Aurora Inoan - Cartea stiintelor oculte (vol.2)

RobinCruiseJr 345 views 189 slides Jul 02, 2020
Slide 1
Slide 1 of 239
Slide 1
1
Slide 2
2
Slide 3
3
Slide 4
4
Slide 5
5
Slide 6
6
Slide 7
7
Slide 8
8
Slide 9
9
Slide 10
10
Slide 11
11
Slide 12
12
Slide 13
13
Slide 14
14
Slide 15
15
Slide 16
16
Slide 17
17
Slide 18
18
Slide 19
19
Slide 20
20
Slide 21
21
Slide 22
22
Slide 23
23
Slide 24
24
Slide 25
25
Slide 26
26
Slide 27
27
Slide 28
28
Slide 29
29
Slide 30
30
Slide 31
31
Slide 32
32
Slide 33
33
Slide 34
34
Slide 35
35
Slide 36
36
Slide 37
37
Slide 38
38
Slide 39
39
Slide 40
40
Slide 41
41
Slide 42
42
Slide 43
43
Slide 44
44
Slide 45
45
Slide 46
46
Slide 47
47
Slide 48
48
Slide 49
49
Slide 50
50
Slide 51
51
Slide 52
52
Slide 53
53
Slide 54
54
Slide 55
55
Slide 56
56
Slide 57
57
Slide 58
58
Slide 59
59
Slide 60
60
Slide 61
61
Slide 62
62
Slide 63
63
Slide 64
64
Slide 65
65
Slide 66
66
Slide 67
67
Slide 68
68
Slide 69
69
Slide 70
70
Slide 71
71
Slide 72
72
Slide 73
73
Slide 74
74
Slide 75
75
Slide 76
76
Slide 77
77
Slide 78
78
Slide 79
79
Slide 80
80
Slide 81
81
Slide 82
82
Slide 83
83
Slide 84
84
Slide 85
85
Slide 86
86
Slide 87
87
Slide 88
88
Slide 89
89
Slide 90
90
Slide 91
91
Slide 92
92
Slide 93
93
Slide 94
94
Slide 95
95
Slide 96
96
Slide 97
97
Slide 98
98
Slide 99
99
Slide 100
100
Slide 101
101
Slide 102
102
Slide 103
103
Slide 104
104
Slide 105
105
Slide 106
106
Slide 107
107
Slide 108
108
Slide 109
109
Slide 110
110
Slide 111
111
Slide 112
112
Slide 113
113
Slide 114
114
Slide 115
115
Slide 116
116
Slide 117
117
Slide 118
118
Slide 119
119
Slide 120
120
Slide 121
121
Slide 122
122
Slide 123
123
Slide 124
124
Slide 125
125
Slide 126
126
Slide 127
127
Slide 128
128
Slide 129
129
Slide 130
130
Slide 131
131
Slide 132
132
Slide 133
133
Slide 134
134
Slide 135
135
Slide 136
136
Slide 137
137
Slide 138
138
Slide 139
139
Slide 140
140
Slide 141
141
Slide 142
142
Slide 143
143
Slide 144
144
Slide 145
145
Slide 146
146
Slide 147
147
Slide 148
148
Slide 149
149
Slide 150
150
Slide 151
151
Slide 152
152
Slide 153
153
Slide 154
154
Slide 155
155
Slide 156
156
Slide 157
157
Slide 158
158
Slide 159
159
Slide 160
160
Slide 161
161
Slide 162
162
Slide 163
163
Slide 164
164
Slide 165
165
Slide 166
166
Slide 167
167
Slide 168
168
Slide 169
169
Slide 170
170
Slide 171
171
Slide 172
172
Slide 173
173
Slide 174
174
Slide 175
175
Slide 176
176
Slide 177
177
Slide 178
178
Slide 179
179
Slide 180
180
Slide 181
181
Slide 182
182
Slide 183
183
Slide 184
184
Slide 185
185
Slide 186
186
Slide 187
187
Slide 188
188
Slide 189
189
Slide 190
190
Slide 191
191
Slide 192
192
Slide 193
193
Slide 194
194
Slide 195
195
Slide 196
196
Slide 197
197
Slide 198
198
Slide 199
199
Slide 200
200
Slide 201
201
Slide 202
202
Slide 203
203
Slide 204
204
Slide 205
205
Slide 206
206
Slide 207
207
Slide 208
208
Slide 209
209
Slide 210
210
Slide 211
211
Slide 212
212
Slide 213
213
Slide 214
214
Slide 215
215
Slide 216
216
Slide 217
217
Slide 218
218
Slide 219
219
Slide 220
220
Slide 221
221
Slide 222
222
Slide 223
223
Slide 224
224
Slide 225
225
Slide 226
226
Slide 227
227
Slide 228
228
Slide 229
229
Slide 230
230
Slide 231
231
Slide 232
232
Slide 233
233
Slide 234
234
Slide 235
235
Slide 236
236
Slide 237
237
Slide 238
238
Slide 239
239

About This Presentation

https://neculaifantanaru.com

Aurora Inoan - Cartea stiintelor oculte (vol.2)


Slide Content

AI.'ROTIA INOAN
(cAfiffi,
STIINTELOR
OGl'LTE
(DOLE(DTIA 13-
=oE
;E"

l.s.B.N. 97 3-95a48-O-3 LHI 1000

*AjSl
x!I_.3?;!l
:11+{1Tg
':t?'-!$
!4.r;.:'t:AlE
"i".}.3*"4$Ex1*, a"rr 31pH
di
,,1
;{u7:lJ
2,, it :r,aidu,,i:,;nj ;. ,';
-1.:t}33i3
t+: 'i:lSAN. !/f$On
rt}
!d,i
t)?'ipttfi6CIt+t3svaltiitrtsi{\1awaswr{w.id;gs.ii
tp..10:?3i,3a€sz$os'dn
- i fps
prtasn!
!fi,ssxtaff
?t'g "B99$'ltt"t'a33wetr3 'nzEol*'aaean?r' 'fix307o4s9
:
\l -.-^ "- .-r^^."
'i 'ppild )p 'fi, aliaxqns {}NWI}ry'alup:}
'.i'tl'ts 0P ?xi;4$eo'1t;/ti ??wrrlnp
.
l a$ saa'*warj &ttv,t$!t,t'01!"tc1 swwdorS axm axba!ffi c a1se
ila?Poz t{ V,,
EX lnwntro&
efiffiffi)
rrya+u}}4ff Ra4awi,s
I
NVOI{I VUOHNV

$; i-l *
;
;.-':.l",rii : F:'i:, *' Ii. il".{.,E }i
"}"
-ftJ :{i'H $ i-r U
ry ; !1 i
p,: f. l's.r'; i *
-+
i%
f ., {."'.&'. *I lr lt,:-]; T' :} {.}
c-:-4,3
{!.'li.;-:t:1,r,, ,:*i.;.,:::i"i,i .j:i. i.:r"+-,}.r!,. ri';;j: i:,i.i-i,t-.Ie{}Fi,n $'{ii
:,i l

NII^M
'tolrlur* nhtlnt ? tf Nequv {5,
"qnuwo1
trtrt,Ju t
'fiqtrutl+I zuttzrJ u!
12)
n?zeuunQ tnl rnqs rulut
NVONI VUOUnV
'?rsualsalard os
1S
grsealg8a:d os rycap
cu; nu pEdnroard ap uaE
lsac€ arec ad aunlsuaulp O'rn
aclro u!'glgqns luu'aunlsuaullp llp o-rlul lnJol luo^ $ol 1ou
aruc
ug gS urae 3^ aS plol arec u1
'af,Ilusoo ara lou leun F 1S
rup'1ooas nou lnun
ln8u:d
u3 tuplle au lgJ nJ
tlnru pur lylu m rS ruuo$n1o',rer "'lueJJe un eles rolaluengul PtuFdtu-l
Qnryln
nJ es Earelnlge) e$f,unf
-uoc lgc nJ llnu luur lglp nc 'alunuzap as nu urqda5i 'na6 1s;pqprds
rS cfoloqlsdered ruooq lua^lola
ap
IaJ q un-gupd gwz1gnerrn era epeo!-rad FJ
"l"lsuoJ
du'lzplst EU" as aref, u1 co1 tSelare uJ rum
pcripo, prac ed eye as yqdncoa:d olsacu ep pgqusuodsa: ulaueld
PugJ
punlu 'quiln u! lue
3p ggl nr
Srrsolul
11u-r,
prq-'Euapsuoc r.eu 1ol 'aoer aJ V
ad 'ulua^ap areJ ap $glluarurdns laun
l3 yaluozFd
" 'NnfaSNI gfls 'oJuturn uyd 'uraugupg
'?lugluog u! '!ou el Jsa^ ap alelptunl Etuqiil ur eluo]nPq
urlnd neu Jup 'csg:"lau SeJalul areu ap auoz
1S Feruop
alaun ardsap alunufure Jolpolpls 'repesu
.pullaJo
'^nur11ro]ut lruapeJuc
lS pzza4sqd ISI qeu€ullu€UeJ Aseaf,e
gl aunds e uud uteq:ru1 to1
; udredu FJIzrJslaIU
ep 1o1 'e$al3e ?s lun
Joa nu Jo^
,aluus
alunurx 6 -rup 'pugr puud ug 'allqlpau ap ppolau m ploJ?J tS 'ptlo' uI lii
PsP
r-nu Jura;a:d tniqglm lxnpel ards gSuap ls-ps raq{ alsa ersrag -;o-p
15 rpiplac ulp Is
nlue1t1op un-rlurp
rs epr:a1eu urgcllqnd qs
llsllJfios lsoJ uru 'uosFJS ul 'lJp -
"uaJo
gzvan eatera? - nun :lruolEruln g
.1g
"iar"
rcurue
.sundsq,r
un urpdnnuu qs g re gceq 'srrard
IELu 'lnplorPJ u 'rarluurrp ?uoz ulp ulsnFap
nr Fp1$rug1u1 lrsls
loun ?aJuJnlple 'aleod 'gluauof, rol alsJ uesnq4rqr ttun lS rsg8.lorr as gr rn8n
' ^'
'alausJ?us ap u4 aJsJ Jolrunul[u eldns€ JeluauJn
-f,op un 'q4s?ou saJeJef, ul'llluJo1u! e - aplsesuo3 a1xa1 q
lade
pu"RJp] - arsJ 'SH9UOSHO NghlUYl
Vjrr.frnrm
ap rs rar8oloJa{unu lnluatuop
ul UflolJac
a<I alezeq alof,Pre Pnop aundord !^
arEJ
'i-.;;;'ir;uroe
"o
iezgercaos 'aisalo:d ap lsltuouof,a) n3ssdod IgucNV lsppro lnpuo{darxa
"i'
*q'on alsa :rf*pir1
:jll#;i':,f#.:ffi:;,x1*1"i:;;*il"1?;il,r,#lJ::.'n:,'f;t1',i'o'i,?0,
eff? ala3
15 rup'a1ap:ed io11un1 F lluquazardal
no ar?3lunuoJ ap eFalutu u1 ppads u! 'Iar?olns 'rF
"11p"ui
1Enq1-nuot;riofn,r ;t"*pi 'luplul rla,r
$-rpc lapnps
a1e1olrdm u1 p:r1ndacul unq el ap zauolluatu
qs
lrop
leur Se
.lua}ItuoJuo3 'ral8oloqrsde;ed alua8uq al$Iqns puY^u '4rF3 'lol ?auaJA ul aseorulE-i
urp tritnpna
!s
J?p'asrns lSeaiare urp r:p?depu 3l3un'll1rco ?ln1€ralr
ap sSau-zuro: aunlo^ lqJa^ lelu
q iferllqnC alxel
,b:ew;n
ugd-'rrre asuudnc luns
'q?u?tup ap lrua1l€J"l 1alap
ap.lad ts-nu ,,gJ:I1l3O
uOlsJ,tiilJS VSJ-SV3'
urp unlo^ ?allop P tsaf,€ pr lndarul unq q op grul zauo|ltratu qs uop sV 'aF
opqlsoerea ap
,ellnuslqoeu
auaiuoua} ap 'a1pco afurqs ap yotsure Jollrollllc nou ulp zasaJpe gt{
unldaN qns
ruapuunratd ap i
uutto aF,1rturp uw to1ttotg,Ipaul 6 tolutu1nto
To&ta
ut? taltt,t0l1t01t10JJ0 eu?J !$aaJ/
J!?2Q

T
a&frs$n34ry
\A-
z- (
!
a*
o
qlq
o
,1i
" s,\
,
t^{
Y!--
vv{;
^"*aJa"
Y.a
sszj'
6{"
o 0 oa
t9o €
- ""6
ol
. tdL?
a{o
"
d^

I
Ez?auorlels
'uluo^uJ loltf,lul ? Is IlJIqnl
slausld'snua1 tcpl'tuotfuo:5 ad F)s?ep
-ugd r-ps a.red gseolotuB stunqau
O
. "a$rury.?p a{a) ul tS 19:'elso8e:P
ap apdela: ug lgiu gfutsost.rd n:l lpaAop
e^ o-al lsnBne InI alauri 'u.rtirude3
urp unldaN--snue.Ii nr e,inlB.tpPItJ
ur"rd etre:sr aX:{untrls ap t}4uplugq aS
Es Enulluof, talueleli elpo? wp
{lr'1trEN
'nrdo:l n:l t$e1a; nes
u*)ele 'Fl"ie ".Ifj[il€ op auelelu u! sele
ryur 'g.reor:ad ulp lIAIleu iuluad euolE
ap apeollad g -roa auquralou lS al1n1
'li$audo;d 3p ailnu
-nud ug.lnqlni uud Ho'eqnue] ap 16 artil
-se) rfnzpJau uud alaJl JoA aJPJ 'na'l
irrp rr^Reu ru3irad aiilgip rcu; ts^43 IUnl
i'
JoA elJq{rlollo 16 at:quaXdas 'alinl
'aiuni-rcul uud saP rctrl'saloid
uneJl Fqle Es
nes alelile8ap oeJ^ E:llluo:t
Rs
qlseo,laj es ?s aulq i] "ru a;ltzodo
ril gls a1 elaueid 'lnue loJ '43 aulaJn
ap 'F3 Jn€J UIp II^tlSU n-4Uad uIsIuIl
-qns ps
1nzm
alsa '-laltdng ap socic'td y
izeo
El zvJ elap ffop pqrsod g aleod 4se
J€fi "'silElrIuJp
luBruEpflllzap n}-'elueul
-eqe^ e1-alulua^e 3p l^Il?u
arJ glsea
-ra;
I-Es
uotd.rocg rlrp ralrdnf nr alarield
Jolsal€
1nuoEl"t1
Jeop aluod 'Jalue3
ur.rd lrzuell ut 'a1.le1,1 nc l5 snua6 nr
1so.rd
pads? ul B4uI en'arftzodo grel 51
FS aueurgJ aJ33 'ulocl.rde3 urp unldag
-snsern e{runfuor pugr 'lsn8ne '3llni
uud sep teul as-npugaqnJe'tceg n4uad
- pg;ed -
ESrrI enurluor .ron a1{plprgtg
'Plsals
lnue ai:ed inne ns 193aP
al$tull Eilttu-t IsIu Elros ep,eJn3nq JoA
as eJuJ 'I;poz Enop
Jo[a] Irnlleu n4uad lt
-j3uaq uc8rrl tnuit a"ial$eu nep uotd"iors
ur"rd ;alrdnf rn1 lnllzur4
lS 1l$ad
ul:d
{.rJn??s tnl lnilzue4
d.I0ll{
pue UIF Plqs
g'r unds E€ n€aJ^ 'aulsuo ad leuads ap
auilq apsilp.rauaB al"red o 3l pugspT
' 'lnlruolqsrqA
Inutues
qns EUB as alJSEou ilrpl
lnpns lg3 nt llnut lstu lgle nJ tS qtnre
3U?oJ gsuJ alsa olnld-ttlnlus EjnlPlp€nf
pugr ''J's ouqilarou uud tS :etqr grsed
au Fs 1ny:rr.lad el
itqisod
g .IE lJUnlE
.iep - .lcleSu?{3ap g3 lIJrr;flunl e':tnii
J8 - artrrzodo r"io'EJnJgjp-enJ'atllunI
-ur-rr -'uelJ;uut ltzue.t1 u1 'tdepunui l|un
e uo 'intuaJJn3 Inun erpiar:rtrd a;di,:i;
ar saa; 'n-lp] lndorsolot{
uiP snu€l I
uiaueid ei a*uodti a}q-! e^ olnlJ - i-un'1E
*ci ap g:lt-r; '1de3 ap 'ls - Jo]ll: Inlnus
alauE a;dg 'uold"lorg HI g66i elr€nire! u'
gugr! aur{uaui as srel o}illd n3 iuaCa:ut
ES"[n]F ilo uuras un-"IJUI'ei[? uo a]jsiejs
-uoJ o-Jlui p1ffiun1a.lci leru eaisuotiels
aundnsa.rd a:e seldap JorpJ e 'aluai
.rolaieueld erfnlona gdnp tS ep eptq8
i0,1 FUI tS uueas au{
1oa
€1sE nJluad
'wOz iaJgsog JOII^Egu
e.rdnse e:Iolsaf,? ;olaJtlangul e tS urn:
+;d 'p661 utp a-lofeur ele4se .rolalradse
u ple.roua8 a.iatra;de o uf,Jef,ui
ro,1 'rnlnue elaug €l ap eJlsuou altller
jtqnd u; ea;qdz .IoA ale Lunslro Pl
puig
iep '1sn1o;'ai$unugura iunsna;d lP4
ES
'nrJeds ap tunsuoJ a;eur aundnsa.tdlr
P3 lnsu3s
ul 'urulp
^nElaj
slse Er I
;nFis '.roiun
lnue
atSenud a.: raar u I.
V66f ruluad
rrl3rpard
{;eourejo,!n_--

{Inr*ex Stiintelnr
{lBnrlfr
acatro riin septembrie pin5 in decenibrie
inciusiv. SI nu uit5rn cd acegti nativi vor
avea parte gi de Jupiter, prin urmare, de
rnicul gi de marele benefic, deorlatS.
tn ceea ce-i privegte i:e nativii din
$;igetiltcr, s[ *oifm cX o cuadraturI cu
'salum
nu le poate adur:e nirlric bun, nici
in cas6 Ei nici in ianlilie, cu *tftt n'lai lnult
cu e;it, ptanetele se inghesuie in c&mpul
12, aceea ai vicisitudinilor" pentm ei ?n
sodia Scorpicnulsl. Ca sd nu-i *periern
ins5 definitiv, le rearnintim de aspectul
bun pe care stlpAnui S5getltorulili,
Jupiter, il face lotusi cu Satttrn ceX
nemilcstiv.
i'entru Capric*rni, continul sextilul
dintre Uranus-Neptun cu Pluto, ceea ce
ie conferi protec{ie gi evidenfe ahilititi
c;culte, neeniie s5-t luai scoaf[ din even-
tliale incurcdturi.
-f*tugi,
o grijd spcritd
perriru tot ci: 1ac li se cere in marlie,
ir:iie r! august"
?n ceea ce-i Pri"regte Pe VErsitori,
duprb ce ar putea rSsuila usurati cI au
scdpat de cuadratura Saturn-Pluto. cuad-
ratura cu Jupiter nu le poate aduce mult
l:ine. $i.asta mai aies in febniarie, qi ?n
inartie cbnd Yenus gi mai aies bfarte, ?n
t.ranzil prin zoiiie, rel'ac pStrateie i:u
Pluto gi cu Jupiter. Este cert cE princi-
paleXe lor probleffle vilr fi in ceea ce
prlvegte dobAnciirea glorie!' a unei dern-
*itXti, dar 9i in - atenfie ! - eventualeie
tranzacfii cu ProPriet6fi'
*espre Fest-i arn vor'nit 1a inceput;
cf,ea ce nu am sPus ins6 se refer5 la
iniiuenfa i-unii negre, care aflfrndu-se ?n
IJerbec gi apoi in Taur le poate alecta
silua{ia materialS, banii, resrirsele pro-
prit, relafiiie cu neamurile, cu apropiafii.
Si asta cu atAt nrai rnult cr-l c&t relatiile
de parteneiat ale Fegtilor (inclusiv cele
cle ci{s*torie) sunt certarnente aiierate
de prezen[a planetoiduiui Ctrriron in
s
FecioarS, dec.i in opozi{ie. Din'pdcate'
iln proees {in
justitie} dur - acolo unde
este cazui - nu ar li exclus ! Asta pentru
cX rivaiitigile deschise sunt ?ncurajate
de acest tranzit wialefic* ruai ales in ieb-
i'r-iarie gi nra;1ie.
l.la,tlvii din Berbec voi reugi s[ se
.ieirarapeze ele trariaitui fa*iiltiti! ilxna
*eagrE), care insl le va afec'ia i:iinpul
cf;giig;riiar; cu Saturn ailat insd tot anui
in cimpul i2, ai tttturor incerclrilcr,
greu de crenttci ei vor avea un an lipsit
de tulbur6ri. Sunt posibile lnclusiv spi-
la\izdri, atentie ! Februarie-rnartie si
aprilie-mai nu sunt cele mai lericite luni
pentru ei. cdci se va reface 9i cuadratura
cu Neptun-Uranus, deci problemele de
ai'innare se vor ivi la iiii pasui, gi, poate
sentru ilnii vor apdtta xi necazuri cu
uilul din pirinl,i.
'l'aurul v;r contirtua sX cdl.ltrtreas*:i,
cdci Neptun gi Llranus riin cimpul I ?i
mai iniesnesc asla. hiatlvii vor cilEt.ori
deci frecvent, pe neagteptate' li intot-
deauna departe.'llaurii din uitimul
rtrecan. rnai ales, au a se teme de
opozifia lui Plrrto din Scorpittn, mai aie's
in prcblerne rle parteneriat, Car asta nu
1ot tirnpui. tle fapt 1or, anui viitor ie
pciate aduce gi asocieri de marc5, dar si
tr.." cdsdtorie. Prezenfa lui Venus si a lui
Jupiter in cimpul 7 ne-o confirm5,la fel,
aceea a lui Piuto care poate conduce la
lransforrnXri radicale.
irentru {}erneni, tranzitul lui Saturn
prin Peqti le pcr'ate ingreuna unele
inifiative in materle de doblndirea unei
pozitii sociale elocvente, ciar dacS [inern
seam5 cii l*tu$i iupiter se afli in aspect
bt;n cu Saturn, p*ate c;i lucruriie nu vor
fi ingrijor6t{}are, cu at*t raai muit cu cAt
iupiter va proteja anul viitor sdn[tatea
Gernenilor gi le va $i rezotrva o indelun-
galt crir,.a exi sten 1 i al 5.

efl
l3 ,r.: ,tt"6
u&,Y
Y
'lusin8a ap X$eA*p up eleod
la
'rioaufi
'ln:)sgrJi!; Jolqsnpii03 i:ci 'r3)iqc ep '3ica
{s qtrse*}B ril arr{rEl ad ]rxaa [e:t
q] aurnrird
l.lJ
plri
;+unds ageci ;i";ru GS a3 'F[p]
-uauifiil+$
'S.]11tFrJF:]ul glii+]srsusl o aF
rt
"aep aunrle; giu,.;r;rgns- ap 'q.qr$odoaL',.
'aririd*aTF
"!
{.ii. iAI-lr{J q Ga:e
-luaJiu;s:}
uo3
':lilrij*lil$l +iF,i+ u: :ltaJ!lleir E,i;{
JOI AAlel;fiilV 'Cr3:r:il
irx;s n;. +3e1*p r.4
si,ti€sJ:] 'ql*FLr:i*:' 'lJ J*n aia;
F3 Eri[r}eesui
elsv'a iqi :iEui5$qr es giriapueeiaplrr
Elln iu
ep qleln E: Fpe"{op sp "lr}r' cc Flsea:s
uj
"}Jn3squ airrlc{is-ia,- rills"rs(s apunds
-a"rt]3 'ar5ogo"qsE "rsl 'a;e3 u4ti; alsg '..L,
'ausmn ilnd$ as-eJgd atru;
airz eal€18 }otr truns i{In.El xarB3aq aF Ig
e:
I ?i a,f, 'aiFolc,r"{:ue rs et$ciy;"laurft* aii:rj
g;r,1y,3al o nJ a;p; s-sp uiaAe 'arsLu.;"l
ur-rr.i :a3auetrel r& a:atltnu aJStJj ;tlega;
!ilqilrs
e eX sal:nd ns rirsu+li;;:,s 'i3qxa
reu: 'tg 'rsf,Ipap EA i]*^ i fit*.r$] utsa;*"rd i€
gr
E:]'ssaJE a;1ir3 '3ux1drus '1uarue1;cdu;*:
afl lifii lnirtdq H
ua;o
a:"t Ffl alaia r-!{ mir-t
-*1o? #u{ml aci trlii*n rntn,{iJerJ tnial}cJri}
r* a;al$eu ap enw a*ug ailuqa"r Ft"iei;
{}
jll;txa go treqc"rd nE aie&Jasqo ap qlun{ir
Eni"xoina o r1?re;d 'aiufiunlau{rl rrpri}S
iFs* s{E}3
e$s3ds e?-es €f*
g{
"3E?rlsgEr
Ee-*3
Es *s w EEKs-a€Fnds
'Axla{.i
trF,un e au:n{ aC itfiuaa i=
tr;*saulrds InL{e ilip saiai aJ +;aiua-rapp
q1.Hlru6,tt lbiii ;\' .iJ"t1J dj
'StiLrie::
Ai eias runu+ii Fpi luns ala rsap 'arsl+
-Lre:rj urrdn ei a'JrluoJ arpG? ;JuJaS 'alq
-xi€ai ug 'EJ ssalurrliea5 'ernlp grul.rduri
{} elsTjSie +"rer ael gea3s
r',:; E}r}uapi a}sa
alaueld raun eJuan$uc a"r€JOg n;1uad
nu r* g1e.rtrse a$e:nFguos aiunue o ap
'aLUnuE qJqsEJalJBJss o ap aundslp n4eu
AJg3aq 'p{,lOJ [I{ "A{{qsnffiI
i{trEi}t.1{r13"}d, e3
'aFaq ap a"{a}rl sj:i o}drrl o{nqoJ] fts aJej
'{igl{ls;aua$
"io?sa}€ larind maunci qg
'a3elmrsgndrul
e1 alunua"r
ps rS aXrunr]:e arafl.np {*-gs nq* pregl
3"[3,qe a3s] e air e:ientis {r} }{ji1s itSaqJa,g
'[..[EJ"ra3Li,l asscJe;."iinli u upgerd iii 'ErJ]iii
a?slii {-i 'rua:;s }uig g$
-E}ul
ili
'q3fiu}aq
uJuara;ci E1$u;ls are; x$;X
"rail*r.ag l:le lS q*
ESui u{alnl$pe SS
'a{si"raua3*ed a6:r}'*6a; l€
eilo{g$g3 3u3133Js a{ gs aurA;;ndu:gr u3
{rJn}93*
lril
Exr.q3z3Jd '.aJ8*g3$d *3u,*d gl
zarurt"{sni nu qued 'r$n1o1 taqti,rJ riu qS
ueoutr ltJ0,EnK

{'rrtr;r,Siii:rt,'lnr-
/i}rulir
rigicl,itate gi insensibllitate" Foarte
inr;-l$;"tan1e ilerriru acest lip r-irnail sltl't
apreierea. gi !r:cura"larea gi astain r:iuda
n;lturii sale aparettt prttlstnit*. In gene:
raL, etr se siniie atras de irlventicE. Nu-!
d.lsplace sI contrclese i.oate sii.uafiile, sI
fina in mind hdlurile evenimentelor.
$cupafii fafE de care manifest6 afinitale:
inventicd, inv5tsrnint-cercelare, scris.
"2". ln astrologie, aceastf, cifi'5 core-
spunde Lunii. Ea este un indiciu de
sociabilitate si c6trdur5 sufleteascd' S-a
stabilit eu certitudine cd cei ndscuti sub
semnul acestei ciffe preferd inuzicd de
grup. Periodic, sunt "vizitafi" de stdri
depresive, din prieina naturii lor puter-
nic ernoficna]e. Din aceeagi cauzd ei se
simi atragi cXe ritm 5i inuzic5, rnereu
prileiuri de evadare din situaiii stres-
sante. Ocupatii pentru care au afinitdli:
;loezie,
picturS, dans, bibtriotecononlie,
dar li sport sau activitdfi clvice, in sen-
sul cd acegtia pot deveni congtiincic;gi,
efi cienii funcfionari publici.
"3". Esle E:ifra care, in ptran aslrolcgir:,
c*respunde planetei ettus. A$a culn $i
binuiti ea indic[ prezenfa unei mari
s.rr+ii;llitafi r';tre ins5. !nvahintar. p{)elc
cunragle schirnl:5r'i bruqte. Nativil sltlti
ca;:ecteriaa.fi <J* o bcgatl fanteeie gi
dcrrir:f5 rie cornunit.are. Intotdeaun,r
ar:e1ii rra+,ivi stint si excetren[i retratalclri
de lstl;'i,.iarr:, I)*! o'nicei, ei sunt actir:i.
llxisli insE nsr:ul ilispensdrii trlentekir.
Ex,-^ctrenii parltneri de convers;lfle, ei
sur:t c:r,pa?:ili, t*todat6, sE ia.sd bas:rna
cui"*td din ori,":e sitriafrr. {}cr-rpatrii prxi-
i:ik:: vindecit,.ld, perucl:itri, ;:siron{rltti,
clieteticieni, r;'tuzicieni, artigti.
"4"'. Este cifra corespunzitcare iui
M;:rte. trtespect.ir'"rtl tip urnan este, in
primul rf;nci, practic ai nletodic' 9a corl-
statat cf acegtia i.i iubesc cu sinceritate
casa gi
{ara. Aitminteri, curn spLtneam,
1A
ei au irl'-:iic1a{ii pentru partea raaterial#,
deci sunt foar'9.e dctafi pentru afaceri.
SirnfuX praclie ii determinS, Ceopo{rivE,
sd toarne un funciament solid pentru
viitor" De cbicei, acest tiF 1!man nu e-qtL*
inserrsii-ril la etn eve:rttlal dr:a:*cot-d intre
el insxei si anluraj. il&l:d este iritat se
stdpf;.rreqte cu .greu, mai eract, in rncd
obisnuit nu prea reu$e$te s-o facd gi
chiar este capabil s5-"si irnpuni cu forfa
opiniitre. li displac schirnblrile. Acest tip'
uman irebuie sI inve{e in viatl tactul. El
poate aetiva ca: bancher, constructor,
revieor, speciaiist in consuiting econom-
ic Ai eficientJzare, arhitect, contalril'
"5". Cifra este in strinsd rela[ie cu
Mercuf. Nativul dlspune de certe
abilitdti psihice, prin urrnare i se reco-
mand5 sf,-$i urmeze iniuitiile. Indiferent
de sex, este un tip sociabil gi perspicace.
Existd oportunitatea unor proi:lerne cu
sexul opus. Ceea ce are de invdfat in
via{d esle arrto-clisciplina, c5ci lui nu-i
place de fel sE fie i:us la punct sau disci-
plinat Ce cdtre al;ii. l,irl se recomandd sI
i se tale creca de
"t:,tb
pir:ioare, cici avem
de a face cll t) Fers*anI capabill in
rnulie ctro:nenii, i:ar* ins:5 1,'*at* deavclta
st[ri de *esigir:ani5. Tr,cni* r]e ace*a e*
bine s:i {ie ocrtpai, in ii'la"l activ.
Licupa-[ii pcsibi]e: aiari';*:, agent ile
bul:+,, arltizitcr, 1'!;isif lt', e{t"
"fi"" $l *ceast# zi este u.n *l,rrrspondent
ai iui \,"enrrs. F;! ir;:pr"iind ;i*livilar o
qr;!lri.r 1,rinl;iaie {tll rle contun!ia{ea
*d.rr:ia ii aper'pn. inddgenfa aeestor per-
$oenr: nu este cleloc selnnu! unei.-qlAbici-
rini ,:le c:aractr:v" C*i nr{sctiti in {j sunt
pr-'rs*ar! e puten"liice, cri carai:tel' ferrn' O
altd caracieristicX a lcr tste atagamentul
fa$ rje copii. Ai ior gi ai altora. Ce se
rnai poate spune despre ei? Cd interior-
izeazd, propria lor nelinigte 9i c[, in
general, nu fac oricui parte din sufretul

II
ulp 4?uraqrau ESsr nu gs
1|eiloJ
'lef,lqo
ep 'U rol qfun ul 'gluglerxe alsa p[Bl
-uaur rol eal4rtude3 'nrpau ap rS gfen
ap aprlrpuoJ azarorlaue qs puq ra
.luels
:uor poru ul 'anrleerl gptlllqu gpasod
0I up ra3 'prdu; rpJer es 'Jsa^quloqul
es g) ze) uJ 'nBS a;eollurnf
lnur
elslquEs o ap sap? r8tu
Ief, PJnJnq as rg
.'qrrualnd pfurorr o nr rfu4sazur rS rsou
:rurn1
n4eu ad aru; u ef, eaal 'rnleJpos
apundsa;oJ EJJrJ qlsueJV'..0L
'rrfan uporS
u1 qrsuaSnsur o-rS ps ernqarl ater ad
el?Jo{u nf, '6 ul rlnrsqu ro[a] alunlqsp4
nf, lSn1o1 qunsuoJ erpJ lllednro
]uns BJnlf,el 'sor8rlal
InrJrAJes IS Inl
-ugurgfglu;'a;?oualur apun{u.rorap,gtl
-lsru?Jp ege 'lnsuls 'q^qJaJa eaun{ry
1prds ap ell^npgr r;ndoJs lS asa;a1ur
ro1 aln.rdo:d nu 'lllqlluetun alu al?la
:uo8 elaseJalur r[n1s u ap rS rrfle ad r,r.ras
I-e
ap peef,e alsa afanul o-s arnqe{ aJuf,
ad gfuir ep glpe.I 'qrqsFaltersJ
uesaps
31Sa el Bunrq)wJ rJqJ 're lgf,ep runq rcur
rac ad azalrr{rup r-gs rSnap eesepu luns
Ie 'rlrugdglseN 'glelJos ?arepgrep aJnpe
aluod el ar eqal 'qrrqlnJ ap edsod un-nc
qeseps gzenose es AuJnsgtuau erfrqury
'a;lpugE uJ.zuryo.rd !??porJru rS nqoura
'urrslndurr '1cru;a1nd luns rg '.ro1 uaged
ep else nu ualeldua.rp Et duaBsuof, ltms
pugs I'unl€ ls ;urqr 'spgar ad aururop
lqs rluloropuleu pup
IS
aluepuadapur
ua.rd 11nur luns 6 ur elnJsqu elauuos;ad
'e{lJ relseJu ueuetues? ap qzBrJoss
es EuueJ Elurol o rS 1ge lntusue]ruurufl
.a1Sn.rq uqqturr{f,s Joun uolulrungodo
pugJrpur 'qu?ruu-ln p{lt o elsg'.,6,
'.8, un g aluod rolJlp unq un 'pgu ap rS
erdo.rde lod es te r?O 'gnq,ep r{udnco g
lod el preua8 uJ '?f,uqq '?ueur8ur'.1?f,
-u?q
Inruauop '?atulrpEal rS efle1s6a.1
'qflumpg8uJ e1qrp lod ra elrnrn ep
lrnsaJ
-rupru rS elsuroau ap sh-e-sr1'aunrJrqpls
're paJl 'qJssats eJsJs qs gznJeJ
ESur
'Lln8uts ?asape lturs as lar{rgalo-r1u1
'Funq alsa-rdurr o qJeJ qs alsQ
ra n;1uad 1ue1-rodu-rr aUEoC
.$1e1rar
ad
aundns r-e n;1uad eluro^
15
ef-roy JsasoloJ
ra :e{eurruop ep pfurpuai qypal o nJ
1a1e.red ul ESul a8:atu Jol ee1lvoJauag
'aJeOI?^
EUrueeSUr 3t lol u r.rolgrapnf
tunq rS
1lSrsa;8o-rd 'rnrlBaJf, luns
Izr4rpur qsary'p^llnf,3xa ea.lalnd ap
'Jqexa turu 'sqJolr alsg 'alsnlulds
;o1ar
Inluetuu1ap ul aluuale{u .rolugdnroa.ld
eiua;apuoda:d prrpur g ul rlnJsqu rolef,
e uJnlBS aJlqf, ep saJsuJe^nc
..9,
.'|lftlugu plseJlusul ?alsef,s ap glq
rerulol lcpl 'aluldo;de g 1od 13 alsunluu
rarde:a1
Ie lat
rS rnlnursrllnto
[? la]
'rnprlugruplg^ul
Iu 1alraf
urqs
lnruatuog
'azanlo^e qs lergdeau 'reppsp
,a1Sa.lop
r. IO
'eralSeounJ uud ea;euorfra;-rad
,a1sa alSarguun eJ eaat tS alplnpf,
Eluau
-eurad o-rlul pgs as
1a
'1de; eO
.af,ar
guuos;ad o 'nr1def,a.lau ldarp lpxul U
aleod uaace ap lS aluaurquas .rolrudo.rd
? quqf,r^ o alsa nu
[a
qJ;n.Ersaq
..ln8uls
lnun
ep ]ualaf,xe Erf,nl BA pr'rS aurp-ro
sep
ES FaJ s^ as ueualrdnf un gr .rn8rs
elsg 'rJnslndul alrudo:d azaur:n rSg
FS tunf,
I^lluu
ed ufp,rug u^ ll alqrlrqsues
rS ale1rp;qaref, ep urfeurqruo3 'epunJ
-ord aluluatu azrleuu reun ? eaaru rS
1a;
u1 'aundnsa;d es ur6o1 ufualsrxg
.2
u;
$nrspu rer ad etnpuo) .ra11dnf '.2.
runq rs prulodoap'itt?ll1""g#:fil:::
'ulullos pfualsrsu :qlqu.t1srurtups ?JeJs
u1p
IS rep runrfe;olop 'euolJe'gJtznw
:rol?ils
lryueulop
urP ?aleJB luns quns
-uoJ eJsJ nr a1r(udnf,O '^rlpJlsuotuep
ua:d 11nur 'ze) eJuo ur 'nss gllupaa
nluad lu?sse4s Foaun rua^ep e1eod.ro1
lnlueuelroduor 'grueJ a1 qs urnr nqS
nu qr nlued rS a-ra8aplul ap rS a.rrqnr ap
aroleu ne aueosJed alseru'EtupoloJ'Jol
uBoul eJoJ
pl
ul
-JO
AS
Fr
o
iut
-l]l
-Je
e3
o,
]ui
3p
.Al
-e
I
sll
ul
IIJ(
ps
-tq
tl
ul
nf,
'al
lui
-oi
el.
nf,
-ur
'Je
Ig
dq
ul)
IS
po
es
3-E
el!
nJ
'gt
'IJI
lEl

0sr-ten,Stintehtr
(Fru
ii*W * &t'tP+h'tloJe"#
*lrt^ttrfW 7t4-- S;'x1 M#fl'&
68fl*a*tl*&te4*
TEnEwiry*furet*'d
ftWeeW'*$Eila+o.fuL
-gt *L414r tul *-Vt t?i'ti ft i*
tFu*v &lt
8/W#*/rrtu'&'
w#{fg}**
W*d4"/
es*6rft'
B
g--
,tffiZ#q*v&@it
I
,t
-f,
B
\F
s
""Y
.U
s
-a
+
$
b
d
\
E
tWiv*Mntdpuut-
${aA
-_ GtouL
Jd#tztuiit$rilruL
k&tt&h*'tgecd
HA&&F*pe#uu
lWr,tr*OrotPHffi
{s
€ta/aA,
k-4r4e'€r--
I&e*f/{r't4
r'{4#rh'*l v- 6-
/€{aHe rE u
1T*nq-ra'
{'fitkr1?z-
t',f P-Ltf+tN
g1ag6eft#
/7:
/€trarr Tt€l
'll#-t+cla-
feNitru
€,o lit't
N0k4'
,f&
Ela#rre
&M-&o/U+
e*pe#+-t-
4hr€l-g-{..oFt/t4
Kn{H
\Y
JET&-
Gq,tq/eL
#PqeQn
ry,

9E
elsg ']oltiu ap ?elef, larlqo
ep eEols
rS luuoldrp rcIu elsg '3roll? el? nr eze
-reFelu es Es oiBS elunwld u3 puryord
af,?ldsry g'solcudur g aleod tS toptzaap
?arenl u! a:clr.za qlseJrueru
Ig
'l?red
-ulelou ep purue^ap lnpl^lpq 'rolugrnq
1n1
gperd
lJoeun
elsa us eelunu 'ut1el'-
e.rzd rsag 'qSruodrapad alStu w ylwere
ug rlnrsqu nnrleu ulp alq;alrdnf ',.91,
"gJqrld'g;np:atr1'u8rsap ap
ardo"lde os qu? uJ 'ppeut ec 'po1p{gru1
eJ 'uerruJrJur et elrlf,e 1od '(a;uo1
-ulnpe'e1ueu;errn8) -roprdor ea.ralSe;c
ap udnco lod eS 'qf,seaares n ES amqal
ISp E3 pa;o rS gge ards rSrqrsap cru:a
-1nd luns rg'eroll?
in8u-rp
ep aJguJ?s os
gs p{erru; nar8 aguo; tde; eg 'duq
1pu
n4uad poug rS rSotptnut pul^ap
ES snlrxa
a nu Jup rSonlcayu tS nnudurts luns Ia
'aJaue8 ul 'e^qou! asJalrp n4uad p{uau
-euuad uiq?Fu as !de; aC 'rotpraurra;
glsaJruetll as tS !11ct;a; tIzI^IpuI
-gfuyurdns
ul'nap luns rg 'e.laEutnoc
ap ef;og ne q3 oluleropulau e r?p IlIq
-euru red l4^lpul
'Iz
ETSeeJe
qzsaurenn8
ar elaueld else snua1 nou urg ',,9I"
';3e;-1u I
a]ezilepads aprpaur
aprueruop '(agpoigpc) areroldxa 3p ea]
'qiun;euroc €e1ul!^lilv'aies alurfunsa;d
cp stuuas pufl ps eulq g 'a;eu{nloaar
'aluut8t.ro Eunsaplolul luns tJgtu
eiES elropr Fsui aJsolcl;asuos gfutpual
o qqle qs snlrxe alsa nN 'atrulprotir
-r,rd ugdnroa"td ap Inl B.IaJs ul E.qul Inxas
'[n{ool{s r$ ro;ou ap a1t;ncof tsnlJul
'Arleu lsele ed a8eJle g nqnaduroJ 'nou
aSso a3 1og'run{re u1 rS 1gl 'e;eruudxe
ul 191€ lletop s
e ssopeAop as evz
letrsa3e
IIApBU 'JnlJar { ep lleu;eang
'..?I;,
"J{)u^aJ nes loard unq un g aleod
lg'E"tnllalrq-re'a"ieorralut
tunlfeJooap
u3 irJasew uj sArlf,s aleod 'ei-lo; nr reqr
'saralul in"udo:d
aundu* tS-u ap efulpual
r$ a"ry 'pquuozarru
IS- leuglgdqrug
1da;p gzeexe$,9 p[e;n1ue re1 'prro1e1
-]p ag qs epun alecgd uO 'npwlep
Ie
fruls lualarxe un qpasod rS leuop;o alsa
In^nuN'prgeduns ?urrn el gugd g aleod
rnl urn1?N 'srmrsp
15
pugfgdgcug g alebd
r?p puglq erud 'qsq alSasdq t-nu rqrurd
1nlurls
'leproqs ap nar8 alsa 'lrnuStqo
pour ul 'ln^ll?N 'rg1cu.rd furls 'tal
-lqo ep 'nB tI u; dnrsgu pJ 'lz gls?ef,s
pz?auJalnS ac
1er alsa eUeI
tr
'..tI"
'ej?JnslseJ
'aJecepurl 'auoleJo 'suJs 'aEa1 ap
aluEal luns ayz ralsef,? ll^puu Eunsuof,
eff) nJ aprfudncg 'ap6;aua prseedrsr.l
rS-nu ps aqq g 'rueurSnp
,,?EnSgf,"
ausel
eluod rS3 rS uuloso:E r; e ap ufulpuel
IS
eJV ?uala)xa ef,Iuntuo) aleod t$ arq
spiu Iiglmq?
ap aundstq 'rua,r"la1ut
lod
ac alrrlunlrs 'lal u.l 'rluaues
"zanleue
gs rS alulrprde.r nr ap;npug8 aurudxa
rS-gs 'puo(er eU gs pqudue e
lnpIAIpuI
'snue6 ln1 apundsa;o3 rl elee',,21,
'nrqlouo:d p uiare ul rS
Jsp r+gtzoig p 'nlnsurs p 'regu.l8oleur
-aul3
W 'rrlrznur le rS rnlnsuep
Inruoifiop ul ElsaJtuetu as elsuotsa;o.td
eps a$npqrleduroC'rouelq ts?ugurq4
elJBoJ alsa 'u.r1ec a;ud pugr JulI{O
'331sa3e ep ESul l?ultuop ES?l es e Rrql
'ro1u{unse;d e$uale eprocu
ES Epueur
{JaJ as
1
'eqre-rd qulJn ?l pugd 'tuarrap
en gr sndnsa;d ap ne;E a trap 'afuuop
ul qrealrsso
ln^Ilsu
'l1nu$1qo pout
ul'eluerup"l.rodurol uaua{uasp azapaJo)
qi eronau lru5
'rjp1pr^rrt ap rfutuu.rap
aS gs pqrsod a rS uqoua puryo;d luns
rg 'aunrfre el 'Eturn urp aleJ ul 'ESul
dq.raauor 'lrolqsl^ g lod I psg 'aunrfre
rS a"irpugS uI al?lr^rslndmr ap qsdtl
n-nuad nl)1pu1 un 'un1da1q ap t$npuoc
luns rz ElsueJu ug {nrsgu le3
'.,II"
'rlqeu g$are ad a8u4e 1od tg p|"tauoc
'esllslllalaq'utfutas'lnlsguJplpAI"!l
'srrlua^ui 'Jo[
lnJol
ad uals gs 1p.ugJ
usoul eJoJ

{.afiw $fttnfrlur @rulte
foarte sensibil psihic gi i se recomandd
sI fini seami de Si sd-gi urmeze
intuitiilb. Asta pentru cI eL nu prea e
capabil de decizii rapide. Educafia,
invd{irnintul, literatura, legislafia il pot
inte&a ca domenii de activitate.
"17". Cei venifi pe lume in aceastil zi
vor face sigur ceva in viafd, Saturn ii
d5ruiegte cu putere in infiptuire gi calm
la nivel emofional. Nativii pot alterna
intrb generozitate gi zgArcenie. in
esenti, ei sunt insd onegti. De obicei,
acegti oameni igi urmeazd cu hot5rnre
calea aleasd si tind s5-i domine pe altii.
Ceea ce ii atrage este cunoa$terea; ei
vor clutl permanent sI aprofu ndeze
diverse domenii. De asemenea, ei tind
sa-t cnilce, si corecteze perrnanent pe
cei din jur
9i realitatea. Corectitudinea
este aproape un hobby. Activitifile exec-
utive gi cele legislative ii atrag. Nu mai
pufin, ocupafiile agricole gi tehnica.
Istoria, finanfele gi scrisul pot, Ia rindul,
lor, si nu le fie sfiine.
"18". Uranus este stiplnul acestei zile
de nagtere. Tocmai de aceea,
dezamigirile 9i pierderile nu sunt
exclupe, cici Uranus este domnul
schimbirilor brugte gi, de obicei,
neplicute. Nativii vor fi emotivi, buni
cunoscitori ai naturii umane 9i abili in a
obline ceea ce igi doresc neaplrat.
Fanteziile 9i le pot justifica prin argu-
mente solile. Nativii au apetit pentru
distracfii. in ceea ce privegte relatiite
sociale, uranianului ii place sd con-
troleze Si si domine oamenii Si
condifiile. El este 9i deosebit de inde-
pendent. Arta cu toate sectoarele ei;.
chirurgia, politica, institutiil-e de cari-
tate, statistica pot g5si in uranian un
activist pe mtrsuri.
.'19". Soarele face din cei venili pe
lume in aceasti zInigte tipi indepen-
I4
denfi, originali instr cu un caracter com-
plicat. Ei dispun deopotrivf, de multi
rdbdare gi inclpifanare care se pot man-
ifesta chiar concomitent. in domeniul
finanfelor, nativul poate fi subiectul 9i
autorul unor importante schimblri. in
mod permanent, el doregte 9i militeazd
pentru imbunitifirea condifiilor sale.
Cel mai potrivit este si se integreze sis-
temului direct productiv
9i nu lumii afac-
erilor, degi abilitatea gi adaptabilitatea
sunt domihantele acesfui nativ, pinl la
urmd, cei nlscufi in 19 vor invdfa lecfiile
viefii din experienfe amare. Politica,
inventica, aviafia, arta il pot atrage ca
domenii de ocupafie.
'20".20 e o cifrd a Lunii 9i iatE pentru
ce nativii ei sunt uneori mult prea sensi-
bili, 9i pacifigti. Totodati, acestora le
este caracteristic respectul in relafiile
interumane. Trivialitatea le displace pro-
fund. in ceea ce privegte rnunca, aceste
persoane muncesc mult mai bine fie sin-
gure, fie in propria lor intreprindere
decit intr-un concern, trust sau grup
mare. Aventura gi independenfa nu-i
tenteazi gi nici nu pot fi coordonatori.
Le este mai mult decit necesar un
mediu armonios. Se mai poate spune
despre ei ci se exprimi mult mai bine
in scris decit oral. Biblioteconomia,
activitatea de colecfionar, muzica gi
fonologia, in general ii atrag ca gen de
profesiuni gi ocupafii.
"21". Venus fuce din ace$ti nativi per-
soane sociabilq, plicute, fermeciteare
chiar. Prieteniile se nasc ugor cu aseme
nea partener. Cu toate acestea, venu-
sianul din 21 este suspicios. El se lasd
adesea in voia capriciiior gi necesitatea
de a-gi cultiva veselia este o constanti.
-
Cu riscul agitafiei gi al nervo zitnfii,
nativul cautf, schimbarea. Legislafia,
sinitatea, publicisfica, oratoria gi liter.

gX
'gillrxsd lS
gcFS rt-ru ap U$na'n selsauje
iin Sr[!:sa.rda,l
p.r ta a;dsap su[rGs
a:3ccd sS "€"€{i}P ea$eupi-lop qns ara'!}lti
g* pugS.xtodnsaul'1agl*n:a oiu-ra3nd
e* psug 3rlrss s?g '43$€{;;{e:}
I"'tgJEtrsq.
enl
nng t* Sualega'i;tqed+.:*':r3':{rqlue'$etap
-eea*{;lpul 3.iJ*€ t:i{-.i! !!i!Fal}{
"33n{Js} 'j'bx8{x
&3 ilc{go$Jt$ tii' c.rt} P}eJ G'i€} 'sn$EJ{J El}i
eJueitg'ut qns ri:**g$ as l[Atleg '6,rt'
'l,tq€u
&*ere
*si 8e"qe
{g
aJffi !!uai$op
3uns e$utuol{it6}
-eltl-so}?lg}'eog}sl3![
-qnd 's"tp rcxll e;!Fnr!r
{el"rd"gnlnlua{'$
-c?"r{id$aop g6
":*grun$3e
€ a-{eulliqeqs s
asna"s e ru8cied
lgqrspo3
'cJndxa ss q s"xs"IE;
a:gil"iaSitd enl;$ou:a nJ sJaPlJorle;trllcll
$g at€A$3e *I'tlqa"xl aa:1'szod etralutpua,tr
"3$34.11 ing gls*ueui:arirseal saJsps'{a
a:i&qa Cs 'in{$slt}-!#dc orx$!}13 qs KplIBtil
-(33-3J Gs
19
eaalr ap EBLixs*3 l'*
';3e"x*f;;5ug
i:'r3-16ii,{ acie$$"E+e! 1WlS iUlqult
'aulta [gn"!J
;el g':tidi.':l lS as
'es
E:;$ea3u
r;l ifn*sgis ta*
*.re3 ul TiialtJ ?.i54 ;*gaJxeug {nncaix-lil{l
'
E ['*
":]
;
"?.iq
{}
i-af
.?:,+ i:
a
1
sd q i
a? sa i!
Q };i [i 5^ ;]' ;
il"t.(i-ri+It
i-l g) rlJl.iF "ii?i'Ll}'r"3+;tl-ii
:*1
r i-i* 7;1li)1l i
-rcr:#
Es F.*&tq* itms {'l.a'$riti F:i
u;}-3}Yr ri:
!i"[il
i.i i ];':jpe *.i] ui: t{}3$A}e Bi:{FlFlii {13!ired ;
"ti
Tls:'eailg +isad atrSau::;'i'p 3iE;i
g.,ri *x3+ 'Sfj,iix&J3 1.4
ggg lx-iftl'::l\,:
".sa*
' uuiF ar:-ri-g+ a i.I l;:l li*:ff
q saxa'i' I it1t Is t-i;"':i'I-q i
iiitif j
..'r.'lf.6.Lil
' liI.!lf( {.i 'i+.1 :ll
"i3
};r"l-*{(-iS'
ili t;iurutts
1; ir,r:,: *+*aFr':?:i +1t;llecitt;::gi
;n;; :t'r? ::" -t;it 1,
r:.1
;;J;+i."j?l .i::1iij:l
'':-li:'
ai.
-*lr;.lE!I*!*3a.ri ..-;l--l ji [s E]'g'!li.1sii 'ii]!.
3?]i:1
- i ii$ {; 1t.} si".L!t$iiqIili a:n{'gii i ?'i"}"i' iijrt?e ii
; :i: 1 : f gi, ri: : !r'Jt ti
"1
g;{j'l
f
g'} 1$':';5'
g i'r-*'; : r:
ir
1:qe iilti+.li
;-: 5 ;l
;l r;ri::ii ?na li $
:'; lJ [':i F i
g' ft
' i*:..; i: il 1::)
I )'
a) I'i.l i:;i] ;:j A
{
ir'i UG}
g,i
H'{ lint tii 5ii
:i
li-a
'r,l
ii',1,C-l:::tii a'i X:I ;l!:til
-r'i;
'gil'l*;pl'
i,ri]:j:i:e .:"i.:i' r!:,,';{l-i ai.ie{$ * i ij i"i*::iir1;1
,li'.: i*:;;.;'irili;.i''i i:i-i '3.'i{-'' Il1!:;!"'i:'L :? i}$
-4S
'{$t"i;
i ii:
: tl,..l;-:.:
:i,: t ; i : 1.1; i.: j?;i:'1 jit:1
;
ii :i: i i i1
: ::
;
e l i :l i! l.: ; li';r
r:"i
::r..t
t1 i'.[3-1.id-1] i
"'!:;*
ri'3ii
.::, 1:i.i:i.i.l; :li :'!.t
1i.1 i;r.i:;:]1 i:ii ri ljif i
',,.i]1j,,
::]'.i;f ',r!i 'i{:'iri':11:i-1';it
'i'lE; :'ri] i; C?l::'il:-i:'j
'e1;e'gtrs1.ln1eu el<ie"latr'e!uou+Jlsg
Ee"rie ii
'dil a*g-to aB I'Ilgil
uI
I'&l3e'ils
-uowa$ s* lsoa-lau 3ilns '1{rax!!uc3uo3
"Solulp oP alcAGII ns '!11*1ta:r
rr3 B*.,rs3tl{n${o3 ap
1ii:es**43:{E
truns
11Aper,i'$e1.r*1al "lol
alituid;; eundu'ru
gtu e
Jp glsernpg-{}€ es
'gs'r *r-xi{t *nsg 'tlnesgutiS
r.lo1g{gau; 'ltili"{Ed iunq }t-ins 'arlJ
r:rfi "trolesllt tS g*lp*g;1 aS;ap
4{3lpo?atil
'Jepuge 'truns lg isJaillll
l$ eenf"m-s urnp
c$ er tsa:ruliilJ ilAiqeli a:sr n4uael ASoIll
'tz i$seore
qzeauJaAn8 snua6 '.,97,
,p.{[}3aJe
ql[gw Elullw
l$ ;ep lrle8Gsaaw'ezouFelp
C* *p d1l *F 'le5resa;durg 'apo"1re-'otE
+loqlsO'aulen#sd 3ugury{gnul
:i$e<Inrg
'arleinpe puslct c 'ciFoioqtsel a;epaa
ap i:lund u;p a-lts'lgaqsep o IAIl€{'s lo1
-sa;e ppueu;o3a"I 3s 11
'*1so8e"lp ti"4uad
erXeuridug aS ;e5r Esualiil
als+ gluapuad
-*pff! fiB elr:r*top 'lrsa3gquct3llCI3
'Esrla$!
ap waxa *t$;] gieis{}:t ;*1ele6
"flp,111e"xi
-"c"ry aF g-ii:.I +?i:lill].s{.} rf ry"lsi.T:
lie:'*''ea1?i
-.r+iiT; .i$:]si{l[ lL-ti??iil
'ari:tt";];e ;r +LEe*s
-. { fi fl' {, Ju i,ti"r ri up d p{i g {: Jghfl.8' -{ ri')
"Ea'i"'';
ra.'iau* 1ri
apu nC sij'i*} i,s
P?'4,
f i}l'\i
",,'ila,,
'iiJ?i.l{Je{.sS:}+"x iril nS l!
ewar:",S
"'1f; ;*Li+dns i"rilupirryigaul
tti{ "li+1:
ii\.{;ii;tl
g0,j -t*ij n € {i"l;-}:}fi
p; t-! iJij' ;.}:e:p $$:ni:
-AiU-T;re'i +F ?;Ajg:igilE-i;i''i;*$;l;
qlrrill;; ei] ;;"$a3e,ik'"4-+T!3s1'{uJ aliigllq
1'-
r*
inl.l's
'
;i;{*rr:,re$ qt-;;s a {i€{}Giai'
i;lE;4.:1* iiFu:ii:Liii3;i
i*r$
J
'iLi{iIiF -ipilii':i:
i-r3r lita ?lt lr.?;
';1*<1+'t +s ?c "lld 'l'i:l:'
*
1:
;g
i*{ti;1:i
r"l i' s*'u u'ii; t:l:Y' ii'+: i'.i
r{'
ii
-1 fi
::' I i':
-:i g,{
r' :' :i {,1 ii l{ :;l f ril; * i''I
iJ ai3
I i i't * A-i i: {i'i ":-::.jj
i.-r$;:
'.]"1 t$ii.;'-!i.i :ii:::i:]F 'iiil!'[-'c i*]i'z ?ilil'
ii r,;;i;l*.;i ;*
'sii:.iiilii '1.1e:rg:':",4 :'l
1'r-
=
ai:tq. ;iei'':;r-''ja i
-ii ?':1 itll:ri:''li;:i:"i
j:''":
'"::';:
-l;.:
'',::
.,:,.;:1
'.- ''.,
":1',
:
.
l.jiji!:
.: i;1i:';i!.;jli.] i:ri i:jI:.ri:::{a
':7i:
:.'i , 'i
l;;iii,r.]r::ljl-:'j': li+-li: l1-irli:rr: i"-::-r
i
''
';
l' ' '

$.nfrex $tttnf eiur Grulf e
ei deevolt&nd ealitXti de rnediurn" Sunt
de obicei ccnducd{cri natura}i gi greu
acceptd s5 ie fle judeeai gi mai ales,
apreciat ca negaf-iv eoniponhlnentul" Ei
activeaa5 eei rnat bine singmri. fErE sfat-
ul altora. F*t # dcgrnatici. C6sniciile lor
pot suferi detenclrdr;. Sunt afectuogi dar
6i n*nvogi- adesea incordati" i-ateratura,
legisla{ia, sdnstatea" invd{frn"r&nt.ul dar gi
reiigra ii pct inelude ca prof*si*nigti"
"28". $clarel.F lllr-v{:rr}eacd
p*: a.;*g'ri iipi
p*aafivi gl pilnt d* v*inf5. Aparenfa ior
*alm5 a$eundc, r** fapi, f*ria intericarE.
Ei ilrt-**sr muli iib*rt;atea; t*esnai d*
afefla. gr *,:sla. s* si!1r[. ecnstrarigi.
*l,*isnuiesc sE irrreaS:;i multe keheri *iar
sr* e3:-*i.ceae5 inxjnl* d* ,: i* ftil*}ia;. In
';i;:l&
e; lr**h*i* s.: sr t*iq:ti-ii-; i1'-' ;:
*iLii;*:i:l i:; vir;rt. cni-:l p*i r-;-f:'i:i* s;:i"f
ir,:l:;," $i :::iCii. i:.*'::!it ::,i :,)ril-:ji e:{ilg3;j1*"tf:
!.iiil!:lij:Jjtti
it'1i.,.,
'ta:i",l:t.l::,tl
- i*ii ':t l: 'r'-
iir I;:: iil: !.;l
r .'.',
:-; ji
:t -.,., :., - i:l tn+flX i: ,;,. !f:5:,..;"
i
g
i ; A" .r;: *j C in;.,;:* *Lirai.: Li:ii! *
tr*i; i ii
,i :
t:..= *:::,
"ll
* i r: :' i--:''i. ;
jrt
;, i;l; ;: i i: f r* i i i **ie:,
. t:
I ..,
,L:.,
.i .-; :."ifi: 1; $'. ,
g c ** i'i i
: I
-if
i i'; r.:
:: i"ri l: . ;ir:.ll .l. .: tal--i.r c:;ft I,.i +
i,;-,u* {: r:i i,':i ;;i:l::1,. i lil e"; t1;i i'*: i,,,,':-' l::' ii+
1:-l.l l:'**i'ri..: i: ri., : + i.. ii i: pi,f : : i ;* *ti{ J. i"" f;:li.
r:*; i::1ti:"llli
.:;
liin rlc:.;i iixtr*;r'ii*i., in $ult:.-
:;r:i u-'il
ioiti' ii,-:;:', i] i*,1i,-li li,,:i:",i liig*iti,',r:.1 .
"J.
i-i, l t.;i . i:
i-;t
; i : i
i i :: ;.1. c :i r"i i.* ii': : r-;i lir_1 ;, 5.i,r, tt
i:i:I ir:rr, ii r': ::: :i1 + lt. ;'i i:t {*l t' tir rttl,: l;i
Si-:
I :t i:.':.r :;, ll.t: ;.ri.:';, :r": *t: ;:S !if{5* ;i{,]!liit ii
i.r, '-.,..;. ;;":.-,".'' 1: t;''2,;.
iitrtli-r1ri .,::f-,::n1,!-11
1,.;t' ., .',,,
'l.,
'i:.ii':.: -
r" . .,- . ,i.::*: g,.l; ..ji-r-iil;i:i,::
:,:l,.iii.:; i,,!".:.:r ;i,ij..q.'ri
; i
i +
' :.:
::,
. !t: :ri :- .
-,
:j -i. .::
-a
i,
!: 'l .1
'- i':1:
nativi: experienfele de farnitrie nereu$ite"
Activitatea de vinzar+curnp&rare,, iegis-
la{ia, oratoria, actoria, atrta, in genere,
iatE c* ii poate alrage"
"30". $; acegti nativi sunt venusieni"
Nevoia lor de auto-exprin:are este
imens6. ?n general, ei paicaimi, arnabili
gi sineeri. Suni insE gi inccnstanfl gi,
prin urrnare, adssea nu ajiing ia sensui
proi*nd al situaiiiicr. I'iafir.ii din 3ft sunt
gi fcarte acfivi, agirtati clliar" ii *trag mai
rnulte iucruri ciintr-o datE. in aparenli
sunt bl&nsi, mr:e ea per$*r:Fiita.te" Isl
apal'en{X dcl*r! i}e fapt, sr-lnt i*art.* lencai
!n *>:tr:rlrnnrea g:r*priilor *rg;inii ri? cred
{ru- t*.i'ie c5 dreptafi*a este ci*ar e }*r.
As{a ii g! p*ate supune ad*sea
schinrhl€rii !n via{;t" Ail"ernanln el* bin*
r"fiu i* gr*;lte reni *; *:r prardii*r:gi; ren".
ivri r:i:Lr*sii *i i:,ni*i;ix*. .:,,,:'lii::. li; ::r;-rr;, !il,-
a: : r'"i cr a., re l:!a n} ;:,, +i'.t i i: :-,. ::, : : :; i. :"* i;
lji::: -, ri.
-'3j"".
iteaiir:*ili gi s:rnf;.i} practic al
i:*lt;.
'-:{ss'?l.*
!*. acs;+sii ;r ,1i:' I ri;"r itC:,
,, i ll r.; ij l'e,i'*,li f ].i'; f-l r'.:l ;i l:'i.il E : .r,,. ;j
.,: I F. | :"C
'*!:..-i1. ;;'t',.;t.
'Jl!1,;,t- r
',
:i .-.li'rll . fi:'
'i.:f *_,:.ri ',.:'
',.:i.1 '. i::j:-t ,.t,::li):-i::1:i:lFi'I-l
gi r{ i'fi i; rri'ix t t ir irj rl r.:r,'i:,i;.i l"i, ;: -
q:
i.i'r,.ii r.i i tii"i l
ii.;i:" ial"1i*$r-=
'jr:: iilr*:"i rr::';'::.i'r1'.:.r;:Tj:;:1:;1;i!'* tri
t
-,ji!.i
iil,.:i'fi{.!..i;11 i.i:r ;:,:,::,..,+.:' -. .,.:-,ll:ltiij*i.':
l,:rr' S :.] ;::.i-:!
1,1 -i'j;j ii,, ..:':-a :i iI,ir i ir : ? tt,d e*riila
fc;f,ri* iuali* iar *: ;c irnpu-r* gi inry:!l!e*,
f*e* i:s* !* Sl-:il;e ad$,;:r': d,:r,,ii:*:it:ri, fEci
i.r,i;lr-"!ti-i::i'l ]-r;r :'--;.: i;
i.t.: i:'i1.rl: ;:.i:;lp*"
rt

i{
,i -li
.'.i;rl; ,,,.
',1'"-
:?iEi.-\1f-
jr); , : ,'l;l-i . .:. ii, .1, r 1,1{iil .' I ?";1.
tt,1t
i:;1:;'1i1: :q iit i:.:;.;i:iilij;t:; l.',i ji:-:1.i iii{ }:iiii
1' r :r: . .:'...: . ... 'i.il:U1:1.
:.p
i
1
.l'.
Iil.Ft.rtj i;t iiiilt'.ri-i;i:il' 1;fij?l{-i i;}ili:ni",;5+
lji,.:;ii.?,!ii,::i,t-.)tj j.il"lqi,itji.l'."-r.'ttir-il':lrnt1"li-1 i;::it
. jjl, j:r:..! ;t.1',,j.:,i.,-rr
'r.;.;;vr !1) -;iil Iilril
-Jj!;i)
1,
: t-:.iri i i ir
: ! i1".1 i{,rt.l .-i.-:
:"
:
).:L i : ), ilE:.i i:i
:;i) i'! l i,l':
',]l:.iijjii,
I .i;r,l j Iii:i-ili:;i-iil ir!i 15 .li;it;lf liirls
,.,i:;'. -]. r; lr.pl'irl,.;:-
:' ii.l::l
i1liri.:i:C,i;";i.l
ji:l iill:rtf:1'
-1r;j1:i:.;I
Irl
.'rp i'.J-;
';?Jli1,T rilil .]ii: ;-iii' ;ri 1l'!i)"ii;'ri ':r:iill;i,1, liii:'r;
inlnUE:rtF ;'llii*i.j3 :i
-li1{l; :liilil aljfiiii
;.11G3 11
g i: ii;lA i-i :1.i i'ri 1 itl il;l' l"ili:-1i-]
ii iS;);}e
Li t ;
"{?
L{,{ :} i S } ;l i {: I I l.;r'ri 111
-.i
I :i
1 iE I I n.: lll p
.irrr{n
i. lcf
ijJd E .'':ii;i:i,l '1i,:i)1F19} isunl
:.,iil. t
.
',1:1fi : :- i1 FT: t'!, r3 i5 'i r;,riI:
.iri 'lii-i-i*i;1,i i,,Jl-iJ 3i ij 1 jll ! t
!-;ililF3l
jilii,:{l;: iilllJiei s;l:riui i,i i ::ji1 l:!'LI
iili11::r1.1 ;;ti;i)fie.;i?.:i ?i:ii1 tj.liili;: i;
l.
-
.;.. .Li_,
i
:Lt ,- lif ir;
il ,.
. ' ,.,'
:':
vv.eT'21":)^,".j i;I lg ;i ln{}€-l.F E:.r lirrd iiti
'llq,iii;:rl ;;;lr..ii.i.i i"{:.1 lfi1:i? .it i:l tl:Iilj:-iai{il
.. 1',.:
I . '^ il,.;'t:lj
'';l-.c, 1. ,l'.1['
' :tJ :iiAr jr
l 1lns :lii !{l€"Imsilp lJ:rr I a lit€{Ja p
jj t.*rJ ;i.:t I iilfix1 ir]'$llv.i
f 'Jr:r-;nI1i;p
Hiltxl rj.{ ;-?1 !tulil i3 'P}lipiilir:lr ?l;{
lltle 'sil*-is ititl.; r,li€ L{-In3 flg€ a"lpi ii
-3ui$
1-1
1 ai+ * a,!:) $Jr
€3 i{l.tr*
J{} i i"qll€ u 4i:li
i-l{} 3
'
ruri
::.t81{ J ii T .;r IOS';:l?FnfIJ0-''
f ii{an#ui
'nr3 1i3ES Ap 8a;pi lf; ;cl1i3 ilil?3{idiiJ.
-
331 irJiisnd I
{J i is aia? ila{.Il 1:} uils' a up L{v ul
u$ 33i?111?0Jeu3F J*llAl?e{i gliluii{.LlI ifi
';,*silt-{*f.{ t}isa3s 1{l.igdqls aise ;l3"Ii?ilq
'a{{:r 3Jfiu +ls;3{: ;13
:lmsFii
Ia} .?{i
A'ffiav\
-i?13e1*3 iI ?U?p{rsurcs ap silGlpnlljd€
16 iiJie ad elilangxi g-s 3p uUGJ 'a'{alnd
ap e3xsCI8srp 'afiarp!{
'lFESlsxa
in{rP3ap
31sa In{n3aq.IaE e uesap ea{iOp IV
'snuaA {g "na.udnf,
lun$ inlnIJssAp i€
I{rGt{ire} I$p {43
'aisi
-$elniq gildnd wru {s 'a*tqms ui prnspul
Eltrnru iEuI 'tu1g3 :UnL[r leul
-Pui[dIsSIp
f .:i:lifi
I?1iI :j;;]illi) i ;-t'{l:r iiiJi"l;j}jiiiii ij*d:
. i;:t lr' : ..:. r-i ,'i:.1 :r'.\. :. ;:,';iji:i
a
i
g
llii.i
{1 ;}": ii i"1 ;:i : i:} li I : ii:i' : 1 i a; tl i I 5; I 1 l' I I {
;1 11r1.;i,', il:,Ilii-.:. i-;t j{:1: in;:1'.:r-1.
j;:;p q irj ]j,.1-1
-i:!Z;_;.a:!:{i-r t i:l 1,.:r.j;,i i:j:ii
j'J:i:-:ii,qi.: j+,1 .lgl
iri ,i.rl
'
')..jJl
i ' : .r: :ri
i
1:t:,:
*iii:ji'i)1A
;-,;ii:r '.1':
:"; t"r:-;
n
'TlC:lil"f:ii$
..'1ir,t:.. ' '' i i-r:r
J\:;.
J \1: '1 'r": i? {.
?ald€:l t {t ile.:".1 1. . .'i' i.:r i i is.ll:;i-.i :ll-li::ll lli
ir $
1l 'a. ii41i il i-il 11i:,!3,l-fii r.:i'') ;!il'i1.314l-id ii;::li
i;J] jlil'1: i?r [{3-il t .:1 {]'!iil:itlj tt"- 191;11-.i1i'ji
.lizf.iji-l{}} ls lal!a-i,1e Li,l{lli ;itl't'1Y
g3iItii
1i: il{ illi^-14!l{i 1+l :1ii'r,:rr,"l.i-} !51!r uiilillilnri-i
l11lil!l '1a1piJ'z V lz g{li{j{.1
"11 l.};lil 'FeJF
lni1.1iJ{i
qi i1n"i$iii{ {riilEli lJr'i€lilE"i{}ij-ii
' e i -{ a i i.-r ;
I.fi $' e i u ;l * u l-l -: r.l ill. : :'i ;,: .1 i; ii q
I c d
' Jl*q ?, :,ir i :r i j
l-1i}dgn ij i Aj ;;i.i i
r.r
ii i'.i11 L i Ul.'jY-
' g ii tES;}"rd Gis;i :{:iJ i a Li :} il ii 1-r
p{il.r A
r-i
e€i'"d;:;143{iiiiuis 3!,t.lf rsul'':1I rIsixa
.l;rriii;11S ijc ii.:ijlir
+1s;i 1n1ti:ii-" ln:i-1-:i
fr) ?'/,P.:)Uii.i-!l-Sfp -:5 iir.,l.:;1\Ll 1 .JSq{t:
t-.,{l.r1i 1i1;]iF.11i ili'1 ;-1 ii i* 1eliilr1t3sllil'ti
.,1]=ig{}tr ,1.1 il;1a ;}ij -i;91
:l:P{:ii li
"3
iqtrii}'11;lE
'+]€igii il i
ir
: c ;l{qr:j 3 a :n"l:.ip' :i ; r:;
q:r?d3::
l-: i
3ir.itJClU{ ii ;t;.).',qisq" il.;lL'-'"1 1.':{.* ji
E.:;){r.i*:l l:{
'Ep!c{l{l;ii
11sri,';,tl
il{ {iI1:}SEU
.iiii;ll itiIIi.111;C P-}-atliiii1l-i :ll tii!l{iijl{iO}
a;a;';i:ei{ AlgS :lliii,,it..-r':il il':ijzdpii-
'rl1Ittr lAlslndu:: 'a;g i; p-lg 'Liia -1? it 1 ;:-:1
iip lefuars?-is3 luns ailtiB 0I 3ujl-:i1
31s33s tl: Iln3-q?u
'u,u:tet{ 'illFji
-A11f,8
in{:El}ep
eF eiau,inu €J"$Od
:{:tnf,3q.{39 lC
ilE3AS 18i1-{iFl le
t,
l
g
greE$saqraq gEtrusaG
tl
-a
l1
.'
'ir
p:
j
!:t
Trl
B1
:p'
iu
IN
'tr
lill
31
"lu
'al
-sd
"al
uEoul €"n0.1

6I
leJ
ed gzeennt)er?3-ll ?lulo
^?ung'vz,
Inp"rs
ul
FnJsEu
rer n-gued 'luuopu?q?
g ? ep ?pfeurFd 'ffi
Inper8'ul llncsgu
ref, nJlued eJ?de eJIUEJ ap lollJed
'3^Frnpord elFelf,oss auqsod luns 'zu
ppu.r8 u-l 'Iurn1lJsl .loplcetqns p ?lerg
adcalpo;d m elsa IZ 1nperg
?au?ulp
aluod
E
u?SJ?ur uunisqel un;eoq 'nS14
'at1zg IJEJnqlq
nf, 'tllq?lsut urnu_u ad
acel aleod { ser)€ ug uSeuputul 'gluep
-uedapur ap qfupop
15 lep 'yplupauru
'elocelsqo 'urslurlsad purt.ldtut
e.ruJ 'u;n1?S else Inlnu?f,ap pugdglS
'elrtztJ elelnull e8uurug rSl lnaquu
ereJ
ul uflergls ul apqerreua; g 1od 'qrqurltut
uaralnd'plunlytds u$n1o,rg'qrrugdqls
Inu?f,ep else uuJep uellerl IV
. 'tunl?S
Inl
eF
apa8 u^elgJ tS '.ratrtdnf ad 1S';nora4
ad
rueuual er pugctldurl 'uunl alse u?f,ep
rnlsef,s lnugdps 'ctsell Intslpoz
ul
aurtzrra.rd as?af,?
qlseeJlnpul qs aluod
uursRuel rr?ursllul u1 'efelsp ap leuun
rep 'leur g ep ?ntz ul rlnespu.tar n-guad
_tlsner fetrew un apa^erd a5'61
15 71
'ZI luns eunq elaperg '02
IS 8I '/I 1tI
g u redlualaldns alSasd{ epun aleperg
'Vrzer alse ptQr
lrunls
roduug eaf
qs anS ps tS cnaluts lutds ep pp?^op ?ap
gs 'n1dns ag gs adarud es ppntpul glep
'plurcos pltSne; ap psueS u3 tS ;a1cu.rur
ap afalqou uJ ezneJruol lod as putl-t<Itu1
al rnf,rel I
a;ec ad-a1a1ra;ap rS el[fllle3
'rqrlod ueld ug HISnar ap ea14t1tq1sod
'leJ 3'I 'lef,JerueJ ep alsa rola^qf,alqo
uelulrxrd 'gruralli rS pc11s1lre eflzaro
uJ r qeu ed gzeezuo^uJ Il 4seJe l1a1dn1
lnusrep
alse uef,ep uellop F
ep lac
. 'rnrrel4l ep lol $ snuan ep Esul
rualujal n3 'Jnf,Jetr^l 4se u?Jap InlsaJ?
lnugdpls'actsulc
tet8o1o.t1su rrrJoJuo3
'Eluroru
EreJsotuls o putfarlul qs
llq
-uder alse 'Jlulsd uuld q alnuflqo'alpul
!gle;qtn
nJ u?Isnua^ u?tusI[?l un
')ml ep flultop
glu.leEuxa o eU eIaIueJ
o egtgzrrcJ 1de.rp ea,re aleod elocuad;o1
€er? ?rnpu rq (a11pde LZ)
per8 ?alf, p
ug rlnrspu rac ad )seJEuLIn t1 actu.lalnd
eloJuad 'II n?s g
Inu?Jep
u1 {ncsgu
rac ed nduatSe Il lpllos zareflqul '97
nus I'g ppu.l8 ul eleJ?os iu e.rec Ief, sl
prnuelnd agsoJ alsa Eulunue; uaun$ry
'V e-6,e
IS
?-g u u; {nrspu Ia) ne qrnl
lnruEe
n4ued lsnE !a1dn1 esuoJelunu
gfera ug uurdurgluJ 1od per8 ualnrled
1u
rS uapop
1e 'lnurud ug $nrspu 1a3
'nleexolur es?oJetunu
IJeJns
1od uurep lsef,s urp rr^neN 'arr11uod
rolafurrlS
1n1pnts ul sap rcur pltqectldu
l'an alse ufuaEqelq 'elSasdlt 1nurs[sapl
'alnurlsns rf,unru leun qtlJolup 'Iqlsaf,f,€
?esepe g aleod unq
InruJl
JeI esunf,su
Irlqnl
ua.rgde 1od uasape :8IISE) nrl
-uad p1sn3'eal4tpnuq
leJ
ul 'E nuelnu
elsa eJeJtrueluoJ op ?eJelnd 'epuelelu
r{en1rs raun parrpugqop a;ds lu1ueFo
reur uwes un--qul tuq;e eu topc lecruurar
ep else ef, eee) Jol rnlnlusllelse alel
-rpnsues
EJeJuof, snue1'art8uu: palnd
rJeJnJ -rod alelruurnrpe{u e1 tafulpual
Etlrol?p ;ut alSaloco l-nu u{g8oq gsug
'rfu.rofr.r8ug naJaru 'yz,ynll luns ppuoFad
gls?a)e u1 dnesgu $lleN
'luEulturalap
I?
uuJep ap alaunu q1;eod
T
.'arlude
IZ ep enw nr pugdarul
fl
'rnlnJneJ Iu uBJap lnutJ\l
Inlrunul EtrsJa(I
ueoul eJoJ
!sl
-el
in
-lr
eli

0. ar*ew
$tttnf elur
(Dnrlte
-
ndscufi in a 2Sa zi a zodiei, spiritul de
economie pe cei nlscufi in a 27-a iar
despotisrnul pe cei nlscufi in penultima
zi. Termenii decanului sunt Saturn gi
NIarte.
,i[T]trr'nl
20

'alereos
Esul elsa umep
rnlsaf,u lnugdqls'ef,ISslf,
IelSolorls?
ruroJuo3 '62
Is LZ:92 'tZ alepsr8
u; rlricsqu tac ad etlESB 1od
11 aplPllnrglg
'gZ'ZZ'IZ alapurS u1 rfnrsPu tar ad
gzeezuape.rec'altutpnlgde nr al4ttuJoJ
-uo) ul'as-reltp rS apqeqo;d slesaf,Jns
'ueursqsl mun
1ruo1nfe
no
elu1lo^zap g tod auarrnf,reru elllElllu3
'f.raqrn61 autfsns utnc gdnp '31uel
-orl nus aprde.r ll.loru laun Inlotl-lad
tS
EXSFa 'lal u.l'afa;euq eurud gzeapJevr
q]orlssler o '-l?1S Inl
uroJu0S
'llnlEqu g lod pugJ aluauou alarur
ep gJpJ? ul'lntusttuqdo '1a; q 'la e.qulp
rrun ad eurepereJ aleod Il UIU ru]uad
1n1sn8
rS lnusto8 g'grlzll af asnurul
rS g:a1uor al lroaufl
"piua8t1a1u1 tS alel
-l^rlss ap sa)xe 'sleilllqellos nl 'elu.t1
-ueluoJ ep 'alzlsap ap a:a1nd n3
ln^qeu
gzee rlsazul urnlus-rnorei4l e(eutquo3
'lnulsrisapl q^4lnJ nu ln^llPu
aruf, ul
Flzer
ul 'ursulualo8a e1 pJutpual tS .mp
'p{ua311ai"u1 p1lntu Joltlrneu EJeJuos
erBJ
s
unfl e1
in u'.]' o
"l::,
;;'r'J";"i,:,11.%,
-nuisplnoo uapc ad 'alef,qd utp 'au{qo
tod 0Z lnpu,t8
u1 {ncsgu Ie3 'gllln uas
€pe aruale:$ o;oplqeu gproJu 8I IS ?I
alapurs '6I
lS /I 'gI '9I sap lu{u 'unq
aileo] g u ared nu epe;fr ury
lnun
I]IN
eUpW rnl rnlnuuuslls] 33ruzllp1-1 'ufua;e
-las;ad tS etfuale 'auls u; saJepeJsul
e^plnf, ES elnqaJl a"ler {catqns t}Sacs
ed gzeazrtel)eJ?J
Isur ll alullpltup
IS
nrloE"ro nJ Aeqqruot
qprolu atuafq.lno
ntnur .lup alSrurlau gurfn; 'tt,lg;adoor
p elaf,u '1ay e1'snuan-.lmJal4l u$ounfuoc
ap i.eupldurr alse lellereduror lnfurtg
'pepr un ep qlq tS tuauruo ap pfel qapg
eg qs '[nqr ]lnuI Isur 19) all^a Es I l]eu
ad arei rl er ueef, 'lefultlSuot lnueJap
else u?Jap ?a[op
1y'aurynlpef,
o ul^ep
alerrpau apurpnltlde (luut tg IS 0g)
91 pper5 el dncsgu pr n-gued ret'np.to)
-sp a-p
ryqrsud luns 8 ppe$ e1 dnrspu
IaJ
'(Ellrlral eunlun 'Ewlec Elel^)
/
'(e1fe1sr8a1 n;1uad nss grnlsrlst8eur
n4uad nlrzodstpa;d; g'(qpul.adzod)
6
rs 7'(esuorun4 Flpnlqdu)
g'(rolnmreut
eJdnss ?uolJl^) Z '(gJatuIS atualaud)
I :aunq luns ape.r8 ellnlu tutu 'uarqldau
Jolsef,e ?pnlf, ul 'EsBonlsaJap elsa
gurnEues .ro1 utfulnul3 :luelol^ luellr
-rueAa un nf, qfern uJ ?uneaplol adeorde
qlunJJuoJ as lruaruag gt alSuounc
as 'ualurutlte ap ialualotn fl;our laun
ploruad umep lsaJu. n:1uad 'alucqd utp
'qzsapurues JulS f1g 'axg euuJas ul'als
-nl!s esgeuaq alaueld ;udu dorsorol{ ul
pugr rf,uruu gpqtsod alsa eltSne; '1Sn1o3
'ufuulsuoour quluopoJd trgr'uateztlen
-ads rS ?rzlf,ep e,lse Esul alSasdtl
aJ eeoJ ilsni unq rS'p[ua811a1ut 'a;era1q
rurpni4de 'lal ?l
{!F
$cn4sul
taun p1sn3
rS qsug ueJuot aleod prgauaq uflnd reu
else effl rn3rel{ rnl u}uengui 'llqasoep
poriJ ul EleztJ,a^e] alsa atfrnpap
ap rS aruprulse ap ?arelnd 'qpeouad
Els?af,? uI iinrspu luns
rlEntralalul Ursi tr
'tuucdp a.l1
:urp
lnurud
alsa tarltnlut
lnucf,a
JotrIuaula9 IIueJac
u?oul eJoJn
rSr

6. ur+eu $ftmtelur @rulir
Decanii Racului
Timul
decan poarti numele de
l/decanul capriciilor. El pre-
I supune din partea nativilor pre-
dispozi;ie citre ernotie dar oi citre
intrigi. Excesul de sensibilitate le con-
feri subiecfilor aptitudini poetice si dra-
matice. Calitltile lunare le impriml
nativilor spiritul de aventuri.
Mobilitatea este prezenti pe toate pla-
nurile. Ii caracterizeazd, 9i psihismul.
Treburile misterioase ii atrag mai mult
decit orice altceva. in ceea ce priveqte
sdnitatea, ei trebuie sd supravegheze
stomacul. Un talisman marfian ii ajuti
sd combatl inconstanta Si le conferi
tendinfl cltre visdri nefructuoase.
Clsitorii fericite pot avea cei nisculi in
primul srad
(21-22 iunie). Tristefi senti-
mentaie au de intAmpinat cer niscufi in
gradele 3, 4, 5 li 8; gradele 3, 4 9i 5
confin pentru femei numeroase peri-
cole. Munca gi modestia ii caracter-
izeazd pe cei ndscufi in penultimul gi
utrtimul grad.
Conform astrologiei ciasice, stlpinul
acestui decan este micul benefic, Venus
iar termenii sunt Marte Si Jupiter.
Decanul al Z-lea poartl numele de
decan al revelafiei. Nativii sunt foarte
energici, cu multe resurse, suficient de
emotivi, ceea ce poate conduce la real-
izdn remarcabile. Aptitudinile sunt curi-
ontatea, misticismul, pasiunea, tenaci-
tatea, franchefea, impulsivitatea, aceasta
din urmi conducAnd 9i la dugmlnii gi
certuri. Existi riscul ingeliciunii, al
abuzului de incredere, al accidentelor in
deplasare. Pot interveni schimbiri
favorabile in bine. Se simte necesitatea
unui talisman venefian pentru a indui"ci
predispozifiile negative iar a unuia mer-
curian pentru a-l face pe nativ ceva mai
qiret. Gradele 13, 14, 15, 16 gi 19 sunt
favorabile. Cei ndscuti la gradul 11
cilitoresc. Pericole privesc pe cei
ndscufi la gradul 12. Pierderi binegti
inti,mpinl cei nEscufi la gradul 18.
Stlpinul clasic al decanului este Luna,
Termenii sunt Venus gi Saturn.
Decanul cercetirii (al 3-lea) imprimd
nativilor nelinigte, nernul6umire,
dragoste de cimin. curiozitate, iubire
pentru nafuri 9i pentru secretele aces-
teia. Luna Si Jupiter in conjuncfie
impriml receptivitate mai ales in ceea
ce privegte avansul spiritual. Caracterul
este binevoitor gi ospilalier. Cei nlscuti
in aceasti epocE sunt f.avorizafi,
deoarece gtiu sd facl distinc{ie intre
brutalitate gi fermitate. Voiajele sunt
indicate, interesante Si cu cAStig bf,nesc.
Nativilor li se recomandi un talisman
mercurian.
in ciuda descrierii de mai sus, se pare
ci nativii niscufi in ziua de 12 riscl
mind in cil5torii; cei nlscuti in 20 tre
buie si se teami de o moarte bruscS, pe
cAnd 14 gi 17 dau o cidere socialS con-
siderabild. Gradele 22,27 9i 30 sunt car-
acteizate prin lipsa de inifiativi.
22

