmari cliversele Bele spece de actiuni din posiii-
unea- de Metropolitti, cautandA in mode speciatiipune in
evidenca Z I Servicille s41e, aduse ortodocsiei in genere, pre-
cum si elementului romanescd, pre care nu.l'a ultatti nici'o
data, ajutandu-lA kiar in renascerea sa.
§i fiind-ca grin citatul de mar SUff 'se face mentiu.ne de re-
licviile ..tirchimandritului Leontie Carpovici, pre .care Petru
Movila le-a sarntattl in calatoria sa dela Liov la Kievsi fi-
ind-ea acestA mare ascetti al Bisericei ruse era in cea mai
jal Batmen& Hiet, literatury Polak, VIII, 382. MaRapia. PLOT, pyces. Aelmm.
vag. 456.
T8MHHEI1T,
BIlTifiCTBt,
aa
X03I41, Stoat,
XI,
lineal,
a
si
X.
www.dacoromanica.ro
Mipa, H p3uAIIIII1, nan BC Tptilin
-Te611 papas()lioTopmali MA-
UI 6hisssong 613IJIH
parysis, soma 6hiss TeMINII11/1
30A3eMeall as upetifieTylo micros-
spa stpy, sari, BOTptTfITI TO63
(131- B11.11,Ht) H 11p0BOAfirb AO CBO-
k1'0- pyaosolniTess_ Bb Ttentais ,-
spelookaress B136.113r011OCTill, BO-
Aodllaro 3saTayeTy 131
iltelt04131t0 strs HMI% GM)
CH011,111131llarOell apxssatuipirra Jle-
011Tia liapuosstia.Tesiktin HeT
Jlellilblil MOHR erg, ysigtsl. 6ssat-
1111X1, as stpy.soeTpaAaatasn, TbI
solyseTsyeml,,, sansmi-sesassmi,
ittaoml yesymmaT, Thr seegaersomy
naposy samemy. Tome.eamoe, stp-
so, nogsepurrs Te6s Lfepemianisb,
arum,
MornJieB% H ItIlIOENTBO Apyrina;
ropoAosT, D(ay
cum ad sa te intimpine cu
bucurie aceia, caril erassa-
tui de penitendiare, satui erail
de arestul comunaltt satuT
de beciurl pentru prea cura-
ta credinta de Resaritt, cum
au sa te intimpine pre tine
(in. Vilna)EAA sa vine O-
ne la m'antuitorul for in su-
ferinta, conducetorul for in
pietate,ca si chrisostomul
din Vitiistvao pentru Archi
mandritul Leontie Carpovici,
ce a muritt cu cati-vg anT
mat 'nainte de aceste. Ye-
4endt, relicviile luI cele ne-
stricaciose, veclendT pre cei
de aprope, carii at- sufer,itt
pentru credinta, to veT simti
ce servicil marl aT adust nefe-
ricitului nostru poport. Tot
aasta in adever, it! va arata
tie Peremisla, Lutca, Chol-
Mul, Belt, Minsc, Brest, Vi-
tebsc Moghilev si altA mul-
time de °rase).
Aceste sAntA privilegiile, aduse de Petru Movila cu oca-
siunea alegerei sele de igetropolitd al Kievului, pre care4le
an recunoscutill cum am ve4.util si contimpuranil sei.,De a-
cum vomit urmari cliversele Bele spece de actiuni din posiii-
unea- de Metropolitti, cautandA in mode speciatiipune in
evidenca Z I Servicille s41e, aduse ortodocsiei in genere, pre-
cum si elementului romanescd, pre care nu.l'a ultatti nici'o
data, ajutandu-lA kiar in renascerea sa.
§i fiind-ca grin citatul de mar SUff 'se face mentiu.ne de re-
licviile ..tirchimandritului Leontie Carpovici, pre .care Petru
Movila le-a sarntattl in calatoria sa dela Liov la Kievsi fi-
ind-ea acestA mare ascetti al Bisericei ruse era in cea mai
jal Batmen& Hiet, literatury Polak, VIII, 382. MaRapia. PLOT, pyces. Aelmm.
vag. 456.
T8MHHEI1T,
BIlTifiCTBt,
aa
X03I41, Stoat,
XI,
lineal,
a
si
X.
www.dacoromanica.ro
38PETRU
mare stimla Petru Moyilg, care i-a consacrattt o butata
intregg din scrierile Bele; nof presentgrna aid in traductiune
roman6scg acea bucatg a luI Petru Novi IA, de uncle nor Vomit
putea descopericlispositiunea psichicgi intimg a Parinte-
luTortodocse modern.
cNe -a spusti not parintele Isaia Trofimoici, ieromona-
chul din fratia de Vilna despre Archimandritul 19r Leon-
tie Carpovid urmatorele
tOdata in kinovia de Vilna era aa lipsde ban!, ca
casa fratieT se afla numal o jumetate de grop. Si kTemanda
parintele Leontie pre frail, le-a graitt a§a :tea creda, fra-
tilor, Ca o asemenea lipsa a pututti sä yine asupra nOstra
din die cause ; sea intre noT estevre unt sacrilegti, care
isT ascunde averea sa §i fpentru dinsul D-det pedepsesce
tots fratia, sea D-deli ne ispitesce pre noT, decd in adev6r
noT voimt a fi doritorT de saracia luT Christos,.
tAcela0 frate Isaia ne spunea not, ca Ava Leontiel aka
se gandia la vrelucru bunt si nu gasia consentimentt
in frail, atuncT diceatcugetarile vostre nu sitnta dela D-dea,
§i facea cum credea.
(Inca, odata Ava Leontie se ruga dupre datina sa cu
uple incuiete,eca ca at venita fratiTIngramgdindu-se
i-a comunicatt, chi cnezul Bogdan Oghinski yoTesce sa-la
vac,le. Fibre de vole staritul a qitt (fiind-ca cnezul era cti-
torul §i danuitorul rnonastirei), dar mai intait a planst,
pentru multemirea unuT omt, el trebue sä pardsiasce ru-
gdciunea maT 'ftainte de sfarOtt.
Odata acela0 Ava Leontie, cand e trebuea sa piece in
caler dupre obiceiu inkic,lendu-se, facea rugacTunea de di-
mineta. Iar companionul luT de calatorie, una civil Macsim
Smotritki, cu nerabdare mergendt de, mat multe or! la fe-
restra kilieT cliceatparintel a sosita timpul plecareli. In
fine, urandu-i-se, a plecatt inainte, §i a inv6tatu pre disci-
pulul staritulul, Iosif, ca saTorunciasc6 inchAmarea cailor.
Staritul, teriminanda rugticinnea, a e0t0 din kilie ive4e'ndt
call inchamaV, a poruncita, ca sa-1 deschame si sa -T chra-
niasa (corupt manuscriptul), Dar din cele descifrabile ar
teologiel
;
yin
tint
ca.
:
si
81
www.dacoromanica.ro
mare stimla Petru Moyilg, care i-a consacrattt o butata
intregg din scrierile Bele; nof presentgrna aid in traductiune
roman6scg acea bucatg a luI Petru Novi IA, de uncle nor Vomit
putea descopericlispositiunea psichicgi intimg a Parinte-
luTortodocse modern.
cNe -a spusti not parintele Isaia Trofimoici, ieromona-
chul din fratia de Vilna despre Archimandritul 19r Leon-
tie Carpovid urmatorele
tOdata in kinovia de Vilna era aa lipsde ban!, ca
casa fratieT se afla numal o jumetate de grop. Si kTemanda
parintele Leontie pre frail, le-a graitt a§a :tea creda, fra-
tilor, Ca o asemenea lipsa a pututti sä yine asupra nOstra
din die cause ; sea intre noT estevre unt sacrilegti, care
isT ascunde averea sa §i fpentru dinsul D-det pedepsesce
tots fratia, sea D-deli ne ispitesce pre noT, decd in adev6r
noT voimt a fi doritorT de saracia luT Christos,.
tAcela0 frate Isaia ne spunea not, ca Ava Leontiel aka
se gandia la vrelucru bunt si nu gasia consentimentt
in frail, atuncT diceatcugetarile vostre nu sitnta dela D-dea,
§i facea cum credea.
(Inca, odata Ava Leontie se ruga dupre datina sa cu
uple incuiete,eca ca at venita fratiTIngramgdindu-se
i-a comunicatt, chi cnezul Bogdan Oghinski yoTesce sa-la
vac,le. Fibre de vole staritul a qitt (fiind-ca cnezul era cti-
torul §i danuitorul rnonastirei), dar mai intait a planst,
pentru multemirea unuT omt, el trebue sä pardsiasce ru-
gdciunea maT 'ftainte de sfarOtt.
Odata acela0 Ava Leontie, cand e trebuea sa piece in
caler dupre obiceiu inkic,lendu-se, facea rugacTunea de di-
mineta. Iar companionul luT de calatorie, una civil Macsim
Smotritki, cu nerabdare mergendt de, mat multe or! la fe-
restra kilieT cliceatparintel a sosita timpul plecareli. In
fine, urandu-i-se, a plecatt inainte, §i a inv6tatu pre disci-
pulul staritulul, Iosif, ca saTorunciasc6 inchAmarea cailor.
Staritul, teriminanda rugticinnea, a e0t0 din kilie ive4e'ndt
call inchamaV, a poruncita, ca sa-1 deschame si sa -T chra-
niasa (corupt manuscriptul), Dar din cele descifrabile ar
teologiel
;
yin
tint
ca.
:
si
81
www.dacoromanica.ro
PETRU MOVILIL89
results, 'ca Macsim se caia de plecarea sa si se chotarise ase
intOrce inapoi, ca i se rupsese caruta,._ Apoi se citescur-
matorea moraM : cS4 to erte pre tine, fiiule ; dar veT cu-
nOsce, ca neascultarea tot-de-una-aiduce astu-felit de rode,
Tar rugaciunea nu impedica la nimiet, din contra ajuta,.
cAcela0 parinte avea datina, ca in tote clilele sa face s-ta
liturgie, Tar cand T-at observatu luT, ca nu trebue a se apro-
.
plea cine -va a§a de des de s-tele taine, ca sa nu cage in ne-
gligenta, -atuncl staritul a respunsa : (eine dest intra in lu-
mina sbreluT, acela vede §i cea_ maT mica -pata de pre sine,
aka qi eel ce se cuminica des cu s-tele taine, cu maT multa cla-
ritate vedu pecatele lor,. §i Inca :cPre stergarul albu Si
picatura cea mica de cernela se observa bine, Tar pre
cell negru nid cea mare nu se vede. A§a §i omul, avenebl
consent* curata, (lea §i cade intr'unil p6catg mict, in-
data 41 vine in simtiri qi se caesce, Tar omul cu consent*
necurata nu observa cu uurinta caderea sa, §i nu curend
se Indrepteza., (a)
Ora =nut)Archim. Genadie Enlicenu.
.........A1..4). 41)...r
www.dacoromanica.ro
results, 'ca Macsim se caia de plecarea sa si se chotarise ase
intOrce inapoi, ca i se rupsese caruta,._ Apoi se citescur-
matorea moraM : cS4 to erte pre tine, fiiule ; dar veT cu-
nOsce, ca neascultarea tot-de-una-aiduce astu-felit de rode,
Tar rugaciunea nu impedica la nimiet, din contra ajuta,.
cAcela0 parinte avea datina, ca in tote clilele sa face s-ta
liturgie, Tar cand T-at observatu luT, ca nu trebue a se apro-
.
plea cine -va a§a de des de s-tele taine, ca sa nu cage in ne-
gligenta, -atuncl staritul a respunsa : (eine dest intra in lu-
mina sbreluT, acela vede §i cea_ maT mica -pata de pre sine,
aka qi eel ce se cuminica des cu s-tele taine, cu maT multa cla-
ritate vedu pecatele lor,. §i Inca :cPre stergarul albu Si
picatura cea mica de cernela se observa bine, Tar pre
cell negru nid cea mare nu se vede. A§a §i omul, avenebl
consent* curata, (lea §i cade intr'unil p6catg mict, in-
data 41 vine in simtiri qi se caesce, Tar omul cu consent*
necurata nu observa cu uurinta caderea sa, §i nu curend
se Indrepteza., (a)
Ora =nut)Archim. Genadie Enlicenu.
.........A1..4). 41)...r
www.dacoromanica.ro
Din istoria mOnas,tirel Nomtu[ui.
Comforra declaratinneT din No. 10 at Jurnalului
,Biserica ortodocsa, mu:Ante anul al VII-lea,pre-
sentamtt acum lectorilor nostri o a doa monografie
..
din istoria ,moniistireT NemtuluY.adsta se dato-
resce osten-elelor Prea Cuvio§id $41e PArinteluK An-
dronic duchovnicul, asta41, dupgL incetarea Ain vietA
a parinteluY Teofan, euperiotii al mosn'astfiTY Nemtu-
luT cea noun din KitcanT;Basarabia,
Archim. Oenadie Enacenn.
ISTORIE
pentra
Inceperea, si zidirea, si Intemeerea, si Inzestrarea Sflntei SichastIll a EpiscopulL_
Pachomier care, scum, Indeobsce se num6sce Skitul Pokrovului, ce este alii
@Intel mOnistirl 116mtulul In principatul Moldavia
Acest Sfant qi DumnezeescA Meal,. al prea Sfintd, prea
blagoslovitd, slavitd stApind 'n6stre, Nitscat6rd de Dum-
nezelli pururea fed6rei Marie, 10 are, 1nceperea intone-
ierd sale, intru acest kipli. C in anil 1704, prea cuviosull
pitrintele nostru Pachomie, Igumenul Sfintei monastiriNem-
auzind de ispravile SfintuluIraarelui Ierarch al 1111 Hrts-
tos, Dimitrie Mitropolitul Rostovului, ca un Infocat ea dra-
gostea cps, Dumneze6scil, spre lucrarea faptelor bune, din
i
tulul,
www.dacoromanica.ro
Comforra declaratinneT din No. 10 at Jurnalului
,Biserica ortodocsa, mu:Ante anul al VII-lea,pre-
sentamtt acum lectorilor nostri o a doa monografie
..
din istoria ,moniistireT NemtuluY.adsta se dato-
resce osten-elelor Prea Cuvio§id $41e PArinteluK An-
dronic duchovnicul, asta41, dupgL incetarea Ain vietA
a parinteluY Teofan, euperiotii al mosn'astfiTY Nemtu-
luT cea noun din KitcanT;Basarabia,
Archim. Oenadie Enacenn.
ISTORIE
pentra
Inceperea, si zidirea, si Intemeerea, si Inzestrarea Sflntei SichastIll a EpiscopulL_
Pachomier care, scum, Indeobsce se num6sce Skitul Pokrovului, ce este alii
@Intel mOnistirl 116mtulul In principatul Moldavia
Acest Sfant qi DumnezeescA Meal,. al prea Sfintd, prea
blagoslovitd, slavitd stApind 'n6stre, Nitscat6rd de Dum-
nezelli pururea fed6rei Marie, 10 are, 1nceperea intone-
ierd sale, intru acest kipli. C in anil 1704, prea cuviosull
pitrintele nostru Pachomie, Igumenul Sfintei monastiriNem-
auzind de ispravile SfintuluIraarelui Ierarch al 1111 Hrts-
tos, Dimitrie Mitropolitul Rostovului, ca un Infocat ea dra-
gostea cps, Dumneze6scil, spre lucrarea faptelor bune, din
i
tulul,
www.dacoromanica.ro
ZIDIREA gf 1NTEMEEREA SRITULUf POCROVULUI41
priimirea vestire!pentru Sfintul Dimitrie, naEA molt in-
viipaindusA cu (lord cel "Dwnnezeesed, Ya i socotit ca sit se
duct% ia insugI Sfintul Dimitrie, pentru ca din vial raid aid
bumnezeescului bitrbat sit auza cuvint de mintuire gi dare
ac6sta, tacit, gi pentru ca sa se tnkine sfintelor mogee ale
-sfincilor, ce sa aflil in Sfulta, Lava a Pecerskiel Kievului.
4i ma, s'a1 paretesit-de Igumenie gi au mere, ca sg, vaza cu
okii Bei pre acela, despre -carele multe gi minunate lueruri
auzia.dupre cum aft auzit, aga au gi vOut, gi precum au
dorit, ad gi efigeigatl, ea s'ail invrednicit nu puranr vreme,
a sit indulei dela aeela nu numatchrana invqaturii, cea
yricinuitore de mintuirea, sufietului, ci 'Lae masa, care chra-
negce trupul, pentru ea de multe onT ail geaut gi la masa,
impreuna cu SfintulDimitrie,
Ni sp istorisegce Insb in sfintul pomelnicul bad mare all
icestuI sfintd skita Pocrovul, cum a eld, dupg, ce 'at dobin-
ait molt fobs sufleteseil dela SfintullImitrie, apoi pre urmii
in maul 1706 s'ati inapoiat din Rosiea Tug* la metaniea sa,
in Sfinta monastire Nern ul, ,inse nu ail priimit sa mai fie
Igumen m6nastirii, gi s'atrugat, ca sa'l ierte do a fi incepit-
tortii BMA lase sit se linigteseit la singuratate In pustie,
care eerere gi dorititit a lul s'ad invoit frafi soborulul gi
rad, lasat,sa se linigtOsca undeva voi.
Deci, el scapAnd de grijile cele multe, au imeepui indata
agi cant& iced pentru linigce, gi ala afiand i n loc, bine pla-
intru o desg padure linge, un munte, ce sa numegce
Kiriakul, carele este tale in departare ca de un teas dela
monastirea NdnAuluidati salitgluit acolo, gi au ineeput a se
nevoi cu indoite ostenele, ca precum din sufletul s6d se silea,
a desrildileina patimile, care se ridicg, inprotiva duchuluT, gi al
sadi faptele bune, aga gi la cea veauta faces, eg, voind a'g1
osteni trupul gi al face pre el rob duchului, taia din padurea
cea, de acolo pre copacir cel neroditori, gi le seotea gi
cinile gi in locul Iorz sadia pomi msditorY ; adecal peri, merl:
pruni)de alte softie, .din caril se ved
gi ping, in clioa de asta4i, Vi se mai aduna Inca pre lane
CeT
la
eunnT,
rada.
noel, korni, -tti
dll
peiji,
www.dacoromanica.ro
priimirea vestire!pentru Sfintul Dimitrie, naEA molt in-
viipaindusA cu (lord cel "Dwnnezeesed, Ya i socotit ca sit se
duct% ia insugI Sfintul Dimitrie, pentru ca din vial raid aid
bumnezeescului bitrbat sit auza cuvint de mintuire gi dare
ac6sta, tacit, gi pentru ca sa se tnkine sfintelor mogee ale
-sfincilor, ce sa aflil in Sfulta, Lava a Pecerskiel Kievului.
4i ma, s'a1 paretesit-de Igumenie gi au mere, ca sg, vaza cu
okii Bei pre acela, despre -carele multe gi minunate lueruri
auzia.dupre cum aft auzit, aga au gi vOut, gi precum au
dorit, ad gi efigeigatl, ea s'ail invrednicit nu puranr vreme,
a sit indulei dela aeela nu numatchrana invqaturii, cea
yricinuitore de mintuirea, sufietului, ci 'Lae masa, care chra-
negce trupul, pentru ea de multe onT ail geaut gi la masa,
impreuna cu SfintulDimitrie,
Ni sp istorisegce Insb in sfintul pomelnicul bad mare all
icestuI sfintd skita Pocrovul, cum a eld, dupg, ce 'at dobin-
ait molt fobs sufleteseil dela SfintullImitrie, apoi pre urmii
in maul 1706 s'ati inapoiat din Rosiea Tug* la metaniea sa,
in Sfinta monastire Nern ul, ,inse nu ail priimit sa mai fie
Igumen m6nastirii, gi s'atrugat, ca sa'l ierte do a fi incepit-
tortii BMA lase sit se linigteseit la singuratate In pustie,
care eerere gi dorititit a lul s'ad invoit frafi soborulul gi
rad, lasat,sa se linigtOsca undeva voi.
Deci, el scapAnd de grijile cele multe, au imeepui indata
agi cant& iced pentru linigce, gi ala afiand i n loc, bine pla-
intru o desg padure linge, un munte, ce sa numegce
Kiriakul, carele este tale in departare ca de un teas dela
monastirea NdnAuluidati salitgluit acolo, gi au ineeput a se
nevoi cu indoite ostenele, ca precum din sufletul s6d se silea,
a desrildileina patimile, care se ridicg, inprotiva duchuluT, gi al
sadi faptele bune, aga gi la cea veauta faces, eg, voind a'g1
osteni trupul gi al face pre el rob duchului, taia din padurea
cea, de acolo pre copacir cel neroditori, gi le seotea gi
cinile gi in locul Iorz sadia pomi msditorY ; adecal peri, merl:
pruni)de alte softie, .din caril se ved
gi ping, in clioa de asta4i, Vi se mai aduna Inca pre lane
CeT
la
eunnT,
rada.
noel, korni, -tti
dll
peiji,
www.dacoromanica.ro
42ZIDIREAfNTEMEEREA SKITULU1 POCROVULUI
dansul gi, alg frag iubitori de linire, card(ravnea vietit
lull cei imbunatatite.
Rodul faptelor lull celor bune,vestirea cea pentru nevo-
intele lug cele placuteDumnezeti, itvarsendu-se prin
tera Xoldavid, nu multindulcit el de acesta vidta
iubita lul In pustie, Ia care all fosti blagoslovit de Stanfill
Dirnitrie j (a) cad, ca insult Domnul Dumnezeti, nu Fait la-
sat, ca sa lazrt el, ca supt obroc in acea pustietate, civoit
a-1 incredinta Iuli pastoriea oilor sale celor cuvintat6re, ca
unui prea vrednic,aka in anul 1707, Ia 18 dile ale lunil
lul Ianuarie, cut6tit alegerea de obre, dupre voea lui bum-
nezeil all fost chirotonit Episcop Romanulur. (b)
Ocarmuind el bine, qi cu placere de Dunniezeil pastorind
pre cuvantat6rea sa turma, Ili pre cc! saraci miluindu'i
pre ca schrbig mangaindu'l, qituturor ajutandu-le, dupre cat
II era prin putinta,implinind el in episcopie ciapte an! gi
tree( Tun}, all fteut paretesire de episcopie,i intru o c i Sam-
bata, a doa saptamana dupa Pace, la 10 dile ale
Aprilie, in anul 1714, all elk din episcopievenit la
metaniea sa, In 'Sfanta monastire a IsTemtuluT
Neodichnindu-se inse multi vreme in monastire, ci numai
vre o patru Bile, all mere indata, la dorita sa Sichastrie, unde
(a) llpf Kinn, Ca46 111ANAT7 47T110 el lapTii Kip* CZ KFA1/A2 EIATI
FIKKArirrvistna, cxpticzals&mina, VAfidnsAfotrtitnz ; nSpz, int; ni
HZ44 ODAAl AtTZ51isCZ A41AZ,4IleprITA CYXZETI311A liompOzonero
1'01lay*, 44IOWAc+4141. Illaxinnif,&&7641 Ca, Ckpfri, 511',
;WAna`lACTZ Iskrni, Mi 6 as AzpoliT nyi O c.17144
wrpit illitTp0O0Ai78A POrriligNal. Mit ;11'11 cotptics Al 9tsmtl4Tz MAN&
nnpii O cs414 TEA cimr, nipsA54N 1 oho, Al lop :ne 11tHctpriTonog
NoStin rips 05,14'13p.Ka tits nvicip Ai diiiaztilTepa 41 E141411 C4117TZ
nitON ripe, npiciAeAzpoiir Mil 1ipomoN;v2-
Asti4/7.1,11 4gptairogea, A4 ANSA 1704. Ka ciymsne
n4:81641 Opt 70141t KiZANT Al nnterot;pe. MA am tiller MeATI 5141 Ka
csn47A Ca', A& Aii(Z WI5A645, : WI; It:OAT:ANON crra.pi fi-
j,l.)iTBpz. 11:14 mai .i4TpsoiT, 5nntin,s, ; n4I Aopifpf HI M% r;" WHrin%
ncnet : KZ Aorktpi ea neTpinzKA 1014E7 Tf novrif. Mit Mai
l' onarocnoz4T, wfi fate 54E ti 411/111111A 88 THNI CZ cimnate mipon Too."
(b)151Z, mats npin4pr, 4,4firopia tipapx.fig dronA4.41.1.
IT
luT
hind
au
§i
luniT luT
Ii A
4:$
AY< optKs
nina,ct A n
41
6IDA MI O :;:a
neXtliA11f,AE
ware 0
ttipga
31
8i
sell
ei
si alt
:
cakire
www.dacoromanica.ro
dansul gi, alg frag iubitori de linire, card(ravnea vietit
lull cei imbunatatite.
Rodul faptelor lull celor bune,vestirea cea pentru nevo-
intele lug cele placuteDumnezeti, itvarsendu-se prin
tera Xoldavid, nu multindulcit el de acesta vidta
iubita lul In pustie, Ia care all fosti blagoslovit de Stanfill
Dirnitrie j (a) cad, ca insult Domnul Dumnezeti, nu Fait la-
sat, ca sa lazrt el, ca supt obroc in acea pustietate, civoit
a-1 incredinta Iuli pastoriea oilor sale celor cuvintat6re, ca
unui prea vrednic,aka in anul 1707, Ia 18 dile ale lunil
lul Ianuarie, cut6tit alegerea de obre, dupre voea lui bum-
nezeil all fost chirotonit Episcop Romanulur. (b)
Ocarmuind el bine, qi cu placere de Dunniezeil pastorind
pre cuvantat6rea sa turma, Ili pre cc! saraci miluindu'i
pre ca schrbig mangaindu'l, qituturor ajutandu-le, dupre cat
II era prin putinta,implinind el in episcopie ciapte an! gi
tree( Tun}, all fteut paretesire de episcopie,i intru o c i Sam-
bata, a doa saptamana dupa Pace, la 10 dile ale
Aprilie, in anul 1714, all elk din episcopievenit la
metaniea sa, In 'Sfanta monastire a IsTemtuluT
Neodichnindu-se inse multi vreme in monastire, ci numai
vre o patru Bile, all mere indata, la dorita sa Sichastrie, unde
(a) llpf Kinn, Ca46 111ANAT7 47T110 el lapTii Kip* CZ KFA1/A2 EIATI
FIKKArirrvistna, cxpticzals&mina, VAfidnsAfotrtitnz ; nSpz, int; ni
HZ44 ODAAl AtTZ51isCZ A41AZ,4IleprITA CYXZETI311A liompOzonero
1'01lay*, 44IOWAc+4141. Illaxinnif,&&7641 Ca, Ckpfri, 511',
;WAna`lACTZ Iskrni, Mi 6 as AzpoliT nyi O c.17144
wrpit illitTp0O0Ai78A POrriligNal. Mit ;11'11 cotptics Al 9tsmtl4Tz MAN&
nnpii O cs414 TEA cimr, nipsA54N 1 oho, Al lop :ne 11tHctpriTonog
NoStin rips 05,14'13p.Ka tits nvicip Ai diiiaztilTepa 41 E141411 C4117TZ
nitON ripe, npiciAeAzpoiir Mil 1ipomoN;v2-
Asti4/7.1,11 4gptairogea, A4 ANSA 1704. Ka ciymsne
n4:81641 Opt 70141t KiZANT Al nnterot;pe. MA am tiller MeATI 5141 Ka
csn47A Ca', A& Aii(Z WI5A645, : WI; It:OAT:ANON crra.pi fi-
j,l.)iTBpz. 11:14 mai .i4TpsoiT, 5nntin,s, ; n4I Aopifpf HI M% r;" WHrin%
ncnet : KZ Aorktpi ea neTpinzKA 1014E7 Tf novrif. Mit Mai
l' onarocnoz4T, wfi fate 54E ti 411/111111A 88 THNI CZ cimnate mipon Too."
(b)151Z, mats npin4pr, 4,4firopia tipapx.fig dronA4.41.1.
IT
luT
hind
au
§i
luniT luT
Ii A
4:$
AY< optKs
nina,ct A n
41
6IDA MI O :;:a
neXtliA11f,AE
ware 0
ttipga
31
8i
sell
ei
si alt
:
cakire
www.dacoromanica.ro
Z.DIREA1NTEMEEREA SKITULUT rocnovuLd43
i mai tnainte s'ail lost nevoit, 1A,nga muntele ,Siriakul, Ili a-
colo cu multe rugaciuni gi lacrami,cu mam osardie,cu
multe osteneli, all inceput cu ajutoriulDumnezet, a in-
temeia Biserica qi Skit, mntru cinstea, acoperemantului prea
Sfintel stapitnei nestre, Nascitterel de Dumnezetipururea
FecOrei Marie. (a) Facend Dumnezeeasca Biserica, cu teme-
liea de petra, era pared ale lemn de brad durai, asemenea
kiliifacut vre o cate-va,all impodobit Biserica,o
all qi inzestrat, dupre cat all putut in tit& vieta sa,i adu
nand qi fray( in skit, cel anteift staret all pus acolo pre tm
cuvios ucenic al BM, anume Mardarie Ieroschimonach qi
dupa acesta a urmat Teodosie Ieroschimonach.
