Atlas ilustrat de Anatomie Super bun si detaliat

Super

1. CARTE CU

ILUSTRATII
LA BIOLOGIE

=

Antrenenzü-fi Sinapsele

2. CUPRINS

Célula si aleätuirea corpului uman 1

2. Sistemul Nervos 12
3. Analizatorii 30
4. Sistemul Endocrin ES
5. Sistemul Locomotor 6s
6. Sistemul Digestiv 73
7. Sistemul Circulator 86
8. Sistemul Respirator 96
9. Sistemul Excretor 100
10. Sistemul Reproducátor 107

3. Corpo uman poate imp ac in nous region
ection’ ita ercarea unul limba) comun

CORPUL UMAN

à Aeest ur
nie personal medi

Organe ce se gBsese La nivell cui dire ele sunt ep

I

Eplgastru

u aju La localizarea der
ment npr
at imagine de mai

Pr

dreapıä,

Regiune
periombilicalä

dom

Hipogastru

5. MEMBRELE

_ Centura plan

Ansamblulormat de cole dou vase ace,
aga rune de membreleiferioare

capa
(emp)

humerus’

plis ulnar ete
ma exis la
articula coul.

“peraneu) Seer

porte
mai mare la
rl

arte main IS,

y caus

we (cubits)
Viarsene

8 corpione
Smettarsine

‘Smetacarpene
Ya faargo

a talange

6. AXE SI PLANURI

1, ce jul rentre, Axl este
in mp ce planu este osuprala drespi 5 este alu in dol axe

0 dreaptd eu doi
In imagine de ma jos sun prezentate cele tei axe i planur ale corp:

Planul transversal
Plano frontal
dl (ex tongitudinal + ax transversal

Plano agita
(oxsagta long)

Plan sa re import corp
Recipies,
Can are Matera,

7. Acum cb vai omiloiza cu civ termeni medial, vom prezent à seu
introducere asupra corpuluiuman, Pornind de a cele mai mii elemente
‘cunoscute se ajenge in fina un sistem extrem de complex - organiza ma

‘Atom, prin interactiunit or, formeaz3 molecule

Molecuele sunt foarte variate, de exemplu aminoacia gi protene, lucie, ar
bicarbona,clorurá de sod sau fosolipide

Mai depart, ele formeszá organt, cum ar fi mitocondrie,izozomi leia
endoplasmat, ce acionenrä impreund pentru à susfine un sistem si mai ma
mare = celula

Gelutele indepinesediverite fune, ind dach ar fi 83 ne Luom dupd soparut
"unde-s malt puterea crete, ele vor I vantajale dac ucreazá in cfa, ir
asie recem la urmitorl nivel de organizare > tesuture

Tesuturie pot aves clue trás legate tre el, cum ar repite, ce
protejeazá corpul uman, sau pot fie, cum este sángele

Organe sunt speciatizate pentru ndeplinicea unor rouri specific larga
lor se grupeszó pentru a forma ssteme de organe

Sistemele de organe directoneszá cele tre olul principale = fun de nt,
la care participa organle cu al in ingesta almenteor i absorbtianutiention
dar si sirlemeterespiraor ereualr, ce transport oxigen si componente
ati ete toate cuele erganimulul Tet a funca de nutre se
Incedreszá sl sistemul excreta, ce clminá substanfle toxic, neolosiare ss

ences, Funcia de reprogucere copine cele doud aparate geniale Uma
ined poste cea mal importan, este funcio de reli prin are sunt cordanate
Celt sisteme gi care ne fat 8 inercaionäm cu media exterior, pent
e putes adapta, acecssto lin premisa de la care pleach supraviquires -
spaces de adaplare a unu organism la medi.