€e
'epsl
i
ad lS ;altdnf ad ruaut
-JAl e] r-npu?,,{ts 'a1iu;,11 e}sa us)ap Inl
-saeu pugclq$'fi t5 pg elapu-t8 u1rlnrsqu
rar n"rluad leidat.e ap aAS3 qssou
-oqei ap {$or}xa glelA
O
'araptsntlli}
u1 t*ndsrpa"rr! luns ;g inpe.*$
r:g 4n:sgu
ral g3 asnds aS "Ft
l$
gA 'Ie a1apn.l,5
u; lnnrsgu ra:l ad ?zeazt;a]39ie3
Ig
gpury*"rd efua$ilaiuJ
"6Y, t* ?,6 a;ape;8 ei
$n:sgr.r ra:l ad plde*1Se
il
r.Xl6*a.r :gtr
l$ f;tr
a1ape-r* ,sa*i;el alai*;uad is
?.JtJSrt].u,,
'lnjuint-rtr E3$83pugqop Fs e+n[e sieod
r; uer{;eru uemstle} iln 'ea}sar? atrs{}!
n3 "J?sa:)a'J
infe;n*
q;:asod I3 IlPs'gixai
-qcr'"ld o aJsa nN 'rnln3lla;n: eautr*dtu;
elJn gs rtroaai: sasalJe iurls ig 'lAlSerr
a<! uliese 1*d !: iXpln;:1::p r* ugss;e"ri
sssflJerun{! 3trJltt{ tnl E?e.I0lefl
'alualrls}
-"redep alnpuol e ap ruipnlr;de alsa:g tS
a.ralnd ap also8e:p i()lIAIjRu eJaJuGi llii'l
urp
Inurslln Fllpe 'lalflq'.:te inusla6
'.ra1rdnf ad lo] tS snua6 ad
uauua] B.) aJe rl aJe) .ralrclnf 'IiJeaunds
uinq 'a3sa ue3ep IntrsaJe
1nugdp15
"gI
IS
gI ppe.6 ug dnesgu
ral ne soryng Ja1rere3 ufi 'rI ppe;E ug
rfn:spu Jola; aleJada.l luns aiepqdapu3
alr!r01qlq3 "Irnunq ep a:ap;atd
o ruo^reiur aluod p1
lnpe;E
ug
$nosgu
re] nrluad '61
lnpe"r8
ury rolel qsuio.td
alse al Etl$na.r airotgsps O
'II
inpe-r8
ei finrsqu ra)
IJ re rrotrE3npas Ia3
'0I
ppe:8 elsedu aloruad 'f,Ralsa
Intrf,unsul
prseaurldug
IS-ps
tS aleo] ul lnrqlllllJa
qrseasg8 r$-gs elnfe aleod Il uetsnuaA
usius:Fl iln eaele +p IsiIJsoI'aF? nil
-r:ad iuipnlrlde ne r{AriBN 'efeq.:ue4 ap
rnlnserx+
-uiiii$]ep
uatpldau a8e;}e lod
lS3 ra 1a1111snf ug sisparxl3 tG alulgrlnq
'+urs ir; a"{apaJJug '1*"i1uol ap
15
autp"lo
ap qfur"rop 'e:uzttrea; ap
1n11.ltds 'ro{
e1 ulurpual 'reuCIlele: iqsnF
JCIpllleu
qraJuoJ ei ;alrdng elaueid 'luezil:ect
?uneaplolul grsuaspS ts-ps urquu ad acul
r1 a8urauor B ap €awpnlildy'eluepttre
luns roll^Fpu ap aseoffilla-l tS algozolg
alaJurpua;'rauiJoJei lnuef,ap
a1$awnu
8s ussap eellop le ep [43
'rn3ral1lil
ad rS uJnl€S ad uaur.ral uf, pug^?
'u.rryeg alsa inlnuslap lnugdqig'9
p g'U
aiape;8 u; rlnrsgu;o1al u;dnse paeauuld
ii€ur atral$rr;ad ier 'aluala;t* ap $tz
-Lial;e.rer luns E r* p etrapu:$ ug rlnrspu
rBJ 'lrqascap fe:nr un [riaAJa]ut a1u*d
g
Is'X'g'I
alape*T ug 4n:spu Ia-1 rLq{lad
'ea181Fuqs
?13aje tr*d ai aretp"ts] allrErnqinJ
'rjeisnuad, iJ'ftiisrisl un n3 qlEj€l}ejlxioJ
ainfiaJl Eisea:;v 'E)qi5alne atrsa as3f,xe
a,rigr erleurl3::l 'aSutpd uig '833^3la
gsrq 'ais1rlurluuas ilinru 'qpllos a{tqure
plslxg'stEllrqala3 sJolssis elnpe
aleod el Fllla utp al"red JsJ arEJ .Iol3l
ea;eo$rn 'rnlareos tuaind pilrolep sap
reiu 'lnus3ap tS
inuruas Ezualqnp Eilqou
PSU! flualor^ eareoprv 's}[e E[ Euarlxd
o sl ap ale-q e ap ululpual ne ppeouad
gls?als u3 rlrnspu rar 'alzrqd UIC 'mlnl
-ueu"iupuenroJ
inuu)ep
a1*eurnu es
lnsoJ
-lns ein8rss aluod'1tqe;one; pqeuoflca;tp
a Je) erellzonladur'a3so8e;p
ul A!sn[3ur 'alelrzonladrut ap
rlezualtem? Jolr^lleu
Inuef,
e
-JE'
-uo,
ad'
€Jl
qJS
3J?r
InEnaT sErrelaG
ueu
.JS€
lUn
aJll
'11e
I1nr
[rue
gee,
e11:
-sef,
AJIq
'a:
l
guIl
'3Ur
'8I
RSai
!a)
II I
lUnS
pru
-J3ul
p"tnl
?elq
IJqq
uJ ro
le 'll
Is$
sls?€
.If,EU
-unf,
far
ap 1r
uErluI eioJrv

{L artew $f tmtc{*r {Bculte-- *
Hlecmffi$B Fecflmareg
rirnul decan al Fecioarei este
eiecanril dss5"v*r$irii. Spiritului
::.atir'!tr*i eiiI.:: in perBetiid aclivi-
i;;{€" ;l{esi.is. clac$n$ asir:lii;-u"r:a ;:ii*d
la
t:t:;.far-l rrt,Ji'i)m. lv{eli:fif eSle mAi
be*eilc aiei dee6i in prisiui ieran ai
il*rilen!lcr:. ]-itr ei;nfer5 ecir!libnu gi
l"etinne" tact gi sini! moral, imteiegere gl
ner'*i;r *e pace. l'oate acestea insd in
detrimentul vigorii generale. f$c;indu-i
pe nativ
urAn5 la ur:ad trist, iirnid" iipsit
de o arnbitie care sf,-l stimu.ieze. Ei igi
unneazX caiea dar pot fr confrati de aiti
nativi. tr-e lipsegte adesea simfui inter-
ventiei *pcrtune. Fr:ate tccrnai de asta
ei riscS solitudinea finaiE,
Acestre tendinfe se accefiilteazd Ia
gradeie 2 *i 8. Gradul 4 c*nferd gusturi
,'l.:aie" f*i n$sc:,lti la gradele 3 g: lt}
s*ni ccva i;lai *i:'liv1. Graii,,i 5 este e.-ic+
ient. fei xdsculi la grarru] 7 clispun de
Irumusele i"izicE ll aii sucies in
drago-ete. Grarjeie ? ei i] pr*supr-ln difi-
eu-itfr{i de *rdin femrnln"
in. +riee Cau, uii ;;ri;.:::an jupiterian
1:.t-:aib sE t'efacd un c;racter, poate s;i-i
'Jea scciabilitate ilativuiui, apiarnb gi
optimism.
C*nfcrrn aslroiogiei clasics, acesi
'leean este sfEuinit de Saare, avind ca
t*rrneni Pe fulercur 5i
pe
-''/bnus"
Cecan*i *xperien{e! caracterizeaz6
unnXtoareie t{} siie. Fersoaneie nriscute
*Ll,.rlr au gust g:entru lntreprinderi de
arvergurd gi neai aies cu caracter exper-
im*:niai" x,]e aseinenea" ele mai au aptitu-
{.:itri r-';;i,l;t:;:itce" }.aiui-n ii i:ice sclbri,
zgfuri{t, rsbCdtori dar uneie intArnplsri
si piedici ii pot obliga la curaj ccmbinat
cu supiefe" Mercur ii ajutl gi Ie dd posi-
hiiif Sti sE -se afirme. ni poartd
nuniero&$* discr:fji cu u*il gi cil altii. Lln
islisrilan rnarEian c*r-*bin;et cx ahliitatea
niercuriandle p*aie ac+rda totusi gansii.
;=cllvrtatea inteiigent5 ii carcr:LerizeaEd
: t r'ei din gradrrl i t. ',/iala ca:md pe cer
din gradetre 13, i4, t5 qi 18. Ceieialte
grarie au nevoie cie multl prueientS;
grarirll 16 favoriseas5 asacieriie iar peri-
cciele li p6ndesc
3-re eei n5scu{i ia gradul
?S. Stipinul decanului este Venus.
Termenui principal este Jupiten, inter-
venind gi cdteva grade de Yenus gi de
Saturn.
il,{unca pentru altii ii caracteriaeazS;,.e
cei n6scri1i in decanutr r*nun{6ni. Aceste
are ra suhiecti pe cei mai priiin $g*!gti
riativi dirr senin. A:rtrcicF"ia *n+:earaiic6
:rreslrpune cd r!aii;rit5 iui Veni:s. I'iativil
sustt l"nsd activi, + a.-riensiu** in:;l*ash
le este permisd :ai -:*rii*ir: p*rs*naXe ii
pot ajuta s5 oi:iini srcic:, ::rli::iil. Nici
satisfactiile segltifi:eniale nu lii,sesc, iir
generai; uneori, acegiia pct sfl facf o
cXsdtorie hr:gaid, ?ns6 nir:i'r'latlX foarte
funcitd. snai Eies tilil csilza r:,:i:iiior gi a
soEriior. *ii:.;i g--,r-';ll* r;xi-qta gi pasiunea
pentru jocurile de norcc. Un talisrnan
rnercuriano-venusian ptlate fi util.
Foante b*ne sllnt gradele ijJ, 33, ?6,
li8 si 29; p*ricoie prerint$ gradele 2?,
?,4, 23 si ??. C;:i ;i5scuti in graduX lt0
snni amenintalj de bcii in zana capului
;au tle lcvituri !:r aceeagi z*n5.
;-at5plnul decanului este h,f ercun,
asirnd ca termeni pe
-dat*rn -qi
pe ivlarte.
a:i

9{
n3 'rTigr{e n3 'e{apru nf, .Iolaf, 8/lI.qodui3
'flep ap lueuautsd slulp Joli.Is$alaluge*
eai"rloduig
'efaio"xd
E gsiiS
EJEJ
'alentlalatruc .nCIglgli[eJ caJenlffa:3e si
aiilEr,!tr{"ro} JirrJat'-l 'a3Jel^l ed lS "rnr:a;*;
ed ruem"ral 1'i3 i-npugne ;a1ld*f alsa
rn{n{ref,ap gnugdgls'e}tse[] lal8o1o,l1su
u.r.ioJuoj "l$.iou: tn{nuuias ue}e3gul3aA
iJI q#e es EJ nj?$ad 's'..l1nruad g aleod
iil{ie:afi
'eogsiire l$ o;e.ratrl; lutpnl4de
ep Eps^op
nep
$1npq
'g1ap:ud mffinl el
-Js1{ror e ap elupuel glsaJlueut gpeoued
qts€e3u ug iln:sgu rr{aolqng '1a{etdxe
F
eialu alSaurnu as us3ap uailaJl
IV
'a1o11Sna.t
slco3 enluac:e a3eod uuual:dnfi uew$l
-l€3 rrjl 'Ofi
Pn 8{
e{ ep e1a3 s3{e resr 'sLlliq
luns atr{eiataS 'iI
i:tpu:8
gS gT BI
etr
e[ ap aiap'e;8 aseolnruad
1ryotr
n3 lull$
qfur.rr"rd glseale u1 'age-8nfu*r all$eiel
a1*a.auti a3 ea33 q udnd letu'unq uelep
un rlap atrsg 'fe;nr t* g1epotr*3 ptil"ialiros
'aualeul ap grqa"ltds aulq Iuru Fsealltuqep
r* a1etrr1apg FSJtil.u rcu: p$g?nFe 'EJSIl-t68
otr 'g,rx-qodurlp 'i3 'an111zod ;otrafulpual
enl-rlodrug ureauoglle n$ EJnleS
'-ralrdnfoC lS snual ed luauual EJ puE^E
'u;n1e5 elauuld 31se tninu?3ap inugdgiS
'alerJos t.xpr$rru ;o1a1dule ie tfuel
-rFu rue^ep lcd lg'pa8ug4sltos
IeJgf,IJO
ear.rlodur3 etrlo^al t$ ulnra"ld 'a;tpug8
u3 lS aun$;e ui EeleXiaqll luns aueos
-;ad e?s*re n4rlactr JnslJepereS "ll$Fdap
ap a.re ai
lrr,l1xuu
a"rer ad '!1tr1zodct
asEo"!auInu aundnsa.rd Ig
"laluap
-uadapur
{EiiIc}sF
a}sa ue}ap E*itop
[V
'snusA ad Sweut
-iu.esp ri* $psfr fi
g:)qE[Euioue et8clc.lxsy
'snts*A ad i-* u"Enleg ad tuaw"xaS e*
pLrS-€ '€lllt'1 a3$a rIEsaF
!rus43€
gltugdglo
'a;cs€i) re#op"4se unioluo3'fig
IS 6A'9*
?uns aunq u$nd lelq
'8U €i EIIgd
g7'gfr
luns raluepg ap epe.i8 eunq iew ala3
'dp
Ssere ap adele,r
c-4l;9 auaiosue as nt{ g$ i* e3 aslq +?sa
€aale ep ruui]*J 'atre8nfu*;
Ialp;osslg)
iu
atrere augurgr pdrcuud pE<lrwad
It'"FE?E:
!1$a;rs
n4*+d g3 gsl:g }i*: sisfi 'i*[ l11l
-iturpscf e;rinse sars l€it"l Freeu*i{lu *;.v;
'ugrsnuaa uEu.tsg{B:} ulr g$ineEjc3*,c aa
q erel rutruaci Altroui 'agetrp:a$' Joleus:i.ic
a{E rS JolIq3rIIIi a[e lrlAgIJ[oqiii;
ep
$qqdassn$ luns EFolqns'ealetEuFs
alSanud e.) eaas si '!.Iooun
l1nur ea"rd
gzees.radslp rS es r* E) llc3qCI.rd
'alqgg
.'1es;a^ ap 4ezme g lod ie
'QJsEt5.!n 1da;5
'gJos etulur rsps tS-u ep eluuJaos ulp IJ
!ruelJ€unl wnta;d 'ntcFldel ulp nu '[nAE
-)arqo uqurlqls 1cd t* artdc"td
FJaJ$ou.&E
o'uuagal.rd teI;n aJeclg tcgulese *SsclFe;*-c
o
In]tru
e1 rsasg8
1fc+1qns ilsase Fugi
rfurqu aArlotu elsele u$
iEtI"{Jos'etru3{r;
-rlues uX IuGLI-IsEJEei ap l* qpea*p ep iod
la r* lnlsgugg g aleoei
{nulsinqie
'Eq"te n-s
-uad
XrusnF
'E+J €{ 'E6ual$lsuo} ea r* e1s;
eiteuffiewi'$!trrucilIll ge
iae
aci'1pifa p*i;;
ug'qS'1$g1da"xp
trnnlruts E.Ialu$*
atr retr+ue1f
alu es?oluoqre '{atr[Bul ap$mqtrq "IABeu
ad pug.l lnurud
uI Eceacgietr3eies Inl
-n.lqill{ila
insuas'ua;e8ege.l Euuffasul
g:) f,soun3 eard ns I3 'su$e as lel
un
e1 glunua; na:E airec; qpeouad g1su333
u3 {ncspu IaO 'euuuln:elul IIJeI}os€
? ueef,? ul lplld ep e' 'euaz alaun uI
uaruord a3$p g 1od ia 'areoneeJl e18;aua
qip{il u$ap ppeoi;ad pseare ug
Snlsgu II^FeN
'gcgigod
Fumep
alsa fipoz Ialsase F
iIs3ap tni$l.i

I
;a?Er€geff EEEu3sffi.
IN
0€
(tt
V,
u€
ea
!rl
+,
ol
ul
13i
iri
qsl
YiA
e3t
lJs
u+s
ad
ep
-J3
'sn
Inp
-Fe
1Pl,
eiir
Ial
vze
'qsr
selr
IIr.\*1
r
gu
-iso
lEul
FqII
uBouT eJsJ

fi.arte* Sf ttntelar
(9rulfe
asociatii. Reusita datoritl rnuncii sau
indernAndrii este perfect posibil5, unii
specialisti sus[lnlnd cI rnai degrabd in
mediutr s6tesc decAt la ora;" Existi gi
rnultl senzualitate ari.islicd. Influenia
benefrc5 a lui h4ercur poate fi sporitd
printr-un talisman care capteazd cele
mai bune viir-ra{ii. Se pare cd prirneie
grade ale decanului sunt mai putin
benefice decAt ultimele. Cei n5scuti la
gradul 30 au rnulti dugmani ;f asupra lor
planeael pericolul unei morfi brugte.
lbtugi se pare ci nr.r trebuie luat cuvint
cu cuvAnt ceea ce se su:fine in calen-
darul thebaic (pe eile).
rt
4
ir
D
d
il
o
il
s
s
s
o
$
It
d
s
I
s
I
(
I
T
(
I
I
26
-?q@4r

/,2
luns rol alurused
'nqr ul eg eulq ul eug
eJruJelnd ?rmBeplol I?{x luns EpeolJad
Elsees? ul Jed? eJes aiaJalf,?Je3
'l{fl
lllqesuodsa: Inusf,ep
alSaurnu
as uef,ep salloP 1y
'0I rS 6 utfnd
t?'(u'sfqBJorre; p:auaE ul luns elepeJc
'rnlnu?Jap
lnugd4s
alsa arul apul
tr
nf, EztuotuJs as e n4uad'wISnueA eg
ES
plnqo-r1 gze,ezry$
II
ersf, ad puuurstp;
'leyuaE
1n1u.rude
azeqFare:dns
rS-gs rrfplpugs [e
arepa^ ep l]und ulp
Epu?urosar
as r1'p[ua1ol Prq]
tS ur4po1
Ery!'$re{gzeauodce 13
'npS af, ueas JoA
lS ;oa e3 eae] nllS rrrp?1rl 'rotllSplnJb
pugfi-rds e1.lulqr lS 'a11nro ryl
u1 'a1a-nas
aruolfiur s[ uoesape lade
ee; Inputues
ap apu;8 0I eleurlrd 'Elro; ut-ld nu rS
arualartS uud-1pul l?ru lptu
gzeenleeJ
pqleN 'Jaqrag uI plsa;tuetu as eJ
Ie)
ap llrollp alsa uotfuols ul g1saJluutu as
eref, uef,Jeur 1nxngu
qr agS ag ';olafuap
-unqs
[u lnun
tS alsa ?Jsaf,u lnuuf,ag
' qzgr ap rfglrrrqre n.llued elnlsEuul
apulpnlqd? tS .rudu 'If,qsFeJJPJPJ alsef,u
nc pfuup-roruof, uI lg{uapunqu ulp
l31l
ursnau5eru'algo1ea.rf, al8;aua
'apnxes rrnslndrul arlu.lalnd
aundnsard JolasJnsal lnuu)a
Intnuqd.rocS
IIusrec
'Iuatrlrel
lda.rp umlug ad
15 rrual l
ad pugiru snua^ ulaueld alsa mlnu?f,ap
Iu
Jrsulf,
1nugdg15
'aunq rctu ?^af, luns
0t IS 6Z 'BZ'VZ eleper3 'aseolnruad
eu?oJ luns /z Is
gz 'tz 'zz ateperu
'Iun'I ep
uruas lsef,e ul alselau {uu) eleluensul
Elpquol
gs aleod a.luc uetfruru ueusl
-F'l un-4uud'ualulneuel lal
3l'E4e^lllnf,
arnqarl eiqo1'f,Raluls.lnlulds alSasdq
'apo1p1aSu1 ep
ls ury ap 'luatullsJ ep lol
-uad un
IS
p1s1xg '1gq11pleJ
Fulras
qns
nels rS pfuaprudurt ap {ezpe1}ursf, luns
F"pul.l
'3gepul uuf,ep un ep uqro^ else
qJ
FSul
aurfsns Elqu?{ilouo
ut8o1o-t1sy
.
'l^p?u edgzeezual
iretel tl lntuslpapt
tS asualut a1t{ouig
'Epluaul uaun{ra;rad '1e; e1 '1n1utds ts
1gr ro[^qeu B Epnxes
ea.ralnd 1gu
pfuep
-1rre ul a1?of,s
19
'mlnuotdrols
P
umap
Errrrn ulp
Ia3
alse plnlueFl lnwrao
'snue1 ad tS;e1ldn[ ed rueur
-ral 3J
1-bpugrre
'a1e;eo5 alsa pugdqls
'qrrselc er8olo.tlsu ul 'aunq tetu €AeJ
luns OZ lS 9I 'gI 'g1"a1aper8 laloeuad
u{uoc 6I IS 8I 'LI 'Vl'ZI'lla[aPPJC
'atrnf,squul alllgllp3
?ruJguof, aleod el u?IJnJJeLu u?tuspl
ug 'p1ef
lrurn
?[ qugd pEuqe tS-ps uaaeu
else Jolr^lleu esuss 'eluale;ts J?lt{l
aluod ?ele1ryqu'efuaPrud :mputues eF
amq ellrn1el ele'^q1nJ )salnqa{'a$pod
ep areurnlspJ o-Jlu! ezlTe:cuor lod
es ere) Ilflpcgtp
aleun ap 'erupg4 ep
locuad
ap 'rolglelual elE ul eunlclqgls
ap rS rfuzttelJ?JuJ luns Ftu
ilAquu Jup
'roualxa ?[ uoaJ?J erude arur 'a1e1qunq
qreluoJ ;eltdnf '3s ?al?lll3IuIu?
el afrmuat Es amqel
lnuro
pugf, ?aIueJA
rsos eA gr rn8ts else gsul Iffu eguoJ
u?oul EJOJn
'Ue[E
luv^r
'a1Sn
Jol ?J
e1 {n
urf nr

$afrpa $tttnfelor
(Drulte
Decanii
$igetitodui
lar odia, semnul in mare, este con-
f siderat printre cele mai bune,
' I-J datoriti unei fericite intAlniri
intre Soare Si Jupiter, cele mai puter-
nice, mai benefice planete, atunci cind
nu sunt afectate. Primele 10 grade, deci
primele zece zile incepind din 22
noiembrie - cuprinse in decanul pietitii-
,.ii face pe nativi amatori de un frai bun
gi chiar"ii favori.zeazd, in al obtine.
Spiritul acestor subiecfi este destul de
agegat, deci, temperamental, ei au o
aparbnti linistitd; ceda ce nu inseamni
de fei ci evitl cu consecvenfi con-
fruntlrile. Cu toate acestea, prudenfa,
abilitatea, ideile bune le sunt caracteris-
tice. Reugitele pot fi abundente, mai cu
seamd in destinul celor care gi,au ales
liber-profesionismul sau comerful in stil
mare. Adesea insi anhrrajul poate fi der-
anjat de spiritul lor mult pred indepen-
dent, de o anume aroganf5, defecte care
reprezintii consecinfa conjuncfiei dintre
cele dou[ planete amintite. Mai pot
interveni qi nefericirile conjugale. Ca
recornandlri, alimentafia sobrd ar fi
indispensabili, iar un talisman venusian
ar mai indulci caracterul-celui care-l
28
poartS. Gradele (deci zilele din decan)
1,2,4,5,8,9 "produc" nativi de care e bine
si ne ferim. Mai reugili sunt nativii
gradelor 3,6 9i 7. Gradul 10 asigurl
nativului bogltie.
Cel de-al doilea decan este acela al
exploririi; rnai precis, subiectii acestuia
pot prezenta un grad de independenti,
accentuati de planeta Marte, care con-
ferd irnpulsivitate, violenfi chiar, sau, in
cel rnai bun caz, simlul ripostei verbale.
La care trebuie ad5ugate, in mod fericit,
curajul, for1a, ambifia. Destinul, in ciuda
luptelor 9i geloziilor va fi de obicei,
fericit, cici nativii sunt combatanfl de
marci 9i invingitori. Munca 9i plicerile
- iati ce i-ar putea caracteriza. in doui
vorbe, pe nativii acestui decan, ins[ tre
buie subliniat ci este posibil[
Si
pierderea vitalitigii, din pricina exce-
selor. Vibrafiile - solare, benefice se
recomandi a fi intrefinute prin pirrtarea
uno| talismane corespunz5toare. Mari
pericole ii pindesc pe nativii ce vin pe
lume ia gradele 11,13,16 9itO. C-ei
niscufi la gradul L2 (a 12-a n a zodiei)
pot fi extrem de senzuali. Aptitudini
reale in orice domeniu ales dearolti cei
din a 14a zi a semnului, deci din gradul
14.lu gradul 2A lace din nativii niscuti
in a 2Ua zi a Sigetltorului personaje
capabile de autentictr ascensiune
sociali.
Cel dealtreilea decan - al ilumindrii -,
din pricina dubllrii influenfei solare, ii
face pe nativi 9i mai independenti decit
pe colegii lor de zodie. Unii autori de
studii astrologice consemneazS, referi-
tor la acest decan, in afari de impetuozi-
tate 9i aptitudini filozofice,logici gi spir-
itualitate mergind ptnd la clanriziune.
Pericolele nu lipsesc, iar nativiilor li se
recomanflI si cultive rlbdarea.
Totodatii, este indicat ca inaltele vibratii
I
l
i

6Z
$er
'?eJ
-es!l
'eun
_rr9s
-Yoa
-lrali
ep
!j
IEJAI
IJ
.EJ
..
II4
'1n1ruo1Pa8Pg
P Pu.tS P
-u{lln ul lf,ap 'Y 2{t 3€p uar u;
$ncsgu
ra) luns eluuJolns 'altqtuad IJnUola
.roun pden u1 tsndns lef, J?I 'tSonprugu
rueru ed .,af,nPoJd,, l!
gZ
lnPsJC
'62
IS
y7 appefi ul eunl ?d lltua,r
rar ad csapugd aper alalooued 'Ialpoz
e v E-LT, u rS u-g7 e'e-ZZ e u1
flncsPu
rr^R?u Bue4ue .lol a1a1dn1 'llqm;etue;
lnlol
nl lt.ttds un-.t1uud alezl'Je1:eJeJ
luns 8e
gS 17
alepur3'areo1gzundsa-lor
eu€rus{sl uud aJulduc a!' Es suaualldnf
eunt
a[uul
1|ncs
pPel
IEJ E
IUIPI
(taip
' le3
ad ur
IJShI
?eJsl
es a:
-aJxe
IS TI
€{q
gnop
3llra3
ep
llr
'Ief,Ic
epnp
lppa
'epqr
uI'rc
-uoJ i
-Eluel
,3In1S3
,le
3[e
g;n8r
Il^113r
eurq 3
(uurel
ueoul sJoJ

6. afrea $fi
rn f elrr
(Drultr
Ilecanii
limitele lui sunt stipinifi de Venus g
Mercur (cAte 6 grade).
Cel deal doilea decan - iare incepe cr
aiua de 31 decembrie - este numit ai
martirului. Nativii sunt muncitori neo
bosili, in cazul in care igi fixeaz5 un
scop anume. Se pricep sI exploateze
ambianfa. Ei mai sunt persistenfi gi un+
ori capabili de sacrificiu ?n interesul
evotrufiei universale. Astrologii afirrn5 ci
nativii pot da dovadi de perspicacilate
dar sufer6 in ceea ce privegte inifiativa.
O atmosferi periculcas[ sau chiar cea
mai mici gregeal5 poate antrena riscuri
mari. Inteligenfa lor este oarecum
utopicS" Un talisman jupiterian lear fi
indispensabil. Nocivitatea decanului
este atenuatd pentru gradele impare
(11,13,15,17,19) iar pentru cele pare
(12,\4,16,18,2A) este accentuati.
Stipinul decanului este Marte iar ter-
menii "pringi'ar fi, in principal, stilpaniti
unul de Jupiter 9i altul tot de Marte.
Decanul idealismului - deci cel de-a
treilea al zodiei, "d5" aptitudini perrfru
ca natirml si poati atinge idealul gi pen-
tru a-l exprima intr-o formi concretd.
Imaginalia este puternici gi munca
intensS. In spaliul acestui decan, Saturn
acfioneazd, in sensul imprimlrii unui
comportament rezervat. Timiditatea,
egoismul, nelinigtea, orgoliul nu lipsesc
de pe canavaua acestor zece zile.
Spiritul nativilor este mai... strAmt,
ranchiunos chiar, firi un mare grad de
discernimint, retrograd, mult prea
analitic. Un talisman jupiterian poate
conferi nativilor o mai ampli deschidere
spirituali. Existi riscul unor accidente.
Cei niscuti in gradele 26 Si28 dispun de
gansa marilor cllitorii, nativii gradelor
22 si 27 manifesti gusturi campes*re,
adcii mai... firinegti, cei din gradele
21,28,29 pot duce o viatd de studiu
Capricornului
i
t
el dintAi decan al ]apului, cum
mai este numitd zadia, incepe
in 2l decembrie gi se intinde pe
10 zile. Este denumit decanul
organizdrii, clci cei niscufi in aceasti
perioadd manifestl aptitudini de organi-
zatoi $i de realizatori de sisteme, fie in
afaceri, fie in politici. in mod obignuit,
spun specialigtii, acest decan este pre-
cursorul unor conditii mai bune.
Conform astrologiei onomantice, el di o
naturd destul de ' complicati,
schimbltoare, indecis5, nelinigtiti, pru-
denfl din teami, iar tot acest pesimism
la un loc nu poate atrage nici reusita $i
nici fericirea. $ansele echivaleazi, se
mai sustine, cu negansele. in dragoste
existE intotdeauna suferinfE, iar in pri-
etenii. decepfii. Cu toate acestea, put-
erea de indurare este autenticS, existi gi
suficient tact, insi, in mare, viafa
nativilor esti putin fericiti. Un talisman
indicat ar fi unul marfiano-venusian.
Nativii niscuti la gradele 1,3,4,6, 8 se
dovedesc capabili de elevare spirituali.
Gradele (deci zilele zodiei, incepind din
21 decembrie) 2,5,7,9 9i 10 sunt mai
pufin faste. StipAnul decanului este
Jupiter, iar cei doi termeni'pringi" intre
30
Nr{(

{€
ir-1.;;.l ii'iilili: j.:rJ
il.rti?dl;S;'l+:pc€
t ,.I v*i
"i-ii.i.iijj i: ii;j 11.] ill ii:iisEii l3:} r's-.iiii:t'{ !:i{jl?lje cs
.i:.i,".1 i],i .f qi.:i:.:;i;,]'l {*i} n:} '-;1a-:'rr.x; i:li::,.''1.ii'*'i ':1;!it+.1
igf '3i?liii:l';gflf al"lft:
cie{,ritr gJi}"iii"fl'

$nrtea $fttnfeior Se$trte
Slecaslif
Vers*€*ruEus
el dinl&i ei*c;rn al Ydrs:ilt*rulr:i,
care !'ncei;e cu ziua de 2* ian-
,iJt"i:- {r
r;
ltnr:Sl.- di:.-a',i:l .it-!i.
nalitiiii" Asia 1ri,.tir"i: c# silhieciul este
len'.al ri,r! si-1 nt.rc p:'{ipriiie;riei. prn..rr:
cE el sste car;;,.liili:i:ai de c certs i;l*nilu-
l;1;il a ,',.i1 .. r :i
":;1',' itl : lrlq' c' rnienl:ll-
r I fei.
L:ri n ai:l.it r: ri i n i !ni,,en ri'"'e. Sl.6p,*ill1 ;
i: i:';r;i.u: tlci: an c:ii e t:,tii: i;i hei: i:ili: !' 8t1 r-is
i':hi;r: ,:*i ui.'i ir:lrirt:ni - S,;iiu;:i:
ry:
ii4C-rculJ. cale ilei{: ari'*ce un*l* iavi:i'r;r;
i;irinCi Ci:lj l.U ::;i.1f;.:1.{
'-.i
efl:r:tal.*. Iitit
; i',gr'!t:i jli rem ;r r
",I
r ; i n fir:urr! ; ;ji:L'fti a* i ii
e iur S:nl;r"n ,.'i l-lra*its ;isu!;;, latll'lil:
ir.r:crsiti iiei'ir-;r*ii,:. i;s air; gi lii*aiis:ni:i.
gitslr,t, per;tl'1, iriei n*i, * rrare i.:r-r.tr:r-i.: {ir.:
.1 1-iifii;n 4,. n tl,.Lr,
! ea i n iei sr:i.l: # i. ili: to*i.*
;ia:iisir:;,i :-re l.iaia .ii li:eranXi-':',j Cel r;'ii.i:
des nrr se lrnpii;:":sl, ahilitdliii: sr: pierd,
iar s'oiri!-a p;;rlc fi i;;";r'ai5 de iii:siac{i}€.
I-Jn kilislr,;lrr ai itii.liii:i1,,:]'hi{-. }:,ir"i: r:* *i' fi
,;:i ii i:li : -:i'i: i"r:t :,i i- i:Si ei
3:1.':lihii C :i t piSCt: f i
iiradi:ii-
'j.
i! i,'i, ii, 1{i irie:r t,i,:,;:7.
j
r, caltrij U i.r 3l::; : .. . i'tj.;iir':'!;:j';
i':'
:, rtr,tl'ir-iliiili. t i:::1,;li:. i,ir';,ril'-li' ,-j. j i-,
i,;i,,::i. i:a::-;3 !ll] l:rt:4r't, ll.::i Ail::::. i:rAt,il:
.'t.
q] q :i :i e-;,,r1 Li i : : I r: ;'i d r" i--ii ii. rli:i'trr
!,i ii ij I
j
i rj:i-1r :
.:i ;r: i i-il
"ci
il :..;ii;,'l g':Fir:
:,il'."1;; ;t. :rl:;;;i
r'aiiri. i---i i,+r'i';'i' ,,.:t'il:-lil il;
'
"i-i:i:iiiil
;:
i.;,r.i-;',:;i i-iJij.jtii ill!iri:iri si rjg ; :-'ai5il;r"! i;i
:L:it';;1,. i;: i,;:i+i'!i-];i1,i1l; il. ti:":! *i
.32
obginerea unor inforrnafii prcvenite din
surse invir.ibile milritomlui de r$nd, ca
sE eic aga. T*fodatd, 6i *xplica'nil,
resursetre imaginafiei par inepuiz*b'ii*.
&{ercur, andrcginui, st*p&negie acest
Cecar., cuprinzani tt parl.t din terrnenul
de Mercurn iernienui ele Yenus gi ceva
niin terrneriui de Jupiter. lnfiuen{a uran-
iand este *:xtr*;rn de puter"nicd, se pare,
literatura, su,iintele si iii iie*tica g*.si r:'ju-
gi printre are$ti riativi bravi s;iujil"or-i.
iji sunt" de attir*interi, penet.ranti.
hi-ur ! asir-iliiai-*ii ai i'r:iur+r *'*n r:$tintelor,
*ri sint-*iil*, ?n:;E u*er,n rr*-li i:rc+a
,-:r'ed-
ula. int*iig*rri* i:sl,: reraarcabilS iirt"
r:i:ignuinlrle i;u iar; ;*hatei'e *ie la
rn*r"ali. !-itil ar f; pellt-r'u ace"ti naiivi r-rr
';llgn:an si",e;. ll:,
: jl
. i{'. *';2 r!,.:{;
grl d e ii rin e t-rr:ii eii cs.:, ir:J e l:*-:ii
;: iri
; ;ast:
$i-:ni, ii:,
1,4, i? rr! li: ,il'':dri i4
1:::;:.
r:::It
illJ
l'l i:,ll l-lI i ;r'i fi', r l-] .:
r"
-
;:r :.11ri-': !t'ri;;.
,,ii:ii;rrI;i
tt;}i"r:, ;i,.:iti : : r, :-, Ii;:i : :i,..t:, i.'j ai:;
ii*-ai "r;:e!uii:;, *i uliimui riecaii eJ
i'.:'-i,.i.,"? :,; 1.;.'er:- '
:
.i r.:,fr. I
rr::i..;i*r'.ii a;i i.rr:iii1 r;; {i,.. I
,,. ,,i:.i t{:t:. l.:
..:i:,ir:.::"il
'iil, ai;t tir{riilil iii::3: r,::lri s.Jil-
,rli,:e::ia,ii:, 1; iel. ler;dilria dt, ; ri-:::u;:tr ie
;*1rl;ii.,:t*:. ii:,-] iti ai.-i:;.: uii;r;, rl':, Ft-ti,ii*r.-
tri?
i:$ai-e fj i:irt:Su:i;..i ilr"
,!::trrr:::.'r:i
l.iir ri;i1"g
;:-ritr sait ii l'iti;,,,
'..',':,::'.i j:
ace'.:4.
e,:,:e$ti i:;{i'.'r i:':1,-ii,-- i,a
':auii.:
{.i es{}cirjrl
;it'l;ii:;l :i:;i.:r;li l.':t i-lf .:::ii':i t,.ii i d;;:
',
,, ,oer;t
.,,' ,:: ::r:i1:.i; i,i.':.ltil ii::.]. i-.'!iil
-..:i . i ;.1,; I
:.:'. r j{iil. i ij { I .l
l:i..'i Lg:i
r' .:. ;i ,-.;, i*,
:1 .',, , t.
ii-'r ;:a ;,,:li:r ri. i-:":.-.,. ;
,-..
Iip
liitrin; r{1 unui ialisrriai, ;:i ,,t:

€€
'lsirilrsad saJd trln{u alsa
rnlnuesap aEe Gpp,.{8 a}lelrola3 ?jdns?
ln3nlsour]"xd
p3 aJa"eFd ep 3uns Illlv
"ase33ns XJSUJ ap lil?trJ3]O P3 'u',i"j 'pSJF
lntul]ln
lEtunu FJJEtueJ li-uiuJfSg
'uelap
lrqse3€
aldg?{tqrsod auazFoAu}
9S aJEs 'rnle.!e0s I8
. nes Jsirdnf

{t afieu $fttnfclur @rultp--_--
Ilecanfi FeEtilor
februarie - 20 martie, iati
perioada care include ultim-
gl semn al zodiacului, sem-
nul cregtinitdtii, semn din care acum
atit de tragic ieSim. Este ultimul semn
(intre 330 Si 360 de grade) al zodiacului,
sintezi a tuturor celorlalte. Tocmai de
aceea, cei niscufi in Pegti sunt persoane
controversate, reunind in acela$i indi-
vid, adesea, mult bine si mult rdu, care,
din pdcate se pot manifesta concomi-
tent. Pe$tii sunt gi zodia de clpdtii a
abilitifilor oculte, iar un Nod Nord (sen-
sul vietii) in Pegti poate indica faptul cl
nativul se afl5 la ultima sa incarnare.
Rarisim apar subiecti din PeSti neinzes-
trati ocult iar acegtia sigur au
Ascendentul intr-o zodie... primitivi, in
Berbec, de pildd.
Denumirea- decanilor Pegtilor este
sugestivd, de altminteri pentru tot ceea
ce spuneam mai sus. A$adar, prima
decadl poartl numele de aceea a
adevdrului. Ei ii sunt caracteristice
tendin{a spre misticism, facultifile psi-
hice, aptitudinea pentru viziune gi pen-
tru interpretarea esotericd a tuturor
fenornenelor. Rolt-Wheller susfine cI
nativii acestui decan sunt persoane
diferite cdrora totul le iese greu, daci le
iese... E. Star sustine contrariul cd ei ar
fi subiectii unor ambifii mereu realizate.
Tot Rolt-Wheller il vede aici "stilpin" pe
Neptun. Poinsot propune sI facem o
34
medie a celor doui teorii. Deci nativii
dispun gi de calitegi 9i de defecte,
arnbiliile lor sunt tEcute dar bine diri-
jate, moliciunea (earacteristic5, de alnni-
teri, intregului semn) trebuie impiedi-
catE sI se rnanifeste iar ceea ce ar fi de
dobindit este spiritul sintetic.
"lalismanul, necesar ar fi unul al lui
Marte. Gradele bune sunt 1,3,4,5,7 gi 10
(deci prirna 9i aga mai departe zi a
zodiei). Mai pufin bune se constati a fi
gradele (deci ca zile, incepAnd din 19
februarie) 2,6,8,9. Gradul 6 aduce in
mod special ruini iar 8 pericole de ap5
gi sirdcire neagteptatl. Conform unor
alte teorii, Saturn este stiipinul acestui
decan iar "termenii" sunt de Venus gi de
Jupiter.
Al doilea decan poarti numele de
decanul sacrificiului de sine. Aceasta
presupune o existenf5 plini de restrictii
si limitiri, multe asumate voluntar.
Nativii sunt venifi in aceasti viati si in
aceastl lume cu o importanti rnisiune
spirituald. Se pare ctr este vorba de o
decadi defuvorabilf,, in general. Ea "dd"
din pricina influenfei l.unii indolenfi 9i
instabilitate Si tendinta de a pierde tim-
pul. Talismanul lui Marte este obligato
riu. Gradele rele in mod special sunt
1I,15,77,t8,19,2A. Mai putin
ameninfitoare sunt 12 Si 14. Bune ar fi
gradele 13 Si 16. "Stdpinul" acestui
decan, donform unei teorii mai noi este
Jupiter gi nu Luna, iar "terrnenii" sunt
firegte, de Jupiter (care, reamintesc,
fiind fiecare de cnte 6 grade, incepAnd
din primul decan) 9i de Mercur.
Ultima decadl se numegte a vicisitu-
dinilor. Ea presupune o multiplicitate a
cariereior gi pare o recapitulare a celor
anterioare ei. Subiecfii ar fi persoane
adaptabile. CercetErile psihice, iatd
domeniul in cate nativii acegtia sunt

9c
.etrlnro
llpt$qu
..8p,, InlnJolrfg;l 1u
tS lrurnuap qtuJn
ulp ta3
'eunq rstu aler g :u 97
rS gg
'es?olnf,ued alape;E luns 6Z lS LZ'gZtlz
'ralrdnf ml p else .ropalo.rd
InuuurslpJ
'aunq rutu alalrz u; epfepqu ectuSa,r'qpr
cua8 aurprqne ?f,'EpuuruoJeJ as rS epqr
-zaa.rdur utlrep aleloJrJed 'Jol
Inzalur
ul
aurnl ad gutlr qs esuuSau n? ef, JoIAReu
elrq?Jo^BJeu lnlol
nJ luns elrz elseJu
pr uflsns qSlunadg'rSo.ropl op tue.t1xe
uBoul ?JoJ

(Inrtea
$lttntrlur
(lFrutrt
Semnituri astrale
sarl s€ele gi ehipttri
$exslg36€mra soEas6
Soarele serr-rneasi doar una din ceie
i2 portiurii din zodiac, aceea sim-
bolizati de Leu. Frin urmare, chiputr
solar va avea un aspect ieonin extras de
realitate sau din legbndd nu are impor-
tant5.
in orice caz el define prestanfa
adev5ratului rege al animalelor. In prin-
cipiu, el este de o fi:umusefe apoloniand,
care nu poate fi decit reprezentareacor-
poral5 a unei annonii perfecte. Trebuie
sd amintim aici de canonul estetic
asupra fizionorniei a lui Lavater: este
vorba despre egalitatea frapanti inire
cele trei zone: fi-unte, nas gi blrbie. I-eii
au, de obicei, sprAncene orizontale, ochi
albastri sau ciprui dar care de la dis-
tanfi par negri, pleoapele superioare
acoperi pupila pe sfert, nasul dispune
de o qa largd, este drept gi ugor ridicat,
gura crizontald are un arc bine marcat
iar buzele sunt egale, bdrbia este puter-
nicd Si rotundi. Napoleon I Si Madame
Recan:ier erau de fapt intruchipdrile
mascillin gi feminin ale acestui tip de
frumusefe perfectd. La acest tip de
esteticl solard este bine sd mai
aCdugim urmdtoarele caracteristici:
formele sunt curbate armonios,
repartitia cdrnii este ornogenl, fala ate
un oval pur, nasul poate fi ugor ascufit la
36
virf, rnimica este sobr5, vocea
seducltoare gi ampl6.
Mandria naturald a solarianului ?i poae
conferi o alurd distantd, cu un u$or aer
de supenoritate, gustul pentru etichet5.
'Cu l*ate acestea, putefi fi sig.lri cd el nL
e un blftnd. Adesea el pcate fi nrios insd
rnirinima sa il face sd exciud6 ranchiu-
na, nir uitl ins5 ofensa. incd Ce copil se
enerveaeE daci nu prin-regte ceea ce a
eerut. Esi.e un bun ,:rat*r, vorbegte cu
bratele rictricate, insist[ 9i ordon6.
Fredicator"li lrnt,r"6r:air rnai atres in alb
(poate cei dominicani) s,;nt solarieni
tipici.
Soiarianul rdmlne intotdeauna demn.
Orgoliui sdu poate fi un corset moral
care, in acelagi tirnp, il impiedicd s5-gi
curbeze coloana vertebrald. Se mai
poate remarca cI acesta are vederea
slabl gi poarti dioptrii puternice. Din
punct de vedere al fizionomiei,
Muchery il vede cu un cap de Christ,
ceea ce pare logic, cdci Iisus era un
solarian.
Sernnilntra Eunari
Lunarianul se poate distinge foarte
repede datoritd rotunjimilor sale. Figura
lui este aproape in forml de cerc. Ochii
par a fi jucdugi, nasul mic ai
gros cu vAr-
ful rotunjit, gura mici cu buze puter-
nice, fruntea boltit5, sprincenele unite.
Corpul tinde si se ingroage in dreptul

/,9
' rrrniJurru lrIluad
E?rugdaseu
?s eitreluliJ'.rI rS urnf,aJd
,(1e;aue8
ug 'uloq rS a.leunznq ap
$ori
3e4 as nrc
ap) p1qSrurlau alqlp8u o ap aFS alrug{il
'lal e[ 'aq.rol ug l$ 1gr Va]ele ul lglp
es ea.iadalr.rd g -re iutJurual ap l;a1ru.rur
ui rqug1 naraur
15
.lo1lq;or llSrg^Esap
un 'aueol"lnt ep urld'llqeuru alsa
[g
_
'plrfnrsu
elq;qq rS qle{uiup e;nFl; 'ql3arxp
rS gsuo;aurnu er4sa8 'g1eu alsa
II
?ltrtp
'sullug uopldn3 rnl
lnoJu
aJe es e-rn8
'iflnrse 'a"r{qns else
lnsuu
'treu;n1sur
zade4 un-iiug arJOS{rl as urnies rnl
9 €3338 -ler tda"ip zade;1 un-4ul arJf,sug
as :a11dnI rnl e BaaJE) qlu^o rSniol
pgugurp-r tp8unla.ld alsa rnI e[e; 'rSo"rn
-8rn rrqr-nru arlu! asndsrp uJJclns leur
lunr].rod ur glezg*dal alse us e{uu.ler
;er '8;n.l a[?s alrrurl y)tzu eeresllq;ul
alSanud at see3 uJ Jei 'gous reu '1ea.l
pouI ul 'a1sa
lnueun3Jeur'zef,
a3uo uJ
' 'araqrl rcfi rS aldure rutu alugtsiur
are Elals 'qrurr{JS uJ 'Jelpoz ur sndo
alsa rS u slsalp gr ririuad '.rolqia8ps
up
Inu?uatldnf
ad dp lsare ap ardordu
urals 'rr^ alunlsa8 'a.lyfqns alsa Jolru
-er.rnsrarrr
1nd:o3
'nepard apun eleol$
a:1pr fe.rq qns slar^res nf, pug8.ra1e
uosa;o;d 'uagoda; 'yqazu8 pnq g 1od
reru rruerJnrJelAI 'a;eorcrd
e1 a;eotdl;e
uurduiJlo nqs rnlnuo4ed ruropm 'zusod
a;ur llqgt8 ia8esaul ep uawpnln? aJIl
-sualJsJef, luns xr 'Eplld ep 'rue[rror] rq
lnrsRu rnl33 'rnln?rpsu slen[s ]f,uJlsq?
nrdrrul.rd un sI e;eorJaJuB ap"lndtl
ruiuad rS s)'trrs rS acnpa; urals su?H
grxewnlJeErs
eJEASeUrrluGs
'ued-ieur
xniJ{lr un ep lS aundsrp pugt reurnu
gcqre.rd
il
plsets ad ;er '1our ap RreJe
ul 'elrrnlJods qlsalap 16 'ee;eolqugn
nu rS 'lnllnrsad alSaqni
19
"pde ad
qJsuarolqlqc qs areld
II ilnur wur lS 11nur
Iuru rel 'ade xaun
inieui
ad a-reio agldou
ug equrrld es qs sals ruur rS p8;uaur gs
aruld l;
^nsu
mlsef,e 'roo.r8 alse r$a6
'aluuEadrqs ep ptuns
-rro3 sl -iurqr sndsrpa;d pulg
1nusi;cunl
'alzn[r ap rS auar'al ep paluls rsacilsr.r
13 nu qdid ap lS uq8rf ep
lnunsuor
rSn1o1
+uaF ur '[a ':eJS d1g auz tunr qdnp
,ras
eaq :8 qlug{rqlu
ia
:gqreosqe ps aleld
rr rnl rJEt 'so"i8 16 nat8 aSsa
lnusFeun-l
'aIlet
-lpa{il el splin a.let 'gnrlda:.;-r a#oloqrsd
o 'In1nJ;aJ E?i:c;ep 'aeuaurass ep 'qf,one
Fpunlor EuiJoJ ur leuo$uau ep alsa rshtr
'upunrJrgJ
ad nes lr8ueq ad;eun1d13 ur
Esipul 1g
'a;g81nq un
-1de;
ap 'alsa 'llun I
InrilJiluop Elp as apun olots 'Je3uE3 ut
lnlsqu InAqpu
,qplld
ap 'urnJ lergqdurrs
Inpou sl gzseJlsuotuep 3u 'luuznruu
ausoj pctu un-ilut elrJnr {l lpzrielurs B
arel 'ura15 su?g '..ued{a;ap1e.req3,, ?s.
tapur ul'aJrurelnd apnploS"ru{nd rcu
lqcSnul nf, 'rorrl reru luns elunuJp3
'Jolueuorzur qrgnads
aJlrrud o 'q8ul'qde ap 'arnzJa^-E.rJ$q[3
nes uF !??turuq'p1u1uol a.lnud o rlrlsu
Jolsaf,e qutr.ldrur al ?un1 'rnlntalugd
uBoul BJOJ

(Jnrtcn
$fttntelnr @nrlfs
Semndtvra
mAnile elegante. Mersul este lejer, el
merge ca gi cum ar dansa, iar nativul
pare cf, in tot ce face define un ritm
armonios. $oldurile onduleaz5; mai ales
cind este vorba de femei pare cd ele
sunt muzica incarnatS.
George Muchery remarci faptul cl
oasele venusienilor nu opun rezistenfd
la torsiune gi rar se intimpli ca un
asemenea nativ si aibe fracturi. Ar tre
bui sd adlugim cd vensiuanul are un
pir ondulat natural, iar, ca trisdturd
generald, sunt cXt se pot de viciogi.
Semndtura venusiand a celor nflscuti
in Balantl diferi totugi de aceia nlscuti
in Taur (Venus fiind stlpinul acestor
zodii), aga cum diferd gi insugirile pe
care le conferd Marte celor din Berbec
de ale celor din Scorpion. Taurul, in
ceea ce privegte bdrbafii, detine niste
nativi bine ancorafi in realitate, tipi
materialiqti, dar care poartl totugi - cu
pldcere o floare la butonierd gi care; cu
curtoazie, igi pot atinge plnd la urml
scopul. Balanta este mai nuanfat femi-
nini si ea detine o anume vanitate in ati-
tudini; este insd eleganti gi infloritoare.
Dupi Hans Stein, blrbatul din Taur pre-
feri florile de cimp, iar femeile din
Balanti pe cele din grldini.
aV
venuslalra
Aceastd persoanl are intotdeauna
ceva frumos, ceva grafios, ceva care ne
obligd s-o privim. Se poate spune ci
existi o analogie intre fizicul jupiterie-
nilor 9i intre acela al venusienilor,
finAnd totuqi seami ci la venusieni se
remarcd totdeauna o trimitere feminind.
De exemplu, carnafia lor este mai roz6,
mai dulce,mai plind, mai transparentd.
Gropitele atit de fermecdtoare din obra-
ji
si din birbie se intAlnesc mai frecvent
la acest tip de nativi. Oasele nu se mai
observS,,aproape deloc, spre deosebire,
de plidd, de saturnian, la care osatura
este evident5. Chipul lor es.te de un
oval perfect. Privirea lor este languroasi
gi volptoasd, sprAncenele bine trasate.
Nasul este adorabil ca format, elegant,
evident, atunci cAnd resimte o plf,cere.
Urechile acestui tip venusian pot fi mai
pufin fi:umoase decit ale tipului apolinic
insl atrigdtoare. Ele sunt micufe, rogii
gi bine contruate. Ei au un gat mititel,
de fildes par"cd, dar care este ferm gi tan-
dru, bine rotunjit intre umerii rotunzi.
Pe sin se intrevld mai totdeauna
vinigoare, incheieturile sunt fine iar
3S
Semniltvra
drept, rotunjit qi un pic cdrnos la
extremitate, iar aripile ndrilor se dilat5' maftiAfia
Semndtura marfiand
aniinteste soldatul,
spadasinul, pe mul1i din
fiii din popor aflafi mereu
intr-o atitudine agresivd.
Tot el are trdslturi rec-
tilinii, unghiuri proemi-
nente, carnea musculoasd,

"6€
llurE elrrnlse8 qp
Inun
'p[?f, rS aJ?u
else rrulgru lnuurnd
'er?8rl o pugurnJ
'JOl4JedS S) EJSUe^rJd el ?s
graJerd
'ale1ruq rrnJof ep rS rJqrods ap a;?oro
aJ?
le
na;E lS erurn8uug 'atreJnsqui
:ep aldnie a1r-lnlsa8 'qf,qeJrra r1d un
e1{3!p 'qJouos rS qae;S EaJoA'lsrnilido
1n3;od 'fl1trs1|e alsa rJ ea-luud 'a;eo1lq
-wga
1S
g;iuatrnd 'a.rsuJ alsa e;n8 '*$o.r
rS rulXd Suns rJ i{erqo ]gg
u ap ea;atq1d
ep ale1?llp olFpu nr'anolfru aturrfur ap
'1da"rp 'E;e1 alsa psuu 'ai6alai{3 easops
'FS€^ alun4 o are [g
'iqtsnu
r$ auu.r
ap qseu-! us u8ea;1uJ ul It 'trun.I
inu
-tuas qns llr3sEu rnlnlrtl?u rgnads alsa
utnc e$e
rnpueuopqe
irunf
ul laqduau
nu Jep 'a1rfun1o.l 'alduru luns a1a 'arr
-zg allrruEsp4 aiSaaud er uae) uI 'q.ruoF
€JuJ
ElPI,.)oS
quoz o-rlurp rolt^geu
FzeJ
uJ
IIqeF^
sop !?ru alse e1se $ elSa$na.r
eJ?J rnlnrr;o e eael? 'q[prAof qulul
o naraur ne Ig
'nolq ap gaS 'rraqrueq
'tdorsrda elJ qs 1od rruaualrdn;
PuulralldnI
uJnlquuras
'FrlJauio3 .lo6n';eun1 sg;ns
ngs
lnsoi:u?.J
are
in^qsN
'1F.ru1 uauln
n3 'prlos rSnlo] alsa nqs lnltodsy
'aunrstotA n3
9ile33
es
trg
'ap;nrof rS lnlouro3z
al6aqnr
'saq ps rt a.ruzuqur ps atuid 11 'aplde.l
r$ a1$n;q 'rras r:qtsrur ars ii
'gu.re;e
"'ap se13 un n) 'i].-tu1 a3oA nr a1*aq"roa
'trJeur t6ed nJ a3:aur
lnurl!;u;41
p.t1seou,ealureul
nelaJfu alur
g sA
Frrurun ?rpetuoo
lapsu
rS 'ueruJnl€s
dp un g u^
Inloard
'qusrrelrdnf p:n8g
o Ee,t? pA
lnJolgf,apnf
.ler '?urquolo3
nJ uursnuan ad 'louald nt uer;€unl
ad urg;eduol
[-qs uralnd '1ua1ruoruo3
'f;aqrnpl errls 'urqJelrv ad prrpur
il
rnJraru ln1 lndg'te1g ztlg aJrz tuno
qdnp 'llaurqrllod ad gro,ra
1g
uurf.reur
dnp p1e;gaapy'rnia8ugs a rS a1-lEIAi
Int
Baffolnf,'nSo.l atrsa
lnual
'e]elJpdap 16
a;np rt8e1n.rsr ns alrqla;;1 'rluaururao;d
rrle;o1rad nf, solnf,snur als3
1nd.ro3
'.ro1a1a8ap
1ryr9^
l$
lnuurnd
r* el gie.ligd
alsa urqrqq'ge1d rS rsoso luns IIFrq6
'Eunq gurut
Euuruasul nu e,ise rS asug4s
luns oleznq
I3qJ a:rlqns alsa aruur
?Jn3 'erJads
a1 gs Jprr{} nes eurluop
ei gs gsJsa:u1 rS qrualn-tf,s re 'asso-l8
rS aldarp auarugds qns 'rsrqrsap 3-lu1
luns rg 'Erl{l o trru qtq} qluJ ul rsanFd a1
rn{ro 'ernp elrrrunlu.of,
EssEa)lnpur
qs
epun eslellupreJ ppr'na;8teur a8uqsrp
as guurf.reur eJnlquuras '1de; ap 'epun
'lalual uI sele
luur 'qssJtra.l .loSn alsa
alslrure4xa rrupf, e rS gcsruq olse qrpou
edns alelxeluoc nuqJ B 'qJoJ ep oorJ
nun euuoJ eJ?
lnseN
'elureul alSamrre
es eelun.tg 'g1e;1gd rnlnder eturoJ
ueoul ?JoJ

6nr:fBs $itinlci',''
{9rrr[tr*--
iale este acela rtr* a incerca s6 protejeze
pe cinel'a gi adesea il pofi veelea linAnd
ifectuos de umeri pe cAte o persoand. O
altl marci la fei de caracteristicS, este
ci cei doi dinti din fat6 din rnaxilarul
superior sunt mai largi, chiar vizibiii de
largi. Prelatul jupiterian este somptuos
oi eu totul deosebit. de preotutr saturnian
iu privirea sa dur5 5i r:are pare totdeau-
na si v5 aienli*'nere cil d*getui s5
t-ic e1j . ilivii:li i:1.f,: :,.,.I {,:x ii e al,*-'l,ls ti pi:*i-
*i;i, pl:ate .n, ."ie glne;".;i, r":n l-;1-1:!, 'fair+ii,
*trar" ei rere cri.trinr. rr:*:tlti5 si iiisi:piln;i
ri c l;r i;ubsrt'iir;l:l a i1l s6i. fu{ rir c;: ; r liir: I jrlpi-
t*rian poate sie {se6 u:* *e.;1ni'cltul6 iar
aga {e1 ?nc3t bamil dvs. s5 intre ?n buzu'
narul iui gi apci s* vf r:luiftirneasc5 eu
ccrdlalitate ea ii ;l3utafi s5 fac5 avere"
SexernEtffiaa
tv
safi3fnlflfr}'il
in situatia in care acceptafi tot ce
poate fi contrar trdsdtuilor venusiene le
iveli in faf5 pe cele saturniene. De ptrieiii,
carnafia intunecatb Si aerui sumbru in
locui ungi carnafii clare 9i a unei apari{ii
iuminoase. Oaseie, cum spuneam, sunt
reliefate, tris5turile'se taie in unghiuri
ascufite. acolo unde nativii alton z'rdli
au carnea adunatd in roturrjimi
atrSg6toare. $at"*irnianul are o pri'rire
severf, 9i el p'ar* cE nu gtie niciodaf6 sX
surld6. Uneori, attinci ctnd nielajui
lnfluenfelor este prea puternic, figura sa
poate edplta ceva caraghios"
Nasul sattirnianuiui este rnare, osos'
ca un cioc ascugit. Mutr1i iezuigi sunt ast-
fel: totdeauna, dacd ii ceri unui desena-
tor si deseneze cazul unui iezuit, el nu
va uita niciodati aceastii particularitate'
Iar daci il pui sI deseneze o femeie fru-
40
moas5, el $ r,."* f.ilfe, din instinct, v€-'nxl-
sia.n5.
$;llr:rnianul i:tre g:i"-iia tla"*ap#, sti*.rls5,
pe*tru i:ii u,1 pcatt setp-Ena
g:rartiant:3ui,
i* sil*afia ?n ca;":r +,i:tsiri;: li iinsegt*
senlln:lentalicmui' El ar* *l'tn*lii r:s*;:,
umerii ilr*pt$i, *patele curt:at, ei este
i*alt gi eleb, are rners*l trent {saturitie*i?
s*nt persoane vegnic in int&reiere) el
-
este grav, auste!", rece, trist, rareori
doar melancolic, ei este un gff'nditor"
Bdrbatlll satumian din Capricorn are
o atitr.rdine rezewatL, gravd, gi solicitat6
considerafia. Nirnic nu este neglijent in
inf5tiqarea lui. El se imbrac6 conform
uaantelor, dar rnereu in coresponden{5
cu caracterul s5u.
Saturnianul din V5rs5tor unde planeta
e str5punsS secundaf unde planeta este
stipin secundar manifestat5 rnai
ryult6
vivacitate qi fantezie" spre de*:sebire de
c*legeil s6r,r din Caprricr:rn" h'laniereie lui
suntvesele, ei p*ale fi totodatl un capri-
cios ,qi uneori este chiar caraghias. *Qe
poate interesa de sPcrt qi de artE"
-Expresia
.sa este r:e;rtrifug{- aserneni
leitror cu care se afi5 in opozitie insf, pe
r.ln aXt ritrn, un ritm de iarnf,, mai precis,
spre deosebire de ritrntll de varl al
VdrsXtorilor.
in incheiere, M.C.Fainsot nateazd
ceea ce-i scria intr-o zi Jackueline
Chanteriene:"Dacd dorifi sd obtineti o
foumuse{e perfecti ar trebui sE luafi:
De la Saturn - eleganta liniei,

T'
Ig
'JeisrnEus InlnroScas p
Is
In[nFeulos
le
'arlB"rlslul{upe ep "nCIlllilsuos [8
'.Ioi!
{otg ie'rollXgtrlsra^lun F '"lolttuiapere
tre
'elenlutds g$ap ploqwls atrsg "rnrrel4i
'.rolrsugq €alelnB?€
pzealuengur ea 'irilels '1ruodod alSanud
eJ eeac ul J?I '1n1a8nq tS pzeafuangut
eurrl'tolrzlAlpq ? Erelnrnrsd *:li#^
atrr.rgqruiqrs gzeefuan[ui eo 'ta i1n"e;
ap'ra aldzod ep aprlcury.ul'aJ?uI eilsoJ
aisa arbqoroaseu
li,Lir#:i:iiT_i,-
purdap ea aG 'alsinllnt t* argsq.m aps
"loplgirgr F ?e{nza.l uc'Jodod mun atatu
-nuor aJuJ a:) eaa3 3oX apuldap Eun'i aG
'aunuios .roylpaudoJd eJdnse';o1iarue3
eie$nse'p"aa3*eu e*dnse'JolEJnlul
e"relnss'a;eo396"rn* "n*iadu s;d*se
gfuangui gequ;aind s aJE eg 'eEEIsss
.ro11;ndn;ff ;e l* tttu1llnut [e
olaur€ut
1e
'rnln"lodod lnloqurls
alsa ug 'Eun'I
'ulln:)setu ptxas t6 gmengq
-ulrs ola.:eos 'lnJne n3 Elualu^IqJe
alsa Etps€lueJ
Es ua;a1nd Joleleletu [n
-ue1d u1 '.todocl mun ole eilqef,rsurar eles
€f,f,ns n3 n?s saJl)ua] n) I,uruouls alse
lg'Elsee.ret
egeq ad ap sluetuele elusl
-;odurr rctu alal ulp
lnun
alse ela;uos
'Eunq atua.n n-quad lruol?Jgluluas
elsa
1a
gar8ogo.lSse effioio.loalsru ul 'lnlplel
lnloqlurs
alsa a1a-leos 'aIlIurs} ul
'!ntn[e!30s
e"rays r-6 prgslpu u1l1e 'aag$utr1$ e1a1t1a
EZseuJeAnF 1a
'a;u11onzap ap slolau
'Elell^ er8reua gzuaf uangul elau?ld
'rnlaJcos ufuangut qns 'eauaurasu ep
'Fn[e as lels ep ea;a]nd tS erlul1stututpv
"rnl etuJu{ 'tnlnrodod 1u atfnloaa ap
ppe;E pug.r
lnurud
u1 luns efuangut 1od
o aJef, lFolJBd
'ee
Wut"zaJd as a.ler qns
sruroJ ep lu3JaJlput 'p11Uut IeuI ee3 ?aJe
-1nd qzeazrloqtuis qteJsos'.todod aJuleg
n.iluad'ar8oiol:osoJlsu ul "aleJeos
a;Eo6og3os$"Els? EEI
"E#EsSaEreld
ar$Ilsr-$Eusures
'qpugJnllle4 iS g8unla;d Jo[ eruuof,
rfe3nurnrdiul gs eleuloJ u[ ep rul
'ro{ezflq edeurec - eyei
tr
ul aC
lrnlnsuu eafaug - rnJral e[ eO
'lpl^lrd lruelsru
- snusr3 ul aC
'ynpilod ?alslzonlserctu - aruos 3l eO
'1afluu.rer ?arnnlq4s -.ta1tdnf e1 aq
'mFlapotu eautfunlo; - qun'I e[ aC
'Ia seulpn1lua1d - snua1 u[ aC
ueoul e"Ioin

6.urtea $tttntrlur @rulf B
influenJeazi tranzac[iile, piefele,
rnijloacele de transport, pogta, telegra-
ful, bursa precum gi profesiile in dome
niul economiei 9i culturii. Aceastd plan-
eti are rolul- ...primului secretar!
Mercur simbolizeazd mercurul, argintul
viu, adicd. Cei aflati sub influenfa aces-
tei planete se comportd la fei de
alunecos ca metalul in tauzd, iar asta se
vede foarte bine in acfiunile lor, in
discutii publice, in convorbiri cu carac-
ter econornic, in timpul conferintrelor de
presi gi al intilnirilcr la nivel inalt.
Venus. Venus este planeta tinerefii, a
fiumusetii, a vietii artistice, a luxului $i a
modei, a viciilor, a p5cii, a nunfilor, a
pasiunilor populare, a viefii sfinfilor, a
nagterilor Si a dorintelor. Ea este gi sim-
bolui demagogiei in via{a pclitic5. In
meteorologie, Venus creard condiliile
de vreme fierbinte 6i uscatd.
&,{arte. Marte este simbolul rizboiului.
al ierarhiei militare, al politicii, al
inarmdrilor. a oriclrui tip de ccnflict gi,
in general, al fortei in impunerea puterii
de stat. Planeta mai influenfeazi $i
chirurgia gi forfa tinerefii. Mutchii
omenegti se afli sub influenfa planetei.
Ea m.a'l influenfeazd Si industria grea,
fierr;l gi focul. In subordinea sa se afld
act.ivitEtile sportive, accidenlele,
incen d iile, migclrile sociale gi
revoluri.iile. Iil.este ca un cava.lcr al iSrii
9i al elreptliii.
Jupiter. Planeta este simbolui religiei,
Al cere*roniilor religioase, al ierarhiilor
in sferi: bisericii, influenfa sa sidrtindu-
se mai ales in ceea ce privegte legislafia.
Planeta influenfeaai comertul inalt, afac-
erile financiare de avengurd, progresul
economic, gi succesul in diverse gtiinfe.
El este simbolul gi pentru inalta admin-
istratie de stat gi-qi imparte rdspunderea
impreuni cu Marte.
42
Saturn. Saturn simbolizeazd soarta.
Anticii 9i medievalii il numeau marele
malefic, asta in vreme ce Marte era
numit micul malefic. Saturn influenfeazd
momentul morfii. Deasernenea, el
reprezintl bdtrAne[ea, agricultura gi
agricultorii, subteranele, minele, gi cari-
erele. Saturn conduce politica. El sirn-
balizeazS, apozilia dar gi conservatoris-
rnul. Toate insitutiile repi'ezentative pen-
tru clasa rnuncitoare se aflS sub influ-
enfa sa. El reprezintd, deasemenea,
^gi
diferite zone din economia na'lional[. In
dcmeniul metercrologiei, Saturn pro-
duce o vrerne uscat5, secetd, gi frig.
Influenfele sale asupra psihicului uman
sunt considerabile, ba chiar triste, c[ci
el acfioneazd cu greutate ca gi plumbul,
metalul car*l patroneazd. El Jace rnas*
le populare temltoare, le emofioneazd 6i
le rlpeqte lipsa de rdbdare atunci cAnd
se afld intr-un aspect prost.
Uranus. Aceastl planeti directioneazi
inaltele sfere ale gandirii, gtiintele mod-
erne precum si stiintele oculte, la fel,
activitifile care fin de parapsihologie si
care se pun in piactici ficindu-se apel
la forfe speciale. Acfiunea sa se {ace
sirntitd in mod neagtepfat gi drastic. Ea
este re-qponsabilS de noi descoprriri iar
in malerie de acfiune a n-iaselor pclpu-
lare ea- este autoarrla rinor schin-rbdri
neaqteptate, nrai ales 1a nivei sindical,
dar gi in domeniul un!unil.r ('(iL)Iler-
atiste. ai transporl"urilor ilei'ierie, in
domenlul electricitEgii, fn tl+rneniul
gaeelor naturale oi al chimiei, in d*;:nc*
niul descoperirilor nucleare. Taate
utopiile in plan social se afld sub influ-
enfa lui Uranus, la fel, curentele contes-
tatare, precum anarhisrnul gi nihilismul.
Uranus acfioneaz{, in doud direcfii: pe
de o parte, el reprezintd capitaligtii,
strdduindu-se intr-un fel si atingl

€,
'rolalels u El€uoneluelur
rS Eleuod?u ?rlqod ul prprorrrud gor un
pruof o1n16 'rrnqln1 ap lrqesoep unuarn
alseJu uI 'E[nJrusc rS urnra;d'alnzgcs
aueoJ urilu;adural'aueo[)rJ purruJa]ep
aluod olnld 'arEoloroalatu ul 'asuorS
-rtal errsq?ue; nluad
15
'lurcuriug psp;
n.quad 'arqrlod alndsrp nluad rgrpuor
uaarl aleod rrnu8eu ngs plod gsuJ
lerJos
luauullgdruol lluul rnun
lu
ro1g1.rnd
alsa o1d14 'urfurpu-r lsa^ud erec
epJplef,Jef, rS urnra;d arFoloaqru rS
art8olorq aluplaf,ref,
leJ
ul 'eleJntue4nf,
rS ef,rueJlnl ellrf dn.ra 'auu.rel
-qns elalurargJgz elureprsuof, g lod nps
pfuuo4ud qns'lrEqurrrps raun erurqrlu
rsarrr.rd eJuf, alesecord eleol ap ls
unre;d ep?oru rS a;a1Seu al1ulp 'ppJ
IS
3r4 a;1uyp'np; rS aulq a{urp
1ruqllqla
ap aruolpzundsg.r alsa $ ualnd alauug)
ep au1| ug 'rollouul puryord lS lureurp
gzuauolTte qauuld qls?elv 'uolnld
'qp3um ?etu
c:ir rS ufuar 'pEr4 esnpu eJ?f,
leJ
alse
unldap 'ar8o1o;oalau ul 'elslusf, ep
eillqlenos rs alapllds qgs 5s us ufuengul
qns 'tzaurry
ES
eJeJ e1
1e '1sord lradse
un-rlul '-rolun8orp
1u
rS ;oyarlloJJuu
lnugdgis
alse
le 'arrleluls .ro1a1ede1uur
u arernpord ap apulsnpur
1|qtlppour
rorqJuo
lnugdgls
elsalg 'a;apundsg.r ap
gsdq el rS grsualagns atutrtu u1 a;a1Suu
qp nrle8au gzuauorfcu pugJ ESul '-roprua8
elluudu gzeaf uangur unldalq'^FIzod
gzuauofiie us ur8;aua pugr rJunlv legrq
-llsord rS rnlnfuuords '.ro1e1ndsrp erdnse
qnafuangur
lg'ar?zruu8;ozap
gl?lol
nluad'apnos {p:na;E rutuad'adezuas
n-4uad 'sour{ nrluad aprflpuot gzeeeJ)
unldag'ler^ng
lngodsuu.rl'eruqr.rcur
apruuduroc 'urfu8neu'ellJquJ qIIs es nqs
lnfuuo4ud
qns 'eFS elaturoJ elso1 qns
prusrlerf,os gzeezl.loquns
1a 'ayed p1p
ep ad 'rrJnluu Joleunl
1u
'raulauroqrsd
1e'elepzor8rtar
ap
le^ru lpul retu mlao
Inluquaze;da;
alsa unldag 'unldep
'g;nluiadural ap
a^qBf,lJrrruas rolugqurlr{Js
[3
seueuless
Ap'.Io1a;n'lre4nJ
I?
tS unra;d'tautpuUE
1u ';o1a1aun1 1e 'rn1ua8 1e ';ollunpn;
1n:oleSuupap
elsa alSoloroaleu uI
'apq.ru8go rS aprnlqrrp gzyafuanfur
snu?Jf1 'a1;ud Hp ap a4 'ursrlrlodotu
-soJ ep rS lurdorde ry
aleod
Ie
?eaf,e
ep r?ruf,oJ'aruolfrur aluo ur.rd apnlaf
ueoul

'=tg@ED>\=s
Btm[ss$rt
rustrro[e
fful=-
@
W

gF
*iri{sr atet?5rurs}Eu nss FdB
afi} e{e$iits
nEai*co3g?F
-Ejei)lrstFs
"iii{.[sGr*FE€i
3J€l nj '€-lrEEur
E1+,"i3eq
?sr-f "siE n3 i.1ss
fi.*{e Fp e$srFms n3
?e"Eei5r{.:.D} alsqda-{p
gu}1q ad g a+P'*d {g
"Ealr+ii"$n
E$is, l*}
r['qT?pei*{d ":c";es?{m&*{sr itx[I]+{i5
el ur* eE
;i*
'a"ieinFfi*d urud 1?r1.4€a,i
S
aqecrS 8q$}}
isristsLfiss 1* "aeru3
"*qniir.puad pr*ar4nfu
r$ 3":*opln ,q *rnd g i*-t gpnxa* e$:eate
ne$ "En$ea?a6rr* rats*S*.ry "e5tg"*r:.ue
-'u'q
-eeigmu nes sqedln$s '[aFsF "aueffiinl;eiui
"rog$ega-r
"e$a*1sirfi${I{,
t* rxrqeu gX€$U€n
a.*i*p
S
a5sod tngltppmd
Fu*1m{e
ll3le5
"a,{p:rypaffis -r*p:tsou8e# €aqg+qs si A{s
-ftfle-{ t@$t3w S
e+Ed gragmped
-rega6eul
-rre e:'dnse nus 3s*IIanIo tninursrue8Jo
u-cdlige
g"y'{}3sa},* laiuengut e'-l*1a1uaul
-€;ipa&! r lS ;o1*1ue&i[[e e "aseclfard
solaxlard EaJ€3uirJe.& s[ efi 'tlllo{rrop
a$e;rgrl$ntsau t:g pEelrlde alsa pletr
+ds +C:rujsilo3 s aJp 'papal uton 'eJe)
€su_1 inFpuJd
'ErlBrir:)rESuJ eureul erlPJ
ep gde frTi{n-Ealprx ixt1nxas e 'lalaqFuair
trar:ratmf*
ra3 'EtJE{t$trr;elaF l€
ulaJ€
a?sa *Er:s*€EEI* ru&x nepa;o.Iql un 'E:p1np
+red e*qre.nd e-ldsep elunuFule Jsouns
&,Es$ Iel;une p$nd'qrlsuou e:ef u1
*gm#str g*r*Eopg6
EE€S{sl erOA

6.arlpa $tttntdur
@eullt
erale. Astfel, cu ajutorul anselor sau
pendulelor de diferite mirimi se pun in
valoare radiafiile terestre, nodurile din
refeaua geoPatogeni, benzile de
atraclie.
in practicarea magiei, pendulul are un
rol extrem de important, cici, cu aju-
torul s5u, se poate infra in
-rela{ie,
prin
vibralii, cu lumea paraleli. in domeniul
magnetismului terapeutic, care implicl
gi tratamentul ce se executi asupra
chalrelor, tot pendulul este instrumen-
tul cu ajutorul cdruia se intri intr-o
rela{ie de magnetism odic. Nu weau sd
intru in amdnunte, insd pendulul este
acela care, printr-o convenfie presta-
bilite, poate oferi rdspunsul la diverse
intreblri Pe care le- Pune cel ce
efecfireazd pendularea. intrebdri referi-
toare la viitor, intrebdri referitoare la
disparifia unor Persoane sau la
pieiderea unor obiecte igi pot afla un
idtpun* cu ajutorul pendulului sau, mai
precis, prin intermediul acestuia, care
ne- pune in relatie cu inteligenfe dintrc
alti dimensiune, cu prietenii nogtri din
luminS.
Sigur1cd garlatania poate fi extrem de
" prezenti. Asta in cazul in care cel ce
penduleazi este un om lipsit de carac-
ter, plin de tare 9i de rea intentie' In
uceaitl situafie, el intri in relafie cu
fiintele din straturile cele mai de jos, cu
fiinte supuse maleficititii. Sunt si
situafii, pe care eu insimi le-am con-
statat, cAnd fiintele, indiferent din ce
nivel, refuzd si se prezinte. Pendulul
incremeneste si incremenit rimine in
mina celui care ar dori sd penduleze'
IatI de ce este foarte important ca atun-
ci cind pendulezi 9i cind e$ti de bunl
intentie sI cgri cit mai pulrn pentru tine
$i si dore$ti, s5 fuci mult mai mult ser-
ui.ii
"!to.u.
Abia atunci pofi spune cu
mina pe inimi ci esti ajutat cu adevirat,
flri retinere, de citre cllduzele din
lumea paraleld.
Sunt si situalii cind inteligentele din
cealalti dimensiune i1i oferi ocazia
unei... transmisii directe. Mi s-a intim-
plat nu o datl astfel, ca solicitind un
rispuns la o situalie presantd sd fiu pusl
in iitua;ia unui... ascultdtor invizibil.
Practic, nu mi se mai relata o sihragie, ci
ascultam un dialog Pe care fiinta
nevdzutd mi-l reproducea concomitent
cu derularea evenimentului. Este
adevirat cd desPre o asemenea
inlesnire n-am mai citit in cdrfile con-
sacrate. imi dau seama ci a fost mai
mult decit o gans5, a fost de fapt vorba
de bundvoinfa extremd a cllluzelat
mele din planuri inalte.
Se pare ci nu toati lumea este aPti,
a$a Cum ziceam, Pentru Pendulare.
Ezoteric vorbind, ag mai nce cd, de fupt,
eei ce pot pendula sunt alegii lumii de
dincolo. Capacitatea'de pendulare se
poate, de altminteri, verifica. $i asta
inainte de a se verifica cu ajutorul unui
pendul veritabil. Astfel, un inel, o
mlrgicd sau o verighetd se leagd cu o
afi de 2G30 crn, al cirei capdt se {ine in
mina dreaptl intre degetul mare 9i
ardtiltar. Capacitatea de pendulare poate
fi testat[ asupra unei fotografii, a unei
scrisori sau asupra unei plrti din trupul
cuiva (unghie, fir de pdr.'.). Cotul drept
se sprijind pe mas5, corpul trebuie sd fie
destins, respirafia linistit5, iar intre-
barea care se pune poate fi rostitd sau
poate fi mental5. Specialigtii propun un
sfert de or5 de agteptare; dacf, in acest
timp li se refuzd comunicarea, mai pre-
cis, dace pendulul nu intri in oscilafie
insearnnd cd suntefi inap{i pentru acest
tip de comunicare.
Cel ales va ;ti destul de repede.cd este
i
I
46
!. lr

t,
$ luns pnt'lFad cug profrur ul rol qqm
gs BeJulnpuad se pug.ra8ns .ropfa.rad
uaru1tlre ppuuruo?er ur1gg
lruoseyold Jsr
luloads lp un 'ul g'I-I urfnd
1ac
ap efuzl
-srp raun ea;auduau gpueruore.r urtBIO
elrnJ etuazasd pldemu as r$n1o1 qce6
'rnlnlnpuad ua"ruuodrury rrqe8au efua
-ngw eluod'gsuonra ag''aJealgzaJlulau
alJ '!cru;e1nd gf ulol o nf,
qplop eg'queouad gilat o 'easapu luru
IaJ
'FJ n4ued else '.ln8urs pun ep EJll
-ce;d as pugJ tourgu qluetoge ruru lln{u
alse ?srelnpued 'Flrlolo ag
ES ?ls3e33
pf, ppusruo)al as auuos;ad aseoJetunu
e eluazetd, alSarrrrd ac uaal ul
'a"ruppuad ap alureul'arhu
raudo.rd ua.rufg;no rS :urqo 'tgle lgJap
llntu'ruru ?q 'rnlnlsrlnpued e qprod.roc
uuar8r 'arey autq tS 'aundurr 'Joplf,o1
'rnlnlnpuad 1e
uerrrTru.rd llu
'ug
:ml e.ldnsu uo re.q ap es
-npwgns lmrqru1 eg fs Inppuad'aruz1
-nn ap alursul uc EprmruoJaJ'le l?tunu
nu rsp '4eruu.r1g loJ'leurqo.l u1 lupds
nldurs rS ;nd ernqel e1seJ? '1n1npued
suqe e u^auplle
1Sn1o1e.tuJ
uI erfunrrs u1
'Eulq4s qlue.rduru nf, ?ererrgcug ap pej
1u.ru1uad
u1sv 'lnpuad
lmqradser
nJ
azappuad nu qs rSnsul
Ftsllnpuad lgcap
e^aurJll? rueulu pJ else gln8a.t eurrJd
'llnt ep t)arqo un ur $Wn rS lurrrd eg
qs pppuad ur 'as€.rud'a1sa lueyodurl
'p? ap
1rupd nuapn nSgnpuad
fllnpp]lle8raue a;a8rncs o ?l arnp
-uoJ ?ufl 'as?lEru urp n?s ul up eg
ES
aurq alsa pppuad p8uol as erst ep
[n.lg
'erE;aua ep JolpepJerd ee.nlyre n.qued
'?rtuqJag
lr^r4od
rsui
[e3 lnl?l3rrr lBrP^ep? n] rllqpls
1od 'lsqnpuad m.ryreg
[s lEuu [nre]
ep
arfcury u;'rr8olo4su gr ered es Jep 'Jpq
-utlr{lqt urp B?s rudnr urp plnpued rS
Ezr"e4pn Fur
eS'p1ur8;e upueruof,ar re
-s rt rollauraC '$"qrgq;opSUnpuad glue
-rpur teru
pao alsa urrrup uo uau{sns e.m1
-npuad eplllqilAllt? p sap un lpru?4s
1n;aur8ul'furelu
urp gzv,auollre;uor
as unlnpuad ellntu luul ale3
'eptuapua)suu4 erfellcsb
ep ele4ual nf, alalJsluoJ JoSn rctu
[aJ
u{qo as aruc ugd qJruo} ?uuoJ euguqr
gpll.zn rS grrsel3 'lllnrse
Jrg^ n) rup.
'qruq ep quuoJ ul n?s gmoclod ep
Errr.roJ
ur aluuorfceluoJ alac el gugd 'a1aur
'alaq8uarr'a1a8;qru urnea;d'Joq-p? ele3
?l ep 'er?o1g1durg1u1 eleJ ul aO 'enrroJ
ellreJlp n? ssasoloJ es eJ?c aleFpued
'pzryw)
[?
srJeuaq
lnloJ
soreuo potu u; uratd
nu gs rS arsrursuu4 ul e.t1ur nu ps efurg
oll? ?J n.rluad e;alSeounleJ ep uuas
Jru un rS rpqels aleod as lsrlnpued
15
elsacu erlul 'poJ ep eunu un ?p aluod
rsr eruf,
[s4su
urp gznglp o nc aSela; ug
gnpuedep;rnd;1
\
%\***
ueouleJoJn-

$arten,Ffltnfelnr
{trBEulie
;:er:nmandid care ar impune eliminarea
tuturor obiectelor rneialice de pe
rnAiniie celut cave penduleazE gi din
Freajrna ntes*i lle care are loc pendu-
larea. in aceste uitime doud privin{e,
experien{a personali mi-a permis sd aflu
cI nu este ol-rligaloriu sE respecfi nici
depdrtarea de verticala pere{ilor 9i nici
nu tretruie sd elimini obiectele metalice.
Dac:E lumea paraleld este dispusd 5i
hotdrAt5 sI comunice cu tine, atunci o
va face oricAnd, inclusiv prin voce inte
rioarX. PAnS la urmi, cliiar aE zice cd
pendularea este un artificiu care se
oferd celor supradotafi intelectual, chiar
oamenitror de stiintd. Persoanele simple,
fdrd o pregf,tire culturald li flrd $coalf,,
au viziuni gi aud voci, ceea ce, nu-i aga,
este o cornunicare rnult rnai direct5.
Sigur cd tecremele gi teoriile sunt
nenumdrate gi care mai de care rnai spe
ciale si mai specioase. finAnd cont de
ele, ar trebui rnai muit sd te pregdtegti
pentru pendulare decit sI pendulezi
Lfectiv. Observatiile care ni se par perti-
nente sunt doai acelea care ne oferi la
influep[a luminii solare $i a celei
selenar'e. Se sustine chiar, cd nici un fel
de umbri nu trebuie sd cadd pe obiectul
asupra c6ruia penduleaz5' la fe!, un rol
cu adevlrat iniportant il joacE horr-tscop
u} natal, predominanta semnelor de api
fiind esentiald. Acele persoane care dis-
pun in casele 8 oi 12 de c inclrcare
adecvatd, precum gi acele persoane care
au in horoscopul lor trigoane intre plan-
etele Marte sunt cele mai apte sd comu-
nice cu lumea exterioar5.
Chiar gi asupra -orelor zilei tn care sd
se practice pendularea s-au ivit discufii.
Este bine ca gi aici sd {ie evitatl rigidi-
tatea unui canon. Eu, de pild5, arn pen-
diiat perfect si ?n cursul serii, mai ales
dupd orele 22, dn gi in cursul diminefii.
Atunci cind Ei doreau s5-mi facd o
comunicare mi-o ficeau 9i
gata, indifer-
ent de orele zilei. Pur 9i sirnplu, rdspun-
dearn impulsului de a pendula' Iar ceda
ce mi se spunea, ceea ce mi se trans-
mitea nu a fost intotdeauna un rSspuns
la o problemi personal5, irnediatS. Pur
qi sirnplu, fie primeam o rnisiune, fie cei
din astral sau din alte planuri irni comu-
nicau ingrijorarea referitoare la o
situatie imediati pentru omenire.
Se pare c[ 9i condifiile atmosferice au
o influen[i remarcabilS asupra
pendulirii. Diver.si specialisti susfin cd
##
48