Ispravind de interne& prea Sfintitul Pachomie pre acest
sfant qi Dumnezeesctt Mon dupre catputut, precum
am dis, apo!Ingrijat a-I regulai vre o Ore-0 care a.
vere, spre tinerea sa,i aqafinteill iatl (lat. o Biserica
dela Selerea Beaalth, cu tot locul de prin prejurul
cu pomat,pog6ne de vie in i odrul Serbilor,alte
pamenturi itiun vad de moral dela acea Biserioft la vale, care
tote acestea stint cuprinse In dieta uceniculuT s611, Ieromo-
nachului Dositeiti, eel ce ilost &fruit mai inainte, nu-
(a) tii-rz110011, :114 TORMA, Ult+pap' copft, K8 isttwa
min& c4.opi cstItarron naXglMlt, rtoarr) o8npott5aTOpar opt TOoTa
ItTopotitpt CA, oitto StPrk:476 TO iYILTot;ne :5Hotio.o, z otittA cei
wpatst!ti.11i41 4.'11)1 Terlii, WHisTps IIEMIJN, WA Aborttut; AAAMT
YITSTt ESAAIH1114a,rIpauutsHAfic4, AiLLIHAOP ;SynooSAtTSA
05co700)....tiTt5tora AMQINNTLILIN WON IC/Air:41'11,to TO r cosi; pen : IIIN
04)11 TasaoaTOptAt mithatiii 1 mciara.44ssitAt AAG tpoim
n601 Ade 60;;Tit MOHarrlipl AtiTetott MAO titzotir opitor, uni
MOB net doonotilipx .(*) MO, KBAM ocirr (remelt : tut;mo,KIAT
nal.% tOCT && Kits : WI, III ILMT SIM OLT AA flOtTlfAd CHXZE1:
opoirLUSIIITI AIIH.KaAA ;Han "16971 MAMsaooriltiP ; tipa AA ;Nest
0707,,02,114T PO PAH A 6 Ala ,A,A11113Eiwe; -upon Att'poo opt CNTA
12m9; WIL At al/410 sattaTipioAgo Ail 611-NoonAd FWM411 WN dM 4OLT A&
'IC11.18111winTttut+ Tptit:AviktMAM opotNT Al BeHZ
Oaf. GOKOT4HAs KS1 visit ,Litt,WA 744TE LI,,ge A1111 KA OyMEpa.IIIN
(*)fli541 nityrpa bar; t, klit1;41p11 AApr1fLTOpfAICtpti PHI AAOhlif.
T4Pi HiAALISAelt
BSI
§i
lui
att§i
ai
s'ad
mai
Biselicii
doh
_
jSsawn,, gTp8
:
nagrite,
HiML48.
pefiT
Mai
AItH,
4
qi
gi
;4gi
sigi
le -all
Arbp'1111
uni
www.dacoromanica.ro
i mai tnainte s'ail lost nevoit, 1A,nga muntele ,Siriakul, Ili a-
colo cu multe rugaciuni gi lacrami,cu mam osardie,cu
multe osteneli, all inceput cu ajutoriulDumnezet, a in-
temeia Biserica qi Skit, mntru cinstea, acoperemantului prea
Sfintel stapitnei nestre, Nascitterel de Dumnezetipururea
FecOrei Marie. (a) Facend Dumnezeeasca Biserica, cu teme-
liea de petra, era pared ale lemn de brad durai, asemenea
kiliifacut vre o cate-va,all impodobit Biserica,o
all qi inzestrat, dupre cat all putut in tit& vieta sa,i adu
nand qi fray( in skit, cel anteift staret all pus acolo pre tm
cuvios ucenic al BM, anume Mardarie Ieroschimonach qi
dupa acesta a urmat Teodosie Ieroschimonach.
Ispravind de interne& prea Sfintitul Pachomie pre acest
sfant qi Dumnezeesctt Mon dupre catputut, precum
am dis, apo!Ingrijat a-I regulai vre o Ore-0 care a.
vere, spre tinerea sa,i aqafinteill iatl (lat. o Biserica
dela Selerea Beaalth, cu tot locul de prin prejurul
cu pomat,pog6ne de vie in i odrul Serbilor,alte
pamenturi itiun vad de moral dela acea Biserioft la vale, care
tote acestea stint cuprinse In dieta uceniculuT s611, Ieromo-
nachului Dositeiti, eel ce ilost &fruit mai inainte, nu-
(a) tii-rz110011, :114 TORMA, Ult+pap' copft, K8 isttwa
min& c4.opi cstItarron naXglMlt, rtoarr) o8npott5aTOpar opt TOoTa
ItTopotitpt CA, oitto StPrk:476 TO iYILTot;ne :5Hotio.o, z otittA cei
wpatst!ti.11i41 4.'11)1 Terlii, WHisTps IIEMIJN, WA Aborttut; AAAMT
YITSTt ESAAIH1114a,rIpauutsHAfic4, AiLLIHAOP ;SynooSAtTSA
05co700)....tiTt5tora AMQINNTLILIN WON IC/Air:41'11,to TO r cosi; pen : IIIN
04)11 TasaoaTOptAt mithatiii 1 mciara.44ssitAt AAG tpoim
n601 Ade 60;;Tit MOHarrlipl AtiTetott MAO titzotir opitor, uni
MOB net doonotilipx .(*) MO, KBAM ocirr (remelt : tut;mo,KIAT
nal.% tOCT && Kits : WI, III ILMT SIM OLT AA flOtTlfAd CHXZE1:
opoirLUSIIITI AIIH.KaAA ;Han "16971 MAMsaooriltiP ; tipa AA ;Nest
0707,,02,114T PO PAH A 6 Ala ,A,A11113Eiwe; -upon Att'poo opt CNTA
12m9; WIL At al/410 sattaTipioAgo Ail 611-NoonAd FWM411 WN dM 4OLT A&
'IC11.18111winTttut+ Tptit:AviktMAM opotNT Al BeHZ
Oaf. GOKOT4HAs KS1 visit ,Litt,WA 744TE LI,,ge A1111 KA OyMEpa.IIIN
(*)fli541 nityrpa bar; t, klit1;41p11 AApr1fLTOpfAICtpti PHI AAOhlif.
T4Pi HiAALISAelt
BSI
§i
lui
att§i
ai
s'ad
mai
Biselicii
doh
_
jSsawn,, gTp8
:
nagrite,
HiML48.
pefiT
Mai
AItH,
4
qi
gi
;4gi
sigi
le -all
Arbp'1111
uni
www.dacoromanica.ro
44zibtREA §I INTEMEEREA SK[TULUI POCROVTJLUT
Xerarch. (a) Apol au maT Inkipuitil IncaRrisaca
ett eind-coed de stiipT tot pentru neyoYa acestuT skitd, prea
Sfintitul rachomierscoff qi un chrisov Domnese, intiiri-
torid stapttnirel skitulul asupra a aces[ prisedunui omit
slujitoriii tot pentru skitit, la 15 clile ale lunil Iui Ianuarie,In..
Mull 7222, Intru earele cluisov, bine credinciosul Dome al
Moldavia, Ioan Nicolas Voevod, porunceqcei dice aka tea
(1) entru cilia-sled de stupi, eel are mOnastiri6raluTPachomie
'Episcopul, unde este chramul Pocrovulprea curate, de- D um-
cnezeit NhscittOrer i purureafec6ra Maria, TO nu dea des6-
etinit nice un band; §i un omtl ce va fi pentru slujba cillugit-
trilor de acolo, sit fie scutiti ertat de dajdie.,
Crttat acestea, apa prea Sfinitul Pachomie, voind ca
maT multd, tittie sitacesf pant skit al seu, §i sit nu se
amestece acolo Intro nimic, la averea lulr nic! Igumenix mo-
nastiriT N6mOluT,i nidpitrinV, gi Inc& gi nici Mi-
ni'Aipt, cup's,filo& 1714,IfripilAY1 14 :epr wrpil, canTz-
I,mins Ann: Hewn,gyp5uT, aiti;Ta,SAtirOtAostiTA As .ii.Atee5iii
1,Settipuns : con,- wsierrent 41.-ca KIAMI, K4p7,4uns, AA mix:L[7.91e: xpie.
rd140.41 LeonepinsitertA Jere G4t7TEitNOALTpt EZCHZTOpirt At
1,4,1;11151i WHnepept specisiii ift phn. Ilierrpe:wecetret+ peers,-
AMNI ItTct XEE, navies. iNirra attiTz StIfiptenz, zinT :pH
nuAs Ml;Affi CtraiLlial THAI,1111. Ht KAITATZI, NE CTplititiTi, NE ;pen)
elm Psimu+Tz. MA'a 1756zKillifAl1.61. CiMakpier:te;At'rehire
Twitter', LW; CA,Arritpri : Mal 11115111111,tat teetezpitei. IDA AL
nA7ti60irs,
w1;41TO411,e,imotail. 1114AI TO ATE AiriipapiPte, tu; npetwix-
,,Ainw-eCATANIT1am At TOT pia& iiwiw,o,fot,we; npi1414tkotpAefiel,
,,Inpe TOt4A441444 ecdpiel;Nam : we+ edpi;sop niTpisieun+AE
,;feem iStiAHHTE, MUMcvaptuti.e. IIIHnpOrcitlii is 1756stsigef Al
wriere tap cmpii Mai; CeLidi; LIteATZ4/171411, WN npiumitpt perzsiio-
OHM vieTpe AAETrespdp:tilitMtiTI CSMIH177 K101; ASKc4317q7cA
TAAI, AA :41LT cst7-1. noel: sena, ciweiAgA) .rnatiernel, upsmenviowil.
nmHTONAti1117g17 bt XCS,AA AllittTHi To.i;Lull Al nmei
dnetuirrien, we; Tpgnicee.436zsitprAt nivrt
nteent, wee sOliAtAll, clupArritip;luti irpene'tpet IBA Hi Azpte;pt dunAnt-
nonzAlwa N9 winpiduA, wA ests SI1Lwe npnxatekrelwitei
--7).rTp9 lAtiee4r1 saTpxteige, Ca ews*tieu ccpiiefietT TAAL°
(aY ritti, tat 91 XOTZ1131pH, ObNi tsar" f tpomonig Aosiciefil g Ask.,
CI? 'PE Ann 27 51;ne iAt Aitiiti A8n C111TiNISpit, :HaAailLAr rilpHlt lark,
§i a,
arbk
cet-l-altt
:
at
CT101RHIN
Kip.1.41
n41111114
4 14
ntrpin
4
tat
',tonnes,,,MA HImeanie-
; 'xi
41 o
0 ail
gi
;tone
esl
ions-
A4.7,1
www.dacoromanica.ro
Xerarch. (a) Apol au maT Inkipuitil IncaRrisaca
ett eind-coed de stiipT tot pentru neyoYa acestuT skitd, prea
Sfintitul rachomierscoff qi un chrisov Domnese, intiiri-
torid stapttnirel skitulul asupra a aces[ prisedunui omit
slujitoriii tot pentru skitit, la 15 clile ale lunil Iui Ianuarie,In..
Mull 7222, Intru earele cluisov, bine credinciosul Dome al
Moldavia, Ioan Nicolas Voevod, porunceqcei dice aka tea
(1) entru cilia-sled de stupi, eel are mOnastiri6raluTPachomie
'Episcopul, unde este chramul Pocrovulprea curate, de- D um-
cnezeit NhscittOrer i purureafec6ra Maria, TO nu dea des6-
etinit nice un band; §i un omtl ce va fi pentru slujba cillugit-
trilor de acolo, sit fie scutiti ertat de dajdie.,
Crttat acestea, apa prea Sfinitul Pachomie, voind ca
maT multd, tittie sitacesf pant skit al seu, §i sit nu se
amestece acolo Intro nimic, la averea lulr nic! Igumenix mo-
nastiriT N6mOluT,i nidpitrinV, gi Inc& gi nici Mi-
ni'Aipt, cup's,filo& 1714,IfripilAY1 14 :epr wrpil, canTz-
I,mins Ann: Hewn,gyp5uT, aiti;Ta,SAtirOtAostiTA As .ii.Atee5iii
1,Settipuns : con,- wsierrent 41.-ca KIAMI, K4p7,4uns, AA mix:L[7.91e: xpie.
rd140.41 LeonepinsitertA Jere G4t7TEitNOALTpt EZCHZTOpirt At
1,4,1;11151i WHnepept specisiii ift phn. Ilierrpe:wecetret+ peers,-
AMNI ItTct XEE, navies. iNirra attiTz StIfiptenz, zinT :pH
nuAs Ml;Affi CtraiLlial THAI,1111. Ht KAITATZI, NE CTplititiTi, NE ;pen)
elm Psimu+Tz. MA'a 1756zKillifAl1.61. CiMakpier:te;At'rehire
Twitter', LW; CA,Arritpri : Mal 11115111111,tat teetezpitei. IDA AL
nA7ti60irs,
w1;41TO411,e,imotail. 1114AI TO ATE AiriipapiPte, tu; npetwix-
,,Ainw-eCATANIT1am At TOT pia& iiwiw,o,fot,we; npi1414tkotpAefiel,
,,Inpe TOt4A441444 ecdpiel;Nam : we+ edpi;sop niTpisieun+AE
,;feem iStiAHHTE, MUMcvaptuti.e. IIIHnpOrcitlii is 1756stsigef Al
wriere tap cmpii Mai; CeLidi; LIteATZ4/171411, WN npiumitpt perzsiio-
OHM vieTpe AAETrespdp:tilitMtiTI CSMIH177 K101; ASKc4317q7cA
TAAI, AA :41LT cst7-1. noel: sena, ciweiAgA) .rnatiernel, upsmenviowil.
nmHTONAti1117g17 bt XCS,AA AllittTHi To.i;Lull Al nmei
dnetuirrien, we; Tpgnicee.436zsitprAt nivrt
nteent, wee sOliAtAll, clupArritip;luti irpene'tpet IBA Hi Azpte;pt dunAnt-
nonzAlwa N9 winpiduA, wA ests SI1Lwe npnxatekrelwitei
--7).rTp9 lAtiee4r1 saTpxteige, Ca ews*tieu ccpiiefietT TAAL°
(aY ritti, tat 91 XOTZ1131pH, ObNi tsar" f tpomonig Aosiciefil g Ask.,
CI? 'PE Ann 27 51;ne iAt Aitiiti A8n C111TiNISpit, :HaAailLAr rilpHlt lark,
§i a,
arbk
cet-l-altt
:
at
CT101RHIN
Kip.1.41
n41111114
4 14
ntrpin
4
tat
',tonnes,,,MA HImeanie-
; 'xi
41 o
0 ail
gi
;tone
esl
ions-
A4.7,1
www.dacoromanica.ro
t it, 1#tretNIV
14M
4143.WOU ikVt1
V .1.142S-LIZ11 8Vv 1k ovp
oda -'030
issysuury 303Wip; LOYstv W.?
'..14d0lsJild ifo.1.4! tun Jrt slr pin
t:EV
'?0 wider Idis.;;;;Alovuvir so wcni iavm
trylsw
$vUW Ituvr 4ss tiff rma
'Lowy. ,s,Vali troy' 4lfto rmdzgr ipso wi3Hi
/it
liv.ISHo l'esitOu
;- H3
IdJ.3 XNO '
%Nudist's 21.443-"4.41 911/ 11Irtiglo 3Vt
zsonsdu Q sdiu ;u Hth
ts.d1Vs:tieng
dov INV ufinudzu :Lusiou
I
J. 00
V
.011
VII LIM 11V14+ wqmv
ev` v'ft tido 14V HIV4111Y LVO :
63-07fillvvu
dov .1.rsleS
3k tVa.k 4111V 'vsak ;V to Coo eidiuso to
tils,t4
sui;duovic
nut' sistiv0
NAHH
tH1L.IcIV2S1 14114N lvsnaw iihr; ; .0Inurdzu irik! volt
irktiN :flaws.g v(-;Nt s.dtwoilow ;iv
att 111diu8vzsr extosio ;op.! iv
mvowV1
nuil.)asvt stIr ssu0 /IN so Itlill owes! trsd;. S.I.,OU to 'Joao phuitcbou
dovroon:Wpo dovuhhfiro dodsisil tou'lvyo 14;
111146 Hihilwividici
-va muds iox vsN!.vy rdsr.st
I HI14
trivmw
dW indy* yid ti1d.1.3%1X1434
t11.b4114d2U 80.1.14,13 tii4, to :131jdviv 113:1,11k-34/ t1.1.1.,0111 F.du urn t!;13;rwyt
vdoLssing 1.du .vssodsoU v8wvdX
lirrovida
tsi Ph
431.11W MA? cL443 Ii0 .411Z4111 'N'11131VWCAjf4 n
11110'11 giwTX d1151 ',quo-Aron svo ;so Now 'n 3viL0dit yo %wilt
-N$1,0 wgindu iitutgimo : Vonmou sdotriTC1vg ivvintill impel '11 3 1.1.;vd)oo
OLT;
!fp widzw vti
1 L
d ly .esdv ps.ft rill :linstluvwrojii
truodu ;IwroXon dm! tsvoLyd. 'To vitnittio 426.1.1014
13! Wroth; ;orb: ;Yr; to its* d0d8L83, '1441.1.3014111dVOIHd/10 2.1.3ThcC
1:1311 Wild; wikycp co? p. Lit Out's* tun
wsid'VuoV3vg Liku
vidyw
3 cxdnd.i.gll tun 'zuvli.v.1,40wvo vi3nvy spiv
'VW;
811"
ilitrtvedo lev;dyld:irsrsIdnd.r.vu vats! trm tivos;:t cslie,03)
'Him* Irks.i; 44(
n
: usvolutided aVvo
liaticutbot vii; isovItuvvs ;V
;;VS 114) so trill Hydsirl-sdir yy am tutnyeit ;du! Vl VSLIiiir%2C1 ifilpsta
vsd Hm 4.firwzir 51' riov zuuv isili. to inn vordoa.zitiSts Vital
sw ;mu
;tdu vor.s.vsodu sa iJdgli ttlit to tilli Htiwy
41/SH111 1411y LT.
Nh1414dZIIHtiL4103 ik$41d1133.110 1113
3.1.1VII!
$dJ.vu IV Hill Trol3ou!Iiii203 iv im ti vswydXit
pof wiozui vv widow Odwykv(p vj.vdeu urn v&I11)Nlik Nm VLI44,0a
_431101VU .110 Hz, 111n 1.941411 ill 4.1111
`114.0%11
33i.V1.4 31.911, urn vio,L,ct
.-tiltNSO tfinevold!h .941* f.,,; 'Mr; 414erwir vpuw 3V,rho.r.d) out(
urn Hhlwaa,;;v3 ;Or zo krikt:
V8 turAo;
V.1.3ykp. lkudr.o to wilva
-01v1V Imlihno HJ10 ads SS
'4111101 dos so 3141.4k (SO
:
Vrivegni.:
nos
-ming 1.451/(3.1.14%1114 cV$1HILY *V 4.1141ZUW8311441510*3.1,3! 1du .1.pitail'it
(13.V
-euutna raou ead glualsez%
s
!§ L)
.09e re ;on weallo,papl
va *ipso no lin veamaej
VOIc17,1§
13s
0.1IF0p
yopou
ead 1!2
-vim pm 1113 op 'imams am jelapiresoepir ie tioaglard Imp
laaj vaad gad 're2na gaepci
Ie
tdoosIda
11138
0110d0.4
9v Ialri4olooct Iinrunis valt33112,LNI I§ vaaigr4
*U-
H
lea .t.VV 9V3
.
s..
Om
t1114.0 c;da.;tXuo 6
to
013.11
ooul;ug
vog+ eV
uttrimug s.Ltstovii *(4
INNIS :
4.wqv
ebi.
:
A
z
: +nue
'vwvo.a.
f
4'
eV
$.
tun
dim xVw).1.
91titt4o
3.416.1. iV 1.011 Hrh141/41
ust.Sidu3tioV
3,du
:
'molt
v
www.dacoromanica.ro
14M
4143.WOU ikVt1
V .1.142S-LIZ11 8Vv 1k ovp
oda -'030
issysuury 303Wip; LOYstv W.?
'..14d0lsJild ifo.1.4! tun Jrt slr pin
t:EV
'?0 wider Idis.;;;;Alovuvir so wcni iavm
trylsw
$vUW Ituvr 4ss tiff rma
'Lowy. ,s,Vali troy' 4lfto rmdzgr ipso wi3Hi
/it
liv.ISHo l'esitOu
;- H3
IdJ.3 XNO '
%Nudist's 21.443-"4.41 911/ 11Irtiglo 3Vt
zsonsdu Q sdiu ;u Hth
ts.d1Vs:tieng
dov INV ufinudzu :Lusiou
I
J. 00
V
.011
VII LIM 11V14+ wqmv
ev` v'ft tido 14V HIV4111Y LVO :
63-07fillvvu
dov .1.rsleS
3k tVa.k 4111V 'vsak ;V to Coo eidiuso to
tils,t4
sui;duovic
nut' sistiv0
NAHH
tH1L.IcIV2S1 14114N lvsnaw iihr; ; .0Inurdzu irik! volt
irktiN :flaws.g v(-;Nt s.dtwoilow ;iv
att 111diu8vzsr extosio ;op.! iv
mvowV1
nuil.)asvt stIr ssu0 /IN so Itlill owes! trsd;. S.I.,OU to 'Joao phuitcbou
dovroon:Wpo dovuhhfiro dodsisil tou'lvyo 14;
111146 Hihilwividici
-va muds iox vsN!.vy rdsr.st
I HI14
trivmw
dW indy* yid ti1d.1.3%1X1434
t11.b4114d2U 80.1.14,13 tii4, to :131jdviv 113:1,11k-34/ t1.1.1.,0111 F.du urn t!;13;rwyt
vdoLssing 1.du .vssodsoU v8wvdX
lirrovida
tsi Ph
431.11W MA? cL443 Ii0 .411Z4111 'N'11131VWCAjf4 n
11110'11 giwTX d1151 ',quo-Aron svo ;so Now 'n 3viL0dit yo %wilt
-N$1,0 wgindu iitutgimo : Vonmou sdotriTC1vg ivvintill impel '11 3 1.1.;vd)oo
OLT;
!fp widzw vti
1 L
d ly .esdv ps.ft rill :linstluvwrojii
truodu ;IwroXon dm! tsvoLyd. 'To vitnittio 426.1.1014
13! Wroth; ;orb: ;Yr; to its* d0d8L83, '1441.1.3014111dVOIHd/10 2.1.3ThcC
1:1311 Wild; wikycp co? p. Lit Out's* tun
wsid'VuoV3vg Liku
vidyw
3 cxdnd.i.gll tun 'zuvli.v.1,40wvo vi3nvy spiv
'VW;
811"
ilitrtvedo lev;dyld:irsrsIdnd.r.vu vats! trm tivos;:t cslie,03)
'Him* Irks.i; 44(
n
: usvolutided aVvo
liaticutbot vii; isovItuvvs ;V
;;VS 114) so trill Hydsirl-sdir yy am tutnyeit ;du! Vl VSLIiiir%2C1 ifilpsta
vsd Hm 4.firwzir 51' riov zuuv isili. to inn vordoa.zitiSts Vital
sw ;mu
;tdu vor.s.vsodu sa iJdgli ttlit to tilli Htiwy
41/SH111 1411y LT.
Nh1414dZIIHtiL4103 ik$41d1133.110 1113
3.1.1VII!
$dJ.vu IV Hill Trol3ou!Iiii203 iv im ti vswydXit
pof wiozui vv widow Odwykv(p vj.vdeu urn v&I11)Nlik Nm VLI44,0a
_431101VU .110 Hz, 111n 1.941411 ill 4.1111
`114.0%11
33i.V1.4 31.911, urn vio,L,ct
.-tiltNSO tfinevold!h .941* f.,,; 'Mr; 414erwir vpuw 3V,rho.r.d) out(
urn Hhlwaa,;;v3 ;Or zo krikt:
V8 turAo;
V.1.3ykp. lkudr.o to wilva
-01v1V Imlihno HJ10 ads SS
'4111101 dos so 3141.4k (SO
:
Vrivegni.:
nos
-ming 1.451/(3.1.14%1114 cV$1HILY *V 4.1141ZUW8311441510*3.1,3! 1du .1.pitail'it
(13.V
-euutna raou ead glualsez%
s
!§ L)
.09e re ;on weallo,papl
va *ipso no lin veamaej
VOIc17,1§
13s
0.1IF0p
yopou
ead 1!2
-vim pm 1113 op 'imams am jelapiresoepir ie tioaglard Imp
laaj vaad gad 're2na gaepci
Ie
tdoosIda
11138
0110d0.4
9v Ialri4olooct Iinrunis valt33112,LNI I§ vaaigr4
*U-
H
lea .t.VV 9V3
.
s..
Om
t1114.0 c;da.;tXuo 6
to
013.11
ooul;ug
vog+ eV
uttrimug s.Ltstovii *(4
INNIS :
4.wqv
ebi.
:
A
z
: +nue
'vwvo.a.
f
4'
eV
$.
tun
dim xVw).1.
91titt4o
3.416.1. iV 1.011 Hrh141/41
ust.Sidu3tioV
3,du
:
'molt
v
www.dacoromanica.ro
4621D1REA BSIINTEMEtRtA. SK1TULlitTOCROWLIA
zeese Ilieasti al s6ti, Inc& i cu eArti si arginthriti vepinte,
$i cu alte °dare bisericesci, care tote acestea sint cuprinse
intFun izvoc10, ce este seris de fns;< mAna prea Sfintitului
Pachomie, la anul 7219, (1711) carele sti, ptistrez6, i pAnit in
4ioa de astitdi, la acest sant skit Poerovul.
Istoriile biserieeseipoliticeld ne peritt "ndestul de 16,-
murit, si prea pe larg pentru turburtirile,intamplat
fn anii acestia prin Ora Moldaviei,vremea DomnieT Jut
MichailRaeovi0 Aroevod, "eAndi Tittarii au pri-iclat, si au ro-
ba i aupuStiit pre tOt4 Ora Moldaviel, din riul Siretului in
17pia Ott : niwrptitataspittA airrtGlAs Ai; gOAS
nAEAa Hon,icti111 :AtniaTpa a4iit catr, tut; ZYlN naptititoT :
wcap71, Opt; 411111, 4ip8 4066. Aga olkAti151e7 ep Kama, u'tap.. crpaal,
.ti
moo,7)Opr Him Atswim% aspis NepTt alzpleg Gent mai 11OAstut;
-172sOrrpz .257.2pItiipsofsa; se 141A, cm tplt npOsicyl, WH 24)8ps(41441
Whin') wI amurtatitii) luHipT41.14 At Ana-
'OSA Ai,615i11) 461 41 4asiT Apo* tut; nZMMHTBA : 1101AE MANK4
17044411N GitAli fipKapiTa (114,16epo AlapiAu't At Ailecapt5t4t 1110.
oXOttNts44 2oittent; :on; At milli Gcpi;i4e dverrintivrii on; At Jilin'
27ciTi OnTedpisiki naptiaqii ;,CAA 4:krsiloh eosin At 44 KKIA : udt At
ocian-t c060ps;IItc4 At regtf c4S1411tut; At crstpisaA sovrps: tuft
At TOtle11f6110CAinNtP14. Aui4;smpt)JAHTF0110ArTiA7
dn4csoniTt 14114/1V M ;Oscee Ass BOApH, Cie cnomiroptI, ca As*
yomirisii,13pli Anise 2p XH : At 'ep .1011 apt O c9118p4pE diyiA9N MiiTs
ca' S4Inop 111061.1; 4t TpZILK 41104t.jCa8 'Kepi; top 'rpm; At listis
NT! t istkii CS fit canT EARTIAAIM 4t.MAN Wit captir.1114
2,191(T47 awl Ira itriT)la- lib Hassle, ANNTia 5ASI; LTV& spzxmi-
weAtri, tut; a ifiik+1Wirt :tat ca .rAmat A canapi titimtat Opt Z
oittle 11106144 01(61401 :4H,4,0)Ti Ca CI tplptci z AlAACNWIH, 11A 4
,,cist;TeA a4ELTat fitHTpe aa Hit 471 At tip! O fAr86a. cie cTpaKamtOit
))a94aa :4t.,1soMic Ca4tAtTIEK Kp1q11114111tfil, WK X.c/01041A1A,
bw1; botppNAOp, X111evtamItTZON/top, tut, e90Ta 14SpA, WiY .11p4ROCAlltaiA
,,mA aipi; sop MNAS9N wit sop 4:1-zpA Opt Isle A co4T1 tut'opt :vie na-
bpsst44411 WI 14.1/t /NHA04141'1, 1141 sAarot;ostitie Atea XC :
htuti At SA.rotnogilite, HOrrpa. Lu4aAtra,nap4ttifitr C11)(itTpli,
hapsToawrOpti ;Rhea, eta 1.4E',.cat;TCie) Kipii; sop
hTpahAlen:ma, Cl sit snarot;oskle, at ssmanie,411,Ah8n
Xa: tl At KAarOtA0111117AuOtirrptr t pT4I4Inal A,rsnir;411
hhe i411 nahafirtAt I :NOM loon i5crir (1715) 10;4 6."
gi
.ce
in
Zahn,pi at,illapittl
47 TILOT,
toti;%Htslii tit
:
4614141no+Citf
tel
Ira
ninTps
ca
4HNett
Ci
else.
AIAs
lean
r
t
wn
a...061;111
www.dacoromanica.ro
zeese Ilieasti al s6ti, Inc& i cu eArti si arginthriti vepinte,
$i cu alte °dare bisericesci, care tote acestea sint cuprinse
intFun izvoc10, ce este seris de fns;< mAna prea Sfintitului
Pachomie, la anul 7219, (1711) carele sti, ptistrez6, i pAnit in
4ioa de astitdi, la acest sant skit Poerovul.