Asttel,in paginte ce urmes2$,
vom pareurge toate aceste func gi epäturile intre el,

9. TRANSPORTUL PASIV

L Realiza fárá proteine transportoare

Diane

ll. Realizat cu protein transportoare

zines eo

10. exempt de moi sus a
roles (ota

nro fn cells impreund e

endocitozS(pino- sau lagocilozó, :
A toncte de materia(ul confinut in veziculé)

Si fe exociatá,

(ds exempl un meitor chimie
Ta lu ne late snapico)

11. POTENTIALUL MEMBRANAR

3 Porta descendent
(cepoloizares membranará)
se tarots
ein in celu

2. Panta ascendeots -
(depotatzarea membrana)
se dater
intel Nain elas

1 Potenlilu membranar de epaus -
Se datoreazá pompe de Na

TL

A Patent de repaus

Pompa de Na expuizest ¿Na A Repolarzares
"traduce kin cell, ss

menfnänd pen de repaus _Naintrin clus, Kiese din cots,

aceasta deplaitändu.se fellzänd repolarizarea

12. PERIOADA REFRACTARA
| se
+] a
bj 1
A
1 tan acre
Cordul

el maireprezentaiv exemple pentr a ilustra
perioada refractor absclut este ill caia.

Felractará abeoll deci este incapabilde a genera
Un nou potenjal de aciune.

acd nu ar exista o period de pauzá(prioado
Fefraclar absolut) rele muscular nu ar aves
timp sh se relaxee gi ventricul nu s-ar mal plea
umple cu singe.

13. TESUTUL EPITELIAL DE ACOPERIRE

14. 2

TIPURI DE NEURONI

euren bipolar
(retina gorge Scope,
‘lon Cot,
rmuceasa lend)

neuron peeusuniole
1 ill ganglion spinal

neuron inform
ca cerebral)

(scoart cerebral)

neuron piramidal
(carta cerebral)

15. a

NEURONUL

dendrie naar
‘ellpets

od Roar

teacs de mien.

Inca str, ps et cep aon

Imputscetutig

16. 1“

NEURONUL

sunt echten

rufe

‘Axoni neuronitor SNC nu au
teaed Schwan gi niiteacá Henle.

‘Axonul unui neuron SNP

teach Henle

clu Schwan

fied nervous

17. SINAPSA CHIMICA

1.In butonl terminal se gôsesc vericue cu mentor chimie Acestes sunt tecate pin cin,
1a vel nono se propaghun potenti de acne

2 Vercleecu mesator sun eliminate in fata snap pin exc

2. Mediatorlchimicreacionazs cu receptor de pe membrana postinaptih. In acest eL.
anumite cane once medie permette»

4 In cetlapostsinapticá se produc efecte specie tpuli de mediator cu care receptor ai au”
inerschont

18. SINAPSA CHIMICA VS. CEA ELECTRICA

TRASNPORT
UNIDIRECTIONAL

16

TRASNPORT
BIDIRECTIONAL

Dach sinapsa se restes cu
un much atunci se
realizeazá placa motorie.

dendritä

19. MADUVA

21. san central Rolando

rus precental
rus postcenral

“ae A

ranch
cerebral

[|
|
À

miss

22. EMISFERELE CEREBRALE

rota
3 tb temporal
tb cecptal

9 corpul cales
to pr precentral
Me gr peneana

1 hpriatamus.

event

23. CEREBELUL

24. CALEA SENSIBILITÄTII TERMICE $ DUREROASE

Altes euren esto
intalamus Lo jugo
Taschu spinoalamie
lateral. Di lame
lech apo tive apre
‘atten la aria
somestere primar
‘in din geal,
seen

Al dos neuro se gest a

nde Axon
cordon lateral opus 4
formes sut
spnoalami tool. eur
apr las.

Receptor sunt reprezetlde
eeminailenervose ere cin
pine, Dent primal neuron
“angel le anse
iotermala pre crml poster al
‘nbd

Primal neran sean
angen si
being pestericaró a
ve Denia junge
Ta eceptor ar asen
face sinapacu cel deal
ee neuron in esarnele

25. CALEA SENSIBILITATI TACTILE GROSIERE

Tntalamus ta el
ajunge oscil
Spinotalamie anterior,
Din talamus ple
apo Mire spre cortex,
ta aria somestezich
primar in gin grusul
postent.