6'
'ell?rql^ ul lupeul nrlul ne 'EleJJ?s
-uor E lpo
unealar ?[ AqJauoc
pqeqord
purrg 'rlarrr
EJ€P pn1prllrunln un todu
lruq?ls urY'gfurqlr uud ?er?f,lunruoc
azarn$n IIU-ES ellueu'.[!J,'.eul{"
'olluo '.?p, :ur psardxe aleun pru; snld
'adenpund ap aleurues snld'gqg 1 snp
'961 snld '0I ?l I q eP alareunu l?lou
nr? rouelul lel
ul r?l 'lnfqeqs}I? eleralll
sndstp ute 'tol.lelxe [nJJeJ
u1 ;1ezt,
-JolJes ure€l arec ad 'ec1;lualuof, IJnf,
-JeJ
Enop !du; ap 'JJaJ un luuaseP tug
'lJflnEJ eleun pdnp 'puala;u e$u4sn11
ug
1$
apel es IunJ eSe 'pl Inp^z€p lor !^
na 'psug alSerrud EIU e) ?eef, ul 'JIIU?ulp
rJet un
15
g1e:u tun) IueJ l?IPetul
eEalefug ?a 'gu?tEoJlss o 'dolsoroq
un gleJe urnc apS eulf, I)Pf, 'elunuqure
ul' nJlul Es lSoJ er? nN 'JluJos
-?af, ep Jo[aJ? Inlnsuas ?-quoJ ul e3E eS
?lrllseJs e$upu.tg 'l?,elpoz
[nJre3
tunf,
crd epe;E ep Ogt ul f,rer un li.rydur1 ns
Erlpurd ul ?1nlsaf,e saiaund nc ludnco
n?-s eref, p$l1epad5 '.)lluuutp JraJ,
lderp 1plnu.1s 1ea;r trsoJ ? e3 ?reao Jsop
u$e; ps ltrurad tur; lcadsal ap P{ttuep
aJ?zqeioq o aIR14S[IO) ef, eee) 1o1 atrsad
rS arezqa;oal ep eruf,Jef,ul o eulluoc
eo lol elsad 'ar?Jlllpozap 1$
a;rcglpo
nunu eleod es e3 1o1 alsad Pugcai;
'ngzgNl
Ino nsFe
E3 lsutauoc
ng Es
a33J qul eJ€f, eJeo^eJ
o alsa 'e1a1ecpd 1a;Eer gr-gs tS Jp{unua
r?u ueJ ul a13U? aueos;ad 'auntsed
{uoc ap gu11d 'gprqptds 'glua8lalu rol
eJuazatd nr putoSo eruulproe4xa afutg
elseJu '1duro;d lsoJ ? .to1
lnsundspg
'arerupdap ep erqs Ellpg^ o-rlul alulls
aueos.red ;o1p tS eJn1ql? es Es l?tuaIIJ
urucl rS
1ruo1n[u lsll][os ruu€l pleprud
Batunl ulp e)geueq alafutg 'eloleu ?l
'q;a1o 1-$
e.rer ad csaualaud lgrap lptu
rcur lnurft.tds
ep 'a14t1uer Elsce)e ep
glueosuoc pulue^ep 'ngc reln8uls Jolap
alse nu lnldruaxg
'ozeluetuuPunJ
?s
nun rsasna; tS retqc
15
gcreerul urnr eSu
'prgrluns Ezsq Epllos o nJ sun nu tS p
-rqlrlds d51 ap erfela.r o ppuad uud ua;ur
-luntuoJ JaplsuoJ gs 11uuad IuIl
3eel3
ap leunoJ'Elutol
adeorde a"re;adstp
ap 'gsuoEu? alulu eP luatuotu un-.tlul
snpo.rd ?-s tlrglnpuad a1u-.11u1
lnlnqep
'aurur ?l lsrunu
nu
15 'au1ur ?t 'EPtld
op'nEJ ta nt pJosu ap nS nu qs lpuad
rurl'prsnar arelnpuad o nlluad fdu g
ru-ir'qS14 'rSo,uau'1truaFl ]uns eJ
loJ PJ
:erqr u$sns ilun
'Eluzuodur aP tue4xe
else pzseppuad ar Inla) e g)sealegns
eeJels Ef, Eraplsuof, ltuelf,qJrrd tSt",
.1unruof, ap dp 1nlset?
uen;nSp;sap n4
-uad plertpul rcu eaf, pulg gu1trd qunl ep
ezel'eJelnpuad n:1uad aluezuonel a1a
rS ]uns ilunl aleze1 E3 Ereplsuor
gSgetc
'ads recy 'a.rulnpued ap rrfglroeder e
erepgJs o ?[ e]npuoJ llqero^qau lndun
IUr-ES
esUJ qIIr e.m) oruo^sJ
o alse 'llteuj o nu E) ssep
-ug8 put uesCIp? alJsoJ 3133
ed aleo.le; o atsg 'pilsu qP
eeal eznglpf, alsa urnra;d
'1e1do.rdu ap 1gtrE 'trese;e?ul
-zep ep trE1u ualaud un eete
IoA nu gu€alu€ruEd glulrr
EXseef,e ul gtrepol]lu tS pugc
-pl[r
^J
ESUIAUO3 SIrnS A] nS
-ued g1e1 'e;e.ladstp
P;Suau
.lVgVH
a
I
I
l./

/r\
/l\
NVh!
I
I
A
/t\
sr
usGutr €.IOJ

6.a*w $fttnfelur
(Dcuits
-
-
invocAnd aproape concomitent, mental
sau cu voce tare, cd\duza mea spiritualS.
Ne spunem bunS dimineafa sau buntr
seara ca intre prieteni, eu il intreb eine
este, el imi bate pe litere numele sdu de
cod 9i apoi eu ii cer semnul de
recunoagtere. Apoi intr6rn in discufii.
Fie eu il intreb si el imi rispunde, fie
pur gi simplu imi comunici ceea ce are
de comunicat gi ceea ce este urgent.
A propos de semnul,de recunoaqtere,
fin si subliniez cI acesta este obligato-
riu de folosit, clci adesea pot interveni
in planul vibratoriu eqtititi nechemate,
ba chiar unele de sorginte malefici. Se
pare cd existl spirite de serviciu, dupi
cum se pare cd existi $i se manifesti
spirite care trec intnmplitor pe acolo.
Unele dintre acestea sunt de rea
intenfie, ba chiar nongalante in a-gi
dezvilui identitatea. Mi s-a intAmplat sI
percep prezenfa unui spirit dintr-nn plan
inferior, care mi-a spus pur 9i simplu ci
este SATANA, adduglnd la asta un -
"ha, ha, ha" foarte satisfdcut. N-am
intrat deloc in alertii, am flcut cruce, am
pus mAna pe Biblie, am spus "Tatil nos-
tm", gi am aprins o lumAnare. Oaspetele
nechernat s-a evaporat in hdurile sale
jos
9i negativ vibratorii. Iati pentru ce
vd recomand ca, in centrul cercului
dinamic, sI desenati ochiul a toate
vizdtar al lui DUM-
NEZEU. La toate
acesteao ag mai
dori sI adaug cd mi
s-a intimplat de
c&teva ori ca in tim-
pul comuniclrii sd
percep o umbr[.
Refuz sE cred cd a
fost o iluzie, cici 9i
alte persoane
inzestrate cu
50
capacitate de pendulare mi-au relatat
acelagilucru.
La ce se poate folosi pendulul ? Cum
spune&m, el are cele mai vaste intr*
buint6ri, inclusiv in agriculturd ! Poate
cI un crese5tor de p6s6ri doregte sd
evaXueze dinainte efectivul masculin gi
feminin al
"oudlor
din clocitoare.
Specialigtii susfin ctr deasupra unui ou
fecundat masculin pendulul descrie cer-
curi, deasupra unuia fecundat feminin
descrie elipse, iar deasupra unuia nefe
cundat pendulul rtrmine imobil. Outrle
stricate pot determina pendulul si se
migte si in diagonaltr. Trecind de la
aceste banale experienfe, cu aplicabili-
tate, str le zicem asa, gashonomicS, se
pot verifica cum mai spuneirm relafiile
interurnane. Sigur cI penduli$ti con-
sacrafi si autori de teorii gi de cursuri
propun fel de fel de procedee, care de
care mai cornplicate" Dar ne intrebtrm
ce rost are ca doui persoane care se
ornosc si sadi fatl in fattr pentru ca un
pendulist str descopere dac6 ei se simpa-
Ezeazd sau nu. Este ceva absolut inutil
gi poate servi unei demonstratii pentru
un public neadwat gi cam slab, iertati-
mI,la minte.
intr-adevdr, relevant este sI deslu$egti
- atunci cind te intereseazl - relaiia tiru-
peascS, cea sufleteascl gi cea spirihrali

;r!
r
r9
'Inlnlnpuad ep essolun{'$ uutu uFislur
Joun sruroJ qns arsd€ ue?l?lPu3q
_
'ellqotu laun
Inllor
ap Prr?d
es-npul^ol so^rau la
IS
EJSrlu
as lualJ?d Inun ? pnlue^a 'lalulg
erdnsuep lepuadsns Inlnpued'Elerq
-aral el?llllq?p ep ze) ul 'asBo^Jeu 'elsl
-r8s rru{ uuO pleqo;d g ealnd .re uuolsl
'Eplld ep '83 urllululs ES lsllpul g ru Er
el€od alslPuqs ap sar?ls 3l pulua^au
'ElurRJa^ ed aJlueu
-aJ)ul o n] '?Inlsef,u e aJeuEeJS O n)
rerql 3q'Inlnlnpuad e aff)sltu Eqels
ap
tua4xa o rlJ Euvtu ul pugur E.lau laua;
3l ?etslrpr8t.rl nes $sqrqq
u[ Eluelod
ap usdtl pugl ad 'Inlnlnpuad e[? arlu
-ralnd ruol?If,So 3IUEXSeJIU?UI uud elnp
-uJl as pFlpq Inun eer?o8l^'roIIaIueJ 3
rS lgr rollluqrgq ? 1913 'glnxas eluaiodurt
"'nus ufualod ardsap tS tqrorr tuelnd
p) rnEIS El?ll^ uUoJ aP sodo-ld Y
"
'Pf,l8eur
es sluelade ap'grllsllu u9 saruJrEJu}
ep IS t) 'InlnpIAIPul ? alPlPuES aP
IIrEls
? erBrelle EFnlua^e
o ep l?tunu nu
alSaq.rol
\eJoJSeJe
ua;euorfrun; ul leluls
-uor snuqtu nes snld aolro 'e^Pladser
roler>{uql 1u
a-ruj-rqcul ;p tnlnpuj8
e;dnse lull4ep .relql tS sna.ld Uod?r
un rrut-td leJlss
aluod Jolezlleuzew
lnrolqlepul1'a[31I^ 1af;o;
alttfu;q1r
a.rdsap eluelslsuoc t{eurro;ur ep lod
a1a gS atet 'g1eat u1 rS 193 u1 'tqrunuaF
e[ 'er?olf,ld 3l el?nlls arluac ldo
a1le q8nupu tetu as ll
Jot:I?l 'EIesJa^Iun
(ur8raue) ?u?rq Plmrll
arec uLId e)lral
-oza ala{uaf, Juns eelseJv'u.lu.lseqes tS
eufu'rpnqsyr leluqeue'?:ndluutu'euuql
€rpunas'u-nqlpuptu'ueu a.upqc aldeS
alee ad tS qrqcerd.Iutu es uerqnpued
arrSololud pgq;qrad
raun e{uedu nr etuluouls luns lqlqsls
lnuasep
?[ ep eluel?qv
'e^Rs]uaza;da-t
aJrloqtuts euesep EJIps 'aUt?JE
-ep
Ulquls
ne tS sucsaP ne tqSlunads
ruuS.ro eJmeu nrluad 'tn1nd;ol e auud
anf,erJ nluad 'acqsou8ulp Joun eaJIIIq
-sts ul
lnlnpuad
alse lue1rodurt apeog
' 'llpo aleol
a1eu8a-rdurl 'JEd ap aJIJ tS ttq8un ep
aiuau8er; g Je tunf, 'tn1nd;or a1e rJ;gd
ad ;erqr uq'elulluqJpJqtul ap asaid nus-
uosurs g & runl'allelqo a1P ad
15
-mP
'rge.r8o1o; ad teurnu nu Jep 'ElJaJIpuI
ea.relnpuad tS 'ureaunds runf, 'prpce.ld
r?tu as JoleusosJed eluaza.ld ul q]31
-ncaxe fltarlp
ua.lulnpuad ep oloJuIO
rn5tsap
'p)geptu grnleu ap arsolEJEJnqr elenlt
-:rds rfqgua taun uluaza;d aundnsa;d ar
eaar gluuo8elp ul gluq
PS lnlnpuad
aru;
lori 'ng; rutu Jutqf, nus slsulntrnqz tS
nrur 'e8ugls ul eldua:p e1 ap aptder unf,
-raf, euf,sap gs
lnlnpuad
uutuualap 1od
Jsequ Isur es nu eJPl rS altqr]eduocut
luns aJef, elauuosJad 'P1;edsaP as
ES
gzeeuiJn aJut alaueos'tad 'soluotu;e
rolu^ un ap alrsdrl luns arur ag$epy
. 'gpnlurds
rS qrsualagns 'grseadn4 :.lo1trle1a; ealu1l
-rlldl-I si areoluaJar uEqar1ul lar1 elal ?l
sundspr ap pdurq.ul proJ? un pluzald
EtuJe{ uud altun luns eJsl eleueos
-rad 'tartq0 eC 'eJuoldue ul f,saJf,
a;er atqstull'13ff1 umraf, uud gtuudxa
es JolrIA Ue:] eJ? arur tS alSacugPu
as eJe) aflu1a.r o 'alSa-lc a;uc 'gpun;o-td
also8u.lp O
'aluoture ap altsdll qturn
ul qugd'allf,nurs apgrSnu Enauodtpuor
e.r?olEJeJl gsul :+f, luJalnd alaf ut-lop
.'aluarueqel
elunxas ellJnslndurt gc
Ium q)guerrerRce.td ts unds rRs[upads
'EzsasaJeluI al aJB) IaUUOS;ad
u alSa-rg'aura8o.t1su taun urdnsuep nus
rge-rEo1o; taun u;dnsuep Blnpued eluod
as rarfula; IIJnI€u
?eJsullulelsp ll4ued
'
.
'durp ul rol
llrrqg8el
u{n1ora
rS urnrard 'ausosted gnop pSual eJuJ
usoul ?JOJ

fi xr*ex $titntelur
(Sculf
e
?rnbotrndvirea reduce din migcdnle pen-
dulului, iar boala grav5 menfine pen,l'*l-
ui in skre rie imobilitate"
inb-o con.qul*tie c{e acest iip, pen,Cr:i-
ul poairr fi pus tn funcfiune deasupra
uriei z**e anurne sau, penlru un ccri;cr-tlt
genr:ra.I. *l pr:;.ie il plimbaf. d*a iuiigu!
iutregr:i:ri cq-,r?.
{,t eilS uijiir*te eseirfialS a p*rlrir,:i'ilui
:.ji car* pe:rlru :nu}1i dinrre r':ffia*i c-ti
tr::.::s;f,i*eat deja in practic6 este r.ce*;r a
dep:s{5rii n-leeiicarnentelt:r ql* cars:
orgr.:,isinu.tr arfi iierloie La :ntime;riul
rr:s1;*i;.!v. Cercuriie qirscrisr: de p.;nr"iul
deasripra rerrrediuh"li vorbesc ctre necesi-
tatea pe carc ,:rganlsm*l o resimte vis-*-
vis *e resr:ectrvul prcrius, lin'iile intrs:'
n:pie prit iridl*:a cum cd leacu1 estc
diunSto:-, iar liniile de legdturd iird!cE
un soi de neutralizare a rnedicamenti;lui
respectiv.
Aga dupS cum spuneam, pendulul ne
este de mare folos la consultarea sub-
con$tientului. intr-una din c6rfile con-
sacrate acestui tip de consultare, se
amintegte de experienfa unui scriitor
care finind pendulul deasupra unui
rornan, dezvolta acfiunea, precum gi car-
actere'le personajelor cu ajutorul
migcdrilor acestuia. Se sus{inea acolo gi
probabil cd aga gi este, cd informafiile
sunt extrase din Akascha, congtiinfa
colectivl arhaici. Din pdcate, dupl cum
am mai ardtat, numerogi dintre cei care
apeleazd la pendul nu fac parte dintre
congtiinfele cele rnai elegante gi nu
putern spune cI asta nu conteazl ! Ilr:
muite ori, rdspunsurile pe care ii::
furnizeazd incongtientul in situafia in
care acestea vin, sunt pe mdsura calitAgii
celui care intreabS. Vreau s5 spun cd
adesea se intAmplS ca ele st eludeze
realitatea gi cd nu odatl s-a intAmplat ca
asernenea informafii false si duc6 chiar
52
la drame.
Un alt elemernt care . { s:az6 foarte
rnr:ii in activit.=,t;:. de ;
"..,
,,,iar*, in cali-
tatea. acestuii;. *ste
cr: , '3.jst de auto-
eonvingei'e a.i ;uhi*:ll' .. t;i leg5turd car
teri:;a as::ir{#
':frr+i',,
t
,r,3ggE sd chtind
iri;:,,.-i:lnlil. S-ii ?r;ti .:
-
.t ;iir. r;dat5 eA uri
peuiiuiisi ft,:t,:"t*: .f ii.i'.; de un an!,tine
.-i :,{;...,j: S r rl
t. i;:!jlt I'; q pt
mislrr;i. lri g i.., "' ...r.r,i!r3 i:rs:5 acesta a
fr:sl gi L:{}irfr!i": , i*.:iiifai*a" iar aici se
i:li5i.* dirl ;r{ir;:
i,,'r'iiiiiffrea
i'eferituarer la
ideilili;ti,,' :,,r'r:-€ p-rod*ce miSCirile
.1-:t*:J.;,lli,ir-', .-,:.i-:r;iili;i sili:iiri cd tr:c,ria
radialic,i, ,,' , at'e noi riici nu am dez-
vo!tat.-* r;.i ,.
,"ir-tr mai esie valatrild 6i cE
trebr;i*, r, . ,,: ,4$zdrri pe fiiziele de dinco-
1o six-l i,:,
.., psitrolcgie a profuneimiior
ogi:!. c-rlir:: ,:i;,e $i fenomenui spiritist. in
ceen i-:. ,ril pnvegte, din experienfd per-
sor.ri:li, l':;nsider c5 lucrurile exact aga
stai;.. *incolo de o energie radiantl care
furicli+n,sazd independent de acfiunea
un*i:"erriitdfi din trurnea paraleld, intr-un
tip de ecmunicare personal5 cu fiinteie
din lumea de dincolo, aceastl teorie are
mai pufin[ importanf5. Este momentul
sd precizd,m din nou pentru cititorii
interesafi cd penduiul nu dI oricui gi
intotdeauna rdspunsul dorit. Singurii
care pot spera in rispunsuri adecvate
sunt doar cei inigiali, doar acei alegi de
spiritele luminate din cealalti dimensi-
une. $i nici micar aceia nu dobAndesc
intotdeauna rdspunsul pe care gi l-ar
dori. Mi s-a intimplat nu numai odatd sd
mi se rispundi la intreb6ri esenfiale cu
un indemn dezarmant dar cit de plin de
invSfiminte: "Ai ribdare !" $i asta nu
pentru cI Ei nu ar fi gtiut ce s5-mi
r5spund5, ci doar pentru cI nu este
deloc ugor gi nu este in puterea noastrl
si ne schirnbdm Karma, trebuie si
invdtim cu fiecare noul existenf[ o

€5
qtllro] Els?alt'
(lnuassp lza^)..Inindnl
lnglw),,
ap alaunu Eueod
rcuI a3 PaeJ
nr rS arel wru as gluat"ladxa EIF O
'
;3 g a
[*rrt "ttlit$ua't'i+1
ui
ulr.ilodtui lstlnpuad ari uialo-td
aleod l€re3
'qpunlcud 'EUB$I q{utt1€uor
{) nJ ai!rir.l
"li
EJ.iul lnlsrlnptrad
Hf
puLrEa.u3'pluc"r8uiri:rl u iJrlllJI.!urr'
g-rEJ if
tzad'tlt1 1!le;ql,r
uJ queauasap as
oies ul
lnlus{Ilotu
'LIi 'eln}Sa}e e qlen}F
-uds e",]e-ln8guor nc
"aletrruuro;Llo3
IIJ '[aJ
e'I 'pzealnpuaci aiel xlqa] E 1uamorli
ap
l?a-{e}s nl gXuan:*3uo3 tJl
EzeaJqI^
Inin
-ppuad
iruolnfe
n3 r3E {rI Eie{rasap
alsa
pug:r nu*1e erue.;Feiuad qr aunds ag
'(lntlasaP
izel) fsainiglls i-ai?l -iillliuil e a;ese;l
ap eaiellFp0w u5 FlSuOf
aJ?J 'laJJaS un
qiug a"n* laue;3e1uad lnloqulls
'a;Fau
.roli,rnJJnl e 16 .lo1a:eolifgu ua"le8unle
u; jiin
loqrilis
un aisa eises€ qr aufsns
ag ',.qr#eur erue:Fe1uad,, ncs ..uoluolos
rni eala:ad,, nJ eaa3s ai$e roip5l1npuad
llnlsounsiq"re
gluailadxa g "alunyrriuits
giiuza-lda"r al 3.{s3 ad ai:lplr3al el ]uaraol
sunri:ig-r- iln 3{i a}ecd au 'efap ur+l$uounl
a3 €433'Gp alig:u*; u3 'a;e3 'tnlnpipuad
aluq;Situ upd a3e1a-lfuaiut i3 tc'd llny;Q
-rars alsa:y
'J01$nloql{-t;$ euml apuruil"l
ai*od 1n3er:|1ui'31-:31oza lnJolplsol;Il;
.
r€ffn{I E.-r uilsns atreJ;esuoJ 3l:iioaJ.
'l{lra^E"I}s :apt - a}q roun 31s 'ale
- Lrr:iz,iI as
g j'ix; a] u to a io tin alg arur;o3etp
'apr-ri ui aJe;)alJ-'Jut"ts 313 g: ruluad eisy
"+Jlmso.)
fE;liua
ii)$n aie i{rns ala 1}F:)
'p:)r..3ein a;a1nil o 413 ui pl.lJu} ealsa]e r:i
ES{I}
lririu:ul? E$ iualsgns aisg 'ioi{Jnioq
-tui{i s aii0e} o ii)ls rtrloAuap irr0rl IlN
'Alllugap lnlqlssp
u-s nldnr
lsale
qJ llznu uxs 'durq ynrs €T
.E[eu
-c8erp ad rrfe"lqln Joun e rutqr t$ 'qur
JraJ ap Eur"lo} u; 'eFugls a'rds apldu'l
upr$tur roun
[E
slars lso] e
lnpuad-ap
ie.raBns lsoj u-Iul a;er
insundsg'l
'nidnc
rnun lnroltln
ei sundsqr ngs ES
p193
-tarul g3 slelai trod
'nr1sou
1n-lnfa;dug
lr8eur JJa3 ull puIIJJSap efato:d utalnci
au slilaz+Jd t-ie1e JUUii ltllji{;Ciu1 ';t;i
ea.reo8trr ap tS puuas uraurl Es slnqaJl
easape gsul 'R3I$oulAp qJnleu ap luns
g;-' a-iecl as llfe-lq1n alsaf,lt
"uieuoEelp
ad r*es i$a^'l'.ia exe a<I eisn$ug asdrla
arrlsap pugJ nes eEug?s a;ds ai$alo'l
as ininpuad
pugl l3{l'{11e E}ra[s
ug €rtrun
saln{i rriv 's3lJarIaq eu{uIU"IaJ a}uaza;d
q;rlpul eldea"rp a.lds*3 io] leq 3"r?3
a1di.r-te aiasdr 1g'
ase olli u {u;e- a}ue8i1alu1
rjun eluaza"ld ap lq.lcn aleod as 'etrdea"lp
a;Csui ils-npultrol iisLLr iJn3"I3:) F11-i3
-ilxa
ininp{rad
pugr
lsun}V'F:'-itJauaq
nus
qrgajeiu alut5-tos 3p el atr+ t-A aletraid
-JalLiI g 1od'rtureutp
3J3l un ad gzvalcnl
ala pugJ ininJuatuout s"r?Js uJ 'lrlpuad
ap asuJsap alpn8g a;Sanud aJ eeaf u[
'Jia rc a'-ied uf ieiqJ rapp-i lod
a-c
rS aiulsrdap g lod atg TuoF la:r
Il3 ars3ltl
-ntuot ul eaisJiul qq-rn1.iad eJsl 'e$e 3r
qs er 'gFeS ar! asnd aJua3rlalur ea'lgde
1od p; i-ia3 31!;"d 'lrlpairi ;8 tuan:aiut
iaC ucanil
'a:::d!:il3 ulp 3ol lF iii nes
ir"{ElJE Au a.rs;} {l:
il1}i}l
uI '}ep luaifio$t
iJn s[ aluaza;d a]s; i{:n 3s ai€"Ils€
a; g1e":q1r1' a3 lJ;} i;l
i.il td-tr-t I
"1i,' iil
gJ g;z }-t<i
glnes :a3e] Els? lJ€xa sullu! t$ ;cll:3
3il
'aieuiu;:n JOLin saJs]nE3 LIi ali"i€oi-$I
J?-s iepsJ un m$3 IS IiJ 'glil'IPAUt
ri;rir a;nqa;J aJs;i 'griltl ug a1a i$ qllnpe
as i8ugls lluivu
alatraEap 'lualllllost!{)3
'ednr ap pillroJ ur alala3aP ElnP€
qs tS "lal
a.ldsr"il laruieei lnpoel
€)reolui
ss arnqa$ lode
,trilnlnpuad
pug llnu3iqo
nps inpoui
u3 qpuud *s arnqe4 ln1sllnp
-uad-::-olquun
lnleJ
u1 ]{)i a-le rJuauadxg
'aleJlss allrfullrso tu;ii;relaS 1od as
1n1
-ninpuad
1ruo1nfe
m 1{"l;'su€Arlu
aBu4e
luo^'alrugfis lluni lalseJs aiafuuop ap
rS alua.lnp ap t$uudsap 'pugr eugd'pn1
-luds urpnio,ta 1s 'glun ap a{ra1 atunue
ueoul eJOJ

6.afrw $tttntelur
(Dtulte
-
Tot penduhll se mai inEebuinteazd Si
la stabilirea influentei culorilor asupra
psihicului uman, dar si asupra proce-
selor noastre fiziologice" Se stabile$te
astfel strinsa corelafie dintre culorile
prezente in aura fieclrui individ 9i car-
acterul sIu. Preocupirile unui subiect
se pot cantona in zona rogului, adici a
energiei primare, a violenfei, a sexu-
alitdtii, sau in zona indigoului, unde
legdtura cu cerul devine pregnanti.
Se vorbegte de cdfre specialigti despre
legdtura dintre bagheta magictr 9i
pen-
dul. Mai obisnuiti suntem asttrzi, infe
cunoscltori, radiestezigti sau penduliSti
si vorbim despre ansi. Aceasta este o
baghet[ magic[ de dimensiuni reduse,
un fel de nuielugi de alun sau vergea
m€talici cu care lucrau altidatd rabdo-
mantii descoperitori de zlciminte min-
erale sau de surse de aPd. De faPt,
bagheta este utilizatE in mod special toc-
mai de prospectori. Am vorbit in primul
volum al "Cirfii stiintelor oculte" de
refelele de radiatii Hartmann care au
fost stabilite de specialisti. Sau intocmit
adevlrate hdrfi ale punctelor care
emani energie negativf,, patologictr. Cu
ajutorul unei baghete sau a unei anse,
dar gi cu ajutorul pendulului pot fi depis-
tate in locuinte radiatiile iritante,
emanate de vinele subterane de aptr. De
aici si stabilirea locului de dormit al
locatarilor, ba chiar a faptului dacd
respectiva locuinttr nu conduce cumva
la imbolntrvirea celor care trtriesc acolo.
Un alt cercetiitor, mai putin cunoscut
decit Ghlan, de care dealtminteri nici
nu am vorbit, a fost consilierul sanitar,
doctor Clasen care considera ctr pendul-
ul este acfionat de radioactivitatea carel
inconjoard pe orn. El, de altminteri, con-
sidera cI orice altA cauzl de producere
a migc6rilor pendulului, care nu se
care aduce cu crucea svastici se com-
pune din doud rune si apartine grupei
de simboluri in migcare. Ea este expre
sia unei puternice forte dinamice.
Experien[e se mai fac, cum spuneam, 9i
pe pecefi, glyfe, talismane. Cu ajutorul
pendulirii se stabilegte continutul
magic al acestora, mirimea 9i impulsivi-
tatea oscilatiilor fiind griitoare'
Totodati se poate conchide dacl intre
glifa respectivi Si purtitor existi[ sau nu
un raport de simpatie. Tot cu ajutorul
pendulului se pot alege metalele,
pietrele prefioase, semnele gi culorile
purtitoare de noroc Ai care se pot folosi
in talisrnanele confecfionate prin magia
alb5.
Pentru ci vorbeam desPre rune, se
pare cd ele intruchipeazd "riuri cosmice
de energie diafani" ale ciror puteri sunt
indubitale. Cercetitorii au stabilit gi teo-
reticienii au teoretizat ci numitele 18
rune Futhers confin puteri prin care
acftoneazd in paralel cu radiatiile diri-
jate.
Runele se vor desena pe hirtie numai
cu culoarea rogie sau cu cea neagrtr. Nu
este
'deloc
indiferent dacd runele
folosite la pendulare sunt tipdrite sau
sunt confecfionate; conform ritualului,
din baghete runice. Cu ajutorul pendul-
ului se poate pendula o runl (vezi
desenul) deasupra unui agternut curat.
Totodatd poate fi pronunfat gi numele
acesteia. Pendulul incepe sI oscileze
semnificativ. Pentru comparafie, un al'
doilea pendulist poate fi rugat sd treaci
la acelasi procedeu. Apoi cei doi pen-
dulisti trebuie sd se concenteze asupra
runei respective gi si o inflligeze corpo-
ral. Prin aceste metode se ajunge la sta-
bilirea tipului gi intensitifii energiei cos-
mice care este transmisl prin intermedi-
ul runelor.
54

s5
'srra;d PN
'VJNS'IO1ANON 'n) a)tf,o
ul 'nus 'vgulgnl alsa snop e ep PeJ
:r.l'IZgXJ
YS
a rueaf,rz urnl e$e 'uu1i
'EBsrxa 'r1n8a"l tulrunu el ?s epruq 'qnop
irr3 "1ils333v V.INI[An]Nl as
I1 ilj{
'Jdiioitl }iilJ,\lp ulp 'PJ iLqLl-}tl
;ic,.:rl nr5 'ilyg{ild63 i}N
gr n';iu'rd
iijsod
d
;a) Ji'{ 'ns';$tu"t rlu t$
i:qi:;:,rul
u il] J"rt illjseins a
1a]
*l
U
a7,aJ3 E i iii.t ^i
ps
ruNIil pp"qs ts
.o-isi
i L:eils;otl i?;ra'.|f J ]trrllil
";-:u
:.:li3
'iccJ ;lsg
',,a"t311:l'11 L{J iiii?i[s
ir.r.., ,,J !r ir,r.:lil31l i; i ;!01 li1i1 ":;lri.3
itr-{iit 'i liii;,"fi
iiu ti.;, 'H{.}'i
{t:pJ0.l-r
;rii g*u3 ?:?;fftq girrl 'aifela; a.ie1u o 'g:tt1
-qn'll *p*og 'ptl1q*'J 3uJ qs :)$it1 slsa
P3'cp
s;rsqaiiirl und tliig '€i$e ap f-idie *l
'PSf;3le atllnus +le3 c lgl+p
rJaluri$li? 1i,u:d tnqa:i J€ lg n: atluiar
ui 'lailiio3 'Ila nqul a;el uud
lnapa:u.rd
E] pej3 n$ slinl n3 Ef,Iulunlpsul
aJauss
uud erlunu-lor nap$ug t$nsui 9r ruiuad
re6 'aJsol.iadns alalptds nr 'eiaunplqr
nJ'1n1e"r1se n3 atluia; aP Fie'JIJ
-adns e{sJoJ sugulPJ er}in1ut '.,o1lSt}3
JlS, ii3 itlfiu uinf eSe lrg3 'aJt3iunifiil3
ap ila:3ilsa:e a:dsap lsexa celAl i
81ss
a-rdsap nap*tg aunds Js€3 qil-ri$; Fir'{
'a*erju;is nr
rS rhrud rua?ults '{ou intq-r1 aJs:l u! ea)
]g;3p e3p 'er*nus aun;$uerfi{p
iJ-r1{llp
93 "rsop $1:i;a3
urg qS 'lrue]st"til inpL?ap
s sJ ai€; ea-id mlnPg;ls 3{l Es atnq
-a"t1 nii tlr{.t 93 aleod 'nosauuln6 el ef)
al€p iuns alauial uins Juc
"EZYA])]Ja3
o e'iu3lal rlol nquad ielol
plu$alzep gsu}
alse ns r;;bpp ti:pinpuad eupl El elsod
'eunrsuatulP Eile o-rlulp
^1tr3€
1u3uj
€la un 'au6sns es 'gs;ns el ne altdeprso
'rSnlotr 'gr uaunds I?tu PS 'ElsIInP
-uad ofolopoleu lS afolouauoual ep
elJa?eru uJ eJq?lal q{s?ou elutcrns ts er
-qsrJol?ruu relqr aleod'euulo"td adeo;de
nJ srsqJul E njlued '31?^Jep3 eJuatu
-ulsul alnlllsuol lnlnpuad
nus prfeur
elaqFeq etaJpJ eaJef,tpul n4uad 'aunds
as I E)lJapts 'ol5:aua o aP 'a-ied as
'eqio^ 31$3 'urnlpau lniln
{ntp3u-IJJ}$I
uiirl iilerpPJ roun erjd;r";rad ap ]o] l?ciJt):r
a1s; '1eie1 op 'Et pugutJsns 'g:xia;o:d
r:rieiar,rod r$ inplnpua<i ;1ug"t:!iiu s;lui
.r"lardo"tde o :)eJ aJHJ tuais{Ji}"Ioa1 luns
arira.:1p
'gi$ra;€ ul Jf,exa ii"i{i 'lot;iiisi-li
e;"i€.t1ouad ;p sodo"iei I .iiLilil.i*i-il!t
ali€ ti; iS n:3ut IPLL{ ?5 illiia-r} jiJ-li
f
-}
a;:od'rnltlinpuarj e*-Ii;3$:iu ut:d atcititt:
r* r:e:)Stur uud alsa;tuslll i']'a;
!'ri i't':]u3 ;)iu
-;+ind ;p luaiJlJlls
glui;isip ai ls FliJraxa
as aJeJ gAaJ url 'Flllls ui;d ll 33;-I-l
a.ra3 sneJ un 'alelnaj8 ulp apsJs l-nu
aJeS eAaS Un 'B,leJ pz€lpBJ neS quguia
d:ol arelaE p: autlsns 8;aquaileY
'aletdo:ds auecs;+d JUun s atPadsar
Inluaruotu
e1 g;rdoiorzg rS p:tqtsd Earsls
dar:';d ES FUgliI
ap lS g4nfe er pllqeda:
1{Jns p} aunds 1od 'alSanud gu: ar raar
u1 'glual:aCx+ ap dil lsar* tnlnrtiqncl
3e.';q;ii ns 'salg leai aunlztrxeia]
pli '.]ia?li
-1e r;ads t {.intsturd' aIJ}aI-IJ o
-ql$d
a;dsa
1l
lr:rq"{o^ 'ide; all 'tge.r3oi*; taun e:dnse
alepnd ilulgiti
iru.r1nfu
nl 'nldruls i* ;nd
'glslelsuos g aieod Fllp'J
a"ieuFa;drul
E3suase r* pluelpe.i alF:a** Elses]s gl
zaiptlaj E$ lt*r:a'J irtl 'q-1Jpu *r1r:u5a'rCuit
a;Cs+p a1$aq:r:a 5.ler'E;aqrri;]lltr)i
ap t* aso,tt"tda":1ug ai.;!ual-ladxa
uj gsrulaiop{JIa{J trlil3^ap e tiF;au; ap
dr3 tnjsare erfuue;irg
"i?1ie a€s qi;a*s:acl
o ?l ep tuano.ld nuaXnd a'l*r 'aEe:3c1't3
ap ;o1a1uoutf e;; 'JLr
l3s
tJ)linuelu
eJdnse tS tr '1ra:tp allule zalnd
[-aJs3
a-wnus aueos;ad taun eidnsu lgiunu
nu Juerp€J lnxngul
EsgueA lcgr 'irfetpe.i
ralsa3u elualslxa aP elopul es nu
r)ru la
?eaos ep tutusoJ 'alzellreJ p;nd o
g :u'ufp1nqc?olp?-I uluangul ad pzuazvq
uBoul ?JoJn

1:r ;it
j':;; ,i;it' ;ti: ir;.' l.jl,, .,: i;l
'ti.1 ii ii
rir'. I i l,,il: r.i:,:
',j ,,ir r,t r...ii
iito'il-, ji:i:ri, il,:.1, i.:,, rir.;rlr r:r-ltli. .,'i ,:,- r:r;;i
il il:l.;a i, I ;,,r.:lj::r. ;;1.;r' ,",r:; ii 1,:i. ;.Lt i llii.r;iri.:
gi S.i.t ;; :i'ji ;,r.',i;::i i.::; i' ; ;i 1 11r';i . i l:ii,rl lr,.,. ; I il
le ptll i! iri-li,'i',rr, i,,:'i llij i{i ii itli:i li,;,1r:ii.lt:.
j , :11,. :
rl
. . .'
.,i ,
.':
j . :'
?11iii':ii., ,-';;"1; I,,:1 II;,- ii-r:t.l,r-1 ;,1,-irr'l'. iiil!
,,.1 ,: .:
r:;<;:'i'1,,i,tr i:]1;rj..']t.,',t-;11,-:. ri'' . iir;1 :':
{q:1 i:ii1.i.j ;i,;
,,j.1.i;i.r1ii - ;ii lll-ri
.:{l'ri:1
:ii
Sili i'1,-:r r-lili i:j lr"trj. lt r'
:ii.'1 111. 51r.tt'
i. . ..i,.'.,iil :jl
il lrilririi';5 i:;lia 'l r'i',"rr:i ii;rrl,:i ai.'i..: i.'ili.i
ii;i,,i ,,i,,r lli,il .itli;:.,,.j, . ', ' ,rr't"rl,:ii. lf1iC.)
'';.,;.li
I,r;lir,. iili .:.].,: ,trl,
r
l.l I tl t:l-j.. 1 I I i:.' :t ,: -1.
i-r
lli1
lE;rt,/, dit tti-)iip'l.i:':, dr: ;;:liiii, i.i ir:i:r,j.i:ii il
ir,:i rie i..lis;e. Asi;a 1a rlilr:ci,.ut"
1ii ;rr-ol"rilbil
l.r,cslai l'n inte;iLia ci* a {i se iii:i';iiira
CHEIIli{"tr'A gi rl*rin{a reale de c{}{-Tr"Lri1i.
care cr-r 0tr. Apoi intri, ca s5 zic a$a, pe
fdga*sul normai. AdicE acela al unei
comunicdri cvasi-permanente cu spiritul
56
'
l ':'
i,..i !
l l il 1';,1
1
:1,-1-: r,ir, ,,-,i-1.]t.:, d.:
.,I,r c ;1 ir)l1,
111
.i:'.-':1. -r ..-.,:
il,: :.h iii.r-'1tl:i,; I ti .t'..'.,t .i. r r.':,
i ii 1lrl,r,"l,: .rrl ,.iirr: .,., . l,r
tr!lri-i . r:iii l .',j ,,'.1'1;'i'; , 'l lii', i::,:, ,1,'ilLt,l,.l-''
l'i1.1 l',t tr,!ll1l,':l i' 1 1
'''i:7i
i.il,:i.i r ::i i] ltl;:il
liji'r,t l til; ,'L1 vi"f L.!il;ll.;l . I',iry :;r,r:- ii , ;iril
i:rliliI:-:, Ii i:uti-; r"t{,riisIii11t.{: :. ill'i;. ii .r;.i
:'e ti tr ;''l i'j,lt: :: ;: e:.,.,i +:1 ii, nu ijii i- i : rar i ;..t riii r.
niric Arlri viaia itrri:.rn:i1 5.
Llesprc ci,{i{t?i!!lta {rare imi este frri-
eten gi care poart5 un nume de cod,
poate c5 e rrlomentul s5 spun din nou cd
este, inii vine sd zic persoand, dar el
il
'h
.iE
1,ii:i :
':i
i
.. ,i | 1:
_- .r {
... . p :i
-J S, .*$
.; )t,i ljl I .'
".-jl ,jr
."# j:, .
pi:'*,'
:!
i.)
,

/9
o
ES
saJA JU pl EqJo^ asasluul II
'IJnIU
3 ap slul?ul eliz u^a]gf, nf, 'aJ?J Is Er;
-alul pu?os:ad o era pr a"lud as arec 'p1u1
ap sale mu 'tnl ellluleJ ap pe3a1 aysoJ
aiasnS eleg 'g;ef ulp
^Illullep
erald
e 3p alulsuJ sisv- 'aleurgruaur sz{x-Je ap
'u-rgp.rnul 3p
{al
ap
trai {; euxues ad ase;
-rin-rFt
ln.rEugi'slz*iucitl-r6'a1ue8a[a
wtu
-roi nu l$tpuo: ui as;l:pdsap aii arFs atr;
'ni;;iaiid ra lntrusi4 lBlrl
+ltliial*sau 'rd
;)1itrinut q;:1r1*a.a*if e-ilu lt *-l€qa:iiI; I-1ry
"y
1,i,i,i;ir J[.rl],:J ?.iir 1?l;ri 9!it 'tZ Eri::
it.1
"
':.{,18
lli
}}:i t?ibiE+ jtjlfiS
cF Hsir:rsGil
qps.ijs
Fr is
'iHvl,id.lilii{ri
ul lelw:otr EJe.clli"[3o[
ta gr nti* gs triii]
rii€JA? rru i;iu iiafi '€; a:dsaP elrp aP
lG]
un tsitl l-iluaAg ni! 'GJarlan {IIF} mu}nu
u:er;i * xg 'a1tti*i-!.i.I{l}i-l! nep l-p$ q}ei
ad o-1eing": {-iis 'lr en{}t}
'Xg\i3Ngtlgl
s.r3
iF-rei?J€3'
:)ise[; ptulsttt-tld-t q:ii're:d
a;s:-i Eueo$Jad
a"qile as apun J"?l1"lsJ un
'Epti"tJs u '3liitr'rqi {In ?sp r-luj Jr}}lzn?iE:)
liiiui lnti.:{t{s
'llun-6u lQ
'g-1uFai al-IsoI
arsas;t-; +"ls] ap Ie alels'l} n) 'inlle nus
l3j
[Is1-"].1ts: 'il]lijniriO:i qs €aJop
-a'I3jnp
+p qiIuil{ia*li:'a-H1i:l{Itls gt$ ;!"is-
*irr3 'ltil;*r-xi;"IJ ;ii nlu airj;] ael ;olrlfet-u
.i*-{ i-I:
i I ;d n I,i t"j.i-i "i-l}'ri?{ ft ;}
s'F"I1se {.} t'
.:31r.-ri,,r.
ii1 +1eai i:ji,rl l*,qr;idlui a 3.i?1J-*i-!aF"
{l Er:i +sil}i
i.' ':]i}.i.}.
F:lg!J
'4,:?:i Eliii:r lEfitJ:l
,,*.::,,--; I U, ti:;'i ;+f{":iti.r1,sr ii ! iiI ij;} 1r:i J +-l,ui
g l'lc
;q 1.,"11i;rj,llli i-litl ii:; ;;.;11;-r :d 'lli;rliAi;l Ei*
i'-, i, :'i1::'1 1'1r-r I ;;'; ;,;;
:i!'
i iij:iii :i;i * ;:
i
I I j'tl i:':"-; li'
..tj:-,.,I .,,.
.-.:".' -:: rr1:
":
'-11:
'1;.1!5 '9-* '*.i:a.l.iiA :,:rs
lrldi}:iui c
iniit*sFil
g:: aur.-l 5-v;r**e
]-ilI?-Lu ilt{ i}iu ts gse'"ril
sunfs-ruy
'stc,iupE aJaJnp o 'EJs-dod $
sjll 'ne-!+siF as #'l;i a:l darrl ur aselduigiuS
as ?a"irrci-rouau aleod E] 'iop rar gpqdprd
ne-s pugs g"lasnrS$ riu JesEtu Islu E}
(rli$edsap ne1q:; lrlr-ri:gd) nuGo"rdar tS1 la
euiert {S eg '}lzlplulu"idns
Pluaurlr€ds
ug a1lsg"$ grlsasnJ aluitd"tti3
'atralerj
I*q iq+et
';lzE,F n: rletxqse 'F'tas{"tl-l{ll {l
'pug8ugld
ElB] o 7nry^ we'aualSa;ncnq
ayrf rupa.r ulP 3un-J1ul Pugrlut
'uoila^eU Pdnp '(I66I) lnlarl InuV
'ugrtunuor la4-Enop a;dsap 'urnle l$
'alX;alt-i:C
EillIY)$
as oJB:: ru1uad
J.{}[a3 ai€ 31ep3:]ap alap]'Ll el or] 'iaznE{g3
litrplli,i:.i+il;il
l-i:Jil
nt.ri;:i'o.:g{;l'lodr}s
i*nislui Lu*q
'lrixtl; ttft ';ij'IfiiiE
EU€os
-:ad o gfr:F ug as-liu iiptii*p 'afesaru eau
€uiacg l8 stux'*;tlu*1 rrg-s trLu t.:p; "zfai*;d
r-u ap'eryE'u€u; iE ap'liggl,qg5 kJilru
ij,'ir
eF sia:ls :sil:;s;rl ai-!r'liij riil35
i;], l* "xep'a"lElx
mu; gia:ie;rr:ie * 'u$r:il
ta: r:c+iin'e1eod '.ns 'Irri*{nptrad lntparu
-:a1ur iluel 'el:aJlp IJe:)IUnu-to:) aisaf,E E3
:rrFi5^
"'a1-e3
li in3 "inS'S33V trlnpgEur
+lb.i li! e:r.'r ut-ld die-" o a1: ti lrrn.'- Jllun!
-zta'a1a1uau:iluasa;'J'alsstA'q;rouadns
e-Ee:lltxt1ilJo) c-Jlul efap pge es 'aluie!-I3
t* ius!oi.; t"un: 'at]1n1ul ft] [i{-iauiea} 'i!
-F€!iJ[ "ti]ili'i
iies ]$oxa 'ieu*t]eruas :]tr{ll ii
iiE }1il ii-93iU*.11i+:] aISA39 H3'illr-iiUE
G# gs arnq;r.Er Tk'li i-i;-f-h:7i{:iS E/.i
,Jl'j=l;,i',.:; Illi
i:j'ij:."':.:.r
i.:lr{li i-';l-i}
F;! -i:t
E+J'^',
-*r; 'ir!.' ?:-31 lti"l Ti{
aiElt} ati a1+'Jii!r'}:}
'i"igl'i;
-l',:";: iri++1il:"r i:lijlilj i?,4" E +p :rliliilU3 '11!;
: : '
:j r
, .- ,1.:
i
ri i"ti.:'!
:ri.i.,t.: ;:i i
l1. r i| -r,r;: ii;i
-i;
gi ;:ii i:.:1,
t; ils
n.,1, 0.,,,1 lij. :.,: r,il :r +Jiitl {.i-:i +.i ir..,l} 3ii
B
liq3.} i.j ;,!'j
i' ri.lrii'i!;.-:iii ,,:itti.rr iji i:i?
'i'!
i'"j l-:ii-:;*J:ii;l'rlul
i-"r!.:,d
;:' :,;'i. q5::+ trlq' r:i i":": I i
ri : ai-' i i;
I
l'i
-inp u+ai"
iit
I pfi lxI-t+llt l *l.xi';l€e;g'.,s ii,
"d tt
-epi,,
a;e1
la
'Eslcutq e-+p pg* na ar druq
u1
;t*
'a1lru{-.e} el i€ii{3 rS au-rniF ei adae
-ud as trql 'aulq epeoJ i;{-}aun [uE-IlsIp
:):l 'snds agi 'qzalullJecl ug - zeq 3p 'aulq
iryl rle'ep 'zeq ap 'aunlseelu;ol ap'luits
rinq a1r qutyl 'gseournds etrelEuo o '- 3l
{aod
""'rll }saiEq-rsq a}sa po} af} alawn{r
g:r rirluad 'ia rinds - ;€aE 3p $lutg
cr ai-ra
rr**i.nx EifiJnv"--'

vadd. Ea nu ajunsese la timp. De unde
sE $tie cd bdtrinul se va prdpddi ?!
Acum igi reproga cd nu s-au dus la el, c[
nu au avut o explicatie gi suferea cE
omul a plecat din lumea asta supdrat pe
44...
Nici nu nr-arri agezat bine la masd ci
spiritul nri-a Ei spus. ilin nou am infeles
cX fusese aldturi r.!e mine, cd
'YliA
"H;,!
s-o linistirn 1;e )\4...". $i mi-a ad'"is 1*
cunoglin{,i cd bEtrAnLi! xs1*gte3
adr:v5r-ul, cI nu * a{:tza, ci t*cnei dr-'
aceea n i:hr:tniise, avind pcete
i:resent.i-
inr:ntrr! r!*-cpiii-tirii, s5-i sJxrn5 cX tine iit
rrinlinu;u'e tra €,a, cii lii cilroa$te odrasla,
cu titate gregelitre salet lunt:gti.
N.A. Acesi. texi a descitis rubrica de
ci. :nrun lrd;-i prin iliieirned iutr per di.rJului,
1;izciuitf o vr,i,ne de magarir:ul
s;ipt lnri n ai "Ac{i i,tn ea".
"Bal stln€ din tirnia
6.x*w $ttntalar @rulte-
Oragul de aur, in stratul luciditXtii si
clarviziunii, ba chiar, indrlznesc sf,
sper, ceva mai sus. Prin urmare core-
spondenfa dintre locuitorii uliiversului
material gi cel al universului spiritual, in
ceea ce privegte deosebirile specifice
fiec5rei lumi, poate {i f[cut5 9i la
nivelul... zodiile;r. Aici il lurnea f"z'^c'a,
gro.eieri, :-lla terial i, cu *si elatia su}: c*re
ili venil pe lume ?'i! conferl c aitume
struc-rur5 ctxnporl.auienialS. in iumea
sp;irttlal[, aceste sirueturi, *iai mu]t sau
r;rai pufi:r evr;luate. suni. cl:rte de attver-
l1.tra stratuiui li,ciiit ,ji: ttilit-:iea i'ei.Flec-
tivd, de indepirtarea sa:i aprr;pierca
acestuia de Opai acctro unde se aiii
Periutia divind, spirilele giganlice,
I),:innezeu cei i;rai'e.
Nu degeaba, 1--rin uri:-tare, s-a stabilit o
relalie limpede int:-e cill,.:i'i (::iil-tuitale,
in universul spiritua!!) ;;i cllakrele cor-
pului riristru. Spunefi Fogvaiv, c'lcci
i.fi.cEigG..,"
inir-una din seri avearn chef tie-o cott-
vcrsatie dr:gajai5. $i-aiunci, in perfccld
c'uno;slini5 de iapiui ci rlspunsul nu
puica fi unul norntal, rapor{at la .qis-
ter;:ill nosirt iie re{erinf;I, l-alii in1-rel.'a'L
pe p;:ie|eiir;i r:ii:u diii astr;tl: '"-l'u cliii r,e:
zi;tlic c:;;til" Vi'e;rlt si; ii -cputl <-i ii",r ail,
rXin;ls fiira r:iIspuns. i\,{i-;i zis: "liiii iLt
g1rrr3... l-a nrii e ;lf ifei. llu suiit dir... i,inia
Indigo."
h'ici r:ij str puieii o
,.:aracteLizare ilrai
potrivitii periru slructurii eniitii{ii lui.
Cici, coil{orin"slraturiic,r' din care este
aicStuit univer"sul spiritual (cele 9, pius
Oragul de aur, din care a vr:nit Fecioara
fu{aria 9i Opalul, in care se afl{ paiatui
latliui Ceresc), el, locuie$te exact ilt
linia indigo. Adici foarte aproapae de
58

6S
1
€f,eu e aruc ad el.lu) Auegodurt
teur uac
alsa eJuf, 1dE ep 'tS rsaltl lstu Es alnq
€Jtr etunu? el13qa4ul uI? 'eJ?uun uud
'pllelqns lepJoqs tue
IJes
ulp ?un-4ul
'nruaurop ug a{n1ola ueu utrdord aP
rS umm.rd ?Pgutog ul elalsef,? ln.lollp
ep 'e18o1o4su ep Elsdncoard
pulgord
gulrollrtpp8ury
'f,s3Ja3
lplel
e4pf, 'lrue'ldns ulua8llelul erlpf,
5rac.ruolug puglEre'etuafq;nc puglEru
rS prpualn? Ilqelnlslput
rep '!l1nu
t?Iu Jolef, qllq?zlsasut 'p1uer a;eolnf,
o '1de; ep
!Pr1Pu1 alulctd luns
eJBf,
nJ InlJnqlu
'[nFnV'e4suou aP rcunu
nu is.alsiou e[eInoJI ulp lelnu e;dnse
u$ua1e Eerp qr
Es ErEI IeIIrul Es
ute-N
-
'EpunJs?
l-PS
Jserop dPur e;ec
ad'ro1 lruouelw'puauras
rualSeounral
eu qs tS uralSeounf, au qs
lJeP
plur'u; au oEtput elull ulp 1e3
'e1l1zod
-srp uJ er?olqJe4 15 rulqr 'EJsuelegns
aJels etunuu o EJIPUI
'eJ?o[nJ
eurnue o n-guad efuua;a:d :ulac prug t$
'alq{qusJe^ APtu
ap'nnEtqur?'Ielf,eJef,
un ep undsrp JIloBq qzealugtu$a^ul es
eJuf, nes unaurudut ?auoru3se p-ra;ard
eruf, aleuuosrad 9r ;nEtse qa tS -lnuayg
ap ilugdpls
31se lrolnf, ep
lnselsaurg
'uJnluS
lnr8au 'raltdnf nrlsuql?
'eguhtr lnSor
'snua1 alepJa^'uun'I lnqp
'a1a.reog e lnueqisC iulso^ 1runl
utp
rai qre-rqurl es e;m ul ellrolntr afluale
nc lfen:asqo
:gl€Pur?Joap' 1913 reop
undord p^ na 'qlenlutds e{n1ola tS a1a
-uu1d'uopr alulp utfula: ul purue^eg
'auIA aJ?f, ulp InFlsJ}S 3 eJ?Uuasap
o 'qlenlutds alelIluePI aP 1?llJ
-nraf, un !du; ap lsoJ u ',,1o31pu1 slullnlp
luns na, pxs? uP mlnualaud lnsundsgr
rf,eO''eJlezeurunpul ap adeo-lde leur
iS 1a1fn1ona
ur?f,s ad sns tuur qSa
1g1e
nr'qF ap rodu tS o8tput ap ttdo;de al lgc
n3
'ig11z1,r1pul 3 EFqFlds efnlora ap
15
arfcury u1'lqelSoy 1ru1cads
ul pugnlo^a
"irrofnc
'grn? u1 nsor tlnur 'PP11d
ap'ne'rlalon 13
p.l
1ar 'xds ap
$edn-coa'rd
airuol rar iapadrull pq^ aueos;ed taun
erne lrgzerlul lod aJe) Ilrolqz?.lel)
'plesranrun etSreua'eueld apun4pd
a.rec utrd ln)ol 'tnlndec 1n1a1Sa;r
ulp
"r{eqJ
'uJurseqss a1e1ad aP
000'I nt
Fsnlol
UIP EII?ue
arsr lry3lol^
q ep A
tS o8tput 3l ep I todu tS 'lnprlsu
n'r is 1rua1e
nf, ErnlgSal
gctu-ra1nd o
-'auaoug-tds e4ulp uufu p-Duae'ttrls?qp
?l ep
V;1n-la1a
nc q.rn193a1 o u1 apao;nd
as apun 'IepIoJIl €uoz ulp uJ{?I.{J
'lpnqs! ad'ap.rarr PI ap A'llrlqnl [4uar
'ftuquuu ad'prutut ad'nune-uequ8q ap
g 'le.rndrueru ad 'tcap) a{np ;o1tt8'laue
Jerara;l ef,?J es apun ed 'Inlnll1qtuo
erdnse-ap lunlls 'JoJ ap lrulual
n'l1uad
a8ue-rg
;leuelsrpe^s
rS eruqpulnu ad)
aruruud plEr
lS
xas ru1uad'nSor ul ap g
'Asl^?J ul are)a4 gptdur orlul 'ereoln3
arunue o ?Ie1saf,u salsll^lllu ap e[]ury
ul 'Eusure eJ{uqJ eJlulp eJsseIJ Ef,
prr{1pug8 tS mlnaqncrnc a1a1da;l $Rso'r
u?oul BJOJ

T9
Ednp '83 alsa luugodtul ltzglsu Pzeel
-uoJ Ipur nu lstu pr aleod '!Xstru? aJuS
'sltusuu.t1 u-s eSe',.1313uutrr,,
'sel1 ns e;e'-}
Jolar ealeltluuotfuu l€JIpuI s-s nu 'sI3
+;d rcur '(irexa ln^qoui
trtu ts)
lnuol^e
]gJoqop B aunue aun snds 3-s ltu nN
'qeppss
el 'JllltuIl un-Jlul etrelnuI lsoJ ne
rode p3 1e-ruuilil un-rlul asnp lsoJ ne Jol
alundn-q qJ 'la] u1'tluauruo tS '1e;adnlar
1SOJ 3 ';Orre11n 'P3 'los 3[ ap ]groqop
lso1 u
lnuoIAB
gr ltSata; 3 aJef, UIP
'alunsundsq; tS altrgqal1ul luuun nV
artSolorlse aleF)lel JUJ
rur-gs [r1Stur1
g.rasqdalSe '1du; ep 'eruf,
rop Jole) eJut.lop atrurcul aro ?^e19c nJ
esasrusueJl as ttu :nqS unrY'tuasenl
ll
?eete untz, u! 'al ep nrlS nu '.ruq 'ptua1
-srse tue pugr ueld il€ ulp
lnualatrd
nr
rsaulglul qru qs rsatnuStqo nu tS autu
e[ rue
l-nu
laslqo aq "'ululdalSu qut n51
.,ilnlnp
-uad "'nc ulp3rerul Es Fop Fe-N"
:pluili
leugFur s
tlqeqrgg .,ilFaid V,,
:ln13ipJ3^
lep uINt tS eau:pri1r1"iar Jeurudxa {uu-lni
'i
"llilotti esBl
3ls3 8
3SE3 'JO ',Vzr\E3 UI In[nr'usu
trE
pli?u
lrL{al
ad ;iF I EllE} uerd'q,tllladsa;
str€p Ei etjs 3'-i
{l:rap
'ea3e1rp1r.3} l"rEeau-
gun'i :1$al31jin$ alSA EA lllun
'31u8;A'3i+'I
.11t,,1:;..iise alft'.li l-llp 'g3 aJelrd it 91*.i1s
-F.iqi {i 3Fi rsri;'faq,J*A
1l-r:i1.1,
'ialfrcicj;:i.g
a: ;itl +n : $ 3.1 linll Eari8 it]
gi..{
c} :-''t'l ttl :}.J€
-'r
il I
{'.; !l:i }.5{;J A-It ntd 'Ait;.Fgt; i;rilt 3i+}ffiills-'l
1g-r.ieu.t
t-tli'*'!*,llgu Inia:! ad'lilri:'"
'ri:-itilFc;1eu
lsinq; :n13:) +I{E-rs}ux
iue";
';r;i:ii t*inXs:.}I eJils.?iil t'{ 'rr;,,iil
ltr:-lrii:11:
: ;., ilf '-;i,i. ';rl';S
I i ';i'! lin .i.
' '
Ir,1p ta3 $'J Ila-iir; lf; 1uqa"riu3.
i-ili-iu -
i;-l-Iiih
gs {fiI"iop €isv
;in-IEr.aF?}
sisa 3rc3
'g1ea; ulind
isur nus iiniil rurit *;ri* * algi n3 n'da$o-c
{Eirt 'o[o3e€d fetoa u1 rlege 'tu?Luo'I liiJn
Ira;rr algt 'psu5 uaundnse;d
"lnlnfecilq::a
rc uq{uatu aldeS ;o1ac ellllllrreJ ulp eun
rJru nluad 'alse^ o IJIU '686I EdnC
'srqtul Jep 'E13IA ul else elelsaf,e
InlJ
gr pug.ra8ns '..unfu?1,, lnlug^n]
rraual snds e-t es etfugg 'nazauutng
el ap aruntuEl o sJJaJul eur?w 'rnp1o1td
ugur8olo; 'rut8ed a"quud Psnpo-l1ul lso;
€ apun olole ellqtg slq)sep e 1oa.ld ug
iero^eu
nBa^s ElSe
ap'pfue:ads O'Pqp
o
PS
nueJoP nu nBS
nuele o nu ttf.lour Baulpnllgef, Juf,qtu
rf,rN "'rlueluuo
l?lquln n3 nu apun ad
'a.Iargd
Elp ep neJa IIU?urou '^!
-radsa.r rnlnuollu au{rede pr pugu{sns
'EleuorsJoluoc qSn o snp? IJ JP IIqeJ?
pr l.rodo.rae
e1 snds P-s l['lep luatuotu
un el'Jpr 'nulstxa nu eJn?trroldtp ttlulag
'elsel o ISIu 'arqS o t:ltu 'a1tz ep
IUV
'EA€uoJas 3p luupuetuor-1o1td
€.re rIatUaJ sleleJc 'InuoIAe
]PIJIL{l[IJ
esasry tS eaatu ag 'i*otrutpa;r ap druF
un oJrBJ sl ap esqJodsupl apun €lf,al
J
B[ ap aei]rolul as
lnfedtqrg
'[SoU
IITEiAI
e.idnseap lgJoilop lse{Iutrlo; Japeq}
un ap ilqJo^ e-s ,.g;aqll
edc-ing,, u1 pr
{a rnlge1 alSaisanod lt
aii{rlrp.J ap uartrsljd url
'ariu s^aigr qdng
'lo[ T?i
iP]:]
-trri3 e--s r$ leutq;il; e-s
'ls;.1;;ds s"b^'la {rtia}E-Ij
sJ?iirei; u1'l-!ituPei
€l 'FS?3e PAiiiji){l
';l1diutt: lstst"lrs
{{
uil
ill3ilq
11117'-1 :t
E-g 'E*;alE e;id'rr:t:
':11
g.: al:*.ds l:-r"tl t4i3f ia,I
!trp ^)! [t] !.r{i.='1
ri: 1e1dwg1t"l3
x?-S
St
i
;t
:I
I'
+i
e
a<
d
U
L!
li
il
n
u
p
I(
:
x
i
r
I
1
l
l""'.gElEEEFgS
KFHA-"E3EI}
*u{uppesF
eT
ueoutr eJoJnY-

aproape 20 de ani, rudele celor dispdruti
sd afle mdcar mormlntul fiilor lor, sd se
organizeze, omenegte, o ceremonie
funebrd, un serviciu religios.
Dtept care, am cerut un indiciu
asupra mormintului, pentru a fi gisit.
De cAteva ori s-a transmis cuvintul "bil-
ingv". Probabil ci pe piatrl sau la
intrarea in cimitir existi o inscripfie cu
caractere arabe 5i latine. A.poi; tot de
cAteva ori s-a sublirtial "intr-un cimitir
din Geddah..." Atat.
Pe inelul continuumului spafiu-timp,
prietenii no$tri de aer au reconstituit o
tragedie gi urmirile acesteia. Noud ne
au spus numai ceea ce era oPortun sI
stim. Ci cei gapte au pierit 5i cd oasele
lor se aflf, acolo unde se afl5. Departe de
gdmintul lor gi de lacrimile celor din
lutul cirora s-au ivit sd-Si implineascl o
karmS:
6.w!ea Stiintelur
@rulte
se suprapunea, de faPt, sPaimei de
moarte. Pind intr-o zi c?ndbunicul meu
Gawil5, maramure$ean - neao$, sper! -
mi-a dlruit o biblie veche, din secolul
trecut. intr-o seari am deschis-o 9i am
citit la intAmplare, unul din capitole. A
doua zi dimineata, PiecAnd insPre
redacfie, am glsit pe linia de tramvai o
cruciulild de botez. Am luat-o 9i am
pdstrat-o. Am ficut imediat relafia cu
lectura din seara anterioard gi am
in[eles, llri nici un fel de ambiguitate,
cd mi se lIcuse un semn. Am inceput sd
mI glndesc astfel la religie, flrd insl sI
mi preocupe pasiv. La scurt timp insd,
cumpirind o bucati de brinzi din
piat6, de la o [dranc6, am gisit lipit[ de
ea o altl cruciulitl de botez. Era,
neindoielnic, un semn! Deja incepusem
"Cuvioasa
sd am discutii
cu o bund pri-
etenl dea mea
despre faptul
cd nu sunt
botezatd. Mi se
pirea c5-mi
lipsegte ceva,
cd parci nu
sunt intreagd
ca fiin[E inte-
rioarS. $i, intr-o
zi, ea mi-a spus
direct: "Hai cE
te botezim noi
(ea
$i sotul ei),
vrei?". N-am
zis nu. $i uite
a$a, la 30
noiembrie
1984, numele
meu de botez,
pe lingl cel
din buletin a
fost cel de
Para-schiva di semn
de sirbdtoatea ei..."
Din rafiuni pe care nu le discut, dar pe
care probabil cd le presupuneti, eu nu
am tost botezatd dupi nagtere. Chiar
dacd s-ar fi flcuf asta, ar fi fost vorba, in
primul rtnd, de o op{iune, cici tatil meu
linea de ortodocai, iar mama de refor-
mati. Oricum, sAngele meu amestecat
se pare, pind la urm5, gi cu sAnge secui-
esc, gi cu slnge armenesc gi cu oarece
slnge eweiesc, dupl cum mi-au doved-
it-o unele cdutEri ale strdmo$ilor imi rl5
o ereditate speeialS, consonantd cu
fiin{a mea interioard.
Am trlit aili de zile cu o, blnuiesc,
inoculati frici de biserici; o teamd care
62
,LI

I
:
:-
.g
elelqr.unf o sl ]so1 tu? retqf, tS 4oder to,r
ge lrfurrs uru 'qluuotldarxa eJ?zlllqou
o pdnp 'alSalud pur aJ uaeJ ul 'E11nur
""rd
;qnrtlodturp
'ne Er UllV
'5r8.laua
ap rfeprr tuns qf, 3u91d as'Ilufl
vJTe Suns
IIrtseralsJ}xu
'uaarpuv'El?zeloq ntz rvl
ea3 'aullu ap Elq 'ea;a1nd tS ealso8e-tp
rS ulrur lvlgra e-tS ea luluf,oJ pr rsapugF
'f,u1 o aps lausosl efe; u1 sep letu 'aJeur
laf,
rnlnezsulunc nBS snstl In[ zaseJp?
Errr Erup rulqr nus lpuSrqo pour u; Fo-l
qur
la
relrlJol gc ru1uad tS ta earuolqqJqs
?re pJ n.lluad r?C eruIPeureluI
un reop Elsp HSB ap lsoJ e ro}tznqlq)
lnlutds
n?s sa eJ?o lIqJoA e{Lu uutlt-Id
nc ?J?es ul prep elsa tzq1ss tS und o-nu
arec ad earuqaJlul
'rou p8u91o-ltJutts ue
?^rqrs€r?d essol^n3 ed 'unq pl plauns
urp ErnplEf, ?ra Inl ?af,o^ ulp srnplgS
1punuu tue oJu) ap
tnlsqJEq
nf, aJlqro^
=uo] o^u rue 'gqfnls ?[ ep affolgtrun
uJrultunp sJolul lu?-tu pugc
'lnuFlp nf, er?f,
-runulof, ap rrlelar laun luEllo^zap utgdo
tutu lcap
tS 1u1ozt rcur u{nd alsa 'Bueoll
EII? es alus ul
lnJol
I)91 'BSu ctz ps zc
'gJueuozat nf, rcIu lellqo ep na Eo-t ptu
urSe3 sernsqugl4tr uP
Ie
?Ireof,t ?l t?tuool
'-16'ullqrs?J?d tasuol^nc uaJeolgqJqs
1dz1 ap tira qruaslq ul qf,tulwnp
)np qtu ps sltusu?Jl €-s ltu aJ?3 ul
uieas It93 cle
r8tu3o1 e3 aO 'e^Iqls?r?d
rasuotan3 tS a.leut IeJ Inlnezeuung
'snsrl rn1 1rrun11nru ruu tS aleugurnl
o Jst sulJdu ure 'pselu ES.IeoluX 'Iz
r$Baere ul qsul 'e;eo1ltn ?f,Iulrlrnp ulqe
olnlqI u? €eJluoiuod
"Exunu o BJe If,PJ
erlur 1n1nd tuu nN 'glueslq e4gJ snp
ue-tu 'psuu:1 u1 'tS salaful tu? If,unl\"
'ngs pllqourolne ul aurur g8ugl ad'1nl
€14 ? elatu nlan lnug
'E?trs^elar ure)tz
t-gs'gzrtd;ns o lnls ule 'atllas.ta1ui
o ]ssJaAPJl
{UE eJS} UI lnluatuOtll
UI
]lsxg
'snp ru?-tu tS uetuturnp lluaa y
'.,la.nuetuod o
RI IS EJuasIq
3[ EJlununp
al-n6, :ltqslJs^ul ESul uJa lnsundspu
'aunngEn; ul zeJlusf,uol EIrr
gs nar8
ap
ln]sap
eurlr lu-qf, tS aunl aP gutld
naJaru alse- tuslunruoc utld ug Sr-rry ad
i?zaloq u-tu 'uoJII I 1n1oa.id
'qo;ed ta'lgr
p
lutse3
seJllsgugtu ap sqJo^ alsa - uaul
sCUaSrq El
Jep 'Eluaslq el laflqo ap cnp
qur gr tuualuruu Il ldeJ ap 'uiuapundsg-t
rl ng ,,'aJluaurod
o EJ lS
gltJeslq ?l
qrrurunp al-no 'ElIJesIq 3l a1-n9,, :ese
eapundsp.t as nu tueqa{ul ec lueJo}Ipul
'1ruo1nfe tuellf,Itos r-rS pualqo;d aurnuu
o edn.roaid EI I
'lsrlse ulp nalu
Inua]a
-ud nr Jluntuol PS ?Iolau llltuts ure
'EJ?as o-4ul 1ua)ar 'q;eogung 'artuSan
ralualsrxa ueunISuatuIP '1n;oraP
else ue pr '.lo11|ugs tS .lo1t.ra8u1 p1Juds
rS elsa Jae ap uatunl 9) 'If,te zalele)
E^
qs uer Se rcg3 'qlpnq
ESul nN 'p8un1
rusr 1SOJ ? ?aJaJnpoJlul g) aleod
'lueIuoru
ad urautlredu a1 ?loJpf, eaura-Il tS
BeleJel)os ul
lor
un ernf u n;1uad qrtpu
'FulAIp eunlsltu oeJA n3 '{unlona ;o1ar
pzeJ ul'nus pnlutds tS.tglgsap au ? rul
-uad alauuld a1p ad uracnp 3u ms 'If,Iu
turuel pr par3 'qltuSan ufualslxa u1p
,reop qlu"anres o aJSe qlsealugrupd eleur
gr
Ftdey
au$ nl parS'a)Itusor rlErdarp
rs.tutp.ro taun e 'auta.tdns lafua8tlalul
elualsrxa ul alrEl nl gsul perO 'pllu
-loqeg pluurqce;d o tS psul nN :PSBoIf,
-urpoJJ 'loAIqJe gJF] 'llua^3p lrrv
lnrfuds FlseJB
ua;euPSa-lr
ui rarpuv Inlnlug}s lnlor lsoJ e erus
arls as :.lo1p1durg1ul atrse nu gf, ;n8t5
"aletu taualaud
191e1
gdnp 'eaarpuv
u?oul SJOJ

,:1t i:a.s rirl i,,iii.,'',,,. i]e r.$rlr! i;:';5::ii s,'r-
;ltii:,;l;l!:i.r. :;;-I li-ir::.4 i:lnli-,t *.* jcs. l*.rtl
ji.ri,i"ar i,r: clrrlrr;'iir.;a:'r: rliri it'ltr {:ii lttri.lga
p*.rah:ili {s 5ii :rlirl;l inic;r"rr*i-ii. Fi';"lir
':r:
iiiry:*;c p:.:v:;i*1;.-i si :;t i:u priei*:,*ul ::rrstu
,-iil, al:,' i -'. ,ti ': , i '.::j ':.p;l i1!,':,- t l'l
1, i::11 L ::'; tlr :1 "i :,
:,.... 1 f.j; {'ltt ?lrl :
fur,:rii':ai ,3'*.i*:it
i.r{: aiii'f {im $5 vi ie
._ri:' )r,- =,i, r., ,.ft
:'l lj I lrsl VC"l:,: tlt
!:*rr$tiiixi* disrtrurr s.if trivel, *r'i de-'fiin{e
cu o eitF qnisi*ne etec6t aceea de Shid
spir-iru':I ,1 *-lj
-oi
pentru cX a.'e?bl5
{:*rTiun;rjRi'q s-a petre**"t cSnci se v*rhe:l
{ir'" I992i r}.r u ga-ur5 neagr5 in forrna
crucii $frlntuhli Andrei, car:e s-ar fi f{}r-
mat in ceruri 6i p* cAnil
-se erniteail $i fel
de fei d.* presu;.:uneri *illntifrce si chi*r
psr:ritX+-gtiin1ific': ro:f*ritoare la apar-ifla
afesr*i,-.
{"'e rie fcarte rrulte c}ri mi -q-a ilSspuns
priritr-un siLli de defii:lgii. Mi s-a si;*s
#.$e: "Erlergia este un rnod indirect de
infiltrar* ?ri unir,ners,;l vosiru. Tu ai
numai c indispr:ei{re trecdtoare ! Este
vorba cJe o vnintd de inifiere ! Ni*te
fiinfe vor veni cu o nav5, iar'nigte indi-
viei vqr incerca sX le opreasc5. Tr.r nu
minfi !' Gdse$te o idee acceptabil5! Or
sd te contacteze. Din toti s-a hotdrAt ci
tu esti aleasl in inifiere ! Dimineata si
te lipseoti de mAncare $i in general. in
tine este o umbrd ! Fiinta ta initiald s-a
dus. ESti evoluati ! Vei opera cu infor-
matii de la noi la voi".
Dupi aceasta am intrebat dacd nu
cumva energia cu care suntem prelu-
crafi sau, md rog, transformati, distruge
constitutia uman5. Rispunsul a fost
acesta: "Nu o distruge. O modificl ! Nu
are loc un transfer, ci o armonizare !"
Am mai intrebat apoi, cdci nu eram
chiar in necunogtinf[ de cauzd, -
cuno$team opinia despre mesajul
O.Z.N. al grupului de Joncfiune
64
) :
.. . i-: .J'1,....C
..r.fi. ij,r_r
'^, . t-.. ,,,
t,:,
:r.:,..,' '
.' :{ r:'t:.r..
.:.;i ,::'il r-r ii-ri:"r.h:i.;,1 rei**.1:i. iii :;r-;; s;.itii.'r.
"lli:v*l* Fui.;;r;1.:i Ii-)e p* l-li'1aivA.
lvll!"r:iirrr,,:; a st:;'i ncll+ I 3?fi{: d* r*rn3:ti
g:rnl nir;eii,{i:;,:ii **.;i {*tl*:.
'irei}uie
$;i
;1-i ;$i * !i
liLv:?.r cju! 1".
irrnli'i:. l':;: e nl-l c*ni!tl'*{.: i. l-:: *sej,,:1
ti"3"H." Ft+js*iltst it vre*-lr*e li:i i* r"'r',:!sta
AFJ{E1iP, renagter*a spiritualS, nr. S
7, am sd nCItee p* $cui"t rlespre ce
enr-lll:,.i *l-* i.e v+l-h a.
;.: ;'i'r;r;l rat.,i, i-ts:')-',.1i:'
,:)t
-'r it'l:{ *tj
cX i'Irn.ictul este dec*nectat de la
{-i.rcuitul d e'lelediflzitlne l-lnisersa}5,
drei-r1 {ja.re, {,:ea lnal r**re parte a
omenirii nu i$i realizeazd programun ei
r*al, $au ?1 r*atrizeaed ?n lnr:d def*rs*at.
Slentru ea prl;:r*ta s[ g:cald fi ree*nec-
i.at$, rnesag,":ril urt*:' lumi s*.eperi*are
iii*-rse az5 $ &ili{rn* in"rE$tur5, \,rt {r:.!:':je
.l$l de ar;i, p* S ptr*:t*t*" lle fa3;t, in plan-
ui nun:erotaii*i *xf*rne $€ trn.t*r"ai: *zt
5S rie plan*l"e din piarrul f*rmai extemi.
Pe pianeta noastr5, s* irat*as5 itsllpra
unei configuratii care trebuie sf, fie acor-
dat5 in urm5torii 7 ani, in cel pu{in 72 de
f-6ri. Actualmente, EI se 4fl6 in Sansfer
in cel pufin 13 [5ri, Practlc" cste vorba
de schirnbarea nivelului unei anurnite
fo{e de care noi dispunem. Se pare ci
in urmltorii 5 ani, semnltura externd
care este legatl la circuitul fiintelor
superioare gi care functioneazl asupra
tirilor din Est Si din America de Nord $i
de Sud va fi deplasati. Partea cea mai
elevatl (petele albe din auri sunt un
indiciu de spiritualizare) va fi nun-lero-
tat5, partea cea mai imperioasi (acolo
unde cramponarea de materie $i de
planul material este acerbl) va fi disper-
sati. Prin urrnare, cei ce sunt destinati a
fi numerotafi vor trebui si o faci in
urmitoarea perioadi. Se vor inseria

59
rf,rs rS) olof,B elSaIE4 at tarfelndod esur
olsa effC
..1
era(Iur n[nl4l, i
eqlr?Ev
else eJ 'lrac
'Jolwnglgr- netu Inln
-1lrlds apnsundsg; rS alugqal1ul lultJns
zelou qs PJJalul IoA 'elunuElrn Je)
ES
'1s1su1 gs 'qa4ul gs 'luaJeJ 'slf,ap lue-Iu
'BWTBEV rnplug^nc e 'plecrldxa alp grEJ
'?a;IuarreJ ep gl?1ltut 'aJ?uun uld
_'uq)runtuof,
?[ turuelar gs tS e;ululal ep u{nd teur
ws
Untu
rctu uJntruJalll nf,;olefua8uul
lcund uraund
ES ?lsu nr t$ 'unro1 a1lu
uud rS aSunfu eleod as sunf,s? lnle8ag
ul rf,qJ
(El?r?lf,ep
pl.ruod o '1du; ep
'elsa o[oJ? 'ueur ururdo gdnp ':up 'leqlJ
uud apun4gd as eqyuEv ul 'nazautunq
n] 'gleuolf cun; 'ulsa.ldxa Iu-alJ
'Asyel IBur trFur a{e1ar o-4ug '.lo1a1a8ar
ur.rd 'yS 1len1ola teu 'Iunq lutu luns
qf, nqued I
tou ad ta acapnf au ES amq
-ar1 af, aq 'gfu;u.tdns ep toltualugurgd
sseJpe e1 alSe.rr; 'g;etfl1snf aunlsttu
o n) nezeuulno ep $eurupsul 'rrfuupe
gqeqo.rd'LqSou rrSourp4s JSaIE{ pc a;ed
as apun oloce tnlnlugurqd elel?lunrqtu
'uI
; epun 'sunJSE
lnlu8ag
'1du; ap
'aisa eqpe8y'rfe{tutau ruluad 'pnrs a4
i
aura$ ?tuilp u1 arluale R[nu rctu ]o]
Ep es
I et ap rS €ql;u8v alsa aJ 'neCI
'qrnleralrt uIp
EJniBJalr[
eJeJ E] '.lolqsalod 'eSu tz t-qs
gJ 'ad tJ'rnuqn: lruo]ne
ad nu JSaInuEq
1
'alerpd urq
1 nlnluuotluzuas lnuwas
qns InloJ'el€qurgtis
ul ugtuor Inun
elrzt^ gzealela; uzuEe6l SJSIAaJ 'luarag
'lurras un lulrlqnd u-s -
SndO
-
Inl
-n1nu{uoc
IB
erepe^ ap lrund ulp Elual
-srsuof, arferllqnd o-rlul 686I
gdnp 'trap
'aJso)u1 ruur 'rS Inl BJnlu;elll ul apsllg
Berrrl l
o-lnrql y 'u{nd
llqro^ B-s Iou el
'spqurgqs ms utprsEv ardsag 'sundsp.t
un ?aJ3Jo es r[ nu elalu JollJqqaJ]ul
'lglu JeoO'eqlre8y eaJrtunuap.'1f,exe
lau 'n?s Inlug^nJ
ea;pdu lol Ful lJqslu
-nuoJ roun
lndurq
uI 'autaJl ?IuqF ul
,,i oEJ?l n) paJJ
aJeJ rrl
63qu"lBY,,
'elelrpal o ]rua^ap u ea rflnur nrluad
'VAOOH a;dsap lg3
'sltusuerl
lsoJ
s-rru eJBf, pfesaur '1du; ap 'guuruasu; ae
aqS salaful s aurf, rug 'tueJe4 a;et uud
aluelr.rrue^e Jolu?Iu
leleIJJnzeJ ls3f,e ulp
salaful s-s 1gl rS salafug nu fgc nqS n51
'aca:lad as ac
lol ap neznra^e ep luelsgns else qruou
clur p{urqSuof, JorqJ e apnd;oc ul rEoP
eJeJ JoA as apunlfuradg 'eaunrsueulp
equrqf,s a1 gs adacul uA Ie ap. gdnro
es eJ?t eAeN'eunlfru u3 tSut.ldnc g Jo^
rluqnur ec rluuruesep luns e) ra3 'alqt
-a^ rue^ep rorr a1e.rcde aleun 19)ul leJls?
'arru;a1nd ap tue4xa g Jo^ allun{utad6
'166I elrquollo-elrqualdas ug lndaru;
u clla8.laua tnlnurur8o.ld ue;uc;qcu1
'rus rrJolpluJn uI uJalxe lnlugulpd
ad rualugrugd ap auuollltu L e)Jn
ueoul BJoJ

$.afiea Stiinfelnr
(Dculte
am insistat). Mi . s-a rePetat:
"European5"" Albi, probabil, degi, avAnd
in vedere cd Europa nu prea exista pe
vremea Atlantidei... Care este numdrul
locuitorilor Agarthei ? "E o iaini", mi s-a
subliniat. Care este organizarea socialS
? La aceastd intrebare nu mi s-a
rdspuns ceva coerent. Care este misi-
unea acestor oameni ? "Sd salveze
ornenirea de la pieire !" Omenirea este
amenintatd ? "'Dat'. Ce dezastru o
ameninfd ? "O imensl inundafie". Din
cer sau de pe PImAnt
? "Un violent
cutretnur". Probabil ci ample migcdri
seismice vor provoca inundatii'..
RomAnia va fi supusi acestor dezastre ?
"Nu, RomAnia este protejatd de Maica
Domnului". CAnd este posibil si se pro-
ducl un eventual cataclism ? "ln 1994-
1995 !" Aici am repetat intrebarea 9i mi-
a fost repetat rdspunsul. Apoi am contin-
uat, ca sd zic aga, Precum
Toma
Necredinciosul: t'oi suntefi din Asartha
? "Nu !" Am intrebat asta, c5ci, cred cu
tdrie in posibila gi reala, actuala cornuni-
care telepaticd intre cei din Agartha 9i
noi. Precum probabil este 9i corectd o
realitate h comunicdrii dintre agarthieni
' gi entitifile astrale, care, se pot afla in
relafie mentalS, cu to[i locuitorii
Galaxiei. $i cu noi, 9i cu agarthienii, 9i
cu cei de pe Hoova, care ns'au vizitat si
nevizileazd.
Avind binuielile mele, am mai Pus 9i
alt.l intrebiri. Cum ar fi aceea referi-
toare la definirea celei dea patra dimen-
siuni. Rispunsul a fost destul de alambi-
cat. Con$tiinfa astral5 rni-a vorbit despre
bio-energie ca despre un hotar gi, proba-
bil, o DIMENSIUNE. In fond, este Per-
fect posibil ca bio-energta sd constituie
nu numai o cale, ci 5i un relativ spafiu, o
lurne locuiti de cei cu care, se vede
bine, comunicdm. Extracorporalitatea 9i
66
dematerializarea in teleportare, ceea ce
tiranii nogtri numesc hultdnie, pot fi -
9i
asa trebuie si fie ! - tocmai pltrunderea
intr-o a patra dirnensiune, aceea a unui
cAmp energetic altrninteri polarizat. Aici
md opresc, cici intuitiile mele ii pot face
sd zimbeascd pe fizicienii avizafi.
Revenind la'anul unui posibil cata-
clism, putern face apel gi la astrologie 9i
la astronornie. In ianuarie 1995 planeta
Pluto, a distrugerii gi regenerlrii, intri
in Sdgetdtor, zodie justifiarI, asta dupl
ce" in decernbrie tr994; Jupiter a intrat 9i
el in aceastd zodie, de domiciliu, de fapt.
E un cer prost, favorabil violentelor'fi2-
ice gi naturale. Tocmai de aceea se luptl
probabil agarthienii cu congtiintele tot
mai ingropate in rnllul rnoral al acestor
vremuri. Ceea ce inseamn[, asa cum
gnndesc eu, cI destinul, fie el gi acela
colectiv, nu este chiar implacabil. Cd
DEPINDE DE NOMe ornenire.
Sau mf,car de o Parte din noi, de
evolufia spirituali a celor aflafi in
,.*urid pirte de lume. in DREP-
TUNGHIUL CARPATIC. DesPre care,
dacl ni se va ingidui, vom vorbi
altddati.
Cine vindecd
din astral ?
in uara trecutd, probabil din exces de
efort, am reu$it sd mE imbolnivesc. Rdu

$.xrtBa $fttnfrlnr
(Hculfr
doar, a inceput sd se transforrne intr-o
groazn\cd crizE renald. Care se arnplifi-
ca, se amplifica. Nu aveam Pe cine
cherna. Singura persoanl cu care am
reugit, la un moment dat, sd vorbesc, m-
a refu:zat.ln disperare - gi nu Stiu de ce
tocmai abia atunci - m-am mgat lui lisus
sd rn5 facd bine. Dupd ore $i ore de
chin, vreau sd v[ spun cX nici nu gtir.l
cAnd am adorrnlt. M-am trezit refXcutd a
doua ei la prinz ! Firul telefonului pe
care, in cnzd il trisesem peste radiator
era sec[ionat de c61dur5, dar NU SE
iNrAHapusn NIIvllC. Nu se aprins-
ese, nu arsese nirnic" Eu erarn
sdnf,toasl 9i in tonus ! $i-atunci am
infeles cd Iisus se rnilostivise de mine 9i
mi-am gi amintit de o altd intimplare
cAnd prietenii din astral au vegheat
asupra rnea.
il
intr-c seari, am luat lum6narea gi am
pus-o intr-un opail pe o masd din
mahon, in sufragerie. Am plecat la cul-
care, dupd ce mi-am ficut rugdciunea.
Noaptea, ca niciodat5, am dormit tun;
nu rn-am trezit deloc. Dimineatd, cAnd
arn intrai in sufragerie, am rlmas stupe-
fiatI. Masa era arsd pe o bund porfiune,
macratneul la fel, dar opaiful unde il
lSsasern gi, ceea ce este mai important
NT] MIROSEA DE FEL A ARS ! SC
putea aprinde toatd casa, Putea fi un
incendiu serios, in somnul meu puteam
s-o p5{esc ai eu, rnai mult sau maipufin,
gi, uite cd nu se int&mplase nimic din
triate astea. Cineva, cine altul sau al1ii
decAt bunele endffili astrale, bunul lisus
stinsese focul. Nici micar un rniros de
fum nu puteam distinge !
Ce pdcat cd nu Puteam fi, la modul
nostru plmAntesc, alituri de ei ! Ce
plcat ci doar ei ne sunt cu adevdrat pri-
eteni ! Dar ce bine cd in'tr-o lume in
care se duEmlnegte gi se minte tot mai
68
abitir, ei ne vegheazS, ne ajuti din
astra-l. CAt pot, cAt le este ingdduit, pen-
tru a nu ne distorsiona cu mult karrna.
l)espre intAmplirile similare, in care
ajutorul divin a fost prompt gi efectiv, v5
voi vorbi data viitoare.
"Rflsu' - pletlstl',
e doar un vis,
lr(l vls"""
Desprinse din planul fizic,
dezincarnate, spiritele con-
tinuS sI viziLeze fogtii pri-
eten!, rudele, locurile unde
au trlit ultima existen[I.
Ele vin-chemate sau chiar
nectriernate, uneori sesizezi
cX se a{15 in preajrna la, alie-
ori ele vegheazl din astral,
fdr6 a inten'eni. Prezenfa lor se face
simtitd uneori c&lt se poate de elocvent,
de pildE prin obiecte trAntite sau
deplasate sau chiar prin acfiuni asupra
rnediumului. O mlngAiere sau o sca-
toalcd, cel mai des un curent de aer, o
mireasmd pldcutl - iat[ doar citeva din
manifestdrile spiritelor in planul fizic.
MI aflam in vizitd Ia o pictoriti care
locuiegte in apropierea casei lui Sorin
Dumitrescu. F5ceam, ca sE eic aga, un
schimb de experien[e mediumnice.
Spre incheierea gedinfei, vdd cI rni se
comunic6: "RAsu'- plinsu' e doar un vis
/ Un vis..." intleb: "Poftim?". cdci eu
dialogam cu spiritul meu protector.
Versul s-a repetat. $i-i spun pictoritei:
"Uite, a venit Nichita!" lrJu m-am mirat,
cdci mi-am irnaginat cI el se indreaptl
cdtre Sorin Dumitrescu gi-n drum ne-a
intilnit pe noi, pe aceeagi frecvenf5.