Istoriile biserieeseipoliticeld ne peritt "ndestul de 16,-
murit, si prea pe larg pentru turburtirile,intamplat
fn anii acestia prin Ora Moldaviei,vremea DomnieT Jut
MichailRaeovi0 Aroevod, "eAndi Tittarii au pri-iclat, si au ro-
ba i aupuStiit pre tOt4 Ora Moldaviel, din riul Siretului in
17pia Ott : niwrptitataspittA airrtGlAs Ai; gOAS
nAEAa Hon,icti111 :AtniaTpa a4iit catr, tut; ZYlN naptititoT :
wcap71, Opt; 411111, 4ip8 4066. Aga olkAti151e7 ep Kama, u'tap.. crpaal,
.ti
moo,7)Opr Him Atswim% aspis NepTt alzpleg Gent mai 11OAstut;
-172sOrrpz .257.2pItiipsofsa; se 141A, cm tplt npOsicyl, WH 24)8ps(41441
Whin') wI amurtatitii) luHipT41.14 At Ana-
'OSA Ai,615i11) 461 41 4asiT Apo* tut; nZMMHTBA : 1101AE MANK4
17044411N GitAli fipKapiTa (114,16epo AlapiAu't At Ailecapt5t4t 1110.
oXOttNts44 2oittent; :on; At milli Gcpi;i4e dverrintivrii on; At Jilin'
27ciTi OnTedpisiki naptiaqii ;,CAA 4:krsiloh eosin At 44 KKIA : udt At
ocian-t c060ps;IItc4 At regtf c4S1411tut; At crstpisaA sovrps: tuft
At TOtle11f6110CAinNtP14. Aui4;smpt)JAHTF0110ArTiA7
dn4csoniTt 14114/1V M ;Oscee Ass BOApH, Cie cnomiroptI, ca As*
yomirisii,13pli Anise 2p XH : At 'ep .1011 apt O c9118p4pE diyiA9N MiiTs
ca' S4Inop 111061.1; 4t TpZILK 41104t.jCa8 'Kepi; top 'rpm; At listis
NT! t istkii CS fit canT EARTIAAIM 4t.MAN Wit captir.1114
2,191(T47 awl Ira itriT)la- lib Hassle, ANNTia 5ASI; LTV& spzxmi-
weAtri, tut; a ifiik+1Wirt :tat ca .rAmat A canapi titimtat Opt Z
oittle 11106144 01(61401 :4H,4,0)Ti Ca CI tplptci z AlAACNWIH, 11A 4
,,cist;TeA a4ELTat fitHTpe aa Hit 471 At tip! O fAr86a. cie cTpaKamtOit
))a94aa :4t.,1soMic Ca4tAtTIEK Kp1q11114111tfil, WK X.c/01041A1A,
bw1; botppNAOp, X111evtamItTZON/top, tut, e90Ta 14SpA, WiY .11p4ROCAlltaiA
,,mA aipi; sop MNAS9N wit sop 4:1-zpA Opt Isle A co4T1 tut'opt :vie na-
bpsst44411 WI 14.1/t /NHA04141'1, 1141 sAarot;ostitie Atea XC :
htuti At SA.rotnogilite, HOrrpa. Lu4aAtra,nap4ttifitr C11)(itTpli,
hapsToawrOpti ;Rhea, eta 1.4E',.cat;TCie) Kipii; sop
hTpahAlen:ma, Cl sit snarot;oskle, at ssmanie,411,Ah8n
Xa: tl At KAarOtA0111117AuOtirrptr t pT4I4Inal A,rsnir;411
hhe i411 nahafirtAt I :NOM loon i5crir (1715) 10;4 6."
gi
.ce
in
Zahn,pi at,illapittl
47 TILOT,
toti;%Htslii tit
:
4614141no+Citf
tel
Ira
ninTps
ca
4HNett
Ci
else.
AIAs
lean
r
t
wn
a...061;111
www.dacoromanica.ro
Y
tDIREAfNTEiviEtitgA SKITULTA POCROVULd4t
sus si pre ins6sT Sfanta Mona afire& Non*,(a) si child,
si acest prea Sfintit Ierarch Pachomie, carele acum, dupg, in-
temeierea Skitulul PocrovuluY, vietuia in monastirea Nem-
tului, abia all selpat la Pocrov. Si de acolo, umblAnd fugard
prin Ora Ungurescg,, si prestesi pre la Liov, si pre
la Horodinca, in vreme de cind Juni de dile, si mai inapo-
induse pe la monristirea Nemtului,si pre la Skitul
PocrovuluT, si v6dend cft este tot nepace in ors'ad dus cu
totul la Santa LavrA a PecerskiI Kievului. Si acolo alt fort
priimit de ocArmuirea Rosier cu mare dragoste,intro tote
odichnit si multemit.
El base, ci acolo In Kiev, petrecind nu'cT uTtit pre lorit d,
si pre prea dorita sa sihgatrie, ci infra tot kipul o cerceta, si
avea ingrijire despre mar bona a intemeiere. Decd[ in anul
1724, alt trimis de acolo un asezilmAnt, scris cu inseST mAna
sa, la skitul PocrovuluT, intru carele intre altele multe dice si
acestea : 'Prea A sfintitulur Mitropolit si tuturor iubitorilor
cde Dumnezet fratilor EpiscopT, carii stint acum, si caril
evor fi de scum inainte, si-prea luminatilor domni si dam-
ene, si tutulor blagorodnicilor boierr marl si mid, si tutu-
eror giupaneselor; si tuturor prea cuviosilor IgumenT, si Ie-
eromonachr, si monachi, si IgumenuluT, carele este acum,
psi tuturor fratilor si ucenicilor mei, si card vor fi si de
Nacurrilnainte, si tuturor negutatorilor, si tuturor pravos-
(a) IIiH1parapt is TrAmnirepe :ars, nadenscaw; npk csiign'inA
116,xrim1i, %itcnpic,KB iscrwARita C4,.1,sc4iiii*nomiritthrs1"A CHH.,
TeAnti liospittaAarr.Ka,.istrrps ;ATM!;NMI,anua :nHANA QA A064? Ta-
n1-41`11 AsnpsAiTiitonmina,qtrereTeir litmus/A, tittriergA
4
writtii7)qmireTnALIHNIITSA- FlOMAHOA917WH fit aATE AOKepri;
nt3Tbitslii) Mt8 AAA? TOT607;1% E4MH/11, C;HM, riineAt, WH raameniii via
)7,4/ tnixszWH Anti apt nicine WI; MHTOKAA THMHWiltarl.:M
,nCHILHOT AA 11011p06I Wit AM Tperrivrgrim:wicks :Ernifilm,.
nMeHlp; Mfpr7i11,1), MaM 60AHZIEHT : WH AM MI.pC A& &HOSAA 4O.Top, WM
nem sane, 114111AL ;KOMI, : WN 4M 3z6oariT biome, micoa canTamitol.
1114 4fai MAM .1110 FL AA X090 VINK. 41214NA 11.00117 A6P11 TOTS
NTOpit, Hi MeATZ rpeAa, up; cnipaa. illeduismAm Airs jr,;41t5r1 ; miner.7
n,re ansTigre nanzT011.1HANI, KA ApenTiTs, WAsoMHAZ. 4HAA 5C;11;
v(1717)mit&
muds',
iarasi
W4
niGg
fiaKigAgii,:
iltsepA
Kt."
51
si
r
I
CO
www.dacoromanica.ro
tDIREAfNTEiviEtitgA SKITULTA POCROVULd4t
sus si pre ins6sT Sfanta Mona afire& Non*,(a) si child,
si acest prea Sfintit Ierarch Pachomie, carele acum, dupg, in-
temeierea Skitulul PocrovuluY, vietuia in monastirea Nem-
tului, abia all selpat la Pocrov. Si de acolo, umblAnd fugard
prin Ora Ungurescg,, si prestesi pre la Liov, si pre
la Horodinca, in vreme de cind Juni de dile, si mai inapo-
induse pe la monristirea Nemtului,si pre la Skitul
PocrovuluT, si v6dend cft este tot nepace in ors'ad dus cu
totul la Santa LavrA a PecerskiI Kievului. Si acolo alt fort
priimit de ocArmuirea Rosier cu mare dragoste,intro tote
odichnit si multemit.
El base, ci acolo In Kiev, petrecind nu'cT uTtit pre lorit d,
si pre prea dorita sa sihgatrie, ci infra tot kipul o cerceta, si
avea ingrijire despre mar bona a intemeiere. Decd[ in anul
1724, alt trimis de acolo un asezilmAnt, scris cu inseST mAna
sa, la skitul PocrovuluT, intru carele intre altele multe dice si
acestea : 'Prea A sfintitulur Mitropolit si tuturor iubitorilor
cde Dumnezet fratilor EpiscopT, carii stint acum, si caril
evor fi de scum inainte, si-prea luminatilor domni si dam-
ene, si tutulor blagorodnicilor boierr marl si mid, si tutu-
eror giupaneselor; si tuturor prea cuviosilor IgumenT, si Ie-
eromonachr, si monachi, si IgumenuluT, carele este acum,
psi tuturor fratilor si ucenicilor mei, si card vor fi si de
Nacurrilnainte, si tuturor negutatorilor, si tuturor pravos-
(a) IIiH1parapt is TrAmnirepe :ars, nadenscaw; npk csiign'inA
116,xrim1i, %itcnpic,KB iscrwARita C4,.1,sc4iiii*nomiritthrs1"A CHH.,
TeAnti liospittaAarr.Ka,.istrrps ;ATM!;NMI,anua :nHANA QA A064? Ta-
n1-41`11 AsnpsAiTiitonmina,qtrereTeir litmus/A, tittriergA
4
writtii7)qmireTnALIHNIITSA- FlOMAHOA917WH fit aATE AOKepri;
nt3Tbitslii) Mt8 AAA? TOT607;1% E4MH/11, C;HM, riineAt, WH raameniii via
)7,4/ tnixszWH Anti apt nicine WI; MHTOKAA THMHWiltarl.:M
,nCHILHOT AA 11011p06I Wit AM Tperrivrgrim:wicks :Ernifilm,.
nMeHlp; Mfpr7i11,1), MaM 60AHZIEHT : WH AM MI.pC A& &HOSAA 4O.Top, WM
nem sane, 114111AL ;KOMI, : WN 4M 3z6oariT biome, micoa canTamitol.
1114 4fai MAM .1110 FL AA X090 VINK. 41214NA 11.00117 A6P11 TOTS
NTOpit, Hi MeATZ rpeAa, up; cnipaa. illeduismAm Airs jr,;41t5r1 ; miner.7
n,re ansTigre nanzT011.1HANI, KA ApenTiTs, WAsoMHAZ. 4HAA 5C;11;
v(1717)mit&
muds',
iarasi
W4
niGg
fiaKigAgii,:
iltsepA
Kt."
51
si
r
I
CO
www.dacoromanica.ro
48kIDIREAINTEMEEttEA SKITULUT POCROVULd
"lavnicilor crescia -caril sAnt acum, si cariT vor fisi de
tacunr inainte, One in sfarsituf teriTMoldavie; tuturor me
grog, me. rog cu lacramt, si cu tota smereniea, pentru mila
4marelu1 Dumnezellmantuitorului nostru Iisus Christos,
tfiti milostivI si voitorT de bine acesteT Sfinte Biserict, si tu-
.
tturor fratilor, cariT traiescu acum acolo, si de acum inainte
tpene in sfarsit. Me rog Imperatulul marireT si adeveratu.
tlu/Dumnezedt Iisus Christos, pentru cariT vor milui, si von
voitorT de bine, acolo la Pocrovul PrecesteT,Trainor,
tsa'T iarte, sa'T miluesca Si sa'T izbavesca de tote scarbele, si
hOlele si nevoile, si sa afle mild la judetul lui Christos. Pen,
flu rugile PrecestiT, si a tuturor sfintilor, amin. Asijderea,
tpdrintilar, si fratilor7 si ucenicilor meT, cariT traesct acum
tacolo, si cariT vor trai si de acum inainte, One. in sfar-
situld teriT MoidavieT, satrimita Domnul nostru Iisus
Christos tota mils, si pace si mantuiret si ertare, sana-
ttate si rabdareliubovul, si credintanadejde. Si
cputerile ceresci, ingerescl, si 'tote cetele a tuturor sfin-
ttilor.. Si pre toV 'sfinta intru ajutorut tor, si darul si bla-
tgosloveniea Ierusalimului, sL al sfantului -munte al Si-
tnaiuluT, si al sfantuluT Munte al AthonuluT4 Si aLKievuluT.
'Si maT ales, mila, rugile, apararea, si, solirea prea curate
'de Dumneeu NascetOrei si pururea fecorti Markt sa fie
pururea cu Sfanta Biserica, si cu locul, si cu fratiT aceia
tin vect Si ruga, si blagosloveniea, a tutuor Area o sfinti-
ttilor pravoslavnicilor ArchiereT, din tota lumea, si a tutu
'ror crescinilor, si a nostra smeritd roga, si blagosloVenie
molitvd, asijderea sd fie, cu Biserica, si cu fratiT, in locul
tacela,_ One in sfarsit, arnin.,,Si. altele multe zice intru acea
dika, tot pentru acest skit al P ocrevulul. Pre care; trimiten-
du-o Irnpreuna cu alte htcruri biselieresd laroOnastiress-
Nenatulni, si la skitul Poerevuluf, prin_ niece ucenict aT sal
nu dupe milt& vreme) eel mutat cittreDomnul, acolo In
SfAnta lavra pecersca a Kievtilui.
(Sarolitul in iungrn1 viitor).
si
'fi
le
'
si
Si
.0
.si
www.dacoromanica.ro
"lavnicilor crescia -caril sAnt acum, si cariT vor fisi de
tacunr inainte, One in sfarsituf teriTMoldavie; tuturor me
grog, me. rog cu lacramt, si cu tota smereniea, pentru mila
4marelu1 Dumnezellmantuitorului nostru Iisus Christos,
tfiti milostivI si voitorT de bine acesteT Sfinte Biserict, si tu-
.
tturor fratilor, cariT traiescu acum acolo, si de acum inainte
tpene in sfarsit. Me rog Imperatulul marireT si adeveratu.
tlu/Dumnezedt Iisus Christos, pentru cariT vor milui, si von
voitorT de bine, acolo la Pocrovul PrecesteT,Trainor,
tsa'T iarte, sa'T miluesca Si sa'T izbavesca de tote scarbele, si
hOlele si nevoile, si sa afle mild la judetul lui Christos. Pen,
flu rugile PrecestiT, si a tuturor sfintilor, amin. Asijderea,
tpdrintilar, si fratilor7 si ucenicilor meT, cariT traesct acum
tacolo, si cariT vor trai si de acum inainte, One. in sfar-
situld teriT MoidavieT, satrimita Domnul nostru Iisus
Christos tota mils, si pace si mantuiret si ertare, sana-
ttate si rabdareliubovul, si credintanadejde. Si
cputerile ceresci, ingerescl, si 'tote cetele a tuturor sfin-
ttilor.. Si pre toV 'sfinta intru ajutorut tor, si darul si bla-
tgosloveniea Ierusalimului, sL al sfantului -munte al Si-
tnaiuluT, si al sfantuluT Munte al AthonuluT4 Si aLKievuluT.
'Si maT ales, mila, rugile, apararea, si, solirea prea curate
'de Dumneeu NascetOrei si pururea fecorti Markt sa fie
pururea cu Sfanta Biserica, si cu locul, si cu fratiT aceia
tin vect Si ruga, si blagosloveniea, a tutuor Area o sfinti-
ttilor pravoslavnicilor ArchiereT, din tota lumea, si a tutu
'ror crescinilor, si a nostra smeritd roga, si blagosloVenie
molitvd, asijderea sd fie, cu Biserica, si cu fratiT, in locul
tacela,_ One in sfarsit, arnin.,,Si. altele multe zice intru acea
dika, tot pentru acest skit al P ocrevulul. Pre care; trimiten-
du-o Irnpreuna cu alte htcruri biselieresd laroOnastiress-
Nenatulni, si la skitul Poerevuluf, prin_ niece ucenict aT sal
nu dupe milt& vreme) eel mutat cittreDomnul, acolo In
SfAnta lavra pecersca a Kievtilui.
(Sarolitul in iungrn1 viitor).
si
'fi
le
'
si
Si
.0
.si
www.dacoromanica.ro
AL. VanEA DISOURSZ
al
Santului Ion Chrisostom
contra
Adversarilor Yletel monastice
(TRADUCTIIINE DE PROTOSYNOELIIL GHERASIM SAFFIR N)
Ne reMatie Inca de a doriVinge pre parintil dredincios/
ca nu trebue sa se decrateirtitnicl al petsOnelor earl at ire-
demtia pfe copiit lor ca sa "iimbratiseze writ gent' de vieta
aprobatt de Donmult. Cu adeveratti, stInternt, in primej-
did de, a yedea acesnl disdurst hefolositort, s'al't cum di-
ce= de durarid; adjungaridd la tint resultatt opust. Am
iiiteadevert, ca legile ruptel riu tie obligati de a ne Int-
area ett Oren, si ca sinful Paxrecomand6ndt de a nu ju-
daa cietaf ire fraft nosfri cer din lauatrd, tie lasa liberl
deTri Ju'a la fl prlu ceY dirt afara. Dar se pare ca not
rildrearh fi,linutT de a descinde cu -ceI d'antai6 in arena ;
cad, data se pares rusinost, rriai inainte de precedentul
diSctir'st, de a discuta acest subiectt cu un cresting, se va
acest Mornenrcti muitt malGurti n'ar rosi
crediriciosult de a ages ftebuInta de exhortatitni i'ntr'o ces'
dune in care insusI unilnectedinciost a foga reaust N ta-
cere? Ce_sa facemt afanicT?. Vom tacea, remand-vomt cu
gura irictrisa? Nu, de sigurt. DacA cine-va ar garanta pen-
tru viitort, darca Tie ar arataca de acumt niminea
va mil reinnoi &este urrriari Indrasnete, si not am re-
int1I i replailst, §i arn lasa tot treeutulut sa se inimormen-
tezo hi IITfOrd. Dar, Mind -ca nu exist& in partea adista
o gaeartra sulitienta, neYoIa este de a re6ure ht limbagiult
4
pdttefftmutt/.
lamsuritil
nicT-
www.dacoromanica.ro
al
Santului Ion Chrisostom
contra
Adversarilor Yletel monastice
(TRADUCTIIINE DE PROTOSYNOELIIL GHERASIM SAFFIR N)
Ne reMatie Inca de a doriVinge pre parintil dredincios/
ca nu trebue sa se decrateirtitnicl al petsOnelor earl at ire-
demtia pfe copiit lor ca sa "iimbratiseze writ gent' de vieta
aprobatt de Donmult. Cu adeveratti, stInternt, in primej-
did de, a yedea acesnl disdurst hefolositort, s'al't cum di-
ce= de durarid; adjungaridd la tint resultatt opust. Am
iiiteadevert, ca legile ruptel riu tie obligati de a ne Int-
area ett Oren, si ca sinful Paxrecomand6ndt de a nu ju-
daa cietaf ire fraft nosfri cer din lauatrd, tie lasa liberl
deTri Ju'a la fl prlu ceY dirt afara. Dar se pare ca not
rildrearh fi,linutT de a descinde cu -ceI d'antai6 in arena ;
cad, data se pares rusinost, rriai inainte de precedentul
diSctir'st, de a discuta acest subiectt cu un cresting, se va
acest Mornenrcti muitt malGurti n'ar rosi
crediriciosult de a ages ftebuInta de exhortatitni i'ntr'o ces'
dune in care insusI unilnectedinciost a foga reaust N ta-
cere? Ce_sa facemt afanicT?. Vom tacea, remand-vomt cu
gura irictrisa? Nu, de sigurt. DacA cine-va ar garanta pen-
tru viitort, darca Tie ar arataca de acumt niminea
va mil reinnoi &este urrriari Indrasnete, si not am re-
int1I i replailst, §i arn lasa tot treeutulut sa se inimormen-
tezo hi IITfOrd. Dar, Mind -ca nu exist& in partea adista
o gaeartra sulitienta, neYoIa este de a re6ure ht limbagiult
4
pdttefftmutt/.
lamsuritil
nicT-
www.dacoromanica.ro
soAL{! TREILEA DISCURS
persuasiunei. Daca va intalni suflete atacate de acesta b61A,
limbagiulu nostru valucra asupra for cu eficacitatea de care
este susceptibile. Daca, din contra, acesta bOla nu mar face
victime, nor voma fi adjunsa la capatult dorinielor nos-
tre. Precum medicil, dup,Ice at preparatu remediile nece-
sank bolnavulul, trebue sa doresca ca sä nu fia nice -o tre-
buir4a de densele-, de asemenea §i nor dorimt cu sinceri-
tate ca niminea din fratii no§tri sa nu alba trebuinta de a-
ceste sfatuiri. Era dacA u trebuinta de densele, ceea-cesA
nu dea Dumneclet, atunci le va fi lesne, dupe 4icAtorea cu-
noscuta, de a intreprinde 0 a doua traversare.
Prin urmare, sa nu refusamt credinciosuluT cAruia avemti
sa ne adrestna, nici-una chin conditiunile ce am acordath
necredinciosulul. SA 'I fia intru tote asemenea, afara de re-
ligiune. SA se intristeze ca elt, sa se tevAlesca la piciorele
lumil, sa -s1 arate capult albitu., batranetea sa, isolarea sa, §i sa
lucrecie prin tote milOcele de felula acesta a aduce la culme
indignatiunea judecatoriloru. Dar ce dicta ? noravema
aid a invoca judecata ornenilort. Acesta credinciosil a au-
dita ceia-ce omeni plini de Spiritula luT Dumnecleil ne -au
invAtata relativa de teribilula_§i infricopbilult tribunala in-
naintea cAruia ne vom presenta la eOrea din acesta vietA.
SA ne representam, mar presus de tote, acea di teribile,
acelu foc rostogolindu-se ca valurile until fluvitl imenst,
acele ilacAri care nu se vora stinge nici-o-data, razele SO-
relui intunecate, Luna acoperita, stelele -cacienda din cerurT,
cerurile inseqi stringandu-se ca una corta, puterile cerescT
clatite,pAmentul grOznica cutremurandu-se §i inteunt
felts de ferbere universals, trompetele tramitandu-0 una al-
teia sunetul 16r lugubru, ingerii cutrierAnda in tote sensu-
rile globul nostru, pre judecatorul supremo ivindu-se cu
-militiele canurmecIA, milionele de spirite cart stinta in
presenta sa si legiunile mar numerose Inca cartservesct,
stindatclula strelucitortt care la precede, tronula sea a§e-
data, cirtile deschise, gloria neapropiabile Care iacougiora
pre judecatorul universuluisa ne presiatam vocea sa
ale card accente to patruwdu d'e gr6z11 si de spatma) §i.care
nulnal
`lit
'it
;
www.dacoromanica.ro
persuasiunei. Daca va intalni suflete atacate de acesta b61A,
limbagiulu nostru valucra asupra for cu eficacitatea de care
este susceptibile. Daca, din contra, acesta bOla nu mar face
victime, nor voma fi adjunsa la capatult dorinielor nos-
tre. Precum medicil, dup,Ice at preparatu remediile nece-
sank bolnavulul, trebue sa doresca ca sä nu fia nice -o tre-
buir4a de densele-, de asemenea §i nor dorimt cu sinceri-
tate ca niminea din fratii no§tri sa nu alba trebuinta de a-
ceste sfatuiri. Era dacA u trebuinta de densele, ceea-cesA
nu dea Dumneclet, atunci le va fi lesne, dupe 4icAtorea cu-
noscuta, de a intreprinde 0 a doua traversare.
Prin urmare, sa nu refusamt credinciosuluT cAruia avemti
sa ne adrestna, nici-una chin conditiunile ce am acordath
necredinciosulul. SA 'I fia intru tote asemenea, afara de re-
ligiune. SA se intristeze ca elt, sa se tevAlesca la piciorele
lumil, sa -s1 arate capult albitu., batranetea sa, isolarea sa, §i sa
lucrecie prin tote milOcele de felula acesta a aduce la culme
indignatiunea judecatoriloru. Dar ce dicta ? noravema
aid a invoca judecata ornenilort. Acesta credinciosil a au-
dita ceia-ce omeni plini de Spiritula luT Dumnecleil ne -au
invAtata relativa de teribilula_§i infricopbilult tribunala in-
naintea cAruia ne vom presenta la eOrea din acesta vietA.
SA ne representam, mar presus de tote, acea di teribile,
acelu foc rostogolindu-se ca valurile until fluvitl imenst,
acele ilacAri care nu se vora stinge nici-o-data, razele SO-
relui intunecate, Luna acoperita, stelele -cacienda din cerurT,
cerurile inseqi stringandu-se ca una corta, puterile cerescT
clatite,pAmentul grOznica cutremurandu-se §i inteunt
felts de ferbere universals, trompetele tramitandu-0 una al-
teia sunetul 16r lugubru, ingerii cutrierAnda in tote sensu-
rile globul nostru, pre judecatorul supremo ivindu-se cu
-militiele canurmecIA, milionele de spirite cart stinta in
presenta sa si legiunile mar numerose Inca cartservesct,
stindatclula strelucitortt care la precede, tronula sea a§e-
data, cirtile deschise, gloria neapropiabile Care iacougiora
pre judecatorul universuluisa ne presiatam vocea sa
ale card accente to patruwdu d'e gr6z11 si de spatma) §i.care
nulnal
`lit
'it
;
www.dacoromanica.ro
dONTRA ADVEILSARIthit VIRTE1 MONASTICE51
tramite pre unit in focul preparatt diavolului si ingerilor
set; Inchide altora, cu tote ostenelele feciarei, 14a ceruluit
ordonesla ministrilor set, sat de a aduna grauntele cell ret
§i de a IA arunca in coptort, sat de a pune pre culpabiti
in fiere, de a 'I prapastui cu manele legate la spate in intu-
nerecul celt mat din afara, §i de a 'I da la nesuferite scra)-
niri de dinti,qi care otarasce in fine cele mat grele si cele
ma/ violenti peclepse acestuia, din causa privirilor sale ne-
ru§inate, aceluia, din causa necuviinciUsei sale veselil, unuia,
pentru a va fi condemnatt pre aprOpele set cu, uprinta,
altuia, pentru Ca va fi pronuntatt numal vre-o vorba de
ret., Este insu0 judeeatorul chl4matt a pronunta aceste in-
frico§atore sentinte care, prin cuventu set expressame-
nintatort, ne face cunoscute pedepsele inevttabilt reservate
fia-careia din aceste crime, Eca dar tribunalul inaintea ca-
ruia va irebui ca sa ne infatipmttoil dupe acesta vie-
;a; in cliva care va lumina negreOtt pentru not, qi care va
pune cu desaverOre in vedela tote lucrurile, cuvintele, fap-
tele §i pend Mart -qi cugetele.
2. Ore-care lucrurl treed acumaoclaii ncfri ca u06re,
pre cart cu tote acestea le vomli expia atuncia inreunt
modt teribile ; atata vat. de rigurOsa socotela ce suveranult
judecatort ne va cere §i despre mantuirea apropelui §i des-
prema-ntuirea nOstra LAstt-felt Paul ne recomanda fail in-
cetare de a cauta nu numal propriele nostre ititerese, dar
inca qi pre acelea ale fratilor no§tri. Elu adresec,la viT mus-
trari Corintenilort pentru ca, in loci de a se ocupa cu in-
terest si grife de fratele for criminalt, nu-§i dedese-silintele
de a se ocupa de acesta plaga uriciOsa. In epistolacatre
Galatenl, el clicea :(Fratii met, daca vre- tinultt dintre vol
ar cadea prin ,surprindere in pecatu, voi care sOnteti spiri-
tuali, avetrgrije de a-lt radica.,Galat., VI,; I Corint., X,
24. Tots' asemenea sfaturl da si Tessalonicianilort cand le
scriea ; tedificati-ve unit pre altil precum §i faceti. MustratT
pre cei fere de oranduiala, xnangaiati pre cel putini la su-
flett, sprijiniti preceiiitT indelungt-rabdatori spre
totti I Tessal., V, 11 -14. Ar fi pututu cine-va sa vorbesca
i
in
slab,
Cu
Se.
www.dacoromanica.ro
tramite pre unit in focul preparatt diavolului si ingerilor
set; Inchide altora, cu tote ostenelele feciarei, 14a ceruluit
ordonesla ministrilor set, sat de a aduna grauntele cell ret
§i de a IA arunca in coptort, sat de a pune pre culpabiti
in fiere, de a 'I prapastui cu manele legate la spate in intu-
nerecul celt mat din afara, §i de a 'I da la nesuferite scra)-
niri de dinti,qi care otarasce in fine cele mat grele si cele
ma/ violenti peclepse acestuia, din causa privirilor sale ne-
ru§inate, aceluia, din causa necuviinciUsei sale veselil, unuia,
pentru a va fi condemnatt pre aprOpele set cu, uprinta,
altuia, pentru Ca va fi pronuntatt numal vre-o vorba de
ret., Este insu0 judeeatorul chl4matt a pronunta aceste in-
frico§atore sentinte care, prin cuventu set expressame-
nintatort, ne face cunoscute pedepsele inevttabilt reservate
fia-careia din aceste crime, Eca dar tribunalul inaintea ca-
ruia va irebui ca sa ne infatipmttoil dupe acesta vie-
;a; in cliva care va lumina negreOtt pentru not, qi care va
pune cu desaverOre in vedela tote lucrurile, cuvintele, fap-
tele §i pend Mart -qi cugetele.