A dla neuron se
sept in coule
steraare le mauve

ni teen cordon

anterior opus formes
asc spnotlamic
Aeron, ce ur sre

Receptor sunt
reprezenal de corpuscul
Meisener se discute

transmite
Informatio spre corol
posterior al miduve

Prmul neuron se afin
‘gangllonut spinal cn
hdicina posterioa à
maduvel, Denia
ajunge a receptor iar
‘ran face sinaps3 cu
Getde-al dien neuron
‘in coarnele
posterbare

26. 2

CALEA SENSIBILITATH KINESTEZICE

ms,

«omestenicprimará din

‘Aon dutoneronall se
‘in giasul ostcetral

eee Prim neuron sean

anna pia! dn

ona potteriará à
due

At iles neuen se geese in ses
rule graclis gicuneal din Senor
bul De absente din
cordon posterior inch
Fasceulcuneal (Bürdach) se gives neat firs mai face
oar a nivel toracal superior cerda sinap ia cornu posterior
‘edule

Fasccul pacts (oll se oBseste

fi el teri u

Pe core i

27. ES

CALEA SENSIBILITATI PRPRIOCEPTIVE DE CONTROL AL MISCARII

pe
lateral medular de a
pare geh formeze

poste
lateral opus a miduve! ssi
Tormeze facial

penduncoll cerebeos
interior ain bulb, ep

Primal neuron se al
ganglonul spinal da
‘bein posteada
dave. Dende junge
la receptor ir axonal
face sinaps8 cu cel e-al
‘oles nevren in
coarnelepostericare

il sunt reprezentaide usure

‘neuromusculare din mugehl, Fr

senaltve sunt termina anlspirle
Meare.

28. 26

CALEA SISTEMULUI PIRAMIDAL.

Deureni central
(ce comands)

neuron per
(de execute)

La nieto bolt, 75% din
tir

To nivel bulbutl 25% din
rat asciullo piramidal
mu se neracigeacó i
forests facictul piramidal
(rec, core ajunge
cordoanele anteicare de
parte opus

asciclull
se incrucipeatá
1 formönd zapolasciul
piramidal incruiga, care
jorge in eordonul lateral
medular de aceeasi part,

30. TRUNCHIUL CEREBRAL - VEDERE ANTERIOARA

hinge optics

MEZENCEFAL

sant rares”

an recta ñ vs buis

piramidelebubare
‘decusatapcamidls

31. »

TRUNCHIUL CEREBRAL - VEDERE POSTERIOARÄ

talamus

lande pineal
coul evaerigemen supero
eh cvadigemen intro

w

petanca cerebeos

penduncul
cerdblo interior.

tubereuu gras fasciull cuneat

aseiculu grace

ingurl ner eraian cu
origines parents pe fala posteriori

32. ANALIZATORUL $I NERVUL OLFACTIV

ul etmois
uba act

ttes art

rer (receptor ollactivi se al la nivelul

aileron
etre cerebral. De ser a ean arte

observa ner et nu are
rane erera ia
Te is ert pt).

Nervul olfactv este primul nery cranian.
AAcesta are doar fibre senzoriale.

34. »

ANALIZATORUL $I NERVUL OPTIC.

Nerv api gi eisema o
pe fala interior emite

‘Nerval optic este al dollea nerv cranian.
Elare doar fibre senzoriate

35. STRATURILE RETINEI

y membrana mitant intern
2 ibrelenervl opie

3 cute mulipeare (gnplonare)

coute amacrine

3, celuebipolare

‘clue orientale

1Lealulefotoreceptoare cu conuri
cello fotoreceptoare cubastonase
9. mambrane Unitas eternä

10 sat pigmentar

RETINA

fovea centrais ES

(vena ginervul ope es,
Tar ater inte)

36. Celulele cu conuri

in prezenta luminii, rodopsina se descompune in
retinen si opsiná. La rändul su, cea mai mare parte a
retinenul este transformatá in vitamina A.