69
tulEJl eu ?s wa^s rou rurpsruel
InoN
sl
Eryd pEO 'erqde 'lerpaapu nl 'uralnd au
'oroneu u1 'uSu FurnN
'1un1r.lrds ?n[o^e
urelnd uSe murn11 'aurq
l?rap arE aluod
eu nu ruepeJf,ul e rS tFrqnr ?aJuJnslsureJ
EJ errguryr apadurtl tunolro JeO i
pf,sua
-urldurg es ES nezauung eu-EJS?eJaJ
rS plldrug ?A es nu ue
EJ el?od "rugrrror
e4{rl ?elrqnr r$ ea;apaJJu} r?r pnpe
Es
'pos?eun ou ps
Aruetu atrse ?a Er eluod
'gsle} lBuolluolu! alsa e{a;o.rd -
1e.l1se
urp rrueleud apat S{:J ?s IS
-
Ec alsod
.,iqrel
ug urg4s Enf
aul1. :rr.rgiuruarue e 'adeoJdu glrsasqo
'ee.relada; else zarurlqns E^ Es rseJop
ef, BaeO 'l[nur l"ru Jslr4) 'a1uod 'rS
eoqlod runrsed ruJgls ualnd rB ell"lgzlf,
c;d ;ef irolpll
ap 6:e1 raseu Jsesolo;
nu ela3unugu4f 'rJEsrunluos urp E4s3o
-^sauwnp n4uad Su1ralas urp Fr JnFiS
'.,g-re| ug ul94s 8nf auvr arunt ui
"'gJolosu! aJeuJaan8 o g eA'1nu;arrnd
o3npuo) B"& trlu i{puilt{
'tre}urprsap duq
un s
eA Nsc
"'geui ur tsr os Blue^ils{r€iJ
'f;66l al?Jeur ug atra8ai auIA "', 'tcde l$
'..$ol ulp u"raan8 un
S
?A'ruetr!iN,, :lso]
e gnsundggg 'asnpuoo EA aiunue eur]
'eaae ffiroa u-raanF op
IaJ ar u:aseqaqllg
gJ lsa3rrlrl:e ru"r1 "r$rrpa;d enalgr atrsad
?ep reui we a151r1ou lur-npx.irojsgg
'stluapl
lscg e psundsq-r
'gngtr:radsa.r a1lem;caui SnJeJ uls tJo
a:!g;) ap xJs 'ffi3 alr-lo ul
ieei elp p"latd
rG ercn gtsawn"rd pug* '"4se rS E
aleod
reu: erl$a"ulrrno"t e3 ;egr - iuq{ rdrtruar
u^ as lnErI aSsad ap ei.oploi4l 'ciwIt{JS ul
'eiue^lrsEIe"l; ur ailalqord
iea;
porrJ ul
U
"rsA
p3 'e"eed os
Isrxrqs
gugd 'nun3e pugd
.refi 'oeel
ln;onqurJn
r{r 'urn}uo 'neg
'gCIe tr.lnrre
1n-unf
u1 i
puVJ 'suxueruo
ie
pnlprlds
irl&uar
'uri1esrua1
[noN
'rgr,ape
-4rrl
l{reAap
e^ e{ugurog
I ep qr 'a:ed
as 'lS "eq nes p11du; roA es 'rarugurog
trniolrr^ ap sodo.td u 'Futg rut{puns
npp?S m1 alnfayo.rd pcup luqe4ul {ue ne
pugr snds ?-s flu ar 'qppd ep '?3 'llrpl
lnJoln^
ardsap ?^af, algr rsa$qpqdurg
q^ Es Ilepluq 'r11r1od aturqrarJ
gpeouad o-rlul rueluns qJ nrlued
'J?znuru rS e-ru teSompug
r$ e-ru 'a1Sa:t; 'aJ eae3 ..i lrulJf,gl
aJeJ nN" :ersardxa nJ flep o nu lese;p?
?-s ru 'Eug1d gJ gtu-npuszq^ '[eJlsg
natu
lnualeFd'gpgd
eCI 'rurp4s n4uad
lsnuuul
un_-rlulp pugruor ?qlull iufgrru;
g Je al?4su alrlg1nua urnr rS uc 'pquf.ro;
aU 'qlsnlal eg 'a;urulrdxa o-.r1ug gurl
ps aprfuur.roJur EJ qlup o nu luldurgiug
mtu eS 'lansap ;oSn alsa '[EOSup 'uatu
-rallsalu rS ;eq3 'eprlss .rolafurg
IB
'lep
-nrc uoeun '1n[uqur11 a;dsap sna;d wru
'Pe;surudxe a;dsap ?AeJ elgr unre t$
,.i
slnle ulol el roN
i lgrs€p
un g ra^ n;, :e$e nap leunb e
trg
'lpurap
IBur la
ap asnds rola]
[nuo1 u! r^af, psul
r$ 'apaduig rS ldruo.rd lsoJ e
lnsundsgg
'(,.uaunllry,,
leugurgldps lnulze8pru
ul
lrupde ne ugJxunuro) atrso3c 'durn urlnd
n"rSuad 'V'N) "Elrrqni gis?ooe u11sns
9s rS muriuo3 qs
SrnpEEu; alsa rurl grsp
'nou urp ';upe$u 'leqaJluX ulu-[ 'luJlsu
ulp u.rolpipnui n) llnsuo3 Eur
ps
ErEJ
.Frlsso^eaulunp
sr srolur .l:$J,lf
,_",
1€,1rrl ne nr, ep*z'lerlse roup qlnffi**
e1pp et nuozes a:)Lro rrt
IS
'gru: nu 'LiO
"llugduu €-s ilLr a"ier arlorpa"rel o i6 qne;
d g#ffi& eEg
esEK"ESs 8ue$ auktr
'aXurusrul
1$an
alrnitap Elseelurura
rS-gs r-roaun aleld el aleuJeJulzep
.rolair"rrdg "'"ruqed un qf,seauJo!f,
rutu qs sarnp as Ef, lrqeqord
'a-ra1$eir
ap Inl vnw erg'llJn{riel ur?-ru sJses
usoul eJoJ

6. afr ea $tttntelur
@ cultt
1
I
i
I
I
I
I
traiul si si ne mlncim mdlaiul acum 9i
aici. intr-o Romlnie cdtre care regele
lumii privegte, aldturi de supugii sdi, din
subterana Shimbala. Ce hotiirAre va lua
in ceea ce ne privegte, in intAlnirea sa
magnificd cu Dumnezeu, vom vedea.
Dar vI repefi ASIA DEPINDE $I DE
NOMdci lupta care se dd este veche
de cind lumea;nu intre partide, nu intre
clase, nu intre etnii, ci, firi dubii,
iNrnB BINE SI RAU. incerc sd evit
tonul $i textul moralintor gi de aceeavd
lansez o singuri invita{ie: fiti buni, fiti
toleranfi ! Cici binele cheami binele.
Iar rlul...
QEOE
70

NW
vffiry;,
'[l
7tt
'!,,:_
2
(,' ,I
(r
t\
ffil
w
n
\e
(rc saupq{ats'
IV-,,aP.tr
a s a
7a lut4S
r,S
Trup
aapy,,
1
SIRIuuulaJaT
RLfrRW
,*wo,

Magpa
+ r ard,tarea unor fenomene
I
suprafiregti, neobignuite, deseori
I am vorbit de forfe enigmatice. In
treacit, am pomenit cuvAntul. magie $i
am consemnat gi o definifie. Dar tocmai
fiindcl scopul studiului de fati este
adincirea acelei doctrine a forfelor
ascunse, care rezidi in Natur5, siliti
suntem a reveni asupra lor cu mai
depline deslusiri. E vorba de unele
insugiri ale oamenilor care constituie
domeniul Magiei, insugiri care, degi
extraordinare, sunt supuse nu mai pufin
marilor legi ale Naturii,
Ce este Magia? Magia face parte din
ocultism, qtiinfa infelepciunii.
Doctorul Encausse (Papus) face dis-
tincfiune intre "gtiinfa" teoreticl a
magiStilor gi "Arta" magiei, a acelor care
o aplici 1).
Ca gtiinfi, ea implicd cunogtinfa unor
anumite principii fdrd de care arta
aplicirii devine periculoasi pentru oper-
ator.
H. CoEneille-Agrippa, 2) define$te
magia, ca o "facultate care are o foarte
mare putere,"plini de miStere foarte
lnalte, care inchide in ea o adincd
cuno$tint5 a lucrurilor celor mai secrete
a naturii 1or, a puterii, a calitifli, a sub-
stanfei, a efectelor, etc".
Profesorul Karl Du PreltaxeazS magia
drept fizica de dincolo.
Dupd Lancelin: "magia are ca obiect
dominatia forfelor umalle sau naturale,
inci necunoscute Stiintei normale, pe
calea voinfei asupra dinamizatd. Aceasti
voinfd supra-intIritS, poate fi dirijatl in
bine sau in rdu", de aceea Guaita zice cd
"magul dispune de forfa pe care o
cunoagte pe cAnd vrljitorul abuzeazd de
72
rora Inoan
ceea ce nu cunoagte".
Eliphas Levy ne spune c[ "magia e
gtiinfa tradifonald a secretelor Naturei,
care ne vine de la Magi". El o definegte
ca artA spre a produce efecte frr{, cauze,
fiindcS, pentru profani, cauzele sunt
inimaginabile" In mijlocul acestei gtiinfe,
adeptul se afld investit cu un fel de
autotputernicie relativl si poati ac[iona
'supraomenegte
in a$a fel incit si treacl
peste putinta obisnuitd a oamenilor".
"A $ti, a indrdzni, a voi gi a ticea;"ar fi
marile principii. A se abtine de la unele
-fapte,
insemneazd a putea de doud ori.
Numai acela poate poseda voluptalea
iubirii care a biruit iubirea voluptdfii.
Femeia te inldnfuie prin dorinfele tale,
fii stipAn pe dorinfele tale si vei inldntui
femeia. Dar magistrului, pornit pe calea
mare, ii este interzis amorul 3)".
Eliphas Levy mai zice c6 "magia e
cunogtinla legilor secrete gi particulare
ale Naturii, care produc forfele ascunse,
magnetii fie naturali, fie artificiali, care
pot exista in afarl de lumea metalicd.
Cu un cuvlnt este $tiinta magnetismului
I

€/,
ap
ES?d Ietu r-nu JolalJoJ saund?ultuop
3[ sunfe s arus Inta3 'arl] 3p snserd
IBru estz 'auaruouay alatu elnpo;d e ap
ltqudec
auhap 'rulueJ lsels pugllo^zep
'p1ue;rdsu 'ru1u;ll mun e.ldnse gfurol ap
JS4ueJUO3 luaJnJ rnun UeJalrtul4 uljd
'Elleur
ruru pal purg u3o1 'uJluuntpel\
rS e11ncg 'e8otr :al?uJous.rdns ;o1r
-;e1nd ea:au{qo ru1uad luns rlof,s re{
'selxe ep aJels '.,(g Ef,rursor uJurgSuor
'atezoalode ep
Iel
un eJ 'au{qo gluod
ES aruJ uud '.rollSnpulq p
..rurlepun),,
Iatu'plaJf,as er8.laua ul 1u1de.l1
aulued lunu1u elnunuu rS aurs ap apraf
ap 'alelrJel ap 'runroq8nJ ap 'a;egnspt
ap rnlnulr.r e a;r8unla;d ap rS rarfu.l
-rdsa; u a;eu{a.t ap 'ln1nd:or ap r{rzod
elrtunue rS g:lqseuur6 ap r{n.raxa'alerp
nes unlsod ap 'gluauqsqu ap 'le,qtle) ep
gJun o E8ugt ad 'ue1nd-,,?Jlusry,, alsef,u
rutuad lnldapy
'lro
Z/I t ep tllqlorul
ad.reS' un-.r1ur.rd lezr loqurs,,
rurlp p uny,,
lyrrnu ar8;aua ep'Jg un aca;1 'eurunsng
lsaf,p uud '.,8u{unsns,,
}utueq) '1o3 qn1
un uepal ? peJf, rrSnpulq 'eJV ru€ urn:)
'q^npqur u1- rupurds ra;rS
1ruoua1ur
u1
'elallg,
rS prrqrsd agu.r8alal ul-rd lrurud
IS lpp ap'ullS ap 'a{ullnal ep 'rolrurgur
erJrzodurr ur.ld'rtpoepur^ ap'rnlnloJ
ea;luedgls ap '[oJluoJ g;q; r.lqrSrur ap
'aiapa^-eluruul ep
flftpcey npp 'etuplul
a.rer runrfJunJ alrrunue aJef,arJ ne
a4uar aldeS alac quepul uuoal qdnq
'rr.rgurds
ta;rS
1nqn1
urp (lnuerpul e)w
,,eJ)eeJ,,)
aJluaJ ellntU r3[u nus [nun rJqlur
u n:1uad gc11ce.ld erpolqpqgr rS g8unl
o aJef, rJeru ruru .lo1ua1nd uatau{qg
'.ewrqrnw ulp rgte^ altarqo
ep sele mur rS alJerqo elp ep rodu ruas
Ie^
aJ'qsna.ld rpru aJ ul aJ urp 'gs;ua1S
a lndarur e1 l-ropqro peluruul elSelr
as eeurEeurr pugrn3 'ledncoa.ld ag nu
qs 'pnlurds rS uleo
lpulgr ES
qrluor urp
rr earupqqr gnrd qs ernqe4 nN 'l)erqo
afff,eg nr elnutru rcun u{nd
1ar
eSe 4s
re1'rn{lo pugzrqtuJ 'aluruJ ad pug; ad
rnd a1 lS rJalsaup allalnrsounJ Joleueos
-.tad ap eplSod rf.rpc ap'uosuf,s ep lglul
reur a1c1Sa^ras 'l?l1slp
U
nu
ES sf, alul
-rJnf,sqorues nes JrJeunlul ul e1-gzeaSu
'duq ap ExBJnp rSuaace ur.rS pro rsaaare
EI v ere)alJ-uI Ezualueul;adxg
'.,rulunPur
aJSe a)
?ape^ rel :euq u1 ara.qad as lrnuSrqoau
BAaJ pf, Bn.lesqo ren 'puuF aJrJo ep
IluarerJ 1oF
e ep ufuqnd rc qlsp 'elnurur
?^e]gt gdnq 'qdualSu
rS rrqf,o eprqJuJ
1a1un;; ap.l-npuguJeezeJ'p1dee:p
sugtu nf,
1au$
'a;ucaJeo lcarqo un BL,
:1nu{qo ap;oSn reur rS eluuos;ad ar8eul
ap pu.r8 nldurs r?ru
lef,
rS lnurud g .re
eulauroqc,tsd (g 'qqord arrard EdnO
nEJ uI nes aurq ul urpro urp
uJ BJJnI 1od a.ter 'ela^Jsl rS alelurds nr
pfuerle o pasapp
Ernlqlu as af.ro.; elsaJp
El9) ?zeanluaJJB '(7 ;alzog
lnJollo(l
'Jolap?rJruO e aJurSrtu usuor8rpo;d
EurruJelep rS .lolruuurlnsnu ?JJuoJ
guqSarr se{unl gzearg)g9ul rnl ptug^n]
rS udo;ng qJare4nJ 'lnJrtue.lg at1a4 'uSy
'ruo urp eln^nga qraro.rd e apqeder;ep
tuelnf, uud eunuapolol nu aluzrleualeur
'eddr.r8y gdnp'ale.lluetuoJ r.rrpug8
rS alullSounc :zaurqf,
InJosoel
razJ
-8uoy gdnp 'a1u1derp ap frurs lsndeg
qdnp 'glnunue aruaJugs iru1seo.lo7 qdnp
'pefpuga.l efupa;r nr pleunardur ufuron
'snsll gdnp 'aurs ul glnlosqu uf urpa;r
luro u; plsrxa a.lur
llSelaUns rolrJe
-1nd ea;ecrlde alsa ur8uur 'lerunzet u1
'.lo1a1du;
rS .lopapr a1rin1
-.roda uud luJpug plnleuns ?uolf,rl elsa
lrrruru urp e^al eJeJ aJEf, uluron 1da.rp
e18eur alSaugep lsnlnro rolrurs l[e u3
'..asdapad
a;dsu e1 aundxa eu ?e ep eznqs
V
'Elulour au 'B4nau uiloJ e ug 'psJelrun
{p1@)
:u1atru111gf nawv

"
Auroralnoan
Iisus a zis citre discipoli ci nu e nimic
ascuns ce nu trebuie descoperit sau nu
ar putea sd iasd la lumin5, marcind la
aceasta atAtea forfe invizibile sau
secrete.
Multe. din forte erau cunoscute
.invifafilor vremurilor. Aceste puteri
latente le vedem gi astdzi apirlrid spo-
radic. Marii misionari, trimigii cerului le
aveau ca dar al Domnului, insl acei
c5lugI{i yogi le dobindesc prin practi-
cile lor 7).
in afarl de puterile acestea extraor-
dinare ce apar la suPraoameni, fie Pe
cale divin5, fie pe cale a*ificial5, se nasc
indivizi cu anumite capacitd{i, care pun
pe s6nduri
pe toti invdtatii zilei' Unii din
acestia le neag5, dar nici orbul pe vapor
nu vede farul, dar farui existi 9i eArnta-
ciul se orienteazd dupi df;insul, spunea
un gAnditor.
tndividul care s-a nf,scut cu supradoze
de facultdli psihice, poate fi un favolzat
al Naturii" in uittut"u legii Karmice' $i la
el ca pi cel devenit in cursul vielii, avem
dea fice cu o modificare de polamzare'
o desneutrahzare a armoniei forfelor din
om, care are ca urrnare ca aceste forfe
74
si fie supuse unei acfiuni centrifuge'
Oamenii de geniu imPun semenilor
aceea ce ei vid gi sunt crezufi Prin
entuziasm sau prin simpatie. Acbgtia
sunt mediumii cuvintului divin'
(Eliphas Le"y).
Pe cind la Yogi, la sfinti (unii
adevlra[i mediumi), exPansiunea
fortelor se manifesti in bine, - prin vin-
aeixri de boall bun5oar6, - alti indivizi o
intiebuint eaz6 in rf,u, cri vrlji si
farmece, ceea ce constituie magia
neagrf, a acelora care gi-au transmis-o
prin mogternire. Am vdzut cd o azvirlire
de fluide rele a acestora poate produce
efecte vltlmdtoare aProaPelui'
Blestemele, anatemele, afuriseniile
ating pe celvlzat, dac[ el nu este sub o
protectie tare, dar in Cartea Ursitei
lriitoute se va inscrie gi nelegiuirea
aruncdtorului ca "un picat mai mare
decit omorul".
in provocarea efectelor de magie
avefiL adesea a face cu felurite formule
gi ritualuri ad-hoc, ceea ce ne duce la
Magia Ceremoniald care va face obiec-
tul Capitolului urmltor.
I
t
l
I
I
I
legile cunoscute nou[ ale spatiului Si
Sr*it.ti"i
gi vedem astfel iniltarea in
ier, distrugerea gi refacerea obiectelor
sau materializatea lor in alt loc, in vir-
tutea legilor cunoscute acelor initiati'
Ceea ce pentru chimistul modern e o
imposibilitate, poate fi pentru initiatul
.,"ihilor doctrinb un joc usor'de fo4e.
Daci la aceste metodice proceduri de
dobAndiri de forte. se asociazi misiuni
de sus, atunci "minunile" devin cu
adevdrat transcendentale. Dar magului
nu-i este ingdduit a se l[uda cu dAnsele'
Magia cerernoniali
aci facem o comparafie intre
fortele omului 9i ale animalu-
lui, glsim cd aceasta a fost
mult mai bine lnzestrat, sub raportul
organelor, in lupta pentru existen{5'
Omul nu are nici din{i si road6, nici
col{i sd sfigie, nici ghiare s[ contrabal-
anseze pe ale fiarei ee l-ar ataea.
lnferioritatea aceasta trebuie sf, fi {ost
prima cauzd, care a indemnat pe onn si
caute a inventa unelte 9i sisteme de
aplrare gi de lupt5, apoi sl le industrial-
i)eze, iibutind astfel si produc[ alte
forfe, sf, le acumuleze, sI le stator-

sz
ep elunu?J gzeeJr6q o€u erleJnluru ?l
ea:a8unfu pupr ad'lFolC ap alun8nurur
rrndlgls n) gpztloqurrs lS urlusnral
ul snsrl rnl saJBJlur nJ g.ln1q8a1
uI nwJgt ruur qsnd lsoJ ? aJB] '(Z
srsl rafra2 eeJeouo ur rrJntreN rualSuua.l
3 eee)B erurr{3aA ul ruEtJBruau
'ar8r1a.r ?nou ul lnrarl nu roUJotEqrES
el? alep aleun
IS
pugd 'lnusiuerlsrll3
rpugdsg.r 1n1nd u-s rurtsp elrqre^
e1 a;eldupe o prEJ
IS
arlrzue{ ErpJ nN
'rnptuo
IIrS lllql$qqca;;ad
Jolruoal
insuas
ur 'alu"roure alde; ul ap n
-.rau{qe p'rerualsolrur
Ie'mlaurq [quetu
-llues e^qln} 9s Eln?f, er?J 'alelerf,os
o eur^ap ple8edo.rd nou er8r1a; 'Eseol
'nqau g.rn8au o-Jlul lgJap 'asasJolur
as er?J el'l{opl ape^ letu nu 'ppfuuzg
1u le.rgdurl 'JosolrJ nrpeu 'uarlnf un
aru] ul 'laurog uerupuoJ qdnp gg1
1 rrue
u1 ad elalglds asesuudnr a;er plnurlJp
-dars ale aluraua8 ap.rplugurq{ ul
'.,dIuPeselu
ap elurnelsoJ rS els^les lsoJ nu
pugc 'arBue relJolsl alaug e1 atelnd ap
alrsdll eduorde .rep ';o1nulfrug ap a.lun1
-Juus aler?qr ug a.rnd udnd tuur n?s llnru
. rsru elelJesuo) n?Je rnl alrrdnuu4
.."'solsuq3 llue^ 3 pusJ
uSe leureqr ?-s rup 'alupul ruru lptu nJ
trqsFe u 'ursruPBslJqS Izglss
pruuarp as
af, ?eaf,, :EJsoruryo slJts
u tu u4snSny
InlugJS 'rolprpf rorntnl rlfe{rur a;tu;
lqsrxe s Euntuof, rS p1u:oru at8rla; g
'ezanlo^e
ES uelnd JoA aleur8op t?unN
'eleunu
ppuod r€Jef,
lru?uruas
gpuoJ aruc uud
'mlueululsol mlnp? lrynderu; ?l uoJlN
1r1odo41141 eleJ?IN eaJw -.,ueJruaruuo
nr gl?po lgJep ?lsrxa 3 ep ule)ul
uA nu 'grreurn EJrqsu ep pug up11ag"
'rueuruo
15 eplpplp a4ug pqpSal
ep JseAJes eJ?f, rJnloqurs .rolsice
ea;eldupu rS ea.lrcqurln 'p^rlf,? ea1;ud
luns aJu) alrrnlsn]rr qzeaSrfq-rqurg
leu er8rlag 'Jelsrtu ur elrnlp^ur uas
opu 'asndnsa;d nes e[?ar JolrJup^epe
ele '(I rolunloqturs rS -lo1au8op ea1u1
-lFiol a 1ura1a
Inlug^n3 'rsa;a3
IndrJ
nf, eJruauro e{ulp e;n1g8a1 alSe,'..a-lu8
-rlar,,
Inlsaulet q ap 'er8qa; plug^n3
'-lopl8qe:
rS
;olafurpa;r
Inrpe]
u; 'ra alafroy gugdqls
rS alSeounc ealnd e uluad trJnlsN
elelerlas ezepunJoJde gs lslnpf, ne
'.ro1 rrlodnsrp nf, guneJdu4 rueruuoe:dns
rlSary'qleroos elsroru rnpgnodo-rd e
ap rS urnoa;d aunl epsur r|1u ad efprug
e ap surf,Jss l?urnse nu-lS rS lnl? nB
aJef, rrueuruo ur.rd .ro1a;uodod lS ;o1asu.l
IruelrsJul
lS e;n1uu gdnp prrun ul 1el[o^
-zep ?-s a;er ar8qa; ap lndaouJ un uJg
'emqrr1e r+r ea;a1nd nr glqg8al
ut llipsradns ap aurrflnru o e1 rS - rn1
-nlopl u'a.rrndrqrul Erslueu{pru ruru sef,
- ursrSpa; e1 nundurl ap snp ne1 'alrq
-ecrldxaul alupfurueuu rS ap;nlurol
^p
-lurlJd rnprrro le.udsur s aJ?c ueleoJeJ
'luuosred nlnSuurfgra u Elurruou e;dns
a;a1nd o ur-rd srulr1 lpoap psugp qdnp
'e nu arlqlpq ug alSarol
l-ereJ 1nfuo13
IJIN
'!u?uSnp rtolrfg;A roun rrrErf,
-n1a;d '!1|augrlEq ?er?rrun e er?J urof,?
J?rqf, '€eu?olu emqr4u rrJr{v al? rJnl
-nud elFur urp JB?qlgs
1n:5au'Izglsu
ep
?np ul
Eugd Er
pqel 'a;uo1p8rf,n eru{oru
urrd r{aur
lnrrJ
ele1 el ES n?s elal?ru
-pe rS tluatueo E]seatzgl
gs 'lnlugurpd
aJnueJlnJ as
ES ?aJEI a:ul 'aralnd eale
ezeunqul
ES ernqe.g go
IJ'lrqsepug
arade
1gs
ualnd ptu ?^ nu m[ rolugru
Iruf,nl
gc 'a1|1.rudu cl ep qJuI 'llnuuq ?
Inwo
'tr.tn1u11 a1u a|.to; ap rnlncof efe; u1
'aza4spd el qs lS qrsueJru
----
-------aflnr@ rqa{4t# or+*D

rora Inoan
inmulfeasci cu miile gi zecile de mii, in
cimpiile lui; boii sd fie incircati de
grdsime, nici dauni nici pierdere..."
conchizAnd ci "fericit e poporul cdruia ii
merge astfel $i al cirui Dumnezeu e
Iehovah". Iisus pune mai mult5 gteutate
pe ingrijirea sufletului, prin cunogtinfe
gi acte de caritate "de care nu trebuie si
otie stAnga ce face dreapta", iar pe
Iehovah ii declari Dumnezeu Tatdl al
intregii omeniri.
TrecAnd la Talmud, intiLlnim "binecu-
vAntarea Sinagogii" contra
necredinciogilor, intocmitl de Rabbi
Samuel Hakkaton din Yabna, care nu e
in realitate decAt o afurisenie, in special
la adresa Cregtinismului niscind 3).
Talmud-ul prescrie gi el undeva: "Nu
afurisiti niciodatl cu douf, mlini, ca sd
vi rimiie intotd'eauna una cu care sI
iertati gi si binecuvintati 4)""
Iati o poruncd care, dacl exist5 la alte
neamuri si religii, ar forma o punte de
apropiere intre acestea qi adeptii lui
Israel, exclaml un' scriitor.
Ca religie nou venitl dupl multe
altele, Christianismul nu putea totusi sI
nu se influenfeze de Judaism in mijlocul
clruia igi fdcuse aparifia, nici de for-
mulele care sunt,comune tuturor religi-
ilor. Evreii adorau pe Dumnezeul unic -
degi ei, din motive politice, il denumeau
al lui Israel - iar Iisus nu venise si strice
legea ci s-o indrepteze, s-o completeze.
Iisus nu e un rdzvritit pe terenul
politic, cum au voit sil considere evreii;
implrdfia lui nu era din lumea aceea iar
ispititorilor le rdspunde in mod lapidar:
"dati Cesarului ce este al Cesarului".
Iisus a triit prea putin pentru a-gi
desivirsi opera in amlnuntele ei,
nuc inverzite pe care citegte Preotul
moliftele de Rusalii. Anul nou era pe la
Septembrie cind semnul Balanfei
marcheazd echinocliul de toamni, cam
pe la serbarea inllfErii Crucii iar data de
25 Decembrie era serbatl la Druizi, ca
gi in toati cealalti pigAnitate, in vederea
solstitiului de iarnd. Biserica cregtini o
adoptl in secolul al lV-lea ca zi de
nagtere a lui Christos. Prin fixarea ei, se
contrabalansa slrbitoarea cultului
pIgtn. Multe sunt formele care au tre
cut din vechile religii la cregtinism.
lauda, mullumirea gi cererea, pe care
le intilnim in Psalmii lui David, sunt sin-
tetizate in verseful angelic
"M5rire intru cei de sus gi lui
Dumnezeu gi pe p5mAnt pace, intre
oameni bund voire".
Daci Domnutre este mai presus de
orice laude, vai cit[ nevoie este ca
bunS-voirea sd domneasci intre oameni!
Nu indestul se.poate repeta omului-
modern un precept, pe care se sprijinl
relatiunile sociale si insisi pacea lumii.
Pus in legdturf, cu Cerul, Imnul de
laude al Domnului, cautE si aminteascd
cregtinului blinde[ea moravurilor pe
Lare nu prea o gisirn nici in invdfiturile
mozaice, nici in preceptele Talmudului.
Moise, sau aceia care au scris legea
atribuiti lui, preconizeazd, rizbunarea.
Deuteronomul e plin de verseturi,
denotind cruzimea care se intiplrea
poporului ales de el.
Iisus vorbegLe din iontri sI trans-
forme'legea intr-o dogml de iubire
des5visitl a aproapelui, prescriind sd
iubesti chiar pe vrljma$i. Moise infil-
treazd mereu in spiritul poporului s5u
dragostea pentru bunurile pdmnnteqti,
iar David in Psairnul 144 cere ca
'grinarele lui Israel sI lie pline, dind
tot felul de bucate, oile sI se
76

tz
? guqSeJf, uls1e5 'rru;e1nd 'ar?ru 'gllJf,s
-uus ?qtu{ ul gutueesug Suur
Flqg^n3
'ara8uqu ap alrund
eelgle n? aleiuruotua;eJ rS apnloq
-urrs aJ ap rS aqp laptw
eF nt tat8{a.t
elrrnpef,ord rS alaldarerd pun-4pda;1ug
as urnr errldxa e ru1uad llgqels ep Pre
Ftusrtaler?d
'pspplo rrun ap f,eJ es af,
Jolurqasoap.alafaug luns
pelsef,e tuu3
"
'Qerrq,hd rS ap4su apnuuld ug gugd
-ro1 ufuangur pug:odsuerl ' (g roltl?l
-ueuala
Epuetuo) IS IpqPN
s affoluarf,
rualnd u-rdnse ?JAeusIu aleod
1n8u61
'(g et5utu uAeJ euIS uJ aJe lnllnf,
tun]
crd sol311a-r Fllm
uud plrfugs a ude61
'ropfugs eputu e seunutru rup 'auu;ord
alaueos-red n4uad ueununu e ?I8u141,,
-
'ngs pruauop
ap Eu$ Es arnqal eseot8ua; elautq)o(l
rS ecqnade;a;'ur8olotstC'lntusnauuaH
'?rurqJ[V'?rurouo-r1sy'ut8o1o.l1sy
'gfuqrlS ap Intuo
uun?eptotul lsoJ u
p4spuur qr unds csog rS uofup;e3
_
'e1q,{sd
1nuu1d
ad tS lutltul tlStg,rgsap Euru er
JuJeprsuoo a
1a
pa1 Joluetu..Jopldlcuud,,
rurqf, lr^ulod gzeannl
la
pug3 't3a1 .lo1
-sef,e
,,rezalurs,, 1p1qod gzeando a[s.r1ss
.ropEal saurnl ug aratftut utrd
lnuetc
-6eu nus
1ru1st8ul4tr
'lnl roprarerf,'lrqrs
-acce
lrun8urs'1uua1eur
pueld u! rctunu
rep 'a1de; ap xalduof, un nf, tunf,?
euorlce aleod tze ap IIUnI lnsalafu;
'ur
lntrue^?s
ilqrnlur pnlrrrds urpJo ap
lS g aleod aJer e.radac;ad 'alerpatur rnl
ruadac;ad ernspru ad lgrap ercnl aluod
nu 'epnlurds alafutgS u1 1uu-rou8l slse
grsp (tusultuop lntuslleua]eur
ep gl€J
ErluoJruue ru€J IUnJs Elluelap 'aJlur
-nuap
Hssarp ug4sgd qs Br)
,,[nlugJs,,
ad rsap,rfu:aprsu;tJ'tti:''JJ13ifi3:
IalulFS.
ele arutuetuale olalup gpasod
aJeJ ruolqlac.rao 1|ol
'u;epotu suas ul
'rfurfrur ap
{lporos
g trod ?qSare - atuapotu elafunS
pnpxe nu ar?J - aJullSoun) Jolrrp{u
uaunrlou e1 'asualur Mnls uud ltuaa;ed
nu 'arFrlar acrJo ep ra ag 'tftupqr;dau
ruetuuo qSece pcug '.,rfugs, uf, raf,rqo
ap alSa:gura;d rg ugrruatuo aJ€J ad etaru
a;1u1 {nra.rt IJ tod rol
ls
pfun ap
1n1a;
ap a1r{n1;11 ur.ld 'ale)'tzrttput e,r{gr
3a1e as rn1 r{dape erlrrrq 'r1u.loru rS r1u
-nlurds
drSrgngsap uuaurso rlol ad ea;r
u alSaSna.r nu
lnusrurlSa;3
rJru JsO
'E?lqasoap Ie ealelttunlutds ut.ld
ler1
all?l
-ole) ap alSaqasoap as rnl erlaq8uela
iquupuuxalu-ocar8 ulJosolg ul lrnJJSur
'p;eouadns gfua8rlalur o eJSa uuol
'larEursc
Inl p
^ele
'snsrl rnl
1e rrululod rS rquuul nasusJ
'lnes elul rctu asasry ar gdnp mlnutuoq
1u" 1o1.sody 'snsrl rn[ ?alJuour pdnp
]pa^ap 'le^ud nes
FBd
tS plslaq8uurrg
uuol uud InJEJ u-s 'rou ttlStpue8edo.td
rS*alsr8eur r.rnlqfgnul JolrqJa^ rrldapu
arlul ElenlueJoe ruur grnlp8al etulJd
'.ropSuru.rn rS
.rolqodrcsrp purf,rps uI ?lseaf,? pugugurgJ
alln16:qa1ug$ RayED

rezewat in Calendarul ei un loc celor
trei magi, prirnii cregtini 8) - care,
condu$i Ce steaua ior infldciratd, sim-
bolul Otiintei
gi al pu,terii lor transceden-
tale au adus ?nchinSciune pruncului de
secole anunfat ca ldes:ia. tr)estlnul ina!
intruchipeazl, prin acegti r,:agi riin
diferite finutilri, *r,tagiul ce]ti" hei rase
(rr;gie. gal'ieni. n*-rd:d) ;dus :'asei aihe
care de aiei inainte, crrna sd pcart* facia
civilieatir::
C&nd cei trei &,{agi ajunseser5 in
Beihieem gi nl' sc temeau cX o sd fie
ingeiaii - spuile ljfrern Sirianul, Stiinta
ocutrtd care i-a condus, a luminat, poate,
ochii lor spre aceastd sdricdcioas5 sin-
gurltate gi, pe-<te formele terestre. ei
intrevdzurS, un rnoment, splendorile
CuvAntului intrupat. Ei aduceau la
leagdnul Copilului divin damri simbol-
ice: tdm*ie, oniagiu oferit Divinitltii;
mir, parfumul care conservX corpul,
onoarea, adusf, umanitdtii lui nepieri-
toare, gi aur, sernnul regaiitltii, pe care
o descoperea in viitorul Lui. $i alunci
continul Efrem urmitoarea vorbire se
schimbd intre FeciciaraMana 9i trimigii
0rientuluii
"Ce facefi voi, ie Ace Ea, nobili streini?
Ce mAnd v-a adus aici din palaturile
Aurorei la aceastd slrdcdcioasd
cocioabS? Pentru ce aceste bogate
daruri la picioareie unui copil necunos-
cut, cel mai slrac Cin noii nlscuti ai lui
Israel?
- "Fii binecuvAntatd, rhspunserd magii.
(J! Fecioard care ai dat fiinf5 acestui
prunc, cdci noi vedem in El pe Regele
viitorului.
- "Vai mie! relud Maica Divini, care
rege a fost vreodatd osAndit sd n-aibd
drept leag5n decAt cAteva paie uitate de
pd,z.itorii cdrnilelor Siriei? Unde ar fi
tronul gi coroana acestui copil?
78
rora Inoan
Spunetimi din care semne ghiciti voi
mirirea lui?
Iar magii rispunser5:
- "Nai giim sigur cI sufletul acestui
prunc vir:e din r:eruri! Sui; acest smerit
acoperig st5 fiul []umneee:,:lui vegnic. El
a vcii s5 se nascd sdrac cu slibiciunile
n*ilor nEsc*fi $i s-a cobor3t ai*i pentiu a
m*ngiia pe i:*i s5r:rci 5i a elibera pe cei
ahijduiii. Ilar intr-c zi tcl! pi;ternicii
P5m*ntu!*i ','or prosterna la picicareie
iui n:AnCria rliaderne! gi
':r:r
mdriurisi
iltl i;li: eeel:-ea l-ui
- "il+irrilii+r, spuse Ea, sp*neti-:rii cine
vd desc*pert ar:este rnari lucruri? V-au
aplrut voud ingerii Ceiui Frea inait pe
rnun{i inriepirtaii, de unde Scarele igi
incepe cursa?
"Mam5 neintrecutS" - rispunser5
sfinfii cdlStori - noi am vdn$ lucind pe
ceruri o stea. pe care nici o privire ome-
neascl n-a zdrit-o inc5, 6i am auzit o
voce care ne-a umplut inima de bucurie"
Arn ascultat de aceast5 voce gi steaua
ne-a mdrturisit drumu1 care trebuia s5-l
urrndm: semnele pe care le dd Cel
vegnic nu ingealS niciodatd.
"A! zise Fecioara, pdnli-vd si repetafi
cuvintele voastre in aceastl nenr;rocitd
[arE! Ierusalimu] a pierdut libertatea lui;
<iacd rlutdciosul Irod, care ne
guverneazS, ar auzi vorbindu-se de un
rege care s-a nSscut, ar lua sabia pentru
a tlia acest sldbuf fir, inainte ca el si
infloreascd!
- "N-ai nici o teami, binecuvintati
intre femei - rdspunserd cu o majestate
supraomeneascl rnesagerii Orientului;
acest Irod va c6dea sub mina lui
Dumnezeu gi Fiul'I'5u se va ridica de
asupra tuturor mdrimilor Plmintului +i
va funda o Implrdfie eternd, cdreia
viitorii regi nu vor fi decAt servitorii ei.
Fiti Si voi binecuvXnta{i, rispunse, cu

6/
rnl Indro]
rsnsul 1usl19]ul g rs-s lunf,
rS eJ l?ruf,olul 'llqwnu 'llqtqdld 'llqpp
'alsrnJul tSn ut.ld ppun4gd gs 'pdu ed
prede
ES lrunl?
ualnd p4su Inl plqn0
'.,rnlna, uaJelqnpap u1 'tt|aduad ellntu
uud 'guttred gs BInqerS lnie{tu1
'e1z
ep teazrul?d ap tsod un eturn amr qdnP
'der ed pdu no lgoeu ad
Purdo4s laod
alaJslu ad urapan' (roputtred ea"lrugdpls)
eleroru 15 (6 ectzg aqo.rd rolaryreJlp
saiaudsns qdng 'ruaflltrl
[e
f,sarolgqrqs
lnlJs ?re lnzeloq tualdt8g e-I
?uletu
ap tS Pqq
aP asnusllu4
aiuuafg.rnrau ep ee;ergtrnd ezrloqiuts
u nrluad lnf,sPu Inlnou urn8 gde nt Ppn
as rS alaurnu qp as tsJed ?l tS tS-la6 11
'(6Inlntoard 4u1d aP tS;ffiur ad
ap "ro1$oerd
apuntcq8ru ap qlrfffidgBra
uruoureJeJ'areo1gE;aueJue elJntrlglu
rS glurqrod nr qle8al ?ra rnlaEue$

.,ElugJs,,
ude ug senpunJn) elpul ul
'aepuur iluoruaJeo ellulnuu nJ nee)R;
as r$alu ep F{uues o ap tS lnlnllrgsqg
ap as:eotEqa; alaur8op u1 nundurrl ap
lnm;1 nu tnpdror alunlplgds'arlssou
apunr8a; ul lgrap Esualul l€ur Unu
u-ra e:npifb apun oloJ? 'P)tztJ quat8tq
" ep ro^eu ur neaundlul es ap.rn1919ds
nes epunrfnlqy'gup$an :nd aunrle^out
o elsa leluoillaja) trse)? 9f, ueepl nJ
g{uuuosrp ul ea;pd te 'aslo111 nr g.lrgpEa1
ul leutuasuoJ '..2410q,, lnlug^nc
'?el,unl
Fqwru
? leupsap'1€I1F!
un rSg:er euruesap u ruluad'rolln1ugu
'eqdry sl ep aul^
"nelJ6,
intug^n3
'a;Pfaa1g,P
-saAA-tul35 gerldxa ulns'..a:atf1u1
ul Inlezaloq,
qqu;8ap ptu IJ ',.lnlnllN"
ede utp
Fq?dEJS,,
els?af,? uud a8alalug
e 1JV!',.9d3
Ulp lnlln]uglu,,
e asIotrAI
'InpsJe^Iufl
eruo8ourso3 eSflplug eu u nrlued -tonzt
rselace ?l neJro nc qdePu as eslolN
' 'll;luauro
1a{n1ola
eaPr
ad r-rolqg8a.ld 1so1 nu ltnlnurstull$a;r
Insuas
ul lrolPunrpul lso] n?-u grep
eteJ 'lllle tS nIIernV-JJelN 'auoJsll3
'uol?ld 'u"lo8e1f6 'el?JJoS ul
UosoUJ
rS er crun lnezeuun6
ad autq aP eSu
101 lnlsounr ne Ia i(tunp1-ur1es) eqpng
'az;-Euog'eslofi{'u?qe.tqv'naqd'lg
'nJJseoJoZ'sarure11'ltlod'euSt.ty
'ruu5 ra ne-s-nletueqr '18ep
IIqJa_A
'..P1e1dsP.t
a.re plde; aJIJO,, :1nq.larro.td lulua^ul
u
1n31n1
'trtspdsr alsrp^ap€ 'tuntfrua.t
ul Jol pp tS glusrallun ?Iuoture Ef,Irls
eref, ef,llouJ qlroJ o Ezseraua8
qu4ud
eJrro q3 qJsplsuol '[ssJaAIuI InJqllll{Ja
tgrep
gzeq1,;'le ?a^e pupndau ude61
'rol
lnluolpqrps
ap rodu reru,-althpgrodo-td
e{ndrcur.ld pdnp'tnln8eul ee1e1t1e1
-uau ulp esnpxa luns 'a:ugut ap
lruop
rS uupugur 'lntcudel 'lslo8o lnsaJalul
'lrlqnl altS-ryaqsaP rcur
rala) ?JnlEfpirul :olluelu?o gzvezgJgq
Es Brnqa4 a.ruf, ele3v ad elnps e nqued
'3un1urrup zl sao"lnd nu tS ar4rpdap utp
lnz1^ ns lglulp Ie) aJe3 '.1o1t3e141 tauo
-ueu selurcul lradsar nJ LuEuILpul aN
.
.'..eJls?o^ aleluruuoru u1 aldalSapa.t
E^ Es a8;aul ea 'sulls 11e-1
ug8eal
rnJEc lu
'InlnJolIIA 1e
a8a; lsare '1sos
rol aseolrolE alundurtl pugl tS qrlseol
e.rdnsu-ap elJ Es Inln-le3 ?ef,ud 'lf,al
ap ttfara Intrn4 ESBI ES lnrg1 E Eul^lp
enoJ EJ
p4sso^ eeJe334 ul Iunl rfaundg
'alu1;pdapu1 IsIu 19r ap.ln8ealaur ad
Enou ?alsel {eugu-rag
'a-l1ssol elllnul^
JSaJOUUI apun olo33 E3-IeotruleJ E^
gs 'unoo1 eJsece a.ldsug Tznqlg) e-A eJef,
'ua15 rsetace qt ald '[1a1or4 n) Eluees
o€p lezFo^PJ
3-A nezautuno q) pE^ IlEl
'ElrJPIAtr-?aJd sJuol3ad ')saJef, sgjns un
nr6) rula{rlyq$ wpng

Inoan
Material. (portife) unde multime mare de
Inilierea implici dobindirea gi altor neputinciogi agteaptii tulburarea apei de
multe transcedentale cunogtinfe, dar cdtre ingeri, ca nurnai un bolnav odatd
Ioan Botezdtorul introduce din Egipt in pe an, din acea mulfime si poat]i fi dus
Palestina numai ritualul ceremonial, la scdlddtoare, spre a se face s5n5tos.
lisind restul invlfdturilor in sarcina lui Ziua turburdni nu este cunoscutil celor
Iisus pe care il recunoagte mai mare ce agteaptii gi nici servitori nu au ei spre
decit dlnsul. a-i ajuta.
Unii comentatori ai Bibliei citeazd ca o
vedere in deplrtare, urmdtoarele
cuvinte ale Profetului Zaharia:
"in acea zi (venirea pe pimint a lui
Christ), se va deschide un "iaror penlru
casa lui David gi pentru locuitorii
Ierusalimului, pentru picat gi pentru
necurd[enie", Cap. XIII, Versetul I),
corespunzind cu verseful din Cap. XWI
a lui Ieremia, care a fost tradus: 'Jehova
este speranfa lui Israil". Cuvintul hebra-
ic "mkvh", are intr-adevlr doul
intelesuri; Speranfd, dar gi Cisternl de
api, cdea ce in sens talmudic, este drept
curititor de picate 10).
In Palestina, inainte de apari;ia lui
Iisus, practicau ritualul Botezului
Essenienii, o sectE palestiniani. Evreii
au cdutat si inldture ideea de botez, toc-
mai fiinlcd ei intraserl adinc in dogma
cregtini. Odatd cu botezul se genJral-
izeazd gi uzul sflnfirii apelor. fuhiazna
reamintegte apa lustrald magnetizatA a
inifiafilor in care se stingea un cirbune
aprins. Unele ape devin vindecitoare,
vibratoare, in sens magic 11).
in comuna Criqciatic de la granila
Poloniei este o biserici ridicati dea-
supra unui izvor flcdtor de minuni gi
tdmiduitor de bolnavi.
Medicina dezbrd,cati de factorul
vibrant, magnetizant, factorul credinfei
gi al cerului, face un pas ihapoi.
in Evanghelia a 5-a a lui Ioan se
vorbegte de scdlddtoarea de la
Bethezda, cu cele cinci "pridvoare"
80
Evanghelistul ilustreazl inerfia
omenirii in care in loc si reacfioneze cu
cele cinci simturi ce i le-a hdrdzit
Dumnezeu, preferl o speranf5 deSarti
cu care se hrinegte ani dupi ani. Pilda
ne infEfigeazl puterea insuflatE de Iisus
revirstndu-se asupra bolnavului,
lucrind printr-o forfi magneticd sau
prin sugestiune. 11).
Magnetism, sugestiune, sunt "daruri"
puse la dispozifia omenirii gi in special a
intelectualului, de care el in si nu fuce
uz, fiind prea infumurat pentru a ieSi din
calea ce i-a trasat gtiinfa oficialE.
"increderea in sine este prima
condilie a pistririi sintrtdtii: regula
traiului e a doua. Magnetizarea, suges-
tia gi ruglciunea au timiduit boli, pe
care gtiinfa profani lea crezut nevinde
cabile Si totuSi justitia omeneasci n-a
incetat de a amenda gi pedepsi pe aceia
care au obfinut lecuiri miraculoase,
ceregti.
Pufin cite putin gi
Eceste daruri se
oculteazd.
Seria ceremonialului magic, inceputi
cu botezul, s-o urmdrim acum gi in alte
manifestlri exterioare ale cultului nos-
tru.
Cregtinul ca gi evreul se intoarce cu
fafa spre R5sdrit, fiindcd multi vreme a
fost cinstit Soarele ca elementul dititor
de viafd a tot ce frinleazdpe pimAnt.

I8
'e[aj?os nJ
1?rgpuepl
'..lloq
.ap
VQd
el
e ru1uad a1a1
-l^
IS
ttaSnl
-alul gurnJu
as 'roJ ulp
rSocs IIUnIJ
-Pl nC 'er?q
-Jas
Pls?aJ?
gzeaumn
rollrEs oof un
6 alqso; acn
-sFqm elul^
-nc 3^el9c
'3a4u1
rn un lnurfa.rlug todu a lol lseJv'eutual
Enop s
"eJ?f,eJ;
ut.ld JoJ un
Pu1-tdu
IIprpU 'aq8roaqg rnptupJs lnun[u
u1,
:.,nrl
[n)oC,, P1o11dur
qns cgur8oqa
nES lnrpnls ul u?lrul I alSaq;on a.ter
ep rurlsp 'a1es alaun ul f,seutuop lsur
e3 elunup ul urrsp8 o 'rolsl4se^ p lueu
-eur.rad
[nJoJ
nJ g;n1q8a1 pssolrn)
O
IU?LUOU
e1 aplsal ap gfuauuuuad u1 1nurle.[ul
erurrlf,a^ ul eJe 'tunlep ? ltualqule
?J puEJ 'alSafagnsul o ar?J lnlutds
nc
'rar8rlar p
1oquls
m pugJ'tnpuurog tn1
-rRpgds
Iu loquls
?f, lsraplsuoc lncod
'lS1,t.reP roun aP el?r4lr elelepn
nr lrfosug else lnsu?p
au?ulnsnu
rrurea8 elaun ul '..qu^oqel
In[
salulsul
rnl alualnd aluoi urp urnfugp pl^?C
IS"
:gI{If lesre1'[A'11du3
Ianuss
rnl 3aU33 u1 urtsqE ellqlg u[
'pdud ulpro UIP gluurudns urnce
'qsuotEtla; pfuu8uae.qxa o'alapclednl
'rolrunqau 3 aJsolpqJEs e IJIIoluf, 3l
e;e durq ula1gf, tun)e Pugd
'eler
II nfa
ep rolrrolgJnpuoJ 15
;o1a1pds er1uof,
aun$calo.ld el 'lasaur l? loJo
un ateJ
rcIu es pugl leuolEs!) lnpuolueJeJ
ulp
,,alSatnlugp
?Iusl,, u1 gftSqugJ o tual?
rctu q)ueslq ul JBI 'arlunuap o a eJoH 'F
-nllr un
U
s lu1acu1 B-u
lnlof,o
tS psuuq
'qluplq ?lalnp ff ?]seef,u E)
eeapr ul qldnl ul nera rol lllsqrpq ryr pd
-ruq lol ad tnprof n€pap as;erse8upeyq
ulp alreruad 'aclleunqau IrnsuEp
roun ppadse JUI eJJas apun 3[ ESuounJ
Fepoelgt
tS pluuerr a luErope suuod
'(tI ePuor alauud tS aPno
'ecsud aJlspou elslus u! Jnpe as tunf,
'sa;e3 pJpT elln"rJ eleurud nua)np?
rg 'roUez altreJo (ellsoq) r.lnlrlq;cl
Joun utuJo1 qns luutuo5 u1 tS urlu
191u1I€J?l
ad tactqo '.,np1 Inlnezeuuno
rnlnuluoo us?f, ul lf,np? o
ES
el eur.rel urp eE;gd
IS,,
qc pzuapdqs '97
lesJe1'tt'ds3 ul
lnpoxa
ru1 '1tu.ts1 tn1
ap rdunuas ellulalal ap flnudalul
nere
'flyra'I urp rapnl ul dqnrrer ;o1a1dua1
Ilrolr.f.n6'agp1a;
al?ol 31 almuSlqo ne.ra
.rolSeqfnls ea-rau$a4ug tS auntrg8nl ep
epnSucol n4uad alepue{o
15
ePruPg
'rqSou .ropllesd alnlsounf,
euues ep
VZ
oa.n uud alelueza;da; 'tn1
-nuosr epunfleppotu tS urnra;d arrrruaq
aleurul u1 'aqeltsouou elel4ede.l Eunl
rS
"ap.lnuraJaJeJ,
I3I3 aO 'el4lsuelul
E{nuJ IEtu ryJ
3p eS I ? le}nEf, 3-S 'uLup
1nue1d
a8upu pc 'aurtqraa plugpdap pu
Baf, ulp pqS e-s arer uud'ee]"lll?potu
purr; ullerol1 'Pl?lualro ?e) atoads
ug 'qpcol u)Iznu B[ lIuIEJEur nu-s eJuJ
'lupsert .toltruud etldecuor ?l s?tuEJ
ne nsropogo'(ZI ropluelsalo.td tS .to1tc
-llolul pzn ul $ 1nre4 3 aJeJ aldura; u;
E1uluaurn4sul
uf,Izntu
15
ure IeJAe rl
ernlEpl
o-s lntu$u?Ilslrq3
ealnd nu
15 lqf,e^
ap81er aluol ul Ptlpugdsp-t
e ?afilug3
?J?SEJ€J?oS a.tds 1o1 IJ 'lnl
elruntogEn.r ug 'sndy a;ds ufel n) EJIpe
'uullsa1e4 ulp llrgsqu ?t ep lol gnou
lruel ?€u qpnlplds eununl gr 1da;P g
a{Fxg :uPtru1ff E{FBD

rora Inoan
caFe ne di cdldura necesard cregterii
tuturor plantelor gi vietitilor, focul igne
al Romanilor, ne dI cele patru majus-
cule I.N.R.I. (lgne Natura Renovatur
Integra)', cea rna! strAnsi sintezi a
Cosmogoniei planetare.
Focul clddepte, distruge Si iar
clidegte. Cerul ne infEfigazd mulfimea
agtrilor unde vdpaia coace viitoarele
lumi. Focul e tatil hidrogenului, gaz
inflamant, ca $i al oxigenului, gaz
intrefinitor al flicdrii 14). Amindou5
aceste gaze ftice se combind in ap5,
dugmana de moarte a focului. Focul se
menfine sub forrna candelei perma-
nente 9i sub formd de ritual impreunl
cu cdrbunele (absorbant de rele efluvii),
cu smirna Si cu timAia al ciror fum pre
dispune spre reculegere gi cucernicie.
Cu privire la materialul care servegte
Cultului, se pomene$te din cea mai
deplrtatl antichitate, de timiie gi
luminare de ceari. TEmiia, produsul
unui arbore; ceara, secrefiunea
ginga$elqr flori, ambele infdtisind
' cur5fenia'gi parfumul aromatizat de
razele Soarelui. Prin arderea timAii, a
lumindrii de cearl $i a untului de lemn
al candelei, se inchipuia prinosul de
recunogtintE pentru toate bunurile ce
astrul-Soare, ddtitor de viatE hdrizegte
P4mantul.
In zilele noastre, reducind toate bine
facerile la Ziditor zicern: "Ale Tale din-
tru Ale Tale, Jie aducem de toate gi pen-
tru toate".
Ca o figurl metaforici ne oprirn o
clipi la cele cinci luminlri cu caie ofici-
azd archiereul. Religia noastri atribuie
sfegnicului cu doui lumAniri sim-
bolizarea dublei naturi a lui Christos iar
82
cel cu trei, inchipuie cele trei ipostaze
ale Dumnezeirii 15).
In vechile tllmlciri, ele reprezentau
cele cinci simfuri ale omului.
'Vegmintele
sunt obiect de critic5 din
partea unor intelectuali, fiindcl ar fi
prea bogate fatd de smerenia ce a carac-
terizat Ia inceput cultul cregtin. tsadea
Cireganu spune in prefiosul siu op cI
conduc5torii bisericii cregtine venird la
ideea de a face aceste vegminte cit mai
strdlucitoare, din dorinfa lor de a atrage
vulgul prin splendoarea cultului, mai
ales cI9i in cultul piean se inhebuinfau
ceremonii 9i imbriciminte ritualS foarte
luxoase.
Ragon 16), ne spune cd Papa, in
imbrdciminte pontificald este imaginea
lui Nabonassar al Babilonului, cu inelul
s5u de aur, carei servea drept sigil gi cu
Crucea lui Iisus coboriti pe pantofii
destina{i a fi sirutafi de regii Europei,
cu mantia de satin alb preslrati cu stele
de aur gi tiara cu bandele aurite, imper-
late, reprezentand ca gi mitra arhiereilor
coroana de spini a lui iisus 17).
Ficute la origine ca sI izbeaspl imagi-
nafia poporului gi s5-i fixeze atentiunea,
totugi, fiecare p5rticici din combinatele
vegminte, ca gi culorile lor, au o
insemnltate simbolic5. Astfel stofa de
mdtase ce acoperf, umerii preotului la
iegirea cu darurile, insemna pe vremuri
gtiinfa inifiatului definitor al marilor
secrete, care trebuia acoperiti cu un vil.
. Sir+eon Tesalonicianul zice cX Stiharul
18) inchipuiegte irnbrlclmintea cea
luminoasi a ingerilor, cici de multe ori
s.au aritat ingerii imbricati in acest
vegmnnt 19). &a tilcuieste 9i Grigorie
din Nazyanz, Capitolul [V, Versetul [V,

g8
ep 'roltrur el gV Ptuns 1laund $ n
nc a1 rody'prelnf,Ipued:ad o eP33 apun
roltrur e1 gg.rfaund
IS gt nf, 9[ :'xa
's'eruIl o ad luns aJuf,'uryJgl
urp ala{n rfuunpy 'tnlntq8unlrl allrnJ
-rg^ ul rfa;l p-t;p aJlro 'aJIz 'llau)sul
:elsari
lnleJ
ap
lerelellqf,a tqiunul un
sourunl lglrarord e-s rrypo a1a1a.tad ag
:uatuoueJ
InJolqtuJn
l3un13 lnca4ad
e-g "1[qt1ut.r;u;dnse seepl Inlnrraf, ?
EJuala 9zn9l9) arlEJ ap sep es
PS lluar
e luelsrse un 'Inlnl?JS [? IJBuoIfrunl
flpug
rop pulg El€J ap 9Z6I
auqutaldag
t ?l 'alsrlrrrds alafutpaS utp eun-rlul
:ututa{ u;dnsu gzaluund g
'JeraJJ u{uq?Jg
urp ururureJ lntdtruud 'el3l i
pug.ln8g
Irn1EIu'.ro1g8n.qstp
u^ts'rolq4sgd nuStn
'rollpq uuqerg :elslluul ad petautalul
ua rS alsa rnlntusluetuqeJ8 ?ulJlJo0
'(lIU
lnta8ap
nr
1rub1aul
'lnnolfrur nt
lnJolPlq.ls
'aJstu
1n1a3ap)
larl u! nu1;pdap es roputgtu alala8ap
' (gZ'gZ'V?, lesJaA 'i1'de3) .,IlJalunN,,
urp alelulln]'n3 tSotrutpa;r ad ne1
-ueAnf,eurq
l$oa;d
pugt ualulurlp eG
' ' 'lllaFl^l0
ale air|.rqdsapeu r?p 'alrupglp azelsodt
IaJl alao uud .,ta4
uI,, tS 'e5 efuasa uud
Inun
nazaumng ad nualSounc't8oFuui3
iri{Ja^ m rSale liuauiuo Pl Jull aselal nFS
inlnte*nn uarnp ur{l '*ssugp ap duuEdap
E,
gs a3eJ e nquad pu4Sa:r etFtla; qze
-ruruole3 'rustaitlod un etnlrlsuo3 iInIaJi
lalu$S euFop pugutlsns llulqsg"
:auf,s
o
{gg
qre"lq'g'"I'd iruap
-aer 'nlqliut-13 tau-lFc,p I3
trlJolsI P3
']nzF^3u
lr.rrds a nazaurund gr 'aunds 3s naJatu
er saa] nr arfripe-quof, ul pXs '1a1du91
pnolftru ul'lq)o et rolqlgq Ietu lal lnlol
ad qlng;8nz
1urla{
Eueosl
lapsu ltSna:
e r-role8edo;d ;oun lnez re1'ltula{
IatulJS
e nap tS (ZZ lgteJ
nazeuung -
rnl ?a:eJf,rd e1 nuaundo as '.lo11fgoau
a1{urur ul ltznJnol Ef,s?u as nu
ES
u3
as-npuguel guupuuxep uleoeS up 'l1|tu
rS aurSuo ur ruqSa;t uolouro;d up
Uun
',.pu?osJad,, ap salaful aJ? nu uzelsodt
pqc'p1S;gdsapau rS eun Fnlol
'azelsodl
rarl ul IuIarJ lalugs
ua.ttndtqruS u1
uvr:ed 'rnlplua eduueua 1prdg 1nlugJs
nr u;nlg8al puglEJ rS
1n1ugrn3
- snsll
ad pugzrut^tp'rolllolsody ltSeur-11
'lnun
luns
ra.q epSaru
IS qng
1ntugJs
rS
1n1ugrn3
'l9lBJ :Jef, ul ..leJl, ap alSast,lnl;qtu
(/'AD usol m1e glolstde o rcIUnN 'lsau
curod nu rqSrlaq8uula ar?r ap gfppgl
u ?oaf,e alsa put8op eJ?tu I€tu ?e3
'ElsluouaJac et8uru nl
e]?)gBuepl aptop;atus IeUu aF
ISIpe;t
auqla^ rS t.tnlgfqnug alalsnlle alulp
:op.rnyodqJ rurlrqels le
serelul tSulare
ur ;o1aur8op BJtBSuof, tuol al aJ IJnp
-ugr elau{nd nr euun urol eSe loJ
'ru1
-sou
IB
rouelxa nlnlpl aleluroJ ulp en
-3193 13r3p sul}? tue-u 'lsnllr ep srnJ Irn
af,eJ p elsa nu qJlssou e$ualu1lgrrulul
'(13.ro1truap
;oialururSaa JoJnlnl ?eJuullrlsxe ai:edap
ea.rd arnp Je-au llq) 'trte uudo a1q
'(02 arqus
ala.reodod e1 tS ruaidt8a e1 aielpuuasul
rseaace nEaAE rrd.ra$
"Ptre:c1sed
eaun*dalalu; pupuazasqas'ld;a$ tqp
r*ropo3.ro ui pi:uoti aJeolqlug^n) Jollo
lauclsqd
lnloqruls
-
Eos€areique ebg3
"nl
lnuisl
-rui-11u r$ E lueJauis'.to1una?.lout et ualp.lnr
uJ i3 r3r13$
lnUod
tJI epvlJ nu Inl eilpl
.rrp Lrog#etu ale arlraltpard ap elalols
puls ul ap q* gugl ap e:nlpsai 'gqp Pugi
3p arlupul flsepoui o-rlul lesEjQull eia
euedS ap sniuolody ]?zaloqau p8eyl
'rne ep iunum Jol"aleledel ad puggnd
'aqle aluluSarr ur tfurp:qug lugrlqq,
ap tU iel ap Bqro^ a apun'sdtplody utp
1@ rulaluUl$ nayng

asemenea 27 cu 25 9i pune[i la mijlocul
laturii 42. Acum adunafi cifrele de sus,
cu cele de jos:
11145=60, 27 +33=6A; 42+18=60.
Rezultatul va fi acelagi orice cifr5 am
pune. Aceasta e o pildi a Inft1ig[rii "trei
int-una".
Acest invifimint inscris miraculos pe
perete cu litere luminoase, degi riguros
matematic, nimeni nu s-a gAndit a-l
raporta la intrebarea ce se pusese.
Principiul feminin apare mai tArziu in
religia cregtind. Papa Grigore,l, (540-
604) inFoduce priznuirea Mariei regina
FecioarS, care, pentru istoric, oglindegte
slrbltorirea Isisei, zeifa Naturii 9i a
Sofiei, regina inlelepciunii.
Occidentul nu s-a putut sustrage de
tot influenfei doctrinei revolufionare a
lui Irgu a propunerii de fapt al feminis-
mului inaintea masculinului. Cu timpul
adorafia Madonei a parvenit si inheacl
de multe ori inchinarea adus[ Fiului Ei,
precum deasa pomenire a Fiului a cam
. umbrit amintirea TatElui.
'
Cu Protestantismul se produce o
reacfiune, tocmai in tirili germane
. unde este mai rispAnditii cinstirea a tot
ce a fost in legltur[ cu supr&oamenii.
Numai antagonismul ce se iscase intre
Biserica Catolicl gi cea Reformatl a
putut sI inliture cu" deslvirgire cultul
Mariei la protestanfi.
A doua dogmi cregtini rendd in cin-
stea ce se di Crucii. Crucea n-a fost
exclusiv semnul cregtinismului. La
initiati ar fi fost semnul opoziliei
forfelor, a activului gi pasivului: la
84
rora Inoan
Egipteni irl special, al fiinfei si al gen-
erafiunii (ca Luna noui la musulmani).
Pentru Magr, era simbolul Infinitului in
intindere, intrltime, llrgime, adAncime,
semnitura lui Dumnezeu.
Odinioartr instrument de torturE,
Crucea s-a indlfat luminos deasupra
templelor, gi, acum de curind, p€ o
culme a Carpalilor, drept sernn de biru-
' in[[ 9i stringere laolalttr a unei Natii;
vegnic mijloc vibrator, transmifdtor al
undelor a sute de milioane de fiinfe
omenegti cltre Dumnezeiasca Putere.
Sirutati, sirbitoritl, crucea acu-
muleazd forfe, dar divin, 9i devine
rlsplititoare, vindectrtoare, mAngii-
etoare pentru incercata oamenire care
recurge la dinsa cu credinf5.
Badea Ciregeanu, in citatul stru op, ne
spune cI adoratorii lui Mithra 24), in
Persia anticl ar Ii intrebuinfat semnul
cruc_ii ca semn de recunoagtere, cum,
proSabil, l-au intrebuintal 9i primii
cregtini.
Semnul crucii este o al5turare la
rugtrciunile cireia trebuie si-i urmeze.
El este o proiecfie in astral de ordin
magic ai ceremonial 9i deci trebuie
ficuH ritrnic cu intervale de timp pentru
hecerea de la o partea la alta a corprrlui.
Mai intii, atingind capul in dreptul
frunfii, inchipuirea Tatllui apoi degetele
se indreapttr spre plexul solar, sediul
sufletesc, marcind coborArea Fiului-
Verb. De aici pleaci sprq umtrrul drept"
parte pozitivd, (masculin) , polarizatd"
incheind cu umdrul stiLng (negativul),
riguros la aceeagi indlfime, in scobihrra
de sub umtrr.
Modul grlbit, necadenfat gi nepro-
nunfat, cum cei mai mul;i fac semnul
cruiii, este o parodie, o injurie amncat2i
ritului.
Relevlm gi aici caracteristica diferenfi

s8
'aunfl?uqsepard o lro allnu
ep eundnseJd af, Eee) 'ltull?d ap Is
IIrl
ep AIuEqFdeu 'g1urnf, glep
O
't
:ec't$tpuoc alnur pur alSaunqug
yuoluredo lgJ nt'solncurur Ftu lglu nt
else
InlJeJfl
'sldatsu aluod as nu lJeJe
IJIu'p.qse
u1 arnPo:d as nu arerSYu o
rJr-u arur ap ErPI
grpeur aun$aado o 1o1
elsa 'Joleu?otl ? 'Jollf,lJeslq ua;flugg
.urells
es e grql gzea4sgd as
(eururqEe) loerd ap n{ugs edegt au[ns
ag prtEuur a$e;ado o ur redu allr$ugs
'nlpaur
ugr{ elqcrp eleturo} ep el?pare;d 1so;
nu ale 'lJfcepu! eJef,eJuo le.lado ne-s
prrgJ 'Aup AIs rel 'Fntlr rltu un llsrg^Es
u-s (t:ode) a.ru1;qdaP ulP tge;8o1o;
reun IIJIUeA
eweJo nf, Ec lnzE^ tuv
'epnlF ellrunln upd tou tup;nSplsap ac
;ogrgfro;s ufirrz11l:rit e1a tS luns u&co^ul
e[ er?J ad apnlprlds aluelnd pr aunds
urorr sof IBtu llnl.u eu-npugroqo3
'alr$rgrtgseu pelnd ap Frl Irun
-ezel urp qrnau8uur apFU ep ereJjqf,sap
o ufap erg'm1.ro1a1ugrSarr alauedpd ap
pEupu es gs
ryJap
?^ef,1[3 esnJq] nu ersJ
Ileural lu?f,apu!^
eve)o nc e.lelnd ap
elerprgd IeIm ?erep.retd learo ? snslJ
'cla 'eJnf,saJd 'u[A
'prunus'erctun'aunq;qc'uutelaplun
ee
'apurnsuoc aluatpor8ul JolelueJp ? Ele
-lraluru Eun else
IBUI IS nlrualeJf, ? EPnl
-urds eec'npd;or 3 e"trse gJ\zgeeped
'apgeleru"lS ecvu'apruFtds
ef.ro; ap Elslrgle{p
o pzua$4gul eu are)
tnl elersolnfe ne lruep'lnpqpc lnpuos
-.rad ap alSaS.rg,rps as ude:ado aseot8la.t
epuolueree u1 'acpuur
1$
aseopllar e[
{uoure;ef, am1-11suor arue agunduado u1
u4Sqd gs 'mplpr apu8op
1S_areoualxe
eleuuoJ Elsl er ul lnJe4 ure ec pdnq
'ruetu?o ed pcspaun
Es elnqerl
ef, ?aJrqnr rS ealulueplos gcseafugsuoc
as gs uJ 'ppnlurds rS gp4se tnl ?rnlsu
ulp pugueue roln nge efuasa n) eltun
tununq alsaJu nJ PuntuoJ a;tSgggdut;
o upd ee 'pctuuS.to a.mo8u ep IeIznJuI
uaur8eurt 'puyr pugrrqpp
IBIrr
JoleluroJ
ua;alSarc tS ufuqsqns Ezeeluotulle
eJuJ
'Ef,rru?urp 'E[ull^ ufuasa ?e nf, pug;n8g
.rolrlodnstp agudrul
1a
erturyd pupdng
'runrcg8n.l tS aunq unutuapul ap 9l3p
oraid e rS pleuturn[ gps
Elss^ o ul ]ol
eJ? eluoueJes'JollJluef,n JolaJuotrld
earel gds e1 apac.rnd rS pzugd o gugu ed
ur 'alurursarr urp aped Gep qceJqzep es
snsrl'tps tllodtcstp n3 AnAu
{EulJ
?tupln
ep alurcul 'gaq[n1s ueradacug ap aturcul
alenlrr elirnlglpds B[ nuperord rtloa-rd
'leJlqo IqJa^
un pdng 'guuatrdt8a atuour
-eJeJ o ad pureazer as '?Ilsu?qng '(elu
-efu$ urrqpf, aurtun3 n?s uljlSfUflutg
lqeJ)as '..9r?lnJuny
BeunrseluoJ,, 'llI ntf ueooul aP
qsnpoJlur elsa'002I eJ}E3'uof,Blp un nf,
elnm all$e1ar alSuounrer eleual o puql
ap 'apqeaN 969 [nuB ul gzeafutgsap
o 'epurprer alcund n4ud alar e.l1q) 'ElIl
-qnd lndarug u1 'pnSa.rf, ?l slllupanodg
.
'lrgpralet upeto;d ? ap aluleul
waslJnugru 3s IuEIuou IIJOIe)IJIJ)?S
'eurs.nalg rolerelslu eleluelorelq eJlEl
lrpaaods u-s nrlarnv-rrulAI
[nJosollC
rualddg e1 ap e.nualSour
tso; g e ared eg 'p8o8eul5 u1 ppldald
?lplpq nJ lerla e1 tS u.la uarlsunlrpl4l
'mlnulTms?u e;dnsu n1n
'-ururu?J ealeluouadns dugsuor ? Eln?J
arer nrdnuud 'uu1d purpd ad
1a
ep 1ec
-tpu'nS:1 Inl
I?
r?uolfnlo,ral ppldlcuud
nr8uuro ur '4dua;p etds e8ugls ?l ep
ueJruJ aJsJ lnulud 1lrqsqr tS snde a4u1
I
I
I
I
i
I
I
aIItltS) rqaluql$ naryp

2. O initiere, respectiv o instrucfie.
3. Credinfi gi congtiin@ in actele sale.
Operafiunea magici constl in:
1. Rugiciune apropiatl de intenfie.
2. Invocarea numelor divine;
3. Stropirea cu apd sfintiti;
4. Ungere cu untdelemn slujit;
, 5. T5mAierea cu parfumurile
Si
lucmrile consacrate;
6. Pecetluirea iu semnele crucii qi alte
semne rituale;
7. Binecuvlntarea gi suflarea gi altele
pe care le cunosc magii gi slujitorii
altarului.
I-a acegtia impirtigirea "harului"
fine
mai mult de darul ce i-a fost hdrdntp/,li,
consacrare.
in principal, totul se reduce la
rugdciune.
In aceastd privinfi ni se dicteazd de
invEtitorul spiritual:
Corp, suflet gi spirit:
[,a trei planuri corespund gi casa Lui
in trei pdrfi este gi clnd tu, preot, te afli
acolq in Altar, lucreazI, Spiritul in Spirit,
infelegAnd Spiritul tiu in Marele"spirit.
Acolo in Altar este lucrarea spiritului
t5u Si'vr sufletului. Corpul pentru Altar
nu mai existi; dar el trebuie si fie curat
(termenul curat privit din trei puncte de
vedere) cdci pestb el se va arunca sim-
bolurile de curdfenie pentru a core-
spunde la lucrarea spiritului in Spirit.
CAnd se spune Crezul, Preotul o anu-
miti lucrare deslvArse$te in Altar, insd
miqcarea trebuie armonizatd cu timpul
cit dureazd Crezul.
,FIcAnd aplicafia cuvAntului "atmos-
fer5" la rugiciune, misionarul nostru
cdlduntor, ne spune:
O exclamafie, poate fi expresia unei
alarme, unei frici, unei miriri, cum
poate fi gi expresiunea de pioasd evlavie
incercati de un om gi transmisd chiar
86
rora Inoan
altuia, dupl tonul cu care a fost pro-
nun[at5. Cuvintul, gindul, devine un
corp eare are menirea sI strdbati
atmosfera mii de ani intocmai ca sunetul
al cirfui ecou va ondula mii de ani in
depirtarea Universului. Un Ah! e{cla-
mat ca consecinfa unei bucurii sau unei
dureri, nu-gi va pierde forma sub care a
plecat de la originea lui. De aceea cind
te rogi, trebuie si fii linigtitii, pentru ci
cuvintele pe care le spui devin imediat
corpuri cu atmosfera lor. Ele trebuie sI
aibl acea putere, de a magnetiza, dar
pentru aceasta trebuie sI te reculegi,
nici un gAnd striin nu te va supira 8).
Cu desdvirgiti liniste ifi incepi
rugiciunea ar-ti-culind. Tu vei vibra,
magnetizind atrnosfera in care te afli: in
aceasti atmosferd, succesiv se vor crea
diverse corpuri, in raport cu intonatiile
tale, care corpuri electrice, fiecare are
atmosfera lui. Cum aceste corpuri se
creazd intr-o atmosferd magnettzatl de
tine, de la sine se infelege c5 gi aceste
atmosfere se vor magnetiza. Atunci
intreaga atmosferl in
general (atmos-
fera ta gi atmosfera acestor corpuri)
devine un sactuar, in care tu, om, egti
motorul principal; tu om, care egti ca o
lumind intr-un Ocean de intuneric, tu te
unegti atunci cu Planul Superior.
$tiinta va parveni sd demonstreze

:ulJIp
au lnapseH rnl F sfiulrl PJ purua^ aff]
llrlds un ap etrelelduro] luns'ugJtunuof,
alrtunue urp asurxe'Belsaf,e,tT:#X.
as eaunurtu ';o1 e{cuuge gdnp 'rr"n],
ptrrnu rS lza:r
:gzea:cnl eJoJEf, e-ld.nse
alalf,arqns eqarlul lurftul aler?lAi a:l rul
-uad grrldxa r$-rS rruntrpFru uuml Salalu;
'.rolrunrleinpuo rS rolrunrferqr^
lnsaf,
-o.ld falafu;;o1a!o; err4JuJer JSounJ a-rsJ
'lll?lllul'arulnf,rlr' aqrnr uI qz?alnpuo
'aunq .ro1r.rnpug8 apuntfurqtl pugr ad
'elug{ un)Je
IS llult
Joun utuJoJ IJun}P
er
luJlsu
ug unpug8 Jotrsef,s ?aJauf,sul
?rurJJ 'psndo-rd 4u$ a-lds es-npugft.ttp
arel 'alrlgtqr lrnpug8 ap ;olguqluase
xelduror un nf, run uA as aJ?f, luaJnf,
un qzsaeJf, rnl epunlf,p8n; tS JolIJnp
-ug8 apunrfu.rqrl'ptuu) o pzealrato.ld
ruo un pugJ 'atSnual lnt
BJaJ
-soule u1 as;a,uad .lolunpula alaasrp
)sarqJl rlunlu 'gtuuf, 'efloq 'gunllutur
'a1ar a.rds snstpard e Inuo
pugl ruq
1uo'aug
utp
nF nA FrRI?
rS lnrenlruus
'tflerqn uud
pu?rolof, 'b.rrqnr rS qfurpa.rc tS g;nu;e
ul urrop eJ?J tunlf,g8n.l '.(11 trlSou
ro[unqE4s e1e runnq8nr ap eleuso{ttu
nJ '[aJ rSepre ap ltunflerq$ alp n) uztu
-ouJe JoA as .ro11unnp8n.t altuntfe;qn
irun{e.rqrn ap ugdruE Ieun eeJszllueJ
lglep 1nlp
etrse nu nuntcg8ru
Insef,ord
'cru-ra1nd rctu e InlqFzar
tS 1g1e nr
'ayrepa ap rS p{upaJJ ep
InluarnJ
aJutu
rpru a tgr n3 '191
1era1d q aru) 3l ep,
.ro1ac urdnsu lrfugs aJJsolul as u n rluad
rnlnr?llu
1e
.rolrfn1s
1n1oa.rd erlgr 9fe1
ap rer e1 ap pceald '1od n.ryo p 'c6eur
lueJnJ ap fuul un EzsetuoJ untuof,
u! alrunrJq8u pc eepe^ ure 'l?nlole
ap lnlsep U
J? nrlsou lnlutds 8f,3p,,
:pc aunds au IJnJE^ep? elsaf,s gzaele^eJ
eu efff, -ro1p{glug lFlds erpur lsoJp lol
'Elnqulsuru0s aJuls
u1 rSnd lzl^lpul ttun rS :uotpz1^ Ilpaur
lodu
'olocurp ep Ia) eel_saf,e pq^ a'I
'np1oa-td logun{erolut
puun u!'rnlnltdor sJn? lsrpeut
pqutqJs
aJ?J'rnlnzaloq In[?nllJ
a]se leJns uaJBs
-Ulpour ap eqo.rd tS nlduraxa sotpue;E
raru Iar
rS 'rnlnpwpu! erne tS pqurtqcs
as .rolt.rqzilau8eur tru'.ro1t.lnpugF
rolr.rpqurrqJs I?'Ilrqzllenlplds Is ]BllnzaJ
'Inlnruo ,,treJIlV,, uaJequlqls nf, JsO
, 'rollrnpug8 rS.ro1a1de1
eueotl ldarp 'l1u13.rgua51 ug putlnld
'r.lpdnr8 ul as-npugruJoJ'as-npu1do1
-uoo pE;eap euJoJ alsatv'ttuntcp8n.t
lnsaro;d
aEalafu; sA If,qJ 'tuntftpuor
aunq r?ru alle u3 aEuo.t as gs t1S
u^
lntuo'runflrpuor
alseJe pugJsounC
rsenlare ua;ef unuo.r"tlT; il:B T**l
qrurqr.ul o-eJ eursr{ ep gltqasoep
[n]o]
nf, pur?q o ?eA? ?A uruJoJ '..Eurgtu, ap
luglnJ lsaru pugfunuo.ld'euruur aJuoruo
rS-qs as-npugrnp aref, In[eulurlr3
'rauJoJ eJaJsou4?
ep aleunu ?p ruo^ Il
puoJ tlseJv
'rnlnluo raJns PeJeo[nJ
gzearutol
eJuJ puoJ un ad
eureq esJa^rp
ul grurqr.ul
35 eJ?f, BIUJOJ
'prgrcads EruJoJ
o l?p n? ele -
FpI{t Enuquor
- eleuns allntu
reu-leuna.ldrug
n?-s pugJ
'rnl ?eJsolnf, eJs
tSg launs aJ?f,eg
Er IS (6 eluoF)
nf, JoIal3uns
u.m1g8a1
A\
) 0/l
IFr@
ro1a1u11ffi nal,lnn

rora Inoan
piedestalul celui mai desivirgit altru-
ism. Ruglciunea trebuie s[ fie pentru
toatS.lumea, iar nu cum gregit se pro-
cedeaz6, pentru tine. Ce e$ti tu, fatE de
restul om-enirii? Au nu restul omenirii te
face pe tine si intelegi viafa? Prinde,
pentru o cliPd, ca tu, care te rogl' al
devenit un uulcan de iubire 9i o acoperi,
o inmormintezi in iubirea ta. Cere pen-
tru toati omenirea binele de la Domnul
gi atunci indirect, tu atragi puternic aju-
torul Domnului Pentru tine.
Sd intelegi solidaritatea dintre tine 9i
restul lumii este a incepe a te cunoagte
pe tine gi atunci tu e$ti al tuturora'
Toate glndurile bune, in toate acfiunile
tale pentru alfii, nimic pentru tine, 9i vd
mdrturisesc in auzul Domnului, cd atun-
ci devii puternic si totul in Cer r5mAne
pentru tine.
Sd v[ dau altd formd, care sd satisfacl
mai bine preten{ia spiritului mai evoluat'
CAnd am zis: Totul in Cer e pentru voi",
in cazul cind voi pe pdmAnt suntefi ai
tuturora, m-am gAndit la Procesul
curentelor dirijate de si in luminl
astral5: printr-o atracfie gi o respingere
a atomilor fluidici, nlscufi 9i acelor
fdcuti. Sd precizim aceSti termeni:
ndscufi qi flcufi prin urmdtorul exem-
plu: un om Poate
evoca un sPirit, dar
poate evoca imaginea sPirituald,
bineinteles imaginea va fi ca p5mlntean'
in ambele canrrr rezultatul se obline' In
primul caz, d-ta ai vorbit cu un spirit
ndscut, in al doilea cu unul flcut: Magia
poate demonstra experimental. aceasta'
bste o magie sirnpli si o puteti oricind
experimenia. D4ci egti al tuturora cind
p.nt- te-ai rugat pentru tofi, pare- cd [i-
ai awirli sufletul 9i l-ai impdrtit la toti
semenii tdi. Dar atunci sufletul t5u,
impirtit la ei, va fi insufletit de ei qi
sufletul t6u, atunci pare cd a devenit un
"in parfum de smirn5, gAnduri sqaYe'
ganduri pline de parfumul fiintei Tale,
bo"*n", igi risipesc nectarul lor in
gridina sufletului Tiu. O! cind gtndul e
ptin de Tine, atunci inima Ta, Doamne,
e plin[ de Fiul Tdu.
-Ganduti,
ginduri! voi vI veli uni spre
a forma un singur glnd, dar cind? atun-
ci cAnd, probabil, sAngele se va fi scqrl
din vineli tale; cind tu' sln-gerlnd, ai fi
putut ajunge la hotarele impdrdfiei
-
-Unicul
GAnd. $i trei drumuri duc spre
aceastl imp[rdtie; 9i aceste trei dru-
muri. ca forma este unul totu$i ca fond'
De ai credin[d, pare cd ai impresia cl
se scurteaz[ drumul 9i tu, cdlltor poti
ajunge intr-o clipl dar sd ai credintE'
"De
iubire, ai imPresiunea cd drumul
se lungegte, devenind gi el Parcd
o
dorinti de a se scdlda in iubirea ta' Pagii
t5i atunci vor fi inceti si durero$i; dar
aceastl durere este o durere care trece
de marginile unei dureri cunoscute de
om, devenind astfel infiorltor de
'pldcutd. Vei merge qi vei vlrsa q9t9u'
..t.u din marea ta iubire, indeplinind
cu fiecare pas, uniunea sufletului tdu cu
Marelb Sunet in care eqti, Pe care-l
aspiri gi cu care totu;i, din lipsa de
iubire, nu Pofi
sd-L PricePi.
in fine, vei merge Pe al treilea drum,
pe drumul Speranfei: lupti,^ luptd, la
^fi".ut"
pas ai o luptd. $i aici ai impresia
cd drumul se lunge$te 9i tu inaintezilup
tind, cdlitor luPtdtor, Pentru
ca, la
urmf,. s[ devii invingitor cr€dincios 12)'
"CAnd omul intentioneazd sf, se roage
gi scopul e semenii lui 9i tot ce-l incon-
i""ta'ttseciunea
este mult mai vie di
Lfectul ei este r(rai puternic pentru
binele celui ce a slvirgit-o. Deci omul
se ridicd prin semenii lui si devine put-
ernic prin el insugi.
O ruglciune trebuie sI se ridice Pe
G
88
I