2. Ore-care lucrurl treed acumaoclaii ncfri ca u06re,
pre cart cu tote acestea le vomli expia atuncia inreunt
modt teribile ; atata vat. de rigurOsa socotela ce suveranult
judecatort ne va cere §i despre mantuirea apropelui §i des-
prema-ntuirea nOstra LAstt-felt Paul ne recomanda fail in-
cetare de a cauta nu numal propriele nostre ititerese, dar
inca qi pre acelea ale fratilor no§tri. Elu adresec,la viT mus-
trari Corintenilort pentru ca, in loci de a se ocupa cu in-
terest si grife de fratele for criminalt, nu-§i dedese-silintele
de a se ocupa de acesta plaga uriciOsa. In epistolacatre
Galatenl, el clicea :(Fratii met, daca vre- tinultt dintre vol
ar cadea prin ,surprindere in pecatu, voi care sOnteti spiri-
tuali, avetrgrije de a-lt radica.,Galat., VI,; I Corint., X,
24. Tots' asemenea sfaturl da si Tessalonicianilort cand le
scriea ; tedificati-ve unit pre altil precum §i faceti. MustratT
pre cei fere de oranduiala, xnangaiati pre cel putini la su-
flett, sprijiniti preceiiitT indelungt-rabdatori spre
totti I Tessal., V, 11 -14. Ar fi pututu cine-va sa vorbesca
i
in
slab,
Cu
Se.
www.dacoromanica.ro
StALIT' ThEIL?A IIPSCURS13
astt-felt 1 Si ce iii servesce mie de aocupa de manta-
irea altuia ? Piave cine va voi ;_mantuiesca-se cinevaputea;
acesta nu me privesce intru nimica. Ceea-ce me privesce,
stint4. propriele mele afacerl. Pentru a preveni acestd lim-
bagit si a nabusi nisce sentimente atatt de barbare si neu-
mane, Apostolulu ne -au aretatt acesteelt ne -au sem-
nalatt obligatiunea de a sacrifica multe din avantagieFe nos-
tre- personale pentru interesile si mantuirea fratiloru nostri,
si au intinst acesta obligatiune preste tote vieta sa. Scriindt
catre Romani elt le recomanda cMdurost grijea asupra a-
testul punctu si cere cu sfatuire celort tari_de a sprijini ne-
putintele celort slab! -si de a lua in ingrijire mantuirea lor.
Este ad-everat ca Intr'acest -pasagitIntrebuiniecIA for-
ma indemna'riT si a -sfatuirii. Dar, inteunt alto loct elt vor-
besce ucenicilort sei-eu -cea mai mare. energia. A neglige
_mantuirea fratilort nostri este, dupe parerea sa, a pecattii
contra chiar a lul Christost, si a resturna biserica lub Dum-
neclet. Si, intru acesta, elt vorbesce nu din propria sa au-
toritate, ci dupe invetamintele InvetAtorului set. I Corint.
VIII, 12. Fiiult lul Dumneclet ml ne -au ILisatt ea sa nu.scimd
importanta acestel obligatiuni, si-elt area in acesti terment.
pedepsa teribile la care ne ar expune violarea lege sole ;
tDecti cine-va scandaliseza pre unult din acesti mid, mai
de folost IT este caspanzure o 1)&1T-de mOra la gra-
mazultiluisa se arunce in adencult mhrei., Matt., XVIII,
6. Servitorulu care intorse talentult ce primise fu pedepsitt,-
nu pentru -cX negligiase- interesile sole propriiy ei pentru ea
neglegiase interesile apropelui.
Pentru acesta, in zadar -am regulaperfectiune faptele
vietii nostre, nu vonuu trage din ele nici unt folost deco nu
vomu observa acest& preceptO, a carui calcare este de--a-
junst pentru. a ne. da in prapastiainfernuluf. Dupe. cum
nici -o ratiune nuva mantui pre ornenii tars, putenda sa a-
jute pre apropele in_ necesitatile see corpurali, vort fi re-
fusatt de a o face, si acesti Cline/112 de ar-fi pazitt cu exac-
titate feciOria, vonu fi totusi exlusi din. camera de mint& ;
de asemenea,cu atatu mai multu, Mantuirea sufletelart
The
legit;
ell
salt
§i
www.dacoromanica.ro
astt-felt 1 Si ce iii servesce mie de aocupa de manta-
irea altuia ? Piave cine va voi ;_mantuiesca-se cinevaputea;
acesta nu me privesce intru nimica. Ceea-ce me privesce,
stint4. propriele mele afacerl. Pentru a preveni acestd lim-
bagit si a nabusi nisce sentimente atatt de barbare si neu-
mane, Apostolulu ne -au aretatt acesteelt ne -au sem-
nalatt obligatiunea de a sacrifica multe din avantagieFe nos-
tre- personale pentru interesile si mantuirea fratiloru nostri,
si au intinst acesta obligatiune preste tote vieta sa. Scriindt
catre Romani elt le recomanda cMdurost grijea asupra a-
testul punctu si cere cu sfatuire celort tari_de a sprijini ne-
putintele celort slab! -si de a lua in ingrijire mantuirea lor.
Este ad-everat ca Intr'acest -pasagitIntrebuiniecIA for-
ma indemna'riT si a -sfatuirii. Dar, inteunt alto loct elt vor-
besce ucenicilort sei-eu -cea mai mare. energia. A neglige
_mantuirea fratilort nostri este, dupe parerea sa, a pecattii
contra chiar a lul Christost, si a resturna biserica lub Dum-
neclet. Si, intru acesta, elt vorbesce nu din propria sa au-
toritate, ci dupe invetamintele InvetAtorului set. I Corint.
VIII, 12. Fiiult lul Dumneclet ml ne -au ILisatt ea sa nu.scimd
importanta acestel obligatiuni, si-elt area in acesti terment.
pedepsa teribile la care ne ar expune violarea lege sole ;
tDecti cine-va scandaliseza pre unult din acesti mid, mai
de folost IT este caspanzure o 1)&1T-de mOra la gra-
mazultiluisa se arunce in adencult mhrei., Matt., XVIII,
6. Servitorulu care intorse talentult ce primise fu pedepsitt,-
nu pentru -cX negligiase- interesile sole propriiy ei pentru ea
neglegiase interesile apropelui.
Pentru acesta, in zadar -am regulaperfectiune faptele
vietii nostre, nu vonuu trage din ele nici unt folost deco nu
vomu observa acest& preceptO, a carui calcare este de--a-
junst pentru. a ne. da in prapastiainfernuluf. Dupe. cum
nici -o ratiune nuva mantui pre ornenii tars, putenda sa a-
jute pre apropele in_ necesitatile see corpurali, vort fi re-
fusatt de a o face, si acesti Cline/112 de ar-fi pazitt cu exac-
titate feciOria, vonu fi totusi exlusi din. camera de mint& ;
de asemenea,cu atatu mai multu, Mantuirea sufletelart
The
legit;
ell
salt
§i
www.dacoromanica.ro
CONTRA NDVErsZARILORNIETEI MONASTICE53
iiindt de o oraine cumultu mat inaltar o sOrta nefericita
va fi partea acelora cart nu se yorl fi conformatl ,aceste1
legs atatO deimportante. DumnezeU nu al treatt pre oml
pentru a se ocupa numal de ell insust, ci pentru a se ocupa
si de Omenii set. De acolea numele de lumina pre care Paula
ilu da credinciosiloru, Filipp., II,15, aretandl cu modulo
acesta ca &data datort de a se face folositort apropelut ; cacT1
o lumina care s'ar lumina numat pre ea insaST n'ar fi o lu-
mina. Astl-fell ell declara pre chrestinit cart nu se ingri-
jescu de mantuirea apt-ape-WI mat rel de catty idolatriT : (011
cine, dice ell, nu ports grije de at set, si mat alesu de ai car
set, sole, eau lepadatt de credinta; 9i este mat rel de cat it
unti necredinciosu., I Timot., V, 8, Ce trebue sa intelegeml
prin aceste cuvinte : mu pOrta grije Ps Vede-vomt aci distri-
butiunea lucruriloru rtecesarie yield ; catl pentru mine, so-
cotesct ca este acolea cestiunea de grija sufletuluT. Dea
pretincit contrariult, nu vet face de catl sa intarescl causa
mea. Inteadevert, decd apostolull privesce ca mat reu de
catt unt't idolatrul si condamna la vednice munci pre_ cre-
dinciosull care neglege de a da fratelut sets nutrimentul
din fia-care di, ce va deveni acela care neglege o datoria de-
o importanta cu multlconsiderabila
3. Acestl principit stabilitt, sa ne aplicaml_ a apretia di-
versele grade de gravitate ce pOte lua asupra-st acestl pa-
catt ; si, printr'o progresiune treptata, sa stabiliml ca nein-
grijirea de mantuirea propriilord nostri copiieste gradulu
cell mat inaltt, si ajunge ca sa clicernt asa la culmea fara de
lege. Considerate in primulti set grade de reutate, de per-
versitate si de invertosare, neglignta are de obiectu pre a.
micii nostri; -sal mat bike sa ,ne eoboreml Inca si mat josh.
Erato, nu scil cumoa treel cu desaversire suptl tIcere ca
legea data de Domnull Iudeiloru nu 'T lasa libert de a ne-
glege animalile de povaralor, orT de aril fi
fostl cadute, on de le art fi -gasitd retaciteprimul casti
legea 'T obliga de_-a le redica in al_doilea, de a-le intOrce.
Gradult cell mat de jost de reutate side crud, ire va ft-du
negligenta in privinta animalilorl de povara sdu a turme-
ma/
'T
:in
www.dacoromanica.ro
iiindt de o oraine cumultu mat inaltar o sOrta nefericita
va fi partea acelora cart nu se yorl fi conformatl ,aceste1
legs atatO deimportante. DumnezeU nu al treatt pre oml
pentru a se ocupa numal de ell insust, ci pentru a se ocupa
si de Omenii set. De acolea numele de lumina pre care Paula
ilu da credinciosiloru, Filipp., II,15, aretandl cu modulo
acesta ca &data datort de a se face folositort apropelut ; cacT1
o lumina care s'ar lumina numat pre ea insaST n'ar fi o lu-
mina. Astl-fell ell declara pre chrestinit cart nu se ingri-
jescu de mantuirea apt-ape-WI mat rel de catty idolatriT : (011
cine, dice ell, nu ports grije de at set, si mat alesu de ai car
set, sole, eau lepadatt de credinta; 9i este mat rel de cat it
unti necredinciosu., I Timot., V, 8, Ce trebue sa intelegeml
prin aceste cuvinte : mu pOrta grije Ps Vede-vomt aci distri-
butiunea lucruriloru rtecesarie yield ; catl pentru mine, so-
cotesct ca este acolea cestiunea de grija sufletuluT. Dea
pretincit contrariult, nu vet face de catl sa intarescl causa
mea. Inteadevert, decd apostolull privesce ca mat reu de
catt unt't idolatrul si condamna la vednice munci pre_ cre-
dinciosull care neglege de a da fratelut sets nutrimentul
din fia-care di, ce va deveni acela care neglege o datoria de-
o importanta cu multlconsiderabila
3. Acestl principit stabilitt, sa ne aplicaml_ a apretia di-
versele grade de gravitate ce pOte lua asupra-st acestl pa-
catt ; si, printr'o progresiune treptata, sa stabiliml ca nein-
grijirea de mantuirea propriilord nostri copiieste gradulu
cell mat inaltt, si ajunge ca sa clicernt asa la culmea fara de
lege. Considerate in primulti set grade de reutate, de per-
versitate si de invertosare, neglignta are de obiectu pre a.
micii nostri; -sal mat bike sa ,ne eoboreml Inca si mat josh.
Erato, nu scil cumoa treel cu desaversire suptl tIcere ca
legea data de Domnull Iudeiloru nu 'T lasa libert de a ne-
glege animalile de povaralor, orT de aril fi
fostl cadute, on de le art fi -gasitd retaciteprimul casti
legea 'T obliga de_-a le redica in al_doilea, de a-le intOrce.
Gradult cell mat de jost de reutate side crud, ire va ft-du
negligenta in privinta animalilorl de povara sdu a turme-
ma/
'T
:in
www.dacoromanica.ro
54AI.$ TREILEA DISCURSti
lert in suferinta ale inimicilort nostri. Al doilea gradt va fi
negligenta in privinta chTar a inimicilort nostri, pecatt care
intrece cu atat mai multt in gravitate pre cell precedinte,
cu cat omul coversesce maT multi pre bruta in demnitate.
Al treilea consiste intru a dispretia pre fratiT nostri, &Tar si,
atunci cand ei ne ar fi necunoscutT ;gal patrulea privesce
pre omenii caser nOstre ; al cincilea se produce cand perde-
rea sufletulul for ne afla tots ,asa de nesimtitorT ca si trebu-
intile for corpuralT; at seselea exists cand acesta nesimti-
ciune se intinde la perderea propriilorti nostri copii ; al sep-
telea, cand nu ne damt ostenela de a cauta persOne capa-
bile de a se ocupa de mantuirea lord.; al optulea, cand ne
declaramt adversarii acelora carT se ocupa de acesta din
propria for pornire, si cand le redicamt obstacule; al nou-
lea in fine, cand, nemultamiti de a le redica obstacule, le
facemt pre facia resbelt. Deca ,primul, al doilea si at ,trei-
lea din aceste grade simtu urmate de o atat de infricosabile
pedepsa, ce'pedepsa va fi partea gradulul celul mal inaItt
din tote, al celul at noulea la care vol at1 ajunst ? Dar pen-
tru ce sa-T otarimt al not lea rangt ; drf pre al decelea, pre
at un-spre-dece-lea, ca nu vel gresi nici-de-cum. Cum ace-
sta? Pentru ca acesta gresela este mai grava de cat tote
ceielalte, au mime prin ea insasT, ci si din causa epocel in
care traimt.Ce voescl sa 4icf, din causa epocel in care
traimt ?Voiescil sa zict ca, comitandt asta-di aceleasi
far& de legs ca si Iudeii tinuti alts data la observarea legeT
mosaice, ne atragemt pedepse cu multi maT teribile; si a-
cesta, peitru ca noT am fostt favorisati de o gratin cumultt
mai abundanta, iuminati de o Invetatura cu multt maT per-
fecta, inaltail la o demnitate cu multi _mal insemnata. A-
cesta crima fiind 'mai grave, si prin propria sa natura, si
din causa epocel in care traimt, gandesce-te la flacarile res-
bunatore ce ea va atrage pre caDult lucratorilort WA de
leg 1
Nu crede ca rationezt astd-felt fore temeit. iTivoit cita
fapte'11 vort proba ca propriele nOstre afacerY in za-
darconduse inteunt modt neimputabil, de indata
earl
santa
www.dacoromanica.ro
lert in suferinta ale inimicilort nostri. Al doilea gradt va fi
negligenta in privinta chTar a inimicilort nostri, pecatt care
intrece cu atat mai multt in gravitate pre cell precedinte,
cu cat omul coversesce maT multi pre bruta in demnitate.
Al treilea consiste intru a dispretia pre fratiT nostri, &Tar si,
atunci cand ei ne ar fi necunoscutT ;gal patrulea privesce
pre omenii caser nOstre ; al cincilea se produce cand perde-
rea sufletulul for ne afla tots ,asa de nesimtitorT ca si trebu-
intile for corpuralT; at seselea exists cand acesta nesimti-
ciune se intinde la perderea propriilorti nostri copii ; al sep-
telea, cand nu ne damt ostenela de a cauta persOne capa-
bile de a se ocupa de mantuirea lord.; al optulea, cand ne
declaramt adversarii acelora carT se ocupa de acesta din
propria for pornire, si cand le redicamt obstacule; al nou-
lea in fine, cand, nemultamiti de a le redica obstacule, le
facemt pre facia resbelt. Deca ,primul, al doilea si at ,trei-
lea din aceste grade simtu urmate de o atat de infricosabile
pedepsa, ce'pedepsa va fi partea gradulul celul mal inaItt
din tote, al celul at noulea la care vol at1 ajunst ? Dar pen-
tru ce sa-T otarimt al not lea rangt ; drf pre al decelea, pre
at un-spre-dece-lea, ca nu vel gresi nici-de-cum. Cum ace-
sta? Pentru ca acesta gresela este mai grava de cat tote
ceielalte, au mime prin ea insasT, ci si din causa epocel in
care traimt.Ce voescl sa 4icf, din causa epocel in care
traimt ?Voiescil sa zict ca, comitandt asta-di aceleasi
far& de legs ca si Iudeii tinuti alts data la observarea legeT
mosaice, ne atragemt pedepse cu multi maT teribile; si a-
cesta, peitru ca noT am fostt favorisati de o gratin cumultt
mai abundanta, iuminati de o Invetatura cu multt maT per-
fecta, inaltail la o demnitate cu multi _mal insemnata. A-
cesta crima fiind 'mai grave, si prin propria sa natura, si
din causa epocel in care traimt, gandesce-te la flacarile res-
bunatore ce ea va atrage pre caDult lucratorilort WA de
leg 1
Nu crede ca rationezt astd-felt fore temeit. iTivoit cita
fapte'11 vort proba ca propriele nOstre afacerY in za-
darconduse inteunt modt neimputabil, de indata
earl
santa
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARILOR VIETa MONASTIC65,
ce vomd neglege mantturea copiilord nostri, stintemt
pusT la o sentinta de condemnatiune. ExempluL ce am sa
aducd nu este-de la mine ;elt este coprinsd in dumneze-
eseile .ScripturI. Era la Iudef unit preotU, emu plind de
moderatiune si de onestitate, a nume Eli. Acestd preotD a-
yea doT fiT. Vezendu pre fiiT seT ca umbla in calea vitiuluT,
eld nu-T tinu de red si_nu-I impedica, sad si deca o facu, nu
o facu cu vigorea necesara. Vitiele fiilord seT erad desfra-
narea, necumpatarea. Mai inainte chTar de a oferi DomnuluT
carnea victimelort, si de a se fi consumatd sacrificiuld, et
intrebuintad dintr'insele la masa lox. I. Reg., II, 16. Infor-
mandu-se de acesta, parintele nu-T pedepsi; ci incerca de
a-T departa prin sfaturile stile de la acesta cale, si be vorbia,
adese in acestI termenT :facetT asa, fiiI meT, nu facets
asa. Ceea-ce aucId vorbindu-se de voT nu este bine ; cad
voT impedecatT poporuld de a servi pre DomnulU. Deca und
mud ofenseza pre altd ornt, se va aduce pentru eld rugaciune
DomnuluT; darn decd omulofenseza preDumnezeul se; cine
se va rugapentru densulti ?) I Reg., II, 24. De sigurueraacolea
und limbagid capabile, prin gravitatea si noblettasea, de a a-
duce pre and spiritd cirept la sentimente m al bune. El face cu-
noscuta crima,arata caracteriul odiosd, semnalOzdpedepsa
nesuferita psi groznica -careeste reservata. Si cn tote acestea
pentru ca nu facu totti ceea ce putea sa faca, Ili fu coplesitd
de ruins fiilord seT. Elu ar fi trebuitti sa intrebuinteze in pri-
vinta lord amerintarile, sa be interzica presenta sa, sa met--
ga chTar 'Ana la pedepse si sa-T faca sa simta greutatea in-
dignaciund sale. Neluand nici tina din aceste mesure, Pum-
nezet slit considers ca pre inimicult set. st aid flilor sa;
din cause indulgence/ stile nescusabile, se- perdu
si copiil luT cu densuld. Asculta ce 'I zise Domnul, dera nu,
nu se adresist catra eld de a dreptult,. elti ild socotia ne-
demnd de-a auc,li und -cuventd din gura sa. Astd-f0, ca
land servitord a carui gresela trece preste orT-ce limits, IT
vestesce printr'unu aid treile nenorocirile ce ad se-1 ajunga,
One la acestu punctd Dumnezed se iritase contra luT. As-
tilta Ora ceea cg zice eta. ucenicului ton jrivinta invetato-g
elt-
'Nu
'1
'1
sisi ell,
www.dacoromanica.ro
ce vomd neglege mantturea copiilord nostri, stintemt
pusT la o sentinta de condemnatiune. ExempluL ce am sa
aducd nu este-de la mine ;elt este coprinsd in dumneze-
eseile .ScripturI. Era la Iudef unit preotU, emu plind de
moderatiune si de onestitate, a nume Eli. Acestd preotD a-
yea doT fiT. Vezendu pre fiiT seT ca umbla in calea vitiuluT,
eld nu-T tinu de red si_nu-I impedica, sad si deca o facu, nu
o facu cu vigorea necesara. Vitiele fiilord seT erad desfra-
narea, necumpatarea. Mai inainte chTar de a oferi DomnuluT
carnea victimelort, si de a se fi consumatd sacrificiuld, et
intrebuintad dintr'insele la masa lox. I. Reg., II, 16. Infor-
mandu-se de acesta, parintele nu-T pedepsi; ci incerca de
a-T departa prin sfaturile stile de la acesta cale, si be vorbia,
adese in acestI termenT :facetT asa, fiiI meT, nu facets
asa. Ceea-ce aucId vorbindu-se de voT nu este bine ; cad
voT impedecatT poporuld de a servi pre DomnulU. Deca und
mud ofenseza pre altd ornt, se va aduce pentru eld rugaciune
DomnuluT; darn decd omulofenseza preDumnezeul se; cine
se va rugapentru densulti ?) I Reg., II, 24. De sigurueraacolea
und limbagid capabile, prin gravitatea si noblettasea, de a a-
duce pre and spiritd cirept la sentimente m al bune. El face cu-
noscuta crima,arata caracteriul odiosd, semnalOzdpedepsa
nesuferita psi groznica -careeste reservata. Si cn tote acestea
pentru ca nu facu totti ceea ce putea sa faca, Ili fu coplesitd
de ruins fiilord seT. Elu ar fi trebuitti sa intrebuinteze in pri-
vinta lord amerintarile, sa be interzica presenta sa, sa met--
ga chTar 'Ana la pedepse si sa-T faca sa simta greutatea in-
dignaciund sale. Neluand nici tina din aceste mesure, Pum-
nezet slit considers ca pre inimicult set. st aid flilor sa;
din cause indulgence/ stile nescusabile, se- perdu
si copiil luT cu densuld. Asculta ce 'I zise Domnul, dera nu,
nu se adresist catra eld de a dreptult,. elti ild socotia ne-
demnd de-a auc,li und -cuventd din gura sa. Astd-f0, ca
land servitord a carui gresela trece preste orT-ce limits, IT
vestesce printr'unu aid treile nenorocirile ce ad se-1 ajunga,
One la acestu punctd Dumnezed se iritase contra luT. As-
tilta Ora ceea cg zice eta. ucenicului ton jrivinta invetato-g
elt-
'Nu
'1
'1
sisi ell,
www.dacoromanica.ro
66TREILEA DISCURSII
rulul; cad vorbia cu -untvorbia cu unt altd pro-
fett, vorbia cu totl lumea despre aceste desastre
afar de Ili., etatt de multi ilt urise. Ce limbagit tints eh).
lul Samuel? Ili scie ,ca fiiT seT blestema pre Domnult, si
nu i corege. (De §i elt le fAcuse mustrari, Dumnezeu nu
priimesce aceste mustrarT ca o corectiune su-ficsientA ;elt
le desaproba, pentru ca nu suntt energice. Astd-felt, a-
tunci chiart cAnchi amil veghia asupra copiilor nostri, dera
veghierea nostrA nu -este convenabila exercitata, ea pentru
acestamerits numele precum nicT moile observatiunf
ale lul Ili. Dupa ce ati aretatt gresela marelui preutt, Dom-
nult pronunta cu unt tont iritatt sentinta sa:* Juratu-amt
contra easel lul Ili, urmeztt eltca fara-de-legea sa nu se,
va expia nicr odata nicT prin sacrificii, nici prin daruri, I.
Reg., III, 13, 14. Vedutu-ai indignatiunea Dumnezeesa_la
eulmea-sa; vedutu-aLpedepsa fore speranta de iertare?
Trebue neaperatt sa pelt, dke_Domnult, nu numat fiii
sel §i elt, qi intrega casa sa.va fi nicT unt remedit ca-
pabile de a vindeca acesta fang. §i cu tote acesteaf acestui
betrant, Dumnezet nu avea de Eli imputa dealt. slabiciu-
nea pentru copiii SET. Elu era in tote cele-lalie privinte
demi de administratiunee Pote cine-va judeca despre inte-
lepciunea sufietulul set, atatt dupa tots vieia sa chi
maY West dupa impregiurarile cart semnalarA acesta ratas-
troa
Mar anteid. cand afla cu ce felt de rele era amenintatt,
si canal se vedu in monientult ruind-sole, elt nu mani-
festO nicl amarAciune, nicl indignatiune, elt nu dise ceea_ce
dfultT art fi aisti inloeulti set : At dory stnta ea stapant
alt vointei altuia ? Nu trebue sa fit peaepsitt de can), pen-
tru greOlele mele personall. FUT mei at etatea cerutO pen-
tru a se conduce singurl, si numai ei singuri art trebut sa
sufere pedepsa. Elti nu c1a afara aceste'plangerT, qi nici in
minte nu le-at avutt. Asemenea unuT bunt servitort Zare
nu s'ar dispune de catt la unt singurt lucru, de a suferi cu
resemnare si rabdare tratarile, orl catt de aspre art fi, la
Carl stapanult set ar socoti nemeritil sa 110 supuna, betra-
copal,
§i
nu-st
,Nu
www.dacoromanica.ro
rulul; cad vorbia cu -untvorbia cu unt altd pro-
fett, vorbia cu totl lumea despre aceste desastre
afar de Ili., etatt de multi ilt urise. Ce limbagit tints eh).
lul Samuel? Ili scie ,ca fiiT seT blestema pre Domnult, si
nu i corege. (De §i elt le fAcuse mustrari, Dumnezeu nu
priimesce aceste mustrarT ca o corectiune su-ficsientA ;elt
le desaproba, pentru ca nu suntt energice. Astd-felt, a-
tunci chiart cAnchi amil veghia asupra copiilor nostri, dera
veghierea nostrA nu -este convenabila exercitata, ea pentru
acestamerits numele precum nicT moile observatiunf
ale lul Ili. Dupa ce ati aretatt gresela marelui preutt, Dom-
nult pronunta cu unt tont iritatt sentinta sa:* Juratu-amt
contra easel lul Ili, urmeztt eltca fara-de-legea sa nu se,
va expia nicr odata nicT prin sacrificii, nici prin daruri, I.
Reg., III, 13, 14. Vedutu-ai indignatiunea Dumnezeesa_la
eulmea-sa; vedutu-aLpedepsa fore speranta de iertare?
Trebue neaperatt sa pelt, dke_Domnult, nu numat fiii
sel §i elt, qi intrega casa sa.va fi nicT unt remedit ca-
pabile de a vindeca acesta fang. §i cu tote acesteaf acestui
betrant, Dumnezet nu avea de Eli imputa dealt. slabiciu-
nea pentru copiii SET. Elu era in tote cele-lalie privinte
demi de administratiunee Pote cine-va judeca despre inte-
lepciunea sufietulul set, atatt dupa tots vieia sa chi
maY West dupa impregiurarile cart semnalarA acesta ratas-
troa
Mar anteid. cand afla cu ce felt de rele era amenintatt,
si canal se vedu in monientult ruind-sole, elt nu mani-
festO nicl amarAciune, nicl indignatiune, elt nu dise ceea_ce
dfultT art fi aisti inloeulti set : At dory stnta ea stapant
alt vointei altuia ? Nu trebue sa fit peaepsitt de can), pen-
tru greOlele mele personall. FUT mei at etatea cerutO pen-
tru a se conduce singurl, si numai ei singuri art trebut sa
sufere pedepsa. Elti nu c1a afara aceste'plangerT, qi nici in
minte nu le-at avutt. Asemenea unuT bunt servitort Zare
nu s'ar dispune de catt la unt singurt lucru, de a suferi cu
resemnare si rabdare tratarile, orl catt de aspre art fi, la
Carl stapanult set ar socoti nemeritil sa 110 supuna, betra-
copal,
§i
nu-st
,Nu
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVE.RSARILOR VIETEY _MONASTICF
J
57
.
malt nu pronunta decAtd aceste cuvinte, in cart domnesce
tonuld unei admirabillintelepciuni r 4 Eld este Domntl, e1i
va face-ceea-ce este bunt inaintea ochilord seto I. Reg.,
III, 18. 0 alta impregiurare dede Inca la lumina virtutea sa.
IudeiT fiind tnacelarici, und-tramisirveni si anunte acesta
nenorocire. Elfi asculta cu linisce istdiisirea despre m6rtea
deplorabile ce fiii seT -10 gasise in lupta. Dera candt i se
spuse dupa acesta ca archa santa caduse in puterea inimi-
atund, cu sufletult intunecatd de_ durere, cadu de
pre scaunuld SLd .fang usa,sdrobi capuld cad era
.betrand, ingreuiatt de anT si de o ettrema slabiciuneeld
judecase pre Israel dou8-decT de anT. Astd-felt dera, unt
preutd.r and betrand venerabile, care judecase in timpd de
doue-decT de and 'pre poporuld lur Israel inteunit modd
neimputabile, si care afara de acesta traia intro epoca in
care obligatiunile nu se impunead cu atata rig6re ca astac,IT,
.nu putu O. fie seusatt prin nick una din aceste ratiuni; ci
periticalosesce, din causa insuficiente grijilord stile in pri-
vinta Hort seT; -astd-fell in catt, asemenea unul fluvit cu
valurT profunde, negligenta sa trase dupa sine pre cele-lalte
calitaIT ale, selef si facu sa dispara faptele luT cele bone.
-Pre temeiuld acesta, ce pedepSa ne ameninta, -pre noT
cart, trainddtimpti In care moralile ardi trebui sa
fia=tnaT curate, -nid macard nu rivalisamt in virtute at a-
ceste pers6ne ale vechiuluT testamentd, si carT, departe de
a veghia asupra copiilor nostri, r6dicamu acelora carT se
silescti de a o face tom feluld de incurcaturi si de persecu-
tiuni, maT cruzi find intru acesta pentru copiil nostri de-
ca.tdbarbariT? Geld putind crudimea acestora din
urma se marginesce intru a reduce pre_ inimiciY for in ro-
bia, a distruge patria lord si a II impune jug-uld servitudi-
neT, causandd-,ast-feld rele carT kinuescd numal corpuld.