Fovea centralis confine doar celule cu conuri

Sunt adaptate pentru vederea diurnä,

8-7 milioane

discuri membranoa
care contin rodopsiná

Celulele cu bastonas

in absenta lumini, vitamina A se transtormä in
retinen. Retinenul,impreuná cu scotopsina
ormeazá rodopsina - pigmentul vizual.

Sunt adaptate pentru vederea nocturná. Corp celular

125 de milioane

37. VEDEREA NORMALA

OCHI EMETROP

q ei miro are cet sc
stat tt mine D
Sn aut

(> sa

MIOPIE HIPERMETROPIE
central optic este la centrul optic este ta
mai putin de 17 mm de rein mai mul de Y mm de retin

N \
( — }

8 corecteaz5 eu
tente convergente

se corecteazá cu

lentile divergente

ASTIGMATISM

existen mai mullor raze de curburS

IN

14)

38. ACOMODAREA

ct remolum - 6
pa

mage cir se ares

Jimena suspensor esten tersune

st moved rs rans

unt ce maiapropl de eta
ce nc vie arb tt
mts numeie pun!

pure pronm - 28cm
Privirea unui obiect apropiat

much lar se conta

y suspenso este rat
gant susp

Pentru a veda obiectet april.
ruge ela se contrat, ate
«rita se bombeard

Panel el ma appt de ohila
care un bec se ede cr, cu lt
coma maximal, se numeste
cristina e bone a ad

39. E

CALEA OPTICA

Hire din cámpat temporal
(enter

re din cämpu natal
inter

Prolecia pe scoara ceebralá
se realizeazs la nivell lobuli octal.

40. ”

ADAPTAREA DIAMETRULUI PUPILAR

41. -TATIV LA NIVEL OCULAR

ACTIUNEA SISTEMULUI VEGE!

fibre circulare fibre radiare

Contract fibrelor radiare ale

Contract fibrelor ireulare ale
irisului dilatá pupila

irisului micgoreazá pupa

Sistemul parasimpatic micsoreazä Sistemul simpatic acfioneazá
diametrul pupilar. De exemple, invers sistemului parasimpatic.
fibrete parasimpatice ale nervului ‘Astfel, stimularea simpalicS
I (care pornesc din nucleul | contractà fibrele radiare, avänd ca
accesor al nervului I in rezultat aparitia midriazei. Aces!
mezencefal) ajung la nivlul risulu lucru se produce, de exmplu ta
si stimuleazä contract fibrelor stimulares glandei
circulare.Astfel se produce mioza. nal

De asemenea, in paralel cu mioza,
nervul VI stímuleazá secrelia glandei lacrimale.

42. NERVII CRANIENI Il IV SI VI

43. NERVUL V - TRIGEMEN

Nervul trigemen este mist.

44. NERVUL TRIGEMEN - DISTRIBUTIA RAMURILOR

comia man
|

Famura oftalmich

45. NERVUL VII - FACIAL

snug mii

46. FIBRELE MOTORII ALE NERVULUI FACIAL

47. INERVATIA LIMBII

Inervalia senzorialá a timbii Inervatia senziiv a limbi
Este asgurat de ramura

Este asigurals de nevi cranien VIL IX. Eur anervull.

Nerv Vil rea informal del 2/3 anterioare ale mb
‘Nerv X prea informal de a V3 poateroar a Im
"Nerva X prea ntorma de a baza rin mi

Inervalia motorie a limb

Este asigurat de nervu Xt

At ten neuronal 5
gustav se an alamus,
De cola. tree se
prolactea pe ser a
real re gusaive din
ruca pesant

un.