68
aro^eu e 19J 'edqoeJals auel eP el0^eu
e nN 'elsJoru elr8el n] EluspJocuof,
ul luns saurpnllls Is al3ldq pu93 aulq
rcru alsqErls ?euntJg8nr 93 snds uig
'(ri
$Pttulq
? qJrloquls uaun{rato.ld utp
Inun
Itrc
1$
sucsap urv 'lelozl
lde; un a nu es?ou
-rlunl eutuas n?s elunnJ nf, eeJeussul
'uqwlsu03
rnl nSqso ad 14gq;gqul nu or?)
..sef,uta
ouEts )oq ur" act8eur aluIAnJ JoleJ?
u.rao ad ueunrzrl .rurqf, q)alo.ld
1n1nd nu
'u?urn soareu ptusrtu?urp pugzlunlplds
'ar4 pfutpeJf, o ap aluerql^ alapun
'(auauae JolelueJnf, 3
rqradsa.r'JoleJIIs ealr;znavfreu) a1u4su
efro; ap a;ef,olut o ur glnfe susoJl
Jollunue ? ms.lolelSeour eaJalu@S
'gllrop ureold'9P1td
ep 'ef,npe rS lnqnpzgl
luo{uJof,s 1od
'vLrrpur ap aJsru Jqunu un ep gtu?as nJ
reru aluznueuypu;dns'lFIpugE atapuft
'alSacgrlurRS
rS r.lnurgl lod as asuor8rla; alupzaSe
tunJ 'rf aparr IcEJ 1l$auauro
JoIII^
-nga BeJuol?n alSuounc nu ?alslllenpele
-lul
Er qugld ap a
IS (gt effotltuln
FEu.m
u.asepe nu tturtflnu altunISaJoJd
'cpeu
luarnJ ap luel un qzeatruoJ
untuof, ul alrunt)g8nr gc snds ury
grordrca; ea;a8nq
-srp nJlued ;o1 altunlfuairul ezeuyT\
gs rS grnpo.rd gs 'ttfutur uaurrlnrsu uud
]ulnqf, ne aseorltqun .royuqud ufualor,r
ap lulugluq;; ctuSan 'lueutluor clur
rnlsef,s ilJollnlol l?unN 'Ius ap IIlu t
-Z tum? ap alefunqeluJ lsoJ g r? Izllse
ep apnn ? ap aleJ?olf.{trr Ec?p ?aruetuo
tlue^ap g re ef, t)EJ sulp?-4u1 1udo;8ul
e-s Ef, el?od ';oluduarr
lnsJnl
ul lnP
-re1d e-s tunJ Elslxe t?tu rol efupSounc
grup urrlS nu rS ra u1 ep qurunl
u1 ]tSal nu-u 'areolgzJe JolezeJ als 'E?ls?
alnf,sounJ Jolaf, aJeorradns tuntlra.llp
alaun ul 'lilpllclrtrala alaf;og
'nqr ul efurnqa4ul a1e a;ds 'a1eum1 nea
-JeJuof, al 'ua1nd alasunJse urp aged o
eJry
ES lnlnd ne aJEJ nun nepap as elu)
ul alacqc?:d uapal runJ apunrse el
e uqdap ad 1r$nar n€-N 'rutuatuo ?unep
ux al?alqn s
nu ? ap
ELU?a1 ep lrluper^
le)
ul rsunu rS 1u1da4 lgJep lsorunluoJ
ne-el nu eJelsnu alsaf,E r$ 'ue ar6
u; alrSnqg;d alaluaurluor ad r?Iqf, s^
-pu?J^lrEI ns e;uf, rrle-laua8 eluJptunuau
; fltf.;j
ys rrlu,r.rasqo uud al,rJdoc.ap
aJalsrru Jolrqf,a^ lnJnezal
tS urlsgd
e urf .rep gurepotu elurnS rsarnfardstp
nu ra rzq}se lJlN
'qreorurpo ap
.lo1 alaldural ul 1e^qlno ne€l arer 0aar
el ap gtruelSour p{u1pS rS pfurparc ut.rd
J?p lseJs u1 sunfe nu aJef, tt8eur tS eo
runur{u eoel e lluaued ne 'glrugqudau
pfern o uud 'a.l?f, rSur tutu1g1ul tSotnnc
pSaru e4ul 'roJnlnl algo.td ps unsquglu
ur.rd
1S1q"cu; rolsef,u altuntcqSnr
?f,'uuuJn rnlnlueuela u rfpuupqos leun
eeapr nf, qlrun lsoJ 3'ejejf,ssuoJ p1seaf,?
aur8uo ul ap'rnu1|pru ttunrlolap aluJt?s
-uor flplrunuoJ leuuoJ ns aJuf, lualu?o
poul aru
15 1a 15 ln^e ?
InusruuqsuqC
'..eJeol nluad rS rlotr nluad glutuaqJ e
rnpuruoq eaJe1ug^nf,aurg '1u;n1d ?[ nap
alua;a.rd luns rrf,rJesrg.altuntrq8ng,,
.wsln4[e
uud eu{qo
as pprqurds ar8;aua ap ua;a1nd'tusto8e
uud ppdur es EJrzg ar8raua ap uaralnd
pugt ed 'nezauluno rnl alrunl epurulEd
u ap erfunlls ur eund l-eJet
atE;aue
ap a;a1nd o rS runua; ulfuzuas lglep
er?raqrle pl
EqF
gs aleod nu 'elalagns
eluol nc
llrlqnl
eumt uud lllE{ul legns
?auetues? un gc lJunle t8alafug !S'ng1 lB
uaues
lnrg?eg
ap aprlud altt8raua utp
glnu{qo qSuun erEraua ap rolslntun)e
f{
a{lnx6) :up1u1l1gl aawD

rora Inoan
Deasupra pantaclului sti pentagramul,
steaua inflIctrratE cu cinci colturi a mag-
ului.
Talismanele (amuletele) le gisim la
popoarele primitive ale Africii ca 9i in
societitile noasffe cre$tine; la acestea le
avem sub forma iconi;elor si
cruciulitelor. Ac{iunea ce li se atibuie,
depinde intii de credinta celui care le
poarti, intSritoare a voinfei - reflex al
imaginatiei - de uzajul indelungat care i-
a imprimat fo4a magneticl sau sfintirea
de cdtre slujitori consacrafi ai bisericilor
Si templelor 17).
'Talismanul
obisnuit al cre$tinului e
crucea; iar cea maibunl apdrate contra
influenfelor rluflctrtoare este
rugdciune a, dar nu in sensul de a
incirca de uri si blestem pe wljrnag ci
. de a implora mila Cerului penbu ca sl-l
lumineze si sd-l aduci pe calea cea
bun5.
Psalmul3l este o buni confaacfiune.
Se recornandl mai ales in timpul cAnd
blnuim ci suntem obiect de proiectiunq
de reculegere gi de ganduri bune.
Ruglciunea este meditafia 9i contem-
plafia care poate merge pini la extaz;
rugdciunea este pomana, milostenia,
dar numai aceea care nu e dati in mod
ostentativ gi aga ca "si nu $tie stinga ce
face dreapta". Dar ori de ctte ori ne
rug5m singuri sau in cor, sau aprindem
o candel[ la icoani, o lumAnare de cearl
in biseric[, facem gi magie ceremoniali.
Concentrarea voinfei in sens de a
impune altuia voinfa noasfrd, este 9i ca
un act magic personal dar daci o facem
cu gAnd r5u, cddem in magie neagri,
care, din plcate, are gi ea practicantii ei
1s).
Vrijitorii gi wljitoarele pistreaz[ prin
predare de la bdtrAni la tineri, flrimi-
turile unei vechi practice, dupl care
lucreazd in mod mecanic dar gi cu
voinfa supraintiritd de obisnuintE 16).
Prin voinfd, secta aceasta f"ormeazd'
forme-gAnduri care se intlresc $i se
vivificd, combinAndu-se cu un element
asemdnitor esenfei concePtive.
in operafiile riu-flcdtoare, conceptul
astfel vitalizat, va acfiona in sens 'tdu-
intdntionat
Aceste concepte-forme, creeate in
anumit scop, nu trebuie confundate cu
larvele care sunt generate spontan in
urma pornirilor $i
pasiunilor de care am
vorbit.
Pentru a acflona cu vcinli, fie in bine,
fie in rXil, e nevoie de a cunoagte
"rirtu{ile magice ale pantaclelor cuviti-
teior mistice gi unele rituale cabalistice.
Pantaclul esie o figuri de perganienl
pe trrArtie (mai rar pe metal) care sub
formE concentratE, schernaticf,, confine
o serie de invdt5minte. I se atribuie put-
ere de talisman, adicd virtute de
protecfiune, de oarecare rndsurd contra
accidentelor gi altor nenorociri.
go

T6
ul 'snel,u slllllos lap?q?s le 'sJr3u xoep
IeuqrrlN lIS
'a31I^ unlnJ?rlds slulluoq
ruerssJ ul
^lleJldsul
13 senbs radns
rnl?qaJ3J IeC
SnllJlds,, :pne}tz aFulpJss
alf,und n4ed ela) e"qEl PUns as Je? ulp
raf, nJluad 93 tuISES 'rollltller IIreSul
'ar€olrugdEls alualnd uud qultuop ql
'eleturupulluns tunJ Ednp
nqr
rS eurq aJuJ lod eruJ el1neu afury alare
lugurgd u1p
IS
toJ ulp'ree utp aleluatu
-ela quruop
1n8ury
"rol uluepodurt
gdnp 'a1-rnJs Ietu nes 6un1 IPur 'un[s
-nlu Jolsalu aged ul JseJol?p as
ln8uur
aurfqo eJ elalseJo EJ uluJIJ? tualnd
'161 rSuude runqrgf, ad apo8 a1e;uotltd
rn saraf,e41nuflqo ?-s €InJqf, arfur8 lnp
-ruorueraf, nsrolurs rdoa.ld 3[ lnzp^ ury
Prgaod aundrg
qldurls o alse nu eqleog tn1 e qrado e1
-nf,sounf, u1p grpeu upull8g'e)loqtuls
euuas rS alobtqo alpu nr rt8eur ;o1e't
-oqe[ un ep eesape alSasolo; as tS ulpnl
-pe erunue ur (ue8u1) ualnd ep eunu uf,
-o^q
Ig
'1nI
I"
rouadns lruuepsuof,ul
nf,
mpe s Euelueulotu
eunlzry o amlpsuof,
rnl epunnpEng'actdq :opuntrp8nr lf,Iu
effolrapq ro1af.ro1 rS ;o1au8op elduqpl
es nu 1g
'rnladuoldu
11r1qnt lnfuts
a;u urma;d uJutpe:c eru lg"
(IZ-A 111X
de3) :ern1 'at1aq8uu^g ul ef,lz tunl
gdnp
1a
u1 rS qppa.r a;elnd uare gr aqS
Ig
'elu!^nJ uud nes pu93 ul qutlrtp ?ere
-1nd econut FSeu
nES
lnpluotuaJeJ
ul
'qcnpord al ps 1od
EUulf,oO u; $pugpe
ttudnd telunu eruf,
ad alufunuord afuguas ap 't8unl unlsod
13 unptuouraJef, etrlmu ap pluluedurore
elsa EsIz nudord tatSetu eaJuf,qJ?Jd
'..(af,ruf,)
ulluv 'eurlu nf, ?un?eplo] eg Es 'nEs
lnrd
nc'?F?IAtr Ie&oIJed
eer4ug^nseulg
'elJ qs ?sv '(ernJJ) eultu
nr ea;n.lnd eg ps 'ln[ op lrnrep alduS
alef, n) 'qnc InlnlugJs ?eJ3lu?An)aulg
'elJ qs eSV '(elnJl) eultu nJ
ag gs'nazauluno mlaJ?lN InIc'solslJqc
snsrl n-qsou Inlnu{uoc 3aff1ug^n}eulg
'(ernJJ) Sutur nf, ea;n;nd
eg qs 'a13o1}lpq u nEs
lnlug^nf,
nf, erP]
'lg1uJ nazauunO lnl ?eJslug^nf,euIB
'arJ ps eSy 'gzud eJ elugJs qns [nlo]
nc und Fur IS
a1u; aiaferq ul lnlol
nt
Jurue FI{
'(alrur) a:tSrgagsap Ie ?
91?01
u; 'ua8al tpldtug e are) 'qng tn[nlug]S
elarunu ul (elnro) o-lerPdunrsgr
E arsJ 'lnlnlC 3[3ulnu uI (e]nrl)
g8ue.l1ug Batunl JuerJ B arsf, InlEl?J
aletunu u1 'flnzglau rS rlnzErr;opSuurfg;ir
alasJnr 'alutatrlodug a1uo1 ep EIU
-gducs :aleu alttplaurud ul 'aletu elulf,
-lqelepul ap elluaznu aleol ul 'eltoaau
al?olu; gur-gurfuds
13
gtu-g1nfe 'aluruf,nl
aluo1 rurft.tds tS tlnle a.lul 'auureog
'elui rS o-tur-alSazg;pq ':o1af utt1
JoJnlrU ararySugur
Uagryq.
rc efff,'aJ?tr
1
elnezeuluno o
'slalar al?01 aP qur
-elSarnlugur'a1un.lcn1 a1uo1 qSaugdgs
aJsf, 'eJ?w e{nezau{IIno io"
:agnf,s letu elal ulp ?un snde4 aP
elepal e4st8uur apuntrp8ru up IuErrI
'auqSa.lr
1apla:
aF
lruur
agrnlglErug
nc arfrlpu4uof, ul Els nu uqSa-n
FFeIAI
'(91 cpeul
ln)reJ
nr
15
arqau8uur
{-grale aruofrur 'ernl iutds
FIaJ lol ep
unSlfnrsu nc uadu el Joleu?l e4uo3
'aler II nge ap.to1g8P4u alse
eleunqrEt tS pc snds ury 'redoe tnun
?upqppr ul runqrq) BSece adeor8u; as ps
ellz Ie4
qdnp .rur lSuqs tunqrgJ m alnf,
o-l1ul ?4spd aluod es - rolnuqq u^ef,113
nus er?osu)s palqo un 'e)Fg areofiur
rS ppueurorar as e.te"tgdu ap pryp ?3
'rlSaupurSnp
1ef.to; p roltdsp
un else runrzsJo ep
leps?
u! lefunuord
lsgq3 Inl aleunN:$leorouau iluatu?o
ad lcartp ruplnfe 9s tS,urnra;d inpr
ep rueruru ap rurpugE nu
ES rutqe tS urtq
-Jo^ nu !S
'aseolJlluad yung;ul Joun
le
Irlr0
rqalul1g1$ xa7xg

luce et per lucem".
'Fiat verbum habitus meus et imper-
abo spiritibus aerias hujus et refremabo
eqous solis volontate cordis mei, ei cogi-
-tatione mentis meae et nutu dextri".
"Exorciso igitur te, creahrra aeris, per
Pentagrammaton et in nomine
Tetragrammaton in quibus sunt volun-
tas firma et fides recta Amen. Sela, fiaf'
(apoi vine rugiciunea sylfelor):
Spirit de luminl, spirit de infelepciune
al cirui suflu dE 9i reia forma oriclrui
lucru; tu, inaintea ciruia viata'fiintelor
este o umbri, care se schimbl, 9i un
abur care fece; tu, care te inal{i pe nori
9i umbli pe aripile vinturilor; tu care
respiri qi tot ce vine de la tine se
reintoarce la tine. Migcare fir[ sfirgit in
stabilitatea eterni, fii deapururea
binecuvintat. Te lSudim $i te binecu-
vAntim in impir5tia schimbitoare a
luminii create, a umbrelor, a reflectelor
si a imaginilor, gi aspirdm fird incetare
la limqezilea ta neschimbdtoare 9i
nepieritoare. Fd sd pltrundi pinl la noi
raza inteligentei tale si cdldura
dragostei tale; atunci 4ceea ce e
migtitor va rlmlne fixat, umbra va fi un
corp, spiritul aerului va fi un suflet, visul
va fi gtndul 9i noi nu vom mai fi r5Pifi
Inoan
al sufletelor, o suflet nepieritor aJ viefii,
o suspin creator, o, guri care aspiri qi
respiri existen{a tuturor fiintelor in flux-
ul $i refluxul cuvintului tiu etern care e
Oceanul divin al migcirilor si al
Adev6rului, Amin.
Mult mai complicate sunt exorcizdt''le
apei, (din care a rimas ca amintire la
noi sfinfirea apelor cu artncarea crucii
de Boboteazi), unde se amestecd sarea,
cenu$a gi cidelnita parfumurilor, stro-
pitul cu ?[mureie din diferite plante gi
flori si
personificarea "Regelui Apelor".
in aceste exorcisme intilnim numele
lui lod-Chavaj, Jahuveiu-Zabaoth $i al
ingerilor Michael, Gabriel, Raphael,
Anael si a Crucii - lumind impreun6 cu
apa sfinfiti. Oratiunile apar deci ca
'indreptate cltre "intermedidrii"
Divinititii cum de aldel crestinismul nu
a pregetat a se adresa de multe ori
stipnnitorilor de legiuni celeste, sfintilor
si Maicii Prea Curate.
Puterea de evocafie a sufletelor
morfilor este enorml la magul
desivArsit. Formele sunt insi destul de
complicate gi prezinti pericole pentru
'profani
de n-ar fi decit zdruncinarea de
nervi ce pot sd producf, asupra impru-
dentului curios.
Si acolo
unde ne
gisim rug[-
ciunea in
infelesul nos-
tru, nu lip-
segte ritualul
magic. Asa de
la Negri-Afri-
cani, unde
wljitoriile
sunt mai dese,
misionarul
Trilles ne
de furtund,
dar noi vom
fine frina
inaripalilor
cai ai dimi-
nefii gi vom
dirija cursa
vinturilor
serii pentru a
zbura inain-
tea ta. O,
spirit al
spiritelor, o,
suflet vegnic
92

e6
-r ml uluog 'tJr\q4 eu Es lou ec 'alurua8
afaq8u-nu ps 'apo1d Pnold eu nu
ES UJJn eu nU mlrueJ lnlpul
qns ?zaleJ
eu nu lul6.re ep
IuBq
nc qlupu-tS
Srnlqur
au nu Jolnsnq ep Ejnlglll
nf,,,..Jolasugp,,
ual.red urp eJ gzeewJn Pqeq lol aJsl
pdng '.."'allrnro8 efaq8u-ll ps 'a1to1d
enotd ?^ ?s 'to^-gt-ezelar 1ut8;e ap
^l
rueq nf, gtspul tS to.ir-ga-ernlqtu solnsnq
ap EJnlgtu nc 'plugcsap es nu tS glugc
es iur
a;ur 'p1ug;s qdu glsuacu u1 'a8uqs
Ile^ E^ nu ap tS aEugrls 1lal
gru nu
ep J?r" :elssaf,u ur a.mfutuau? o eIA gs
rode el .,"'fleldalSep l-lur
gs der ap 'dur
-JnJSap
l-lur 9s lqlo
ec
*au?olu
nu JsI
'p{en tS elu1puqs rfecnpu t-qs,, :el4quqs
qJnpsal gs g.rnfuor a1 rode '.,"'lelJnf,s
de-r elep rS iun1flu-l ua;elnd'1uuldtug1ug
$e1a;e1nr
ed
'..elesuup,, ad 4tac e uud
adacug e.lu) uI 'llu{ ap LL ep selugrsep
Eunl un gzeeurJn ?ls?of,e gdnq
'..3gaA
nr rS elelqups 'eua1 nc 'eieoletd u-gugd
duo u1p a$lnJ ad qsatnral ps 'arus nr
rS auryd nf, 'f,sef,oJos el na 'e;uolq8rnr
EdV,
'(rolautpuo u aJBzIJJoxe
o eJSe 5c eaac) eluIAnJ eleJsolgtuJn
qJunuo:d ue IIuplqtu lerl
aler
ar€J pugt ad 'atrmuruu serus rS aPuryd
alsad sJnf, e et 'Pdu utp ctd un qnou
eaf, el?o nJ nes glgoe no ut rode lde
u! u^ef, a.les tS autgd utp EJuIus
'lluglqtu
ra;1 rade lr;aE;rir uJluof, 1eu
ad ro1
un-rlu1 ef,uJ 'ngr e1 pug8un[y 'gdua.tp
uugru ug al-npugutf 'gnou ppo nes ptgor
o ne tS oJus ep .roSnqo:P un nf, 'auryd
ap gc{prnq o nr "lolp8tnJ
ngJ un €l elnp
es :pnll; un ef,q '".elesu?p" ep 4ugcsap
e adaru; ? op elulsul 'eqsq 'uuurof,ng
uI g) aunds au 'uutru141 'ld 'S
'..eleq
E^ f,oJ ep elq?s m
u?qJIIN
qr 'a1e1gugs
mptuo flep i.roSn rlaErau IS E^-llerlplr
'.rorJrd 's?u 'dn;1 :quguJ utp tftSal 'tn1
-nlugrugd egeod ul'lnplug^ u.ln8 u1 'dur
alsad gp as ullrgoolf, epun 'l?qJnl Inl
-{rg^ ul rfacnp prr :gruof nu u13J 'q)uol nu
edod apun'alelaqsnd u1'aqsa4 ul'Apq
u1 'alupgdap untol ug rfernp pr'$ur1gr
rrgru ap lrnl?A ad ltfelqun qnpz!^
uud ec 'rnlnlugrupd elauueop 'lnlnl
-ugn alaugdps 'role4sag141 '.to1ttg '1o1,.,,
'^suloq rnlndn4 eegsd
ad elseeru udu nr uro ad pugpds ?eJaull
rS ee.rnc;arur'eaun1:rugutpldps Ia4 ul uo
gnou ep qada.t es ereJ praluglsep puq
-sor ede ni pralsaur? as eref, lualnJnq
a1le rS uealSnal todu InSoeoJ ElugJ nu
gugd punl qndarulau pde :urp aundurol
3S
lnl?IUOIueJe3
',.aIa,, nus
..a[aI,,
a.p
Elugrsop eqsq 'paun lol un-rlul- Er3J8
llurJop u lnwo
pugr 'p.ref u1 pldtuglug
as runf, (urslleurneJ ep [a] un) Plsau
-adaful ep l1,rot a eleulr pu93 'Epluoul
c;al ar8eu ap
tal
un ea tS acu; 'ta elac
€lugrsap nc 'pref 3[ ep q4suou eq?g
'mlruuuolslur
InsaI{Ja]?]
ul ep aluluf,nl
rS p;asrsos Iz BIaJI e 'rqnape-;1u1
'p1rur1dapu1
lsoJ u saruutf,rpsug pr asnds
rS 1aou1 plnis as
1n;o1tfp;a
qfuaururlp
ap y unop V
'lllq)gd IJ u^ nu Er
rn8rs ag qs uJ uluad elare lnuo
p8ugl
ealduou qlsol lnla.tled e
ln.luuolsllN
'(02 rolFtrSnu u a1lce.lluor oar^
qcnpo.rd gs ?t qrql
InFIuo
eelusJ Je un
n:r asundurl solll{ alalulrpd 'er$unseu
ul uereppr tS rnut$o,t pltplt irn no d.toc
ad a.raEun 'unlugr 'eIJEqJo^ 'l1le1nc4
-sa8 urp snduroo ppn1p Eurrn'pfeseu
nupd ul uqasg saaf,u eJ?es uJ JetqJ Etr
aunds p;5ap 'lnsugp El se^e ef, uruJnl
alSp gonpu
I-ES
Bf,'Srsut ep a1p n4ed ap
a.rugqdap ?l lBUu 'm1n-reuolsltu lnlslq)
€lsJ ?qesg ad grsealsal gs eeJeuIJJEsuJ
aslur.rd qlr1 Inun
1ryas
gr alSalsa.rrod
:uptru1rygf napaD

am alunga, sdnf,tatea i-om da, etc. ter-
minlnd ca de obicei "de la mine descln-
tecul, de la Dumnezeu darul".
Credinta si eficacitatea plantelor
reiese din descintecul pe care l-a scris
in 1866 Baba Neaga conb"a "lipiturii" gi
"zburltorului"" ii reproduce siGh. Dem.
Tecdorescu 1): "Avrf,measa,
Cristineasa, Dr5gan, leugtean Si
odolean, sAnge de noud fta{i, iarba ciutil
gi muma pldudi" eum se sparge tirgli,
aga sd se spargd faptul si lipitura gi
.
zburltonui. Cum se rdspAndesc rdspAnt-
ile asa sX se rlsipeascd vrajbele si tripitu-
ra gi zburdtorul, etc.
$i nejitul (newalgia) are formula ei rit':
uali cu pAine 9i sare, sau cu lemn de
alun ori de corn:
"Egti ndjite, precijite, din dinti, din
mlsele, din cap, din cap, din gur[... si
rImAnI cutare curat si lurninat ca-n ziua
maicE-sa cea fapt, ca steaua din cer, ca
roua pe pdmAnt".
Sunt desclntece mai de toate boalele,
unele semlnind cu molifte bisericegti.
Merituosul Prof. Gh. Dem. Teodorescu
din care am luat aceste specimene, ne
vorbe'rgte cu bolile denumite in limbajul
popular "a bubl" sau "buba rea" "bl$ica
i"u ,""", "troahnI" (guturaiul rIu),
cirtifa (abces), albeati, aplecate, apucat-
ul (iolicele copilului) sau inclegtatul,
apuclturl gi intAlniturd (dureri de sale),
buze dulci, brtnc6, deochi, gllci,
mugcf,turl de garpe, de soaresec'(inso-
latie), apoi descintec de desficut farme
iele, de ftcut de dragoste, de desfacere
de^ nasubi,
de purici, etc. etc"
intatnirn sarea, piinea, leugteanui,
t6mAia, cdrbunele, diferite buruieni, dar
mai ales "apa neincePut5", Pe l6ng5
manipulafia de frecare, neteeire, suiare,
apXsire cu degetele, care toate la un
ioc, riu sunt decnt procedeul de magn+'
tizare. Mult mai rar ss observtr la babele
noastre rnagnetizarea in scopul de a
primejdui viata, sdnltatea sau
bundstarea semenilor. Astfel descAn-
tecul ia, mai de ordinar, caracterul unei
ruglciuni.
Corespund.aceste proceduri scopului
pentru care sunt intrepnnse? E gr-eu a
ldspunde, a pririri inainte de a se fi ficut
o anchetii statistici la tari, unde desc6n-
tecul este mai mult utiliaat. JoacE acolo
rol imaginatiunea, credinta, sau puterea
magneiicd dobAnditl prin practicl 9i
obisnuinti? Ceva frebuie si fie ca aceste
remediuri sE nu fi iesit pintr acum din
uz nici la popoarele cele mai civilizate.
Apoi vindecltorii empirici care ies din
cind in cind la lumind, in mai toate
tdrile comfirmd faptul obtinerii de suc-
ces gi acolo unde Stiinta oticialtr di eres.
Cu aceasttr constatare terminim
lucrarea noastrtr, amintind incd o datii
de existenta acestor puteri nevtrzute gi
neinfelese pind in ziua de astAzi.
1) Papus, "Magle Pratique" si Manuel
des scientes ocultes.
2) "Agippa', [a philosophie occulte ou
Inoan
la Magie.
3) "Dogmes et Rituels de la
Magie", de EliPhas kvY.
4) 'Les Puissances invisibles' de
haute
94

96
ed ep Jolalulg rornXnl ea;a8n;lstp tS
rade u$uedsry :$4u11nzag'areolg8n4slp
edrzoduroc urp lJnlqJld o a;ura.rco ng.l
unaJ^ ul u3urue Je elsaJe puga irutuaiuo
1e
Seurfp.ll Inun ellgur ed pugdgrug
'1et3as lsele
ga^e Je ?JgJ eeJeuJn
ap ler.rads a Else3e 'sn11add17 'lodau
nrm sfiilsue4 iryarJes
'ede eJSafuwaq e
pupnqzl JEIuetu ?sl[Ufi.{J Inun eluPJraJui
ap el$oq:oA as aJ?f, III
.,snt1adda7
sep le.r3as a"L :sJltrsaaod ucpuutuo.t
uI surulJa'I selnf Inlnlsllln]o Epep
as 'gdg undwor etel aze8 ,,eJeolqzJe,
fnop rotrsaJe e[? af,rrrrlqc rolllgtatrd
o.rd e;dnse eye4l.dlE pseolrnt o rl (7I
'stsl tefta2
elepwJn4 elsef,? n?epgp
1e
:1ua1dr8g
e1 urlsg8 o arec ad pultug (gt
'gnlntruaprcrg $e1ud
tS pnpugr ailreJlp
ul lelunuo.rd ne-s actel ea;d IlJIznIu
eJluoe '(Z 'trloJ
.,3t8.ln1t1 InJnszeJ,
'nueSe:r3 eePeg) eleluetunrlsul
llcpnw
u.guoJ eseJ?l3ep es tuolsoslt{3
uo1 r$ ur 'upsnf ln.tprulN
'tade6 efiez1
-Jqru nJ psuaslfl Iil GsnpoJlu e u?s33v
'/gI.l1ue ug '"to11euerg ale8ag 'Jrnrs
iac
urde6
1n1 uluo;do3 'A ultruelsuo3
rnlnfuuzrg 1n1e;pdru1
artrEr ap lnrq]
rnln.r€p ?ruJn u; euashde eltltraslq u!
ErEosa.qs
as gpluat[Inqsq mpnw (aI
'aleJ
ro1a1p1ds acrulepd pu$au
;a
apun{e;qn
'a;eoXq8;nr eladu EBtIgI allungag8n:
cey
1$;
ouelput atras.Ioun $depy (II
ggp'Eed'g
a'*an8o8eufg
e11a
asg8g.l e4ua aIIoIrus[I,'L :Ii3eJCI (0I
qrnlauads o llrurJ leul
u"ra gde upd t$ co; upd earesa{ (6
"(.eFeW ?[ eP erlotrslH"
'eupsuq3) 'leruolo3 elerpaleo ug sun{e
n? ele nw$e! IeIu Jel 'lodoupttulsuo3
el snpe s-a[ tS rol alaluluaso
sugJls e 'exz as 'eue1g usualq;Pdut1
'pzeloql$
19
arur ad puut qSace ad p{en
ul grul
luiglul
utrrol plolsode nlzrgt Istu
IuB
ep naznrlud 'l1|lpuit alaun EdnC (8
'llSRImo
1|t? IS snuuag 'uo18utruu3 'rsog (;
'.,a1utds,, n1d
-wrs teru f,serunu as glsqutds ?ulntop ul
a.re3 eluuosra$ tS aluaqSuor afulg ',,p81
-uerua[e,, nr {epun;uoc g nu u igrseau
-euo flet6'lnlc
ne-u eJef,
,,eJeJueu,tele
aiplds" truns iq4ueuralg (sndud) 'qpnt
-r.nds earuni
iS
q3lz$ tsatunl arlul epluatu
r$ enqrupsul elu$ luns ilFtueiuetg (g
.. laf uper3 earernd,,
""_1fi
fuln"
"
Ilatruns pugl qlepolf,Iu tfuutalsalq
nN, :ual-lllx [u lnloras
urp lslllnso
rotrrrrJs aleru 'pue;g e'I lreqlv Inl
p m a'ruupruase aJu ldaca;d $aJV (?
'pe'qlero'fl "I"d relrc^aq3
a1 ,led ,,anEo8eui(g
e1 le as113g,'L, (t
.'guuur.la8
e.ln1e
-.raln al*uouno e3 auaod aseotun-g rciu
atrar urp sun gruJ gs rellqrs m1lapd 1up
ne alg 'aprdloung ap pleluryul (sar33
neeurnu o lluetuog aJsJ od) Jeleuieq
UeZ alr.rotpqrgs ne;a tca.r8 e1 (Z
(..uot8qag
1a ar8ep1,, ury elpu€wre-l Inl u{lugag)
rurueuio Jolapue lndqaqc;e
'tauo1s1 e
qre"4sqe err;oJ'?zeluts alsa
lrq.dur
pugc
ad luaunuale Inun p n€s Jp^apu Inun F
cuo8ap lelunzer un alsa ploqulS (i
'ple8oq aguoJ eau
-ewese ap a qxopogo uge;8opeH 0
'plutp$ ap rnppe;8
a1e a1de"l1 Jolaluallp tS ;olauawoua;
'ro1t1f 1c:axe JoJnlnl ueJeIJf,saP
nf, repquf,oa leEoq eUoJ un 4s!xg (9
'p{up u1 qqold arleld 1so;'qalqotdag
1n1r"lrds ep nrlsou [n3Jet ul lel
-oeJoJ lso; ? ac ;elduaxe 'qqold erlatd
ap
,.a18eyq
alneH ep aJlelnurJod,, (9
'Jerzou'c'ro
-{Fr6;o1ap11ggf
nnpqb

p5mAnt. Posesorul secretului distruge
aparatele gi toate hArtiile privitoare la
acest secret.
Dezintegrarea echival eazd cu transfor-
marea materiei in eter, substanfa ipotet-
icI, la izolarea cireia nu s-a parvenit
pAnd acu, desi stiinta moderni admite o
disociere permanentd a tuturor cor-
purilor, un fel de disparitie totali.
Aceastd disparitie foarte inceati e
mlsurabili cu un instrument numit
spinthariscop. O disociere rapidi ar pro-
duce o explozie a lumii (ideea lui
Zippelius) 9i Gustav Le Bon ne di ca
exemplu aparifiile si disparitiile brusce
ale unor stele, observate din ctnd in
cind de astronomi.
15) Din "Tezaurul liturgic" al lui
Badea Cire$eanu, Vol. 2.
16) Ragon, "La Masse".
77) La magi era o b4nd[ de aur'
impodobiti inlormd de coibant, cu flori
de verbini.
18) Stiharul este vegmintul strins gi
lung al Diaconului. El era la Greci gi la
Romani tunica albd, ca si la primii
cregtini. (Badea Ciregeanu).
19)i Arltarea ingerilor corespunde cu
fenomenul de materializare al expe-
rientelor.
20) CAnd garpele era agezat pe coada
lui, aceasta inseamna substanta unicd;
ca agent magic era forfa dinamicS, spirit
de perversitate (Ely Star). Anticii mai
simbolizau eternitatea prin garpele
incolScit. $arpele care-9i mugci coada
este emblema influenfei demonice,
embleml care sugereazd cd, pe citS
vreme omul nu se descltu$eazdpnnir-
tute, rimlne juclria fatalitltii. $arpele
acesta reprezintd minia, ura injustd,
principiul satanic (Albert Jounet
"La
Clhef du Zohar"). Vrljitoarea figancl-
invocd lucrarea astral5 prin cuvintele;
96
rora Inoan
"Haoleo: Cap de $3!p€",
ghiocul jucand
la ea rolul de oglindi magicS.
21) Vesmintele sunt pe larg descrise
de Badea Ciregeanu in tomul al.doilea al
"Tezaurului Liturgic" precum gi in
"Encyclopedie Theologique" de Abatele
Migne.
22) lod - Pater, devenise la Romani Ju-
piter, Jupiter.
23) "De LHarmonie entre I'Eglise et
la Synagogue", Tom 7,pag.21.
24) Zeul Lunii sau al soarelui: Culhrl
lui prinsese rldicini 9i in statul Roman.
1) Se vede de aici cit de apropiate
sunt practicile magilor cu ale clericilor.
9) V. Memoriu M.A. Valette:
"Harmonie compar6e des sons et des
couleurs", dedicat la 1861 Cardinalului
Donnet. V. gi Rev. "Natura", 15 Noemb.
1927,lnventia ing. tcgg din Bittsburg,
St. U a unui oscilograf electric, numit
"Osiso" de dimensiuni mici cu o oglindl
minusculd groasl de 80 miimi de
milimetru, care oscileazi. Surdo-mufii
pot comunica cu alti oameni gratie aces-
tui instrument cu care se vor putea
descoperi 9i zicdmintele de petroJ.
10) In descrierea vielii Sf. Vasile, con-
temporanul lui lulian Apostatul, se
menfioneazi unele aparifiuni de naturi
eterici imprejurul Sf-lui Vasile.
11) Acest adevir este ilustrat in biseri-
ca noastr5 prin refrenul: Pentru
"rugiciunile sfinfilor pdrinfilor nogtri"...
12) infltise azi lupta spre perfecfiune
a d iferitelor reincarnEri.
13) impdratul BiZantului, Helaclius
(575-642) qi Carol cel Mare, Regele
Francilor (742-8L4) se umilesc, f5cAnd
desculfi, in capul unor procesiuni peleri-

/,6
I
-t
;('rolepoq
seJrrunuep el gzeeTwnqeJlul r?tu o nu
r{Sou rrf,rpeu aJ?J ed rnln;odod ?qu[
elsa g1u8oq ac rJepa1
.Uoru
lnpdor
qJS?u qs uasepu eJuJ o
IS qtg g.lrdsul
rr 'r;nlgcSnur lS lladnrr nc ualdeou
IaureJ ad alSarnurqf, eJuf,
..ln;oleJnqz,,
:nqr lg.rrds rnun Ellnqrrle d.roc
ed ry1guga nf, uer?lncs :u-rn1rdr1 (16
-rup ur mrn."o'"",il5?il"t'.T1"tJi;
.
-Jop a;el 'rnlnusrpualeru ueJelequol
dors ap ee^e re rrunl ellp u1p .lo1af.lo1
e ertry.ryq
Eqs€af,V lnprald furrs ealases
F lsere aped ug elgdgca; ? ap
lnulrup
ad uraluns q) nrcrpur un g Je
,r.rolrpne
rp^ops u; gpasod er?f, rer e1 auroldrp ap
IeJ
un ?ep es
FS (plu$ azal8ua nuolof,
a[eun sJ lnJE] s a) BeeJ
,rrue1?1.ruS
EJeoJol1S es ra e.r1uJ qr rS elu.lnlsuuJdns
et1|HII?r qpesod eltsol? ruolrfp.rr rfol
nu qr alSa.lrd 'alusp€
rS aueunural aluau
-lluoJ .rolalrSnqg;d rr.rolrnrol nupasod
ec fulqealeseS [e rnun efrsgrup.r er
E?uJeprsuo) elsa
(tztlrrpur
rrun pl pleeJ g
e alSapalop as aJ 'eJurapurl ap rua1nd
u 'raqudalal e 'a:gygdep uJ rrJape^ ualsi
{nruJ
rrSog aper4 u1 rS 1gr ruarl?rlsnv
tS ruucr.ryy-r.r8a11 El tgtv $Z
'tnlnererqf,ru rol ep
lSqgc
csapgd nu aJeJ rsur.rdu IunqJqJ uole]
ul r-npugund umunug eleun ap docstde
un ad elSafgrour^zep 'alrse1
.JS
(6I
.gnrs
ad
egeoJ lepa; sndu6 lS elrung EdnO (g
'uau{qo gs turol ac ra{ra1o;d nus
mlruo^eJ e eJ?oJ?suadsrp ea;a1nd aJlgl
lade lnun ?
I?Jlsu ul
lurJalutu lJ? un
uFd earepalo;d alse rc ra e{ra1o;d arac
B e nu alauuld leun uurusrlpl un eJJES
-uof, s nus enaE B qf, elJJs
,.er8?tr41
81,,
ug lue8.lnofl l.rotrll.rcs
trp u1
.[?er
alsa
roleu?urslpl
l?
relnlss
InlreJs
gc puqa-ld
o'Jle
',,uourolus ap selnJl ?1C,, u; ,ha1
seqdllg rS uJ ..xnellre^rald sleJf,es,,
u1 orlnf eleleqv rS uc
,.suuursrluJ sep
a;n1d1ncs ?l Jns s?lrsorJn3,, :laJEJsg
rS uc ya tgtlg-
'ynzec atlraJlp El al?traJu
apelued ap 6?
gpasod gr aunds
.,eq;e1
np a;a1sr(;41,, ul rpls f1g
.alaueursrl?l
]pJ
as eJ?J pdnp r1n8a.r arunus luns
.qluurru
-Jelap erluelur o ru1uad pler:rads effJf,es
-uor o llutud e psard a;uJ
,a-la1r1
nES a[]
-e1ued ea ad puglrnd plaur ap qsard o
1n
-usrusrlut alSaurnuap tury suqdrru
OI
'(yeuag
u?af ap suosuanS
saEuu.rlg sa1,, :u.lnSoJq,lauenoU)
'sat8o.rd un a loJ
.vueurv,
nc lfrs
-dapad mrunu n 'rSrcn luns rctu nu tzqlsu
u8uur JolseJ? seluf, ad lr.rolprapuln
'a.ruo1rfq.rl o ?f, Jolrplqt eugru
ad glup
tsoJ ? rSn1o1 rS efuu.rg eelorf,o
ereJ urArp rnlnrua8
1e snpo:d un eJe
JrV.p auueaf lprpgd ne rfurounau ap
aurr|1nur o rS ;ep.loluolprbuuoJ uatunl
urp aged a.reru rrunlu llfug1s u5
.polrfgm
Pr nr^ ap qpre al
RS 3J qlurnuEq o
plsep ?ro rue ep elns e^elgf, urnry (91
'c1a
'a1rco1c gno
gql?
ES arnqel elretueC
.rn1ng;E
Inpor
ner 'aq8.toeq3 'JS ap eelduou uI eru)
uoilfg;r ep qtues o ep alSaq.rot au
,y77
'Eed ngs
lndo
ug uBrrBtrAI
.1.{ .uls
(gI
-uor rfgruoln? tS uolelrr* tt*r#;::tl:
:ep g8ua;1ug gluotS o rctunu nu 1u1ada.r
apuudnr aleod eunzrl o tunf, ap
EI?rJ
-Uo er?lelsuo] o atrse - qJrresrq o rode
llpqtr s-s apun - efuerg ul eures rns
,(ll[ ul rauopul4l :oprfuudu urrglsl (tI
';opSeurfg;l
EJtruof, ur
esef,Jns alrs.ruapsep mu alal urfqo rS fuu
-----
, .
annrg) rqa{uyI$ naq:r,g

a:'!({#

@
Kryffi$g
l$t,ar'*
ffimrffsm ffies
hsssmnfrere
v^WI
s\., Z
{t

66
3p as-npuilsor
.Erqquss
rs ;Tiii:n
'uruaunds nunf, 'aluy as
InJeluBJSeO
'eunu grEJ
...eels
nu qs e$y
JolgrgJ e4p^
Erls nu urnr r$
qseolsgSg.lp mur rS
Es?Otun4 l?tu ?e3 nu
lgs
ne qJ rctunN
aseoJnqnq'aseolsaf
,essomJ
alSeo.rg
. Ered r-qs alreueJ elpoJ
- "'FI esuf, urp ".ara1d gs uSy
q;u8 urp
[nua4
preald urno r$
"'ml ?sef, ut "'Eels nu gs eSy
JnrJ uJ ude qrs nu urnr r$
"'rs "'e4ul
lryeaf, ap ES?J gpur-rde as gs uSy
alnl ap
1ruadrd
e run3
"'ed "'gper
o-s uSy
q.i8uau ap ?ureJ3 a tun3
"'ad "'qpen o-s uSy
,er8reu
ap ?Faurs a uln3
leapgp ea ad;adrd n:r r$
elnrueJ3 O-nu pura:;: nr r$
efugLu o-lur p-rnrpd n: r$
lorus Eipours nt r$
q4r"rr pssl u; "'?l
ig
ErEoqos r3f, rilp Eun I elugjs
.,
'ii"rop
lnle1lnzar
el efiunie
as puet'puud q3adal as
lnlalug;Sag
'o$a;:slp nt 1a1$a"rg 'la1€ur;udu:j e nes
rninieur:udurr lossf,
ln8e.rd
aFun as a;et
FdnO
'asuFde Jolrrqu?uJn1u lS :olaueoli
uiu1 ug 'rallrzodurol eidnssap
.pugr
Ei rro qnou ap a16aiso.r as
inteluglseg
'q?Eqtugs
lS rof '{.reu :gueruqdps ad uo
rail ap as-npuvssJ
lnJeluessap
.3ol
un
si Punpe as 16 rsaclol es EelsaJu alpoJ
'qpours
'a1aq8 ap qt8eau gureJ;
,.ladrd
ap arolau alsa rpIAJ "a1{o; 8un as a.re:
nr ieln E3lpp 'ua.i1 e1 ap g;nrqd
lel
gs
rS g;e8 ?l nnp al qs arnqa4
,pugr
purud
u1 'aluarpa;8ur
Jolareotguun
1n:o1nfe nr
oseJ as lussaJalur eusoJ lelugJsap un
'a1du; ra;pcuo
eJSna: ug rafupa:l e 'rnlnpue8 e grt8eur
ea.ralnd tde; ap 'arltrdxa eu gs pue.il ea
'gu?oJ lerusur ef,Iua)n ailz
,tlE
o pugl
a;u;gdns nf, rJpd o gs rS rzaJf,
ES aJSa
InloJ'lulgl rop ref, urnre;d r?ruJolul
eJeref,ur es"qs nES aUeJ as qs
FzeauJn
eqSacy'alSalnfenuo) eJ?) nr erauray rS
le a4q evJeryz l?uEruas m g) qutuuesul
Plss 'aulq 'tg '1eztt Inlaf, ssuf, ur
a{a;rsrp n) rf,uruB yrS;opurer ala.ruonrd
qns ap seruar?Jur ulp lqlnzer lnlugrugd
runpe rody 'ea n;1uad eluq ro^ es
Ef,
;nStsap eJpf, lulgl toun IJunJ? o
,auryd
3p n?s 3{uef, ep Exelnq o rer :?nzaJl ep
alsa J?rqJ rS ea:eolgru-ln alsa g;eyndod
eolFol 'aurg3 ap rrrnjrgsu-l
...1n;o1nfr
m ef,8J as lusselalur saluvssaF }p u11
1a{ mxrnu a{
rS gururg;
fl-qs iS laiual alp at llsprqd
ag gs ainqan $zv lryEq;qq
g:
inidey
e1
'sateluJaurq'p;a1a; as
,a15aisoJ
es e;ef,
l{qxaJ'rrqro snd ffi arel ad niar rpu.:Fo
uJ nps saunJ ur a:soFu eF
lnlalueJsap
n3 ejus{.rnJe ag Es ?a}se}? er n;luad
3rsg;qd a;qsud ap qrnl un nES pXls?.ipd
qrnlp{il o qluarrgns alsg j 11sp8 ap nar8
uil3nl ap aro^au ie-5i lrsg;gd ap lS Sqni
ap eJ€I as runJ 'Ep{ld ep 'tsFE lxs Eusol
iau?ru e[aJrueJn "'pl aU
,rSuaals
uJut
alse'ql?3ol ;eop'salalurauiq,_.ea;eoln3,,
:y.u{}z el guaz q ap
.qrllre;d
ec
rS 1xal er rS aluod 'EroJIp alatalugsseg
ale-Jlur ra eaJadart-rd nr aius'a1deS
elrads ersl
^oJll-?ruuaqro3
ulp q1lq3
su?oJ ?J3 glrlsa^ sJSOlElugJSap
o
'rnFies esrunl
urp ra3 erlulp sale rsur
.lfuerllcu;d
Inlsap V&lse rS a.le ruu rS;
Inralusf,sap
'grelndod qrl8eu grllre:d er{JeA
asalugJsap nJ
e4JeJ
I
I
.
I
ailffi6:u1atru1g€ Bayng;

rora Inoan
Un alt descAntec foarte important se
face luni, rniercuri 5i vineri cu cAte o
rugiciune adresatd luni, Sf. Luni, rnier-
cuii Sf. Miercuri gi vineri Sf' Vineri, de
fapt, Cuvioasei Paraschiva. Farmecele
sau, mai bine zis, rnagia alb[ se face cu
ajutorul unui cufit puternic sau a unei
frigdri. Fie cufitul, fie frigara se pun pe
foc unde se iasl vreme de clteva ore
oind cAnd acestea se incing PAnd
la
iosu. inainte de a ie lesd Pe foc se
rostegte de 9 ori textul care urrneaef,
invirtind cutitul sau frigarea in m6nd gi
adresAnd, de fapt, o rugdciune sfinfilor'
Dupd o vreme, se constat6, pare-se, ci
cel pentru care este flcut descAntecul,
se indtegosteEte cu adevlrat de per-
soana care face descintecul. Adicd
inima i se incinge cum s-a incins fierul
descintat pe foc !
Eu nu pun cutitul Pe foc
il pun pe... pe foc
Si se incing5, si se aPrindi
S[ moarl de dorul meu
Eu cu descAntecul, Dumnezeu cu
leacul
Eu cu descintecul, Maica Domnului
cu ldbcul
Eu cu descintecul, Iisus cu leacLrl
Eu cu descintecul, SfAntul Duh cu
leacul.
Se face un foc mare din coceni de
porumb, iar exact la miezul nopfii, se
infige in rugul acestuia un cutit mare cu
pliiele puternice. Femeia care face
descintecul roste$te, in timP ce
implintl cufitul in rugul Potolit,
urmltoarele:
"Focule, focu$orule, eu te inveselesc
Tu peste noaPte sI te dezvele$ti
Sd te faci balaur
rco
Cu solzi de aur
Cu limbi de foc
Cu aripi de foc
Cu coadl de foc
$i sI te duci 1a...
$i cu limbile tale de foc
S5l intepi
$i sd-l aprinn
$is5-l incingi
De dorul lui"..
Sd nu poatd sd stea
Sd nu poatl mlnca
Sd nu poatd bea,
$i cu aripile tale de foc sdJ iovegti
$i s5-l pocnegti
Din pat s5-l treze;ti
C5tre... sdJ pornegti
$i cu coada ta de foc si-l love$ti
$i sdl plesnegti
SI nu-i dai odihnd la culcare
Nici stare la mincare
Sd nu poatd si stea
Si nu poatE bea
SI nu poatl mAnca,
TIlpile de la picioare sI i se incirlgi
Inima in el si se aPrindl
rg
r.Ai
fi

IOI
:alsalsoJ turu ?raueJ 'gduac uJ surJul
p1flnr nus earsEq aEgug ar durg u1
a.ruru qqe-r8 u3 rlarnpe
l-Es
ro1
arus nf, auryd nep e^ na
EO
areur e8ry ul "'?d
lrnp? I-gS
'unqau un eJ
"'31"'gul^
ES
. unF ep srnu nf, f,seJoJos eJ
"'ad a;eur eqe;8 uI ItnW fES
eretu
lg-p
)oros n3
f,se3oJos eJ
e.lulpr ansa.t1 ad an
95
areorcld el ap apdpg
rzuqdv
tgs lS
Euicug
lqg
Fguct
gs n1
In[
eruiul u-1$
Ia
III etreplllru^uli{
g;n8 u; eqririi qpr?
tES
'uurtde
l-qs S
t8unug
I-ES
loJ ap apt a[quq nC
nnp al
PS
"?l
$
3oJ ap
Epeos n3
3oJ ep
lqurll n3
nale-led neruz
l3'4
a3 qS
rc3 ad snd we+a
lruFde al qs ls #ultug ai gg
rc; ad snd u.ie+i np
:aclz astc6 oo3 ad ap pirlnr nes eaieFrq
nCIir rlrp er os Xugrugd ul inirln)
os-np
--rrrA$i 'trrrraluelsap lilsoJ €-s a3 qdn{I
',.eapa,{ €:r 0-u ""acl pugr gugd
urung pqeod nu qs
eapah qtreod nu gs
elqiun peod nu
FS
asu€p guod nu qs
'e;i.{gti.n
peod nu qs
eaSs gs
6eod nu qs ".
-
are3ir13 8l q{ii{ryo
lslN
aff]u€w ap oJPtrs 8ep r-nu gq
gJsuau;od
fps
"'?.I
Erssaza.r1 ygs 1ed ur6
qrsuaurod a1 r gs apSg
F)suatug.r| al
I
qs el34sar3d
E)sseuzprl ol
I
qs ag.rnSyadocy
"?l qlnp as gs r$
eznds ur rf1nry
ezun4 er rf1n61
'a[aJr?oJqJp aleoJ
grup
$o1
alaJrco?l aleoJ
ilet IloJ
a[a3r?oeuz a]?oJ
reuz rlot Esel ES
tugtuqd uI
ln1llnt nr neq
:luguqd ur a;u.rydns
nc a8gul as solEuFS roi{nc un ulalsdre
InJo[ ul'nus uaru8r4 eJ e{uaJl ur
,1nra1
-ueJsap adacur as rody 'aurq g8unug
es qs P3 ro; ad aund as ea;e8u;
.durr1
uro 'lrsoloJ
lsoJ rBtu 3 nu aJsf, 'nou se1i
un-JXul 1e;gdeau rS plndarulau qde nr
se^ un-{ul aund as gdea)
O i
glnlq8v
lnrrledurrs nr gunardrul 'l)ep gzvepa)
-o;d as trrnC 'urueJ ul rglq rcullt"lgJt\zgr
E-s a3 qdnp 'lnzpr ;a8ug
intrufllardur nr
priuSud
^neler
a;nJanuor ep
IeJ
un e1 rS
sunfs e |auln18 rctu 'lnueuro.r pr ru1uad
else -
l1u;pduau uiueJ eu qs rJru aluod rS
- ue',:ads eu
Es ernqe4 n[r aJeJ ep ru]n[
un 1de; ep elsg '€trE€S ur alln] pur ell
-lpeui u3 lnrsounf, 'flnlq8v ad
,acgapur
a!.roy l$ nrJnl El Ellnur eareo]q]ugtsep
qr a;ud as 'EJ n-rtuad r€ ulsy
.1ndao
-ud :p,rape-4ug B^eurJ arjpl op lS [u;nr
"'nr
3ru:1dug amqa;1 eisaJe
EJ 1€rq^ape
alsg 'rrJdou
linaaxu_{ ?[ ]otr qr11re-rd as
'llu:alnd rcu; 3[nul 'rasugJsap lte u6
'pugr s[ rfdou ra-q q3ada-l.as ufu;6
'u0 enou ep
lqsoJ lsoJ s
ln3elueJsap
e3 gdnp rcurnu
eJuJ as slsear? .lep lefeaunurp gugd
1usq1
elsa. epun rnlncoJ
1nro1[rur u; aEgug as
gnlJfnr rS pro; a8ups ?areotp?ug)sa6
"'3[
9ur^ ES
ar€ur ap epsa4 ad a;ep3
-----a{lnrg
"mp{uy11$ rayng

- Nu infig frigarea in ceaPl
Ci o infig in inimalui...
Cum sfiriie ceapa in cildare
Asa s6-i sfiriie inima lui... dupl mine
Dupi ce se terminl de rostit descAn-
tecul, de trei ori la rind, se arunci afari
pe geam pline gi sare. Este neaplrat
n*."tut ci acest descnnbc sI se contin-
ue trei nopti la rind' Cutitul se lasl
infipt in ceapl pAnd a doua seard clnd
se reia vraja.
O alti waj6, un alt rit, de magie albl
insi, se poate face in fiecdre duminicd
dimineata. DescAntecul se fuce in zon,
iar pentru asta subiectul trebuie sI se
imbrace intr-o clmagi albi'
Descintdtoarea st5 lnngi femeie sau
iingd fati Si rostegte:
Sa sculat...
C5ma$e albl a imbrlcat
la bisericd a Plecat,
Biserica albi era
Lui... neagrd ii Pdrea
Popii cu sPatele la ea se intorcea
tvtilca Precisti pe sciri de argint cob
ora
$i-n bisericl intra
$i la popi ea cf, striga:
'Ho, nu e cAine, nu e luP
Este...
I-ajdcut cineva de urit
Cu cinci degete mari 9i flocoase;
ii desfac eu
Cu cinci degete mici 9i frumoase'
Maica Precisti de minl dreapti o lua
$i-o duceala fintAnalui Adam
I-a pArAul lui lordan
in jgheaburi de mi-o bdga
Pe dalba Piele
o sPila
$i-i lua din caP
,-0arnele de tap
!02
rora Inoan
Din spinare
Fundurile de cdldare
De pe trup
Perii de lup
$i-i
zicea:
... tu de astdziincolo
SI rimAi curatii, luminat^5
Ca argintul strecuratd
Ca roua din vie,
Ca poala Maichii Sflnti Mirie
De la mine 9i de la Domnul nostru
lisus Hristos
l.eacul si fie
Cine ti-a auzi glasul
Si zicd cI e$ti ProtoPoPul
Si-ti fie limba in gurl chihlimbar
Bwele mdrgdntar
Sd asculte lumea de tine
Aga anm asculti cucul Primlvara.
in timp ce se roste$te acilst descintec
se inmoaie busuioc in api neinceput5,
iar descintltoarea stropeSte fata femeii
sau a birbatului cu apa descintatE"'
Un alt desclntec care se Practici
durninicl de diminea[d are urmdtorul
confinul
i.
Sa sculat...
Duminica dis de dimineafi
Cu roua neluati

g0r
iqlu-rnr etsrlard
IIrIOIsi tr
uleod e3
_
glesEl"ra3 urp enor ?3
fleur{unl
-
EiE.rnJ l]?J Pui
qs
alFrnipipp
IS
all_rnjg:gj;;iss1 ap q$alq:nr qa: gS
age?:ade
tnptis!"l; nJ
lllds
qui
Ps liur6 itrf
nSJs gS il{lsrt iLiE-g
ipas
. gug-qgq
FieJ ar| rsamntppl
qufl ugJ e1 eleaulu_rrp gung
'quil{c?Jls
ul ElelugJsap
ede nr alads as qs ernqaJ] eraueJ Jel
'lnJeel nezeuuno 3[3c
..
lnf,etrug]sap eurtu 3l eo
, :a1sa1sor seJBolPlugtsep
.[uug
ul
'rnlnf, alrrursap p1rS4p e1
rS plndarul pl es-npugur{icul
,rqcunua8
ug apeS ?leual ersf, uI durrl
,pugr
u1
Fo Ia4
ap re)rqo ap 'rlJ"pup4 ap aplad
nJ EluJqsa.rd edu ur ElpuJnl eJerru nJ
'qlndarugau gde nr purld gnou qurr{Jerts
o-rlul qlug)sep es )alug)sap lseJv
,
'ruaJesnl
f,saJnlq4s urnr r$
elaruos alSacnp.4s tun]
pSernp.qs gs rg
E1?urunl'pxu;nf, IgurEJ ES IS
. aleruos 3J veununl
PS
lupds e€l alolar elsol ep solslrH snsrl
lsp eJ d pralugcsep nsnerd
prrpt\l
'
A?rnr elsrrerd
llrl?l4tr upod u3
A?ununl,sle.lnJ lgurgr
pS_
lupds
uu-al olorur we ap 'lnlgrn 1ol ep
IS
l?p uru aun alsad gdu nr ng
'
:eaJeou er qseourn4 r$
pararu er a3[np g el gs
IS
aun pdnp rrrruloqr gol aS.rap ps uSy
areftu pEug4s ps e3
uog qdnp alaurqp p8luep ur43
euq qrqJ alaualaud gpeS nu qs esy
rdnis g.rg elaurqp nels nu run3
suli a4Er ualsoFe;p
Is
sHI
tr
?arunl qleol
RsieoSu; l$-ps u$y
drys el alaurqis Jro?ug as KrnS
:r3[ 6r pgn
Flg] IlqJrs
.r.rlul nu gs e{,y
rlnsr g:gg
Fii;astq ul rcloii Fls tlr{ rrJt:.}
:fliun.is t*+1au4 aC;$
ern;sag] lo+g alalsc8e-{p el}ioJ
r8pq loa ]Frsl ill Btaqs ng
ololm
lgplss op E3
a"8ug1d rcur nN
"l3eJ -
:Ee)w*'.jpt rS
ernrur
Il rol un e1p1g;n
1o1 1$
e8gq gr qdu ug sraqr
E?srrard ef,rel4
cof el rryrgg tgrn n?-W
. II)IuAoq! lpJn n?:IAI
rrleuruno lgrn ne-I
i
nfu41g.rn nu-141
I Hsnerd pl?N {rru
ES e3 -
4Sa;prryn a1
15
pug6
erurpr ad 6ug1d eg
sepgp as quuul ur mlnral elreqJ n3
uroqo) lulEru ap
FEJS ed
eezn€, o JaJ urp
E?srJaJd PJr?t\J
.s4gn as rS ea3ug14
"
geSJeru
oJeJpJ ad
ql?Jnlmsau ufuac n3
-{lnr@:qalup4gf
aawD

FintAna de ea sendura
Cu apd mi-o sP[la
Pe dalba pielePielilS
$i
pe la guriti
$i ciutele le comanda:
Voi noui ciute inciutate
Din nou[ vefre de foc luate
Voi plecali pe aceasti cale
Duceti-v5 la soarta lui...
$i s5-i incingefi inima
Sd vie tra...
inddrdt ciut6 aPrinsd !
indlrit ciutd incinsi !
Nu aprinde nouizeci gi noui de tigani
Nu iprinde nouEzeci 5i nouS de
dugmani
Nu aprinde nouf,zeci gi noul de
pdcurari
Ci aprinde inimalui...
Sd vie 1a...
in fuga cea mai mare
Nimica si nu-i stea in cale
CI eu cu apd Poteca
i-am sP5lat
Drumul i l-am luminat
$i la...in casl este a$teptat;
De la mine descnntecul
De la,Dumnezeu leacul
- Uni din credinfele PoPulare
este
aceea cI stelele de Pe cer, mai ales
inainte de c[derea lor sunt, de faPt,
zmei. Ele, adici ei pdtrund noaptea in
casele oamenilor, chinuindu-i in timpul
somnului. Tocrnai cdtre acest fel de
stele se indreaptl rugrle oamenilor, mai
rora Inoan
ales ale fetelor mari care se gribesc la
mlritat. Reproducem mai jos una dintre
aceste rugi, care se rostesc in noaptea
de Sf. Vasile, in timp ce tinira privegte
tintii o anume stea.
Vrliile la stele
SIriti siteni,
S5ri[i poporani,
Ci arde inaltui cerului,
Da nu arde
inaltul cerului
Ci arde cu$ma ursitorului meu
Cel ales de Dumnezeu:
Cugma-n capul s6u
$i cdmaga pe dinsul
$i inima-nff-insul.
Stea frumoasi
$i luminoasd,
Eu voi dormi,
Dar tu nu dormi,
Ci te du-n lume
Peste lume,
La ursitorul meu anurne,
$i lai afla
C-a sta
Ia mesentinse,
ta ficlii aprinse,
Cu neveste grase
$ copile frumoase,
F[ s[-i par[ clfele viermtrnoase,
Numai eu si-i fiu mai frumoasd.
$i mi-l adi
Prin P5dure, Prin
desime,
$i prin sat f5,rd
ru9ine
$i
prin camp fIrE de
drum
$i
peste ape flrl de
pod
$i
peste gard firtr de
p?trleaz...m
104

su
?epe^ Etu 3 qJEJ eurru ed
3a$ r?ru Es E??od nu
ES
sorun{ l?IEq un purnN
sorf,Srn
?teJ es gs
soEI tr?lPq erFo
solun{
Furo loJ
'qsauJod
o-s ?c auFrr ?.I
'nseuqJorJ
o-s FtorJ n3
qSauJod GS sJ eulu e-l
Ilsarol ES 3J ?p?of, n3
'
ru.rod eA el aultu e.l
Iulglul
ra^ eurJ ed
'e1de;pu1 s^ el eugu rl
?qa4ul re^ aurs ed
'lulqurnau l?s un-4uud
lFeluoJau lrnp el qs
'glup nezaurunc punq?l eo
'qllsrn ?aIII sllsrn €[ nnp el
ES
';eg ap un)orJ n4ud rSrcazn4ed n3
'1efo ap rrnf,or) updrSnazn4ud n3
'?l?roqoc rac
lrqpul
uro
glEroJI prrgdpu
IrE
et qs n1ls
' ?els rs alalatrs al?oJ
eau efnlalg
?els rq o
-
:rEu91 un ep Hqso.l e;uuun uud
alse Pa :nlrop u1u; ad'nup AS? ap
ESul
EJnpu
ps plruaur alururgSn; o 'lJolrlrf,
fl?urps'g.rlsuoluauunp nlued ularnp
-o;da.r alarn8gry rnlnuJnJ euoz ut(I
'qs?oul{unl sels na mtunN
'as?org.l alafpr g;bd es r gg
'asuolun{ elal ulrd
laseolsef alSeo;q ped as r pg
.asp..r8
alnppl uud
'Eeuron prql
lugr
ulrd
'pea prqJ qde upd prue.t1 qS
iul ptu qs rue^E^?ugd
IUqOp
3 uruos rJrN
'uaq u areq
IJIN
'?cugtu ? eJ?lu?ru IJIN
'qs e a.t4s tctp
'1ur{!po e puqipo Bep r-nu ?S
'luldatpug
rnlnutuoq B)rslAJ rS nazau'.unq ?I a11
'les uI natu
InsuJS
el rS grnp as gg
'f?[ u
lS
3un1u-a1qun pg
'ea1s]?ru nu
FS
?eul ?neals
,"",,
ulr",;lr;;;":t
.?els
nl o
-
:leps? alu.roldurr luns ultsJn ecnpg
1od a;er elelatrs 'raaaf,ng alrf.rqd u1
zesl^
I-qs
eanary
pq^
Hs
sI^ ul
netu
ltuolrsrll
Iruolrsrn
ad rlmq
Fr-pS
lug1Eru
elugs m nrseurnfpur aj
3e1s
ExugJS
'ded
Eur e rfuugd 11
rue^ 3-u rou 3{
Pugd
rurpo gluod nu
ES
t:",i-ff:,,ffii8
Fsugp
ed uSuurgo qpre
ES
greaSe
ll
qrulq rI
q8uq
II Nguryr
ern8 ur rog
'apuudu
[
?oJ nO
a8trreu;
il
)oJ nO
:eunu? nau
[uolrsJn
u-J
'erunl elsad
.aurq
F.';?Tr"t
'gcsee;c gs uc ala4ald r$
EJSuazJaAu-ES ?f, ellq^ K
Ef,seazun4u-Es rupoJ qsrl
1dq;r
al qs ala4erd rg
ras e[ ps apUr r$
rsalg8 l-ps p{uap;ar eq
'osapd r-ps tupor cnp pW -
;g1uro;u+S? r)np el-un
igurolul
rol nr r$
p1u;n[ud
Ernpd
:lnzglur?js
l$ugsu ?l t?ltn ure-1
tr
!cg4u lnzqzr uru-u r$
lFpsgu ?l lelln ul?-ntr
------a{prg rqa{uyl$ napng

Un alt obicei, de faPt similar celor
arnintite mai inainte este cel numit
odatl in Vlagca descrisul la stea, care se
practicd sAmbEtI seara, dupd iegitul
itelelor pe cer. in acest scop, vrf,jitoare,
ori, md rog, desc6nt5toare, se dezbracl
in pielea goald. $i in minl cu o batistl
luati de la cel c5ruia ii face de dragoste
iese in pragul ugii, gi fluturind batista
inspre stea aleasd rtlstegte urmltorul
descintec:
- Tu stea
l,ogostea
Toate stelele sd stea,
Numai tu sd nu stai,
Sd umbli in lung gin lat,
$i la noi in sat,
PAni undei gisi
Scrisa lui...
la ea sI te duci,
Cu biciul sI Plezre$ti,
Din soinn s-o trezeqti,
la mine s-o trimili,
in vis s-o visez,
Aievea s-o vid
$i unde oi vedea-o s-o cunosc
Cu biciul s-o bati
h minb s-o abati
Cu biciul de foc
S[ nu-i vie a sta Pe loc
Cu biciul de curea
Sd nu-ivie a sta,
Sd nu-i vie a clormi
Nici a odihni
Pini la mine n-o veni!
Steletre niai erau vrdjite gi pentru a
ariuna fr-umusetea pentr-u cal cEruia nri
cea c5reia i se vrFje*te in scopttl ca
acea.st6 persoa,n* sin"i parX alesul'.li r;ri
alesei eel mai ft'i,t;xc;s ori ce;i rnai fru-
moasd:
O stea. gostea'
Doud stele, gasteie
Trei stele, gostele,
r06
rora Inoan
Patru stele, gostele,
Cinci stele, gostele,
$ase stele, gostele
$apte stele, gostele
Opt stele, gostele
Noui stele, gostele
Eu md culc, m[ odihnesc,
Voi ve{i porni
La impdrat cu imPirdteasl
I-a primar cu primlritd'
lavdtaf.cu vatifiti
la sitean,
l,a poporan,
[a mine cu mireasS,
Dragostele, ogostele
in apa asta ifi las
Care s-a spdla
Sa curi{i, s-a lumina.
Trei stele
Gogostele,
Ducefi-v5 la impirat, la impdriteasi,
Dragostea i-o furati
$i-o aduceti la mine in cani
$-o l5sati
Trei stele
Gogostele
Duceti-vd la zina cerului;
Frumusefea i-o luafi
$i-o aduceti ia mine in can5,
$i-o l5sati
Trei stele
Gogostele
Ducefi-vd la rege gi la regind
Dragostea l*a furati
MfiLndrta. io apuca$
$i-o adueeti ia rnjns ist t:ar.r&
$i-c tr5safi
Cele trei:itele
Go:.lnslclc
Iluceli-vX l:r impF:'afi gi ir*p3r5tese*e
Reeiisiredneie
Principii gi princiPesele
La toate zinele lumii
$i tot cei bun culege{i

t
lu
EtEqurgs eruJ as [n)e]ugrsJg
'lllnr
un rS aurgd ap rupor un 'qlndef,urou
gdu nr Eu?f, o eund es gseu ed
'eurcud nf,
Inmluu)sap
alSalsoJ es 'sals
sl rrrl3o nf, 'rS gugur ug,au!| as
lnarul4l
'e;eeSrurau nJ ptr?*g arnqeJl eJuf, 'Jac
ed ap eels o rS a8ap es'durB rselaru u3
'rS plrsn ep ErsJ rS-qs aluod rSqsug ue rS
Jerqs eJuf, raueos:ad p "J1a Eznlq
''Jq?q
'noJry 'nel?tu - elunuqlqJqul ap lrarqo
un a8ap eS'rolquun
Inle]
u1 gzeepalotd
es f,elugf,sep rnlsaf,B elrSna; rulued
'euItu
eIVoz u; gfuaururrp euryru
lelSau.log
iruqud up up ueq geod nu pS
pqle aulgd urp adn: puod nu gg
'aJBS nf, eured etuuupur
?S
eJeru 3a) es?lu u-l
Pels gs peod nu pg
1nsu18
Ene o-nu nu gugd r$
pdrqr uepa^ o-rur nu Eugd
'
iroJ
p8ugt
1e1Sa1ug.r3
'ro; p8ugl rsg8 rol eg
'p{nryc qns
lqSalug.ra
'fln.ryr u; rsg8 Icl
eO
'ue4 qns
1o1Sa1ug,ra
., ua4 u3 rsg8
IGI
aC
' 'qursuur qni j$sfriu,.ra
purSeru u;
lsp8 IGl ad
iuoure qns
1o1Sa1ug.g
,.. 'uorls? ul rsEE lol
aC
lecugru pleod nu gg
uaq pluod nu
ES
?ols
ES
peod nu qg
psel8llzne ?-r nu rS
pdrqc Bepa^ u-r nu gugd
'1o1Sau.rod (erulnf,) "'ml.prurup ad
. 'lclSaurod alldue n3
'1c1Sadnn pesqd n3
o-rsq8 rcpun.r$
' (effr nr)' " rnr ?eff oiJi'l!tl'rt;;.i
lueunuo) uJ luaunuot uro
'prd ul Erel ulg
'}us ul l?s urp [qun
qs
pnfed ap apdue nr r$
reg ep pcsqd n3
laSoror
un rf,eJ el
ES
(ers]nl) "' my pSeupdpl'pSunarcpJ
Pllsrn ad
ralu9rsa(I
iqlpop u; afgf u16
gl91ul adPd utq
daund o-r ps pdpd u-l$
rfacnpe Es re sugl
tr
'a1a;eo8o aluol ad ag
elerutroq a1uo1 ad ap
aleur rrf,uol{ a1e fa1uns a:e3
'alelsrqo
'a1a1s pnop
'alelsrqo
'a1a1s 1d6
'3[3]slqo
'e1a1s aldu$
'elslsrqo
'a1e1s esu$
'elelsrqo
'elels rJurc
elelslqo
'elels rul?d
elelslqo
'elals Ia{
elalslqo
elols Enocl
?elslqo
uals o
:urua alaldul gcsua;do gs lgrugp; eSu
gl eJuJ ealnd e.teolqf,etural eq€q eleun
pr n4uad u1su 'AnpJald uueu '?eunds
as runJ 'aladuca.r rS-gs aldul ep epf,e^ uJ
lS alerqre-rd nu.la rctu alols u1 apfU;n
pleruruu-rur der a1sa6
rlaund guuJ ul
rlernpe Fle;q
nr aururvi
--atqx@ rnla+at$$ napng

Aurora Inoan
pacientul sparge oul care se depune
(albuS
Si
gdlbenuS) intr-un pahar cu ap5
neinceputS. Chiar din prima zi poate
deveni vizibil cum mici rndrgelufe de
mercur se depun pe filamentele oului
din pahar. incetul cu incetul, Prin
actiunea rugdciunii, argintul viu iese din
corpul pacientului iar persoana incepe
sI se simtb mai bine. Cind descintecui
gi-a fdcut efectul, apa se arunci noapte
la o rdspAntie ori se arv?rle pe un ciine.
Descdntec
seara. Dupd rostirea lui, persoana tre
buie sI nu mai vadd pe nimeni, sE nu.
mai vorbeasci cu nimeni, si nu mai
minince gi si nu mai bea nimic, ci si se
culce iute. Se spune c5, in noaPtea
aceea, igi va visa ursita. Dimineata,
paharul de ap5 va fi gisit golit ori
aproape golit !
in aceeasi ordine de idei, ag vrea sd
notez aici pentru cititori ceea ce m-a
invd{at mama Maria, cea care mi-a
relatat parte din aceste obiceiuri. Ea mi-
a spus deci, gi este bine de refinut, c5'
omul are in viatd trei sorfi (posibilit5$
de cisitorie, ori chiar cdsdtorii) si trei
morfi, adicl trei cumpene. Diicl a trecut
de acestea trei din urmi va trli mult de
tot.
Cunn se scoate
argintul viu
Prezentf,m mai jos un descAntec pen-
tru boali, de speriat, de tresdrit, de.uri-
nat in pat. DescAntecul se zice de trei
ori la rlnd numai in zilele de marfi.
Pacienlul st5 culcat. Pe Pat iar
descAntitoarea, cu un ou proaspdt, de
fard, descinti plimbind oul peleasupra
intregului corp, al tuturor organelor 9i
incheieturilor. La finele de3cAntecului,
M-am sculat intr-o SfAntd marfi de
dimineatE,
Din pat de aur, pe usi de argint iesitd;
Pe cdrarea dreapti indreptatu-m-am
[a fAntina lui Iordan
Sd iau apd de suliman
$i
plul^i de mdrgSritar
SI mI spdl de dat,
De fapt,
De strigare,
De speriatu'il mare;
La jumdtate de cale m-am intAlnit
Cu prietenele, cu vecinele
Cu pizma$ii, cu wijma$ii;
De mlna dreaptd luatu-m-au,
in noroiul mare aruncatu-m-au,
Nimeni nu mdvedea,
$i nimeni nu md auzea,
Cum plAngeam;
Numai Maica Domnului
Md vedea gi md-ntreba:
(cutare) Taci, nu
plingea,
Cd eu din cer pinS-n
pimlnt
Scari din argint fucevoi
La tine jos da-m5-voi
Din noroiul mare ridica-
te-voi
Pe calea dreapti indrep-
.\*
108

@T
a :eqJe^ funl ?l rr?lseJs rS )selur]s
es ?d? $ elelpEr "daJus
'uuraocng u1
?aluFu
Ez?euliunl e1 rS "lolnfu ep else el er?J
'eulocri,l Inlntru ; Inlsll?3v loard a4gr
ep lrsuetrJ es .{ Es eurq e .ro1{eq;qq
15 .raun1 prr$.; is, u1 lm1nuurog
IlJIpl l
lnisp?'V Ccr ad Ersealrr e1 gs ploa.rd
er ru1ued frlraslq u1 rrauud grnp rS
-Es Joleluetu EpusruoceJ es
.rf,urqe
loJ
'aJBuLrn uud'aqral
Eunl ?l ef,eJ es rmllndnf ep ruerrunq nJ
gapdnf n4ued
fnllolqo
g
Frzpdg
.qu[d
qurrl q d.ros rfpur pu ne elelueuu1?4
J?op rJo elrrgJaputn rS :ulq3
.auar8
-o[Dl ?^?lgo ap edgrs aluod as ausel
pugr 'Euhd pun'I ?[ plpspd alse ltqgls
ap rolfru luer)ga ep tualxe un'ualurut
-1[u ag 'elqqups ap rS areae ap aged
ea/\e ? n4uad rselsod nun'a1u a?saJe utr
'.ro$n errg{ug u^ as
Ie EJ
prnusesul ?l
fgd
of,np as
F[Snd
grup rpt ldocsp.l no un
gzea$e es proun8 Eunpe es epun 'taseJ
1e floc un-Jlul 'rllun1e loJ 'Jorou ap
1ur1d 'rSononq eS gs upSare ec nrluacl
rrrdoc ugs ul ap po;uJug es purld punl
el ?oJ'ql€p ul rg4u ap qsdu e3np roA
nu quqd
Eun'I e[ lnsspu ne-s aief, €ref,e
Ef, apaJJ pur aS 1!^F.l8nz un e1a1$au;od
as rlunlu 'as?o leun urlon qsuor adacug
es rf,urqp 'pleugwes rS p1e;a rS adarug
as rJunly'u1d np g8"rcaru
Fs eJ aunq
a[lJnJJn[ daeug as
ln.lodod arrz 'pur1d
lunl ?l1oa'ppudgz
Hlnru ?epqt ?^ qrlrBr
alsed'guqd Eunl else n4rrunq
1nlugJs
ep Et?p 'souEur g ?^ Ezpauun alm
Fu?
'qw1d uunl nr eprJuroJ noN lnuv
pugl
rJunls Ef, eparJ as 'gppd a6
.apuoued
alseJs ap a1u8a1 rupuSe
.luns
rJnraJ
-tqo ellnl4J 'ef,eur4 'elaluglsep
..1[Er^
f,?J as qJ eurlds gJupdod ufurpa.rc pugc
'areunl ezel e^lleJrJruues
,gur1d
eunl
rS gnou eunl e.tdsap 'lduJ ep
.tulqro1
lINe^?Jl Is
{}se^aJd
olqlalr
IBrr 15 nou
I3r3)
're)[nJ ?uoz urp selnf, else
)alugrsap lse33 qr upuo{ua6
.EloN
'EJsealouuocs o-s r$
gf,suerdo as ps
Ie 1nlugurJour
e-l
gueolu g o€o
iqcsuelouuols o-s ra es?f, rI
-
,
'TJSUAU]pJ
ES
elJn !s 'eI^ g o€o
lleuads u+1aun r$
l?p ?-B ln3
lmq' e rnr pdur ad qugd
luqrru aureJ un.PsuJ as
ES
(m1ruara;r
alaluauoduror Arsnlcur,f,seueuro
rnpfuor alltrqd ?luol 'alprgeraqJul eteol
'alaue8;o aleol gJerrrnua es rlre lS)
lapl alaunq ur6
'epl ellrqnu;a1Se urg
'4 usuru ut6
,s}usur
utp lols [-ES
aJpru
[q ,nluuads a6
'are8utrs e6
'1dey a6
'lep ep pds al pg
ro^€1{1
$;,yD
dru
Ilnls
:uptru1$gf eawD

rora Inoan
adevdrat cd vecinii lor fac asta la lunl
nou5. Dupi ce au sfinfit aPa,.s3rea
9i
t6rifele, acestea se amestecl $t tt se oa
uit.iot pentru a le proteja impotriva
farmecilor, ca sd nu li se ia mana'
Vecinii lor aplicd acest procedeu la lund
nou6.
Tot la luni Plini
se intrl in casl cu
Uaralta Pe umdr, ca sf, nu se.strice
btridele. Nici lemnele nu se tate la luna
;;;h;" cici cariile le-ar Putea
roade'
i
Aooi sl casele se vlruiesc in zi de post'
J.t fi lund plin5. T5rIncile
exe-cutd
u.uuttE operiliune cu mAinile dinddr6t'
r..i".ana ceva, o coajl de Piine'
de
"***Ptu,
9i fac asta ca sf, scaPe de
ei"o"ii""
'Ca
sa se descotoroseasc6
de
iobolanl, tot Prin Bucovina' duPi
asfintitul soarelui, gosp,odina pune
il;;h; tundul de mam[lis-i, ceaunul
ci melestbul zicind: Oaspe{ii mei sunt
ni*an"i, eu le aduc de mincare' duPd
;;;;, ; doua zi, ia aeeste lucruri' bate la
i*t"uutt5 gi zice: "Luna-i la asfintit' I $i
oaspelii mei la despirtit !"'
De altminteri, in intreaga lume' se
practipl diverse descintece, fatrmece'
iii:i rJ iuni plind. Din p[cate, 9i riturile
apartinind magiei negre tot.atunci se
ilteptui.t.. Vrejitorii alrica1i,
gamanii
i;ftt atunci spitit.lu Ptrmintului' ale
e.*lui, ale Apilor, pentru a le proteja
tribul cdruia ii apartin' Aceste.Ttnt*:
oculte se practici nu num-al la luna
pnne, ci vom vedea ci si la luna noul'
iu, trebuie sd menfiondm ctr fiecare zi
rt" p.ti"tae propice acestor activititi'
Voriim atunci de ore.planetarer
pe care'
le gi trecem in revistl pentru dumneav-
oasfrf,."
Sout.t" 10, 30-14. in acest timp se
po"t" infeptui nu import5 ce rit' Totugi'
iracticitracare
presupun ura nu sunt
recomandate.
110
Luna. De la 20,15la miezul nopfii' Ia
aceastf, ord, mai ales la Lund plini' se
pnt efectua practici de magie spiritistii'
-
M"..ut. de h 17,30Ia 20' Riturile care
r.us!.. cel rnai bine in aceastii perioadl
'suni
cele care au ca tintl reu;ita in
ciletorii, in afuceri, procesele care au ca
obiect mici litisii.
-
Venus. De la 14la 17,30' Desigur' cE
ati shicit cI aceste ore sunt mai muit
h;;i favorabile practicilor de masie
meniti sd aduci dragostea.
Marte. De la ? ia 10,30 dimineata'
Acestea sunt cele mai bune ore pentru
*tgii vizlnd dugmanii, discordiile'
sindtatea, fortA fizicl.
Jupiter. De la 3,30 la 7' Riturile care
vtzeazdprocurarea de bani, declangarea
a. *"*ti gi succese profesionale'.alt
gen de reugite este bine sd se prachce
in acest interval.
Saturn. De la miezul nogifii la-3'30
dimineata. Ca $i orele planetare ale lui
'lr1arte, in acest inierval se pot desfrgura
**sii'*oand ca obiect inamicifii' pI+-
i"ff* a. shnltate oi dobAndirea fortei fiz-
i... p. altminteri, Saturn reprezintd
tton nri*ife, ocultismul, magia' Deci'
dac[ doritj sd devenifi un rnare mag tre
buie sd vd exersafi mai ales in oreie lui
S"tutn. Rezultatele vor fi obfinute cu
aid.utttt", dar ele vor putea fi pozitive'
stimulindu-l Pe incePltor'
N-am vorbit incl nimic desPre Luna
noul,luna tAnird",luna in doui coarne'
il,; htt nouf,, de obicei se cere cevade
i. ..*tt". Copiii sar in sus cind o vId 9i
.ante, 'Luni nouf, / Lund nou6' /
ieneiot m-ai grsit, / Srnetos si md
iasi", in timp ce aruncl cu o bucf,{icl de
frnl *pt" [unI. Sigur cI shigiturile au
i"ti"ni", dar ne rezumdm la
-cea
mentionag. Totlaiunl nou6, bolnavii se
iotgat "Crai nou / Ctai nou
'/
Na un
I

n
I
t
!
I
\
ITT
-uof, uJ 'rlun1ts 1ol qi r$ 'eoatu.rel cey
es
lJun1e
qJ 'eloJ leui luns elash $ gnou
qunl ?[ gc e;cd aS 'alqrsuatrug uJ alSa.rc
eleod ;erqr l$ alSarouug as eleoq 'Enou
Euntr el gr rfupa;r u1slxe 'lepl ep aurpro
lSeaace uJ '?rolselu p ageEau mlnloaJa
unulodurS"nrpeurer ec pqfnls o ap broa5u
else 'e;eru.rn uud 'pr rS ;o1a1e; JoJnlnl
plndacug alsa ?unl gr aunds ruu aS
'a1a1de1?r a[ qs
Er riul
e1 ed elquln
lnun 'Epgd ep :sere]ur ep
tnleuoz "'qdnp eJ?Jeg 'qugru u1 'frcdo
un nf, Flqun rro8r.rls ltunlu lJsxe qc
eepeJ) as'pp1ld ap 'euurof,ng uJ 'ala^F^
neaSer rJunl? gf, ?apoJJ as ngr 'qnou
?un[ ep 'rrrdof, lS a^reu aleJaurl sels
rcur a1$a;g 'nuaural as tuatuuo'gJel ulp
euoz elnlsep ul 'sotr3]as g e^
vzealdd,Jn
a) [nu? 'enou qunl 3l apB] alrs?A
'lS pJ?p 'go 'Eplld ap 'aunds rctrl eS
'rurJarl
EJeJ nu gs rS qrsurollug
as qs
lnlugurqd e) n"rluad 'llunl
E Eze! rSeaars ug nefg.lnr es alunpfe;8
?unolng ug rer Enou Frrnl e1 nea8alnc
as alauin8el 'rnpri^o3 lapnf 1ntrso;
u1
"aJaru rcur el$a;c e^ al EJ
-
iajse
16 e"Se
-r* - asuqruoo prrg
Fg^
u1p ord un acalaJ
I-!l Es EJruJpp erswal o nefin"i 'lJnls
1ruqd nr alola3 't:lnreg Japnf 1n1sog
u1
"Eno{I
uunl ad glttJVAZe alsa 'e1aoe
lruua{uour
ur 'aJaJ epoq glnde.atr 'llgeqJon
EJ€p
.rer 'eunl apuude as p{rg:} nus eunl gtsn_u
puVJ 'er.qnl pc€ld pilg:r nunle F3rpe 'qnolt
pun[ 8[ sllloq gsunie aruotrqlug3sap
apaural eSEol e; n;1uad elsv 'tiEJ
alrffioJ a5;aur BA rg {383 'lqroA € ap gJsea
-JeJ ss gs arnqa-e
Xa 'rarrelo isa;s ai,q
-re"rd qs al*a.icp nu
lnuio F{rg}
'[n[n{Ie
1ndul1
u3
"rvr 'rXSe.X ap alure{.rrp qnou e{.{nl
el assJ as else 'noil urp zazlca:d ;e6
'eluJJ€su03 alalnut
-JoJ rrlp €un tro roJ] ep €alsoi
;nlldor
ae pdnp 'Jelo3 ulp alsn8 Fs n€rrlqa.rl
lapuuj lFquraur floa'gnou qunl Bl Esu)
urp Eleporlru grseasdrl
Es nsrnqarl nu
rnln8nSlaq
lnloqutrs '1ncu1oc lS eaulgd
rupuro.rd;u1lol JEr 'reunznq ug neaund as
tu!5rs ap uueq' srnsrlC vl'gde ug 1ur8.re
ap lueq rS und es apun 'JolrugrupjB
le ralr$o un alse ulsef,V 'rn1atrSug
?elur?utp
Enou uunl ep eqJo^ elsg
'pSu6 p Eunl ul alSanud nu e1l[g;r aru;
eJ
Ief, Eugur u1 pugS.lau eruf, nf,
,Alnur
gde 'plndarulau gde nf, es?A Enop Eugur
u; u{ as 'Jselso-r as ela ac dup uJ
,pJ
qsur aunds tuo1'al?o] ad ruqou a1 ps
alnpq8ug eu nu
1n$udg'rnsn8url raqrrpJ
ap aulld rS ale.rprlnuau 'a1Sa;U
.luns
ellsJn rou rrun l
qxrJrlos ersJ alalueuua
'Flsu^eu o nss fos un rS elulpugb
'Eplld ap 'ef, elolls algc rS gno rS .ref, rsru
as Eunl el eC '..i sep el gs ac nozauurnq
arlS .ropuuurSnp rep 'elelpuqS
nr t$el Eur qs aurur ed,.:)tz r?ru aJeJ
qdnp ',.n;1sou lpluJ,, :uo IaJl ap pnou
qun'I ul f,selsoJ rrug{uoJ 'eurnolng ui
',.rueurSnp ui eg?ontr /'lueq
nc r8un6 f
'qnou au-qc
/'gnouRun-ll /'pnou qunl,
'Je J\z at El?[.'!opr ';o1ruuul$np e"rdnse
rou. rrunl efuenpfui rS qrrldrul
IISnU
'grseeag;dsr
rpur as nu Es ra €J n4uecl ;o,engn1 ruuq
n$aJu nplgJe rruaureo 'nnla; e.J "a3xul
o ualqJ as ta urp
Fun m iS liuuns :uop
nera ro
1|.tgd alle ur 'uqJeq nera-ig r$g
nuaurso '1ul$-lr ap rrueq nJ 'EruatrtrO uJ
'uun; rielq:e ag r-qs $uuq Jsr 'pnou guni
e[ Iueq rntr e"rdnse gqle gs lS qrseafu8ug
as
Es a"i?3eg m Fpueuiora; rS as eaaae
ap'gilplrgdsqt reiJj alsa giurpa.rt
H?seoJV
'.,t6e1 qur gs rueq nJ
/'lrsg8
rs-Lii rrleq
n3 /
'nou \eg /'nrllt
xpJ3,o :puntr a"rds
aupd ap pe$pcnq o n3 €auawase ap
,as
-nprJglunJe 'rueq nes pleloads g.lnip8utrs
o nr ;n8rsap 'autgcl r$ a;ec xuuJ aS
.,isuruqls er ser8 r$/ eurlgr
er Sog 'ul1d
inun lru-Ep IS '[oA Gatrapag
a+Inr&) ;u1a1u311gi nagFD