Derr voT condamnafi la robiA _pre insusT sufletuld,
datr inlantuitt si captiva; in preda reutatirsi furieT demo-
Neclandd nid °data acestord copil consiliT spirituale.
impedicandt de ale da pre persOnele cad aril dori, purta-
rea vOsla nu meritl o alit calificatiune-,i sa nu-mT spu-,
cilort,
;
:
Inteunt
in0-0
7i-51
71-la
nilora,
www.dacoromanica.ro
J
57
.
malt nu pronunta decAtd aceste cuvinte, in cart domnesce
tonuld unei admirabillintelepciuni r 4 Eld este Domntl, e1i
va face-ceea-ce este bunt inaintea ochilord seto I. Reg.,
III, 18. 0 alta impregiurare dede Inca la lumina virtutea sa.
IudeiT fiind tnacelarici, und-tramisirveni si anunte acesta
nenorocire. Elfi asculta cu linisce istdiisirea despre m6rtea
deplorabile ce fiii seT -10 gasise in lupta. Dera candt i se
spuse dupa acesta ca archa santa caduse in puterea inimi-
atund, cu sufletult intunecatd de_ durere, cadu de
pre scaunuld SLd .fang usa,sdrobi capuld cad era
.betrand, ingreuiatt de anT si de o ettrema slabiciuneeld
judecase pre Israel dou8-decT de anT. Astd-felt dera, unt
preutd.r and betrand venerabile, care judecase in timpd de
doue-decT de and 'pre poporuld lur Israel inteunit modd
neimputabile, si care afara de acesta traia intro epoca in
care obligatiunile nu se impunead cu atata rig6re ca astac,IT,
.nu putu O. fie seusatt prin nick una din aceste ratiuni; ci
periticalosesce, din causa insuficiente grijilord stile in pri-
vinta Hort seT; -astd-fell in catt, asemenea unul fluvit cu
valurT profunde, negligenta sa trase dupa sine pre cele-lalte
calitaIT ale, selef si facu sa dispara faptele luT cele bone.
-Pre temeiuld acesta, ce pedepSa ne ameninta, -pre noT
cart, trainddtimpti In care moralile ardi trebui sa
fia=tnaT curate, -nid macard nu rivalisamt in virtute at a-
ceste pers6ne ale vechiuluT testamentd, si carT, departe de
a veghia asupra copiilor nostri, r6dicamu acelora carT se
silescti de a o face tom feluld de incurcaturi si de persecu-
tiuni, maT cruzi find intru acesta pentru copiil nostri de-
ca.tdbarbariT? Geld putind crudimea acestora din
urma se marginesce intru a reduce pre_ inimiciY for in ro-
bia, a distruge patria lord si a II impune jug-uld servitudi-
neT, causandd-,ast-feld rele carT kinuescd numal corpuld.
Derr voT condamnafi la robiA _pre insusT sufletuld,
datr inlantuitt si captiva; in preda reutatirsi furieT demo-
Neclandd nid °data acestord copil consiliT spirituale.
impedicandt de ale da pre persOnele cad aril dori, purta-
rea vOsla nu meritl o alit calificatiune-,i sa nu-mT spu-,
cilort,
;
:
Inteunt
in0-0
7i-51
71-la
nilora,
www.dacoromanica.ro
58TREILEA. DiSCURSt
netT ca multi parint,t, de o neglijenta multd mat mare Inca
decatt a ha Ili, n'ad suferitd nimica de felulil acesta.
V'ast respuride ca acesta neglijentA T-at costatd adesea rele
Inca si mar groznice. Si cumd sa explicamt aceste mort,1
premature, aceste bole grele si dese carT ne surprindU, pre
copiT nostri si pre noT, aceste-perder; aceste nenorocirl, a-
ceste rele diverse carT ne coplesescd, data nu prin negli-
genta nOstra de a corege vitiele copiilortl nostri ? Sfarsituld
nefericitd alts betranuluTIli arata in deajunsti ca acesta
explicatiune nu este o simpla parere. Ve void aduce aminte
in privinta acesta und cuventd insemnatd alit unuia din
scriitori nostri inspirati, celebru prin intelepciunea sa. Eca
cumd se exprime cid :I 'Nu ye glorificati, cu copil vostri
nepietosi; decd temerea de Dumnezed nu este in inima
lord, nu ye puneti increderea Ii vieta lord., Eccli., XVI,
t, 3. Ve va apuca durerea si lacrimele maT inainte de pre -
me, si vet,T afla de graba ruina lord. Multi parintl, dupe
cumziceam adineorix ad facutu deja experienta in pri-
vinta acesta. Deca cati-va altii au ati suferita aceesi sorte,
de siguru nu vord putea reesi de a o evita cu deseversire.
0 pedepsa maT teribila va cadea pre capuld lord, si nu
vord fi de catty §i maT rigurosi pedepsiti dupe acesta vieta.
Si pentru, ce, va intreba cine-va, nu stIntd ei cu toil pe-
depsitT in vieta de acumt ? Pentru ea Dumnezed ad ota-
rata diva in care va judeca pre tots lumea, si acesta di
Inca n'ad sositd. De ar fi ast-feld, genuld urnand s'ar fi
exterminatti si ar fi disparutt dupa fata pamentului. Spre
a impedica acesta catastrofa si in acelasi timpt pentru ca
Intarzierea judecatei O. nu agraveze indiferinta nostra,
Dumnezed lovesce in acesta vieta pre -Ore -cars pecatosi,
aretandd prifi acestd exempluorneni care este
mesura pedepselor ce-i ameninta, si dandu-le semna ca
decd nu se vord pocai aicia josd de crirnele lord, si vord
atrage dupA mOrtea lord o red)unare si mat petrundetore.
Pentru ca eld nu ne va tramite profetd, pentru ca nu va
otari sentinta nOstra, ca in timpul lul Ili, sa nu ne lasamt
trite() culpabile neingrijire. Acumt nu mat este timpUld,
ALTI
celort-lalt1
www.dacoromanica.ro
netT ca multi parint,t, de o neglijenta multd mat mare Inca
decatt a ha Ili, n'ad suferitd nimica de felulil acesta.
V'ast respuride ca acesta neglijentA T-at costatd adesea rele
Inca si mar groznice. Si cumd sa explicamt aceste mort,1
premature, aceste bole grele si dese carT ne surprindU, pre
copiT nostri si pre noT, aceste-perder; aceste nenorocirl, a-
ceste rele diverse carT ne coplesescd, data nu prin negli-
genta nOstra de a corege vitiele copiilortl nostri ? Sfarsituld
nefericitd alts betranuluTIli arata in deajunsti ca acesta
explicatiune nu este o simpla parere. Ve void aduce aminte
in privinta acesta und cuventd insemnatd alit unuia din
scriitori nostri inspirati, celebru prin intelepciunea sa. Eca
cumd se exprime cid :I 'Nu ye glorificati, cu copil vostri
nepietosi; decd temerea de Dumnezed nu este in inima
lord, nu ye puneti increderea Ii vieta lord., Eccli., XVI,
t, 3. Ve va apuca durerea si lacrimele maT inainte de pre -
me, si vet,T afla de graba ruina lord. Multi parintl, dupe
cumziceam adineorix ad facutu deja experienta in pri-
vinta acesta. Deca cati-va altii au ati suferita aceesi sorte,
de siguru nu vord putea reesi de a o evita cu deseversire.
0 pedepsa maT teribila va cadea pre capuld lord, si nu
vord fi de catty §i maT rigurosi pedepsiti dupe acesta vieta.
Si pentru, ce, va intreba cine-va, nu stIntd ei cu toil pe-
depsitT in vieta de acumt ? Pentru ea Dumnezed ad ota-
rata diva in care va judeca pre tots lumea, si acesta di
Inca n'ad sositd. De ar fi ast-feld, genuld urnand s'ar fi
exterminatti si ar fi disparutt dupa fata pamentului. Spre
a impedica acesta catastrofa si in acelasi timpt pentru ca
Intarzierea judecatei O. nu agraveze indiferinta nostra,
Dumnezed lovesce in acesta vieta pre -Ore -cars pecatosi,
aretandd prifi acestd exempluorneni care este
mesura pedepselor ce-i ameninta, si dandu-le semna ca
decd nu se vord pocai aicia josd de crirnele lord, si vord
atrage dupA mOrtea lord o red)unare si mat petrundetore.
Pentru ca eld nu ne va tramite profetd, pentru ca nu va
otari sentinta nOstra, ca in timpul lul Ili, sa nu ne lasamt
trite() culpabile neingrijire. Acumt nu mat este timpUld,
ALTI
celort-lalt1
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARILOR VIETE! MONASTICE69
profetiloru ;dera nu, elt ne da si astazi profeti. Cumu
scimt noT acesta iDin aceste cuvinte :.A.0 pre Moisi si
pre profetT:, Luc., XVI., 29. Ceia ce vrea sa dica ca misi-
unea incredintata profetilort lege vechi ne privesce pre
tot!. Domnul nu Iihea sa insciinteze numal pre Ili;elti se
adreseza tutor' acelora, carl se fact culpabill de aceeasi
gresela2 tots' asa ca si marelui preutt ; pre ei pre tot! 11 in-
struesce prin nefericirea saa NefacandU deosebire de per-
son; dupd ce at redustiruins complecta o familia
intrega din causa fart de legilort eT,elti nu va lasa fara
pedepse pre nisce omen! culpabill in facia luT de cele mai
gray! ofense.
4. Nid de aseMenea nu s'ar putea dice ca DumnezeU
acestui punctU prea putina importanta ; cad ceea-ce se ra-
porta la educatiunea copiilort este pentra elu obiectult
uneT solicitudin! extraordinare. Mg inteit, elti aU intip1tit0
in inima parintilort o inclinatiune din cele mai fort!, Care
if trage Intru cats -va si nevrendt ca sa veghieze asupra co-
piilor carora le-ad data vieta. Dupa acesta, at stabilitt
unde ne exprirna vointa sa in acesta privinta. Determi-
nandt solemnitatile ce 4breii aver' sa. observe, elti le or-
-
dona de a le face cuno-scuta copiilort lort ocasidnea. thr
cliva aceea, dicea elti,relativt de Pasca, sa spui
tea giceada : Eca ceea ce Domnult ati facutt candt esii
din Egiptt., Exod., XIII, 8. In lege, dupa ce s'at ocupatt
de cei anteit nascuti, adaugeCandt in viitort to va in-
treba fiiul teti, ce insemneda acesta? to it vet respunde :
Domnul ne at scost cu taria bratului set din Egiptu, din
jugulu robiel. Faracin impetrindu-se si nevoindu sa ne lase
sa plecamu, Dumnezeti ucise pre ton inteit ,naicutult din
parnentul EgiptuluT, dela inteill nascutiT Ornenilort pins la
inteit nasctitii vitelorti. Pentru acesta sacrifice et pre tot
anteit nascutul partea barbafesca. Exod., XIII, 14, 15. Tote
aceste prescriptiuni aveat de scopt de a obliga pre parinti
sa initieze pre copii for in cunoscinta de Dumnezeti. Insysi
copiilort, Domnul impune datoriT facia cu autoritaril zile
for lor, promitend de a onora pietatea Hale §i de a pe-
Intel)
di
leg!
fiitluT
:
www.dacoromanica.ro
profetiloru ;dera nu, elt ne da si astazi profeti. Cumu
scimt noT acesta iDin aceste cuvinte :.A.0 pre Moisi si
pre profetT:, Luc., XVI., 29. Ceia ce vrea sa dica ca misi-
unea incredintata profetilort lege vechi ne privesce pre
tot!. Domnul nu Iihea sa insciinteze numal pre Ili;elti se
adreseza tutor' acelora, carl se fact culpabill de aceeasi
gresela2 tots' asa ca si marelui preutt ; pre ei pre tot! 11 in-
struesce prin nefericirea saa NefacandU deosebire de per-
son; dupd ce at redustiruins complecta o familia
intrega din causa fart de legilort eT,elti nu va lasa fara
pedepse pre nisce omen! culpabill in facia luT de cele mai
gray! ofense.
4. Nid de aseMenea nu s'ar putea dice ca DumnezeU
acestui punctU prea putina importanta ; cad ceea-ce se ra-
porta la educatiunea copiilort este pentra elu obiectult
uneT solicitudin! extraordinare. Mg inteit, elti aU intip1tit0
in inima parintilort o inclinatiune din cele mai fort!, Care
if trage Intru cats -va si nevrendt ca sa veghieze asupra co-
piilor carora le-ad data vieta. Dupa acesta, at stabilitt
unde ne exprirna vointa sa in acesta privinta. Determi-
nandt solemnitatile ce 4breii aver' sa. observe, elti le or-
-
dona de a le face cuno-scuta copiilort lort ocasidnea. thr
cliva aceea, dicea elti,relativt de Pasca, sa spui
tea giceada : Eca ceea ce Domnult ati facutt candt esii
din Egiptt., Exod., XIII, 8. In lege, dupa ce s'at ocupatt
de cei anteit nascuti, adaugeCandt in viitort to va in-
treba fiiul teti, ce insemneda acesta? to it vet respunde :
Domnul ne at scost cu taria bratului set din Egiptu, din
jugulu robiel. Faracin impetrindu-se si nevoindu sa ne lase
sa plecamu, Dumnezeti ucise pre ton inteit ,naicutult din
parnentul EgiptuluT, dela inteill nascutiT Ornenilort pins la
inteit nasctitii vitelorti. Pentru acesta sacrifice et pre tot
anteit nascutul partea barbafesca. Exod., XIII, 14, 15. Tote
aceste prescriptiuni aveat de scopt de a obliga pre parinti
sa initieze pre copii for in cunoscinta de Dumnezeti. Insysi
copiilort, Domnul impune datoriT facia cu autoritaril zile
for lor, promitend de a onora pietatea Hale §i de a pe-
Intel)
di
leg!
fiitluT
:
www.dacoromanica.ro
60At TREILEA DISCIRSe
depsi ingratitudinea. Prin acesta le da ua not titlu la iu-
birea parintilora lord. Deca ne are da cine-va asupra unuia
din sernenii nostri o autoritateabsoluta, acesta autoritate
ne are impune obligatiunea de a- veglaia asupra interese-
lore sole cu o grije particulars. De-dar exista nici co' alta
ratiune, ar fi destul de a invoca pre acesta ca sortea sa este
cu totul in manile nOstre si ca-putame Iuci odata sa
gandime ca sa delasame pre ung omil_ care ne ati. foste
aste-fele incredintate. Dora deca, afara de acesta motive.
persona care ne are. fi investitil cu acesta autoritate ne ark
ameninta cu mania sa, s'ar declare mai sensibile la nedrep-
ce ar atinge pre protegiatule see decat ofensatul in-
susT, si ne are da semndinteacesta isi va resbuna intr--
unt mode simtitore asupra nOstra, not am respunde de
sigur cu mai mult zele la ceea ce s'ar asfepta ea dela noir
Dar eda cs tocma acesta o face Domnulin casule de facia.
Afars de acesta, el at create o a treia legatura, see, deca
voiescl, cea mai d'anteie intre tote, siall asedaeo In Insasi
natura. Pentru-ca nu cum-va parintii sä negleja de a ob-
serve preceptele earl ii indatoreze de a cresce convenabile
pre copii lor, el at insarcinate firea de ale aminti datoriea
in privinta acesta. Pentru ca nu cum-va purtarea nereve-
rerrtiOsa a copiilor sa radice aceste Tod ceva din autoyi-
tatea sa, ele se insarcineza de a resbuna atate injuriele
rintilore ate si pre ale sae, aretande ast-felt copiilorca-
lea unei perfecte supeneri, qi insufletinde in inima parin-
tilor dragostea for pentru copii lot. Si acesta Inca nu este
totule :a a patra legatura au venitl sa strings (nab -de a-
prope) aceste raporturt Nemultamindu-se de a pedepsi o-
fensele copiilor, contra autorilor dilelor lor, §-i de a recom-t
pensa supunerea lor, el tote asa se porta si catre pariati,
si pre cand kre de o parte ameninta pre parintit neglijenti
in priviro copiilor lor Cu pedepsele cele. mai severe, pre
de altaIncarca de onorurl si de laude pre parintii cart
ail o purtare opusa. Dupa cumef-intr'ad-evere, pedepsesce
groznicetnal pentru acesta negLijen-tal pre betramil demnfl
de admirate la tote celelalte privinte a carui ,istarifa acnena-
-nuate
ca
pa,
Utile
alt
www.dacoromanica.ro
depsi ingratitudinea. Prin acesta le da ua not titlu la iu-
birea parintilora lord. Deca ne are da cine-va asupra unuia
din sernenii nostri o autoritateabsoluta, acesta autoritate
ne are impune obligatiunea de a- veglaia asupra interese-
lore sole cu o grije particulars. De-dar exista nici co' alta
ratiune, ar fi destul de a invoca pre acesta ca sortea sa este
cu totul in manile nOstre si ca-putame Iuci odata sa
gandime ca sa delasame pre ung omil_ care ne ati. foste
aste-fele incredintate. Dora deca, afara de acesta motive.
persona care ne are. fi investitil cu acesta autoritate ne ark
ameninta cu mania sa, s'ar declare mai sensibile la nedrep-
ce ar atinge pre protegiatule see decat ofensatul in-
susT, si ne are da semndinteacesta isi va resbuna intr--
unt mode simtitore asupra nOstra, not am respunde de
sigur cu mai mult zele la ceea ce s'ar asfepta ea dela noir
Dar eda cs tocma acesta o face Domnulin casule de facia.
Afars de acesta, el at create o a treia legatura, see, deca
voiescl, cea mai d'anteie intre tote, siall asedaeo In Insasi
natura. Pentru-ca nu cum-va parintii sä negleja de a ob-
serve preceptele earl ii indatoreze de a cresce convenabile
pre copii lor, el at insarcinate firea de ale aminti datoriea
in privinta acesta. Pentru ca nu cum-va purtarea nereve-
rerrtiOsa a copiilor sa radice aceste Tod ceva din autoyi-
tatea sa, ele se insarcineza de a resbuna atate injuriele
rintilore ate si pre ale sae, aretande ast-felt copiilorca-
lea unei perfecte supeneri, qi insufletinde in inima parin-
tilor dragostea for pentru copii lot. Si acesta Inca nu este
totule :a a patra legatura au venitl sa strings (nab -de a-
prope) aceste raporturt Nemultamindu-se de a pedepsi o-
fensele copiilor, contra autorilor dilelor lor, §-i de a recom-t
pensa supunerea lor, el tote asa se porta si catre pariati,
si pre cand kre de o parte ameninta pre parintit neglijenti
in priviro copiilor lor Cu pedepsele cele. mai severe, pre
de altaIncarca de onorurl si de laude pre parintii cart
ail o purtare opusa. Dupa cumef-intr'ad-evere, pedepsesce
groznicetnal pentru acesta negLijen-tal pre betramil demnfl
de admirate la tote celelalte privinte a carui ,istarifa acnena-
-nuate
ca
pa,
Utile
alt
www.dacoromanica.ro
towrpl A5VERSARILOR VIETEI MONASTICE61
ratu-o ; de asemenea ela pu va recompensa mai pucina
pre Patriarchulil pentru, grija sa parintesca ca Si pentru
cele-lalte virtutT ale see. Enumeranda numerosele si in-
semnatele bine-faced cu cad It propunea de a gratifica
pre AbraamO, ela da intre alte ratiunT pre acesta :tScit
ca ela va ordona fillor ser si caseT sele dapa ea, de a am-
blain calea Domnulul Dumnezeulul sed si de a pazi -drep-
tat-ea si equitatea.i Genesq. XVIII, 19.
Scopulu ce amts in vedere in consideratiunile de facid,
este de a pane in plina lumina acesta adevera, ca Dumne-
zeti nu va vedea cu una ochid nepasatoru nepurtarea de
grije lute() materiel care IT este atata de iubita. Este impb-
sibilesa se ocupe atata de mantuirea copiilora si sa fie
nesimtitor la neglijenta care to indigna a parinflora. De-
parte de a nu da acestul punch nicT o importanta, faptele
citate ne areta ce indignatiune si ce exempla pa'streza ela
salcatorilord de lege. Pentru acesta fericitul Paula nu 'in-
-cetera- de a nicePa'rinti, cresceti pre cctpiT vostri, instru-
indu-T si coregandu-I chip& Domnul.i Efes. V1 4. Deed ne
este ordonat de a veghia. asupra sufletelora fora, ca tre-
buinda s damn pentru densele socotela intrto di, cu atata
Alai mare cuvent aceeasi obligatiune va fi asupra aceluia
care T-ati nascuta, care locuesce in continua cu cith*T.
nu se pOte justifica maT multa de desordinile la call se da
GiuluT sea de caul de propriele sole desordinT. Ceia-ce fed-
cituitt Paula face sa se vacla cu evidenr. Deterrninand con.-
ditiunile ce trebue sa insusesca OrneniT chiamatT a comanda
altora ela core intre alte calit tI necesarie, ca sd scie el
gaverna pre copiT tort, privind ast-fela neglijen0 irr acesta
privintd ca neiertabile. I Timot., III, 4. Si avea dreptate.
Decil vitiulti in om ar fi efectul n.atureT, star putea
clama cu buna dreptate indulgenta. Dera. find -ca vointa
nO&trl este care ne face bunT sea reT, ce scusa--rationabile
Ira admit acela care lass obiectul afectiunnord site celort
mad scumpe sa se pervertesca si sa se corumpa ? Dice -va
-al -ca n'aO cautaf d-k face virtuosa? Dera, unde este pa-
rintelo-sä pata vorbi ast-felts canda natures nu incv
za
:
a
carte
Ell
www.dacoromanica.ro
ratu-o ; de asemenea ela pu va recompensa mai pucina
pre Patriarchulil pentru, grija sa parintesca ca Si pentru
cele-lalte virtutT ale see. Enumeranda numerosele si in-
semnatele bine-faced cu cad It propunea de a gratifica
pre AbraamO, ela da intre alte ratiunT pre acesta :tScit
ca ela va ordona fillor ser si caseT sele dapa ea, de a am-
blain calea Domnulul Dumnezeulul sed si de a pazi -drep-
tat-ea si equitatea.i Genesq. XVIII, 19.
Scopulu ce amts in vedere in consideratiunile de facid,
este de a pane in plina lumina acesta adevera, ca Dumne-
zeti nu va vedea cu una ochid nepasatoru nepurtarea de
grije lute() materiel care IT este atata de iubita. Este impb-
sibilesa se ocupe atata de mantuirea copiilora si sa fie
nesimtitor la neglijenta care to indigna a parinflora. De-
parte de a nu da acestul punch nicT o importanta, faptele
citate ne areta ce indignatiune si ce exempla pa'streza ela
salcatorilord de lege. Pentru acesta fericitul Paula nu 'in-
-cetera- de a nicePa'rinti, cresceti pre cctpiT vostri, instru-
indu-T si coregandu-I chip& Domnul.i Efes. V1 4. Deed ne
este ordonat de a veghia. asupra sufletelora fora, ca tre-
buinda s damn pentru densele socotela intrto di, cu atata
Alai mare cuvent aceeasi obligatiune va fi asupra aceluia
care T-ati nascuta, care locuesce in continua cu cith*T.
nu se pOte justifica maT multa de desordinile la call se da
GiuluT sea de caul de propriele sole desordinT. Ceia-ce fed-
cituitt Paula face sa se vacla cu evidenr. Deterrninand con.-
ditiunile ce trebue sa insusesca OrneniT chiamatT a comanda
altora ela core intre alte calit tI necesarie, ca sd scie el
gaverna pre copiT tort, privind ast-fela neglijen0 irr acesta
privintd ca neiertabile. I Timot., III, 4. Si avea dreptate.
Decil vitiulti in om ar fi efectul n.atureT, star putea
clama cu buna dreptate indulgenta. Dera. find -ca vointa
nO&trl este care ne face bunT sea reT, ce scusa--rationabile
Ira admit acela care lass obiectul afectiunnord site celort
mad scumpe sa se pervertesca si sa se corumpa ? Dice -va
-al -ca n'aO cautaf d-k face virtuosa? Dera, unde este pa-
rintelo-sä pata vorbi ast-felts canda natures nu incv
za
:
a
carte
Ell
www.dacoromanica.ro
62ALU TREILEA DISCURSu
teza de a IT aminn acesta obligaiiune ? Dice -va ca nu at
pututt sa reu*ca? Acesta ar fi o scusa tot aa de-zadar-
nica. Avend co-pita in manite- sete dela etatea cea mar
fragedl,, avend Celt d'anteit §i sfngur dreptul de a se o-
cupa de densult, avendu-lt tot-d'auna in casa sa, T-ar fi
fostt forte placutt §i lesne de all bine carmui. Nici unult
nicl altult din aceste pretexte nu explica dera coruptiunea
copillort ; ea se explicA prin ideile nebune ce tsI formeza
cine-va despre bunurile acestel lumT. Pentru ca nu con-
sidera de cat aceste bunurl, pentru a pre ele le punt In-
naintea orT-carui alit lucru, parintil compromitt impre-
una cu sufletult for §i pre acelea ale copiilort lor. Ase-
menea parintT, §i vorbescu in acestt momenta fara nicT o
pasiune, asemenea parinti, dial, sunt dupit parerea mea
maT criminalT de cumt art fi omoritoriT copiilor lor. Ace-
Oa nu ar face de catt de a desparti sufletult de corpt ; a-
ceia prapastuesct. pre corps- si pre suflett de odata in fo-
cult infernulul. Pre mOrtea corporals, legile natureT art fi
constranst pre acesti copiT curendt set maT terzit ca sa o
sufere, era pre mortea cea eterna eT art fi evitatu-o deal
neglijenta pariniilort lora nu le art fi datu-o. Ceva maT
multt, tnviierea viitore va repara degraba ruinele mortiT
corporall; dera pentru perderea sufietuluT nu este nicT un
remedit ; nu va maT fi pentru el nadejde de mantuire; pe-
depse fat% de sfaqit vor fi partea sa irevocabila. Nu for
dreptate dera declaram Rol pre asemenea parint,T maT cri-
minal! de cat pre ucigetoriT propriilor for copiT. Este o maT
mica nelegiuire de a'§1 ascuti sabia, de a'§i inarma mina
cu densa, de a o afunda in grumazul fiiului set decat de
a corumpe si de a'T perde sufletul set ; si in fapt, nu este
nimica in noT pre care sa'l putem compara cu densul.
5. Dar ce l va dice cine-va; mantuirea este dera
pentru orT-tine locuesce in oral si posede femeia §i
copiT? Nu este ddcat o singura cale de mantuire? nu; sunt
numerose si variate. Christos ne o spume intr'un mod ge-
nerale camd nesunt multe loca§urT in casa TataluT
set. Paul se exprima cu maT multa precisiime cand scrie ;
imposi-
bila
zice-ca
www.dacoromanica.ro
teza de a IT aminn acesta obligaiiune ? Dice -va ca nu at
pututt sa reu*ca? Acesta ar fi o scusa tot aa de-zadar-
nica. Avend co-pita in manite- sete dela etatea cea mar
fragedl,, avend Celt d'anteit §i sfngur dreptul de a se o-
cupa de densult, avendu-lt tot-d'auna in casa sa, T-ar fi
fostt forte placutt §i lesne de all bine carmui. Nici unult
nicl altult din aceste pretexte nu explica dera coruptiunea
copillort ; ea se explicA prin ideile nebune ce tsI formeza
cine-va despre bunurile acestel lumT. Pentru ca nu con-
sidera de cat aceste bunurl, pentru a pre ele le punt In-
naintea orT-carui alit lucru, parintil compromitt impre-
una cu sufletult for §i pre acelea ale copiilort lor. Ase-
menea parintT, §i vorbescu in acestt momenta fara nicT o
pasiune, asemenea parinti, dial, sunt dupit parerea mea
maT criminalT de cumt art fi omoritoriT copiilor lor. Ace-
Oa nu ar face de catt de a desparti sufletult de corpt ; a-
ceia prapastuesct. pre corps- si pre suflett de odata in fo-
cult infernulul. Pre mOrtea corporals, legile natureT art fi
constranst pre acesti copiT curendt set maT terzit ca sa o
sufere, era pre mortea cea eterna eT art fi evitatu-o deal
neglijenta pariniilort lora nu le art fi datu-o. Ceva maT
multt, tnviierea viitore va repara degraba ruinele mortiT
corporall; dera pentru perderea sufietuluT nu este nicT un
remedit ; nu va maT fi pentru el nadejde de mantuire; pe-
depse fat% de sfaqit vor fi partea sa irevocabila. Nu for
dreptate dera declaram Rol pre asemenea parint,T maT cri-
minal! de cat pre ucigetoriT propriilor for copiT. Este o maT
mica nelegiuire de a'§1 ascuti sabia, de a'§i inarma mina
cu densa, de a o afunda in grumazul fiiului set decat de
a corumpe si de a'T perde sufletul set ; si in fapt, nu este
nimica in noT pre care sa'l putem compara cu densul.
5. Dar ce l va dice cine-va; mantuirea este dera
pentru orT-tine locuesce in oral si posede femeia §i
copiT? Nu este ddcat o singura cale de mantuire? nu; sunt
numerose si variate. Christos ne o spume intr'un mod ge-
nerale camd nesunt multe loca§urT in casa TataluT
set. Paul se exprima cu maT multa precisiime cand scrie ;
imposi-
bila
zice-ca
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARILOR VIETEI MONASTICE63
tAlta este stralucirea Sore lut, alta stralucirea Lunet, alta
stralucirea stelelor; cad stea de stea se osebesce in stra-
lucire., I Corint., XV, 41. Cugetarea sa este acesta : unit
vor straluci ca sorele ;altit ca lung; altit ca stelele. De-
ra deosebirea Inca nu se marginesce acolea. Acestia din
urma vor diferi mult de asemenea unit de altit ;diferinte
al caror num6r trebtie se'l apreciam prin acela al stelelor.