D> mime /

ganglio de potriecia | N I neruche

5 |

A iles nu
cil gustaihe
ub

49. URECHEA INTERNA

50. RECEPTORII VESTIBULARI

canalate
nerva vestibular semiiesare

ET

Receptor petra acceleai tars

con

51. nivel girs temporal

Apart nen XY,

Ta vel compa
genial medi

Altres neuron se
sieest la vea
cvadigemen interior

‘axon protoneuronust

2e incrucipeat sav un
teaietascendent spre punt,

‘newer

Primal neuron se af 1a ivelul
Sangllonula spiral Cert.

CALEA ACUSTICA

Aldailea neuron se glseste a
voll ceor del nul clea
in punte.

—"

eue in organu Cort

52. CALEA VESTIBULARA

Din ce enter
asta Inc
veolulo-muclear,
cotectaresporiel capullo
Tipu mor acceler nar,

Le

‘onl cal
neuron jon la tlamus.

bin nuctl vestibular!
pornegtefsciutt
vesibulo-cerateos, cu
Tolin menjinerea
chlo

torent)

side
(pentru

53. NERVUL IX - GLOSOFARINGIAN

Free motor somatic ae =“
eri parese de
roles amis de bu 1
ul mig an Free parasimpati au ria
In nude slvator ne 1
ong land parts.

55. CENTRUL NERVOS MOTOR

NL = nucle arial
NSS. nucle ella
SI mud

NDV muele oral a vgutl
mugchioriibtr al plecape

gona REN E

er

Mugen masticatr!

y

glande satvore
ubmaniare #1
suimandialre

use aringelui
glande paroidé
mugen aringeli

mugen git

viscere abdominale

Visceromotor
Wegetati) ‘Somatomotor
involuntar = voluntar

56. NUCLEII PROPRII DIN TRUNCHIUL CEREBRAL

uc cariovascolai
uct respirator ecc
in bal gin pct

57. HIPOFIZA $1
HIPOTALAMUSUL

‘an ca

ssmuionadne | STH

secre oca

tions
Iriodoronins

ise pol

59. MEDULOSUPRARENALA

Ver

arte cota ar
lente anal

60. FOLICULII TIROIDIENI
Tesut epielial glandular de tip endocrin - folicular

celule parafoliclaretip €
(secrets calcitonin’)

celule cubice

vos sanguin prin care
hormoni sunt prelual spre erganism

coloid
(confine hormoniitirodieni,stocali ca rezerve)

61. LOR TIROIDIENI

SINTEZA HORMONI!

#5

lodul se lea de terminale
de iroind ae treoglobuine
«lormeazi horman rien.

62. =

CALCITONINA SI PARATHORMONUL

{ob on

Vecereposteriar a ade
nde se ot evidence
| Pan onde parate
cale paraotiuare
ale glande ais
secret clon,

Crest deportres cacon ose. /f Simulez oie calc di ase

o

cade sbsori intestinal a cate sina à ee.

Crete resbsorbi renal à tél.
Scaderestsorja renal cacao

ce
E
>

Cy
rm cee re acu de mal us, in aelunea mecanismelorde mai sus,
ES RESTE CALCEMIA

63. PANCREASUL

Insutina ia ateo sanguin, sungänd, prin ena por,
laico pentru a 5 ererea efecteleanabolice la reel pepa
Panereasulendoci este acht din nsule Langerhans,

ce confi cele alo beta.

inauins
cagon

peptidaze
pare Panereasul exocrin este aleStuit din cin,
nucleate

Intent crtc pee a

64. METABOLISMUL

gicogenogenezs
ei DD
e o.
i = PET

licogenolizá

'sintezä proteicá

65. INSULINA

66. HORMONII SEXUAL

FH
cnalsehspermatogeneza

sa

cla de

67. 6

Osteogeneza si remodelarea 050358

piles

cart ia di
Formarea osoasä

Hormani ce actioneazá asupra osului
PIM males ira clc An ose
(atone ou are callin use
Coral sites marcel ses 1
See resta st

scan a) ee
45 _. | procesli de remodelar
S| Mee prosupune resort

(Ceniza de os
Aces! proces ur
unjonaren core

lier one

85:00 maja

69. OASELE CRANIULUI

parietal

frontal

steroid

lacrimal

maxi
cept

temporal

rigomatie

(sul temporal nu are contact eu sul rota en

Neurocraniu Viscerocraniu

Oase pereche: Oase nepereche
maxiare mandbuté
palatino Somer
“nasale
Taerimate
Zigmoatce
corte nazalenfercare