Aurora Inoan
secintd, nu se cuvine sI Pomeneqti
nimic de rIu, clci ducd-se-pe pustii
umbld $i asculti tot ce se vorbeqte;la fel
ciuma si holera Pindesc
oamenii.
in unele locuri, se spunea cd numai
bdrbatul este cel cdruia ii e permis sd
aduci in casi vestea craiului nou, clci
daci ar faceo o femeie s-ar strica oalele,
cratilele.
De luni nouf,, suslin unele credinfe se
recomandi sI nu se fucd semnituri, cf,ci
ele nu prind, nu leagi rod. Nu are rost
gi nu este aici locul sI dovedim cI
iucrurile nu stau intocmai aga, drept
care nu miri Pe nimeni c5, in unele
locuri, tocmai aceasti indeletnicire era-
recomandatE cu osebire a fi infEptuit5 la
lund noud. Drept care, de pildb, obiceiul
de a pune clogca Pe ouf, nu este
-nici
acesta recomandat a Se inflptui la luni
nou5. Existi insi, in unele Pdrfi, un
remediu adjuvant. Daci totu$i cloqca
este pus[ si cloceasci se ageazd sub
ou[ si nigte surcele, pentru ca oule sd
nu iasl limpezi, ori Puii bolnavi.
Iisind la o parte alte obiceiuri legate
de muncile agricole ori de toate cAte se
pot petrece intr-o gospoddrie de- fari,
esto- uite ci se poate 9i aga! - foarte
important ca nunlile sI nu se facd nici
'ele la lund noui 9i nici mutatul in casl
nu este recomandat atunci, precum nici
un lucru imPortant nu e bine s[ fie
inceput in aceastd fazdalunii, cdci nu se
temini cu bine.
$i acum o notafie din domeniul meteo
roiogiei populare: dac[ la Sf. Dumitru va
fi luni nou6, se pare cI gerul la care tre
buie si ne agteptiim va fi ndpraznic.
incd nu am vorbit mai Pe larg desPre
obiceiurile legate de luna plini ori
veche. De pild5, la lunl plilS plognilele
pot fi alungate din cas5, frecAndu-se cas-
iraveli de crlpiturile podelelor. lrgat
de Anul Nou, daci acesta conicide cu
Luna plini, atunci, anul va fi bogat,
m[nos. $i daci la Sf. Dumitru este lund
plind, zlpada va fi mare in timpul iernii.
.-
Multe obiceiuri, multe interdictii
ficute pentru faza de luni noud, o dati
cu cea de lund plini se transforml in
indemnuri. Atunci, de pildd, se ard 9i se
seam6nf,, atunci se zugrlveqte. Despre
copilul,care a venit pe lume la lunl plind
se spune cI nu va duce lipsl de nimic in
viati, adici va trii in jertf[ de toate.
Chiar infircahrl se fuce la lund plind,
cind copilului i se pune un ou riscopt in
gunoiul ad.unat infr-un coll din casf,, iar
dacl micutul se duce siJ ia e semn cf, el
se va in[drcafdrd Probleme.
Curele de sl5bire dar 9i alte practici
medicale, sigur cI cele ale medicinii
populare, se fac la luni Plini, dar Pe
acestea leam mai amintit.
Cert este cl atAtluna noul cit $i luna
plind sunt prilejuri importante penfu a
face ori a nu face ceva, sunt un semn
cert cf, odinioarl oamenii igi mdsurau
viafa dup[ fazele lunii, cel mai rapid
astru in migcarea sa in jurul plmdntului
$i cel mai legat de viafa noastr5, nu mai
putin de toate fenomenele ce se petrec
pe pdmant gi pe carele influenfeazLfrrd
doar gi poate.
1?'F
'.'o
*x
lftX
ix" "
112

Cartea c$ minuni
f;sa€eeseericuf,
va dnsra Y& d& ore
exac€
DacE nu as fr
cunoscut-o pe
Aurora, mai
rnult ca sigur cl
visul meu ar fi
rfunas
impdrtlgit doar
familiei, cAtorva
rude 9i
prieteni"
Dar, se pare cd
goinfa Dorn-
nulut este ca
acest vis al meu
(avertisrnent,
premoni[ie?), sI
fie cunoscut de
rnai multi lu-
rne"
Nu prea merg
la bisericl de-
cit in caz de botez, nunttr sau inmor-
mnnHri. Dar asta nu inseamnd cI nu
cred in Dumnezeu. in suflehrl meu este
o bisericd mare, in care sunt prezentd
tot timpul. Eu vorbesc cu Domnul
Durnnezeul nostru ca gi curn ag vorbi cu
un prieten. Asta imi este spovedania.
Degi nu sunt o credincioasd practicantE,
credinfa este in suflehrl meu. V-am spus
toate astea, ca si intelegeti mai bine
visul meu, nedumeririle cu care am
rimas, obsedanta intrebare: "De ce
eu?".
Acfiunea visului meu se petrece inh-o
dupS-amiaz5, cind se pare cI veneam
114
!t
rora Inoan
de la semiciu, Eram insofit5 de o femeie
blondd gi doi bdrbati. Pe unul dintre
blrbati se pare cE-l iubeam cu patim6.
Nu ind aflaul njci in.ora$ul meu.
Deodat6, vorbSria si veselia neau fost
intrerupte de eenugiul eare a inceput cd
cuprindd totul. Apoi, pe €efl a ap*rut o
cruee mare, tot cenugie. erucea a
disp[rut gi locutr i-a fost luat de-soatre,
care avea fonma unui glob uriag, 6i aces-
ta cenelgiu. A disp5rut gi soarele gi a
apdrut c sendlund la fetr de cenugie, care
incet-incet a inceput s5 capete o form6
grotescE. Un nas rnatre, bcre5nat, buze
groase, dinti nlari, rari. Creatura
hidoas6 ranjea citre pdmAnt. Dupd dis-
parifia acestei ardtdn, pe cer au ap5rut
trei tliavoli. In spatele lor urrnau cohorte
de alti diavoli rnai mici. Tofi au inceput
sd mlrgdluiascE si sI coboare pe
pdm6nt. Era cumplit. ToatE lumea
- cuprins5 de panic6 alerga care incoffo,
sE se ascund5. Am intrat gi noi patru
intr-o canierd cu ferestre multe gi rnari
gi in care se afla doar o sob5 cu plitil (ca
cele de la tarl). Prietena mea din vis
(care nu are corespondent in realitate,
acelagi lucru este valabil gi pentru cei
doi b5rbati) s-a apucat si gteargl gea-
murile dinafurt, iar eu care incepusem
sireahzez ce se intAmpll, md gindeam
de ce-i trebuiesc geamuri $terse, cind
noi nu avem voie si privim aflard. A
intrat $i ea'in camerf,, in timp ce eu
incercam str pun la geamuri nigte
draperii, care nu acopereau decit weo
trei sferturi din inEltimea ferestrelor..
Afar5, intunericul devenise
-de
nepitruns. M-a cuprins frica, Stiam c[
venise Apocalipsa; eram fericitii ci sunt
impreunl cu omul pe careJ iubeam;
eram insl nefericittr gindindu-md la
fetita mea. Era ea oare in casI, la
adiRosf de ce se intimpla afard? Am
dl;

9IT
'eJ?J)?SuO3- ap JOI allJnlort el lelunueJ
n3 eJe) qFluaplllo ?ewnl ulp esuol8llaJ
alrunduu ad q1e.rydns luns ng lslrlpuv
rnl nuetrr?o Juns laJlss
gzeauor]te at
ref, EJ n.rluad 'aunllaqa; nes arrlqurzgJ
el Euluuapul
ar?f, tar ad altna qs Isur
IIIdo3
'f,npuof, al efff, ad aPqo;ud utP
-roysotcutpeJJ ? gsuolSqa.l slutA
15
e11ol
-zap gs grseaflr8ul asrqs .lup 'auntrpEru
ap rol efetn ellJlsuslut t$-qs gfl-t8
qqlu
ES ttfoa.l4
'alsual?ur elrnrrnl aP
rfuapuadap urlnd reui 1?l g e psumpq4s
as qs rS ulala -nsacau lry)rtls
m Iq4 ? aP
flppay
gJs?elof,os as 9s laru iltdo3 'nn
-ulluo) Epr? ES
qsuude ar?u?{unl o nBS
qlapupr o ?tarEl eJe; u; 'solstJH snsll
rnl reuuof,I €3lutsul $uea1d 11qrunua8
no eFn-l es E ap pletaads pJutnuStqo
o azeu-Io] rS-gs lS airfugs aseotFtla-l
allarqo ;o1e;dnsu rS rol alaser ug apuod
Es rS qtrlul;s udu saP ElssasoloJ
qS
'rnJe3 ruu-al urnla.ld lsualq rcur tS sap
retrr a8eo-r as ES 'l?f,Ed aP aza1rydaPug
as Es arnulluor gs laIII llldo3
'quIA
ES Insuaunlul
m elurcul eFz
reJl nes gugtupldgs o nJ PJsoueJuI
asol
o-.r1u1.rd'$elu1pSu1 g ro^ 'llap 'Elu;ns
plen o ne aJs3
1ao
'gfen ru1uad 4ulure
ar€nl nt pnldprg lelugs
uarnlf, IS eupl
alalurls no ea"lt$91:9dru1 '1e;nl laEnr
'qsuolul auntrg8n; ut;d nazauurng
no p.rn1p8a1 ul lselqrl ar?) ie3
1ugurEd ad uarr JoA aJ f,ueurqul ap 3[z
rerl alal ap rfulugurtgdsuS q^ nu ES"
'EJsonec slugJs J?Iqf,'ulnJu Iou
updnro eu aruf, ep eluqsa^e;d t-npugcq;
'lelgte e-s I ?IruEJ '1oa;d Inun ua'tu]uleJ
';epeSu'a1sa EzeaulJn
aJ?3 lnlxeJ
'EJIluaPI aduo;de aun{4^
o ulelal es eJ?3 u1 '.ue131JeqY1.l\Jelz
urp loJlu?
un E^19^ ealEJ '9Jnf,e4 ?u
-ru3o1 ul lg)sp llnlllap l?tu nN "'eulues
elurls ?suauras? lnf,EJ n?-s I ?IAJqf,
quuosrad srn8uts elsa nu Ef,
-
i €uuguo)
galnd o IrolFIr {eurps "sap 15
-
Uq?qord '
i rouF ul le4ul u uf,Ipou Pr ersrllu ep
taJ
ep alse nN 'aJenuquoJ ul {ern1ca1
o-s
Flegrd E4suo^uauurnp
tS eaau rlal e;ur
ad r$ psaruaslq lPc ed aultu 3l sunfe
? af, ?eJqsalod ea utP soJS uru tS ela
-r,rres teop slqf,sap ury i
gsuud;ns 1so1
ur€ gJ uge Es lod ng 'e1e1?l3r sns rcur
aiar lqse^od e-$t 'qluaururtp o-4u1 'a;ec
'TSHSNV V3IOOU 'aEalor leun ?aunls
:3Juo3 atrsa elurcul rcuI 1q!f, {e ac eaa3
ga;elunSug
{-} narrj InsI^ 1so} g u5 'nqs ilN ;urn3
'iuetueo ttun ad uiutqsul eA nezeutun(l
yJ $ge tetu ruy 'sunl tS ala.leos
'?a3nJ3 :;ar ad a.ludu JoA eJ33 au{uas
ra-ri 3la3 ap 1?gs ure lS gsdpcody e1e1d
-ffglu; sA as aJ lplc lus sIA lselu Fdnfi
'arlqnl uuC qlngqz l-l:3sasnd
'neur
intre$ns ill eln.Iqls pfutpa.lc
O
'r.lclils
IS 1|u.{
uru;a {o1 pr.red 'q;n
'a1e1ngJ 'xlslo8a ?Je I?uI n51 'g;asedqrs
qt arri3$q as ps 'azas1l?lQul as qs
'Y9't5 a.d gSUl
ES nuaureo 'azeJoios as gs
lr}1ol
'aF"lscs qJPSEJ
9S 'vJele azaununl
as gs 1ncii,-.*g e tode tS u:q8ru au
ES tr€
-nunuof, i,Ll"',.'
"a4eu6erul aJuo ruef,a$u!
Ilo^?lp
ap i:lulrd ilue{ueo tsndns ne'la
ene) elalunr.rt:l lgdulnr 3^3f, uJg '?Jele
are.qad es a3 Ei]84
qs nealnd alaur tdutur
nipo J€op 'elai€a lS aladd n?ezne 3s
'sun4qdau ap
pJa elur'aq'qJeN',,llrsog
lgle3,,
uraunds qs spa;d tuur 'up8n-l
au ps lnraf, ue+1 l$ pqos q8u91trelqf,unu
o8u; uru 'So1 ad leural{l ue-t 'areugrunl
o suudu urv
ispun
ag
'ru2n11sacu ureBS
'eununl lod a1a r.sunu Ef,
gsutlruo) lrlsJg
'alrfugs lrEug{unl rS qwzetq8s ES?f, uI
ars Ef,?p
uaur eualaud arl oluqa;1ul tuu
lody'p{uu-rn8ts ul era ueu ulpad 1PSFI1
e-u Ie
tS tnlnuruog PugE
ul llqro^
tttu@:oPtrus$f
naWD

Ele vor fi cu prioritate ispitite de Satana
gi vor fi incapabile sd reziste intr-o viati
de sfinfenie gi supunere fafi de lisus
Hristos, Fiul Meu. Copiii mei, nu vi
terneti de nimic qi de nimeni, fi;i
pdtrungi de iubire pentru Dumnezeu,
striduind in rugdciune, in lecturi, sfinte
9i impdrtigindu-vi cu Sfintele Taine. Eu
voi fi cu voi in rnomentele de nelinigte gi
necaz Si si mI chemafi sI vi fiu un
adlpost sigur de ocrotire pentru a
invinge orice slibiciune personali gi si
nu vI pierdefi speranfa, pentru ci
Dumnezeu va fine cont de strddania gi
dorinfa voastrl de a invinge sl5biciu-
nile".
Cu expresia "copiii mei", Maica
Domnului se adreseazi tuturor credin-
cio$ilor nu numai copiilor gi tinerilor.
Convingerea pe care arn primit-o in timp
ce Sftnta Fecioard imi vorbea a fost cd
in cursul celor hei zile de intuneric tofi
demonii din iad vor fi slobozili pe
pamAnt. Aceste zile de intuneric vor fi
atAt de negre inc6t nimeni nu va putea
sI-gi vadd nici propriile miini. Cei care
nu vor fi"ocrotiti de harul lui Dumnezeu
nu vor ptrtea rezista in aceste zile de
intuneric, ci vor rnuri cu spaimi la ved-
erea demonilor oribili, sau vor muri in
soc de nebunie.
Maica Domnului mi-a mai spus:
'incuiati usile si feresfrele gi nu dati
ascultare ia nimeni care vd va chema de
afard. Nu vd ldsa{i atragi de glasurile pe
care le veli auzi. Acestea nu sunt ale
celor dragi; rude, prieteni, sau
cunoscuti, ci sunt glasurile demonilor,
care, imitAndu-i pe aceia, incearci sI vi
facl sd deschide{i 9i si iegifi afari gi,
odati iegifi nu vI veti mai putea intoarce
inapoi, ci vefi muri cum vor muri toti cei
care aflindu-se afari, vor incerca sI se
salveze fdri Dumnezeu. Unii vor muri
116
'rora Inoan
inecafi, incercAnd si trar.'*rseze rdul,
alfii se vor pribugi in go1, incerclnd sd
coboare, alfii se vor orni:r'A intre ei din
catJza spaimei.
Dumnezeu a ales de-ja pe cei care vor
rnuri de moarte viole*td ca martiri, la
inceputul celor trei zile de intuneric. Ei
nu trebuie sd se teami pentru ci
Dumnezeu le va Ca curaj gi, dupi mar-
tiriul lor vor fi transportafi de citre
ingeri in ceruri, cii trup gi suflet laolalti.
Sflnta Fecio .r;i mi-a dat sI infeleg cd
va trebui sX ilr rug6m lui Dumnezeu ca
aceste zile i , intuneric sd nu se intim-
ple iarna gi :;6 nu existe femei pe punc-
tul de a nagie pentru cd ele nu vor putea
avea asis.'ienfd medicali Si in aceastd
vreme va fi foarte frig, pe lingi intuner-
icul inspEimintltor. Nu va mai exista
nici o sursl de cllduri pentru ci nu va
mai exista curent eleckic Ai nici vreo
altilsursE de.energie. Orice materie pro-
ducdtoare de energie va rimAne inerti
prin voinfa lui Dumnezeu. Aceste zile de
intuneric sunt inevitabile pentru ci sunt
hotiirAte de clfe Dumnezeu sI aibl loc.
Maica Domnului mi-a acordat douE
favoruri pe care nu pot sd le spun
nimtrnui. Sfinta Fecioari mi-a mai spus:
"Spune oamenilor sI nu caute semne
in plus gi si nu piardi timp dorind sd
afle data exacti cind va ava loc acest
eveniment. Fiti foarte prudenti fatl de
cei care incearci si anun[e o asemenea
dat6. Zilele de intuneric vor dura 72 de
ore exacl Singura formd de misurare a
timpului pentru a Sti cind se va termina
intunericul va fi prin mijlocirea pendulei
pe bazd de arc incordat. Dupd cele trei
zile va ufma o vreme de viafl noui gi
minunatl in lume, toate vor fi ca
primivara. Vegetatia va fi verde lumi-
noasf,, aerul - curat, apa - limpede ca
cristalul pretudindenea. Cel mai frumos
I
)
I
t
I

III
'rlraunlul ep roleltz
uleJnp ad nlJIJuf,?S ?f, nezauuno ap
rsap rolunreul alaEugs tS 1u-tgdutnlsgr
e-eu aJ?J snsll rn1 ala8ugs :ttfur
-Smxes lnop
eJ? alSo'l uaruolnS'n4ue)
ug ppol 'eISoJ ef,Iuf, o uapa^;on fo1'n4
-."qp
1ruar
ad'Fou Erql alz leun pdutp
u1 :uuras un
S
u^ ('u'u nlnluaunlq u)
ajeuarug Ba.I?{u ap alupu!'gr Enepy'to
-llqnd al gs rS alur m elsale surs u1 nd
gs z"zlJolne a1 'letrgo feseur lsaf,? e]eJ
u nrtued 'erlnluglu ards -to1 elalalJns
u8rlSgr u nrluad Plutlnd
uJ Els
a[ ar
1o1 aJeJ u tS;o1 Ysuucua
ad euruPug t+
ep euotep nu tfioa.rd rel'lg 3p ElgI erlqnl
rs a-rrruqp EI31o1 nl pl ea'nugdpls qns
iund au-e ep 'ln'I autsul tou ad m;pp
eu € ap alse lusgodrut
n-rrn1 prnEulS
'gurreds utrd nes eJlqnl ut-td tltlral
-uoc':qdp eulpp ul g ro^ urnc uSe ruYd
e^ !l Ie
'puneds uud eal4;a^uol eldarre
u^ lg lapse
aleod as nu Elsp r?p erlqnl
urp aJpJpAUof, o g:a1a;d solsIJH snsll
nrisou inuurog
'atrJsois ap rnlnleeqd
al€'sal€ tuur'lnlnlulqd aiafulsasuol
a.rdsap tS lunrerd pe1 a;dsap tS.toluruar
"
urlq.rpdrllg a.ldsep a{Irnrp/\epu apadull
rcur lgJ arildxa qs r$oa.rd er 1uq;odu-ll
eu€oJ elsg
'g3sslnlugtu as !s
eaJA aJ?3
urlsait'art.lo epeotu nluad qrsealp8a:d
as Es ulns Inpour
ad
"rol
apupa;d azaxe
Es ornqarl llioa"ld
'a-ltnlugur 3l cltulu
nf, IAJes io^ 3l nu 'ua-ta1nd '[usc{'eluntr41
'Jesatau
lr4ll"tls
n) E3s€atunflnul
as_ps
rS adnae qdnp 'apua]?u
siunulq Edltp
eueo8 ui afunua-l 9s lualueo ad afalu3
r-qs emqal la af, ap plei '.,rg^apv-lS-i{n6
ug, a8eot es PS IunJ tuetu?o ad-efarrul
r-ps lfu8rlqo luns ttfoarg 'arullnf,sueu
ug lndurlt
aPratd walnd Ptu
nN '13^a
liie-s
ac eeer ro1 uleyr u1 pugrqde dugs
liuartep m uelueo 1|1nu
gr nrluad'lurr
€loJ lso1 e ef, ueef, ardsap tS na:zeuurng
ardsap qf,seeqro^ qs auel nes guaf n1u
lS
pHI ag e[ nu ps llafuparf, Bereo^reJ el
pf,.r€olul es gs eutuapul Hs
tS rueurgul
ep etailz ardsap rol alnl{ored u1p lSeg
-oua ad afunuu gs uolep luns 1Soar4;
:doa-td a4q) lnpuuoc
llrl?1 tr lnfesa6 tS lll?
EnePY
')uetmlul sp rolellz eF ero e[ulpln
q elegns rollnu 3 erequs ap alaceo$1ut
II
ro^ rol eluurp8n-l pc n-r1uad a8eo't
is ps urnr to1 tttdor ad urnre afelug ps
13
alem qs 'If,ep '$uFEd 'elo]?ntu ef,€J
-rorr rolttdor altuntcp8m 'eJ8au Joleuz
ele.rnp-5d qr n4uad iaEeo-l es gs pleod
gs rS eqS qs 'pfutqsuos ep e1|u8llqo o
ur aunlcg8ru n-quad ?u^gJ ul e'luzunletu
u1 pugd rol ale]Ig rS rrg ad azelunrpul
ps rnqel ron illel salu Ietu 'ltlulrp{ 'elela
-rcos e4E3 ap elepgdal rS alrsp.tpd q1utls
as nu qs ela ?l
[eJ
eSe w 'aduele Alntu
al-npugprocu rS a1-npugldal)u'arn8
-urs luns aJBJ ele) tS q1s;91 ul eleuuos
-rad ppnads a{e.raptsuoc u1 pupnl'sot8
-rlal al?luauo i;ndn;8 szalu;oJ qs elnq
crl nuqSe"rl gl else nputuoq srlel4 el
ap o-ln^u ur€ aJeJ ad utsa.ldurl 'lepsv
""..JO[ JOleSes sJeJU UI JOI
roprdor ap"lnse18 Pne JoA a1 pr n-quad
'r1dor ne a.rer
1$u1-lgd
nquad tS un8uts
rar nluad sUllJIp speo] g ro^ f,lreulqul
ap elaltz 'res .ro1$er1 lnrolnfe
eufqo
qreod ps aJelag a;e) ul'sot8qel elelua
-lro
llgtlunuroc 1leuro1
ps luegodurl ep
llqasoep alsg '"req ap arcls u31$ elquur
ul
$En 9s amqa{'nazouwnq ul EJIurs
-1nd qfurparJ o 3[ lslpetul E3$auaAuor
.es
ES arnqe4 tlueuruo 'undur1l alseJ?
gJS?lE4 Ps a8unfu u n4uad 'nezautung
tnl lnr?ldeutq lnr3nl 101 3[ Ers?I
-nasu1 es'Es nps
lnuetues
ad ynpugpfe
eJ?teIJ'a1u1per ru1uad tl'tnlaure-ldns
e n4uad srcnl rctu JoA nu lg
'Jollueuno
lB IE4
e ep pte} g e^ el?otr eJtulp turnl
a{F1@ ro1a1u1ggf BIWD

Adormtea
Maicii Domnului
lnil!,area Sfintei Fecioare Maria la cer
a fost ficuti prin puterea Fiului Siu -
Domnul Isus Hristos. in prezentare
iconografici Maica Domnului este
inconjurati de apostoli, ierarhi, ingeri in
jurul patului. Fiul drag i-a primit suflehrl
gi-l fine in brate. Apostolul de lingi
Fecioari parcl ar spune: "Cum a fost cu
putinf5 ca lumea aceasta picltoasd si
odrisleasci o fiintE atAt de curatd?".
Apostolul Pelru cldelni[eazd, iar ingerii
sunt gi ei de fa[[. "De frumusefea
rora Inoan
Fecioriei Tale gi de Prealuminata Ta
curEfenie, Gawiil mirindu-se a strigat:
Jie ndscltoare de Dumnezeu: Ce laudi
wednicl ifi voi putea aduce sau ce te voi
numi pe tine? Nu md pricep
Vi mi min-
unezi. Maica Domnului lea spus celor
prezenfi inainte de a-$i da duhul:
'Prietenii mei gi ucenicii Fiului meu qi
Ddmnezeului meu nu faceti bucuria
mea plAngere, ci-mi insrijiti trupul aqa
cum il voi inchipui eu pe pat!"
Misterul Fecioarei Maria ne indeamni
la redobAndirea capacitftii de a ne min-
una in fafa Minunii.
X
It8

K@w
6II
'rue ep 09
ap slsrv^
ul qrBoped 4ugls-eerd llturopu 3 ?sv
'elugslolv eFS Irl€I tr ls lugJs
rS 1ern3-eaJd let lnlegns nSatazauurng
e[BS aleferq u; llurtrd u Blsaf,V
'ilutnruaq
F FgP
-Jes ep 1e;nfuorug solsuH snsq ..!luIun'l
eurrun-L rSgsul lelgre ?-s Eulunl
u1
:rnlnuurog
ef,I?I I
ad near9urua;d
rS" nuJoqoJ es l.ra8ug eP IJnJo)
rS user g4uol suudnJ 3 eJ?u Eulurnl O"
_
'PlnlugurEd
$ 1|o1ad $ aleru aPunnP8ru ul ePuudnr
ro^ p^ tol ad nentr Inlnld e g)s?era3
erfq.rqdurl nrlulp runf,e ep
IS
ton ad
nl lepaug"ul
tue-A tulrre Eugd El nquad
ge.rnJnq pr gqe;Eep
leur n 'rfa8ugld
nN '3lturu
E3BJ l-ps
nu-u Inlnlegns llll
'1ndu1 pIJn ec Ia) aP $autal E^ nN
,.'1|otr
ed nenl
FIC
3l f,arreolul
1-qs 'rfpglpr lar ad rfelda;pu1 lS tfeu
-nun1 '1lunuIEI lX 'Iuatuso e1 dsunl.lqu
ap pn-rfrfi"r8ug 'Iatu tttg..:Itul-llu1 ug tfugu
rolnluernu snds e-al mputuog erFM!
:mlnutuoo Ie l)luelnw ap 61tec dol
16 ptrr8edoarv eISruolO FlugJS1eunul6
lec relotul; n3 Eunerdu3 '1n1nuluog
Inse[8'1aaeg
olof,? negs es'qJ?olf,ed
auglg+ar6 u[ ep unq setugr ur tS-gs tSnp
1so1nu lugls mpqnq ?erelnd uud a;er
r11o1sodu nuge as apun usu) 1u-rnfuorul
? sourtunl Jou un 'pa8ug aP elllse^
allz
Ia.4
rolal ?aref,e.4 qdng 'e1a-reodod
pugfqirul neldalSe o er?J 'ueoI
rS ru1a4 qlolsodY nere ePun Ie ?ssJ ul
alunu up l?roqol ? mFuluoo slpl{
'4eJn3-eeJd n4ued elf,IuJef,n3 eP
uues ul lugurEd
e1 aipry;grr nerald ts; ta
pnfup urudor rut 'cugPu Ie uturuI uP
uurdsns tS eEn.I as Inlnutuoq ?otel
tr'
.]FII
ap ?JnIuBr - pSa.rar trfplrrnd Inloquts
ap pltfosul alsa Eunq alsel Elseelv
'ral ul l??luaq)
g e^ El ereolled
Ietugs
alSalsar Il lllr^?C
p1aq8u!{rV
'?S eldea.rg ul azesu o-s eldalSe o
eJ?c Ia lnrg
ad sape^ ?e euuotu qlssele
ep oloJulp gr nlluad lllrou erqun
ep gl?JnlueJlnf, lso] u-u 'lnlnuluoo
E3rutr{ 'lnlnf,ueun}ul aleJqeuel ulp Inl
-rqegns
lruolppqzl 13 ptnl lruollnlugl l
solsrJH ad lnJsEu e eJef, ee3
'Eseourunl
IS Eull srnuroPs
'o
lsoJ u iplrSrglgsap atuafulls o-rlul
insEJ ?-s Lnlnu[uoc ll)l€ntr
?eu?ol
tr
arsolfa{ Ia}u$s
E"rFuJopv uulrunT
l
{
a{Fr@ :u1atru111gf eayaD

Aurora Inoan
Minunea Maicfi
Domnului cu iudeul
necredincios
Apostolii au agezat Trupul Maicii
Domnului pe o nlsilie care era
impodobiti gi inconjurati cu lumini
multe gi ramuri sfinte printre care se
afla si acea ramur5 de {lnic adusE din
Rai de Arhanghelul Gavril. VdzAnd cin-
stirea ce se aduce Sfintei Fecioare,
iudeii au ndv[iit asupra apostolilor ca si
rlstoarne la pimAnt trupul Prea-Curatei
gi sIJ profaneze. Puterea lui Dumnezeu
i-a oprit, Un nor alb coborit din cer a
invdluit trupul. $a fbcut simfitd o adiere
de vAnt de primdvard inmiresmat5.
Mulli hulitori au fost orbi[i, iar altii si-au
sflrAmat capetele de zidurile cetitii. Un
potrivnic pe nume Antonie s-a repezit sE
rf,stoarne nisilia pe care era trupul
Pr la-Curat al Maicii Domnului.
Arhanghelul Mihail i-a retezat mAna
cu sabia cea nevizuti a lui Dumnezeu
pe care lulitoriivizXnd-o au intrebat ce
sI faci. Sfantul Apostol Petru a spus:
"Noi nu vd putem face nimic, ci numai
Iisus cel Ristignit. Credefi acuma in El
gi in SfAnta Sa Maici s-o cinstifi care
este N5scdtoare de Dumnezeu 9i atunci
Puterea lui Iisus Hristos pentru rugdciu-
nile Maicii Sale va lumina ochii vogtri
cei trupe$ti, timiduindu-vd rlnile I'oas-
tre"! Speriafi, iudeii au mtrrturisit:
"Credem in lisus Hristos, care este
Mintuitorul Lumii, cpl vestit de proro-
ciri!" Tofi au dat preamirire lui
Dumnezeu in cintlri, in slujbe, in
Psalmi duhovnicegti. MAinile lui
Antonie de pe sicriu s-au lipit pe loc,
crez?nd gi mirturisind ci Maria este
mama lui Iisus Hristos. Trupul Prea-
Curatei a fost agezat intr-un mormint
slpat in piatrd. Dupi trei zile in care
apostolii au.priveghiat a venit gi Toma
Apostolul care n-a fost de fafi la
Adormirea Prea-Curatei. Adus de Duhul
Sfint la Gheetsimani pe un nor, el s-a
rugat de ceilalli aposfoli care erau acolo
sd-i arate si lui pe cea plini de har.
Cupringi de mili au hotirAt si deschidi
mormAntul penku a-l mAngAia pe Toma.
120

T7I
el rs lf,Iuef,nlu ep 07 Joles eueoJl
rS rnlnrollnlugl tr ?eJnrf, ulp aluetu
-Ee{ urralgc Eg?
es nuealodo'try r1 'dur
gdnp rnlnu{uog u)rcl i
ad au$ o snsll
eJe) u! €uuo)I rS (rurgu IaJl nJ ?el)
.,esrueqf,uL
?risof,I alsasp8 as J?puB[FI
e1'..efuo1l13'sluaur8gsg'eultuolpuv
'soprlrr^ol1lg'sPllllueJEd'ssllllo^oJld,,
aleu€03I '(1n1tJnr nJ rn{nulu0o
IIrl?w lnzerqo
alel ps lluzErpul
e aret lnleJ uuglu tS qzea-r1spd as)
.,ulerqEun[,,
eueof,I :Iununu ap eJ?olp]q]
aueof,I el?JEtunuau rsasp8 rc{u es IIIV
'rue ap 00I el plupo rnlnlodoutluelsuo3
pq;urnud alsatnls ala n3'rgus ap aratd
nr lslslusul alse
IS
'ft{
I
a1Sa.ry1ug) 'rnu
urp leuollteJuof, alsa (EJnlgJeuIIunJ ap
1n-requd) lrupod
'stdsq ul ap.rqod un nf,
guna.rdurl ?aLIIX
[e lnlo]es
ul
lnuau{uo3
erxelv ep t)Ie snp? lsoJ Y
'1a ad ;ne
ap afglnrtrur ep ntu a.m tS p;8eau ?aJqul
o-4ulp 'rm ep Eper o-4ul sndap atse Ig
'urue) sl suPIAl ersolf,ag Ialugs IFqlEul
e arrnyptu ldarp sruoJ lnlnlolsody
1€f,unJ? lsoJ u aJPJ lal 'tnlnuuog
Ilrsl l Fgrq
qu? as padolen e1
InlnuIIIoo
IIf,I?IAtr Ingrg
'altSrgaqsag
raruafuqg e ttuIer1 IelulJS llun
-unu €unuqru eugulqr
1oE
p1ugutlo141
'slrul
tr
?J?OIf,3C - aJ?olqJS?N nszeuunc
ep Ie13Jn3-?eJd ueJI{uJopv ts
gf,s?eJe^ep? qs m sap lsoJ ? Inputuoc
uaJehul ap eslopul es aJuJ ')Iulalopul
leo
eru0J 1n1o1sodY
:IIJIezeuu.nO
eugel salafug nu tfuazard tac 11o;
'srf,er5 ul (areolJo,{ IaluIJS
elelunu)
soqlv elelunw P[ lzFlsu PUP as nErB
lserv'nps [n?rg ]€3unJ€
3-I greolf,ec
utugJs'greald epun o-pugqe4ul'urue)
u1
lndn-r1
nf, es-npugilFul InlnutuoC
PJret\l ad o-1nzPn e ulpuJ utP saua^
aJe) ul lnluarrrotu
ul E) :o1r1o1sode
lrsunpgtu e€[ stuoJ plolsody
'l1ululnT
?rr€trN ad nua,rgutea-Id a:ul ue8ul ap
unsel8
(lr"azne as t$ q1ry;8au Etus€aJltu
o eapugdspr lnlugturol tr
'Irnrar ?{ llns
u rS a;unurau u1 tS aunngf,l{sau o-J}ul
lurErqurl
?-s lg
'gf,s€ez34nd qs ualnd nu
rrfarl puuroc luqsqJ 3 aJef, ulp 'Iel?Jn3
-eard lu lugls Inlagns
alSetnlSglps
er?J uI lndn-r1
'1oE
lnlugul-rour ltsp8
ne rS a$sd o el u4etd lep ne rrlolsody
Inlnuuloc II4?IAI
Il4rrlropv eqel
a+ffx@:u1a1us1gf aaYRD

Zografu se afld nenurndrate icoane
flc5toare de minuni: Sf. Gheorghe,
Acatist, Epacon ucis, Episcopul care s-a
indoit gi i-a rlmas degetul lipit de nasul
Sf. Gheorghe. La Mlnistirea Dochiaru
se afl[ icoana "Grabnic Ajutitoare".
Fiecare mdndstire de la Athos are cAte
o icoanX fdcitoare de rninuni a Maicii
Domnului, precurn gi moagte (p54i din
trupurile sfintilor). La M[nistirea
Grigoriu se poate sdruta mina perma-
nent caldd a Mariei Magdalena. l,a
Filoteiu se afld mina dreapti a sfintului
Ioan Guri de Aur, cea cu care binecu-
vAnta. De asemenea, tot aici, se gisegte
mina dreapti gi capul sf3ntului apostol
gi Evanghelist Luca, cel care a zugrivit-
o pe Maica Dornnului pentru prima datl
intr-o icoand. La Ivir se pot vedea
picioarele Femeii Samarinence pdstrate
in tocuri de argint. Aici se mai afld Si o
evanghelie pe care nu o pot ridica doi
oameni.
La Sinai se-pot vedea moagtele Sf.
Ecaterina, clreia Domnul Iisus Hristos
i-a pus un inel in deget (drept prefuire
pent4u plstrarea fecioriei gi pentru
credihta sa). Nici pAnI astdzi
cercetEtorii n-au reugit s[ afle din ce
material este confecfionat. La capitul
Sfintei, se g5segte o l5diti cu inele gi
dupi simtarea rnoagtelor ti se pune un
inel in deget" S{&nta Ecaterina poarti pe
cap o coroan5 ele sn:arald, eleoarece ;l
{<lst fiica- uni:i iritpXrat"
i-e S];*:rtrul i"fu*tt: :r* rnsi. afl* $i a"ltt:
is":*r;.lrr, iii:'lli;.:;i';t dl, liiiiiitxti: "l'xi*tlii;t",
"iiic:i;i,rliir;" je ]a i'','[a;';,:;: i-,avrii,
"11,3,i..'.it;. "I ,,,*i',-,1,;ita" (iie iil sti:iilil
i*,ri'ii,:r'si-t itiiid;'cri;ul], "Acat.ist"' - d* ia
rora Inoan
M Inlstirea Cavsocalivitul, "Apocalipsa",
Sf. Ioan Evanghelistul de la Mdndstirea
Ivir, 'lcoana cu trei martiri - Eftirnie,
Ignatie $i Acachie - "Galactotrofusa" -
hrlnitoarea cu lapte - I\4aica Domnului
de la rndndstirea Flilandar, icoana
",A,cati$t" de la Hiiandar, "Papadichi",
"Gherotisa la Mdnistirea Pantocrator",
"Gligofilusa" de ia Filoteiu, icoana
Maicii Domnului ftcdtoare de minuni de
la Grigoriu, Icoana Sf. Pantelimon de la
mindstirea Pantelimon, "Odighitria" gi
"Antofonitria" de la Constarnonitu.
Pe muntele Sinai se afl5 doi pomi
ingriditi cu grilaj de argint. Unul este
rugul lui Moisi (in care i s-a arEtat
Ddmneeeu, gi al cErui foc ce arde gi se
mistuia preinchipuia nagterea Sfintei
Fecioare Maria); celilalt este copacul
din care s-a luat toiagul lui Aaron (care
a inverzit in templu, la bEtrinul losif,
semn al alegerii sale de Durnnezeu ca
logodnic-ocrotitor pentru Si Fecioari
Maria). O mireasmd neobignuiti se
desajd in jurul acestor doi pomi. Rugul
lui Moise are roade argintii, asemenea
perelor, dar nu le pofi privi ziua.
Niciodatl numirul fructelor nu este cu
so[. Face doar 43, 45 sau 73 de fructe.
Este simbolul Sfintei Tieimi (Tatil, Fiul
9i Duhul SfAnt) 9i al Maicii Domnuiui
care nu a avut niciodatd sol eduedrii
iau aeest fo*cte, le pun in tdvi de argint,
le tog:esc gi obtin cel nrai hrin rair qliii
lurne,
S* i:*aie vedea aie! gi s{6riea" eiii'i *ru:,.:
i''i.c;i:lr a iiccs ag:5" in ;ir.rul 4i{i8 f'ta"iiiie:
cle Crisicls ,:1 ;: i-rrirnit r:clc Lii ta*]*,: a]':
l*eii {:**3e 1ii p*n:nci) pe Mr-nrlei* iiinar.
a&
122

gzI
'f,saugluoJ n{sou
Ftu?au
ulp Is ?Je
pun :u?eu anJeg ury pun e19l luns
'ref, urp rrre8u ep flluqrq 1uns. tg 'ro[u
-eumo
E1eff
es nu eJ?f, eul?q E:EJ 'lald
-uror
$eep
rqzap tltulsnd aldeS rsaqrl
r)r? lol'1iny
ps
ES?l el nu Inlnutuoq
"
?f,rul l
'f,ol ulp ucSpr
1|od
at nu 'tuuq
rnd ps
ErEJ u^a] Iel
pr?C 'a1$ugs elrelqo
rS aftlntrnrJ pug^ as epun llolpzuV^
gtgl autze8eut qlslxa soqlv e'l
'1|uqrqq rctunu ry4
ro^
If,le
pr snds u rS ulleq8uela lertpard
? qruoped
JS
epuneutPgrE elsa soWV
.glF
-daped.1so1 u Jol uelullzolJn3
'e1?f,eul
rS aa8g Ber?l l ul 1u9^ ap alugnd 1so1
n3 eJruosrru ep gt elef, eleol repluQlEQ
un rf,Iu lenl ? nu ?lsaf,v 'elunw 'Js.
ardsulp lug^ un lpJgls ?-s la ?ereldo-ldu
uI 'rollqrgs € r?pu?llH ?ertlspuEl
tr
aids neldaJpul as llf,tznur lntultJ
ul i.,aJeulul
aurcq ul tuEJpJqul eu
IoN"
:rb1ed l?rp1oq m erer
letue1
nera
le
UIP
eUEd
O'leule1 Erg l$"qrpq
olor? rsery4
runf, ppu^ qs 'll1?1qu!lSarc lu 1u€JS
elelunntr a.rds lu1derpul n?-s ta uSed
ueurllos ap tsnpuoS '1nsoqlv adnlo
gs sndord nu-tS ttrrnl 'tg?l [nu?
uI
'qsPJ? qluroJlun u1 Pqegodsue4 1so;
u rS araura; a qr URS nu ruaulN 'qpsolu
ro1 ad 1rtzg) u e)unv luotuotu [aJs
uI
i.,erarual 'rc15, :se18 un lJunl? lpn" e-s
mputuoo IIrlsI [
?uuorl ulc 'lrrlsElryIu
urp ?un-Jlul 1?4ul u
!s
rafgo 6P eul"ll u!
luJgJqlul ?-s
..uutu
aldu;, ad psnd ''('q
?)unv) e4s?ou a1{rgd qrd ap lelua}
O
'Jol
lseJ? azd4zltt ps arlSrgrrpsap
nf, srzJelut alsa el JolIsLuaJ J3l
'up8nlgr ptunu Jselq4 !f,P :nlnutuog
llrlsl [ lE]rpep alse soqtrv alelunntr
Inlmnuoc
IIqeRI alalunn
- soqtv alalunw
---- allnxg rslaluq$ naPg

--,--Aurora
Inoan
fcoane Qi moaste
fficitoare de
minuni [a
&6eua6eEe d6kaos
fuferg,ind spne klSn5stirea Sl. Ana
(fu{arna Sfintei lv{aria}, p&tru studenti
refcmaS s-ati intfitrnit la un mcment dat
eu'doi pustnici. Tinerii au preg6tit
aparatele ca s5-i fotografieae. Cei doi
pustnici t*a"ti f5cut sernn sI se opreascd"
Unul, rnai inrlraanef, n-a vmt sS ascutrte
cu:v&nt';tr pustnicuiui gi a ap5sat pe
declangatc.r" Dintr-o qlat6 s-a ausit un
strigEt: "Vai! Vai!" gi thn6rului i-a clzut
apanatul ciin snAnd. Pustnicii s-ail retras
in pegtera }or, dar studentul nu-gi mai
putea rnigcd rn*na. Farallzase. Tinerii l-
au luat in spate pe colegul lor care
r5cnea de durere. CAnd au ajuns la
mf,ndstire, stareful l-a intrebat : "ce afi
pXiit?" Dupd ce i-au relatat cele petre-
cute, acesta le'a spus: "Afi gregit; nu be
buia s5-i fotografiafi; v-a pedepsit
Dumne?eu. Ce religie avefi" Ei au
rdspuns: "Suntem reformafi", Starefttr li
s-a adresat: "DacI credeti in Hristos si
wefi sI vi faceti ortodocAi, acum pe loc
tfinirul acesta se va face s{n5tos; dacd
nu, aici moare". Ei au spus de indat5:
"Ne botezf,m pe loc toti gi ne facem
ortodocai, nurnai sE se vindece!" MAna i
se umflase gi durerile i se intefiserd.
Stareful s-a dus in biserici gi a adus
piciorul Sf. Ana. Acest picior se
piskeazi in toc de aur gi a fqst adus de
la Ierusalim la Athos impreunl cu alte
rrr<lagte ale Sf. Ana, sofia lui lcaehim.
effugdrrri i-a invSfat Be shielen{i sX {ac6
cnice gi, e&ne} l-a atins ml aee& retricvl pe
cel bolnav, m*na i s-a virudeeat pe loc.
Toti cei patrur" vdz*nd minunea, au dat
slavS iui Dumnezeu gi hdaieii Dclrnnuiui,
gi s-au botezat in credintd ortodoxtr. Ei
au mlrturisit Noi am auzit de credinfa
ortodox5, dar acum am vf,auto cu ochii
nogtri".
La MEn6stirea lvir se aflE icoana
numitS "Fortlri{a" gi icoana
"Odighitria". Frirna dintre ele a venii
aici pe apE, in anui 1004, la 8 iulie, de la
Constantino6rol. Acum se schimb5 la
fatX din or5 ?n or5. in jurul icoanei se
afli cinci candele de aur, c&ntlrind
fiecare cinci kg. Candeh cea mai mare
se {nvirte in cerc, iar dupd aceea face
singurE sfinta cruce. Nu te poti atinge
de ea, cdparalizen pe loc. Xa intrebarea
uli'*i vizitator: 'Ce spune candela asta
prim migcarea ei?", un.cllugtrr a
rdspuns: 'Va veni mai intii o cruce pe
suprafafa plmintului qi apoi suferinfi
mare".
r24

57r
'a;uon1d u1p
IS lulgui
ury ?alpq:gu$ o qs
lqnd ne nu tueurco eP 0e'acu3
slugJs
nc lnllJpuuulqr? lutdordu ?-s
Pu93
'lo^re^ ura r1
1ru9d
ru1 'tnla8ugs ?eJ?olm
rure Ie UqrO
'soJ gugd
1e1Sg;s u1 t loald
rnun lnlugursarr Ululp nr sutrd e ereJ
q pluetuou ul J?p'eu?os;ad ellntu tutu
ap plnurf ere ?g 'te^?uloq
Prnf
u1 uoP
-ror lntql m uelilut ?^1|?3'lnroll$ugl4l
llu8llsEr trsoJ E are) ad saJnrf,
pnpe
1-gs lgard un spuL.0 e 'etaurel ugr
es arss ul ?arels pugry^ -
uluuo Fllrp
{P[IIlrfl? - luguuow
pFqugJS plare6
'?e ep
neaundslp
1$
gaua; pfuoc ul Eres€rllgul
es eJuJ Joltlo^?lp n?rol?p es ltlstuou?
alseJu eleoJ 'JoltJuA ?eueuas? ea8nur
'rolelSuorq ?euatues? ?IPJEJo'Jollq
-Jot eeuelues? Beutrf,uo.tf, '.to1lzJ uau
€ruas? ?zaqoau'ro1tdn1 ?euetuesu epn
:euoldurts elaJeolltuJn ?luezeJd pleJ
u1 gsuorcuEau eletueJ lls?ecv'et{lottog
ad nq8rnm telugs tualf,go P ler
nl sP
-uroc ? aIBs lulsos lnlueulol{'tuqesruel
BI eulSeur nJ glelrodsuerl lodu
IS EI"H fl
qugd
1ruodea
m EsnPe
osesnJ
rS 1oseur11 1n$u.to
ul ulnso'I 'llnJoro3
euuqls s,!a ta eletunu.ret'rud13 ulp €Je
?retuod 'g4ua,ludsue4 aspa^ap la
selald
'lueruuo n.4ud nelrnd o aJ€J ad '98;ui
o ad g1eza$u erg 'areotltd ap tS lugut
ap unfuq nr pquEel'Etrrgrpug erctus1 o
Esnpe lsoJ e tull?sruel 1ug1s pse:o u1
ary3g.spEry
Eeural EeErEB.
e
s3ELg3 %EFgSS'o'
gt3
eeJussp{r}A
'nezauwnfl
Inl In$
ad ltrquleerd
ne-1 'gfulparc
r$ arrcua; ep tsuudne 'tS rolarelp efe;
ul lulr.{runuaEul ne '!)Ireslq el le8raiu
w Ie e4ulp
1|1nW
'sselezeutunp utues
lsao? ?[ nuaaud npSu;o tgo11nro1 $oa
'trF8nsqr tS suud
rJ ? ep atruFul'a8ugs ep urusel nc treEru
3-s snsll apun'Iuuut!$aaqc ?ulpEr9
psugt'rollurtspt1tr nlelunt^tr e;dnseap tS
penrnlg.qs
Tvlgre
e-1S tode K
1ruo1pqu961
llEullsEr lsoJ € ePun '1eqloE1o3
tnlelunW urdnseap adtp ?^elg)
ll oqgz 3 slsail pulues'nlerBos s eer
nr gpquruduroc alasnurng o ep
13
aralnd
o ep pulg u.lnfuorul o eJuJ eultunl'at€o1
-rrnlq.qs .lar ed 1etgre 3-s af,ru3 slugJs
'rr.rurud uS{q1u3 es I eJBf, ?eunuttu eP
lgup s?urqr e luodod'ealla4 [e Inseaf,
ul ad'qn6 InltqugJs tug:oEod eJlultunp
ug rsotcupa.rc ad uplul 1+ lS
solsuH Inl
rrrolpluryJap ad uutSu I€ n4uad 'elrv
Inl elzoJa aseldaoce a;el 'uquelsuo3 Inl
-nlurgdull
FII 'uquslsuo3 esluel uutuoJ
rnlnr.ladul eeJef,npuof, s'I'ro11Sotc
-ulpeJ] ap p^oul^au a8ugs ep allrEsrE^
ludo u gS p1s ap ar8la.r rr pustup$a;3
Tezqel.J$o e are) lef,
alsa lg
'arul
l
1ac
uqrnlsuo3 - unsa.rc 1e.rpdull ppu4ld
eeueour Ednp'lgg Pul ,
aP ?ntz ul tnrpJ
s-s rJnJ3 lelugs
Inlnuluas ?eJ?trpJV
ErrElessLlstr'sE !3ttE3
leluIJs Emrruxas
-a1m@
rofpq$ naryp

r5cnes puten-rir: ncAl- av*ai seneafia cF
*i.:aj sir-ena urrei !,rcomotive, in clipa ic
carr. i:iedestalll} enlcil i-a atuis fi*trntea.
F*uois:ava a s5r?t *.inir-o datX in sus, a
tfr.ztzt.}a pdrn*r,t tri. t*1i au rlreaut'lr
*-rlr*.1-'.rI:.
I.lr r::eej.ii: {-vartr:r:s. afiai [n aprr:pier:e,l-
a luat pulsul gi 1*-a spus: "lti-a rnuri't.
sc*a€+ir-* din Eise''ii:dl'Au ageall-o .pc:
un Frat !n cEn**u! ili. &4orrnA*t. lupl u*
timp s-a. sculau; gi e incepu'; s# strige;
"Derldg,rli-n-i5, tfr ifi.-& dealeg':t
&4*ntuitcn*!" &.{aina ei v5s6nd rninune:
a fnceput si p16.ng5" Au deelegat-c 1*.
rnAini si la picioa-re gi au pieptinat-ct ctl
mare greutate. V5.slndu-gi haineie ce
erau. Fregltite
peniru inrnorrnflntare,
gsn 1.!nde{atf a strigat: "lvlamd! Mamd!
Mi-ai adus haine de inmorm&ntare' Nu
stii e5 aici viata din marmAnt a rdsirit?"
$* sculat din pat gi s-a dus singur[ la
Sfintul Morn:Ant s5 rnuifumeasc5.
L&ngE altarul h4ironosifelor (primele
fernei *1rara li s-a ardtat Domnul Iisus
Christos dupi inviere) a ingenunchiat $i
a pl6ns in hohote. APoi Preofii au
implrt5git-o 9i au pus-o sI stea la
Mormlntul Domnului timP de 9 ziie,
126
rora Inoan
pentru ca diavolii si nu se mai intoarcl
in corpul ei.
Dupd vindecare femeia a mdrturisit:
"CAnd md kanspottau cu targa aceea 5i
preotul aducea crucea lui Hristos, eu
eram infiguratd cu 7 baiauri qi erau cu
capul in gura rnea ? gerpi mari" Cild s-a
atins cntcea de mine, cei 7 balauri dintr-
er datl s-au desf5cut de ia mine gi s-au
dus in vdeduh gi am vdzut o rnAn6 de pe
cruee care s-a coborit pe capul meu"
.liunci avt clzttt !a pdmSnt, ca gi
rnO&ru#", .".
Vindecar€a
Em'ese*ec3*as*
& ElsseEi areb
Es sEtorrseAxaaiEg
ElosaasseBEui
iiir taciSr elab i:.';!*g-i de ee r,a,e..., in
nretasiag5, tail a d*i e*pii, a fost vinde-
cat ia Sipital*i dir Tei-Aviv uneJ,e se affa
inferaat de soila si *ar-*!e sE:;" Ei veiiis-
erE ia ineiieatia ni;:*iiiii l' ',.:i-1 li +l::s{
Acegia i-au prevenii
"Peste glgt tr€ moare, dar sd nu-i
spune[i'!
Femeia a izbucnit ?n lacrirni, deoarece
avea de crescut doi copii minori Arabul,
cind gi-a vlaut sotia in lacrirni, i-a'spus:
"Ti-a spus doctorul ci mor ? SE nu vI
ierte Aiah nici in veacul de acum, nici in
cel viitor, de nu mi duceti la rnormAntul
Prorocului Iisus !" Sotia i-a rdspuns;
"Curn sI te duc ? Sunt de Parcurs PlnE
acolo cca. 120 km ?" El a shigal 'Chiar
de mor pe drum, sd md duceti tot acoic,
cd am auzit cI aceia este Alah
{Dumnezeu)! i-a Iisus sI md duceti '!

Ydzdnd ci nu o poate clinti din loc,
Heraclie s-a dezbricat de vegmintele
impiritegti, fiind descult gi cu capul
descoperit, asemenea Mintuitorului, a
reugit si o ridice gi sd o transporte. $i-a
flcut cruce gi a spus: "Cruce a lui
Hristos, ajuti[-m5!" Apoi a luat-o pe umf,r
9i a purtat-o pe Golgotha. Crucea (avea
cca. 3 m inllfime) a fost readusd la mor-
mintul Domnului Iisus Hristos in anul
626.
Ca impirat al Romei, Constantin cel
Mare a dat in anul 313 libertate
credinlei cregtine prin edictul de la
Millan, oprind astfel prigoana
si
virsirile de sAnge nevinovat. Tot pentru
unitatea credinfei gi menfinerea echili-
brului in interiorul Imperiului Roman a
hotirit finerea Sinodului Ecumenic de
la Niceea, la care a luat 9i el parte. Aici a
fost osAnditi erezia lui Arie 5i toli epis.
copii.prezenfi au mdrturisit dreapta
credinf[, alcdtuind cea mai mare parte
din "Crezul", p€ care il rostim gi noi la
fi ecare SfAnti liturghie"
Sfintul Constantin a ajutat foarte mult
$i de mama sa, impirit..r, Elena pe
care a-trimis-o la lerusalim pentru cerc-
etarea locurilor sfinte din evanghelii. Sf.
Elena'a descoperit crucea m1ntuitorului
Iisus Hristos. DupI nenumlrate ciutiri
ea a descoperit trei cruci, iar cea care a
inviat o fecioartr moartd a fost identifi-
catl drept crucea mdntuitorului. in
locul rlstignirii Domnului, dupi inviere,
a crescut o tufi imensi de busuioc. De
aceea busuiocul se consideri a fi floare
sfAntil gi se folosegte la sfinlirea apelor,
128
rora Inoan
pentru cd a crescut prin puterea
Domnului, ca jertfi gi ofrandi pentru
suferinfele sale.
Sfinta Elena a mai descoperit gi locul
Golgothei, 9i al SfAntului MormAnt. A
zidit numeroase biserici printre care
amintim: Biserica din Nazaret.
Tot din vremea impiratului
Constantin cel Mare 9i al Sfintului
Silvestru dateazd instituirea duminicii ca
sdrbdtoare pe intreg Imperiu.
Sfintii impiratriViziunea tmpilratu-
Constantfur gi Elenalui Constantin
gi convertirea sa
Potrivit relatlrii istoricului Eusebiu
din Cezareea, impiralul Constantin,
dindu-si seama de inferioritatea militari
in care se afla, s-a rugat Dumnezeului
tatilui sdu si-i
descopere cine
este gi sd-l ajute
in incercarea
grea. "$i cum
gedea astfel
imp5ratul
indlIAnd rugd-
ciune st5ru.
itoare, i s-a aritat
un semn cu tbtul
fird seamin de
la Dumnezeu.
Era cam pe la
ceasurile
amiezei, cind
ziua incepuse si
scadi, si
Constantin a
vizut cu ochii sii
pe cer, deasupra

6ZT
ur tlruruod u
15 telugur u-s
lnug8g4
'$zl.l.loJ u Esr{ rruol .'qf,seelgrgdu;
elsutr eJetu
1$ auaroq areur nep d-ps
uc n4uad ap:a[ ne1"el Ed lS FI
?eluFul
erESEr ar pfeaurulp ep rnlnJqJ?eJnl
rS rnla:eos lulrlJul
a1 pg":guo1 ad
lmryJs u1
15 1u;ncnq ?-s elserv'rusruep
-etuoqaru ?[ E]?erl
ps rS pesueuqse;r
pfuparc ep 'aFopouo ep epedel es
ES
a1$arop lrrqfl?^q
ep qF ruo un gc snds
u-1$ rdgar p rml
ln1u?pu?ruor
EI snp B
-s
1alqeror
pugdg4s (weise ep e^optop\l)
EqN sale1a3 BI pug8unfy 'BInl
-seo? eeJeunQzg.r sg.qe €-! ac 1du;'t{ol?c
ad Snrrq e-tr uuotr lnrfugl 'gcl8oloel
*og elndslp u1 jard ap qreru gcsuadgr
c:ps 'ESneJ eA nu g) ze) uI 'lS eull?l
agaeu8op B[ u?o[ ad gEe4u
l-es
:Frurnl
Bslop pugg ug snd e-r$ 'e1;odsu?rl
o rs€ol a*ec ad ferd ap e]Jsru ad uugru
gund gs *Etr.$op rS aunrcp8nr ul u?ol
rn{ eiautaa ap leuElpul 'e3serv'JIloleJ
era .rqa1.rdo"*d ra"rgr
IB elq€roJ o ad
eprnrade"xg up trmJegtul e-s uaotr 'areo
-p^ ei?tu ap podsuu.g un ezenlJaJe ps p
GIul sprl4 trsoJ E 'es uelsurf, rS ufurperc
nrluad lurcardy 'er?u ed'pn;rgur
esJe^rp puglrodsurl 'lnfrauroc nc
umol eleJe ul ednoo as rS upunzeder;
uelu1eJ up;eup1.ro ?re u?ol
InlugJS
?a?aJns 3I ep noN
Iac u"oJ InrugJs
rs aplruurep Fnpusp'**or'iiiltJ#'1!
pl?ues leraqtte ue 'm1nue;g p8nf qns
ep n4soA
lnSeto l?^[ss tu? ne 'ruelnd
? ppE^op sluJE^ap? alse ersc'eJlnlugru
ep Jolgsnp? utues trsec? urJd, :eaunds
oef,nrJ
o plduarp ?ugtu uX pugl.lnd
1uS{gug sra aplm'uurog B[ ep
lruoC
urp
ss ?!nl?ls ed
EXege e$dpesul 'nnuexul4tr
rn1 e;dnsu ulluelsuo3
1n1n1u"rpdur1
gfu1n.r1q
lnurues 15 1so; ? elsof,V
'solslrH
rn1 rr.rnlgfp^ul rp prolqurfep
1$oa.rb
ad
eurs ul letuaqc e 'ase1g;e es r eJsc rnlaJ
193ep nezeuuno rnlle aurq)ul es Es
apf, m puno)osrcwau rS elseaJe eeunr
-zl^ ep l?rnqlnJ
'?llptpq
le8qSgc e rS
gidnl ap apnEeels K aprqnes ed snd u
1pte,rydu1
'Fulues qcu; rS-gs rys uualSo
flo1er llcunrod u lS lnzpn rnlnuues Elqel
-ropualaud sndb uc1 v enop y'rruuurSnp
rn tretrdn1 ep ?e/\e eA'uo elgc ap
IJo Jol
-nfe ards
ErsuasoloJ fqs IS
qreJ
l-ES Wrylr-
B-s r ar puulas uc ycunlod e-r
15 -rao ad
[a
ap lnzp^ pulljas n3 'solsrJH lelEJe,B-s
r mlnuiuos pdurg q 'lmm qdearud r-gs
pugndau'ilugdurnisop era u1truelsuo3
'gll4 ap rSuudnJ 1s0J n€ eunurru
u{ aselsrse aJeJ Eleruru e8ea4ug r$
19
.,ga8unug
ra^ u1s?a]€ ru1uy :afldursur
o erdnsuap rBI 'Euturntr 'u1p
lnrpy
MIIJI
1e
qfurn;rq ep
in{J{nias 'ln1a;uos
.--.-d{F1x0
:u1a1u1ligi Ra*tnfi

mucenicul loan sI fie bltut cu toiege
ghimpoase. Dupi chinuri nenumlrate I-
au aruncat in inchisoare. A doua n fata
sfintului strSlucea de luminl spre
mirarea tuturor. Mirturisindu-gi iar
credinfa:"Sunt cregtin gi voi sluji lui
Dumnezeu pini la cea din urm6
suflare"!, a fost din nou torturat incit se
inrogise pimAntul de sAngele sdu.
Tirranul a poruncit sd fie legat de coada
unui cal gi sd fie rArit pe strieile CetXtii
Albe. Trrrpr{ siu se zdrobea de pietreie
dimprejur. Un evreu, dupd ce l-a batjo-
corit pe marfir, a luat o sabie, a ftrgit
dgn5 cal gi !-a tfriat capul.
In acea noapte trupul a rimas pe
pXm&nt gi deasupra lui s-au ar6tat
nenuniErate fsclii de luminS. Trei
b6rbati c$ntati lAngd trupul mucenicului
cAntiri neasemuit de frumoase; in acel
loc se rdspindea o mireasmi de t{mAie.
Deasupra capului mucenicului se vedea
arz^dnd un stilp de frr,c. Aceasti minune
a fost vdzutil de mai multe persoane. Un
alt evreu ce disprefuia cregtinii, frind in
apropierd gi crezind ci au vorbit preofii
cregtini noaptea sa-l ingroape pe ascuns,
a luat arc Ai o sigeati gi, intinzdndu-I,
a vrut sd tragd in cei aflafi ldngd
mucenic. $i... rninune ! A rimas
intepenit cu miinile pe arc plnd
dimineafa... Fflcliile de lumini 9i
purtitorii lor dispdruseri. El a mlrtur-
isit tuturor cele intAmplate. Dumnezeul-
'
a dezlegat de impietrire, dupd ce a vestit
minunea petrecuti cu Sf. Ioan. Speriat
de acestea, comandanhil a poruncit sI
fie ingropat trupul mucenicului.
Crestinii l-au inmormintat cu evlavie
inlr-un loc curat.
Negustorul catolic cel care-l
denunfase - a avrut sd fure trupul sfAntu-
lui ca s[ ii batjocoreascd Si si] arunce in
mare. Pe cand venea noaptea cu ai sdi,
130
rora Inoan
sfAntul i sa ar5tat in vis preotului orto
dox Oi l-a avertizat de intentiiie
vr5jmaguiui, Acesta, insofit de cifiva
cregtini ortcdoxi, a alergat in miez de
noapte la mormint Si i-a alungat pe hoti.
Trupul sfinhrlui a fost pus in altarul bis-
ericii. Vreme de 70 de ani a strvirgit
nenumlrate minilni. Martirizarea
Srintuiui loan s"a fXcut Ia 2 iunie 1332.
Venind in Cetatea Sucevei ca domni-
tor, Alexandru cel Bun, s-a sfdtuit cu
mitropolit..rl losif gi a hotilrit sI aduci
rnoagtele in cetatea de scaun.
De atunci Sfantul Ioan este ocrotitorul
cetEfii Sucevei Si alTerii Moidovei.
Vindecare
xniraculoasi
Ea Cernica
La MAnlstirea Cernica a poposit nu
dernult loana Constantinescu din
judetul laqii carea avea fetita in virsti
de doi ani, in stare gravi: fetifa pl6,ngea
necontenit, scotea sunete Si striglte
continuu, ftrd s[ se opreascf,. Dupd ce a
asistat la siujba riin biserica "Sf6ntului
Gheorghe': gi s-a rugat la racla Sfintului
Calinic, femeia a bltut disperatl la uga
chiliei ptrintelui llarion Argatu cerAnd
ajutorul sdu. Pirintele vizind- a intre
bato:"Femeie, fi-ai blestemat copilul ?':
Femeia rispunse eu lacrimi in
ochi:"Da, pf,rinte." Care a fost motivul
acestei suferinfe^de doi ani pentru
micuta Daniela ? Inainte de a nagte
femeia, dintr-un sat din apropiera
Iagului l-a rugat pe sotul siu s5-i aduci
lemne pentru a pregdti focul. Acesta
refuzind, femeia in stare de nervozitate
a blestemat copilul in Duh, acesta

I€I
nlued Wtgre ?-s II oloJv 'afp;o8nfpa61
pEWl ap tnlelunur lnJrg^
ug r$np trso]
ne rS psuolnf,urnu piloJ o ep rlzund lso;
n3 elualuolu ala)? ul El lglelai n3 Ig 'Iuu
0I
-
^o{ui
$ pe 91
- ueAI 'lue gI - ?{us^l
'lus gI - uuuhepq 'lIrB gI - ?[rut! 'ltre gI
ua^u e>lf,I1 (rnpuuroq IIJIshtr
e afisede
eur-rd ro1 ln,ru 3 pug)) 1861 alqnl
gZ e'I'SaEq lop $
a1a1 nqed :dnusrqo
rrauq g a.rdsap nqro^ alsg
;afp-tofnfpayq
3[ ep ilJuuOIzIA luns aul3
'.rotr q;nud o-surnse e tS nlgllFlol e;dns
-uap
lesEl s-s qlB rou un :rollqlo eiu; ug
sri.rrrr; trnzgtrem ns-u'lutdordu m-s p{"{93
'qf,p,J o gs lnind n?-u rsp 'afp'toFnfpapq
ezepruquloq qs tStrut"tl lso.l ns 93
lnf,sounJe.r ne iS 'atruoJf, a1a$o3 ap du;ntr
-due 1so; ns iauat"reenus ln:g
ap 1I^o[
lsoJ s
InfforAu
pug:l ad "alalnSe;ed nc
rJe*ps'$cfid 1$fi i.."'apel4l'eJ-qrn)ng,,
:raunroqfiru aeSue.q uJ lqaJulau f,salso.I
r$ nuuzog
Flu€;S tg8 q gueod 'uq8;n1q
ralurJS uararsrlo e1 leln8a.l
pdtr11
-red $leplos pl qsu! lerg^apu alsg '$ppr
15 1|"roru E?sxxe nN 'roprol:adns e tS.totr
-apru eeJru;rn tS elrncnq ards 'tSolgugs
?s?Ju rfu1u1 es eleul)e,ru; ;o1a$u.ro
B nes rnlnJ€lsol l eansVde n;1uad
eldnl qs afp.roFnfpani up durald $eplos
'rueruru ad 1ruq.l ns nu nrs lepoldxa ne
nu glPfprol urdnsu el?f,unff alequloq
:rdprurlrp erlralo.ld qns.ggu es ruatu?o
afp.ro8nfpol4t st "'reg 'EI.tJ ap lS auruo;
op pJaJns erlulndod .t?r 'euln; ug efap
luns urdocsrdarq.ry rS ule,rpale3 'qlns
?l'09 ep ad.rorlo:d ul snrlslp lsoJ ?'gluel
-slp uDt eP 0g ?l trunlls 'lru?lsol I
'asn4
-sgp p$red tuns ala urp agud o t$ m1rug
asndns trsoJ ns rnf ury a1fifpro1 aluoJ
a{p"uo$nfpayg utr
Iwnulal
'rrueSqppdurl
letugs
eureJ llurud ne tS ltpelods nu-s ler
-apun plrdoc
15
ttlos llsrgJs rl 'luoruap
ap qlsJo^ord efuua;ns ulp effop^qqzl
a1a;n8urs - ersl l ler
eIIs?A InlnlugJs
alsurlon lplc e-41 (auntrg8n; 'uetu.lEs
Iuo un arlgf, aluslsolllu 'quJuq ep
Ia]
rruEf,rlo u rS e-rtS.rglqsep nJ EI€tuIus aul
-Euo ap .rolaluatuqe usdrt - n;Eau lsod)
qugupldgs o ap durg pfos nc puna;dutg
qrsealsod
Es lupu?ruooer e-I eo gdnp
'rs eraurey tpsp11 e nleEry ttily#$.,
i.alunu
prqJ
[e]
Iz ere)ag arnpe a1 tJ
a;sr ad apqto ap eluilue {-npu'eulcud
rlg:pde'auumoq .al-qpoJs,,:In1n1s1urpsd
lnsei8
rS -rer ut ErlpF as uSu '..1nSBFIf,;1,,
- ula3 ngs rnlalerJ BJluo) e8trls
laqy 1nt
ala5ugs unrerd 'trtrzgr u eru)
ul fpugso etwzeot8 qpul tS-nu ps erq
II
a;apuude Jotr ?Jluotuaq 'nES
lruo1eeJ3
'nazauurng ad alSalnq II Ie 'urelselq
na;E un qns Els
p"rnfug aJuJ
[e3
(t'07t 'sd)
.,'eletu rolomq
1n;nfardurl
e;rpprSug ap gSn tS alau
Il-rnfr Eful1s eutuuop aun6.,:?eunds prne6
lnlsrwpsd
.rolgldurglul n51'rtuzu.rdgu
lepaJap nu rflnur retu Ief, ;er '(rue
ap gp) erpau flsrg^ o sl lunuj n? Ia ulp
Elns sl 0L
gJ lelEsuoJ u tS gltnu$tqoeu
gtuanra.ry o nr Erueelsalq tS prnlug
pc pldey ruluad rlnsarr'Iueureo ep 00I
e
ufult adeorduapug llrpurrn u :gpuStqoau
grnsqstrs o Snrql ? sotJulperJ Jryetu un
'flnq ep alurlnf, areldugul el Elun.lu
ruauu0 lllnu
ro1 ufuat1S".:l:tr:L.
'rrrrulrnlul
nes rnlnualsalq ?el?luru;E ap a{run;
ug alda;1 ellra;lp ad gzeazllelreletu es
mpruo pd.ror ul
lluourap
rS eSu'E1euue
ap p"raua8 ul proder ul ap'e1de4 ellntu
ruru luns Eleu;e ul tunf, uSy.'lorrutp
ap Hpp o-rtrurp lupasod lsoJ B
1n1tdo3
"ratu?ru alaralugd u1 pfuyr efap pugzuud
Ilnro
:u1a1u416f nawD

T}
U
T\
ffi
tu
'{T1
w#'m'
" " Aurora Inoan
prima datd Sff;.nta b-ecioar6 S{aria intr-r:
luminF cereasc6. Frumuse[ea gi
strfrlucirea ${ir:tei Fecioare e!:au neas*
srruite, declara tfrnsrul lvan" Purta un
voal alb, rndrsinit de o ndframd albastrd.
Oclrii ei negrii, pdtrwwzdtori erau
invdluiti intr-o lurnind neobignuit5, te
rnAng6iau gi rflsphndeau un sentiment
uni.c de bl;urdete gi sinceritate" UXferior
SfAnta Fecioar5 s-a ardtat in eapela his-
ericii din Medjugordje. in nnomentul
cornunicdrii, cAnd h4aica Dornnului le
vorbea de pdcatele acestei lurni gi de
rnAhnirea sa, ccipiii erau iillscrin,ati. trn
tirnp ce Sf&nta Fecioarb le irnpXrt5gea
bue-q-lria sa pentru cS locuitorii clin
h,{ed.iugc}rrije au e}evenit stdruitori fn
rugdciune, copiii aveau chipr:l iuri'ltnat
de un z3m'[:et gi de o senin6kte greu de
descris" Nurnai ei puteau cornunica cu
&4aica uoryrnuh:i. Starea celor gase
tineri in timpui comunicfrii era
neohignuitd. Tindrul lvan a tbst irefepat
?n tinlpr"ri rtaiunli (ru iln ac in spate. hl-a
curs nt':i ;-r g:iciittu'5 de s$nge, iar el nici
nu a. sirn[ll <i.u"rrere;] provocatd de
iritepalur:E"
()"r-*rni.p6 *-* lnedici fr&nceei, ccndusd
de prof.q$r. .E{enri
"[creux
de la
{",Iniversitat-ea e!in &{ontpei}i*r s-e
deplasat la Iv{ed-iugordjr; pentru a anal-
iaa starea s5.n5t{{il vincnarilor. eare ail
fost reeultatetre cercetiitorilor?... .$,4
constatat e6 acei cerpii se afiau in cea
mal bund star* de sdndtate. Mohilitatea
globilon oculari a .{ost norrnatrE in frnepul
cornunicfirii, tanrp ?n cane s-a sesizat o
stabilitate a acestora. Fentru rnorneret,
ochii au incetat sX mai transmit5 sern-
nalele lor speciflce cdtre extenior.
IV1iscf,rile lor au fost s"eluate dupd aprox-
irnativ 115 securaqie"
indernnurile Sfintei Fecioare Mania
pentru salrrarea urnanitStii sunt: pu:stul,
mfnturisirea (spoveclania), ci.tirea
Bibliei {$f. Scriptur6), Sf6nta
!rnpdrtdsanie.
N{i; rie oameni se e ufundS tn
rugSeiu.ne in Blserica dira h{edjugordje.
Peleninii se spo*redesc ailmic in er,rrtea
Eisenicri. Uin mdrturiile oferite eie dl.
Fierre Gobgert {,Franfa}, venit in neai
a"e. la Bucure6ti dup6 raenum#rate
peleninaje, la Medjugondje, se inreg-
istu"eaed anual cca 700 de caaun de vire-
decSri prin post, nugSciune gi
trrnpbrtdganle. Puterea de ajutor a
tmpdrtSganiei a t"ost doverlitf; revela-
toare in vindecarea unor paralizii gi
osteoziiite.
Dar iatd si nrFrturia Daniellei
Borgeois, vinclec;,rtd ?n Lcmra pelerlnaju-
lui fScut la &{ee$jergordje: "t\5scut6 la
Quehec, am fqrst enescutd cle p5rinli
crestini gi cnec{.inciogi. La tE ani ffr-arn
nidritat. Xle la inceputul c&sbtoriei, au
exist"at ciocniri fntre sogml rneu gi mine.
Spenam ca soful nieu sX se schirnhe gi
persisx.am in aceast5 sper-
ac1t5. Dupd patru ani arn
avi:t un bdietel, dar tctul
rtr€r"gea din ce in ce rnai
n5u" PAnE la unm6, arn
clivonfat" Aveam 24 de ani,
erarn singurd, cti 1 copil.
l"{u mi-a fost uqor s5-mi
c6stic existen{a. Apoi arn
int6lnit un celibatar: pe
r32

ger
',,llu€g nu
rS 'e.luq!ar3 era JolIIdoJ $s[ o gs ]nind S
Se a;ee ad a;tu;al$oru Es?orrln4IeIu
ea3
qJ urnou Falaiu; ES asnlqJ glu
Inuuo(tr
'snsrtr ad piepotllu tuaslqnl l-nu
q3
pluap$uor wasular\ap pr ru1uad IJ'natu
lnJallnp?
n"quad nu upoSnulal tusany
'oullu u! eeuanei eletn urnr i$u1s ue t$
lepEa:
gleq
Es lndacul'u ewrul 'Fa"qug
aJo ap aleerle-rud nu.Ia aJ83 atra;eotrtd
ropul gs trn1nd {uu
IS
'aced ap psut'rdnc
]soJ r.rie truaulow la)e
ul JBIq3
.,ipduur
ap
ruu g glul rzJole
Frl-gs
Jeo rll 'taur ntdoc
nJluad a1so8u:p utp 'euuteo(tr,, :Inlnl
-agns
Inlugpe
up tre8ru ure-ru tS a1e'lad
ad uu.lge aJet sosdl ap solsLII{3 un a.tds
sJolu; Iue-w l3unlv
't{lauilu sundsq;
e-u 'uola{ai ?l 'xJnrrj 8 ap aluIu{II
rndor rS ell"lnetrl ad pgn
l-Es trnJa3
ury '1ryr$.rggs aldo"ide as itlt 9c salafug
uly 'ppe^ gru qs Pp;eF eP ln)Ipaur
llua^ e '}up truauJotu un u"tr "'uaueoul n3
urqdnl'Fllds etr gtuaS"rn ep trepodstre4
s-ur a3r.rnetrry 'rw;8
trepalul uie-t r 'tr"IoAu
url lntFJ rlre nlz"!91 Ielu 'e3!rn€l^l nJ
rS
lafapq
un lnAs rue tody ?nlureJ Ig ef,
-Faslq aued o pi rsap lBsE[ ury'af,tll1ulru
ad a8ale
1-e
uud 1l$rgJs LUV "allrnentr
no JSarE.q Es nus eiern neoi 'q"ln8u1s
ugrugr Es :sap ap urea^V 'feutqnouor
ul JSarE4 ps na:5 eauan IuIi
'E?eJE^ap?
arJolgsE3 o autiil n;1uad isoj U
Ju nu
Ell^n urroiqsPs 'Essolf,ulpe.Is puxg 'llE3
pfuptrSuor ap atuelqo;d ue qs lndarug
rrre rf,r:qv'lrtrso8grpul uIu€N 'ecun€l
l
a{r!r$ :np1ul11gf Ea4sxD

ffiintcmffefut*m
,/s {
/:
--l
ffi
:
("
t1
[=]
E /t/
| '!
:d)l
L}
ll"

591
Es lnloard
nl Plspoep
e8uor
as
ES runJ nu nu
lf,lu'eJeuun
urJd 'IS 3sounf, 3l nu $lnut
a-ler ad 'runtlg8n; IS eql
-nls a1p3 reur tS a19r
15
elp^ul
ausel xod nu ef, ntdor nquad
1"lo'csa.ro1gp)
eJ
1ar.ru1uad
aunrcg8n;'FSe4 eP Jolpno
e rS tezugiq u '.lo1t.lnuJgJ
seJelu?AnJaulq nJl
-uad';olunEn-r1s ua.rlsn8 nr1
-uad'alapuluu Jsalpuloqurl
es pugl aJ?J eS eJuf,
uprnpugr '(ue ug lelrnds ulel
lnzg) ? pugJ
1$ 1a
ea.leulur
-ratr el '1ndecu1 u1) nuplugJ
p^ qs
1l1toP
ql?P 'eaue.ura_se eg
-
?qfnls u[ erln.lgp no 4udnnred 15
'eurnu lSelare
m €p34s ad ap tau?o)I33
-lreslq ?l pugr 3l unls?Iu 6
prr-dacnp'ea
cup ad defalo,rd Ps nes
Se1nF Es Slrop
E)sp 'EFoq a'zeteu un darl? E??p 'pao
'e1e1pep5ar m u1N es aqfn1s elsef,? epun
'rau?or1 BJIJeslq'sep l?ur tuelSa;ncnq
nrluad 'puuuroreg
'(auntrg8n-t
'laln 'u1rri 'gu1gy) ,r11redsa; lnlol
.-gdec q alpulurq
$1sqE
al erue ed'a:eo8p
ep elec nc 'e1Se;t; 'tr?lo.P '1;nlseru
6 et puw 3l Fo 6 ap E3np es ps lrruer
u1p ;o1n[u gll)tlos eJB) 3[033 ?f, eulq
elsa zef,au eP leJ
ectsuo e1 'gPPd a6
'qn[e rol gl
gluern8ts nJ 'eJuf, ?^atrgo nuf,sap pur
ES
tuu 'alpulllre el$rye ug tsgE rfair al erur
ad epunrcg8nr rS alaq[n1s ep Ere]u ul
'P1tu11du4
ulpap ad g urnr erc nu uPSe;r unq un
g 3 ep 4ulJop eJuJ ep p-tg 'tustqalur ep
i.r4uaurala ropunilou ua;tSnsul q8ugl ed
elsu'eltueurodsns pw pSecpestq'a1fl;gc
ulp sleun 3 Je)lul serellnsuof, pllln ep
rue.4xa ?3 ptrBluo3et ?aeJB ep l€urloJ
'lnll? tlo ze)eu ull.Jlulp I13^l?s
alJ
ea.rrlugs n.quad lunpg8nr'af,elugf,
sep
rS alaruJey ap 'alu.lnlau lrnqnp
eP
fu.rgdns 15
rfe;nq1n1 luns eJ tar ru1uad
uo 'a1a; IJni{np ap g1u;pdns, ssuJ nrl
-ued pro 'iou lasuc uerqug^nJaulq ?l
Fo
'roscf, tailatue] earadacul 3l I.lo 'tul-top
alebd nu ares
[n^euloq
e1 auntspEn;
'(r?rnln8) il[Eu eP IAeuloq luns a)
rar ru1ued eunttgSru '(lqcoap) der ap
IFJnp
ru1uad euntrg8n.r'ufurlndeu 91eo1
u1 auntrp8ru '1|lqlqnul .lo1ac ea.mepdu;
n4uad aunrcpfnl'tualselq ap areEapep
ap aunrcg8n't 'rua1sa1q ul luns ex Ie)
n4ui. I auntrpEru 'a1ol ap p.lg.lolac tS
ero^ ap Jolet Jolel?rpd .to;rqn1 ?aJeUeI
n.lluad r.rp8alzap'afutnqerl ellJnleJ
Bl ropunppEru
1S
rolllempugr leullsep
ela)B ul n?s roleryllout
15 lolug8alzap
luurlsep 1n1o1rder el 'Eplld ep
'urgspE Jlulepqo1l11 un uo'-luluu4suaq8y
un'Eplld ep 'uloJspr EcsO
'plt? po dors
un-Iul 'tdoerd ru; a1'arer ad alaqfnls ap
aduo.rdu ouuoJ tduy ap 'luns gqp
apeur ap arepdod trnre;d allnu
q) ne rS 1ada.r o t$ snds l?tu
3-
rusfqal"qrrlRl
atlnrs:qatru1$gi aawD

in6riu[i, fetelcr gi doarnnelotr, se spune
c6 este bine s# deschiei h.ei zile ta rf;nd
uga uerei biserici. Sigur c6 pentru asta
trebuie s6-{i alegi o bisericd anume gi sd
te furfeiegi cu feneeia de seruiciu care sd
te nase sX fuci acest iucm. $i sigur cd nu
este suficient sd deschiei biserig:a, ci mai
trebuie sh te gi rogi gi sd aprinai o
trun-ranaye"
Post"*l speciiai al lr4aicii Domnuiui,
aii.ul decAt cei practicat inainte de 15
august (Ui care e mai eficient ctnd coin-
cider au Postui SAnteirn6rii), este acel
post care se va fine in felul urm6tor. Se
postegte in {iecare s5ptdmAnd cAte o ei
inceS:*nd cu lunea. Deci, intr-o
sfpt5mAnd se postegte luni, in a doua
siiptHrnAnd rn"arfi g"a"m.d. Apoi se
postegte 3'vined Ia rAnd. Este vorba ele
post negu, fXrX ap5 9i tIrX p6ine pAnE ia
aprisul soarelui. riupd care, pe lnserat,
se poafle gusta un pic de pAine cu apX. fn
cursui z"ilei eie post, pensoana trebuie sd
pusieasc6
6i in vorbe gi fapte, sd meargl
la bisea"ic# gi sd se roage Maicii
Drirrnului iie ajuton in pnoblerna pe care
dcrc.gte sil o reeolve. Eu insimi, in
fi*care,riin aceste aine, arn citit, pe IAngX
aite rugj6ciuni, cel pufin o dag, Cinstitultr
Paraclis atr Preasfintei N6scitoare de
Dumslereu, in genunchi, la icozure si la
caric{ei& gi, firegte, aprineAnd cAte o
trumanac'e.
Fracf.iearea ivfiezcnopticii deodatl cu
vi
cEiugEril itru inieztil noplii) este si eceas-
ta de mane ajutor tra necae, la boald. Eu
ia'ls5rni aftl recurs in timpul postului
iragtehli la rraieaonoptici, seard de sear5,
vi"enr* de gase sdg:tdin$ni, bdtand gi
rn5t#nir {de nZ ori) gi folosind gi
rugdcrunea inicnii (isihasm): "Doamne
trisuse Hrislerase, fiul trui Durnneaeu,
e'nihiLiegternd pe mine... pdc6toaso".
136
O altl
rugdciune spe-
cialE se practicd
vreme de 25 de
zile, zi de zr"
Textun acesteia
sun5 aga;
"Sfflntd inirnd a
lui Iisus, ajuti-
rn5, nu rni lisa;
eu te voi slSvi de-a pururi,
incunogtiinlAnd pe toati lumea de min-
unea ce ai fdcut cu mine. Sirut
picioarele tale sfinte gi insingerate, spdl
cu la. irnile mele toate rlnile tale, timite
grabreic
Ai aqteapti cu credinfa in suflet
cb m& vei ajuta" trndeplrteazi dugminia
gi relele gi boala de ia casa mea gi fi ca
dugmanii mei sX invefe a iubi pe
aproapeie 1or. Roaba ta... se roag6 ca in
aceastl rugflciune de 25 de zile s5-fi
indrepli achii t6i milostivi asiipra mea,
sfAnt* inim6 a iui Iisus ajutd-rni, ajutE-
md grabnic in ri*rinfele rnele, Amin !".
Apoi, se enu*i&rf cele lyei dorinfe, ace-
leagi de fiecare dat6 si se face o
inchindciune, aprina0ndu-se cAte trei
lumAniri,
Nu am sd inchei inainte de a aminti c6
cel rnai rnult gi mai rnult eBti ajutat atun-
ci c;rnd te rogi gi penku aifii, chiar pen-
lru dugrnanii tEi" gi in nici un caz sI nu
curnva sd trece{i peste zilele de
pornenire a morfilor fIrE si faceti o
colivS, fIrE sd dagi o pomani, firi s[ par-
ticipa$ la o slujbd. gi cind vi ducefi la
slujb6, gi cAnd vd ducefi la bisericd nu
uitagi de cei ce au murit nespovedifi,
neimpirt5gitr si firf trurninare, de cei ce
au murit gi nur au pe nimeni Si dati Si
pentru ei o pcrnanE gi aprindefi 9i pen-
tru aceste su{iete cflte o lumind.