Cutreera distanta care separa sOrele de cea din urma din-
tre stele, si numera decd pot!, diversele grade de marime
si de stralucire ce vet avea sa strabatl. Cand asezt pre ,fiiul
tea la curte tu nu neglijezi raid un demersu, 'lid un mijlocu,
si Indemni pre tenor de a face de asemenea' din partea sa,
pentru a'l apropia de Imperatul cat se va putea mai mult.
In acest scop nimica nu to costa, nici cheltuell, nici pericule,
nici kiar -mortea;. n'ar fi o absurditate ca, pre cand e vorba
de o demnitate de obtinut in rangurile militiet cerescT, sa
vezr cu indiferenta pre fiiul Mt ocupand locul cel maT
dupa urma si venind pre urma tuturor celor-lalit? Sa cer-
cetam chtar, decd voiescT, One la ce punct este posibile,
traind in lume, sa ajungenn acolo. Fericitul Paul, Inteo
scurta sentinta, declara ca omenil insurati nu se vor man-
tui de cat cu conditiunea de a trai cu femeije for ca cum
nu le ar avea, si de a nu abusa de acesta lume. Et bine,
sa tratam, si not, acestasT subiect. PO tu lire at fiiul tol
au aflat din gura to set' cel putin prin el Insucil orl -cine
face un jurament, chiar cu temeiu, ofenseza pre Domnul?
ca tinerea minte a reulut este un obstacul nelnvinsa dart
mantuire, pentru ca este scris :'Calea celor cart IsT aduc
aminte de injurit are ca sfarsit mortea,) Proverb,, XII, 28;a
Ca DumnezeU oropsesce pre graitorul de reU pans a'T in-
terzice lectura Santa Scripture: ca el a0 alungat din cerurT
pre nerusinat si pre mandru 0'1 au dat flacarilor infernal!;
Ca pedepsesce ca culpabile de adulteria pre acela care pri-
vesce o femeia cu ochT scanteiatort de alunecare ? 11 at in-
vetat Inca de a evita acest- pecat atat de obicinuit de a ju-
deca pre apropele care ar agrava pedepsa sa, si IT at facut
t uno$cute legile promulgate in privinia acesta de ghristos?
www.dacoromanica.ro
tAlta este stralucirea Sore lut, alta stralucirea Lunet, alta
stralucirea stelelor; cad stea de stea se osebesce in stra-
lucire., I Corint., XV, 41. Cugetarea sa este acesta : unit
vor straluci ca sorele ;altit ca lung; altit ca stelele. De-
ra deosebirea Inca nu se marginesce acolea. Acestia din
urma vor diferi mult de asemenea unit de altit ;diferinte
al caror num6r trebtie se'l apreciam prin acela al stelelor.
Cutreera distanta care separa sOrele de cea din urma din-
tre stele, si numera decd pot!, diversele grade de marime
si de stralucire ce vet avea sa strabatl. Cand asezt pre ,fiiul
tea la curte tu nu neglijezi raid un demersu, 'lid un mijlocu,
si Indemni pre tenor de a face de asemenea' din partea sa,
pentru a'l apropia de Imperatul cat se va putea mai mult.
In acest scop nimica nu to costa, nici cheltuell, nici pericule,
nici kiar -mortea;. n'ar fi o absurditate ca, pre cand e vorba
de o demnitate de obtinut in rangurile militiet cerescT, sa
vezr cu indiferenta pre fiiul Mt ocupand locul cel maT
dupa urma si venind pre urma tuturor celor-lalit? Sa cer-
cetam chtar, decd voiescT, One la ce punct este posibile,
traind in lume, sa ajungenn acolo. Fericitul Paul, Inteo
scurta sentinta, declara ca omenil insurati nu se vor man-
tui de cat cu conditiunea de a trai cu femeije for ca cum
nu le ar avea, si de a nu abusa de acesta lume. Et bine,
sa tratam, si not, acestasT subiect. PO tu lire at fiiul tol
au aflat din gura to set' cel putin prin el Insucil orl -cine
face un jurament, chiar cu temeiu, ofenseza pre Domnul?
ca tinerea minte a reulut este un obstacul nelnvinsa dart
mantuire, pentru ca este scris :'Calea celor cart IsT aduc
aminte de injurit are ca sfarsit mortea,) Proverb,, XII, 28;a
Ca DumnezeU oropsesce pre graitorul de reU pans a'T in-
terzice lectura Santa Scripture: ca el a0 alungat din cerurT
pre nerusinat si pre mandru 0'1 au dat flacarilor infernal!;
Ca pedepsesce ca culpabile de adulteria pre acela care pri-
vesce o femeia cu ochT scanteiatort de alunecare ? 11 at in-
vetat Inca de a evita acest- pecat atat de obicinuit de a ju-
deca pre apropele care ar agrava pedepsa sa, si IT at facut
t uno$cute legile promulgate in privinia acesta de ghristos?
www.dacoromanica.ro
64ALO- TR-EILEA-Imsctitse
Tu insuti scit dace exista ele Cum ddra fiiul ar putea sa
.observe nisce legs a caror existentltatall care_ era dator
informeze, despre d'ensele, nu o elmOsce-? Si de n7ar fi
decfit acesta nefericire de deplore; lipsa de ori-ce sfat mfin-
tuitor dint partea parintilor not n'am fi atat, de viU alar-
matt. Ceia ce e maT trist,este Ca vot dati brand copiilor
vostri inteo tale funesta. In ce termeni iT indemnat/ voT ca
sit'st *tip. o instructiune seri64, decd nu in termenit a-
ceStia z Cutare, exit din -pariall obscurX si el insusi obscur,
au ajuns, prin sciirita la slujbele cele maT inaltei au adunat
imense bogatil, s'ad ea'satorit cu o femeia de o avere,colo-
sala,, au radicat stralucite edificii- 'Ma lumea se tone de
dfinsuly toter lumeaadmirer.' Cesta-laltf se va zice Inca,
prin cunOscinto sa perfect& de limbalatina, ocupa un rang
distins-Ja curte, si iT dirige tote- afacerile interiort. St aceia
citeza noul exernple tote luate printre ibersonele_ distinse
duper lume. Cfit despre onorurile ceresd, nimenea nou's1 e-
duce aminte, si den incerea eine-vg de a face mentiune
de ele, este alungat ca un om, compromitetor,
6. Fiind-ca acesteg sUnt refrepurile cu cari leganaV pre.
copil vostri dintru Inceput, vot nu 1- invetati tocele din
urma decfit calea in care vor gasi tote relele adunate la
un loco, pentru Ca le impleti capul cu pasinnile cele mat ti-
ranice, adica pasiunea avutielor, si pasiunea gloriei des6rte,
care este Inca si maT criminate Fie-care din patimele- ace-
stea luata in parte este capabile prin ea singura ca sa perza
totuh Dera chid ele navalesct unite asupra sufletOlui de-
licatti al unul copilff, co doetorente- reunite, sfarama totul
in trecerea for srterest cu ele nisipti, spinr: sfaramature
fore numerd4 lasa sufletul sterpu si despoiatcu desav6rsire
de tote bumuile sae. Inv6ca aktmarturia scrietorilor pa-
gant :acesta va numi pre ceg d'anteiU dirt eceste pasiuni,
considerate in ea Ins* itadela, acelec capul=oft( rele-
lorti cand cr pasitne mica si mat viblentai mar impetu-
osa',, dor-into nebuna de gloria), unindu-s1ctt acdstg silintete
stile, se va napusa tit ea aStpre imui gulletr(?norti, si va
face sa putrezAca IntPerisulq radecinelebineluisia va co-
"
tl
ry
l
;
www.dacoromanica.ro
Tu insuti scit dace exista ele Cum ddra fiiul ar putea sa
.observe nisce legs a caror existentltatall care_ era dator
informeze, despre d'ensele, nu o elmOsce-? Si de n7ar fi
decfit acesta nefericire de deplore; lipsa de ori-ce sfat mfin-
tuitor dint partea parintilor not n'am fi atat, de viU alar-
matt. Ceia ce e maT trist,este Ca vot dati brand copiilor
vostri inteo tale funesta. In ce termeni iT indemnat/ voT ca
sit'st *tip. o instructiune seri64, decd nu in termenit a-
ceStia z Cutare, exit din -pariall obscurX si el insusi obscur,
au ajuns, prin sciirita la slujbele cele maT inaltei au adunat
imense bogatil, s'ad ea'satorit cu o femeia de o avere,colo-
sala,, au radicat stralucite edificii- 'Ma lumea se tone de
dfinsuly toter lumeaadmirer.' Cesta-laltf se va zice Inca,
prin cunOscinto sa perfect& de limbalatina, ocupa un rang
distins-Ja curte, si iT dirige tote- afacerile interiort. St aceia
citeza noul exernple tote luate printre ibersonele_ distinse
duper lume. Cfit despre onorurile ceresd, nimenea nou's1 e-
duce aminte, si den incerea eine-vg de a face mentiune
de ele, este alungat ca un om, compromitetor,
6. Fiind-ca acesteg sUnt refrepurile cu cari leganaV pre.
copil vostri dintru Inceput, vot nu 1- invetati tocele din
urma decfit calea in care vor gasi tote relele adunate la
un loco, pentru Ca le impleti capul cu pasinnile cele mat ti-
ranice, adica pasiunea avutielor, si pasiunea gloriei des6rte,
care este Inca si maT criminate Fie-care din patimele- ace-
stea luata in parte este capabile prin ea singura ca sa perza
totuh Dera chid ele navalesct unite asupra sufletOlui de-
licatti al unul copilff, co doetorente- reunite, sfarama totul
in trecerea for srterest cu ele nisipti, spinr: sfaramature
fore numerd4 lasa sufletul sterpu si despoiatcu desav6rsire
de tote bumuile sae. Inv6ca aktmarturia scrietorilor pa-
gant :acesta va numi pre ceg d'anteiU dirt eceste pasiuni,
considerate in ea Ins* itadela, acelec capul=oft( rele-
lorti cand cr pasitne mica si mat viblentai mar impetu-
osa',, dor-into nebuna de gloria), unindu-s1ctt acdstg silintete
stile, se va napusa tit ea aStpre imui gulletr(?norti, si va
face sa putrezAca IntPerisulq radecinelebineluisia va co-
"
tl
ry
l
;
www.dacoromanica.ro
&INTRA ADVPRSARIT,Ok11.7Et MONACTTCEd6
prinde cu totul, cum sa. vindeci acest flagel; flinct-ca mai
alest parintii se ostenesct prin tuvintele si faptele lort, nu
sa sterpesca, ci sa dezvolteze aceste seminte de stricare a
moralilort? Cine va fi atat de nebunt ca sa puna temeiU
pre Mantuirea unui coca care at priimit o asemenea edt-
catiune ? Fara indoela, este o mare fericire pentru un su-
flat nutrit de doctrine perverse ca sa se abtina dela ret.
Dora, cand straluceFe de tote partile amagirea avutielor
qr caul se propune ca rriodele omen! corupt,T, ce speranta
de mantuire va remane? Negrqit, omeniT pre cariT stapa-
nesce-patima avutielor se dedat gelosiel, coruptiuneT, ju-
ramintelor, calcarilor de juraminte, orgoliulul, ocarilor, fur-
tipgurilor, obrazniciel; ner4marei, ingratitudiner, cu un
cuvent la tote vitiele. Este o voce autorisata care .ne afirrna
acesta, fericitul Paul care proclama iubirea de argintrade-
cina a tutor relelor ; ceea ce Christos declarase de ase-
menea maT inainte de elU, dicand ca nu este posibile de a
servi in acelq timpt lul Durnnedet si banulul. ApoT de-
ca. dela tnceput vol impuneti tenerulut acesta rusinosa
servitute, cand dera se va scapa el de dansa, cum se va
improtivi el vijeliel, el pre care totul tl precipita, pre care
totul till atrage catre abis, el pre care forta insa0 a lucru-
rilor it rune numai la done degete departe de perderea
sa ?Este deja o-fericire de a putea, aperatf de ori-ce influ-
ent' primejdiosa, cand din, maT multeni se intinde
manar sa scaparn din valurileinteritate, sa ne desbaram si
sa ne purificam de balele reulul :este cine-va demnt de
laude, at bine-meritat cununa, decd dupa ce at ascultatt
mult timp -accentele Dumnezeescilor cantarT, ajunge. ca sa,
se scape 'de bolele cari ne nrmaresct.
Este teribil lucru obiceiul; este teribil pentru sufletul
pre care'l coprinde;si pe care'l inlantuesce, mai ales cand
are deadjutator placerea; invreme ce virtutea, catre care
se dirig dorintele si silintele nostre, nu este incongiurata de
cat de dificultati. Asap Domnul, pentru a scapa pre fil Ebre-
ilor de obiceiurile vitiose contractate de clenlit in Egipt, IT
duce inteurit vastti derail; forte departe de aceia can IT co-
b
pdrV
www.dacoromanica.ro
prinde cu totul, cum sa. vindeci acest flagel; flinct-ca mai
alest parintii se ostenesct prin tuvintele si faptele lort, nu
sa sterpesca, ci sa dezvolteze aceste seminte de stricare a
moralilort? Cine va fi atat de nebunt ca sa puna temeiU
pre Mantuirea unui coca care at priimit o asemenea edt-
catiune ? Fara indoela, este o mare fericire pentru un su-
flat nutrit de doctrine perverse ca sa se abtina dela ret.
Dora, cand straluceFe de tote partile amagirea avutielor
qr caul se propune ca rriodele omen! corupt,T, ce speranta
de mantuire va remane? Negrqit, omeniT pre cariT stapa-
nesce-patima avutielor se dedat gelosiel, coruptiuneT, ju-
ramintelor, calcarilor de juraminte, orgoliulul, ocarilor, fur-
tipgurilor, obrazniciel; ner4marei, ingratitudiner, cu un
cuvent la tote vitiele. Este o voce autorisata care .ne afirrna
acesta, fericitul Paul care proclama iubirea de argintrade-
cina a tutor relelor ; ceea ce Christos declarase de ase-
menea maT inainte de elU, dicand ca nu este posibile de a
servi in acelq timpt lul Durnnedet si banulul. ApoT de-
ca. dela tnceput vol impuneti tenerulut acesta rusinosa
servitute, cand dera se va scapa el de dansa, cum se va
improtivi el vijeliel, el pre care totul tl precipita, pre care
totul till atrage catre abis, el pre care forta insa0 a lucru-
rilor it rune numai la done degete departe de perderea
sa ?Este deja o-fericire de a putea, aperatf de ori-ce influ-
ent' primejdiosa, cand din, maT multeni se intinde
manar sa scaparn din valurileinteritate, sa ne desbaram si
sa ne purificam de balele reulul :este cine-va demnt de
laude, at bine-meritat cununa, decd dupa ce at ascultatt
mult timp -accentele Dumnezeescilor cantarT, ajunge. ca sa,
se scape 'de bolele cari ne nrmaresct.
Este teribil lucru obiceiul; este teribil pentru sufletul
pre care'l coprinde;si pe care'l inlantuesce, mai ales cand
are deadjutator placerea; invreme ce virtutea, catre care
se dirig dorintele si silintele nostre, nu este incongiurata de
cat de dificultati. Asap Domnul, pentru a scapa pre fil Ebre-
ilor de obiceiurile vitiose contractate de clenlit in Egipt, IT
duce inteurit vastti derail; forte departe de aceia can IT co-
b
pdrV
www.dacoromanica.ro
gdALAS TREILEA DISCURSt tONTRA ADVER. VIETEX MONASTIC'
rupsese§i inteacesta solitudine, ca trite() monastire, elu
formeza sufletele lor? incerca tots felul de remediT, and
ale severitate; and ale blandeteT, si nu neglege nicT u-
nul din medlOcele propriT de a le da o perfecta sanetate,
Si cu tote acestea reutatea lord rig fu cu desever0re invinsa;
0 se apucara sa reclame cepa, usturoiul §i cele-l-alte oca-
siuni de pecatu ce avusese in Egiptq, atata este de temut
unit abiceia perniciosa 1 In fine, cu tots acesta ingrijire fara
marginT a lu! Dumnecleti in privinta lor, cu vita bunetatea
si generositatea acestuT domna excelinte, in ciuda friceT, a
amenintarilor, a bine-facerilor §i apedepselor, cu tote aces-
te lectiuni de tot felul,IudeiT, nu devenira mai bun!. Si
and fiullocuesce in inima chiar a Egyptului, in in-
s41 tabara diavolulul; and nid un sfat bun nu vine sa
isbesca urechile stile, and se vede incongiurat de exem-
pie amagitOre §i perverse, chiar din partea acelora earl
nascut qi carT se ostenescu pentru educatiunea sa,
crede-veT tu ca it veT putea sustrage din cursele spirituluT
aului ? Si de unde o veT spera? dela sfaturile tale ? dera
sfaturile tale nu vmputea produce cleat un resultat opus-
pentru ca tu nu-T permit! ,sa se ocupe, nicT macar in visa,
cu filosofia, qi lauclandu-T it. continua vieta presents §i a-
vantagiele eT, facT naufragiul amenintator? 0 veT spera din
partea sa? Dera pote unlasat in propriele-1 puterT,
sa imbraci§eze pre facia virtutea? §i deca 'T vine vre-o no-
bila ideia, valul neincetat al discursurilor tale nu..o va su-
foca maT inainte de all fi produsO fructele stile. Dupa cum
corpul n'ar putea sa se suslina mult timp, deca in loc de
alimente substantial!, nu ar avea deat alimente vetema-
Ore ;ass, atunci .chiar and un sufleta ast-fel format ar
concepe deva generost §i mare, el nu va e0 din mole0rea
§i din slabiciunea sea, si, in neputinta, de a se sustrage de
supt influenta aducatOre de ,mOrte a vitiului, va sfarli
a se perde si prin a deveni prada infernulul.
(V& Anna)
-
;
ted
'1-ad
tenet.,
a
prin,
www.dacoromanica.ro
rupsese§i inteacesta solitudine, ca trite() monastire, elu
formeza sufletele lor? incerca tots felul de remediT, and
ale severitate; and ale blandeteT, si nu neglege nicT u-
nul din medlOcele propriT de a le da o perfecta sanetate,
Si cu tote acestea reutatea lord rig fu cu desever0re invinsa;
0 se apucara sa reclame cepa, usturoiul §i cele-l-alte oca-
siuni de pecatu ce avusese in Egiptq, atata este de temut
unit abiceia perniciosa 1 In fine, cu tots acesta ingrijire fara
marginT a lu! Dumnecleti in privinta lor, cu vita bunetatea
si generositatea acestuT domna excelinte, in ciuda friceT, a
amenintarilor, a bine-facerilor §i apedepselor, cu tote aces-
te lectiuni de tot felul,IudeiT, nu devenira mai bun!. Si
and fiullocuesce in inima chiar a Egyptului, in in-
s41 tabara diavolulul; and nid un sfat bun nu vine sa
isbesca urechile stile, and se vede incongiurat de exem-
pie amagitOre §i perverse, chiar din partea acelora earl
nascut qi carT se ostenescu pentru educatiunea sa,
crede-veT tu ca it veT putea sustrage din cursele spirituluT
aului ? Si de unde o veT spera? dela sfaturile tale ? dera
sfaturile tale nu vmputea produce cleat un resultat opus-
pentru ca tu nu-T permit! ,sa se ocupe, nicT macar in visa,
cu filosofia, qi lauclandu-T it. continua vieta presents §i a-
vantagiele eT, facT naufragiul amenintator? 0 veT spera din
partea sa? Dera pote unlasat in propriele-1 puterT,
sa imbraci§eze pre facia virtutea? §i deca 'T vine vre-o no-
bila ideia, valul neincetat al discursurilor tale nu..o va su-
foca maT inainte de all fi produsO fructele stile. Dupa cum
corpul n'ar putea sa se suslina mult timp, deca in loc de
alimente substantial!, nu ar avea deat alimente vetema-
Ore ;ass, atunci .chiar and un sufleta ast-fel format ar
concepe deva generost §i mare, el nu va e0 din mole0rea
§i din slabiciunea sea, si, in neputinta, de a se sustrage de
supt influenta aducatOre de ,mOrte a vitiului, va sfarli
a se perde si prin a deveni prada infernulul.
(V& Anna)
-
;
ted
'1-ad
tenet.,
a
prin,
www.dacoromanica.ro
Disearsit funebru tinutil de Economul G. Floru, profesorit
de Religie Ja, Gimnasiul Lazar, la inmormentarea preotescX
Zoia, sotia Onor. preotit i institutorit de la Ddmna 136,1a§a I. Io-
nescu.
Prea SantitY parintitriftY privitort
Cu cht faptele until omit stint mat frumdse 91 virtutile luT
maT inalte, cu atilt semeniisimt golul ce el lash, cand
is sborul dintre dinlii cittr6 veeTnicie. D6cti virtutile r6posatei,
du0 cum aauclittl, infittiqdclit pe femeea creqting, model, ca
s6t6,, mama §i cre§tinit; apoT adincii. trebue sit fie rana cesAn-
gerit inima nemengbiatului soot. Nereparabila este perderea
aspril, ineercarea la care provedinta a supusti credinta ser-
vitorulu sbil ; dar ce vom dice, and vedemit isbita aqa de cruet
o cilsnicie fericitd, de cat numaT di, pre ceZ ce itzbesce Dom-
nul, it cartel fi bate pre tot foul care primesce.
Adincr stint tainile intelepciunii lui D-zeit faril, a carat scire
nu se cletinil nisi kiar unit first de `p6rti din capul nostru !
Miingititdre sfinttl cuvintele veeinieului adev'ail ar6tatit no6
In sf. Scripturiin care jalnicul sotti, preotit inb:e preotf,
vaalinarea durerilor sufletuluT sat. Pentru fiii v4cului
care nu v6d nimic cu ochiul credintii, taina mortis este o causit
deg disperare ; Tar pentru adev6ratul crestin este o lege, este
eonditiunea a tot ceprin care se mentine echilibrul in
spectacolul ce admiritmll in acestit mitretil univers, opera Ce-
lui a tot puternicit
In aclevert, ori de ate on omul ea afla,t fatit In fats cu
mdrtea, cu victimele jertfite de ghiara4 nesittids6, a, trebuit
filosogscit asupra acestei case ce sealdii omenirea intr'un
sIt
qi
gtsi
t2,4
kg
cabal,
www.dacoromanica.ro
de Religie Ja, Gimnasiul Lazar, la inmormentarea preotescX
Zoia, sotia Onor. preotit i institutorit de la Ddmna 136,1a§a I. Io-
nescu.
Prea SantitY parintitriftY privitort
Cu cht faptele until omit stint mat frumdse 91 virtutile luT
maT inalte, cu atilt semeniisimt golul ce el lash, cand
is sborul dintre dinlii cittr6 veeTnicie. D6cti virtutile r6posatei,
du0 cum aauclittl, infittiqdclit pe femeea creqting, model, ca
s6t6,, mama §i cre§tinit; apoT adincii. trebue sit fie rana cesAn-
gerit inima nemengbiatului soot. Nereparabila este perderea
aspril, ineercarea la care provedinta a supusti credinta ser-
vitorulu sbil ; dar ce vom dice, and vedemit isbita aqa de cruet
o cilsnicie fericitd, de cat numaT di, pre ceZ ce itzbesce Dom-
nul, it cartel fi bate pre tot foul care primesce.
Adincr stint tainile intelepciunii lui D-zeit faril, a carat scire
nu se cletinil nisi kiar unit first de `p6rti din capul nostru !
Miingititdre sfinttl cuvintele veeinieului adev'ail ar6tatit no6
In sf. Scripturiin care jalnicul sotti, preotit inb:e preotf,
vaalinarea durerilor sufletuluT sat. Pentru fiii v4cului
care nu v6d nimic cu ochiul credintii, taina mortis este o causit
deg disperare ; Tar pentru adev6ratul crestin este o lege, este
eonditiunea a tot ceprin care se mentine echilibrul in
spectacolul ce admiritmll in acestit mitretil univers, opera Ce-
lui a tot puternicit
In aclevert, ori de ate on omul ea afla,t fatit In fats cu
mdrtea, cu victimele jertfite de ghiara4 nesittids6, a, trebuit
filosogscit asupra acestei case ce sealdii omenirea intr'un
sIt
qi
gtsi
t2,4
kg
cabal,
www.dacoromanica.ro
64iMSCURS6 l'UNEI3RU
ocean de lacrimi, asupra acestui tiran care rupe fore milg, le-
gAturile cele mai tart,iubirea eea mai tenerit a
inimilori sdrobesce edit mai sacru drepttl al omului la vie-
tit. In t6te dilele vorbiniti despre nestatornicia vied. Discu-
iunea asupra morOi formeztt subiectulplengerilor nemangg,-
iatei durerilorti celorti mai amare ce nu le p6te ocasiona
nice ori ceintemplare nenorocitg, din lurne ; §i acesteplan-
gericu atAt mai maxi jai jalea mai nemtingliat41 cu cat
peraerile Bantu nereparabile, en cat aceia pe cari II regrettim
erati mat trebuincio I families, mai scumpifiintelor ce jelescti
radrtea log premature. Cine, privindft intinsg, pe patul de
radrte pe o scumpg, 860,i dui6sA marng, in vigarea anilor eT
nu a versatt o lacrimA de compAtimire, nu a deplensit trista,
sortiti ce a isbitti cu atata neindurare in sperantele legitime
ale iubitilor ei casnia, precumvedem in imprejurarea de fatii, ?
Care altg, perdere, afarde on6re, putea sg, coste mai multii
pe iubitul sotto care vede inteund momenta perind ca fumul
speftnIele sele cele dula, care vede evaporendu-se ea o sub-
stantg, etericti balsamul alinAtortti la durerile sele fisice 0-mo-
rale ? care vede dispArendt ca umbra ajutorul in ere terea
copiilor, ingrijirea qi veselia casnicilor, multumirea tuturor,
in fine care vede-pitilindu-se de °data, atatea gingale floe ce
impletet cununa fericirii sele In acestg, vale de. suspinuri qi
lacrime Durere f mare durere ! ! Dar cum p6te inteIeperimea
omendsca, sg, resolve o, cestiune cc atirng, nurag de itiielep-
alma nemArginititi §i puterea infinitg, a Stitipanului vie$ ci
al mortil!? qi care rnaiisuratil cu pahna c ilelei a pus hotar
c4surilor vietii?!
Nemkngglatt sott I aclincg, e durerea ta; mare i egalA cu
perderea,nereparabilA ce g incercatil ! Dar mare fie-ticrel-
tinesca ta resemnatiune. In culmea eI e durerea cesfiqie
inima; in culmea el fie qi rebdarea la crunta loviturA ce aI
primitt. Domtiul viejii -§i al mortis iii intinde acestit pahart
de amgriteitmei delartAlil fire murmurilr MAs6reli adinca
intristare nu dupe sdrobit6rea perdere ce ai suferitil, ci dupe
sperantele Inalte gimenglitdresfintei n6stre ReligiunI-----
balsamul tuturorti suferintelort omenesa.
sfitrimit
altit
stmntiY
qi
ale-
.
www.dacoromanica.ro
ocean de lacrimi, asupra acestui tiran care rupe fore milg, le-
gAturile cele mai tart,iubirea eea mai tenerit a
inimilori sdrobesce edit mai sacru drepttl al omului la vie-
tit. In t6te dilele vorbiniti despre nestatornicia vied. Discu-
iunea asupra morOi formeztt subiectulplengerilor nemangg,-
iatei durerilorti celorti mai amare ce nu le p6te ocasiona
nice ori ceintemplare nenorocitg, din lurne ; §i acesteplan-
gericu atAt mai maxi jai jalea mai nemtingliat41 cu cat
peraerile Bantu nereparabile, en cat aceia pe cari II regrettim
erati mat trebuincio I families, mai scumpifiintelor ce jelescti
radrtea log premature. Cine, privindft intinsg, pe patul de
radrte pe o scumpg, 860,i dui6sA marng, in vigarea anilor eT
nu a versatt o lacrimA de compAtimire, nu a deplensit trista,
sortiti ce a isbitti cu atata neindurare in sperantele legitime
ale iubitilor ei casnia, precumvedem in imprejurarea de fatii, ?
Care altg, perdere, afarde on6re, putea sg, coste mai multii
pe iubitul sotto care vede inteund momenta perind ca fumul
speftnIele sele cele dula, care vede evaporendu-se ea o sub-
stantg, etericti balsamul alinAtortti la durerile sele fisice 0-mo-
rale ? care vede dispArendt ca umbra ajutorul in ere terea
copiilor, ingrijirea qi veselia casnicilor, multumirea tuturor,
in fine care vede-pitilindu-se de °data, atatea gingale floe ce
impletet cununa fericirii sele In acestg, vale de. suspinuri qi
lacrime Durere f mare durere ! ! Dar cum p6te inteIeperimea
omendsca, sg, resolve o, cestiune cc atirng, nurag de itiielep-
alma nemArginititi §i puterea infinitg, a Stitipanului vie$ ci
al mortil!? qi care rnaiisuratil cu pahna c ilelei a pus hotar
c4surilor vietii?!