“base pereche:
-temporale
partie

70. Oripinea unui mue este partes
cs imine fd in Umpul contact
‘muscular. Ea trage Inserlam
Grecia

N signs

Timers ens
ser tert

inserite moyeu
rept abdominal

tia map ete pr
‘mobi in Impul contrat

Pentru a exempiica nsefie $
ige, ne pute gin la mugen
lui Muyehul strenocleioma
ae origine i vell mastelde ar
Inserite sale sunt pe stern $i pe
lav Atel, contrata ll rage
termal pre origine si miregte
amet antro-posterioloraie

ORIGINI SI
INSERTII

Mugen dret abdominal este un muschi

exprator El are inertia pe procesul led gipe
carllael costae ale coaster 5-7. Cd se

contract, realizeazápresiune la nivel

abdominal viscerle abdominal ascensioneard
Tar cavlatca toraieb se miegorent

71. s

PAR
Pgh ao e sop invge

une renter

Párghia de erdinut 1

revisité À wont

onc espa

ce a

&

72. 70

SARCONERUL
Ee |
oy
En A am
Se un
[Banda! online door acting.
Saone juni de rta Aine coos — EES

+ zona cuprin intr

73. CcontraciarealizeazS punjide
re actin’
mioznó. Banda H se
ingusteazs treptat pe mäsurä
cantraciia creste,in schimb
filamentele n 5
lungimea ci doar se aprope
Forja contraciiel musculare
este dependentä de canttatea
de cal din fibra muscular,

74. SECUSA SI TETANOSUL

INN

tanos incomplet tetanos complet

75. submocoass =——=

TUBUL ‘strat muscular,
DIGESTIV see

submucosss

mucoosá

76. 2

REPERE ANATOMICE

77. aiumo3a

auvurdsau

78. 76
TIPURI DE CONTRACTII ALE TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL
la nivel gare

Migeärile preputsive Cte nivel intestinat

PR sr
N Sw,

—_— ISS ——
Distensa uni paint a tuba digest

tor prerene seran para uni zone de contrac ie zone
EEE tint tte ce areca scopimpingres comia

sistem nervos enteric

stomacul elias retropusie
Mischrile de amestec Csintestinu subire retizestá micir segmentare

“olonice -haustaj

Contracfileurmátooe apa in zone no.
ine contractile precedente

Contractia tabu digest ragmenteszó alimente gie amestec cu enzimete digestive

79. SECRETIA GASTRICA

Fundu i corpu gastric con
Celle oeinliee care secrets ie,
Alfacor intrinsee

ae
pans

ile anal gi plis prit
6 gicelule mucoase.

La nivetutteonuul terminal facorul itrnsec iis
© serie de semmale celularepentru ca vitamina BIZ 8 poat i absorbit
Tactorulintinsec vilamina BIZ nu se absoarbe,

80. n

LOBULUL HEPATIC

ia o de pep
carpal aras Cd ae

Lobut hepatic

sande smitty

Loba hepatic detal

(dears

Date] pce e ua ares

ctrl sn

nic

ceri etapa,

81. Microvit

Gubstonele absorbte de entre

EPITELIUL INTESTINAL,
Fat inintriru

de sings 2
entro a transporte pre org

Enterocite

D

pari desta erh comput!