/er
'
.'Bwserq8e
nr pqepo
a1e)ultueu ad qJuauruttp
a;?larJ ul Bnl lod
as rS pqfnls gdnp pudurg as
ealseru iarqfr;nir1 ElugJS
sl elulug^nreurq IS elp
-rulocso.rd e1 aluf umqa.4u;
alunrsa;d urp alalafprnq
plurza;da; uJoJeuV
'?aJrnJIIu tS u;o1euu luns
aJef, rnlnJep elu aulues
al[P ap erJrJeueq lod
Fur Ie'nezeulun0
solslJH
rn1 ala8ugg 15 lndn;a
n3 rrrrSql;qdrul trn"tep
-orso.rd alsa$rgrrqs as epun r?llu ulp
Imo[
p] n.quad u1sy'qseol8tla; auolst
ap tdu; ap 'eq.tol elsg
'atqS.lrNU-I elugJs
ru1uad Eorrasrq el
l,nuh
nr qlspo sol)
-urper3 a4E) ap qsnps uuygy urp p;uda;d
as elrrnf,sard 'rollnlugl
t
ad atndtqcug
ll aref, rS 1oa;d erlqr ap g.inrsa.ud
urp al8o)s es arec ?13)nq alse (lelur
g)lpu 'snu8s lncseurl€l utp) lnfauEy
'urrcq;qd gr aqS ps mqeri .m lruolpl3
'
'1aq[n1s ua.radarug
€p elurcul rSopulpa;c ar1g) ep
FISrTtlll
ad nus arrulauod ad
1fn:la.l1 luns
a;ul rS
1|-rour
n?s IIA ta ag'teq[n1s pfapd
nJ f,seueruod as aJec uSotcutpa;c nluad
rS rfugs n;1uad 'tnlnuuoq 33IuI
tr nrl
-uad unrsard utp lof,s as a;ec alalafgrnq
luns elorlirqd ep qurroJ qns tsotc
-urperf, op alnf,sounc p{u.eleplrll
tr
'rol
eeJeluglnoeurq nes ea;duns'ea;padoce
';o1apr,u14J u tS tnlnfau8y tualuocs
eaunrle.lado 1nufla; ep luul.lodul elsg
'ra qSorturpa;r lde:p alsad
15 Prua
-slq ul qno npl{IgJS ?argroqo) a;dsap
Bqro^ alsg 'erqErnll'I ulugJg u5rd altp
-ugqop alunJup nJ ?aJlnpacad'1duy ap
'g1upa;da; lflugs utueleptrun m eoia8un
'snds I?m ruu utn? 'nus uaJInJIt\l
ep p.reJe ug 'gqfntrs e^Ocodsar el pdtrq.md
pugr rruryu 'qJ else psu; aqS ps
1n,tol
-rtrrr onqartr ec ueao 'rerq8.ln1t1e aqfnls
Ialugs
e gcseafoa;d ecnre:d ap url a.lur
elunuErus ul ruEJlur ES lso-l,oJu nN
'pEoprg auo8ug pFqu?JS u €ef, lol
rS rny ap RrnC ueol
Inlnlug;S
e1q8.tntn
alSafnls es alrz all?lale) u1 'ro11tSe4
lnlsod ul eeJeurl rS ea:nc;alu latlqo
ap alq as lnSoprg
euo8uS lnlnlue1s
erq8.rnlrl 'rnlnzelog e tS tnlnunlspr3
punfu ug
1S wnra;d'(apenuul I) agse1
Intugls
ap 'lal ul 'rolFurlBd slEqurgs
rS urof ug '.lo1qSu6 lntrsod ulp IJIuIunp
rJurJ eleur.rd ug q)lpp 'uu un-.l1ug lro
araz ep alSaS.rglps es eTBIAI
[eJ
ellsu1
rnlnlugJs urq8;n1t1 '11q8;n111 elugs uI
rodu almpugro 'eluplugr tS altunpp8ru
Jol eaueJ^ ?l'l?unpe ne erec tlut,tpd
flqgs let
ref, luns lnEoletg
nes eral4l
1ac
arro8uC 'JnV ep EJnC ueol 'a;e141
Iar alrse1'ro11$ogculparf, llrlnlugtu
IS IIrpUai
eerapa^ rrJ'quieJ ep ?a) sulC
3l o-lrnpugr e lnrolln]uglN
arer
ad 'ncpasrq u pqfnls
Eluuluasu;
re{u eeo alsa etq8.lntrI'I BIuVJ
alqErnuT ?lugJs
flnx0
:np1u111gf naljtr'D

midia, cea dintii parte a Sfintei
Liturghii, inchipuie Pegtera Betleem in
care s-a n5scut h4intuitorul, prescura
din care se scoate Aenetul inchipuie pe
Maica Domnului, pe Sfinta Fecioari
care La niscut, discul (farfuria de metal
pe care se ageazd pdrticelele scoase din
prescurl) semnifici ieslea, steluta-
Steaua l\,{agilor care au anunfat venirea
Dornnului, acoperirnintele - scutecele,
t5mAierea - darurile magilor, acoperirea
darurilor - vrea si arate, de fapt, viafa
ascunsi a lui trisus inainte de botezul
sdu in apa lordanului, toate asa dupl
cum ni le povestesc Sfintele Scripturi.
Din Sfinta Liturghie vom aminti doar
ectenia rnare, ceea ce reprezint5 un gir
Inoan
de cereri c[tre Durnnezeu pentru
implinirea nevoilor credincio$ilor.
Odatd cu Sfinta Impirttrgire, a
preo;ilor gi a dreptcredincioSilor scopul
de rnAntuire gi de sfinfire al Sfintei
Liturghii este atins. Plrticelele sunt
adunate de pe Sfantul Disc ai agezate in
Sfintutr Potir dup6 care se trece la
b inecuvAntarea credinciosilor.
Sfinta Liturghie, de fapt, slujba ficutil
de MAntuitor la Cina cea de Taintr,
repreeintl rniezul cultului crestin, slujba
de cinstire gi de preamlrire a bunului
Dumnezeu, Taind sfintl Si Jertftr a
Mielului prin interrnediul ctrnria credin-
ciogii se sfnfesc suflefegte, se impacl gi
se unesc cu Dumnezeu.
r38

6€r
"ew?
ul rg alouns ul u4ul el?od €erllunlFu
rel 'alsa*-rg^psep es gf,s?adnJl ls
Elsesla!]n$
salslEuEs 'a1uga1 luns I3Fr
alas a[otre]qd 'alu8unle luns elsJnJeu
atru&qnp
ieiar
elunpug8 ep Elelgrm
atse
salul{rl 'rrnil raulzatrl8e eam4lpn ulld
'Jo[ rolununq e
13.lo1ropilure1e
';o1
sdnss nazoulunfl Inl ?eJ?luglnf,eulq
rsau.rgtd rlSonulpaJf, 'le]lsv'elell^
'e$"xnnugur?d'agrrga;uce'elesuc rsafugs
es'gqfnls pls?ef,e.u1.t6'.togSot)ulperl
uaJaral e1 'pugruo alSa$gags es aJcJ
Eqfnp o ap eqroA alsg 'etu4$eys
$
psp
'E3Fii eureerq8e t$ gzeenlts as tt8rn;at
a4upd 'eret{: etuzeuq8e ep EieJ? uI
- 'qnc
FFqugJS
o gcselezeu{unp
earalnd
1$
pueq aiseurud psol)ulparo
ee uud IBIucol
gc n4uad'a1uu$ggqdu3
Xdnp JS elueparods qdnp 'lrolgqrgs
rJu{r,l ep 'alsunfs ap
-1sod
ep 'Eleoq
0p atp u; gm1fl;upui o elgr etesultuau
ad eoq es ?a utp llu;nr J0[ un-Jlul
r$ alurnr as€A ul rotJalln u.nsqd eluod
as lnlnsolf,ulp?JJ ldarp es€o ul .!ulq)
al$atugs o g$oa.rd a;er ad'pdu gtrsuary
'gurzelqEe nt lasc) ea.rlfugs nrlued
1n1oa"rd lcsuawpd
qs eutq alsa gSopul
-pero'(elrenuel g)
lazeloqog
punfe u1
'p$aepestq rolereopo
15
rolalcelqo
rorlrlnl earlfut;s e1 alSasoloJ I?rI
3S ?e 'a1lasu1 ap el8]31? etrlocoJ Jotrle
e r$ "to1unue1 u ':o1tzant1 13 "lolttltpg.lE
e 'rolli^ earelug^nJeulq ?[ e1Seso1ol put
as plrfugs ?d? :acelure; u1.ld a11ugdp1s
csarnupq os aJ?3 alesuf, '1a; e1 'Pdu
p1s?ers 4r alufp;nr.g tod eler
Fnqnp
ap atrpg8ugd apuglug; tS alasur'tl8truel
nes aqfn1s ellu a]lnu e1 tS 1gr '.lolttdor
lnzaloq
q rytu
alSasoloy as uuzelq8y
'aunrJqurqf,ul
glle e)Iro ep IS lecqd aP ea;ufprnr
a"rds "'aprqtsap ?A es ar a;eolP8rnl
gde ap .rorrzl 1da.rp 'euer1e71nro;oo.ld
ap qlrisa^a,rd 1so; e ere) 'gwzev48u
ep lpne u-u aul3 'tt8:nrat eluutuasul
r€ul elef, urp sun alsa tadu ea;flug5
-u€io ero rs luns ,,,,u'o3:1tT,:;":iri,[:
r* e3'rnSad rS eaulgd alSefpurul
lS ttldoc
gu?atrug^nf,autq'ttluuloq a1$atnppurpl
'el?Jnrau ellJnqnp a1$euo8a nezeurunq
solsFH arer uud colflul un alse u6.lrua1
'!!lln)?eA
lnlrSrgys
e1 a1u1de1Se luns
or€3'nou
lao lnlugupd 1$
nou
IeJ lrue]
purlselr'unou Bef, Jol e;n1dp; nrluad
rsatrg8a"rd as q$oputpan 'tnpuro soloy
ep rolal rorntrntr e
15
y.lnleu e 'gSacpastq
JolaS]arqo e tS ;oleluturSaa e 'tade u
15
.rolalln4l e 'rnlnuo ear{ugs tS ea;elugrr
-maurq n-guad p$arpestq aqfn1s
1dq ap 'eryr1our nes tuntrp8n:
relsef,? lnlPeturalu!
ulr
eEE.rrural
o+l,"tr@ rqa{uu+$ ou+*D

Stflntul h,f,as&nx
redincio$i i ap*leazl ia taina
SfAntului Maslu pentru a se
trata de unetre boni, precum gi
de unele dureri suf'lete$ti. Fractic,
aceasti tdind sf$ntd const5 in tlngerea
credinciogilor cu tlntdelernn sfingit,
operafiune insotitd de rug6citlnile
preofilor. Astfel credincicAii sunt
irnpdrtdsiti cu harul tdmtdd.uirii gi are
loc, concornitent, iertarea p$catelor.
Irnportant pentru cititcri este sE afle
curn anurne se sdvArgegte slujba despre
care discut5m. Initial, aceast6 sh"ejhd cut
ajutorul a gapte preo[i, gapte fiind
numdrul darurilor Duhuiui SfAnt. Strujba
se poate face in bisericd sau in casele
credincio"silor in orice zile. Nlult mai
puternicd este insS dacd ea se
-
Aurca"a {noaxt
sdv&r$e$te in perioada d* Pcst" ln
sbptdm&na Fatimiior $i de hramutr
'hls-
ericii. Este obligatorii.l ea in:ainte de
SfAntul Maslu bolnavii, dac5" este vu.irba
'
de bolnavi, sE $e sporedeascfi ti ap'oi s&
se fmpfirlFgeasc5 itr aga fei inc&f efucttd
strujbei sE fie cit mai mare.
SXuShn se poat* face gi cle einei" ele tnei,
de doi sail chiar etre un singur pneot"
Creetisrciosul trebr"lie sd rneargi[ ia'oiser-
icff sau sH preg5i-eascd acasd }a e}
h-nm&nfrrt, f$in5, pf ine, unald*-"Tei-nn.
Freofii vor purc*de, odat6 cu ntlgdeiu-
nile, la ungerea credinciosuiui de sapte
ori cu ulei sfingit. Din f6ina adusd eu
ccazia sitajbei se vor face p,l"eseui g:en-
tru sfAtita {.iturghie sau turtigoar* F}e$-
tru boinavi gl credimciogi. {"lntdetenaieul
rSmas se va a-rcle fre candetr5, fre la blser-
icd, fie [n eas5"
140

{,7
'alllnrrnrs) llSeruasrq aqeope:d -
lsoffirtra; p][m {sj
e;elulnqa:1ur n3 e]Jerqo rS alunu$a,r -
:qf,uasrq sl pnus nes
"rl?rirxl
,puglugldgs
ry aluod areo 'lrreq iig
[nloqo
ia:aur l*
untuo) 'r8unol 'aulgd 'FurFJ rzplss Jnp
as lrnuSrqo pour ul irnlnuuroq ala8ugs
rS
1ndru1
polJiurites eJ apeoi
,arq8;n1r1
plugJs ru1uari un rS i;nrsa.ld rqasoapug
'rnlnlugtuqd alapeo; urp asuour"rd -
lpcsulaaau
-unp eltur ts saJelu€An33rrlq
,eoun
-trdalafug
EJUrutlras e.lpl 'a:a8uri.Jiqrr EI
rS aiapuur u1 a1$eso1o3 'lnuuiaiaplun -
lq*alazeumnp
Il.rlqnl
a1e lS
layi;a[
a1u 'uunlcp8n"r a1e
guules
luns eJ?t 'etunils nBS Blprx.[(] :
:soisuH rnl Brrrtunl
rS u;1;af qrtJrutuas a;ec 'r.rpngurll -
:aleJeolEtrun m ne1su03 aJeJ nEs
lruep
rS
1n1oqo
qtuestq ?[ E]np Es "ro]pp Tr
alse
lnurlSerJ 'lrlunue we-eI a.re.l I
ad .rolaqfnls rr-rrS-rgngs ua:apaa u -*
\/
i gsTrasFE ffiK
{rrasnp pEr
@m ffi3
'aldeou ap alduou erqdouozallru grl1
-rerd purc1 ap alrsreui lS "lep 'oJlnspr.rilrs_i
Lrl reoO '!llenlxs iaun HOr€r\{sz3.r
nriued nss
^Buloq
rnun rola{urJsJrls
ea;e"ln$n n:1uad ;lioAau alsa 1g3 a{,$a.r.A
slqi€ Fu-raniafuad as ailnmg8ni plspilry
":ulrifn
ruluad d$o: a1 oJeJ. u; saunilssq:
estra"rd lJoel l$ zrelau ug
,glut:agl:ls
ug 1€l{E u,{a{^{{J}{e nrluad l* uFn-s i{c},i
on 'dirui1 rselate fin 'd.Eai€i)lHage{ ".";luem
ad .qui-altaln[[ry-{
inarauu-rng
infi [$]d
'il$€oJs{.rF.} .}sil.gei a{-iu{co{f,, q*a1lrg"{ gg ns
ir$q3[Jl a-]
FS i']nr€l3utr sie],?$ ap alu;e{ji
'llidrru
fnz.ltui
etr 'e: lualJ$rl$ S
rhr"aieer
lenae{s lgurqqne{ gJulsosulrf n:_} 3s:l o.lep
snds ap i]llil{dr
iJ
.tc 'riruiffl eaunrtqffn;
'snsrJ rr{[ ea{.rnr3FFru a.rdsap gr ,rn8rg
'rruenaui
eI n3 Elspoap
,!lldr:u
lnuarLu.
eI trurr{Ir uaunr:lgFnJ rle} qs aldeou
aJElaE ur s3 aL{xq a}sa - }sod u} sale rc{ri
r* - pluuop r: grseaur;cIul3 as
$
ps q$a;op
pugs i3unl€ 'zs3atr un rc pues r3r"rntrv
'Foul
ru1uad lS tia ra;l n-rtruae{
'atrua1;a l-A upugr'tunngEn"l
,nulesd
utp
HIntrEJte atrsa errtrdouozartq
,Xcdu3
a61
'alcIeou
16 lz wg8ru o{r i}JeJ
Bi eutulrl[ alsa '{n{ surrul iS ealuxru wp
Irm{Jaurqu} 3u8unie
p aJso sur{r_irlf a"udsap
reLu3f,l P{.(."coA aisH 'rnla.iH0.q e {al!}3
X'rIe{i{ASE 8.na AJ{3ltifi"ItrS n0.{p} p
GJe'r{J
g{;ru-rrii c ;a; +el lncpA e -lsurueX; a.*ds
eida"rpru s$ p$g:) {iL{n}nE
EJ F:di?i?lE[o.]
[a,eud ioliqc]dv* {m4ing}S
,,,a1dr.g_.
riiJ
'iJq{tos nes Hs}figueun ffl }uaLu*rrl. iaoe
u!
qfiuo; as a3 rsJ rJo3 nc ai*aifp4ug ;+s
,a'nes
ri8rur
1
nclanq ul'1nsotlrn gBa.in
allaie.{!?ca p
a1$arods la ea*a1nd
HJ ficiilu xtg qti4{rfi}
ra rluetr;;:cirull rS llldou
{nf
Gnru ili ap
uaunllgiSrua 'Xcfey +p 'a1sa e:rqd*lJouaipg
'!iil.F:4"{;l
i,;luO ap
"\{}[s€"33
ulp
,gsuoe
a+1e1F;ii8arrs
L{g J}rni} iJ 3od i}[a'a]tur"l;;r,.+.ru6
ap
{S
r"nnseCIJ i}Er i"nnlgiV
'cl;r.:frsrq aF apnu{ a3de$ a1a:l
ai;!-[xp ]lii?i a]sa e:qdouoznl
wsg$d{}KF{eH#Fpq
---a{trt;}m ;u1a4a111ffi Ki!i-F3?p}

rofa Inoan
icoane, sfe$nice, candele, odljdii, clrti cle slu,lb6);
" *ant*rui inso{it5 de rug5ciune reprezinfs gi de daruri pe care cregtinul le face
bisericii, acestea avAnd o valoare nlorali.
GBe"&daER icoaraeXslr mr€mdoxe fficEtoare
de minuni d&sa ffiucuresti
Kcm m€fl a &'fl aflc ii $oExexaecRnxfi
Biserica lcoanei, str. Icoanei nr. L2. Biserica Scaune, str. Scaune nr. 2. Biserica
OL;, Calea Meigilor nr. 252 sau str. Olari nr" 6. Biserica Sfintii C-tin gi Elena,.str.
Snntii C-tin 9i Elena. Agezirn-intul brflncovenes*: Dornni;a Bllaqa, Calea Rahovei nr"
1. B"iserica Etr*fturi*, sti. Dlefterie nr. 1" Blserica &4Antuleasa, str. Mintuleasa nr. 1.
Biserica Clrdmidarii de Sus, str. Grozdvegli nr. 3. Biserica Silvestru, str" Silvestru
nr. 1. Biserica Adorrnirii l\4aicii Domnuiui, ilalea lltlrobanfilor nr. 168. Biserica
Pitar h4o*, str. Fitar h4og nr. 16.
&fl&segexf,€maee&
Biserica Sfmtli tmplrafi C-tin 9i Elena, str. Sf. Imp. Ctin $i Etrena. A$ezdmintul
brancovene*qc Dornnita BdlaSa. Msntuitoi"ui tra Ghetsimani: Biserica Elefterie.
MA,ntuitorul pe giulgiu:Biserica Coilea, B-du! i848.
CeevRqF ffis ffi Farascfts&va
Biserica Stinta VinereNoud, B-dul Titulescu-Basarab. Biserica Sf. Gheorghe
Irlou, str. Piata 1848 Lipscani. Biserica Batisltei, str. Batigtei nr. 19, Scala. Biserica
Curtea Veche, str. {uliu-Maniu nr. 63. Biseri*a Sf. Nicolae, str. Bl5na-ri nr' 16'
Sffffissgas$ N$.coRae
Agezlindntul brgncovenesc Domnita l-liiala. Biserica Sf. Nicolae, Bdneasa, $os'
Bucuregti-ltloiegti nr. 3. Biserica $f. lrtricola*Ilugurnea, str. Buzeqti nr" 25. Biserica
Udricani, str. Iuliu Baraschi nr. L Biserica loiicola*M6clica, B-dul G. Co$buc nr. 11"
Biserica -$f" Nicolae Dudegti, str. Codrii Nearnfr.rlui nr. 25. Biserica Sf. Nicolae (fosta
Rusd).
Ass6msa&e ce$" &rfrare
Biserica Sf. Mina, str. C. Robescu, rne{-rou Fiata Unirii. Eiserica Curtea Veche.
tsiserica Sfintii*r, sfr. Calea Mogilor nr. 7[1.
s4;

€,1
'9'ru
rolepggs'.gs'rueEjog€il
JS ?ruasrg 'lISaqlS uq-3 'r1S'?^or{pg€rll
JS
eruesrg
eHI FrugJs
'rZ'ru puelpp3
nruel 'rls'uoullalued 'JS u)lreslg 'lugurE.gnf an nr]runq 'tS ulrreslg
(;oprpbu Inrolqorto)
uro[[EfialErud
InlErgJs
'e'ru msaqou 'c 'ris 'sql^l
JS srussrg
EEEII4I lnrugJs
'tI'Ju eunuelo3'so$'uunualo3-n4lurn6 s)uasrg'qlsqrulrr?d e11Odol1141
a0qsrssBs elJ}ruryc
EWIIEJS
(lnplss
lneznl^l)
euntcdgg u3lreslg 'u1$u3 earnsfu?I
tr
'upuv ?arqsguqtrt ':o1l$oi41 eal?C ';oplugg
uf,lJeslg 't 'ru rr?^r?o lnllqls
'.r1s '1;uuec Irylr{JS
'ureorPrrrEfi ssuasr8 'Lv .ru
IeFo1rlrt uep3 'ncsapfar3 eJuasrg 'Z'rrr tz,oualoA '.ris 'rzolarclA Elugs
?tFe-slg
IrrAs.s} ts IleqII/{ E[aqfuBErv ]Fxrrgs
"(?snu €lso') a?[O]rN
JS muesrg
'tg 'Ju lednsnf '4s 'urlluv sarpsqugl,{.g 'ru u?^zFU 'slg '.i1s 'uenzgg uf,rrestg
ete$oEd srugJs
't '"rrr
1a1$o4
'r;s ,1ugu:g,lnf
ap n 4Jrunq lS
?f,uosrg
'p6A 'ru uerc"l;'&s 'rr{Je1 lnroqg
?f,rreslg 'letrFir{3 'so$ 'ia.lpuy '}S urrresrg
e{ry
ES ur.rqoeol glulrpd f$ugS
'eua1g rS up
-3'dutl
JS'{s"euelg F up3 {e.rydur1 $ugs
ef,uasrg'rarqrer.rted'4s 'aqodo4r141
@uaug I$ qruqsuoS gle;pdur5
{FrS)
:optru1g( nal:r-ry

-.
F----- -
--{unora
trnoan
Biserica
Giulegti.
Sf#nta Hcmterima
{oerotito area *tiinfel or)
Institutului Teologic, Fiafa uniii" Biserica Belvedere, str' carbt'lnari'
Sffimtunft H[efterie
Sfflntxrl Yasile
Biserica sf. vasile, calea victoriei nr" 198. Biserica R.aaoare, str' Drurnul Taberei"
Sffrrntul Falrurf,e
Biserica StawoPoleos nr' 4.
Sf0nfirl Gheorghe
tsiserica sf. Gheorghe, calea ktrogllor. tsiseiea sf. Glieoretle Nou, Piafa x848'
sf.
$ff;ntnrl $tefana, erhidiacomxl
Filserica euibulBarz,a,$tirbei
Voddnr" 97"Biserica$tefan, Calea
]iSefiCa efribUl CU Barza, Str. FtlfDel
V0OA nr" Yf
"
DruGIrL(r !)t' vrL!4u' vur
ilSragilor nr. 83.
sff;ntul Andrefl, ?{rtafad Apostol aL Dacfei
CilSrasilor nr. 83.
BisericaSf.Andre!'$<ls"ehitilei.BisericaNicolae$elari.
Sffrntual Steti&Itu ocfotetcfut eopflilog.
Biserica Lucaci, str. lngoffrt Udrigte nr" 6' Fa$eXisutr Sf" Stelian, fu1etrou' Statia
Eroilor"
Sf,f,ntul SPiridon
Biserica Sf. Spiridon Nou, ealea $erban
Vodi nr" ?9'
Sf0rutut Hlatalambie
Biserica FlimAnda, str. Olirnpului nr' 17'
r44

5'I
?Supg el1uruo6 Jsaualof,rrprq
InlueuqzaSy.nop aq8-roaqg
JS
uluasrg
er{r"rr?I InquleJs Es lapIAI 'npult
6rr"Jrars
'ullueesrroS VW V IaJ nJ nrruaaoJrrgJg
PpoA ullustsrrd)3 lrprel/{ FEl{rIJs
'v
/t
'r{r
nu?Rprg-'J'l
Inp-g 'no51 uo1
JS
Eruesrg ';op$ory ealeO
.4s ,rSo141
uol lS Bfuasrg
FLIO}PZAIGg IIUCII
InTIISJS
'9I'ru
Ianqssg ?erepq3 '4s 'lqf,e^ uouusrl
JS
uJrrasrg 'leFIqJ 'so$ 'ra-rpuy
JS
utuasrg
uolresl^ InrugJs
4nr@
:qap11'r( Bapnry

ffie&mhs hs
hew€ssm#te

lvI
'Eds ad
lJotu
qs lfluruaure
p$a pc uIIIes e [unI
alalunur ad a1als rf,ltu leun ufuazar6 - (ad a1uapl3r?) qdv
'ta alalader e1
unrusr ?rEI e lurtq eruq ?luppu rs q8unl npdur erurl 'a-rdse
1ulgl4tr 1a8ap Flsef,E
a^4
u aurrAunl ele.raEexa r$ '(traEap purud qns) "ralrdnf n1 rnlalunur uarufpul - a$lqTq/
'mpduc IepII B sof ap uaged u! 3e1S'at$o"t aduo;de
$qryugs
elurl 'le
lnlnclarul
EI ep Etul lrlar,r
eguq ap prf"rqdsap lnpdur
ulul'I - (ards efutpuei)
lnutstlooslv
'Erel alsa taurled Fpod'ala8ap
alpleleJ ep qleJ'eJeut ea-ld
,ergur
pla8ap'gcp;alnd su?N'e$Flsds ala8ag - (nguad ulFodstpl Ernllnlu8v
'ellclraJ
S
Jo^ ollJeJgle 'elunul trsare ords EJrn 3s Inlnf,orou slull Elep n€s 'JnJ.reW PI
qlelunur a;ds unure* gldea.rpug ppdur srull E3€fl
'elepqeds
luns a1a1a8ag 'lsliEul 3
ino.ray[ rnl 3lelunui 'ltuelntune 'le8aP ealreull
Ie
qns - (roluaJuJe elups) u3f,e]V
ards gtrdea;pur es rnlndm eruq "rierlcAzap rnlratr41 rs raltdnf rni rrfun4 ;il1?H
rnrratr61 rnl F
etss€ :atrSn]se 6 apelau 'Funl alela8ag - (,to1le ap efluroa] rolfv
V
'Etrep o-'r1ulp
[nio] Iroeun
punds rl-Es aleod uluos
*rl8uls ufi 'e$Flul l$ atre3treltdslad nc trepnf Es I11S
qs emqa'I1 'ilualr€re) nes €31s1
-[iB]
{[n!]IA
eufi.rtlatrep e n"iluad a8unfe nu euwas Jo]$a)e io.Inlntr e 30[ un e{ eeJlun
.sJeOUAlUi
a[elUauISUeS C6 EruquI
€AJP]S f,Sape^Op AJ?]'e3gsr-lapeJes
alsurluas
4g]paqEIE
qtruo] qns'Iclu erunsal tuoa'gueut aJe]aq ap alsiq"rc ;opr[n3.lia
€ e
IS "so{ll3iA
e 'Jol4gnEFJ e r6-.lo1a1oa3ap BereXngs JotrItrI3 IIuqsH{i e-ungn E ri4uad
$E$EXeWFGSF&ES ep
"E€EKlqe3@a
sErtF lsase €ry
3?EE3[g^Zap ]EFEBS [EtE]grxs
ataJe]sEErr e]e$J.
flntg
rula{ug$ naYag

: Auroralnoan
Arte (vocalie pentru) - Influenta lui
Apolon, al cirui munte e inilfat si dege
tul (inelarul) aproape tot aga de lung ca
al lui Saturn. Degete ascutite gi netede.
CAteodatd un triunghi pe muntelelui
Apolon. Linia capului se coboard spre
muntele Lunii. Linia soarelui este foarte
neted[, dac5 gloria este de agteptat pen-
tru artist; intreruptd Si intretiiiatS, daci
silintele artistului vor rlmine zadarnice.
. Asasinat (inclinare spre) - Degetul
mare e gros, ca o bili, celelalte degete
sunt urite.Linia noro,cului se urci spre
muntele Saturn. Muntele lui Mercur
proeminent gi deasupra cu o cruce.
Punct albdstrui pe linia capului, la
inilfimea lui Saturn.
Autoritarism - Mnini lungi gi puter-
nice, degetele spatulate, falanga a doua
a degetului cel mare foarte lungi,
arititorul 9i el foarte lung. Muntele lui
Marte foarte dezvoltat. Linia capului
despi(itii de linia degetului de origine.
Linia inimii addnci $i stribate toati
mAna. Linia sdnitlfii foarte coloratS.
Avocat (vocatie de) - Degete lungi 9i
ascutite: degetul mare gi auricularul
lungi. Mhntii lui Mercur si al lui Jupiter
dezvoltati. Linia inimii lungi gi curati[.
Linia norocului se urcf, spre Jupiter,
Cruce pe muntele Lunii.
Aventuros (temperament) - Mnini
foarte aspre, cu degete spatulate, cu
degetul cel mare lung. Ardtitorul lung.
Muntele lui Marte foarte dezvoltat.
Linia capului despi4iti de linia vietii de
la origine. Linia inimii adinci. Cruce pe
muntele Lunii, sau pe cirnpia lui Marte.
B
Bancher (vocafiune de) - Degete spat-
ulate. Unghii scurte. Degetul lui Jupiter
lung. Muntele lui Mercur dezvoltat.
Linia capului se indreaptll spre Mercur.
DacI linia norocului e tdiatd de linii
148
mici, sau dacl se vede o stea pe
muntele lui Mercur, bancherul va face
afaceri proaste. Dacl linia norocului $i a
soarelui se vid bine, va ajunge str faci
avere.
Bani (iubire de) - Yezi zgircenie si
mina zgircitului.
Bisericeascl (vocatie) - Muntele lui
Saturn dezvoltat. Degetul lui Jupiter
foarte lung. Linia inimii sfirgittr sub
muntele lui Saturn. Cruce in drep-
tunghi.
Betie (inclinare spre) - Liniile de pe
cnmpia lui Marte foarte colorate. Linia
viefii foarte coloratil 9i rogiaticd.
Bltndete - Blindetea caracterului e
indicatd prin miini zbircite pe dea-
supra, unghii largi si lungi, degetul cel
mare scurt, muntele lui Marte foarte
pufin proeminent. Linia inimii foarte
netedd. Linia capului legatl cu linia
viefii, aproape pe tot drumul ei.
Boli (temperament bolnivicios) - Linia
viefii in forml de lan[. Linia slntrtitii
neregulati 9i tiiati de mici linii. Linia
vietii tiiati arati o boall gravi
Si dupl
locul unde e tiliati, hrati vlrsta cAnd va
avea loc boala.
Boli diferite - Boali de inimI. Linia
inimii in forml de lanf, sau seminatii cu
puncte rogii. Dacd linia inimii e innodati
de la inceput cu linia capului, e semnul
fatal al unei morfi violente cauzatd de
inimi.
Boal5 de ficat - Linia sXnltitii galben5;
linia capului coloratS.
Boali de plimAni - Miini foarte albe:
linia viefii mult intretliat5; unghii foarte
aduse.
Boald de singe - Linia slnitiltii foarte
rogie, mai cu seami in dreptul liniei
capului. (ln acest caz trebuie si te temi
de apoplexie).
Boald de nervi - Podul,palmei brdzdat

6il
;alrdnf rn1
1n1a8a6
'g[q o uf, e.tutu ler
p1a8ag 'a1up1eds alala8ag €wlztu3
'lvlloltzep el.lelN Inl alalunni
'rEun1 rnf,relN Int I?
tS uolodY ln1
1n1a3a6
'asuornpou aEuup; nc alerlgd
alaia8ag - (qrlllJ) ap lrIds; Erlllr3
'..1?uls3s9,,
Ye L
-
EurlJ3
'fuu1g;g 'untuer Prgl
'Epalau epuoJ a IIturuI ?FI'I - p{utpa.l3
'3un1apeol rnf,ral l m1pla8ag
'rnf,rel4 ards as-npugldatpul unus;
no gidea.rp eU?oJ tnlnder ?IuI'I '13Uo^
-zap aguo; 'Jnf,JelAI In[ alelunw 'eunJs
rrq8un 'a1u,r1qd ep8ap 'el?qtuoq FIgl tr
- (alsrf,retuof, lulpnllldu) f:auol
'E??uesep utqu mlndec
?lull 'uolody In[ alelunur ad lerlgd
'lunlueJf,u eusoJ snua^ In[ alalunlN
'qpp8pr ep EurroJ
ug
11q8u1
'a1{ncse
rS rEunl alalaEag - alrqlaqloJ
'aleggdapul nlndec e tS nfeur etutl
'qrugrls a lnrqSunlde;g
'a1Sasdt1 nes
'qplpd e nus lltulul
?IuI'I 'lqrnl eysoJ
.ralrdnfi rnl ale]unni 'q1n1uds u1 lS E;e1
eU?oJ uJnlss tn1 a1a1a3ag - tuslul3
'agsl4tr pl utdurgc ad acruc
o sasepv 'lBllo^zap euel
tr lnl alelunu
'e1u1n1uds alala8ap inuq ap urld tauled
Inpod
- (lrnuar Etnur er?f,
1ar) unga3
'Ft
-nder eruq a;ds a8raur untuuJ nc trlan
ururl 'aladut lar1 ul gttlrydtul tS plurtput
aurq rnleJ?os eIuIT '.ra1rdn[ ards gcrn
as 'Plernl rnln)oJou eIuI'I 'lello^zep
agsoJ uolody Inl alatunt\l - el4lrqeleC
'.la1rdn[ m1 alalunur ad
pug8unfe 'snue1 tnl eleluntu ed aderul
elsuals etuq 'fue1 ul nss El?aqlopolul
rerrolqsE) slul'I -
@l1cya1au;
auoESES
'Fulu! ?Iull ul pug8unfu'[un'I ele]untu
ad ap preald ef, eIuI'I '.laltdnf tn1
eletunu ad arru3 - (AIlpeJ) euolgsg3
'alelEunq n4uad eJ 'autuas
r$ealary - (gllqellr?r gutul) alsgreJ
'eU?W nl urdurgr ed
EU;C
'qrrry ul E??ur{ural tS qplnpuo
'lndarug z1 ap rdan prurl ap qlJtrqdsep
rnpdeo srurl 'lnrnl snueA Inl elalunu
'alu.rlEd alaFep'lluIl e1?JErunuau
ep ate)rrls Iulgl tr
- (nqr) ralr?re3
'Iun'I aleluntu ad tqSunrR 13*1
:a1rdn1 rnl alalunlN - (unq) relf,?r€3
'qun'I
[e
nf, snua1 Inl alelunu p8eel
aJ arur:I'[un'I aleluntu ad arru3'aluntu
lsers qns ap a.talSeu uI tnlnf,orou ururl
'uun'I alalunu p;uof
-uoJul arer tS tdaur etuq u1 eeut8uo e;u
rS3 ac auq
O
- (n-quad artqnl) Ilrolqlp3,3
'[laur ututt ulP Preald Inlnf,oJou
?run 'lellgul aUBoJ snua1 Inl alalunntr
'g8un1 rS g1u.lnr
llurlul elul1 'l?turoJ
aurq .raltdnf m[ elalunql - qfutorrpung
]sllo^zep snue^
rnl elatrunlN 'Elernf, lS q8unl ruuIuI sIuI'I
1ullo^zep apsoJ la8ep lrqse)?
aleluntu
rS Euny .ralrdnf rn1 lnla8ag
'toduu;
1up
e arutu 1ar lnla8ag
'pllla;cut e llulgtu
e Ersouelxa ufule;dns - el?lpung
'au6uo el ap rnlnduf, ?Iuq ep
glrf.rgdsap rS g1u-to1or eguo; Iilel^
sIuI'I
'egsl
tr rnl alaluntu ad arn;3 'Elugpe
aU?oJ rS pluroloc aguoJ
lltu1ul
?tuI'I 'lul
-n1eds $
3re1 urnlus rnl
ln1a8eg
'aseo;E
rS alerolocug ala8ap 'a;dse tS t8;e1
lulgru
- (ptn.lq ;a1re;ec) elslllelnrg
'ausw rnl elalun{u e4gr eels '[un'I
alelunu a.rds mpdel elur nr alSauprug
es
IIlplFuES ururl 'elello^zap euul
tr
rn1 urdurgc tS agury Inl elelunur '3un1
aysoJ ralrdnl m[ fqa8aq
'eun3s
15
a1u1
-n19ds a1a8ap 'e;dsu lulgl tr
-
Ern^?rg
'gtetlpul slqe else Prqudaq
ulul'I 'rnlnduc eturl a;ds qJsoqof, es
11urlul elun - polerldsa: rollpr ?l?og
'$aF reru[ eolu]
-rrua4xe ?l eels '$pryrq^ IIun'I elelunlN
'a1da.trug
1urcur itrur ttu11e$oJelrrnu ap
a{Fr$) :u1a;u1g( RaynD

Aurora Inoan
foarte lung. Muntele lui Venus turtit. Linia inimii scobitl gi rogie, incepind cu
Saturn.
Curiozitate - Degetele ml6dioase. Muntele lui Apolon proeminent gi foarte
aproape de inceputul degetului cu acelagi nume (inelarul).
D
Datorie (dragoste cle) - Degete pdtrate. Prima falangd a degetului cel mare e iarg[
gi a doua faiangi lung5. Degetul iui Mercur e lung. Linia rnirnii e irnplrtiti in doul
ramuri la extrernit5[ile ei.
llarnic - Dreptunghiul larg. Linia inimii neted5. Linia capului gi a viefii foarte
desfbcelte una de alta. Ilegetele p6trate. Muntele lui Jupiter prea pufin proeminent"
Desfrftu - h4untele l-unii acoperit cu linii grilate. Mai rnulte trinii inconloard degetutr
cel mare la ?nceputul trui. l,inia inimii palid5, compusd din rnici scobituri ce se
ini*nguie.
Despntisrn - Degetele foarte spatulate; faianga ce poartS unghia degetulili mare e
{'carte larg5" Muntele lu! S{arte in5trgat gi adesea acoperit cu llnii. Degetul lui Jupiter
dornin6 pe acela a lui.Apolon" I-inia capului e foarte apropiatd de linia inirnii.
Desordine - MAini rnoi. Degetele ascu{ite ru articulafiunitre netede; unghii lungi in
forenl de migdai6. Linia capului incepe de la ai patrulea deget (Mercur) gi sfdr$este
sub Saturn.
tlibScie - Degete pitrate
9i lungi. Unehii scurte. Linia capului se temrin5 in furc5.
Ilinti (protti) - Falangele din rni"lloc foarte lungi. Linia sXnstdtii sinuoasS.
Dipiorna{ie - rnAini ml6dioase, degete pdtrate. I-inia capului se termini in iurcd.
tr)ivorf -Ven capitolul intitulat "fulAna celui care va divorfa".
Dureri -Yen "necauuri"'.
E
Econornie - Degete scurte 9i
pXtrate. Linia capului indreptatd spre Mercur. Liniile
capului qi a inimii sunt lungi gi foarte fine.
Egbism - Lipsegte linia inimii la o m5n5, sau la arnAndoud. Linia sdndt5fii e col-
oratd. Degetul cel mane lung. I-inia vietii Si a capului unite niult timp. Degetul lui
Jupiter foarte lung.
Elocven[5 - Degete p6trate. Degetul lui Mercur foarte lung. Nluntele lui Apolon gi
al trui Mercur inblfa{i. Linia soarelui bine indicatS. Linia norocului sfArgeqte pe
Apolon.
Energie - Miini largi. Faianga a doua a degetului cel mare foarte larg5. Muntele
lui Marte foarte dezvoltat. Iinia capului adincd gi lungi. I\{untele Lunii Si al lui
Marle par reunifi. Linia viefii $i a capului nu au aceeagi origine.
Entuziasm (spirit exaltat, entuziast) - Degete ascufite. Inelarul foarte lung.
Muntele luiJupiter bine format. MAini fine 6i lungi.
Estetic (simX) - Degetul lui Apolon intrece pe al lui Jupiter. Muntele lui Venus dez-
voltat. Muntele lui Apolon proeminent. Degete netede.
Excentricitate - Degete foarte ascufite. Degetul lui Apolon e foarte lung. Cruce pe
muntele Lunii, care e foarte dezvoltat.
F
Faliment (ameninfare cu) - Cruce pe muntele lui Mercur.
150

[5{
urun 'q8rel au?oJ
lluIIuI erurl 'roru
lulgru'a13ar.I3o1ro1q
alaEao - (etaJ) elfuBsul
'[qpF eurq prq8unuJ'r5un[ e]reoJ rolate8ep e ESueleJ srar]
V
'lpilo^zap uolodv m[ ololunl4J 'erunu
lsaf,s nf,
Inla8ap
ad es-npugr.rn '.unuatr41 m1
aletrunu e1 ap pceald eJ arurl 'Eseoruouu? uugru ialerrpur eurq ilurl - gfua8qalul
'rfeur erury
ep lndarul ul ap prf;gdsap rnlndur ewyl'lltlortzep eUBoJ rnf,.ret\l rS a1ni41 nprlun1711
'3un1 ;o1g1erv 'et€lnleds
lalaEeq
'llu1i ep atsrgl rS aidse
lulghtr
- qlpauzprpul
- 'rnf,rel
tr rnl elalunu ad 1u.r1gg 1uqo^zep epeo; rnf,ral
i
rnl alelunni 'a1u1n1eds esuorE ale8ag 'rnoreld rnl elolunur ed ualg 'urnl?S
1nl 1nl
-n1a3ap e q8uep; snop ? ad gugd qf,rn as nlnlorou slul'I - (ap loruad)
er?osrr1lul
'snue1 rnl aletunru ad unueg 'rrfeur ururl ap p1u-Uqdbp
rnlnder urur1 'epaiau ala5ag '1e8.rga apsoJ raurlud lnpod
- el?lrpqeuorsa-rdru1
'l1|Flgups srurt nJ aoruJ o snuoJ u ru1uad'a1umu lsace a;ds qullJul
lql
-ndur eluq 'eluntu
lsare ad eJru) o l1uu1s rS 1e11ovap trun'I alelunyl - afuupurul
.IIUN'I
elaluntu a;ds gteuqrur mlndur uruq 'Sunl eguoJ urnles rn1p1a3a6 'lello^zap uun-l
p rS u.rnlug rnl alelunt{ ')ru e a.luru
[e] lnla8aq
'a1{ncsu ala8aq -
lnursrluapl
'llulgur erelr-u! 'll4lura"qxa ?l alropul a1a8ag 'lFn'I elalunu ad qilrc 'uw.w
lFrrlul
srurl 'rJnluur as€orerunu nJ rnpdur srurl '1gEJE^
Inlol
nc raurpd ppod - auelsl
I
'uolody p11n1e8ap a.rds po;n es Bun ers) e{urp'rrullelptu rptu nc alSaS;g;s
as 'ppalau rS grdua;p 'rn1a;eos ururl ';a1rdn[ a:ds qf,Jn es mlnJoJou uru11 1u]pug
e 1a3ep mlsaf,u alalunu rS 3un1 epeoJ uolody m1
1n1a8a6
--(ep a.rrqnD elrotg.
'a1ap.red
W[
ap ]pJlrls a snua1 rnl alatrunntr 'rJnu nuq alpur
rctl'r ulrd alSaSm;s es nrurur erur'I 'rnurur eJele ul lropul 1n1a3ag
- alelrzoraueg
'retrdnftnl
elaluntu p-reoJuocus rS gr;ry ep qquoJ ug e;elSeu er rnurur eruq 'ap;8 ap uqd rS 1e11on
-zap rrun'I alatrunl4'9fi;e1rS gFunl
11urlq
?rurJ'EUms elrpoJ rnpder ulul'I - ezoleS
'r8unlaprq8un ilefpu;.ra1rdn[ ln[ alalun![ - eFeluppC
I
'plnder erurl a.rds rlan eruq pl ap FrJn es af,'rf,rur nurl aseorau]nN -
lrnFIJg
run'I alalunur ad arruc
O
'ErrnJ ur alSaSrg;s
as rnlnder erur.I 'luuruasul eurq alJ?oJ 1a3ap rnlsef,? elaluntu rS Euntr .ralrdnf
rn1 lnla8aq
'a1{nosa alala8ap gdnp alSeounJar ag - (.rec5g relf,eref,) arrrgralC
'uJrq?s
ml aleluntu ad telgd ';alrdnl tnl elaluntu ad ealg '!lun'I eleluntu a.rds pXdea.rpul es
rrfan erurl 'arurl o l]lu
qrq] ayel4l rnl urdurg3 'a]untu
]saJB qns ap a;e1Seu pt rrurur
erur'I'tunl?s rnl lnlalunur esdrl - (atq[e]BJ eluaurua^a nr laJefuluatue) el?lrl?lec
'Uun'I alelunu ad arru3'EpEa aurfunl o ap uolody
p1p $ tunles p11n1e8eq 'a1up1eds nes 'alrlnrse ala8ag'l8rel lu$U;r;rrlff;f",
Iprlq erurl '.talrdnf pl elelunu ad acru3 "ale4Ed ala8aq - (ap a;rqnr) erlruuC
'pleurgrqls rnlnf,orou €rurI'1ug4s a prq8unlda;q'pury o ur alSaS;g;s
as rnlnder U1uI'I 'gpp8rur ap pturoJ u; gq8ug 'a1{nrse eard ala8ag - €l?tlsl?d
."
-7
a
r(
II
1
E
t
J
:
c
I
t
t
t
{plr$:up1u1ggf
na+nD

capului ca o fxrc5. Muntele lui Venus
deavoltat. P*dul palmei ar.:operii cu
erile. Inelui lui Venars dubtrat gi adeseori
'iripiai.
{:rtuilie {sr;irir cJe) - l.iriie curbd ce
ple:icE de la muntele l,unii PAnS
1a
h4ercur.
?m i,:lepciune
- A treia faiang5 a degetu-
luilur Jupiter foarte vdrgatd" Muntii bine
pugi sutr degete"
inventivital"e - l"dAini inchise, p5trate;
ciegetutr iui Mercr-lr lung gi muniele
acestui deget dezvoltat. A doua falangl
a degetillui lui ,\,{ercur i*arte lung6 Si
strlbrEtutX de o iinie verticalS. Fete albe
pe linia capului. Pdtrat pe munteie lui
Juf:iter.
Invidie (spirit- invidios, gelosi -
h{untele lui Jupiter turiit. Dreptunghiul
strArnt, Linia inirnii fdrE r"amuri. Linia
s5n6tdlli colorat5. Linie ce formeazd un
fei cle inei la baza :,truntelui iui Apolon.
k:bire (irrrpins spre iul:ire) - Mtini
m*i cu degeie lungi sr ascufite" Ilegetul
lui Apoton intrece pe acel al lui Jupiter.
F,{untetre l.unii gi munf.ele iui Venus
foarle dezvoltati. {-inia inimii e ca 'ln
lant gi bAteodat6 dubl5.
iuhire fericit5 ' St*a. pe muntele lui
Jupiter. Linie frumoasl a inimii, ce se
inclin5 spre rnuntele {,unii.
iul:ire neiericitd Lipsa crucii
cXsEioriei pe n:untele h-ri Jupiter, alt5.
cruce lnsd pe muntele lui Venus. Linie
capulu.i legati cu linia vietii. Puncte pe
linia inirnii. Linia norocului se oprest-e ia
linia inimii. Stea pe muntetre luiVenus
lubire trupeasc5 - Ilegetele scurte 9i
gr:oase. Ridicarea peste mistlrE a
rnuntelui Venus. l.inia inimii paliciS si
larg{, fdcuti in formd de lan[.
Jucltor
(temperament de) - Degetul
lui Saturn 9i al lui Apolon de o lungime
!52
rora Inoan
egalX. Linia capului, foarte fin5, urcd
spre Mercui""
L
licomie - Degetele cdrnoase, gyeoaie,
miinigrase. Muntele Lunii turtit.
Lagitate - MAini ffisli. iqu existl
muntele lui Marte. Linia capului pufin
indicat5. Degeteie netede. Grile pe locul
unde trebuia sd fie inuntele lui Marte.
Lenevie - hdiini moi qi scobite"
Muntele lui
"lupiter
lipsegte. Doininl
muntele {,unii"
Literaturd kust pentru) - h4*ini arrto-
nioase. Linia soarelui bine definit5,
degetul lui Apolon ?ntrece pe ai lui
Jupiter. Muntele lui Apolon proeminent.
Linia capului se coboarl spre muntele
lui Marte.
i-.ogic (spirit) - Degete pdtrate cu artic-
ulafiile ieqite in afar5. Prima fatrangi a
degetului cel mare foarte 1ung5.
Triunghi pe muntele Lunii.
tul
&{aterialism. - MAini groase, degete
scurle. Triunghiul opu'[in forrnat.
Ndunt.ele L'unii turtit gi str3int. Linia
vietii1are5. Ilegelul mare scurt.
Melancolie" - IMuntele iui Saturn dez-
voltat si striat de linii. Fdtrat pe muntele
Lunii. tvliini inoi, Degetul cel mare lung
sisubtire.
MAndrie. - Munlele lui Jripiter foarte
dezvoltat. Linia capului incepe deasupra
linieiviefii. Degetr-ri lui Jupiter rnai scurt
decAt acela a lui Apolon.
N{inie. - Miini largi: podul pahnei stri-
cat de linii: degetele foarte spatulate;
unghiile adesea roase. Degetul lui
Jupiter foarte iung. Muntele lui Marte
inEltat. Linia capului independentd de
lifiia vie[ii. Linia inimii scobitd si col-
oratd.
Moarte infamant5. - Stea pe rrluntele
lui Saturn. Linia capului foarte scurtd

€sr
:?eua_rues? ap rliurw ?rulJ
.]?Jrpur
aurq
uolldv rnl alalunl4J
.Eun1
;nrialru
lnt
lnla8ag
.a1e4qd
ala8aq _ .aradaiu4
.gdee;p
egsoJ rS Hcunsrp
eU?oJ rnpdur ulurl
.del1o^zep.ralrdnf
m1
1u ts euln rnl eletunl^l 'rntrat\l
rnl
e1eluntu ad unrq8unu;
.6un1
rnrratr4l
rS ;alrdnf rn1 gqa8ag
.tullonap
rnrral4l
lnl elelunru -
.(arfurozr)
Erilllod
1u
ad ara-qus uolody pr rnr"r"itlifrll|}
ewq rnler?os urur.J 1e.qgd un rnl e.rdns
-uep^gS
leloazep rrun'J alatunl r
.irlncsu
alaEep nr r8unl
lulghtr
_ .arzaod
d
ap slul.rsdap alreoJ
1s 910r"1f,tffi:T
rnlnder erurT
.Unos
oguoJ rnlrel71 tnl
lnla8aq
'apaleu
lulghtr
-
.aroruzgrqg
o
'llulgur
prq8unlda:p
ug ?els'p{ep
4lnsef,rns
q.rn.Erse :qrrnJ o
PugruroJ'aya
a4ug ale8al
11uII lar1 ep nss
'a1e1uozr"ro rrurl pnop ap lnlpqprli eas
-ape
15 luaunuao;d uolody ml elatunru
'lrplgrq ad arn;c o giepoelgO .qtuu
€sap eulq.Frulqrq,pldl{ .;alrdnf
ad ea15
'!xo?arp- is
E4ruuap aurq rnlnf,orou e eruq
o-.l1ur.ld luJrpur e
lnf,oJoN
_ .f,oroN
w qI
d' (rnff
re ur) ;"d+'ili',it'Xl$:$
u g8uele; erarl p ad acru3
.iqsunlda:p
ug arrlr3 'F$qns ale8aq -.arfqrouurap
ai e'a q
.
a1?3s n, ffiTil ;::i,iJj',1"J#
ul
IIUII aseo.reunN .llull
ap tr.radoce
IS 1ellpul rrunT elelunhl -
.elqrzo^.raN
_'eurlnd
aUBoJ rrurl
.snrra1
rnl elelunru
ad q1l.rg 'alJnJs rrq8un :.ro1
-eaur8r.ro
el ep aseor8 ela8ag _.ateurSn;ag
-
'lout
IulgIAtr lu4qd un u;dnseap
e;e rS l!-trq a snue1 rnl alalunl4l
.qrrry
o nJ EunrrJel as rnlndec urur.J
.qpn)s
e4-luoJ
IIur1uI ?lun -
.plunSounca.raN
nes'p1ery1a-rrur rnlnf, or""
",,Tii{i,H{alelunu ad a8unfe e n"lluad g.lefg.rq
urp Ftrprr es er
IIUIT
.lnt
surcppqr
el
leur un gzeawroJ ef, arull o ep
1e;nfuor-u; uolody rn1
lnla8aq
:uoloOy
rS ralrdnf rn1 rrfunu aC alerOo.rOu
I1un
'l1|qlqugs ururl u1 a8unfu rS rrunl
alalunu aleqq4s
,p;efq;q
BI ep Ftrpu as
aJ erurT -
.(n,
uE{uruaul?) rrrJoJoueN
'qilr8 o ap luadore
urnl?S rnl elalunld
.Jllara
erurl n3 plrun
elrpoJ rnlndec plul.I _ .ereparJuleN
'fuel ap
lal
un gzeaurro!
IS
u1F ug uun
qSjnf,ur as aJ€f,
,rrurl
elpJqunuau urp
gpurro! e-md rnului elul.I
_ .plurpa.lceg
rnr elerunru ad eels - "rr-,i,::il*
'llrlqnlezne)
urp llqteu
E
?^
Inuro
'llulul ururl EI rsa;do as pre6
.a4un1rs
ep rrpqiurqts ap nps
,rueq
ap esdrl
ep alszn?f, rJ Jo^ ellJnzuf,eu ,lnlndur
?lull
9l
osa;do as ellrurl greq
.raurled
lnpod a;ds e8raru B nrlueC
,snubn
lnl elolunu ad ap a;a1Seu ner ac
,a151
-u;ed
_J1u11
alpru ap
Ewpzprq a unzeclu
e1 sndsrpa.rd mlnuro eugl
I
_ .unzBJaN
'Iun'I
rnletrun{u
lnsof urp eels o_Iur pp rnpduc
erurl 'alrfnrsu
alela8aq -
.arunqeN
'E??Jrpru
ulqe mpdrt srur.I
.Lldqns
;up 'a1;ncs luns alala8ag .rlurrpill
urfnd airsoJ
IIlunru -
.el?lr^reN
N
'a;rualSour qsuotun{ o ?alg raa
,nr
-zJW r.e,w nss prruJnJ uJ
,q)
pqsJs
,uolody
rnl alajunu ad ap ?els o e1 ap qreeld ar
arurl q]rtu
O
-'(ep yzuotvl)
urua1Soy41
.tuntes
qns adacu;
llur1ul
uJul'J 'apn)s
lrq8un
,se;F
laurpd ppod
lase;8 rS e1.lncs ala8ag -
.agclfoyrX
'FIIq ep qruoJ uI
effru
ler 1n1a8a6
.1JF:nt
Ulun4
.u.rntss
rnl rnlelunur eaur|1pur ?l as_npul.rdo
+pr6/).rqa1u11gi Ra+rnD

rora Inoan
dreptunghiul larg.
piostii. - Lipsesc munfii Lunii 9i al lui Apolon. Linia capului pufin vizibild dE
nugt.r" la multe linii mici. Linia inimii e sfdrimati sub Apolon, sau.trinia inimii
coboard cdtre linia capului. Linia capului e foarte indepdrtati de liniavietii"
Putere (fizice). - M*ni aspre? deget mare, lung. Muntele lui Jupiter Si al lui Marte
in5ltati. Linia s5n5t5$i foarte netedd,lung5-$i scobitE. Triunghiul larg.
\:,
Seriozitate. - A doua falanga a degetului cel mare (de care-tine unghia), largi gi
scurt6. Degetul lui Jupiter foarte iung; muntele lui Venus turtit; linia capului foarte
curatd si dreapti;linia inimii incepe de sub Saturn...
Sinucidere
(tendinfe spne). - Linia norocului abia indicatE, sau se terrnini printr-o
stea. Stea pe munteie Lunii" Cruce pe muntele lui Mercur.
Sllbiciune fla frzic, in general). - Linia viefii palidd
Si in lant. Linia inirnii cu insule.
Linia vietii se terminl cu o cruce. Linia sdndtEtii ciopArtitS.
-
Stfpanir" (spirit dominator). - degete foarte spatulate.
legetul
cel mare qi degetul
luiJupiter foaite lungi. Muntele luiJuplter dezvoltat. Linia capului independentd de
linia inimlila origine. Frima falangi a degetului luiJupiter foarte lung[.
gtiinte (spirit stiin$nc)"
- degete spatulate" Muntele lui [4ercur dezvoltat Si dege
tuilui Meriur lung. Triunghiul la exh'emitatea liniei capului.
Stomac prost. -Linia sdndt5fii invArtira* gi sfErAmatEt
-
Succes. - h4untele lui Apolon rotund la vArf. Linia Soarelui netedd. Linia norocului
pleaca din mijlocul mflinii gi se inCreaptd spre Apolon. Ramurd ce pleacE de la linia
capului, ajunglnd la o stea de pe muntele lui Jupiter.
S"peieiios (t *p*ru ent). '- Linia vietii foarte solid5, sau mai e qi o insuld pe linia
vie[ii. Linia s5nitdtii e aproape galbenS.
T.
Tristefe (inclinat spre tristefe). Muntetre lui Saturn lipse$te. Muntele Lunii dez-
voltat.'Degetul lui Siturn lung. Linia capului se coboarX in podul palrnei. Linia
soarelui se urcd spre Saturn.
154

\
\./
I.f
r{Ff dlt I i
a"rsirunw rd i
*o*
n'n f nnN:A
t ln:
_ s]3jrsnitr
3l&w\.
#
'd
gfrT

EIUI]
-zep
?lull
slull
InFf,
f r*jwi*
o,
ffi*s .l
rdi"r* i
d
\
ffi,#
!i
j
E
*_.
ffi'ff
Ffi$ffa"-"
* *
ddfih,sffi,#i,_Ys"
$:x*ru;nmr
'alns
o-l]r
au?
I$
p:
&
*#
#
-aEal
ePg
Piai
au€
lluIl
€Dl
-{Frg)rqagullggf
naWD ueo

ffigerui
Aurora Inoan
aRA
miZiAi

lsr
f,of un-rlurp IUIJ e^elgc esndxe luns
?{eua^ urp rerroo
lneznw ul rer 06gI
ulp Qzeelep lor?J ap llrql rrlf,a^ rEru
olac g) slou rcuI e qrgJ ruareqf,ul nu qs
.rqw
rnpldfg
rrloard ep elrSg^ES ef,rl?rlrur rolr
-ruorue;eJ pdurrl uJ elezlqn ne;e'srla.td
rcur 'a;ofsru alaue)Ju 'r|.lpr ap
ZZ ept gt
a;ud as 'rralururllp ep 'slql alugs rupspd
prrr.roJ qns
IZE
rS a;udu au rnl ua-rusrfq;u3
;tit tar8eur
1u
'eauauras? ep '.lo1e;eurnu
Inrolelue^ur elsa
1a ilndult nernsEu
rualdrSa naz '1e uud "surso rnl
InJar[rs
-uor 'q1o_1 ep l?lue^ul lso1 B Inlor?J
qJ runf, l?lou ?Ja q)rleqJalur siugruou
u! luln)rrf, ne eref, apl.lgr urp pun-Iul
'eralsur alaluJE^ep?
alsad 'EJIpnl ure)lz r-qs 'uap;ad o tdey
ep 'ua8p4 ag 'cof ap apIqr ad;op-rn1oq
-ruls p qlrsualoul
1ua-ndu 'ua.larnpo.lda-l
ur-rd reurcol elaurul 1e;1sqd u-rS
1un1
-f,elelu "'o1ue;edse
luatude lselv'pllu
u1 1e{tu1 un e[ ep
l?ro asrusu?4 'lde]
ep 'lsoJ n? Joprnloqurrs apfle)rJruues
'elrJnsuas 'qf,rlsrtU gtrlsr[oq
-turs ap rf;gr laun eereucs el pugpat.lnd
'srJa.rd rcu fequrq un 'Funurot Equrrl o
lsluelul ne 'bctunruof, qs ?rolau'alSarg
'neaJurrs ef,eJuoep'ullServ'llurnt
;o1{daleful
lu lunlralo]ur'lpnlurds 1ru1
-uef,
EUrAep
qs zad rnlnSe.lo
[npugr tsoJ
p 'uupuuxey ulp rrJetorlqrg lua8ru1srp
uruJn uJ EJ tunf, aurlsns 'gseoune; urfnd
rutu nu pr atud as 'qpua8el glle
O
'-ro1dunruo
?'u1suof,e upd
15 1eflp1qtu1 ,.!flnquluol,,
ur.rd 'lnlnlugrugd ufe; ad ail lSralS ag
ES Jolprrun
Inlo)es ul uJ ruluad '91'ras
uI errrolJul ep qpuor;ad o lnf,sounf,
ru Ig
'lqy Se;o prqrar urp ';oluv1v1 e
alf,es raun rc rlvJuezerdar pulg Euun up
Ief, 'rolrzueSlqp ep aleo ep rS urnoa.ld
'Jolqsluuluotu alp'-ropcqsouF aleleJJes
a;dsap llueurod ep rf,r? g
l?ur rV 'aun
-rsuaf,se ug ulslupSaJf, rnun
1e1|ncas-rad
alu a{urlf,r^ nsaualap eugEgd elallnl
pug) serue-lrr ur '.lo[ue8rf flauarsnalg
rolerelsrru 1foar; erlpl ep g.rnlpfpru3
ap tos Inlsef,?
.,eaJupa-1d,, e;dsep
alSaqrol arsJ Epue8al o rS plsrxq
'lwlelet and es lur aJ gea)
'UVJ else rol ap ;oyf;qr u grssuaup8rf
-o.lerqSeur eeJrrunuep rS Jelr{O
'Fl'res ur aupruor elyql ul q ZI'Jas uI
Ia
ep eaqro^ es ?ulsnv ul 'ewrelrpal
l
IIrqW elrrnleu ad p.reo riurpd n;1uad
luleuures lsoJ e
[nloJeJ 'edo.lng u1
.
',.aSBOIJaJSIIu
lunS prrr4OdoSp
IntuO
rS lns.lalru;1 '1n.lo1eaJ3 JSeun
arur alrrnlg8al llnuSrqo Intuo
n-l1uad
apun oloJ? '.lolrcoda JOJnlnl
Inusrloq
-wrs urrldxa uralnd eJBf, nf, Ereqt lup
np€u
.,lru?Er]
gc lerurlqns e aJuJ
Ia) lsoJ
€ 'lSnlnro ap ln)sounf, Ia
elsa reru tunf,
'assnelug',lp'sndeg'enaJ5 urp.rurqr lS
1d6g 1au;sl
'eaaplpr{O urp
lnlorpJ
snpe
IJ
ru qc urfsns rS ra 'ualuurlp aC 'ru?39
lsoJ nB arrol?ur^rp pcl1ru;d
ElsuaJe
1e1;od1or nu aJef, ral E) e.led ag
'Aueppe else alaleuuld nr rolauuas
'.ro1rf.rgc a1nfe1a.r
lcpr 'arrSoloJlsB
Arsnlf,ur luns Ezvrp
-nls
Il
?^eurr pugr
rsunJu f,q 3s aJ?f,
elrrrraJeu 'lnlol
"'else
InloJuJ
gJ a;ed es ltgl
'agozoy; q8ea;1ur
o lello^zap
e-s rof
lnlsace 1runf
ul iFI.ropur8Fo 1ns
-ues ul 'lflHlqepue
ele eJaJSr{u Jolusru
au{;udu InloruJ
IruorsI
-tprg.tup1u1ggf
ntWD

care dateazi din 1445. $i cu asta sd
incheiem cu acest scurt istoric. Sigur
c5, aga curn spuneam, acest joc fiind de
fapt, o intreag5 filozofie, solicitind din
plin latura rneditativd a omului, nu este
cazul sd intrirn in amdnunte. Ceea ce
reproducem pentru dumneavoastr6 in
paginile urmltoare este atit
semnificafia fiec[rei c6rfi cAt si 2-3
metode de divinatie, pe care l*arn pre
luat si tradus din jocul de Tarot de pe
piafa europeanS" In ceea ce priveSte o"
aprolundare a acestei metode de div-
inafle, nu rnai pu{in de concentrare, de
neediiagie, putefi apeia la rnanualele de
Tarot apXrute in Angiia, Gerrnania,
Franfa, Itaha etc.
*&geaga€
gsaa3#tr#
X. Magul.
1) (eirepi) : Inteligen[5 creatoare.
Voint5. ineredere in sine" Arnbi{ie
nob,ltrE. PerseverenfS.
b (intors): Acte in pregdtire. Flxlsid
rnari posiliilitriti de a v5 retrage din aiae-
eri.
"
2" Fapesa
a) Lucruri rnisterioase in via{5'
Cunogtinfe. Dualitate intre spirit oi
materie. Antagonisme.
5) Veir cunoagte iucruri secrete. Lupte
de naturl femininf,. Antagonisme.
Discretie. Cdlitorii protrabile. Studiati
problema inainte de a emite judeclti de
valoare 9i de a vgrbi.
3.lmp[rdteasa
a. Fecunditate. ActMtate gi asimilare.
b. Acelagi sens. Posibile c[litorii rapi-
de. Evenimente din destinul viitor sunt
in fage.
4.lmpiratul
a. Realizare generald in viat5.
Stabilitate. Protectie. Sim[ practic.
r58
rora Inoan
b. Vi se indeplinesc dorintele. C[utati
un sprijin util. Trebuie sI stiti sE ascul-
tati Si sd ticeti.
5. Papa
a. Inspirafii. indltare intelectualS gi
rnorali. Intuitje.
b. Trebilie sd consultafi o persoand
competent5 in ceea ce privegte pre-
ocup5rile dvs: L5saii-vi ghida{i de
instinct. Evitali inspirafiile proaste 9i
rnania.
'
6. tndrdgostitul
a" Ezitare. Spirit analitic in exces.
b. Suiateti foarte nedecigi. Trebule sX
larafi o hotSrAre definitiv6, cAt de poate
de bun5! De altrninteri, exagerali cbsta-
coletre, fifi iricrea5tori in propria per-
soan5.
7. C5ruta
a. Ve6i triumfa prin muned gi arrloare.
Succese 6i victortl. Reugitd in via[5.
tr. Triurnf in functle de casetre astratre,
peste care se sitprapune arcanul care, la
rAndul iui, poate sprijini clrtile de joc.
Ve{i trece de obstacole Si vI vefi dobori
inarnicii.
8. Justitia
a" Echilibru. Veti fi contestafi pe par-
cursul vietii. Vd veli canfiunta uneori cu
justitia uman5.
b. Veti fi recornpensali sau pedepsiti,
in fi.rnctie de actele dvs. Trebuie sd uzafi
de fortd gi giretenie ca sI vI obtineti
drepturile. Nu conta{i prea rnult pe
sim[ul dreptdfii la cei din jur. Trebuie sI
trditi mai echilibrat.
9. Cdlugirul
a. Pruden[[. Circumspecfie.
Experien[5 dobXnditi. Neincrederea
poate fi util5.
b. Trebuie si stiti si ticeti despre
proiectele voastre; vI confensati prea
usor.
^Actionati
mai prudent pi mai incet;
Asculafi sfaturile bune. Fiti atenti la

6E{
'rotrrrl ad aleldet$eau l;prrylpontr 'q
'rrfan
indu.rq
ug azr"rd.rns rS aleldal$eau un;)n1 's
Bls)epnf '06
'e3g
-i-relf, Jo^ as rS ru;od JoA as aluru)n I
'!tr
-)rra] eunrull 'aru)ug{il ap q$od
Ellqlsod
'a;rf,rJal r$ aeed :Joirrn nJlu3d 'q
'3]elunles'urtuq3 ul sep reu^r
'eced'q1eualelll sele rcm 'a;I)t.log 'e
alareos'6I
'16n1o1 q^-1|ppd'alelunras qsled'unu
-ef,uul rS rruurole3 'lnuef,Ju aunde.ldns
es eJpJ alsad user ap a(rurg u3 lS .rollur
n;truad qsu3 'unsalafug lSeale3v 'q
'aloruad'rf nosouncau rf, rrr.rsur
'Eseoualsnu qrnl€u ap uasqrrld'FAIlpso
'lrppq:1 'lgdarap 'l?lpald 'auecdu3 'e
uurrl'8I
"ua1Slu11
rS ea;apa;rug ql-rfeJlspd 'tz o-Jlul
rsos sA elaurg 'unsalafur rSeaiary 'q
']snuqdo
ryuqg"uad
-slp gs qlspo!3ru
FlsJ al nu qs
In{rqsa{J
'arr)ueJ ap rS plrSnar ap atrelqtqtsod"e
eneals'/I
nunl-lrg ldald
qu1| qs
13 lnlpdurnr
aza4sgd rS-gs
lnpur
-rpur '?Aef, g1drug1u3 as rSn1o1 qlep rer
'ufuapnrd EJJ?tuaJ eS 'irloJoeu ep alsl
-rtpar o m lg?ap pqe;8ap rsru seltoruufl
rnl €rqus nc 1e;udruor g aluod u€Jru
lSaf,P q) elqrloexe Elnlsap nJ qf,J?ure-r
eg 'rnpdur
e"rdnseap
loruad
arel4l 'atruel
-orA nes elrqns
fl;our raun ealslq?nlua^g
'lllros s qrsnrq Frntr^o'I
'q
';olafue.rads
s q[€1ol uaJapJerd 'urlsap ur eJ?)Jef,ul
ar€l^l 'EJO4sele3 'qulru ep
lorr.rad
'u
l€rrrgrPp lnurnJ'9I
.Epoq
rroaun'Eleiour prnlr^o.I'gsuouadur
EXuloA
'1udo1s ep nar8 alturlsul 'els
-nxes 'raf,rqo ap 'rri4ua;'f,nuru atul rfod
nu eJoJqf, eaulodurg aluaurrua^g 'q
'qluegodur qfu oy'arfuluai'alu1risled'e
lnrBro'gtr
'Eur{lpo ap aloaau {aay
'aletsurtsul qa-ge1apohtr'qAllulllul ap
uttd rS upe
1|19
"ue1uaruotu
lerolg
'q
'aunrsed
Alntu ua;d ug
ejssef,au Aue4'IJeIz.IAul'arrqe{tuJ'U
seffpqqu'tI
"uapuudarlug
raun
[e
nss rolunnnl
1n1rS;gJS
'alenl
-urctrs r.rrouul'elerlulJut alue.radg'e1Jtzod
ep uP{rrnlsqr aliqrsod 'tg'zg'gI alausf,re
m sap retu alrqrsod
UoO
'rlurdorde rar
ad nl.id 1od sns pui ep apunrfuapl 'q
'[nueJJe
aunde-rdns as eraJqf, erdnse
docso.roq urp csm ep y$zrlerd alsa u.lo1
-sale e.rnlrN 'llXar^
InsJnl
ut eleJoul nss
eplreletu alurpodul rJEruJoJSuu{'B
?eu?oru nus erunu EJg ?ail?c 'tI
'Fl01
Ilulrar
qs arnqa.rJ 'elsroru afur"reyng
'Jolrueuas eaurpnlqe;8ul 1mq1 ap nrf,g
-u3ss un
$a^e'nPS
eJeo.ra u; {apq3'q
.IIJIJ
-r.rl€s 'esaf,ap 'lfderap 'uq)Je3ul 'e
lnle.rnzugdg'71
.eulg
e8.raur e^
Flo1 13 $a1nd
pr r$unuol rfrg
'ut}en1rs urps aleod p{-lo; ap Ernltirol O
"alrJrreJ unspdurl'rrnsuas rSealaoy'q
'mlnfe.lnr
le;oltsp salsns 'trqder e1 qugd ilnUoJO
'auls uJ eJepeJJUJ 'ursmrqqo '[u;n3 "e
el.roC'II
'$enlls
raun eare
^lozer
n.lluad plrquqo.ld
a.ieseldag 1€rpeur Jolrh un-Iui ara4ad
lod as sns ap leru elaf, al€ol 'q
'uqsap ul euq
-Eou ugqurrlJs'Elreos ug r{un1rn1g'e
rninf,orou lnl'uruo'0I
'a1uu1-rodrur udnd
r€ru eial u1 rS ;urqr 's^p elolf,u el?ol
E
:l
e
a
:
-----alpu€D
.lulaluyq$ napng

Aurora Inoan
Surprize bune sau rele, deanoddmAnt
neprevenit"
21. Lumea
a. Reuqitl generald gi recomPensa
efortului.
b. $ansd in toate. Obstacole ?nvinse,
recompensS" Este vorba de o carte
foarte bunl care ajutd un joc rdu.
22. Nebunui
a" Haos ln destin. Triumful
instinctelor" trnconsecven{5 9i con-
secinfele acesteia.
b. Orbire, dereglf,ri, abera{ii, trrlbur[ri
mentale. Estd nevoie absolutl de o
schimbare totald de temperament.
Arcane minore
A. Sceptrele sau
cafoufile
23. Regele
a. Supremafie, indltare prin merit.
b. C5uta[i un protector ptlternic sau
cineva important vi va ajuta.
24. Regina
a. Destinul dvs. depinde partial de o
ferneie importantS.
b. Dacd vefi ciuta, veti gdsi o femeie
utild pehtru implinirea dorin{elor dvs.
25. Cavalerul
a. Eforturi necesare Pentru a fixa
situatia;i a obtine un loc sub soare.
b. Persoand util[ sub raport material
sau deplasdri referitoare ia o afacere
bund'
26. valetul
a. Munci neprofitabile. Combinatii
proaste, utilizare mediocrd a facultitilor
intelectuale.
b. Subalterni plicticogi. Aici G.
Muchery sustine cd ar fi vorba de
recunoagtere material5. Feriti-vi de ego-
ismul celor care vi inconjoari! Valefii
pot fi deasemenea copii inteligenfi dar
turbulen[i.
160
-27.
Asul
a. Pricepere in afaceri. inh'eprinderile
poarti in ele elemente de reugit5.
b. Acelagi sens. Scrisoare sall acte din
domeniul afacerilor"
28. Doi
a. Sustinere in intrePrinderi.
Colaborere sau alianf5 interesatE.
b. Acelasi sens dar este nevoie de vig-
ilen{i in ceea c*i privegte pe rivali"
29" Trei
a- Boeitie material6, inovafii, spirit de
inventie.
b. inceputill unei reugite, invenfie
fericitS.
30. Patru
a. tntreprindere serioasl si stabilS.
Realizare, prosperitate, protecfie si spri-
jin
b. Noi afaceri interesante, beneficii
imobiliare, avans, succes de sperat.
31. Cinci
a. eoncurs favorabi! de imprejuriri,
veti invinge dificuitdti, inspirafie bund.
b" Victoria se datoreaad unei bune
inspirafii. Linigte viitoare, evitafi mAnia
giorgoli*tr.
32, $ase
a. Plictiseli, *irsta.cole, ?cltirzieri,
decepfii, primejdii.
tr" Acetreagi sensuri. Tretruie sE
devenifi ferm si perseverent. Afacerile
pot fi ln pericol din cauza irnplic5nilor
sau din cauza subalternilor"
33. $apte
a. Dispunefi de elemente pentru
reuqitS; succes in intreprinden. indltare
socialS.
h.Reutitd materiali. Beneficii.
Combinafii de succes.
34. Opt
a. Stagn5ri, nepliceri, reugite imper-
fecte.
b. Afacerile pot aduce lupte, discutii,

'erlsolEuEsul
'csa;ogug eJuJ tJeJuJ? :eeuerues? eC
'Jla rnlqf,erqns ?elqlTu4s" ep 'pfeur ap
pua8 ep 'p?srg^ ep adoury u3 ela;dralul
$e1nd
al gc
15
agrnlal al?otr ap rundceJe
EJgruuas alednc '1|llurure q^
Es aurq
else) gu?ou rfeeperc o aJ?J ad e;rqnr
o aiSuue; etreod '(a;rqnr
Ellu o {aderul
eg EI?rU)u 'also8u.rp o-4ul ag) pplueur
-quas afln1o^e lqrsod
'suas rSelacy'q
'esuoJoru?
1|gflprrlg
'(rollnp?
lenluera) rrfrnpag 'e
Iruep^?c'69
'ereural o n-qued
rrf,UuJus ace; {err rJoeun i;olrrrr n4uad
n?s luazerd nrluad suas rSelecv 'q
(e;eo1
-calo;d'gualaud ?uruuJ'glueuu'arfos)
ururueJ ueld ad rup sues rSelacy 'u
eu'ag'gg
.eseoru
-n4
15
elrSne; runrun reun ?elulrlenl
-uele :areue1 o rulued 'Joll!^ n4uad nes
elslll?nlJe uluad
lrnsues rSealacy'q
(ua1a
-l;d '91u1 '1u?ur? 'fos) 1qn 'unq ]e8oq
'rrurelnd ruo un qfen ug
$1u191u1
'u
a8e{ /t
eIaonJ
'qJurpaSa.r
'sef,f,ns ap uleu ep erequrqrs qllqlsod 'srn) ul
-lquror 'pgeueq 'Elelrelutu plSneg 'q rolueJqu ep arrpzod
lrpoglpontr
'EllSna.l
![Br)os a.ufpul'a1u,r ap gsuuS nr uapuude4uJ nus eFIoA'q
T9I
ruur IeJ
'ta.r8 arpureg ep qfu11 'ar8uur
ep
1|Aruqlsod'rlucunre il;og'a;rualSour
o ep pl?rurn IJ aluod €r^npp1
'Fluaurques dp ad trSadnsu
n n?s alsoEe;p urp qfur.re;ns 'q
'usoEp.tpu] a1e
ap
locuad'gplueulnues
a$euploq 'u
lrulS'9t
'c1a'f;oqp'ppuucs erolo;d
aluod e'ter alrotrpleSul'.ta1ppe ep eplllrq
-rsod rS rcap 'apluarirnues 1|qnoN
'q
'elrq?Jnp runrfca;e'uuelerrd'u
n4?d.tt
'nlq
-ru€sus ug docso;oq ep ?tuues gu{ as qs
ornqar1
IS lrqllur11
qluwatd ea.m1a:tua1u1
'rolaf uu;ads eer?zrl?eU 'Eunq
gqu;Eap ruur afln1o^g '(02 '8I 'gI 'tI
roltue:.re vluezatd ap adrury u;
locpad
un nu n?s ?luezerd e^ urlenlrs) gleu
-r)Jqsul eugluPr e^:qr?uwt gl?J o n{ued
'4erdo.rdu alulrpne;8 :pluolqs?c ereueJ
o nrlued'lueurluas un ap erursqrlg
'alueJour runrfceyy'suas rSulaJV'q
.
'eml aseoreulnN'Pp]
-ue{uqes ele1rlrqelsur rS aplrpuneag 'e
'i Ie{'tf
1uaruqolap uoeun'allSqgpdrul
Irlqnl 'llSrurlau
''sues
lSeleey
'q
also8u.rp urp
lJnzmeu'aue1
{nurs lrlqnl'plslueruBues
els]rl?no'?
9A'ZV
€le runrs?6 'run{reyu rS ac1urcr1 lrlqnl
elSuu a-rer elqueupuas p{ua8gelul '?
FSV'I7
'ellrueJeu
lrlqnl'lSiE
rolrf,rru? ?eJspql;'sues tSelactg'q
'ewuptlz
-ues elSa4rd ec ueec u1 g{urorr ep psdrr
'gSelagns efupelng'alutuqtu lrlqnl'?
Flapn'97
'ESsOnlualu
psuaduroee; 'atfqnder tS sacrng 'e
a)ez'9t
'el?l
dalSuau nes a{a;cslp ulrd alrSnag 'q
lefqor plorluo] qns ep qdecs
erel atruerupe^a ul plrSne-r ap qsuu$ 'u
PnoN'gt
'un1dru'ese)o.rd
-J
'l
a.
n
J
3
e
nrg ru1atruq$ naryg

adesea este vorba despre un arcan al
tnstetii.
.46.
$ase
a" Obstacole sentlmentale. Alegere
proast5. Afec{iune distrusd. Abandon.
Ezitdn sufletegti.
b. Acelagi sens" Singur5tate rnoralS gi
melancolie in urma unei despSrfiri.
47. $apte
a. Triurnfuri sentimentaie in timpul
'neiii
(rnai serioase c:l arcanutr 53)" IntAl-
nire in via.[5 a unei persoane iubitoare gi
hu.ne.
b..Acelagi sens" $ans5 sentimentalE in
urn-ia unor dificult5ti. Victorie asupra
;con pasiuni rele"
4E. Opt
a. Greutdti, deziluzii gi neinteiegeri de
orclin sentirnental.
b" Pierderea unei cdsdtorii, n:ptur5.
Ainoruri interzise"
49. NouI
a. ?n principiu o uniune buni (uneori
eu o persoan5 mai in vArstE). Altidati o
iubire ciudatE sau doar mentald.
b. Acelasi sens, minus
contraindicafiile care apar in horoscop
sau in dlte cdrfi.
50. Zece
a. Destin sentimental fericit
b. Transforrnare sau voiaj de ordin
sentimenial.
$padeBq: saea grflceRe
5L. Rege
"l
int3hieSti in via{i un orn nefast care
iti poate face greut6ti. Acesta este
dugrnanui.
b. Omul cu care egti in luptd sau cu
eare egti intr-un contact nepldcut {pro-
;:nietarul, adversarul, un tip rEutdcics
sau care te gicaneaad, un avocat penffu
adversarul tdu, judecdtorul, polilistul,
x62
rcra lnoan
geful, etc.).
52. Regina
a. 9i b" Aeelagi sens ca la Rege, dar ?n
plan ferninin. Rdz"bunare fernininX. SoSe
ailtoritarS.
53. Cavalemi
a. Lupte, rdni, urb; unecri insd gi o pro-
tec{ie neagteptaiE, in mcrnente dificiie.
b. Acelagi sens" ?nsSn6togire dupE
h^414
54. Valehil
a. Inamici ascui'lgi, sau printre subal-
ter*i. ingel5t*rii gi ci:ripicturi, copii r5i
ci ancajati tndoielnici"
55. Asul
a. lnteligenfd gi giretenie pentru atac
$i
pentru ap5rare. Justi$e isrinent6.
b. Aceiagi sens. Debutul unei
vrdjm5gii. I!{ai poate lnsentna gi o
ac{iune abil condusd gi care poate reugi
in ciuda obstacoletror.
56. Doi
a. Greut5[i 9i tristeti provocate de
altcineva {fridare, duel moral, luptd cu
asociati. etc.)
b. Acelagi sens. Rival sau ccncurent.
Asigurare.,A,ct. Scriscare de doliu"
57. Trei
a. IVIulte incercdri de trecrlt. Tracasdri
9i inamicifii repetate. lncercdri, erori,
gicane pe parcursul existentei.
b. Acela;i sens. Repulsie, nagterea
unor nelinigti, via[5 intunecat5. Lupte
apropiate.
58. Patru
a. Pericole. Rernugc5ri, suferin{e
morale, acte r.ggretai:itre.
b. Noi plictiqel!, gregeli gi pericale.
Singurdtate in unna unui doliu. Pericol
iminent.
59. Ciirci
a" Arcan periculos care aduce greutlti,
necazuri, obsesii, idei fixe g! ceuraste
nie.