Nemkngglatt sott I aclincg, e durerea ta; mare i egalA cu
perderea,nereparabilA ce g incercatil ! Dar mare fie-ticrel-
tinesca ta resemnatiune. In culmea eI e durerea cesfiqie
inima; in culmea el fie qi rebdarea la crunta loviturA ce aI
primitt. Domtiul viejii -§i al mortis iii intinde acestit pahart
de amgriteitmei delartAlil fire murmurilr MAs6reli adinca
intristare nu dupe sdrobit6rea perdere ce ai suferitil, ci dupe
sperantele Inalte gimenglitdresfintei n6stre ReligiunI-----
balsamul tuturorti suferintelort omenesa.
sfitrimit
altit
stmntiY
qi
ale-
.
www.dacoromanica.ro
DISCl/RS.6r FUN,EBRU-6
MOrtea este pdrta prin care trecemii in sinul vecTnicieT, in
sinulD -zetl, unde niinied nu se perde i unde astitzi trece
reposata Zoe I. Ioncscu la a citret ceremonie funebr% ne-am
adunatif in acestI sf locas.
icitscutit in an. 1838, fiica reposatulul si prea venerabilulut
Preot Constantin Duhovnicul din Telegar si crescutd de vir-
tuo9it eT pitrintii in credinta si reliogisitatea crestind, apot crt-
sgtoritI dupe lege la etatea de 20 ant* (1858), intr'o edsnicie mo-
del de 25 and, desvoltAncltt virtutile cele mai frumOse ca s614
si mama, duse cea mat linistitd,neimputabilvi4tti cu dem-
nul et salt Si stabilul. nostru amic Pb,"rintele I6n Ionescu E-
conomul. Fericittt de alegerea unlit sotii virtuoso, 'Fob si o-
nestd, a foatil znandria luf,' corona vietiT luT, in fine balsaniul
cell. mai duke la durerile hit sufletescitrupesct 0 cas)ti
fericitti in care ambit soil se intrecdad in desvoltarea virtu-
unul fricandd cu cinstea mat mare pre cel-lalt.
Dar pre cat le-a fustd de frum6s6, vietacasnicia fericita
in acetd interval, pre atat le-a fostil de sdruncinatt prin de-
sele perderi de copit; odd din, 16- ce reposata a mascutza tul-
ping bine-cuvintatil, asticy vedem numaitret inaprejmul cor-
tegiulut eT fa-nebrit : unit beat i clod fete, In care cea mai
mare citsiltoritit. Cet-altt 13 st-atiluat sborul de timpuriti din
bratele pdrintilor si in sborul for ,se vede cd`le-ad. luat mare
parte din existentalor materials. Mare a fostil golul ce sfintea
inima mamet cu perderea lor ; dar vat ! lovitura decisivti nu
se dedese. Familia amiculu): nostru dupe atatea perdert seri-
Oset credea ca plittitti durerit tot tributul cerutd qi and cu
destule jertfe, ve(inse anti litstard mendru i vigurosti in bu-
chetul et,pe junele doetorand Costica Ionescu Poenaru,
care Fin viitorul suric,liitordpregttise, era- Bata a. pune
o frumOsd cunund pe frunteasele, atunt nemilostiva
.morte bdtu din col. la usa ticnitet ease a amicuiur nostru,
Doctorandul Poenaru a luat parte in campania din 77 in Bul-
garia ca medic in ambulant, unde, in *alma activitrip ce -a
desvoltatd si a asprimit. timpulut cu care a luptatd, a ettclutd
victim& une) suferine care In cele din urm, 't-a- eurmatd fi-
nil Pelor, A.cdsta a fostif cea malt cruntd, lovitura de care
..
lui
si
tilonl,
si
ce-sa
familial
www.dacoromanica.ro
MOrtea este pdrta prin care trecemii in sinul vecTnicieT, in
sinulD -zetl, unde niinied nu se perde i unde astitzi trece
reposata Zoe I. Ioncscu la a citret ceremonie funebr% ne-am
adunatif in acestI sf locas.
icitscutit in an. 1838, fiica reposatulul si prea venerabilulut
Preot Constantin Duhovnicul din Telegar si crescutd de vir-
tuo9it eT pitrintii in credinta si reliogisitatea crestind, apot crt-
sgtoritI dupe lege la etatea de 20 ant* (1858), intr'o edsnicie mo-
del de 25 and, desvoltAncltt virtutile cele mai frumOse ca s614
si mama, duse cea mat linistitd,neimputabilvi4tti cu dem-
nul et salt Si stabilul. nostru amic Pb,"rintele I6n Ionescu E-
conomul. Fericittt de alegerea unlit sotii virtuoso, 'Fob si o-
nestd, a foatil znandria luf,' corona vietiT luT, in fine balsaniul
cell. mai duke la durerile hit sufletescitrupesct 0 cas)ti
fericitti in care ambit soil se intrecdad in desvoltarea virtu-
unul fricandd cu cinstea mat mare pre cel-lalt.
Dar pre cat le-a fustd de frum6s6, vietacasnicia fericita
in acetd interval, pre atat le-a fostil de sdruncinatt prin de-
sele perderi de copit; odd din, 16- ce reposata a mascutza tul-
ping bine-cuvintatil, asticy vedem numaitret inaprejmul cor-
tegiulut eT fa-nebrit : unit beat i clod fete, In care cea mai
mare citsiltoritit. Cet-altt 13 st-atiluat sborul de timpuriti din
bratele pdrintilor si in sborul for ,se vede cd`le-ad. luat mare
parte din existentalor materials. Mare a fostil golul ce sfintea
inima mamet cu perderea lor ; dar vat ! lovitura decisivti nu
se dedese. Familia amiculu): nostru dupe atatea perdert seri-
Oset credea ca plittitti durerit tot tributul cerutd qi and cu
destule jertfe, ve(inse anti litstard mendru i vigurosti in bu-
chetul et,pe junele doetorand Costica Ionescu Poenaru,
care Fin viitorul suric,liitordpregttise, era- Bata a. pune
o frumOsd cunund pe frunteasele, atunt nemilostiva
.morte bdtu din col. la usa ticnitet ease a amicuiur nostru,
Doctorandul Poenaru a luat parte in campania din 77 in Bul-
garia ca medic in ambulant, unde, in *alma activitrip ce -a
desvoltatd si a asprimit. timpulut cu care a luptatd, a ettclutd
victim& une) suferine care In cele din urm, 't-a- eurmatd fi-
nil Pelor, A.cdsta a fostif cea malt cruntd, lovitura de care
..
lui
si
tilonl,
si
ce-sa
familial
www.dacoromanica.ro
10DiscuRgti FUNEBRU
clui6seT mame a sengeratilo rang atilt ae mare, Maga
atAtea cane, a subminat adin.eil existenta CI fisica ce era BM
de robusta.
De la -timpuria trepasare a acestul din urma seumpa,odora
al inimii ei qi care adusa en dinsul fn mormenta multe spe-
rante juste ale families, reposata isbita eu cruzime in tot ce
a itibitit mai multi l, a versati1 phrae de lacrimi,de eele,mai
multe orT ascunse en ingrijire spre a nu redescepta durerea
lutre easniciiNeeonsolata en tote nningierile ci in-
grijirile ealdur6se ale uneTfaruilii inteleptei prospere de care
se ineongiura, fiintapea, de-unaqi infiorit6re, ce da for-
Id; se consume, ca oliul din candela gi. ast-fel, dupe 9 luni de
*eredete ultimul suspin.
Ca sotie, intelepta, casnica,, econ6ma i devotata n'a
multumirile vise if in vuetul lumii, ci tot-de-una, margi-
nita in cercul families( a seiutit sa fact din easa sa unit eui-
buleta eald Ae fericiri domesnice, unit templu de virtue(. ne-
peritore in careereltea odraslele iubite.
Ca ereqt-ina, pietatea, credinta, iubireai caritatea Evan-
ghelica, pe care a practicat -o fere sgomotti, art foga eondue-
torii paqilor ei ptn6 la ultima -i respirare. 131Andetea earaete-
rule, euratenia, menagiul ci model c4i indatorirea cea mai
euviinei6a : iata virtutile ce de la prag le zarea on -eine calm
in acesta
Dar, fratilor viam6rtea sittnta in manna lui D-zeit. Celt
ce a pnsit aniivremile Intru a sa stapinirei fore a card vo-
hill nu se mica nits( firul de peril din capul nostru. Ce stintit
-silintele oraului spre a yeda iubi ilorts61 sanetatea ? dad
mtma Celui Atot-puternieil alma hotaritAsta-felit in
fata acestei scene triste nu putema- de eat a striga Cu multit
rebdatorul Iob ; Fie, Domne, numele Teti bine-euvintata!
Florea ne-nitariT, semanath pe unit mormintit vi stropita Cu
laerimile sotulta §i fiilor va fi simbolul iubirii §i veneratinnei
euvenite acestei excelente s6te qi mame, Tarpentru nol eel
ce impartit§ima durerea lor, unit exemplu frinnosit de virtu
casnice, de ordine qi amabilitate 'familiars.
Tip fidel al femeel ere§tine, cldca dispare dupe scent% aces-
inima:
0
ei iubitr.
ci;
can-
tata
cast.
vie 0?-
'st
'0
si
si
www.dacoromanica.ro
clui6seT mame a sengeratilo rang atilt ae mare, Maga
atAtea cane, a subminat adin.eil existenta CI fisica ce era BM
de robusta.
De la -timpuria trepasare a acestul din urma seumpa,odora
al inimii ei qi care adusa en dinsul fn mormenta multe spe-
rante juste ale families, reposata isbita eu cruzime in tot ce
a itibitit mai multi l, a versati1 phrae de lacrimi,de eele,mai
multe orT ascunse en ingrijire spre a nu redescepta durerea
lutre easniciiNeeonsolata en tote nningierile ci in-
grijirile ealdur6se ale uneTfaruilii inteleptei prospere de care
se ineongiura, fiintapea, de-unaqi infiorit6re, ce da for-
Id; se consume, ca oliul din candela gi. ast-fel, dupe 9 luni de
*eredete ultimul suspin.
Ca sotie, intelepta, casnica,, econ6ma i devotata n'a
multumirile vise if in vuetul lumii, ci tot-de-una, margi-
nita in cercul families( a seiutit sa fact din easa sa unit eui-
buleta eald Ae fericiri domesnice, unit templu de virtue(. ne-
peritore in careereltea odraslele iubite.
Ca ereqt-ina, pietatea, credinta, iubireai caritatea Evan-
ghelica, pe care a practicat -o fere sgomotti, art foga eondue-
torii paqilor ei ptn6 la ultima -i respirare. 131Andetea earaete-
rule, euratenia, menagiul ci model c4i indatorirea cea mai
euviinei6a : iata virtutile ce de la prag le zarea on -eine calm
in acesta
Dar, fratilor viam6rtea sittnta in manna lui D-zeit. Celt
ce a pnsit aniivremile Intru a sa stapinirei fore a card vo-
hill nu se mica nits( firul de peril din capul nostru. Ce stintit
-silintele oraului spre a yeda iubi ilorts61 sanetatea ? dad
mtma Celui Atot-puternieil alma hotaritAsta-felit in
fata acestei scene triste nu putema- de eat a striga Cu multit
rebdatorul Iob ; Fie, Domne, numele Teti bine-euvintata!
Florea ne-nitariT, semanath pe unit mormintit vi stropita Cu
laerimile sotulta §i fiilor va fi simbolul iubirii §i veneratinnei
euvenite acestei excelente s6te qi mame, Tarpentru nol eel
ce impartit§ima durerea lor, unit exemplu frinnosit de virtu
casnice, de ordine qi amabilitate 'familiars.
Tip fidel al femeel ere§tine, cldca dispare dupe scent% aces-
inima:
0
ei iubitr.
ci;
can-
tata
cast.
vie 0?-
'st
'0
si
si
www.dacoromanica.ro
DISCURS FUNEBRUIt
tel bind, pentru dinsa se ridicii cortina, vecTnied, trece din-
cok de pragul acesteT vieti efemere, undo sufletul eT, insotit
de rugliciunile Prea Santitilor Archierei §i der, qi de bine-
euventtirile sincere ce se inaltit de tote eel de &tit, merge sit-0
is locul de speetatore la st36lucitorea panoramg, a eternelfe-
rieiri ce '0 a pregitititil prin fapte bune..
Nu o plAngetT, dar, vol pe care v'a iubitif cu athta devo-
tamentt §i abnegatiune ; ad de §i se depart6zit cu corpul din-
tre voT, sufletul eT cehl bland care nu v6 va uita nier °data,
rogg din Inatimea sferelor ceresci pe Paaintele mangieriT,
care a m6surati1 durerea fie- ctruia, ca sil tr imit5 roua mith
recorit6re in inima sdrobitti, a sotuluT, a fiulul, ficelorata-
torit acelora ce o plAng din inima.
On 6re, veneratiune femeeT creqtine, satei virtu6se, 'name
sublime-! VecinicA. fie-1 pomenirea in cercurile ce ati cunos-
eut-oj Dtunnezett s'o odihnese4 in locarrile fericiril.
gli
www.dacoromanica.ro
tel bind, pentru dinsa se ridicii cortina, vecTnied, trece din-
cok de pragul acesteT vieti efemere, undo sufletul eT, insotit
de rugliciunile Prea Santitilor Archierei §i der, qi de bine-
euventtirile sincere ce se inaltit de tote eel de &tit, merge sit-0
is locul de speetatore la st36lucitorea panoramg, a eternelfe-
rieiri ce '0 a pregitititil prin fapte bune..
Nu o plAngetT, dar, vol pe care v'a iubitif cu athta devo-
tamentt §i abnegatiune ; ad de §i se depart6zit cu corpul din-
tre voT, sufletul eT cehl bland care nu v6 va uita nier °data,
rogg din Inatimea sferelor ceresci pe Paaintele mangieriT,
care a m6surati1 durerea fie- ctruia, ca sil tr imit5 roua mith
recorit6re in inima sdrobitti, a sotuluT, a fiulul, ficelorata-
torit acelora ce o plAng din inima.
On 6re, veneratiune femeeT creqtine, satei virtu6se, 'name
sublime-! VecinicA. fie-1 pomenirea in cercurile ce ati cunos-
eut-oj Dtunnezett s'o odihnese4 in locarrile fericiril.
gli
www.dacoromanica.ro
Prea Santitul Episcop al RAmniculuili Noului Severin, cu
adresele No.No. 18011858 din 17 §i 28 Oct. 188, -ne
mai trimite spre publicareurnb,t6rele acte t1e donatiune.
Lauda strtruitorilorli donatorilor.
Actil de Donatiune
Sub semnatir locuitorT §i proprietor/. mici domiciliay fn Catuna
ioroca pendinte de Comuna Marga din PL Clo§ani, Jud. Afehediny
veclendu-ne lipsiy de o S-te Biserica fn weal Catuna i hind depktail
de S-ta Biserica din Comuna Marga, cela ce ne impedica cu ocasia
servicielor religiose §t a casurilortit avend dorinla de a clszdi
o S-th Biserica pe seine nostra fn aceste Catune, declararn in unanimi-
tate ca aAste.-iii de anOstra bung. vointa am donate. irevocabil pe soma noil
Biserici, §apte-srpe4ece pogone 'Dement din proprietalile nostra mo
§teoesci, ce avem in teritorul acestei Cetune, -dupe cum unlike, la
numele fie-caruia, §i care pogone valoreze suma de lei 500.
§i spre a'§iavea deplina-terie presentui actii de donatiune sub-scris
de eel ce am §tiut- carte, prin condeele nostre, jar cei ce nu am §tiut
prin scriitor, am Sterna de s'ati atestatti de onor. Tribunal local, §i le-
gaLisat precum §i transcrisa de onor Trib. al Jud. Mehedinci.
1883, /die 28,
1. Et. Nieolae Antone am data pe sOma Bisericei done pogone §i
450 stanjini patray din proprietatea mea ce o am In acestii, hotare
In local verde, ce Inceperea dinlea eel mare spre apusii cat va a-
junge, &vend invecinare in resarit cu hotarul
2. NQi George al Dini §i Ion D. Achiroescu am data pe setae Bise-
ricei done pogone pamanta din proprietatea nestre in acela§i hotar §i
loco, cu incepere din §leu eel mare spre apu.sOsat va ajunge.
3. Eu Dimitrie Achinescu, -am dat pe soma Bisericei un pogon pi-
manta din proprietatea mea fn acela§i hotare §i loco cu incepere din
§leu eel mare spre apus cat va ajunge.
4. Eu Stance Socia reps Grigore Aclimescu am dat pa seam Bise-
ricei nu pogon pamentu din propietatea_meahotarul Sir¢ca, loeul
locales
Ac
si
si
Still.
In
www.dacoromanica.ro
adresele No.No. 18011858 din 17 §i 28 Oct. 188, -ne
mai trimite spre publicareurnb,t6rele acte t1e donatiune.
Lauda strtruitorilorli donatorilor.
Actil de Donatiune
Sub semnatir locuitorT §i proprietor/. mici domiciliay fn Catuna
ioroca pendinte de Comuna Marga din PL Clo§ani, Jud. Afehediny
veclendu-ne lipsiy de o S-te Biserica fn weal Catuna i hind depktail
de S-ta Biserica din Comuna Marga, cela ce ne impedica cu ocasia
servicielor religiose §t a casurilortit avend dorinla de a clszdi
o S-th Biserica pe seine nostra fn aceste Catune, declararn in unanimi-
tate ca aAste.-iii de anOstra bung. vointa am donate. irevocabil pe soma noil
Biserici, §apte-srpe4ece pogone 'Dement din proprietalile nostra mo
§teoesci, ce avem in teritorul acestei Cetune, -dupe cum unlike, la
numele fie-caruia, §i care pogone valoreze suma de lei 500.
§i spre a'§iavea deplina-terie presentui actii de donatiune sub-scris
de eel ce am §tiut- carte, prin condeele nostre, jar cei ce nu am §tiut
prin scriitor, am Sterna de s'ati atestatti de onor. Tribunal local, §i le-
gaLisat precum §i transcrisa de onor Trib. al Jud. Mehedinci.
1883, /die 28,
1. Et. Nieolae Antone am data pe sOma Bisericei done pogone §i
450 stanjini patray din proprietatea mea ce o am In acestii, hotare
In local verde, ce Inceperea dinlea eel mare spre apusii cat va a-
junge, &vend invecinare in resarit cu hotarul
2. NQi George al Dini §i Ion D. Achiroescu am data pe setae Bise-
ricei done pogone pamanta din proprietatea nestre in acela§i hotar §i
loco, cu incepere din §leu eel mare spre apu.sOsat va ajunge.
3. Eu Dimitrie Achinescu, -am dat pe soma Bisericei un pogon pi-
manta din proprietatea mea fn acela§i hotare §i loco cu incepere din
§leu eel mare spre apus cat va ajunge.
4. Eu Stance Socia reps Grigore Aclimescu am dat pa seam Bise-
ricei nu pogon pamentu din propietatea_meahotarul Sir¢ca, loeul
locales
Ac
si
si
Still.
In
www.dacoromanica.ro
ACTU DE DONATIUNE73
numit facia, cu inceperea din apa LeIovit.i spre rasarit cat va ajungt#2
avend invecinare la miasla-cli cu proprietateaIon DragotA.
5. Eu Uinta Lazar Bobarsca en autorisatia so ulul mea am dat Bi-
sericeT, un pogon pgraentii din proprietatea mea In acelagT hotar, lo-
cul Strambu, eu Inceperea din, apa Topolniti spre resarifeat va a-
junge, avend invecinare la mia0,-nopte en proprietatea Jul Antonia
Dovlete.
6. NoT I6n A. Bogdan, Trail Bogdan gi Anita T. Balutesca eu au-
torisaiia sociulul mea am dat pe soma Biserici un pogon:pamentil in
acelagt hotar, locul,Stramb, cu incepere din apa TopolniteT spre rasa
rit cat va ajunge.
7. No- Grigore Bogdan gi DraghicT Bogdan am dat pe sema Bise-
rice' diu proprietatea nostril, un. pogon primentii fn acelagl hotar gi
'oat' cu incepere din apa Topolnitel cat va ajunge.
8. NoT Trails Mateescu George 'Mateescu gi Nicoleea Mateescu am
dat Bisericeipogonsuspitmentil din proprietatea nostril ln acelao ha-
tar gi locu cu Incepere din apa Topolnitei spre rasarit pang, uncle va
ajunge.
0. NoT 'anon Bogdanl'il George C.- Bogdan am dat BisericeT din
proprietatea nosta un pogon pAmentil in acelagT hotar gi loeti, fnceput
din apa Topolnitei spre rasarit cat va ajunge.
10. Ea Const. Achimeson am dat BisericeT un pogon pamentit din
proprietatea mea, In acelagT hotar, locul Saliscea cu incepere din §16u
eel mare spre apus -cat va ajunge, Inveeinat la miasia-sh on -proprieta-
tea luT Ion Dovlete.
11. NoT Gligore Achimescu gi Ionita Archimeseu am dat Biserici,
trt proprietatea nostril un pogon-pament in acela-O hotar, local Fa-
gul, cu incepere din cureua luT IonagT Tripur spz* rasarit cat va
ajunge.
12. YoT Dimitrie Spatarui gi N. Spata.rui, am dat 13iserici un pogon
pannentu din proprietatea nostril, In acelag hotar giloeU eu incepere
din hotaruLtallei spre apus cat va ajunge.
13. Eu Achim Bogdan am data un pogon pamentd pe aeraa Bise-
ricer, din proprietatea mea in locul, Tagil hotarul §iroca, eu incepe-
rea din hotarul Bari spre apus cat va ajunge.
14. Noi Ion Achimescu gi C. Achimescu am data BisericeT, un po-
gon parnenta din proprietatea nostril fn acelagi hotar, locul Craiul
Seur4 din §leu eel mare spre rasarit cat va ajunge.
15. Ea Dimitrie Achimescu am data BisericeT, din proprietatea mea
una masa, de pamentit,Inlocul numifti prison, In lungime de 50 Stan-
jenT gi u 16,time de 18 StanjenT avendeu Tran-
lui
invecinarilalnia4la-Oi
www.dacoromanica.ro
numit facia, cu inceperea din apa LeIovit.i spre rasarit cat va ajungt#2
avend invecinare la miasla-cli cu proprietateaIon DragotA.
5. Eu Uinta Lazar Bobarsca en autorisatia so ulul mea am dat Bi-
sericeT, un pogon pgraentii din proprietatea mea In acelagT hotar, lo-
cul Strambu, eu Inceperea din, apa Topolniti spre resarifeat va a-
junge, avend invecinare la mia0,-nopte en proprietatea Jul Antonia
Dovlete.
6. NoT I6n A. Bogdan, Trail Bogdan gi Anita T. Balutesca eu au-
torisaiia sociulul mea am dat pe soma Biserici un pogon:pamentil in
acelagt hotar, locul,Stramb, cu incepere din apa TopolniteT spre rasa
rit cat va ajunge.
7. No- Grigore Bogdan gi DraghicT Bogdan am dat pe sema Bise-
rice' diu proprietatea nostril, un. pogon primentii fn acelagl hotar gi
'oat' cu incepere din apa Topolnitel cat va ajunge.
8. NoT Trails Mateescu George 'Mateescu gi Nicoleea Mateescu am
dat Bisericeipogonsuspitmentil din proprietatea nostril ln acelao ha-
tar gi locu cu Incepere din apa Topolnitei spre rasarit pang, uncle va
ajunge.
0. NoT 'anon Bogdanl'il George C.- Bogdan am dat BisericeT din
proprietatea nosta un pogon pAmentil in acelagT hotar gi loeti, fnceput
din apa Topolnitei spre rasarit cat va ajunge.
10. Ea Const. Achimeson am dat BisericeT un pogon pamentit din
proprietatea mea, In acelagT hotar, locul Saliscea cu incepere din §16u
eel mare spre apus -cat va ajunge, Inveeinat la miasia-sh on -proprieta-
tea luT Ion Dovlete.
11. NoT Gligore Achimescu gi Ionita Archimeseu am dat Biserici,
trt proprietatea nostril un pogon-pament in acela-O hotar, local Fa-
gul, cu incepere din cureua luT IonagT Tripur spz* rasarit cat va
ajunge.
12. YoT Dimitrie Spatarui gi N. Spata.rui, am dat 13iserici un pogon
pannentu din proprietatea nostril, In acelag hotar giloeU eu incepere
din hotaruLtallei spre apus cat va ajunge.
13. Eu Achim Bogdan am data un pogon pamentd pe aeraa Bise-
ricer, din proprietatea mea in locul, Tagil hotarul §iroca, eu incepe-
rea din hotarul Bari spre apus cat va ajunge.
14. Noi Ion Achimescu gi C. Achimescu am data BisericeT, un po-
gon parnenta din proprietatea nostril fn acelagi hotar, locul Craiul
Seur4 din §leu eel mare spre rasarit cat va ajunge.
15. Ea Dimitrie Achimescu am data BisericeT, din proprietatea mea
una masa, de pamentit,Inlocul numifti prison, In lungime de 50 Stan-
jenT gi u 16,time de 18 StanjenT avendeu Tran-
lui
invecinarilalnia4la-Oi
www.dacoromanica.ro
74ACIt DE DONATIUNE
Ufa. T. Balutescu pi la miacla-nopte cu Vasile Dovlete; la rasarit eu
hotarul Bit lti pi la apus cu Dimitrie Achimescu.
1883, Iu lie.
Sub seranati Epitropi at Biserici din Comuna Mange declaram ca
primim cu bucurie in numele noil Biserici ee voesce a se cladi in Ca-
tunaiorocal pendite de acesta Comunal pi ne multrunim pe acesta,
donatiune furs chat sa se mat face vre o cercetare despre pasnica
posesiune
(S.) Preotul Cont. Parvuleseu
Epitropi
,,Ion Filipescu
n
George Bordia
Primetria -Comund Marga.
Semnaturile de mat sus fiind acelor iscalitt se atesta, pi de acesta.
Primarie conform cereret &cute prin petitiunea in reg. la No. 215.
1883, Iulie N.
No. 238.
(L. EL)
Primar. (SS) P. &toad.
Notar.
,,G. P. Hentard.
Tribunalul Mehedintt sesiunea vacantelor No. 672. Audienta din
1 August 1883.
Inaintea Tribunalulul g'au presentat donatori s Nicolae Antoniel
Georgie al Dine; Ion Achimescu, Dimitrie Achimescu, Stanea Qr.
Achimescu, Linea Lazar Bobarsea, I. A. Bogdan, Traila Bogdan,
Anita T. Balutescu, Grigore Bogdan, Draghiet Bogdan, TraiirtAfatee-
scu, George Mateescul Nicolae Mateescul Iancu Bogdan, G. C. Bog-
dan, Coust. Achimescu, Gr. Achimescu, Ionita Achimescu, D. Spa-
tariti, N. Spatariu Achim Bogdan, Ion Achimescu, D. Achimescu,
C. I. Achimescu, find asistate Ellice L. Bobarsca pi Anita T. Balo-
tescu pi de soti for top In persona fn presentele. s'a dat lectura, din
euvnet in =vent acestul actii de donatiune depus Cu suplica in reg.
la No, 6163/83 pi numitisustinut in total declarand ca este al for
facuta din libera vointa cerlind a se autentifica.
TRIBUNALUL
Avend in vedere deelaratiunile partilor,
Avend in vedere a actul este faeut pe tinabru legal de leee let pi
ll
www.dacoromanica.ro
Ufa. T. Balutescu pi la miacla-nopte cu Vasile Dovlete; la rasarit eu
hotarul Bit lti pi la apus cu Dimitrie Achimescu.
1883, Iu lie.
Sub seranati Epitropi at Biserici din Comuna Mange declaram ca
primim cu bucurie in numele noil Biserici ee voesce a se cladi in Ca-
tunaiorocal pendite de acesta Comunal pi ne multrunim pe acesta,
donatiune furs chat sa se mat face vre o cercetare despre pasnica
posesiune
(S.) Preotul Cont. Parvuleseu
Epitropi
,,Ion Filipescu
n
George Bordia
Primetria -Comund Marga.
Semnaturile de mat sus fiind acelor iscalitt se atesta, pi de acesta.
Primarie conform cereret &cute prin petitiunea in reg. la No. 215.
1883, Iulie N.
No. 238.
(L. EL)
Primar. (SS) P. &toad.
Notar.
,,G. P. Hentard.
Tribunalul Mehedintt sesiunea vacantelor No. 672. Audienta din
1 August 1883.
Inaintea Tribunalulul g'au presentat donatori s Nicolae Antoniel
Georgie al Dine; Ion Achimescu, Dimitrie Achimescu, Stanea Qr.
Achimescu, Linea Lazar Bobarsea, I. A. Bogdan, Traila Bogdan,
Anita T. Balutescu, Grigore Bogdan, Draghiet Bogdan, TraiirtAfatee-
scu, George Mateescul Nicolae Mateescul Iancu Bogdan, G. C. Bog-
dan, Coust. Achimescu, Gr. Achimescu, Ionita Achimescu, D. Spa-
tariti, N. Spatariu Achim Bogdan, Ion Achimescu, D. Achimescu,
C. I. Achimescu, find asistate Ellice L. Bobarsca pi Anita T. Balo-
tescu pi de soti for top In persona fn presentele. s'a dat lectura, din
euvnet in =vent acestul actii de donatiune depus Cu suplica in reg.
la No, 6163/83 pi numitisustinut in total declarand ca este al for
facuta din libera vointa cerlind a se autentifica.
TRIBUNALUL
Avend in vedere deelaratiunile partilor,
Avend in vedere a actul este faeut pe tinabru legal de leee let pi
ll
www.dacoromanica.ro
ACTS' DE DONATIUNE75
taxa de fnreg. cuvenitt StatuluT, s'a dapus la casieria Genera lA kcal*
ch recipisa No. 2391/83 de lel 15.
Avend fn vederei disposiiile Art. 1171 cod. - civil. De autentici-
tatea legalacestul actt de donatiune.