mele mari 1
3 sai, apol absorbi din lumenul intestinal

pentru putea ap

dizabarie ¿
monozaharide A

82. VENA PORTA

83. secret ALE TRACTULU! DIGESTIV

“amilaza salivará
(ptiatina)

tue
'gelatinazá
labferment

tripsing
chimotripsing
‘lfa-amilazs
lipazá pancreatic’
fosfolipazà
colesterol-lipazá

peptidaze

Upazá

dizaharidaze

Ss

84. VASCULARIZATIA SISTEMULUI DIGESTIV

Trane nie
6 ramur pen:
‘stomoe
csi
eat

arora hepates

mezenterich jumiatea stings
i
superior E 3 clou vanevers

mitten dreapts
cn ransvers
mezenerich

colon
ascendení

descendent

apendice colon sigma

artarete lace comune

Artea mezentrihInlriard vascularzea:
jumdtaten stöng a colon trasnvers
olnul descendent
colon sigmoid
“prima jumtate a recta

Artera mezenteieb superbarä vscuarizeat
intestinal subie
cee lapendicle
‘colon ascendent
umdtate drop a colonel transvers

85. a

et y

E

AT

|

lenterocie

METABOLISMUL
LIPIDELOR

86. u

INERVATIA VEGETATIVÄ A SISTEMULUI DIGESTIV

kat piven ré

iruneni
cerebral

87. A

cortex REFLEXUL DEFECATIE!

ine intern
inter extern {ivoluntar)
(olaa

pbtrundere in rec a materilr fecale este stimula lator al resul detec Fièrele sent
Geo nivel rectal tranen informal pre mur,

Inmädurä, neronul sentir fae sinaps cu un neuron sector parasimpalc ce merge la sincera
iter (conrelat iolunar) relax a

De asemenea, prin impuisur dela cortex (cata piramidal) este retxat gi fincteru anal extern
(controtatvauntar) l detecaja pate a

88. ‘orate |

u 0

ss

COMPOZITIA SÄNGELUI

erat
(alle ros)

timtcie
monocie CPE

490

89. Protrombinä

HEMOSTAZA

tromboct inactive

90. CORDUL

rune ratio

a putomnará sting’
atera pulmonará dread

avi sting

aa semitanard pulm onars ————— vaa blcuspid (mitral)

vena cavá superará

ate érept cotée endinoase

‘ala treuspiss muse papilar

Vena caváinteicará —]

ventric sting

vente rept

mioearé

91. MAREA SI MICA CIRCULATIE

cape aie avi
IL nde a toc schmt

|
Avene
Sarna pulmonare

pulmonare

inferioará

Arterele pulmonare contin neoxigena. Venele pulmonare contin singe ont
Vx

organismul uman

92. SISTEMUL ARTERIAL En
if

arter radials

acters femurols

arterá ba anterioarà

are arterial plantar

94. SISTEMUL LIMFATIC

95. SPLINA

ficat

spliná

pulp rose (cu ol in degradarea he

96. 5.

CORDUL $I VASELE

Miocardul

ent eat e
nantes
res ne

esa nota est resporsabl de auomatlemul card

agers deters

Vasele sanguine

coin re nervosue vegeta (ol asomar de explain regfares temperatur)
tar ide (ra! epaes carol val i

Fire isc a namie more in atree mar)

| Tin endo

irate vogtte din advestice
eats conta rear muscular

aba atric tee vale gagne
re

(pen ita perderen de singe)

conamsere lau (de samp)

97. ss

CICLUL CARDIAC

Sistola atriat3
All e car aime venice (atin sl singe

Panta cta mpleen acest ee umplonre ached
ANG, ce rare 30% cn alana d dog rn de etica

Diastola atrialä

Sistola ventricular

en
Ren:

vit raiz Aula gras
lira cio
ae singe nacer

sat de slag cese a inven pu asa

98. SISTEMUL
RESPIRATOR

99. toners TRANSPORTUL GAZELOR RESPIRATOR
TT Fesururiperiterice

SM. —

alveolo-capilarä ci

Capilar sanguin

a tommy Komme

Wong

. ve co

100. 5

VOLUME SI CAPACITÁTI PULMONARE

a

cre

np

wv

—

cer

Cleve+viR

CRF « VR + VER
CV a VER + VC + VIR

CPT « VER + VC + VIR + VR
=CV+ VR

101. DINAMICA RESPIRATORIE

Un)

restos rine ch
‘emia

Pres
(emi)

In timpul inspirului obignui, in plámán intr8 500 m aer (ig. 1). in paralel
cu cresterea volumulu, presiunilealveolará (fig. 2) si intrapleuralä (fig. 3)
scad.

Pentru ca expirul sá fie posibil, valoarea presiunil alveolare trebuie 53
creascé peste valoarea presiuni atmosferice,

Observati cä presiunea intrapleuralä este negativá in orice punct al
respirafiei, ins ea scade si mai mult in inspir.

102. 100

ANATOMIA SISTEMULUI EXCRETOR

cortical renal

alice mare

rine
Gove into
caps fibro088)

(pelvis renal)

es inter inter (nvoluntar)

alincter extern
Teontraat vounlar)

esi rina

sec deintrare
Mich veic unnar,
preven re

103. Rinihi au roll dea elimina substenfee
toxice gin organism ide a controla
concentraia unor compusi pentru ca | |
organiemul sisi menjind stares de
schlibru In cazulprmeifunefi,artera | |
renal aduce singe cu substane toxice, ||
Aefolositoae sain exces la inch De
ail prin rare, rebsorte si cree,
Corpuldeción ce trebuieeliinat prin
‘rind sie treceinapo in ciculai, Vena
renal duce sängele "cursan vena
«avá inteioará,aceasta din ur
ajungánd a cord in atril drept Urina ia
alea ureterelor, este depoziai lo
vez pind se

rats

inge o anumits

wou ca eva vi
ste elimina pia

artera renal

papi canals

(pain mesure renato)
‘vena renal sen N |

104. NEFRONUL

105. NNOYIIN

106. 1- presiunea in eaptareteglomerulae (60 mm) (pic)
2 presiunea coloid-osmeichaprotenelorplasmaice din caplare
(media este 32 mm)

3 -presiunea din capaula Bowman (18 mg) (PHE)

1 presiunea colcd-osmalis à proteineler din capsula Bowman ( mit
PRE presiunea nets de BIC}

FILTRAREA SI REABSORBTIA TUBULARA

arc s capsula Bowman

à presiuneaeoleid-osmoticd
2 proteinelor din capilar se va opune i

arteio
erent’

107. is

ABSORBTIA SI SECRETIA TUBULARA

FILTRARE

108. 105

VEZICA URINARA - VEDERE POSTERIOARA

vesical
seminals

¿tatoo ampulará
‘ucolldeferent

prostat

d

glande bulbo-vretrate

109. APARATUL GENITAL MASCULIN

1 testical
22 eapulepiidimulul
3-corpal episióimatal
2 cada epiiäimului
5 det deterent
cule seminale
= canal ejacutator (format din unirea canaluui
vecu seminale cu ductl deferent)
glonde bulbo-urelrale

Parets

10-corp sponglos
11 corp cavernes
12- glandulpenlautui
132 prepa]

= simbizapublaná
15 vezica urinará
16 ureter

More

18 prostats

110. 108

TESTICULUL

epidiimutut
‘bi sept due deferent

eau
testicular

corpul
epiicimulul

edit

tobi seminieri

A depigirejeaua tesictar sunt
spemaioinratestculare

111. 109

APARATUL REPRODUCATOR FEMININ

ar Fe romps tering

perimetra
or coluterin
Teen) miometru
endometru
muconsS vaginal

Perimetral se giseste doar la nivell corpus tern

Fertlizarea are loc in trompa eri,

112. OVARUL

113. CICLUL
OVULATOR