S emu*
N. Cutendache Y. G: Hrisiu.
Grefie, D. Alixandrescu.
[L. S. T.]
Pentru Cqnformitate, Pr. N. Ioneeeu.
ROMANIA
Candlaria .S -tee EpiecopPt de ,Ramnieu NouZ- Severin.
Copia acesta fiind conform cu originalul se Mesta.
1883, petombie 17.
No. 1803.
p. Directore, C. Olttneecu.
(lb S.)
ACTT DE DONATIUNE
Sub-semnatif locuitorT gi proprietarT mici din Comuna Mtdulari
plasa Oltulo judetul Vilcea, vesle-ndii a Biserica acestel ComunTcu
hramul S-tul Nicolae Inca de mai multa timpti se aflit vacant de
Preot din cause a nu are pog6nele legiuite de pAmentt, gi da sene
putem face Preot, demo de danie mentionatei BisericT, pentru tot
deuna §epte-spreilece (No. 17) pogone ptmentil din proprietatile N6s-
tre dupe cum urines% la numele, fie-ctruia, care pogone costa sum
de trel sute cincT lei (No. 305,) §i ca at fie yalabil acestii sett '1-am
legalislatu de Primgria respectivt,, precum gi de onorabilul Tribunal
local, trecandu-se in registre, eel cars amt's sciut carte 'lam sub-
scrist-cu mainile nostre, iar eel ce nu emit gtiut, neam subscrist prin
scriitort.
1883, Septembrie 22.
(SS) StancuNict cedez BisericeT done pog6ne In Rogojint.
Ion Matheiti Stefan, cedez BisericT patru pogone plmentt
mo§tenesct alit met in Rogojina.
111
www.dacoromanica.ro
taxa de fnreg. cuvenitt StatuluT, s'a dapus la casieria Genera lA kcal*
ch recipisa No. 2391/83 de lel 15.
Avend fn vederei disposiiile Art. 1171 cod. - civil. De autentici-
tatea legalacestul actt de donatiune.
S emu*
N. Cutendache Y. G: Hrisiu.
Grefie, D. Alixandrescu.
[L. S. T.]
Pentru Cqnformitate, Pr. N. Ioneeeu.
ROMANIA
Candlaria .S -tee EpiecopPt de ,Ramnieu NouZ- Severin.
Copia acesta fiind conform cu originalul se Mesta.
1883, petombie 17.
No. 1803.
p. Directore, C. Olttneecu.
(lb S.)
ACTT DE DONATIUNE
Sub-semnatif locuitorT gi proprietarT mici din Comuna Mtdulari
plasa Oltulo judetul Vilcea, vesle-ndii a Biserica acestel ComunTcu
hramul S-tul Nicolae Inca de mai multa timpti se aflit vacant de
Preot din cause a nu are pog6nele legiuite de pAmentt, gi da sene
putem face Preot, demo de danie mentionatei BisericT, pentru tot
deuna §epte-spreilece (No. 17) pogone ptmentil din proprietatile N6s-
tre dupe cum urines% la numele, fie-ctruia, care pogone costa sum
de trel sute cincT lei (No. 305,) §i ca at fie yalabil acestii sett '1-am
legalislatu de Primgria respectivt,, precum gi de onorabilul Tribunal
local, trecandu-se in registre, eel cars amt's sciut carte 'lam sub-
scrist-cu mainile nostre, iar eel ce nu emit gtiut, neam subscrist prin
scriitort.
1883, Septembrie 22.
(SS) StancuNict cedez BisericeT done pog6ne In Rogojint.
Ion Matheiti Stefan, cedez BisericT patru pogone plmentt
mo§tenesct alit met in Rogojina.
111
www.dacoromanica.ro
76ACTti DVIDONATIURE
r.^
Ion Ion Dumitru, Diaconu, cedes' Bisericer, cincT pogone
pamentti In Rogolina.
Stan Haloiu ceded. Bisericei dog, pogone pament fn Rogojina.
n-16n Haloiu ceded Biserieel patrupogbnepamantuin Rogojina.
ROMANIA
Primttria Comma Maclulairt
Acest actu fiind dat de cel notatT intransul pe fiinta de adevgra,
se atesta de No!, ne fiind movie ruralg, ci mogtenire stramovascg,
partea cedata BisericeT, dupg cererea ce Nea facutti prin suplicata-
registrata in No. 525.
(L. S.
1883, Septembrie 23.
No. 571.
Primarti (SS) D. Stindulescu.
Casieria Generald Valcea-
TnArt. 34 alit): I, din legea. timbrului §i inregistari
s'a perceput taxa de inregivtrare pentru donatiunea facuta prin actg,
care dupe Art. 34-notat mai susti gi dupe sdispositiuni.le ord. Intruc-
tive ale D-lui Ministru de Finance sa multiplicatil venitul de 17 fr.
Venitul fonciar al unul pogon eu cifra de 15 ori gi a resultatt soma
de lei 4335 valdrea tutor pogOnelor notate to actti la care sums sa
perecput taxa de 3 0/0 inimina. de lei una Bata treT clear, ban! cinci
sub-recipisa No. 3401 din 26 Septembrie 1883,
Casier general (SS) A. D. lliticiuceanu.
Verif. (SS) I. iffnescu.
[L, S.)
Atest pe amea respundere ca persdnele care se presmta inaintea
Onor. Tribunal Vilcea, cu aeest Actri, aunt aceia sulsscrigi fn aced
Acta.
1883, Septembrie 26.
(Semnatti) N. Em. Bonci4.
Tribunalul Districtulut Vcilcea.
No. 682.
Asta41, doug-deer gi gese Septembrie, Anul 1883, sail presentattiin
Tribunalt. D-lor Stancu Niel, Ion Mathei §tefan, Ion Ion Dumitru
Diacona, Stan Haloiu,i Ion. Haloiu, tot! In personal carora citindu-
conformitatea
www.dacoromanica.ro
r.^
Ion Ion Dumitru, Diaconu, cedes' Bisericer, cincT pogone
pamentti In Rogolina.
Stan Haloiu ceded. Bisericei dog, pogone pament fn Rogojina.
n-16n Haloiu ceded Biserieel patrupogbnepamantuin Rogojina.
ROMANIA
Primttria Comma Maclulairt
Acest actu fiind dat de cel notatT intransul pe fiinta de adevgra,
se atesta de No!, ne fiind movie ruralg, ci mogtenire stramovascg,
partea cedata BisericeT, dupg cererea ce Nea facutti prin suplicata-
registrata in No. 525.
(L. S.
1883, Septembrie 23.
No. 571.
Primarti (SS) D. Stindulescu.
Casieria Generald Valcea-
TnArt. 34 alit): I, din legea. timbrului §i inregistari
s'a perceput taxa de inregivtrare pentru donatiunea facuta prin actg,
care dupe Art. 34-notat mai susti gi dupe sdispositiuni.le ord. Intruc-
tive ale D-lui Ministru de Finance sa multiplicatil venitul de 17 fr.
Venitul fonciar al unul pogon eu cifra de 15 ori gi a resultatt soma
de lei 4335 valdrea tutor pogOnelor notate to actti la care sums sa
perecput taxa de 3 0/0 inimina. de lei una Bata treT clear, ban! cinci
sub-recipisa No. 3401 din 26 Septembrie 1883,
Casier general (SS) A. D. lliticiuceanu.
Verif. (SS) I. iffnescu.
[L, S.)
Atest pe amea respundere ca persdnele care se presmta inaintea
Onor. Tribunal Vilcea, cu aeest Actri, aunt aceia sulsscrigi fn aced
Acta.
1883, Septembrie 26.
(Semnatti) N. Em. Bonci4.
Tribunalul Districtulut Vcilcea.
No. 682.
Asta41, doug-deer gi gese Septembrie, Anul 1883, sail presentattiin
Tribunalt. D-lor Stancu Niel, Ion Mathei §tefan, Ion Ion Dumitru
Diacona, Stan Haloiu,i Ion. Haloiu, tot! In personal carora citindu-
conformitatea
www.dacoromanica.ro
ACT(3 bE DOXA.TIAJNI3
li-se In intregul bit acest actu de Llonatiune. all declaratu .crt, este al
D-lor propriu, ta'cutii din libera vointit, ea, tontine acleferul, gi
aunt subscriii prin scriitortil dangi nesciind carte.
TRIBUNALUL
In facia acestel declaratiunt gi in basa Art. 1f71 C. a.
DO, autenticitatea acestui actu de donatiune.
NS) Pdrvulescu.
I. St. Budurescu.
[L. S.]
p.. Grefier (SS) S. ..firamescu.
p. Confoinitate C. 0/t4ne,scue
ROMANIA
6ancelariet S--tee Episcopit Rimnicu Noul Severin.
Copia acesta, fiind conforms cu originalul actu de donatiune, se
atestA.
Pirectore) R.- G. Protopvescur.
(14. 8.)
1888, Octombrie 28.
7/
Dire*
eA
www.dacoromanica.ro
li-se In intregul bit acest actu de Llonatiune. all declaratu .crt, este al
D-lor propriu, ta'cutii din libera vointit, ea, tontine acleferul, gi
aunt subscriii prin scriitortil dangi nesciind carte.
TRIBUNALUL
In facia acestel declaratiunt gi in basa Art. 1f71 C. a.
DO, autenticitatea acestui actu de donatiune.
NS) Pdrvulescu.
I. St. Budurescu.
[L. S.]
p.. Grefier (SS) S. ..firamescu.
p. Confoinitate C. 0/t4ne,scue
ROMANIA
6ancelariet S--tee Episcopit Rimnicu Noul Severin.
Copia acesta, fiind conforms cu originalul actu de donatiune, se
atestA.
Pirectore) R.- G. Protopvescur.
(14. 8.)
1888, Octombrie 28.
7/
Dire*
eA
www.dacoromanica.ro
lfult Stirnatiile Domnule _Redactor!
Vim de 7 Ianuari,e este tli mare, a tnceputului fle'§i carui ang, este
pe care OM crescinatatea o venerezit serbandu'o ea, mare serba-
tore a WI creseinittatea cad este iioa Sf. Joan Inainte merggtorul of
Botezatorul Domnulut oi mantuitorulta nostru Iisus Hristos.
Gloriooil nootri stramooT cu intelepciunea lor venera numele de Than,
ast-fela de multii, in cat eel mai, multi parinti, obieinueati al da adreso
ca nume de botez copiiilor lor, dar flu aveau tot de °data gi doctorti
facator de minunl oi tamaduitoril de b6le,1a top bolnavii.
StApinitorix pre; inca dela gloriosul nostru Domnti Radu Negru, a-
doptase acest nume, ca pre celti-maT luminat oi-tnalt pronume al lort
ast-felti, ca toil flu punkt' tnaintea numelni lor de botezti, cum spre
ecsemplu loan, Mirceo Vodd, Ion, Vintiltt -road, lol Plata Basarab,
ern nu ca acest titlu au fosta luatti de Domnii nootri din titlu luT Ego
sau Noi, precum este uzul de astazi.
Mircea Voda, cela 1361;11aq, 'pe and Bucureofif se marginea nr4T
pgna In malul Dambovitei, cad decindea Incepea tinutu Jud.ettlini
Ilfov, $i acestn pe la Inceputul secululul al XV-lea un boer roman en
mare avere, anume Andreititnapreuna cu fratele sat' Dumitru, ati fon-
dat Sf. Biserieg, pe malul Dambovitel cu patronajul Sf loan. (great:
diet), care se traduce fn limbs, romanesca, Inainte mergelorul, oi pe
care locuitoril BucureotenT flu aveati facgtor de mart' minunr of ajn-
tator la tote b6lele lor, ast-felti ca to lipsa de doctorl pe aceletimpuri,
pe cand tots lumea In simplicitatea of so cauta la diferitele lor bole,
se ijula-Vtraii cucu Mewl de ale case; pe care ecsperienta be
dedea oi repthatiunea, Tar Sf. Joan Botezatorul dupg. rnalul Dambo-
vita, era ingurul doctor la care alerga cu rugaciuni tog, suflarea
romitthety atat din oraoul luT Bucur oi din Targovioce, eat of din tote
itutelele invecinate, iar preotii accstei Sf. Biserici, atarnati de gatul
bolnavilor ravaoele in care sefierlea troparul (lauda) Sf. loan, dupg
ce ungea pe bolnav cu mir, of ii dedea sg, bea din apa-stintita (a-
ghiasma).
Mai in urma, la fluid '1703 Constantin Voda Basarab, fondatorul Me-
tropoliei de astazi, oi care foi avea palatele pe malul Dambovitei, in
recinAtatea Bisericei ee astdzi este local cel spatios id dreptul Case
sli
§i
silk,
www.dacoromanica.ro
Vim de 7 Ianuari,e este tli mare, a tnceputului fle'§i carui ang, este
pe care OM crescinatatea o venerezit serbandu'o ea, mare serba-
tore a WI creseinittatea cad este iioa Sf. Joan Inainte merggtorul of
Botezatorul Domnulut oi mantuitorulta nostru Iisus Hristos.
Gloriooil nootri stramooT cu intelepciunea lor venera numele de Than,
ast-fela de multii, in cat eel mai, multi parinti, obieinueati al da adreso
ca nume de botez copiiilor lor, dar flu aveau tot de °data gi doctorti
facator de minunl oi tamaduitoril de b6le,1a top bolnavii.
StApinitorix pre; inca dela gloriosul nostru Domnti Radu Negru, a-
doptase acest nume, ca pre celti-maT luminat oi-tnalt pronume al lort
ast-felti, ca toil flu punkt' tnaintea numelni lor de botezti, cum spre
ecsemplu loan, Mirceo Vodd, Ion, Vintiltt -road, lol Plata Basarab,
ern nu ca acest titlu au fosta luatti de Domnii nootri din titlu luT Ego
sau Noi, precum este uzul de astazi.
Mircea Voda, cela 1361;11aq, 'pe and Bucureofif se marginea nr4T
pgna In malul Dambovitei, cad decindea Incepea tinutu Jud.ettlini
Ilfov, $i acestn pe la Inceputul secululul al XV-lea un boer roman en
mare avere, anume Andreititnapreuna cu fratele sat' Dumitru, ati fon-
dat Sf. Biserieg, pe malul Dambovitel cu patronajul Sf loan. (great:
diet), care se traduce fn limbs, romanesca, Inainte mergelorul, oi pe
care locuitoril BucureotenT flu aveati facgtor de mart' minunr of ajn-
tator la tote b6lele lor, ast-felti ca to lipsa de doctorl pe aceletimpuri,
pe cand tots lumea In simplicitatea of so cauta la diferitele lor bole,
se ijula-Vtraii cucu Mewl de ale case; pe care ecsperienta be
dedea oi repthatiunea, Tar Sf. Joan Botezatorul dupg. rnalul Dambo-
vita, era ingurul doctor la care alerga cu rugaciuni tog, suflarea
romitthety atat din oraoul luT Bucur oi din Targovioce, eat of din tote
itutelele invecinate, iar preotii accstei Sf. Biserici, atarnati de gatul
bolnavilor ravaoele in care sefierlea troparul (lauda) Sf. loan, dupg
ce ungea pe bolnav cu mir, of ii dedea sg, bea din apa-stintita (a-
ghiasma).
Mai in urma, la fluid '1703 Constantin Voda Basarab, fondatorul Me-
tropoliei de astazi, oi care foi avea palatele pe malul Dambovitei, in
recinAtatea Bisericei ee astdzi este local cel spatios id dreptul Case
sli
§i
silk,
www.dacoromanica.ro
18ToRIA illsEttich/ S. 16N MARE. BUtURE§TY19
de depuner,, ciis piata Constantin Vodd, vNend Reel fericit Domnu,
ca incepuse visa Biserich a se retina, aii deramat'o de tot gi ate reel&
dit'o cu kieltuela, sa, ajutorind'o cubanT, of impreunit cu un Nadu Go-
lescu Bivel-Comis, ca ast-felu sh nu se pesrzh acea nepretnith casha
luT Dumnezet, sail spithria Sf. Man Botezhtorul, din care teth, lumea
fsfafla mangaerea ajutorul gi thmilduirea.
ET bine stimabile, Domnu le Redactor, aceste liniT vi lc-am dat ru,
gandu-vh respectuost, ca sit le inserati in malt citatul D-vestrh
ca o istorie veke al monumentului Sf. ban Botezhtorul ardicat fit ca-
pitala nostril, dos dorinta mea tot de odath este, ea sa ve arg,tifi el nu
de malt am putut afla a of acest Sf. locag, a Lost condamnat de fosta
primgrie a se derama gi al desfiinta, dupe fata phmentului eethtil
Bukur, parch Sf. loan a fort dusman al Capita lei, sail cine scie ce refit
ar fi pricinuit gi pricinuesce locuitorilor eTI1I. Onotabila cash de Con-
semnatiune cum gi curtea au juratyfiind elhdite in prejma gi pe km]
acestul Sf. locag, amandoh aceste palate de bine-facerT ale Statului,
nu oT ati ere locul gi ondrea a 13eafla laugh Sf. Biserica, cu patronajul
acelul doctor gi bine-fitator a tout crestinitatea ? Onorabili membri
aTforteT primariT, ntt erau de altit lege, nief de alts nationalitate, ce iati
indemnatu sh-viseze acel proiect de A desfiinta gi Biserica Sf. Than eel
precum at. desfiintatil cu destulh batjocurh Sf. BiSerich cu pa-
tronajul NasceriT Domnuluinostru Iisus Christos, 0.isa din Hanul Gre-
cilor precum gi Sf. Sava martirul gi patronul academie gi icelelor ti-
nerimei au avut de gandt sh inlocuesa sfintele Biserici din capitals,
nestrhau menaj erii, panorame gi altc comediT, care vin sh ne despoe?
au le all stat in gat niece locage sfinte ce sfintti aridicate de moo' gi
stritmosi nogtri, prin fie-care suburbia de a le fi mai in aprepe fami-
lielor gi copiilor locuitorilor ?
Nu salt a cuT a Lost aces propunere, chef eu m'am mirat indestul gi
nu nil -a venit a credal ca s'ar fi putut ghsi o fiintrt peatesh, sh atelve
teze la legea cregtinilor gi la tradiliunile natiund!, de aceia fac-apel la
sentimentele morale ce ve caracterisezh, stimabile Doranii, gi in nun
male luT Than gi al phrintilor D-vdstra, ve rog, s. mijlociti prin mutt
acreditatul D-vostrh ziar, &Ufa' inaltul nostru gi crescin guvernii, a nu
tolara o asemeneti, profanare fie-ca invocath de orl-ce proiect gi deist
off-tine, chei va fi o mare barbarie de a sit desAinta acea Biserial
menumentil istoria al Sf. Than eel mare din capitalh, gi dach datum
este astIzT invechith, s. fach gi guvernuI nostru, cum ati &cut don.
stantin Basarab, a se restaura gi infrumuseta ca un bead it hit D.um-
nezett, gi ca un stabiliment de bine-facere gi ajutor al nenoreditilor
shrmani din capitals Regatului roman, a aria intrare fiind spiv Dam-
bovita unde s'at facutt in anul acesta Sf. serviciti at Botezultt; vgild
ltt1
www.dacoromanica.ro
de depuner,, ciis piata Constantin Vodd, vNend Reel fericit Domnu,
ca incepuse visa Biserich a se retina, aii deramat'o de tot gi ate reel&
dit'o cu kieltuela, sa, ajutorind'o cubanT, of impreunit cu un Nadu Go-
lescu Bivel-Comis, ca ast-felu sh nu se pesrzh acea nepretnith casha
luT Dumnezet, sail spithria Sf. Man Botezhtorul, din care teth, lumea
fsfafla mangaerea ajutorul gi thmilduirea.
ET bine stimabile, Domnu le Redactor, aceste liniT vi lc-am dat ru,
gandu-vh respectuost, ca sit le inserati in malt citatul D-vestrh
ca o istorie veke al monumentului Sf. ban Botezhtorul ardicat fit ca-
pitala nostril, dos dorinta mea tot de odath este, ea sa ve arg,tifi el nu
de malt am putut afla a of acest Sf. locag, a Lost condamnat de fosta
primgrie a se derama gi al desfiinta, dupe fata phmentului eethtil
Bukur, parch Sf. loan a fort dusman al Capita lei, sail cine scie ce refit
ar fi pricinuit gi pricinuesce locuitorilor eTI1I. Onotabila cash de Con-
semnatiune cum gi curtea au juratyfiind elhdite in prejma gi pe km]
acestul Sf. locag, amandoh aceste palate de bine-facerT ale Statului,
nu oT ati ere locul gi ondrea a 13eafla laugh Sf. Biserica, cu patronajul
acelul doctor gi bine-fitator a tout crestinitatea ? Onorabili membri
aTforteT primariT, ntt erau de altit lege, nief de alts nationalitate, ce iati
indemnatu sh-viseze acel proiect de A desfiinta gi Biserica Sf. Than eel
precum at. desfiintatil cu destulh batjocurh Sf. BiSerich cu pa-
tronajul NasceriT Domnuluinostru Iisus Christos, 0.isa din Hanul Gre-
cilor precum gi Sf. Sava martirul gi patronul academie gi icelelor ti-
nerimei au avut de gandt sh inlocuesa sfintele Biserici din capitals,
nestrhau menaj erii, panorame gi altc comediT, care vin sh ne despoe?
au le all stat in gat niece locage sfinte ce sfintti aridicate de moo' gi
stritmosi nogtri, prin fie-care suburbia de a le fi mai in aprepe fami-
lielor gi copiilor locuitorilor ?
Nu salt a cuT a Lost aces propunere, chef eu m'am mirat indestul gi
nu nil -a venit a credal ca s'ar fi putut ghsi o fiintrt peatesh, sh atelve
teze la legea cregtinilor gi la tradiliunile natiund!, de aceia fac-apel la
sentimentele morale ce ve caracterisezh, stimabile Doranii, gi in nun
male luT Than gi al phrintilor D-vdstra, ve rog, s. mijlociti prin mutt
acreditatul D-vostrh ziar, &Ufa' inaltul nostru gi crescin guvernii, a nu
tolara o asemeneti, profanare fie-ca invocath de orl-ce proiect gi deist
off-tine, chei va fi o mare barbarie de a sit desAinta acea Biserial
menumentil istoria al Sf. Than eel mare din capitalh, gi dach datum
este astIzT invechith, s. fach gi guvernuI nostru, cum ati &cut don.
stantin Basarab, a se restaura gi infrumuseta ca un bead it hit D.um-
nezett, gi ca un stabiliment de bine-facere gi ajutor al nenoreditilor
shrmani din capitals Regatului roman, a aria intrare fiind spiv Dam-
bovita unde s'at facutt in anul acesta Sf. serviciti at Botezultt; vgild
ltt1
www.dacoromanica.ro
80NTORIA. i3ISERICEI ST. ION MARI?+ gOCURESTI
tea servi acest loeag sfant, pentru facerea liturghier a Sfintirel apelor.
trApentru gloria lui Constantin Vodit fondatorul, care a fondat, In
capital's'. pi Mitrop.olia de astasli, vg alAtur cu onOre gi o copie dupe,
inseriptia frontispiciulul pe piatrA. a Bisericil St. loan eel vekim.
Acesta Santa BisericA a Sfantului loan Irechit, a fast fu mijlocul
uneLspatibse thenIstiri, 000litA cu ziduri fnalte intocmai ca o estate
pe malul Dambovitei, iarli inguntrul ei, era, F,asele cu coridore in care
at locuit fruntea negutittorilor capitalei. Superiorii acestei me.nastiri
de Egumenie, eraii din olerul inalt precumdevenit
pe In inceputal seculului nostru pi care at lAsat donatiuur
pentru peoll pi trimiterea tinerilor Romani a studia In strAinAtate, pre-
cum pi Dation devenit Episcop aI Argepiului, gi intimul tunic al lui
Tudor VlacUmireseu la 1821.
Bine-voig ve rogrstimabile D-le Redactore, a primi Incredintarea
prea distinsei mele consideatiuni gi recunogcinta pe tot-d'auna v'am
pAstrat.
L000t-Colonel, D. Pappazoglu.
Istoricul Fuuda'ril Bisericei
ScOset lntocraa dupti originalul frontispicisluX BisericeY ),S74.
loan Mare din Bucturefacalea Victoria
Acestit DumnezeeascA Bisericii, a curia liramul este Tterea Capu-
lui Sf. loan Predict (adieM Inainte mergetorul) dinteiU facutg all fost
de un Andreiii Vistierul cxa frateleDumitru, Ins& forte IntunecosM
era; pi apa multit vreme find, pene caul. Domnul. Luminatua pi Initl-
tatul Ion Constantin Basarab Voivod, carele din Dumnezeesca rsvnu
pi din ciudele -(adieft minunile) ce intru acestant 16capti as facia, is-
bitvixtd pe multi din grele bole, mipeandu-se pi Indemnandu-se a vrut
as -1 facM turn ne-avend intAirt, pi 86 o mai deschiza, gi all o lumineze,
ci slab pi vechiti zidul fiind sat surpat bolts,. Apa dar fn. ocolu el pi
altul ce mai remasese zidpus de Pat surpat, gi din temelie o all
fAeut pi o au infrumusetat, precum agile tutulor iscusitA se vede fiind,
insit Ctitor mai; dinainteJupan Radu Golescu Bivel Comis, at
dat pi D-lul cat all putut ea sg, nu se sting4 acea pomenire, .gi gall
Sfarpit la anul dela pidirea lumel, (adieu 7211) (adicAlunaIunie fn 11)
Mile) in al 12 an din -Domnia Maria Selo. Ispravnicu fiind George
Vol CApitan do Dorobanti (sin) adica fiul lui Marepti Banul.
Copiat dupe piatra din frontispiciul Bisericel Sf. loan Botezittorul
din malul Dembovitel,
Locot.-volonel, D, Papazoglu,
Vitro-
polit
all
eDositeitt
Iuf
gi
www.dacoromanica.ro
tea servi acest loeag sfant, pentru facerea liturghier a Sfintirel apelor.
trApentru gloria lui Constantin Vodit fondatorul, care a fondat, In
capital's'. pi Mitrop.olia de astasli, vg alAtur cu onOre gi o copie dupe,
inseriptia frontispiciulul pe piatrA. a Bisericil St. loan eel vekim.
Acesta Santa BisericA a Sfantului loan Irechit, a fast fu mijlocul
uneLspatibse thenIstiri, 000litA cu ziduri fnalte intocmai ca o estate
pe malul Dambovitei, iarli inguntrul ei, era, F,asele cu coridore in care
at locuit fruntea negutittorilor capitalei. Superiorii acestei me.nastiri
de Egumenie, eraii din olerul inalt precumdevenit
pe In inceputal seculului nostru pi care at lAsat donatiuur
pentru peoll pi trimiterea tinerilor Romani a studia In strAinAtate, pre-
cum pi Dation devenit Episcop aI Argepiului, gi intimul tunic al lui
Tudor VlacUmireseu la 1821.
Bine-voig ve rogrstimabile D-le Redactore, a primi Incredintarea
prea distinsei mele consideatiuni gi recunogcinta pe tot-d'auna v'am
pAstrat.
L000t-Colonel, D. Pappazoglu.
Istoricul Fuuda'ril Bisericei
ScOset lntocraa dupti originalul frontispicisluX BisericeY ),S74.
loan Mare din Bucturefacalea Victoria
Acestit DumnezeeascA Bisericii, a curia liramul este Tterea Capu-
lui Sf. loan Predict (adieM Inainte mergetorul) dinteiU facutg all fost
de un Andreiii Vistierul cxa frateleDumitru, Ins& forte IntunecosM
era; pi apa multit vreme find, pene caul. Domnul. Luminatua pi Initl-
tatul Ion Constantin Basarab Voivod, carele din Dumnezeesca rsvnu
pi din ciudele -(adieft minunile) ce intru acestant 16capti as facia, is-
bitvixtd pe multi din grele bole, mipeandu-se pi Indemnandu-se a vrut
as -1 facM turn ne-avend intAirt, pi 86 o mai deschiza, gi all o lumineze,
ci slab pi vechiti zidul fiind sat surpat bolts,. Apa dar fn. ocolu el pi
altul ce mai remasese zidpus de Pat surpat, gi din temelie o all
fAeut pi o au infrumusetat, precum agile tutulor iscusitA se vede fiind,
insit Ctitor mai; dinainteJupan Radu Golescu Bivel Comis, at
dat pi D-lul cat all putut ea sg, nu se sting4 acea pomenire, .gi gall
Sfarpit la anul dela pidirea lumel, (adieu 7211) (adicAlunaIunie fn 11)
Mile) in al 12 an din -Domnia Maria Selo. Ispravnicu fiind George
Vol CApitan do Dorobanti (sin) adica fiul lui Marepti Banul.
Copiat dupe piatra din frontispiciul Bisericel Sf. loan Botezittorul
din malul Dembovitel,
Locot.-volonel, D, Papazoglu,
Vitro-
polit
all
eDositeitt
Iuf
gi
www.dacoromanica.ro
Tags
Categories
GeneralDownload
Download Slideshow Get the original presentation fileQuick Actions
Statistics
- Views 704
- Slides 81
- Age 3906 days
Related Slideshows
22
Pray For The Peace Of Jerusalem and You Will Prosper
RodolfoMoralesMarcuc
43 views
26
Don_t_Waste_Your_Life_God.....powerpoint
chalobrido8
46 views
31
VILLASUR_FACTORS_TO_CONSIDER_IN_PLATING_SALAD_10-13.pdf
JaiJai148317
42 views
14
Fertility awareness methods for women in the society
Isaiah47
40 views
35
Chapter 5 Arithmetic Functions Computer Organisation and Architecture
RitikSharma297999
38 views
5
syakira bhasa inggris (1) (1).pptx.......
ourcommunity56
41 views