gT
ollE;oq lro elelrlenp nus ellrnpord
ul aJersosB nss eunrun ep gsues'?
loc'01
'erels
IcsJ !s r.dect4'$ug4snpul ap lurdg
'1$uuop nes rlualsoul apqrsod'q
'lueuour
ap
$gord Es IpS
prep adp8oq
-er€rruuug
asetlns'prercuuulS qfuaErielul'B
Inry"69
'1a$nq ap sodud
u gXseord a:n* '{uaq$aaeJdns ernqa.xl
a;er iido3 'p$e"rctr el
E$ arHJ ap uoSrruaS
'lrmCIf eg uap;ald'e1gl$p rm8q6g3 'q
'agpgp
lr?rgp-€3
"rsgireq e a"rcfumq
-e4{ri gsec;d nes rltilaq} e ap E$od
'{Etrela pdwp Hii atss}aff lr{eurqtrlo3 'e
inSsEs:l.g$
':$n {rW4S'a4pltrg.F *d gn-$uueg'F3
-SIp
3{:s&I$rr: r}n-i}t;g ;trpuaug -lo1nff'q
'alsn$exp a *p Ego;rl
gaa
t-eCIelin ':nX*1dng e{I"{-Ea wg ailg8og
.e
Fl"na[8&c3'r9
l'UJ
-p*gtd ge*n6l:xy:alawa3 o ap ri%nr"rxn-reiwg
r{.3s9 '"8{3st8A Erg JCp '$ilAS i6ei+ry 'q
K4*rc'iep ags&cs'aiiensnsucJ:Heiffi
F:oe{i{J
'Er{{rflir*.$ ucgd ug suas l$etra;:y'u
eupag'99
'a*Je3sr?es J{i{
*l*de*;ei n.c;qaaig :**3p6d rucara3*"id :a3sn
*S,r I'rlrd
F:$
iles llftrr: r?lrl g 3rC a;er
{'334'3uu'x3JeEE"!sJ
*:ol.X**eq'"ee3aud*"ld
'$G$ lu*ffie) s3esa"eaS:.rr ryS*ugq glm;*"q
3e1d*:de JoSlp cin-&""rj 'sffias gsegaog 'q
'e$g8oq r$ ausustn**sy
" gm{iaru$uas
.;WaF gseofqueae
ilnL{s Isrir
aFongsg3
"Tss;lJe3u{
rsltrnd retu nBs trlnu re!fl
qnfe atreod q/L sJm 'llusrrred nes a;a1Seu
urp '3e8oq nro ptegn u; rf1utrg1u1 'e
alaFag'gg
sHawrs#& EeBs
EE re{sgffi
'lu
-JpnlFltl,r'un$groqor r$ Fn$rns,Flnup
-sap s ngr rlg mrrqurruJs'aleqdo:de gas1l
-ugd alaun 'a1a;8 luns elrrolgtq3 'q
'EIIsglp gfeur o-4ug
aproru
$
arlzg afuue;ns ep Ftuns O
.€
'
erev'w
'Suaprud ap rrralxe
1|g
gs amqa4'rrpau: nes 1oa"rd
,ulurldur;
u! rJarr"rglug 'uu;a1nd ueusnp 'a1u1
-Eeleg 'g,te"lF alpeppq 'sues r$e1a;y.q
'aseoualsmr efiog
nJ :"!oa$n 'a1a.l8 a1dn.1 'tl8e.l1 eSJuoJ
3]sf;
InuSs*C
"Ulgip e}.lsoJ umre ull's
EnoN'gs
'gsed g.lsearu ulp rll$ar gs
€3
Isioi ?mg arnqa"xs ('}1a 'e+1e1ngder
'aJeui$€puoJ 'ElEo#J gtrseo:d
Essd
.q
'i$ap
6ls;no
u; rl$*:r1au rS rtpna"lg
.e
$t;.a9
luamoru ap;oyueu$np
eJdnse slJollEa :1e;aua8 utr 'q
'a3rispAa;da$ ur)o"istrau':eJ rgui'iaoau11
'JotraloJelsqo e;dnse rrnJunrr; 'e
alclr$'19
'4a'imruolet'wirruelreg
"eriliod n3 {ra3eJy 'surauieu ap
atrilqnd*,u :r€ u"lnra"ld suas l$enary
.q
'aluuegns
si
Fugs!ipuo3 'aSBlcu;JaJ ap
,arzr:ap
*p qsd:'; '$g1ls.r*npe 'g3seo.rd a3slpug5
'Ei€t3$s ns$
-qien?ialatw 'Eie"tou-r
,g3tug
gfinlndag'age.t;r*:aB a[CIJp3sqg
.e
+sef,"69
"a6es,ro1allla
-ngirr atrsrca.r
Rs trrn1p']s iS leurtrel eg ps
'l€nsu; m1 eaulodrug
Enluelpnsuor
gp;e8
ug snd a$ qs ernqar& 'aprogfq:a lS g;n
'q3seo:d q{uangutr'a?.leol4J'erepr}nurs
'adnras"tad ep iltap 'Enunuol ai$lugag
'erunqau ei gugd aFunfe 1od e;ee
ele,Eqera] Fprnqlq llugdgtseu ep elrrq
'aJprrnqzgl ep
IJnpugS'suas r$elacy'q
-d
'IJ
lc
'a
^lr,
'Ji
t i.
al
fl
iD
-i!
EI
-0
dl
At
'1.
!I
rE
;
I€
3l
tJ
---a{iil3$
rslalut tl$ *u+*D

Aurora Inoan
irnpirtiti.
b. Acelasi sens in viitor sau datorie,
chitang, pl51i.
71. Trei
a. Fecunditate financiarl, operafiuni
fiscale reugite in cursul existenfei.
b. Acelagi sens, afaceri blnegti bine
conduse. CA$tiguri, gansd la joc, schim-
bare financiari fericit5.
72.Patru
a. Stabilizarea bogltiei dobAnditi prin
nagtere sau prin munc5.
b. Realizarea excelent6 pentru viitor,
cadou de pnrnit sau de oferit"
73. Cinci
a. Sunteti sthpinili de banii pe car+i
cXstigati sau ii pierdeli. Pierderea averii"
tntoarcerea norocului.
b. Viati dereglat5. Spoliere,
rnogtenirea deturnatd de alfii, amor
costisitor sau venal.
74. $ase
a. C"bstacole financiare in viaf6.
SgArcenie sau s6rdcie. Fosibiid venali-
tate.
tr. V5 ilpsesc hanii pe mornent" Nu qtiF
sd riscati ca sd cfrgtigeti" tsani pierdufi
prin sfatuni proaste.
lbla
75. $apte
a. Trirnfuri financiare prin eforhrri per-
severente, benefi cii mari, binefuceri.
b. Acelasi sens. LiberalitilF (amintiti-
vi ci treflele evoctr mai degrabtr bani
lichizi).
76. Opt
a. Nepllceri blnegti in timpul viefii.
Decepfii, contesttrri gi pierderi, vzur5,,
furturi.
b. Acelagi sens. Uneori, mogteniri in
urma doliului, obtinuttr ftrtr mari difi-
cultili.
77" NouF
a. Bogitie obtinutl print"-o modalitate
mai degrabd misterioasd decAt prin
muncd (donatie, descoperiri, etc.).
b. Bani nea$teptafi (de prirnit sau de
plIti0. Trebuie consultati cartea ashal5
gi cirtile din jur.
78"Zece
a. Viaf.5 reugit6 din punct de vedere al
i:anilor. Acumul5ri de bunuri. Sf6rsit de
via[E u-gor.
b. Acumui6ri de bunuri. CEl6torii
reu$ite din punct de vedere financiar"

lll
lry
Li
Enn
U
s9r
'quralqo;d u1 ra{n1os
erdnss rrf ecrput
qp €e rS sof pzeanlrs
as alJeJ u:1ed y
'a ISI)ep uf uarr-ra1u1
laun e-rdns? 'Eleni
arnqeJl a.ruo ra{n1os
e-rdnsu gzealuauo ee
'-rolqrapnf rnun
lnloJ
are 3g 'lelnrsrp ep g
J3 3f, sees elnlrlsuos
rS 'erdnsuap pzeaseld
as ausJ ereJl v
'Fuel?ru ap.rard u ap
uel?lrlrqeqo;d '1n1oc
-t;ad 'lnlIureuI '1n
-nn'p1ra;ap 'ttual al
ES ernqe4 af, ueel ep
nes '1e1na amqe;l a) eaef, 'lrq?JoleJep
aJSa eJ eee) pzeeuurasap ea 'nue;1uol
ap alSaq.ron ea '?e;e8au qlurza;deJ eg
'e1dea;p ur pzeaseld es elref, snop V
'e1uoc aleod
es eJuJ ad p.ro1ca1o;d'pualaud 'ea1u1r
1pJ ]nf,ql ap aurq alsa eJ uaar 'pqu;onu;
elsa aJ uaeo qrrpul ue
n?s
eeJ?oAsJ ul
alSaq;or ea 'urfpuuge gluvatdar ua 'm1
-n1snlmo u8ugs e1 gzuasuld as stuud
'eJolsao? ea;e1a"rd
-Jalur el gzeepeao;d as a)nJJ u1 esnd
-srp aueJJs rf,urJ aleJ ?[ ap pugJeld
'1}rpc eerurc u ap lelal
lruElunu
qrlpul qlnurfqo qtuns ?noN '(g=t+f
='1p nlduraxo ep) undruoc
l€'leJ
alaqp
g8nepu es ZZ ep aruu ruru alsa
1nlelol
qzrr:lodurrp Erefl
'rof urp ure8e.llxa
o-s alnqerl eJPJ ed 1l;qr
uaf,uIf,
u ep rsla) InJqunu
szueuruesep
le
'ZZ w)ap rr-ur pur alsa lnurfqo pugtunu
E)?O
'aSUJlxe eleuscJs urp ?rnJgJaIJ
pundse;oc efff, ale4n Eunp? eS'epuf,
uef,urc 3 ESsJlxe ag 9s au?ulgu 'eu?JJ?
y colfnu urp 3e4xa es ac durn ul'napa)
-o.rd rSelar? rro re.t1 ap gade; aS 'uru
-litn ad ezee:1sgd
o rS lrlso.r lruqlunu
gllpul algr r|;gr
eelglu olSaioros
lnlsltrlnlo
'P3see)e
gdn1'ZZ r$ 1
er1u1
eJ8)eJeo JElunU
un gunds
ES rnlnl
-u?llnsuoJ aJef, IJ
rS api;qr Ef,elseurs
lnlsl]Inlo
pllp? 'I
luquJnN"arofeur
euef,r? ap zz rolo)
lnrolnfe w gzeazt
-lseJ es eg 'ra{eu
-r8eurr rS gsrqcsap
rep prelJ alsa
Epolsur
qlseesv
'
flgyetaue8 roJsere pcof1w
ul urJop eJE) rJwpAepv Jolesv EaJEI
-eAer nqued yqlnswoc
15 lspynco a4ur
pqns Jseg'lua311a1q frop1p un ey pSyqo
ea pJ nnuad sap rew Jep 'eryJnllel
g e atds prelo es r ar elauru ep
Nqlqer
-np eJeS u! mpluelrySuoJ e arerluaJ
-uoJ a.rew o aundnsatd pc n4uad yewnu
nu'8ueJ wud ep pnlJalaiu! nrJrctaxa
un e$e ErryJel pc aunds a7eod ag
'1deS ap
JEJnJexe alnqeq aJ eeeJ uyp ayed eJerrr
rera eeJ pou31 eJeJ onp un eJlpJ ep
aplatdtalw adcadsotd o $ rcdeurSewt
p nrlrctaxa un ep pu7r
Tnwud
ul eqJo^ e$g 'eluorale ug aund ealnd
as e n4uad pryuds paru $epce ep ureJ
eg ps epqel Iniuqpsuor $
yrnspyncg
pmpal ap apopw
uspeled
qdasof pI upolet{
Ilj
aF
F
el
^1
el
ul
e1
-!
rt
,l
.I
{pr@
ru1a1u11gf Bapnb

Aceasta este sentinfa; ea permite sE pr*
vezi un rezultat, frnAnd seamd de ele-
mentele pentru gi contra, dar, mai ales,
de sinteza pe care o constituie cel de al
cincilea arcan.
in final, se adunX cinci cdrti iar rezul-
tatul lor poate irnbos5ti rdspunsul.
fuKe&wdffi ffi*@ssamsa'&flc
ffi
m €ex$" ffmesR ffier&eaca
5e utilieeazE cele 22 de arcane malore.
Odatd amestecate c5rtile, consultantul
le extrage pe acetrea care Yor fi g:lasate
*easupra caselor conforrn riesenului:
caea i: caracterul 6i viata; casa 1tr:
Lrunurile; casa itrl: fratii, surorile" rudele
aproplaie; casa [V: plrintele de acela$i
sex; casa V: eopiii; casa: Vtr: bolile, senvi-
torii; easa VII: sotul, inamicuh casa VIil:
rora Inoan
moartea; easa D(: religia gi filozofia; casa
X: onorurile oi demniti{ile; casa XI: pri-
etenii; casa XII: adversit6tile 9i obsta-
colele"
Dupd ce am plasat cdrtile Pe cele 12
case, cele rdmase se arnesteeF cu
arcanele rninore, dupd care se extrag
cdr[i cane r.or fi dispuse in aceeagi
ordime cu pree edentele. AceastS
manierb de
"t
proceda va indica, !u$.nd
ca h*z5 carteil majcrS, principiul eane
intervlne tn cliferite case safi actele
esentiaie eare animX actitrnile din aceste
u*ur*. ?n eontigluare, a doua carte pladat5
va indica neacfiile satr evenimentele
viitoere. Confcrm cu dorrnfe]e ccinsul-
tantului, se aieg c6rtile care se vor plasa
n:e casele in vedere penhu a niiline calif-
icdritre flecesare.
t--*]
t :_l
m
m
m
t,"l
t_t
tt
lx i
LI
166

/9{
'alaSerstap ld$rulql.u - uapnss e
"E?"rsa3
lu:i3*qeap - r"Es{sAe} g "g}uet1u :aiu€}
.".ce{fru'J
{J{r}qs - llale^m F
gJ{IEuff iuacuis
clrl:i€ - suiff+; A'aluroog{'a"rcqg8aXa$ug
g?n$o,r - aulFa* g 'g3seo"ld o3s3a
-uoos Inr/,-ra3ln 'gldure a$ntslB - aw$a.i
F
'a3:lillsrl: ir"rn3egs - r.8a; g 'f"ram"iol
igqX$ps'*ro: - r8e"z g'gqu"# - (6*t!.Irqcg"r)
t,,l Lrst"x*{.s* " (1fc$a.xp; rfi'+;
tr.
"10.t€J. ap mpcci'
aEE aJo{xfi$ sS o.sofaur
+.
eloueDre pugl
-uaza:d*.r al$rqo
eI o3u{rKias
-Ero3 JO[es A"E
elirewqdres
Frl3E{$[q3
ap EqJ0/i
axsg
";*g8otro4se
[:xr{Ja'JJop
{ri
a3eaproads
g$etu"roy'u:q
#p r$ aund
-sn"p n{.8 ooi Ssaeu
"an$urs [$Ern
ap
g3lnsuCI3 e3 la3'pliv3
13i5fi?e
|io"reg ap lmgn:r*f
'e
g3g$uncrg{re€ tetu u€ a"lu3a"nd
-ralux 0-.r3il9 ourfsids p/r
s.$ 3${t{oua s$ee
-s5i.rwas atra$n ujgultiJr$ gri'a;Eurun ljlcd
la"r o feulr J o
[$ u€]Js p {:gu tt:er{e .n* ga'pg*
sis"6eJrqg[e apr a3eFatr eali]]l* ad rG uuagc
ru{r{ a[ ES
"i]X"iel ft3 oJ-{'rJ "t-ttrSou -Eo[EJo]
-pl*
3ep irr€€E a"xel ad ap.rlelqr$xa
EFU-g{
ad
oel
tr!{raAfit:lQ anso FJ Llsgiap[st{{l3
'[€!3
-ads pour {Jg gseasaJas$l GJe3 xl{ng}sali-J
6,{n{nig{ 3od ee ;S aiura
FsiSs.ps
ep lod ag
'asm
fl{ "xo[al
e$ulgm.uas u"xaun4gd
Ee Jasa3ilfi 3e*gdtau elsg 'Ezuas
€J+}.di AU e3 eAAs e e;dnSe Snld q ader
-lpiri o
tragse
ai:$co xuo1'plreds poui ul
gs-;a6a"ra1ff! s{-{ a"re3 alas€c u3 a;e8ap e1
asncfslp g i*d ngrug.r o.rer
$.tqr
gi a1a3
'09
= Etr
+ gp :gmau.rrn a"ns3
af?lrJalLr{uaaa e.xa8rts JoA e"Iquaunldns
allJ"ugl '3llels Inlaai-d
errrroJ ;oa 1ltqr
ap gF awud alar 'leunzar uX

'alo;dna"r alaSradse
azaia;fua1ur es gs uS a1a
ar3{rl alaser a1fetra"r
/
u3 qund as ES olrur
/
-/

-.rad rf.rgo g1 ap
{ , \ar.ras
pnou
O
-/
'Ftuaut
lnlradsP
V
\u-r1ud e'rrqrsd
llnlradse
eea"Ei
I * | Je 'iuuorsed nqs
L-_,--_ J
flnlcadse,€nop
i***"7
il
ii
lE I
i{
rI
lV
'aunrlsaqs
/ * l*t
rasBs
-"a\* / /{tfinwliuor
el
{ -=-/ / qzuavadeJ as erEJ
c ,./'roiaua[qo"ld tre
:izr.1
*',-
-) 7/ Jn;n1:adse
ea"lela"ld
Vo ur'
-;alui arcllrrad soi an ai.ner
euic.rif gperup"n$ aieoar; ui
"or€rag
$-lp:
p aigr ap warug,rE
6i Erearu"toJ as an€lrleporu glsesJs
r:1 'e8ugtrs eX uldua"up ei ep
Buqdarug
'ase; en roi33 e*.iringeap aurrfls;F 3r
a19e*rqF a3
{a}
rE\'&'t a8aiu ptru'u3itls{rCI}
a"Ee; Ltrp 'anqi"lgc aleotr qoelsa{fiu ag
'lnlnuasap i.i$o]{ro3
'rntrnr{orsoro{i ais eseJ gI alal iig aSesuid
loreJ, ap Fq:
ap g, a1ar gwazrtrpn aS
aeffies*E@wffi gwawm
EtrRH
w
"Wsgc€}ss@##€#
SEmEHffi #E? tep#g#g€
--a+lnl@ *np4ugrd RaWffi

4 fanfi (deci cealalti carte, pe lingd
valeti) - boali mortali; priviri. 3 fanti -
dispute; lene. 2 fanti - nelini$te; reuni-
une. 4 zeci - contradictii; evenimente. 3
zeci - situalie noud; contrarietiti .2 zece'
schimbare; a$teptare justificatil. 4 noui -
amic de incredere; camiti. 3 noul -
indemAnare; imprudent5. 2 noud -
recepfie; profit. 4 opt - acfiune in con-
tratimp; eroare. 3 opt - cdsitorie; specta-
col.2 opt - recunoStintE nou5; neregul5.
4 $apte
- intrigd; acceptare. 3 Sapte
-
boali; satisfactie. 2 gapte - noutate; pros-
tituare. 4 sase - abundenti; u$urinti in
actiuni. 3 gase - succes; satisfactie. 2
$ase
- enelvare; dezastru. 4 cinci - regu-
laritate; ordine. 3 cinci - determinare;
nerezolvare. 2 cinci - agtePtare;
intoarcere de situa{ie. 4 de patru -
cdldtorie; plimbare. 3 patru - meditatie;
nelinigte. 2 patru - insomnie; dispute. 4
rora Inoan
de trei - progres; dezastru. 3 trei -
utilititi; pace, linigte. 2 trei - calm;
sf,ndtate. 4 doi - contestare, cearti;
impicare. 3 doi - sigurant5; percepfie. 2
doi - pact; diferend. 4 asi - bogltie;
dezonoare. 3 asi - moralitate; libertinaj.
2 asi - ingeldciune; inamic.
N o t 6: Deoarece in Romdnia nu se
comerciali zeazd, la aceastd ord, jocul
deTAROl cei ce doresc sI se exerseze
in aceasti metodd de meditatie si div-
inafie, pot utiliza pentru ARCANELE
MINORE, ci(i obisnuite. De aceea' am
gi oferit, cititorilor no$tri, corespon-
denta cIr[ilor de TAROT cu cele folosite
in mod obignuit.
in ceea ce priveqte ARCANELE
MNORE, acestea Pot fi confecfionate
ad-hoc, eventual dupd modelul oferit de
noi in ilustratiile adiacente capitolului.
r68

oJoluul or]uDJu
o
3p
sJUElruA
[email protected]/ aagsn

Arlrora Inoan
T
T
T
fd
I
Aleptr
&ffi
%.p
d%
%ffi
6%
qdat
v
1
'l'7{r

2 Rovescio: FUOCO - COLLERA
vlHotg l o Sotutso :olltrto z
lrrr€D rulr{ut$( ril{r?ID

Aurora Inoan
3 Diritlo: GENIO BENEFICO
lrtr lr{ C
vNnl vl - 3otsl :orcsa^ou e
0 t incl
13\a

4 Rovescio: INTELLIGENZA
p3le
I h
SNOlZVll9OdS - OlntJiu :ollrro t
I
|Et
qlaleo
?
iltrr€D
ruli{rr!{si l?rlfi?o

rora Inoan
FELICITA'
ff&:ffi
vlu3slw :or3sa^ou I

Vau
qe
H
ffi
H
H
P
#s
e1
ii
H
Hi
i,J
FA
H
Fa
f,*ta.
K,*
neli I
6 Rovescio: lL GIORNO
tl1oN vl :oilrrc 9
rnia{rr!!{K ra{-lr.iDa{l11rgI)

lr0ra Inoan
7 Diritto APPOGGlO
3NOtZ3-LOUd
:or3sa^ou /
Z ain
T
{dlsz L

8 Rovescis: LA CONSULTANTE
Heth r
n
,njulA.vl :olIlo tl
alrlr@ rr'rJa{uul< rd{flrii1

Aurora Inoln
t
I
i
I
'
$
I Diritto: LA GIUSTIZIA
oouoccvslo
:or3sa^ou 6
p
ffi
ql0l
9 Telh

10 Rovescio
ffi*fu
!
/
M
ptr'
Jod
-
&
f
{
l0
r+prr(1; .rrr1;r1urr1S Bi{.rx-i)

Atrrora Ittoatt
i1 Diritto: LA FORZA
c1#
ONVUAOS ll .or:rsir^ou ll
r
\-
ldrl

f
k
l-
Frurrf
12 Rovescio ll- TBIBUNO
,{$&
tr
VZN:CnUd Vl :olfIO Zl
i
I
-aiplro -rnlaluu+( !d+.ren

Arrrora lrtoaii
f
l
l

E8[
qt ai{ix
w
i
*&q
ry
B
M
unN
r+prr(D :n1l{urr;t( lr+lrl
lI Nun

rora Inoan
MALINCONIA
I lau?5 [ I
fNolzlsodstoNt
:orcsa^ou 9l

16 Rovescio: CAUSA PERDUTA
vl.vNcvovnc vsnvc :ollrlo 9!
t6 Afn
u
(
vqY
IPr€D
rulr+utr{gir?.r{Jltli)

-lurora
Inoan
i
;n_-j-i-
-*
r:a1i a-i; -i:inaia;ii-6-t_at{_t_ii
r ii- -; n
,.,;lj
lii
jii
ir,
ll;
i:,
Ji'
I ll
i il
')
:!.
?,
i i;
,:
l
J #i3
{,.r*
i.i-.i'\.L:-

T
$
f
./af
L(t I
l's&!... U!..... o !..9
I
TilADlr,,jf NrO
v!t^{3u3,1
&.4
.P?SI
.l{rrrCI rtrl3{luq< urlfl?I)

rora Inoan
1g Dirilto: CATASTROFE
.-#=
BI
d
qdoJ
SNOl0lBd
:.orcso^ou 6l
C ePh
p
rt

20 Rovescio: ELEVATEZZA
l0 Rcsch
L
\233U
0E
,vltNcto - vNniuol :oiilrro 0z
-ilrlr@
rula+u!{gi raFr?o

Aurora Inoan
1t
ffi
utE
.VIlU3Y"lfl :ol3sa^ou lZ

VB Tt an
m
-ilnr€D
rulalultl( na+rrg)

rora Inoan
f:1+F; J.+l.H+ i+#
'F.i:
"
M"@a Er+@[email protected]
dsiw ldi ril+.+d{
+a4'+
:tud r +s,4
hru. -" ... .;i F !*
{4+ .4€Fsr
, +4dn
:'!#.fu
r92

€6r
el nu alntuo n1
15
uSe 'tueluuo el nu .rel 'nazauung u1 eapfapqu rlaund - ieJv
lneo;oo;d
uaaJu ep 'ndlugJ ul lpul ap snp u-sle rep 'eu.leoJ ep
lnqJa)
yu1sd qs ler
ru :$u?p ep a1-elSazpd'ru p
lSzutfqr,rr
ppu gr'alnruo 4 sele] u; e)np el nN '0I
qSa:op ef, seeJ'lpugqop
rel alnuo nl
lS
uSV '?etu ueunlrpSru autu?og wne -:e)v pro;oo;d uaef,u ap 'e[Bl
elunzuf,eu up lnluvul
err a1 usu $ 4 uutlu1 glsol nr nEl lnezeuunc
ul eperS '6
'eJeJqdns uI
Ig
nu
ES
?f, l4ef,uleu el-E8eo;'e1nwo 'n1
rS el ?eqle;n pruald 'ef,Iz
ImoJoo;d
eaare eP 'nl nSeuqgur el 'Jolqlslr1ul else nA F
iug,rnc lsere'a;uur alsa el.ualqnpr
13
el4npJ el urdnsu eJlplr 3^ es lerE^apu nO '8
'ed g ur
$l
aulq tS aunrnq ul el ealqnp; q;a;d alnuo n1 tS
uSe 'euraql IoA Inlnuuog aleunu
IS Iaq
rrSurufq.rrr nu,urnle:nfuolu1- 'alz pco.loo.ld
?ealu ap 'lnl lugrilgzeJc up nu ltSqure ul a1 tS ucaldnpul u^ etr nqr lnul0
'Z
'eqq
ef, g ur d-1S aurq q; rS ng; elep aygzeaggdap eptuo n1
IS
uSe 'alSeqnt ealelda;p tS
Frrruog
elsa 1da;p -'atq pco.roo:d seeou aq - 'rpu93 tS tazr ap alsa lecqd aJutu :uale
rel nu so1o1 'ruelso IBur
IeA el nu nl pu-sJ 'elnuto nl
lpugqop
le^ eunf,nq eJelN '9
'pugqop gal'pSa.rop aJ seeJ'alntuo nl
lS
eSe'a1Saqn1ua14da;p pleol tS nezeutunq
alse
^Rsolltu
-'atv pro.roo;d Beef,u ep'el?qea4 elntuo g 3^Epeue"" tfi3;J#;O
ul ap aurq sepea rel r$ peuatues? pJ einulo n1 r$ 'lnulnrdurg pp tS alSalnllur
en7 gteol
lnldarg
- :e)w
lnco:oo.td
ueef,e ap 'etualsollur 3p u n-l1uad u1 Buglu
lrnql ? nezeurunq 'a.reo11so1o; llntu IS alnruo aup nluad
S
3^ Eunq
e1 uapfapqg '7
'nazeurung eun ad
Fluglu
ea a1
1S
nEX Inpezauunq InFutuog e1Sary;8
elntuo n1 rS eSe 'eoru e;dnse E[coJs es aJ IaJ ap tS tseurfg-rn ap gur-q-rpdu - :stz
e pro;oo;d ?aaf,B nquad -'llsugp ap a1+lSazqd nap 'n1 p
lSurufu.n
rflnut alnurg't
'eun)nq
nr el eluubp pgdrug ul {g nazauurng rS Inl ?Io^ E} 'eluglulqdsul a1 nu apruo n1 tS
"
nE?
lruolp;gde
alsa nezautun6l - :sw e pro.roo,ld ?eef,u rulued '31u1 elaurfi ulda-lpul
uA nezeurunq :?rmnq re^ al gc 'urfnd qdealSu eulq I?IAI 'eptuo nl p elelnEu 'Z
e1 slul.rop gdnp rS RSaron
rq urnra;d 'ilqtqunq allnu ?aA? IaA :nezeuunq etpde P^ el auR ad rS uSy 1de;peu
lS uualcvr
[e) ntuo ep auursog guqSa-rag -:e)w pco.lo.td ueaf,s n"4uad '4 ue;a1nd
u; rnpfqppu e1 nu 'ltopul else elntuo nA
PpugS;et
'eun1l?urunl nB eruos udng '1
'1ruolll^
1S
pguaza;d 'Fln)e.q gcseaSnlsap eu ps
ErnsEIu
ul luns elef,
IlSaJec
r.lelnd ale)? nr eff)runruot ul ?JluI e n;1uad pfutpa;o ap tS
effIuef,Uol !ade; 'ep 'eJ?tuJn uud 'alorreu alsg 'Er1ssou €e;uqelug el
lnsundsg.l
EJaJo eu eJpf, ?[eJe tS alsa f,ol InlunJadsa; lruqtunu
.lul '?f,lFJqtu llJdo ?-s tS lrzpc u
apun a{ua1u nf, tulJqttrrn 'atrqoJeunu eluerupJ?duror ull?Jlqep Inlnf,Jaf, u;dnsuap
ErlEJEru o Ef,uru? es er?4uef,uo) ep UoJe un nf, lualnuocuor tS 'aJeqarlulT
7
o 'eieur.In uud 'eund ag 'rnpro[Eluaf,?Ipe uflu4sn1t ulP .1t1t]ol_t_t:
l!:l V
1ruo1nfu
nc 'rftnupq unc gdnp 'grpoe.ld as afleuvrtp ep nryau EurroJ Elsuer U
Elo; ele arerunu ap 00I elpg8alzaq
n{111i0:qatru14g| RaWD

nlddjdui intru tine, nici in puterea ta,
imblinzeotste, in aceastl treabtr multd
supirare vei avea.
11". In bogitie gi veselie va fi viefuirea
ta, vei fdi petrecAnd intru degert5ciuni
in tineretile tale, iar la bdtr6nete vei
cAgtiga rnare cinste.
12. Multe ginduri rele ai tu ornule
pentru oerneni, dar nu le slvir$i pe ele;
ca o truntre ce plutegte pe rnare, aga este
omule gig$ndill tlu fndoit, care negregit
rnai pe urrn5 in fapt6 se va irnplini.
13. Mila lui !]urnneeeu te va ajunge gi
te vei veseli tu crnule. judecata ta tot-
deauna va fi mare q1i er.l cuvinte dulci te
vor povXfui" Lucreaa5 inipokiva U reie;
roagd-te lui Dumnezeu gi nu vor birul
acei vicleni, iar cei r6i se vor rur5ina.
14. in ce chip rnAnt*iegte Durnnezeu
Iumea de la cei r6i, aga gi pe tine omule
te va rnAntui, -de aceea proc,rocul eice:
ilornnul niintuie 9i miluiegte gi tu
omule roagE-te lui Durnneaeu gi va fi
bine fie, ins6 in fapte rele nu intra, ci te
pEzegte totdeauna.
15. Va auzi f}:mnul Dumnezeul t5u
rug5ciqnea ta $i te vei vesetri cu mare
bucuriei gi ceea^ ce gAndegti, aceea nu [i
se va da acutrn, ai pufin5 rdbdare gi c va
da fie Durnneeeu, numai imblAnzeste
inima clruia egti mAnios, c5ci el de tine
rnult se intristeazX.
16" Multe tulburi tu omule, de aceea gi
te vei veseli, rugdciune a ta a auzit-o
Dumnezeu gi treaba ta bund va fi, nurnai
roagS-te lui Durnneaeu, omului celui
bun bucurie ii va veni.
17. Din supdrare in bucurie tu- omule
vei veni, tuturor gandind bine, toate vor
fi 1ie, vei avea rnult bine se vor inchina
fie vrijmagii t6i; de aceea proorocul
zice: mAntuite-va Dumnezeu de la
vrijmagii tdi, care te gonesc pe tine.
18. Nu este treaba ta Si daci nu
r94
rora Inoan
voie$ti omule a merge impotiva lui, r5u
este; de aceea proorocul nce; - abatete
de la rlu gi fi bine, a$a gi tu omule, de la
o asa treabi r'ea, mai bine sX te
depirtezi.
19. VIzutE se va face treaba ta 9i foarte
cu grabF va fi {ie, wljmagii t6i vor cddea
inaintea ta de aceea proonocul zice: - aga
gi pe tine te va rnAntui Durnnezeu de tofi
vrdjmagii i6i gi ti vei bimi pe ei.
20" Roagh pe Domnul Dumnezeul t5u
6i se va face {ie dup6 dorinta ta; de
aceea proorocul zice: - arde inima ta
dup5 cea dintAi viefuire, bine va fi lie 9i
bucurS-te.
Ztr. Cu toat[ inima ta pocdiegte-te
inaintea Domnului Dumnezeuiui t5u,
acela te va auzi pe tine ornule, nu te
teme de wFjmagii tFi cei de aproape; de
aceea prorocul zice: - intlregte inima
mea, aga gl tu ornule int5regtete, ia:'nu
te certa cu wdjmagii t6i gi va fi fie mai
bine.
22. Se va intoarce treaba ta in alt chip,
numai tu nu face aceasta, de aceea
proorocul zite: - mdntuiegte-md
Doarnne Dumneaeul meu de omul
viclean gi nedrept; a$a $i pe tine te va
rnAntui Dumnezeu gi vei fi viu, dar de
vrijmagi nu vei sc5pa, intristarea gi
paguba va fi de la ai t5i.
23. Cu rnare trud5 vei slvirgi omule
treaba ta; plcatul este mare, tu singur
ornule egti vinovatul, mirturisegtete, ca
sE nu fi se intoarci fie ln pagubS.
24. Tulburiri gi amestecuri mari vor
aduce asupra ta omule; p5zegte-te de
acela, asupra cdruia e$ti m6nios; de
cdtre cei mai mari ai tdi, sau de altul
oarecare; vei fi in zadar clevetit.
25. Spre bine 9i spre bog[tie tu omule
te intoarce, nurnai nu se cuvine a o
amesteca cu aram5, ci se cade aga sI o
aibi; de aceea proorocul nce: - ia seama,

96r
g u^ eJ?8nS1aqur; 'nezaurung lnl ero^ ul
el-qs?[ 'elnruo n1 rS uSu
lqurclSarnlugru
'trlnptqpEu tue aup p1
'neru lnazeuunq
'alnazouurng - :af,rz
lnro;oo.rd
?eef,B
ap lguqrpo ?p ?^ lS glrnpug.r alsa eruf,
€rquJof, nqo 'qSerol nl {unJ gdnp a{ g
3rr'Jrr.uru ep eFruoxl ltr8ul el nN '6t
IISugp
ed aundns rar
IJ IS
en qnlu ul nezeutung 'ra ad rugdpqs
taa rS rru;a1nd
U Ia^ 'rg1 .rolrSuurfg.rrr
al-np 'lltr9tda;p ?e[?r ug elda;pu1 e,r
a1 rS;o1n[u alsa nazauunq ielnuo aual
a1 nu lrrurq Jo^ al nu Jep'4 e;dnse eprs
rol as rJpf, 'elntuo al+lsalrqodul '8t
.UEJI3
-ueJ qleol og.alSaln.rqp IlI
nezeutung
'alnuro nl lnrqJ rB aurq llnIII - :e)rz
1n:o.roo-rd
?aals ap '4dalSu nu epun ep
e.luru r?p un a{ ?p u^ rlg inuuoq
'2g
'eleJ uruf,n1u; u4ur nu rs
a1-q8uo.r a1e1da;p n4ul nl aurq ruur lqn
Ie-i nl Jet'nezauurng ad Eln?? elars
rcgr 'a{ nu JEr ep p^
as elryle It
'qSa:op
eJ €ee3 slnruo lpugqop re^ nN '9t
'a1e] rdan elefz a]?ol ul eurq ?apa^ ia^
n 'rwrlpd rel nu ng; $nsul n1 rlru 'np.r
Jolruauleo',aJsJ ra^ nu qlep
;1ng;
a8unfe
pA al nr; rode 'alnuo.aup ad rsa;dnse
al aJ Jolar erald rel e1 oO 'gt
'lnlFrr ea al rS
Inpr lol urp nezeuunp
rnlugru eA al auq ad rS uSy 'alSarnlrur
q{-u
IS
surur a.ids WnEJ -:acz gnro.loo.ld
PaaJ? ep 'aurq arJ g ua dg rS nazauung
int tlnpq8gt 1e ar eee3 EJ 'ell
lJ
e^
ne.t.8 -ro1n[e ?rR] 'apl alalaualso q 'pt
'ng
iruolnle
alsa
nazaulunq rcql 'elsurc nJ g €^ eallaJtr
tre
rS aunrnq nJ €alrop
1e
'a.re8nSlaqurg
nJ rglul 'Bl salef, nazauunfl u1da.lpul
Ba 'alnuro a{ ruaa ul
11; a;er 'at.lnlnq
ug areya;d ?A as e1 ua;e;qdns 'tt
'a3J?OIUJ r€ru UA 3S nU auq
u1 rS snp gU? es apun alSaryrl nu
Ie
'nq?
lnpug8
ul rc ef, Beef,? ep .tel 'u1 selut ul
qde;pug ?^ el eup ad rS eSe '?eur eeleo
eutrr?o6 pzealdarpu! - :e)v
lnro;oo.rd
ueeJ? ep ilual al aJ?) ep eee)e
alntuo a{ g en nu rJEJ 'ulaSur al nN 'Zt
'soloJ
E;RI S rel nu rS lSalnpfpppu qs
Insugp ?l eptuo n1 rS uSe 'Jolrueuno ilU
a;ds 'uaroq a.rds rfrnpfgppu g^ nu - :eJrz
lnco.roo.ld
eaaJe ap 'qserol n1 unc pdnp
elnuo e1 efur-rop af,eJ ?A as nN 'It
'u4e|el ul Euqrpo rS auncnq
eSgtSgc IaA elntuo nl tS eatu utulul
autrreoO alSa;91u1 - :e)lz
lnco.roo-rd
?aeJs ep :nfl
Inezeutun0
puruo0 aup
ad aueolur B^ al alJnrnq ur aJelsrJlql
ulp IS atelpuqs ul Eluoq ulg '0t
"aunf,nq nr iS qunq g
uA ?J SeluJ 'eurq 1Ftu u3A3 ta^ 'el-EJnf,nq
alnuo n1 rS eSu 'nJtrsou rnlnezeuunq
pn-rfe;nrnq - :e)w
lnoo.roo.rd
?eaou
ap lauq ?l g u^ pugrnJ rS u8qSgc rarr rS
nE1
lnezeuung lnutuog
ad g8eog '67
e,r r|s nazeuurns rs rrtJ#.i,'i#1":XJI
lnutuoc ep ?etu eturur r[esa^ eA es
eSe - :alw
lnco.roo-rd
eaaJp ap :slsseJ?
Bapa^ ra^ pugJnJ ul qsul 'collqop un
aun sl earfi e ap e1 efuroa gdnp 'pSaron
n1 urnca;d alnuo afl acel u^ eS 'gZ
.I]IU
-;alndurg ral al go '1rSrgls ug pugd
Epqer
'lE1 llSuufer^ erlqr ep nqr ep ]!qro^
U
ar^ eln{uo n1
15
uSy'raur rrSeu[pJl nqJ
ep ne,runlrqJod - :errz
[nJoJooJd
uaare
ap lqlsedqu vt wei nu qs e] 'Jolruoulso
nEr erq e ap alnuo w uzeale)ul'LZ
"lnrrluoc
ln]ugru
eA al 3uR adis esy
'gui-elSarnlugui'lrnpfgppu ure autueog
aue €l -;e)v
lnco.roo"rd
eaale ap lrnlugut
E
ran rSeufqrl ap 'g ?^ unq nE?
lnurrup
:ial€uial;ep 'lnuru ep eptuo rfu8uS a1
nu nl 'nA
1ruo1g1n[u
elsa
Inutuog,'gZ
'Iqrc mtu
I nu qs elsare
lnpug8 'elnruo n1 tS uSe
'tepez ul BJnrnq al u ep else eurq ej?o
a
(
(
I
d:
J
-qlnrg;
rop1u1rygf RaWD

Aurora Inoan
tie Ei rudele tale vor fi vii, dorind a vedea fata ta cu bucurie.
40. Omule, ceea ce doregti, nu vei dobAndi, pentru ci plute;ti irnpotriva apei
cdutind imbelguglri gi tu omule feregtete de toatd ndvilirea cea rea.
41" De vr[jrnagi nu te teme tu ornule, nu ifi vor face r5u; de aceea proorocul zice: -
mAntuiegte-mi Doarnne de la cei ce md gonesc, aga gi tu omule roagS-te lui
Dumnezeu, cd te va milui gi te va rnAntui de vrdjmagii tii gi de cei ce se scoalS
asupra ta!
42. Buctird-te cu toatd inima La, pentru lucfarea sau fapta ta cea bund, tu ai un
mare {5cf,tor de bine gi de aceea ce il vei ruga, ifi va gi face el ;ie.
43. Se va preface treaba ta, prietenul tiu te viclenegte; de aceea proorocul zice'. -pe
vicleanul cel ce s-a deplrtat de la mine, nu l-am cunoscut. Aga gi tu omule, nu cduta
la cei care te arnlgesc; primejdie este de a intra cu dlngii in vorb5.
44..Este rf,u impotriva binelui, din rnoarte la via[5 te va intoarce Domnul
Dumaeaeul t5u. $i de vei cere dumnezeiasc5 mil5, vei vedea treba ta cu bucurie, nu
te m&hni, ci nld6jrluiegte in Dumnezeu.
45" Bine gAndegti tu omule, Dornnul Dumnezeu vaajuta tie; de aceea proorocul
zice; - Durnneeeule, ap5ritorul meu egti tu, de cine mE voi teme? Aga gi pe tine
Dumnezeu te va ajuta gi vei avea rnulte bundtifi gi bucurie.
46. Precum a trimis Domnul Dumnezeu pe Petru, aga 9i fie.omule ifi va implini
Dumneeeu dorinta ta cu mare bucurie, numai roagS-te lui.
47. Niciodath nu se va face omule dupd dorinta ta; de aceea proorocul zice: - in
degert fiii oarnenilor gi micinogii, cumpenile lor sunt viclene.
48. In lucrul t5u cade toatb lenea gi nu vei sivAr$i pricina ta curAnd.
49. Cele ascunse ale tale omule, ardtate vor fi [ie, de doregti cinste; de aceea
proorocul nce: - roagS-te lui Dumnezeu gi curAnd vei dobAndi ceea ce doregti.
SO.DupI bunele tale socotinfe omule, ai credinf5 citre oamenii cei buni. Dar gi
celor r5i le faci rnare mul;umire.
51. Gata este calea ta, ugile sunt deschise gi buzele tale se gr6besc, numai roagS-
te lui Dumnezeu, de aceea proorocul nce - trimis'a Domnui mila sa gi gindul tdu se
va indeplini cu mare bucurie.
52. Odihn5, sdnitate $i bucurie vei cAgtiga tu omule, bucuri-te, pe lAngd tine
multe bunititi 9i imbeigugare va fi; de aceea proorocul zice: ifiva da Dornnul via[5
9i vei birui pe vrdjmaqii t5i.
53. Temete omule, feregte-te gi te trezegte, de a nu face oamenilor riu; de aceea
proorocul nce: - abatete de la r5u gi fi bine. Aqa gi tu omule nu face r5u, ca gi tu rdu
sI nu pitimegti.
54. Multe bundt6fi vei avea tu omule, numai roagd-te lui Dumnezeu pentru
vrdjmagii t5i, pe vrijma;i asculti-i gi amindoi sunt sub i ta min5, iar daci ii vei
impica pe ei, bine va fi {ie.
55. Tu ai sI cazi din indlfime in groapi adincS, gAndul t5u este a te porni in cale,
numai nu te duce, rdul in weme este, agteapti pufin; de aceea proorocul zice: - mAn-
tuie$te Doamne poporul t5u; aga gi tu omule, mintuiegtefi sufletul tiu Si roagS-te
Iui Dumnezeu.
56. Ceea ce tu voiegti omule, nu este dat tie, ci altuia se dI aceasta.
r96

/,6r
.
'ruIdu{ el as rl qunq ?ef,
4 eepfapgu'elntuo n1 aual el nN '06
's ?^ alsulJeu aJsu ?Jul
n 'alnuro eurq un IJru BeA? IeA nN'68
.
'sl
ero^ ecu; en es rS sdnd E?datrSy t1nury4
n-e[ nl a;ec ad 'le ?laJu e1ln'e1 '88
.sl
4uFop
pgdur; uA as pugd u{nd glduelSy'6
'qSa;op nl eJ uaaJ
'elnuro nl lpqqop Ie^
rq^3p? nqul '98
.. 'nozeurunq e[ op n1 pSa;op ar
eaac elgdqr rel nu eaeJe ep ?Ue e gSeps
el euar^ ep 3lut?ul rcuI qlpulld '98
"
'erl g ?^
1|l
autq tS nezaulung
el el eapfappu eund 'alnuto alel
apnpugS arf gp;e
fll
epr pqtldurn3'pg
'nezeutunq pi alntqld aldel ropu
€ru€o gce; nl qr nquad 'e[nluo nl ?eA?
ra^ elw oleEunlapul t$ alelpung '98
.'eluel^
gunq tsl eleulq auq uluad nezau{ung
?l ep lpugqop le^ nl '3lnuo '28
'olo^ nezeuunfl ?l ep I3 nu rf,Ef,
'el ealurur ul elntuo nl tSa;E nN 'I8
'lEl
lB
rualaud lem lgleP elptu
rcur ad u1n[p m dl nezauurng J?p 'au?os
. -;ad pnop e1 pSapug8 'elnruo nJ '08
'?sugp e.ldsap
Elernuqq salu u 'afl 1ep elsa nl
Jup '?1
-s?a)B n4ul uape^ Ia^ E^?[s Elpl tr
'6l
'gldey q t$;girgs
eA nazaurunq lS [nlug^n) nf, aulq
rolluew?o EJ 'el?lpuEs alSa;o6 '92
'etq ep aldE alansquau tS a1a.l
eler nguad'elseaf,u ep el-gzequgiutgds
;up 'elnuro nl rs luqlpo nlr,r.yt :LL
'rn[ ?lo^ f,E ef, JoleJ JoJrqrq ':o1p1nfe
eJu1 olse eleJe''nazautunq erds plnur
pfurpa;r Eppr IS llSrg^Esap ?€t nO'g/
'e1l g err auq
rS e1 uapfapfu elnuro atdo.rde eS 'gl
'e11 up e^ es psugp ul ep'ere)
rel elgJ
lJo el?ol IJEJ 'eurel a1 nu ts
nEt
lnezeurunq
alnutuoq ad g8uog'72
'nezeutunq el ep tup e-s d ar
1nlualel
vreld
nu
ES EJ 'alnuro elpul el nN 'tZ
'?eruarl
E?Bol ul nezeuum6 ad elnfe
ur rsgsr,sl salef, u;.pqruE
""..1;T.#io
ap ea.rd else Ef, 'llSugp ep a1-alSazgd
?1e;dnsu Erlplr as tSeutllm $lnn
'fZ
npl ppug8 gdnp a{ ruarr
uA ueeJs 'elnuro pSe.top aJ sae3 '0l
'el sluqoros
pdnp alautq gzeelcn'I inezeuun6
?l ep elntuo n1 sa^? tal .lolnfy '69
'eUB
Ie^
?eaf,e gdnp gqe;8
ug rode rS e8;eur ral nl l?JS P'I '89
tnlnutuoo lluol
-n[u ug purnptgpgu 'elSauzg.tpul slsref,s
uluad'alul eluqnnl u; ualelder6 'Zg
'nazautunq
m1 ecuruod pdnp'uafapuglq
nr uflgug a1 u 'apuro n1 a1+1Sapg '99
'el ufuuop
q1eo1 rurldrul ?^
1a
rS ng1
Inezau{ung
lnutuoq
ad g8eo; rJ 'ropul a] nN 'gg
'tS;gnPs
?A es e1 eurcr.rd pugc qugd 'alnuto
ealu ral rfr-r8 rS r.rg;pdns oilni4i '79
.FSuryeurp
1o1
nc e8n: re^
II El?O
'llSa;op nl e) eaaf,
Inutuog
up u^ r11 'qfurpa.rc pug^V'tg
pl eluuoP etuePel
ul uepa^ raa rS pSe"lop nl e) eee) ep
nE?
Inezeutltng
alnuuoq ad g8uog'79
'apfnPunq el?ol luns efi)'elnulo
a{ alSalnpp8qy lnuurog
eJ eeaf,'ararl
nu pcSuaueuo ?elurru ug"td lS
'fg
'slsef,? pEr peJ
nu ps qsul 'luJS Ie
rS zan alntuo nI'09
ar,, se^u rar usus,rur t'ifiXl:;:Ho
'eF] ilrlnpqlqo rolluP u uluer^
IruEIunu
elnuo all r; er a1u1da;p nrlul '89
'nezautunq m11ruo1nfu
ul nu r?r 'au1s ug qSernpfqpgu el Er rul
-uad grru:ol"ls g ?A nu el eafappp '29
el-
-ul
'al
Ia,
NJ
nE
?e
gfr
EU
AS
-9;
rS
ul
IU
et
p
nt
In
el
ec
ul
EI
IN
IA
{1nr@:u1a1u1g$i
naWD

91. Pentru cI faci hr omule bine oame
nilor gi nu-i invinovdteSti in grabd, mai
bine va fi {ie.
92. Pocdiestete $i te opreqte de la r6u,
cI aga nici Dumnezeu nu te va pedepsi.
93. Din supirarea aceasta, se frece din
viati acea persoani.
94. Dup[ aceasti tulburare, mare
bucurie vei avea tu omule.
95. in grab[ se va sflrsi Pricina
ta,
dupd dorinfa ta.
96. Darul ce-[i este dat tie de la
Dumnezeu, il vei dobindi ornule in
grab5.
97. Osteneal5 fdrd folos, vei avea tu
ornuie.
98" Stdpfinegte-te gi nu te terne tu
ornule, Lluninezeu iti va ajuta tie.
,il$. Giclrea ta acum este dovediti Ei F
se ziee, vr:i avea luptd ctl w5jrnagii'
rora Inoan
100. Ftrrtr indoialI incePi cu
Dumnezeu, ajutor vei avea dupl cererea
ta, gi la ceea ce hr teai rugat.
Aceasttr formi ineditl de divinatie se
practici, dupd cum binuifi, cu ajutorul
rofii sectorizate din ilushatia adiacentii
jocului. Se pune, prin urmare, o intre-
bare, gi concomitent cu un efort de con-
centrare se arunci o mlrgicl deasupra
cercului defalcat in compartimente
nurnerotate. Urmlrim cu atenfie unde a
c6zut gi unde s-a oprit mirgica, iar
nurnf,rul respectivului loc este gi acela
care ne oferl rSspunsul la intrebarea
noastr5. Este nevoie, prin urmare, de,
repet, concentrare si de credin{i pentru
a intra in comunicare cu acele puteri
ceregti care sunt in mdsurd sd ne
deslugeascd frecutul, viitorul gi prezen-
tul.
r98

nl,1
?tl
9EI
lel,
les
114
l3s
l*l
I
rs!
gslh
/rs
/#
/7q/ t
qiA
q9\
N
X# re
*"P-
s€gsj
FGE-83 tS-F;
R$*
-\q0f
7/%
/q/
/*/
&/
s/
t\
q\
\X
\s
4Ai
;\
\,0\
\u'
iE
-u
3I
lJ,
ru
d
?€
3l
Jt
e
el
3l
-u
-e
91
lI
a{Fxg :u1a1up1gf aayrp

ffirnprulugit
*:*
Fr-
w{
M17
FF
v
-e
-1
eE*
=
tfJ
1tl
3.r
$$r
?1
,."
\
-1ft
o
\
{tt
!t
$8*
gt *
il
l:,
rf
n! m
F**
\a, +
=#4\*-
3'rF gf
R-ob
,l
l"Aln
#9,.0
--F-
d ttt
t=
F!- *
at
llr,t
\F
;
$((
re:
(:.
)t

r07
sep ep
lr4sap E??lg8ugur
ag gs erargld eJu; Il
?rerEf, "ualelrlrqrsues erou8r rs-qs rs ap"iaiqo-tti aze.re8exa
rS-nu ps
fluel?
ag ES
'erusrn ap rS aual ep elueruotu elptu pug^e 'anqzuas luns
eleueos.rad 'gun[ ep rS ele8el pung'aurfnd rsaSrg;s;ep'urucn1a]Ftu dacul 'tSnpuor
aig ps etelnar8 helgrap Eldecce nN 'urlso tS p{utor grtu-ra1nd o pug^e z plsuaru ug
rfnrsqu 1ar'a;eog
ep snpuof, elsa
8Z lrugtunu'ctSolo.lerunu
aJape^ ap lrund ulq
'(pllq?ro^uJ ap lgls rell{f, a nu qsul
'g aleod ppuouad ufuur ug
IS
rsp !u;aya;d ep e pl)os [a]
ul nes tafutgS putp.ry1 ad)
qfuyr u; gp$q4 o pl^lpq rruqlag arnpu uA aru3 (u?rurru?s nltlf, Inlnuud p11S,tg1s;
ltr€ ep 6Z eI'ue I sJJrf, pdnp errqtugep e^ es eJEf, apeoued laun lnlndatul
alsg
'rauuos;ad
1u
a;a1Seu ep
lrueJ
urp
snuern nr
.oZI
pl else snusrn rnl [n]pu?4 Iw ep gZel1,c
1n1du; nr tS g1u1e;of, else
efuuop ,rep 'p1en1ola rsur alse Euuosrad 1gc nc Arrop IeIu lE? nJ alse eareqwlqts
'aped uI pr^rpw rrugcag
ellnlona n.4uad quegodrur elJeoJ atrsa ea tun)IJo 'Eunq IJo allnu rctu alel ap
'uq;nfa;drug ap plef;oy er?qurqf,s o col arc 'tue ap gZe)rn 3'I :rue ap t8 ap snuurll
raleuuld [npr) up t/Iyl:uwerda.t97 lruptunu'cr8o1o4su
erepe^ ap ]cund qp ll^lld
'e4sare] evz vI lgJ ru33 eremg
pugrnp ela 'Elupo-4up rnpo;d as ealdeou tS entz 'Eunl ad :lunuquru un PruI
'eJnuIur
77 lS e-ro ZI 'ely 6Z ere F.luunl ?unl q]Ipu
Pf,IpouIS u{n1oaa: lut 'alnulut gp tS a;o
L'allz Lzgdnp
oJeJ as IFn'I
B pund rSulecu ul parualer
ElIp? 'l1un'1s plsrapls urfnlo
-^er) elp ep
8Z e)rn ep a{e1o: o ar? ?xn'I tulsou
Fqlloles
qr g r€ adetqdxa Ell? O
'ln)s'u u-s.ro eref, nc pprfrur ?ar er r"i::-dl#";1"fi'U#Jff31it:#l't?:fXi;
-llntu un nls
8Z
qdng 'puorfoura pprc 1e3a1else er?f, ep eilz ep
lruElunu
alsa
8Z
;afoloqrsd
qls?a)B
Errtdxe as tun3
'n4sou
lnpuorlorua
ap qle8al purg'urgniraJe o ps erolau urdurts a-mc ad
'p1ncg1d rctu rep
4IZvlw
a.reo1g.ra81ry ep lgl? nu aleod ar?qulqcs o el Fuun ulp alef,
ul pugcnpuoJ luf,nl lsace 'y uud asualsu?4 J?IIIJ nes alequlq)s luns I uud 16o1
-oJerunu aleluaza;da; aprfnlqsul 'uuatu?o 'altrfenlts 'LxV=82 E3 eJapa^ q puglv
'(g?;VI*L*V+Z+1:rn[ rolrrozrlrp rorn1n1 ?runs nr p8a alsa 8Z) e4p Fnop uP l]eJ
-;ad
1rulurnrr
?Japlsuof, g e.to8e1q 'atulqoel utp Elul ln)sounf, alsa JEIUnU lSary
'82lruErunu
'L lnlp
n1{ppur ?ella4
I?
Iu4uazerd ps tugc;atul qs 'IZ IS tI rptadsa.l '/
1nl UIdp
ilru
r4p g a-ldsep llqro^rue.,ellnf,o;o1efug1$ [FEJ" I?
unlo^ lnpurud
u; ar qdng
c5lsrrolloura lrrJ?ruilN"
rl"s lJaFad [nlunp 'et}1ta1e eJsqrultlJs
ailnx@ :qa1u111gf aapny!

rora Inoan
in continuare sI vedem importanta lui 28 Si a multiplilor sii in istorie.
Migcarea socialistl mondialS este legatd de ciclul uranusian de 84 ani 9i impor-
tantsschimblri s-au produs la 2&30 de ani. Astfel, in 1864 s-a creat lnternafionala I-
a, in 1889 Internafionila a II-a 9i in 1919 Internafionala a III-a (media diferenfelor de
ani intre cele 3 este aproape 28 de ani).
Urmirind configurafiile astrologice ale ce]or 3 Internafionale gi configurafiile
astrologice care le-au precedat, constatim aspectele negative dintre Saturn gi
Uranus care au precedat formara celor 3 Internafionale:
- Internafionaia I-a in 1864 (precedatfi de cuadratura lui Uranils in Gerneni cu
Saturn in Fecioar[ (186$62).
- Xnternafionala a II-a in 1889 (precedatd de cuaclratura lui Uranus, allat in uliirnele
grade din Fecioarl cu Saturn la inceput d.e Rac in 1885).
- lnternafionaia a ill-a in i,919 (precedatd ele cpozi{ia lui Llranus ?n VErsdtor cu
$aturn in I-eu).
Se observd cX la Internafionaiele I si {ll, LJranus a fost in *}emente de aer
{Gemeni qi Vdrsitcr) care suni $avora'rile ar:{iuni}or noi re{or::iatoare, ier Sal.urn la
Internafiorialele {l gi iXi a fostin Rac,'respecl.iv Leu, poeifiile saie rie exil ceea ce a
fd.cut posibild punerra lui in slujba elementelor iioi, uraniene. $i ponlta Saturnului
in Feiicarl la Internafionala tr-a a {5cut posibild reatriearea elernentelor de care
aminteam, insd cu rnai rhare greutate.
SE vedem clteva riate istorice legate de acest numlr:
- Lenin s-a nf,scut in 1870. inslm6ntarea marxismului in Rusia, c re a dus la rev-
olu{ia de ia 1917 s-a ficut dup6 28 de ani in 1898, iar moartea lui a survenit dup5 alti
aproape 28 de ani in 1924.
intre inceputurile l-ului 9i celui de al illea Rdr5oi i!{andial au fosl23 de ani, 1911
gi respectiv 1939, iar intre sfirgiturile lor de asemenea 28 de ani, 1917 gi respectiv
1945.
intre anul revolufiei de la 1848 pi Rlzboiul de lndependent5 (187?) au fost tot 28
de ani, dupX alti ?8 cl,e ani fiind rdsccala de la 1907.
intre anii de na$tere ai lui Erninescu (1850)
Si ai lui Alecsandri (1821), cei rnai
mart poe[i rornini, au fost 28 de ani, cei doi murind la un an diferenf5: 1889, respec-
tiv 1890.
intre asasinarea pregedintelui american Abraham Lincoln (1865)
$i a pre$edin-
telui francez Sadi Carnot (1394) au fost 28 de ani (aici e de presupils cd au fost 2&
29 si Saturnul avind un rol).
Verdi s-a ndscut in 1813. Prirnul succes mai important al lui are loc in 18421a 28
de ani cu opera Nabuco, iar finalul carierei culmin3nd cu ultirnele 3 opere incepe in
1871 cu opera Aida; dup5 alti 28 de ani (Si aici ca gi la paragraful precedent este de
fapt o influenti corntrinati 28 cu29 de ani), rolul saturnian a fost mare, pentl'u cd si
nu uitdrn Yerdi era ndscqt in zodia Balanfei, unde Saturn e in exaltare.
202

€0c
lrrrls ilnFar )serEuun arPr 3lu?lsrp Pl 3"reos ep EleJ EgP es 3laleu?ld F] urps
,82
IruEiunu
ap le8al smiorJo4se uatuoueJ lp un iuq^Jasqo FS eiuouoJlse
1n1o1tde:
e1
iualuns lol EJ
n-r1uad
IS
'lup ap aprsrpu g adeo.rde ap atsa.rulos mlnlualsls slsJg^ q3
a;apeA {rl prrg^€ 'raxep3 rnlilr}ua3 irunf
ug
lo3o
eal-Ie p
E1?.1 ap
ln]ualilotu
ul {rIaJeJ
rslos
lntrta-Jsrs F]rpe rou rur 'ruatuolnid Iile 000'000'I
^qsiurxo;de
grtpe 'tualugulqd
ru8 ap aueoilnri 09tr ap aJSe arsJ 'rarxeie3 rnln.quas in:nf
uJ alBos ap tunlsaJs
ialdr-ucr trolo
un ni lelaro3 g eleod (lue {iEe) olnld ralaueld plerc.rolgiduiglul nu $
'!{rE
0gA
q3rpe 'olnld talauuid lnl}r} }V3 3e} Iue
F.;{ eJJr} un;dag lni
lp nlliJ ui:r rtrJ 'lur ap h8 snueJil {nl ir
nl};J un q3 tugiuasqg
'olnid taiaurl.J Inlli3
-
AEe = 6xge
'(lue ap ggl srrr:r rp
i.ris; i3ux3 lriiril)
unidag rnE :nin[Jr] lerdorde a]reo{ -
{us 891
- rrn[:]l] gx8tr
stltlEJfi ln"[
ini:]13
"
{{I€ ?8 = i-;l'rl--til txBZ ;[aFsV
"CIinid
tS unicia5;
'snire;i1 :olaiauelc!
"jlxintrir3
r'] gZ rnlii-rptrtnu e:niqF;:g {.i-rJpa^ fs aJenuquo} Lti
isriiriuJos
IelpiJr]'jr
ri"|lni,ualsrs Eriarrrd] 'xBrpuoi/u
i{r.i?eu
EaHi
i€
ap rnlai p1r6;g1s -
E?6t
-
Frpuot{ IOqzqU
rnin-1 gnlS;gJS lauquroirg ui[i ai]nlonag €aisl4l -
/{tjn
-
e-ll e epuo$eu.raiui -
6g8I
-
eug{lro6;olaludnuud Barrull lrrauu3
InroqzFg
-
6ggggI
e
edo-rng ulp
FEl
atlnur ug aluei;odu;r ugrSnu - 0t8I
-
'uoaiodeSl rnl eareuororur nJ q1eunrlral gpeouad 'tggI-eggl upuouad u; edacug
ig
'rup ep
97
ap r8uan urp luuuoJ erJolsr u1]ue1lruo]Eturn a{ua1e nr urnud gg
, '8t0Z9I0Z erlul
lrqpqo;d
eapair uA as Jol parpzllaJf,uoJ
'pugruoJ urfnlonag ArsnlJur alsrl?rJos 1so; ap-rgJ al?oi u; rrfnlonar 686I
-
'euqutolrg urp arfnlorag ?ei?t{
uFd /t6l ul rol pug^? le
eerezqer)uof, 'qlsqeroos e{l e eleuorfeurelul -
688I
-
'uoalodep
n1 ua;e8ug{ul nr glepo 'gI8I ug as-npug8uqs ra ery)ey'eze)ueq e{n1ora.r 68lI
-
'rue ep
BZ Ednp lllzE^ ?-s ruf,nl
]sef,E 'nu nes lrSnar np gJ eg a1a rS 69 ul quruual as oref, rue ul elof,as t eleruqln ul
eleotr lsoJ ne lsrsa;8o-rd 1o.r
un lrllu n? aJ?f,
"rolunun8a.r
? eJsqurqls ep elr;qf,Jef,ul
'errquolrg urp rrlnlora5
IITBI tr lnw'/16I lnue
ap ru? ap
8e ap
1|Etqurntgnop
ug
Et$;Edurr trsoJ ? (gt6I-688I) ruu ep
99 tlf.n E era) ralllH
Inl
slpl^ 'etqpolrnr o u3
'82
Inl
ualulgunf elsa er?r '?I
1nl Insra^ut I7
nf, quruual as rue gqurv
?lsng ul puuru;a8 ery^ul- I?6I
-
- rolrrulglew^ul-wu-
(rue ap
8U
ep unpl] gZ) rue ep 00/ op
le^Jalur
un 3l lmEJ ne-s edo;ng u1 rola;eodod ap aluu}rodrur alrze^ur urp qnop -
:euolsr ug rol uluzuodurr lnlu nu
8Z rnl utdqlnu r$
gs q3 n4ua
op olse lue
ug adarul a
8Z zlztqr
€u lso] nP
-urpaSa;d r
-radsa;'69r
I?rU rO3 '(l
8Z 1o1 lsoJ
nqradsa: ri
116I 'IuE r
fl1e
qdnp lir
-^aJ ?l snp
eJgS ap .i(-l
rnln{ijlllEq
E e] ei;.31
i
sl u-tnies Jl
.i3e 3p .jlu
nJ JolFSrq
a[3ur{}ln ui
n3 lil3ru3rl
r$ unleg ;
a1r{e;nEgir
ep;o1alua.r
l
uiuuorfeu
-;odru rS rr
ueoul eJoi
-
a{Fr@) ;u1atrug1gf RaynD

rora Inoan
matematice 0egea Titius - Bode). insugi Kepler a remattat, pe la 1600, marele inter-
val de spatiu aflat infe orbitele planetelor Marte Si Jupiter. Daci Marte se afli la 1,5
UA fa$ de Soare 0 UA - 1 unitate astronomici = distanta medie P5mant - Soare),
Jupiter se afld la 5,2 UA fafi de Soare.
intr-una din lucririle sale scrisi in 1597, Kepler a prezis descoperirea unui corp
ceresc (se gAndea la o planeti) intre orbitele lui Marte gi cele ale lui Jupiter. Dup[
aceea, astronornii Titius Si Bode au descoperit in 1778legea ernpirici care le poarti
numele, arit6nd cd distanfele planetare - Soare cresc progresiv, cu o rnare regulari-
tate. ComparAnd valorile rnatematic obtinute (0,4 UA la Mercur, 0,7 UA la Venus, 1
UA la P5mint, 1,6 U.A la Marte, 2 8 UA si 5,2 UA la Jupiter) cu distantele reale plan-
etd - Soare (care sunt 0,39 UA la Mercur, 0,73 UA la Venus, 1,0 UA ia PimAnt, 1,8
{JA la l\4arte 9i 5,2 UA la Jr-rpiter) se observd cE la distan[a de 2,8 UA nu existi nici o
planet5. $a inceput o ciutare febrild a planetei intre Marte giJupiter, constituindu-
se chiar o asocla{ie qtiintificd pentru g5sirea planetei care lipsea 9i iati ci in ziua de
L ianuarie 180L "cdutarea" a fost incununatii de succes, descoperindu-se "planeta"
rnult cSutatS de cltre astronomul italian Piacn.
Peste numai 1 an la 28 rnartie 1802 astronomul amator Olbers descoperi altd
"planeti" minusculd care va fi denumiti Fallas. Dar lucrurile nu s-au oprit aici; la 1
martie 1807 s-a descoperit o a 3-a pleneti "r'ninusculd" aflatAla aproxirnativ aceeagi
distanfi ca si brimele 2 $i anume 2,8 UA (atentie!!!).
Ast5zi, numIrul asteroizilor (cdci ulterior s-a constatat cE "planeteie" sunt aster-
oizi) este evaluat intre 400.000 Si 140.000, dar s-ar putea ca nurndrul lor sI fie gi rdai
mare. To[i asteroizii efectueazl revolu{ii in jurul Soarelui in intewale variind inh'e 1
an la ICAR gi 14 ani teregtri la Hidalgo, iar distanta lor medie este de circa 2,8 UA,
s-ar fi aflat o planeti, diametrul ei a fost apreciat la 2800 km (iardgi un multiplu al lui
28). Planeta ipotetic[ care aprirnit numele mitologic de Faeton (se gtie ci in mitolo-
gia greacl Faeton a fost fiui lui Helios, Soarele. Intr-o zi el a furat carul tatillui siu gi
cei 4 art'n5sari de foc. Negtiind sI stEpineascl caii nirivagi, acegtia au luat-o razna,
astfel ci Cerul oi Plmdntul s-au aprins. AtunciTerra a cerut lui Zeus ajutor 9i acesta
a abitut asupra lui Faeton trlznetul lui, salvlnd asffel omenirea, dar distrugAndu-l
pe temerar).
Tot astfel gi aceasti prezumtivd planet5, care, fiind legatii de 2,8 UA (adicd a 1&'a
parte a lui 28, numai legat de ciclul emotioal) e posibil str fi explodat datoritd
"emotiilor cosmice" la care a fost supusS, dind nagtere asteroizilor.
Dupi aceastE dizertafie asffonomicS, s[ intrdm putin in domeniul muzicii 9i si
spunem cI trei din marile personalititi rnuzicale au fostlegate de 28.
Astfel Paganini s-a n5scut la 27.10.1782 (27 ziua + 1 luna = 28, suma care este
inversi cu anul nagterii 82),iar Mozart s-a niscut la 17.01. 1756 (27 nua + I luna =
28, rar anul nagterii se termini cu 56, dublul lui 28.
A treia personalitate de care aminteam este Frantz Schubert mort in 1828 (se
observE jocul numerelor 1...8 2 8 in acest an).
Tot in 1828 (an cu dubli rezonanll, nu intArnpltrtor in titlul articolului apare $i
denurnirea de dual perfect) s-a obtinut gi prima substantd organici "ureea', de clfe
chimistul german Wohler. $i pentru a demonstra faptul c[ nu intAmplitor i-am
2A4

T
907
'82 rulsou
lruqlunu
ap odordp selelulaurg ?trsu ',.rreJns nu EJ psounJar qJep 'n!r rlurlu lllEd Iu-N,,
:eu-npugunds plnfu au qrqnld lol rup'82 rqunu lsacu puorfoura eeJd tuef, el?od
'dau.rang rS uopuo3 e'l1pr ep (gZ tot lrep) 82"'6I ul luadorsep lso1e (nlleH
lrqou
rnlnzu8 ale relf,nu pug eJI? alalncq;ed 'anpcuolpe; afu4sqns e.r1gr ap e;p nlerpe-r
ap srsrtua qlp?) u;p a.rer8aluwap ep
lnueuoua;
'a;e;Ea3urzap ap odo.rdu .reg
',pJeJ8a1uwap" qr1seou uudo.rd ?l ecnpuol u1s?atv'elen aund
o[ ru ar?J ad ,lsnpyz,;oun
efu; u1 rrdrcuud e4seou ayudo;d B[ ap urg]rpqe qs
Inze)
e nu qJ gunds
Fs uerl ?ruIxEIAtr 'rfppiros.rad ap gf e
.,a1ap.red al$el6, suf,s ? arpJ
rS rue ap Zglryg
u erpf, 'qfflnld ml aurfiedu ?urlxpl
tr
',.)[urlu ueprsuof, fps'le
p pug]
set'wteld I
pug] rJunle 'Jard a:eur ep nDnl un uaprsuoJ Es
gl?eloJos p4suo-ld o
9,,
:4le trrnr? tunsoJ ps pJqale]
EuIlxutu o n)
,,zL rusrunu,,luuruuex
tue
EJ ru1uad t$
'arlulrp roleluetuale tz rrrro]? ro$pay1p rolaalJnu elp
Irnl
-El1S alrJaJrp ad osesp8 es erpJ ruolord rS ruorlnau ep elqqs rlu;nEguoc.nus unlqd
rsenlqlp ereJ (gZI'Zg'09'gZ'02'VI'B'Z) art8eur elareunu utp agud eJE!
BZ
'016I ul puunu (82Int psrarur)
Ius
ap
Z8
^qmgrutuas
lgrap lpul FurllE4
3 er?)
'lolsloJ rf,r^a?lof,rN '^al
ln]sEu 3-s 8z8I lnue
ul 1o1 $
'eps aleueluor urp
Inun lul
-nlpur e-rS urno pdnp uSe ,.gssouelslu
p[[Su1,,
E?pJE^epe o rSns*ug
lo pu$ '..p]pselueJ
nf,
lnpaJ, 1oa;;ad Eulqurl aJ€f, ausiuoJ Joun
lruo1ea;c 'au;a1 saFf ln]spu u-s
BZSI
ul lol go uaunds ES '828I lueserelul eusoJ u3 lsef,? ?l ualuns ]o1 p n4ued Is
AJI
-ue8Jouu afuelsqns urp ql?zqelu1s g aleod qctueEo qfuelsqns o gc't$ lnf,aleu ep Ere
-lrsq o glsFe nu gcruuEro ear rS qctueS;ouu ee{unl er1ul qr q{uua;a: ep ue lseJu u!
JalleJ ul puglocs '.,aaJn,llJadocsep e r$ nruoure ap l?rrsrf, EJIpU 'BAeJ a;adorsap ps
l?lnpr e relqol pr urguorfueu qs '82 InlluEtunu 1ra;rad Inlsnp
ep elaunu lpqpl?
ilnxo
:o1a1u14gf nawD

-
Aurora Inoan
72 wn nurrref cat mafe incirciltrrtn
esoteried -
uLlwa
lui Flaton"
Num[rui 72, aparent fdrd o rnare insemnitate, ascunde in el multe semnificafii.
Astfel traditia taimudicS cunoagte nume-le divin uzual format din 4 consoane Y H W
H fiOD - FIE - WAW - HE, IOD, fiind a LGa literd a alfabetului ebraic, HE a 5-a
literd, iar WAW a &a literd a amintitu.lui alfabet) care este iniocuit in rugiciuni prin
numele ADOI{AI; in conversaqri uauale, iudeii pronunfau doar HA-SEM "Numele"
mai t$rziu .Adosem, urrnAnri in felul aeesta porunca a Ga ("SE nu iei nurnele
Dornnulqi Duinneeeului tdu in degert, ci nu va ldsa Domnui nepedepsit pe cel ce ia
in degert numeie lui').
Pe de aitd parte, aceeagi traditie talrnuclic5 cunoagte un nume divin forrnat din 42
de litere sau din 72 de litere a c5rui na{ur}gi compozi{ie este nesigur5 incd.
E posibil ca numdrul 72 sE fi fost obtinut prin diminufia triunghiulard a numelui Y
H W FI aga curn era practicat[ de pitagoricieni gi numiti de ei scarf, (Klimax) in
feiul unndtor:
Valoarea cifric5 a consoanelor
HWHY=10+5+6+5
WHY=10+5+ti
HY=10+5
Y=r0
TOT'AL =72
Aceasta ar fi interpretarea num5rului 72 din punct de vedere Kabalistic. Numdrul
V2 a stat gi la baza unor evenimente foarte importante in istorie.
,{stfel intre inceputul Marii Revolufii din Octombrie (1917)
9i revolufiile care au
condusJa prdbugirea sistemului comunist (1989) au fost 72 de anl
intre riscoala antibabiloniand a iudeilor (586 i.e.n.) 9i
punerea bazelor celuide al
2Jea ternplu la evrei - 515-514 i.e.n. - au fost tot72 de ani.
gtefan cel Mare a trlit aproape 72 de ani (1433-1504) in care a avut 36 de bitllii
(se observa raportul 1:2 intre numf,rul anilor vietii Si numdrul de rlzboaie purtate).
gtefan s-a urcat pe tron in 1457 cu 72 de ani inaintea urcdrii pe tron a ilustrului siu
predecesor Mircea-cel BdtrAn (1385). Peste alti 72 de ani s-a urcat pe tron fiul lui
$tefan, Petru Rareg (1529).
Marele clrturar care a fost Nicolae Milescu s-a niscut in 1636 (36 care formeazd,
ultimele 2 cifue ale anului na$terii lui N. Milescu este jumitatea lui72. Documentele
care vorbesc despre viata lui spun ci a cunoscut 36 de limbi strline (poate nu
intAmplitor ?!).
Una din perioadele de inflorire ale Imperiului Roman a fost cea dintre anul27
i.e.n. (anul in care s-a urcat pe tron Octavian August, gi atenfie, 27 este inversul lui
12) si 117 e.n. (anul cAnd a murit Traian). In aceasti perioadi de 144 ani (2 x 72
ani) s-au succedat 13 impira{i.
-i;;.;;t"ria
revolulieiamericane (1776)
9i revolufiile europene (1848) au fost 72
206
=26
=21
=15
=10

-T-
loc
IBqruupH
m1 rrl.rour lnuu
uEIIlqO m1 eeralSeu -u.ro84g4 ml earalSeu
'u'a'l z8I 'u'e'lgtt
"u'e';089
:rurueuo a1u flplrpuosrad ueur turu ele] urp g p8uel
lup ??I ep dnqlunf,
ul pqrlgdurl
Qtx t) IUB
ap 88e ap epeoued'rf,eo'[?qruuel1zaurfrf!"lPlc rnpprauaS
ul-roru
Fu? '(t7I - gtt) 'u'a'l
zgl rs u.roE4q p1 g:a1suu puP (??I +
9gg)
'u'a'l
089
puu alsed ep ruo^'.roua;ur p11u rS rouedns
Fun 'ttl urlu; nr rueuuel rop urplnqs
rS ';oualue o{nzE^ urq adecgruues
IruE)
s 'u'e'r gffi prre q{uua;ar ul urgnl pJeO
'nEs
Ftqnp '.t?I atsa re a4urp Fun
'ZL
lgldpptu
rS auolsr u; ln^? nB
lor
e) uapa^ qs req
_
'uopeqtr?l{ rupu?xey ;opnd
-ruq rornln] F Fiaua8
erur.u rctu
1ec
r$ uruurop adacul rS1 'u'a'3 gtg
tnuu ul loJ
'(u'a'l
?gz'u'e'l gtt) uegy{C pldalaful nr uu rSeiars ur trrnru
u rS lncsgu e-s vauaz )lols
Jozoru
ale#ur pc
1n1de;
arnlqsuor o qfuapnuruoJ
A1y
'(ZLZplel? e4rf,
e
alaurud luns /Z'ln[ lnsrelur,r?r
'e4rc Z aleurqln ernlqsuoo
ZL) ZLZ $,{.our
ru toJ a4ul
tul'gLZ alsa a.ralSeu ep rol nu? a4ul efua;apg'(gt
Inl Insrelur
else tg Er eape^
es u) 'u'a'l
tg ul ]nrsqu ?-s oralr3 'u'a"l
III
rS 11 'arrsar)ns elolas
Z ul rus ap gE
elgr llq4 e r.S (72 n[ salu]Er.unD gg nJ ?uruual es arp) uu un-r1ul lnrsqu s-s uBIlrrIO
:ruu ap Zltlgrl
ne rrquy'(u'a 8
-:u'e'l
tg) ora)rJ rS (u'a'; fgz -'u'e'l gffi) erque
rrunl n rfdalefu; I raf, urp
lnun 'ue[q3 m1 aldan arlul aiso qtuapnuroo qlp
O
.AFS
Ililour pw'?? ap adeorde'gf = t x 91
pEa adeorde rvzaJelrer'9, = g x 6:rrilour
rnlnue al€ e4rJ
Z alaiunln nc p8a rsulf, alsa
lll"rour
rruntr rS ra[z
Fsnpo.rd.raprg
e-1
.g?=gx6=txgI:r3oo
'9?6I
luru 6
ep uns uI [q3
-qo;d srcnurs s-s JaprH.rpr "u'e'g ?? Fu"
anJ€tu gI ap ?ntz ul lgJorxo lsoJ ? JEze) -
.,. :)nuapr arsa z;o1ar rr.,ourJorunr
n:?iln:i,lJJ,.:ti:j#E
'u,
""#:l,1:Jl'Jfi
,ll;: ;;33?'.;K I ;ffi I
:auguroJ rarlnlola; p
^rsnpur'auado;ne
.ropdnlcae; pue
alsad urpp uoletrrip e rola3 rc aileoru ap rS 1gr 'a:a1$uu ep rrue lglu urqunpe FleO
'(9?6l-6ggl) rue ap gg loi UE.r1
e raltlH rS qluapnuro) eruu.r1s o eJ
Iu? ap 9E llErl
€ lg
'uaruoJ Jolqlnpuos rnloJetu ru agsoru aqradsa; rS a;al$uu op rru? ornlnsuo3
(W = gZ - 7fi
uJualellrp nqcadsa"r (00I = gZ + ZD araurnu Z roler uurns '97
lruEr.unu
a;dsap uqroA alsa
trof,rUB llslgle) ul rsr 'UVZS3 ep lrqro^ ru? Fr n"rlued ;eg
flnrsqu ropugrus'pue![urr aur'uo ep nure Iopuvurv,e[xe
esasn]
"rtffifr'UJtf##
lplEler'1uues ul pun:flg;ouro lsoJ ns ropu?urv'(lus ep Z,
ep Fnirl)
gZWWe)
ZLSI
adeordu tsoJ ne (69/I) uoalodep rS (u'a'g 00I) r?za3 rn1 n e;a1Seu ep
IIue e4ul
.JEPIH
rS uoalodeS 'sezaX:iltunl rc uolslJrp ueu rcur re] urp g e urqg8al lrrpzttuuu qS
'(026I) ppuontr
IoqzEU lnl
as-npugulural
lu?
ep ZLgV
qdnp'rue ap
--------------alpr0
ruplulggf aaprf)

rora Inoan
t
l
I
3
rli
- na$terea lui Zenon
- uriare" pe tron a lui Alexandru Machedon
pentru cr tot ,rn,oiuit J. iannibal, sr subliniem fuptul cr infre anul 216 i.e.n'
(216 = J xT2),
"nuiletffiei
de la Cannae unde romanii au suferit cea mai grea
infrAngere in istorie dl panf atunci $i anul 1944 anul cind nemtii au fost infring in
"f
ff-fu"" Rdzboi Mondiali-au scurs 2160 de ani (30 x 72)'
. ! -.j --r^
Si vedem in continuare care este semnificafia astronomici a acestei perioade de
2160 de ani. Cu *igoi*t5 amauntcu totii de fenomenul de precesie a echinoctiilor'
El e constiruit din ;;;;; fi care ixa de rotafie a plmintului isi schimbl lent
direcfia, pistrand il;;;;i i"gfi"tti. fati de ettiptiie.
!.urata
unui tur complet
purta numele de
"*t
tui Plaion. impe4ind aceasti perioadl la12, renlta 2160 de
ani care constihrie luna lui
platon. Mergind si mai departe si impirtind-2lq0la 30,
rezulti T2 de rni .r[-.*t. ziua lui PlatJn. Imborbnta icestei perioade de 72 de.ani
a fost subliniattr ae Nostradamus in faimoaseie sale Centurii, el arltand cI pl99oi'
;i;;;;A; .o*uni.ta i;p"ti.t1_"f_.9$l?
va dura numai 1 zi cosmictr, adici 72 de
ani exact cum a fost (perioada 1917-1989)'
Dar si revenim f".i"i6piii sisubmultiplii
lui 72. Unul din submultiplii sii este 18'
e."".u p".ioada de-ig
"ni
f*.i precis 1b ani 9i 11 zile) este ciclul saros $i constitu-
ie perioada dupr care-eclipsele de l,unI 9i soare se, repetii, fiind totodatl egal6 cu
223 revolutii ale L*ii Sinoaice in jurul i'emantului. Datoritil descoperirii acestei
p"ti"ai.iteii a fost p".iliii f".a din antichitate prevederea eclipselor de LunI Si
Soare."
$
".u*
o alt5 curiozitate astronornic[,legati de numlruI72.
Distanta rnedie a.l. So.r. 1a planeia V.nut este de 0,72 unitlfi astronomice
(astronomii Titius ;iB;d;; d"tip.tit in 1778 o lege empirici conform clreia dis-
t."i.i. tf;etelor ie Soare cresc cu o regularitate matematictr). Luind ca etalon
distanta PamAnt-Soare, pe care au notat-olu 1 9i numind-o "unitate asFonornicd"'
prf*lf.3 planete ,u ut-Ito"tele distante medii pinlla
Tytt
-
M"i.u,I 0,39 UA Venus - 0,72lJA Pimintul - 1 UA
gi pentrU cE am vorbit inuint. de 18 si ne oprim pu$n la numirul 108, care este $i
el legat de TZ, r"p;;;idi;tt.
"le
fiind 1,1i,5. Acest numlr are o semnificatie
al"r"uita in fiiozofia Zen. Conforrn acestei' filozofii exist[ 108 iluzii sau 'bonno"'
Cr-.. i:"nge la ele ?
-
Exist5 6 seisuri de a simti 9i ant:me (denumirea in japonezl):
suferinfa = aku
plicerea = raku
neutru = sha
agreabil = suki
dezagreabil = kirai
normal = heibon
Fiecare dinfre cele 6 sensuri au 3 modalititi de percepere legate de cnloarea,
opinia $i
perceptia egoului. De asemenea, perclpfa poate fi agreabiltr, dezagreabilii
sau indiferenti.
Deci, viziunea noasri asupra iluziilor e legati deocamdattr de: 6 simfuri x 3 x 2 =
208

602
=z
E[q
'ee.
uol?ld
Ulleqzefuasa snds
lapp nes,g2 rnlruqtunu
.efuesa elnlbsuor llepotrol a;ec ts lirpFag ezeq elrJep qts erer ?perr I ereer
erlf,lrad = 11ur1durr srn + q{u11+ alnul^
erlrlre; ep u n-gued rSars aEunfu
$g
ualnp1n:aunds
1g
"
e1elrurnl nppec rs
11
.cas
u1
te ulp alulqurnf o) ruu ap zlla
gs lpaf:;'Jtt fi:
Iegozolg lruol?eJf, 'uovez aleJuu ad urqlc
I-RS d
arr)rJal ul a8unfu e n4uad.ruq
'gleF q sndo:d rc-rl ar eee) vnleeJ e nrluad ela8ap rf,urJ nJ
Eugur
o ts uo1u14
-In[
Fu? ulp p o Aqsrulxordu ernqa.rl
!1g '1req 'Jrruru{ pJseas.rg.rrgsap
es qs ualnd re-u
Inuro 'gugur prqc 'unueld alua;rp u; inpuro ri.rrs,rgrrqsep p"
-JeJ 'JJef, un pexe '.09t =g xzL ru 'ala8ap purJ er? ?ugl
tr ; 1a
gunds gs lru^ ?-a3
'.?ugur o eru pJ nlladluaEqalur e
Intuo".:ueunds 1.u.e.gge?{gg e.gu;,luu ai Zt
101 1a
rs trIr.4 ? arue) u:o8exeuy ca.r8 1ozolg aler?IN 'zl
[upulnu ul rurue^ar qs J?c
'al?uilutle )seFqe4 e:uc rs
rnFtrro rafuFa;ns elezmJ elrqpsuoJ erw.lwll ms ouuoq g0I rolsef,B apundsa-roc
equoq 80I nr uag ;olug8npt pwzo5
.ouuoq
g0I = gt x t EtsIxe
,(e1ca1o.it$
rollp
e1 rs (urqcu plueurquas) luezord q '(urlururu ?l puglrpeur) jnreil
u1 Lalipooe.r
uFd $rlursar U
aluod tplds ap Erls?ou ?arqs
Ec erepe^ ul pug^V
.lpnil
ap gt
'0
g
ed
tSt
,e
u0
-ST
e3
rS
te
na
-n
'8
el
et
p
'0
al
l€
il
'l
a
a+Inx@:qalusggi nalny

ffiw
A$ffirffuro,
,,\
ssr sffirs rrsh
?,,'(Kiftll
*
s
";\
))

I
IIC
'plollrod $ oa ag['anllpaat. 0 ptyara oa a? ruluad
ppl 'laftz ouMtnl ppoa nu ps 'lnlnw?uDd aplanas ap xlosa.\aru!
$01tDp 'lnlnuqu1?
Dpat ,-o ul 'q9auo u?fnd mut $ tySauo 't,tl1ttt?s ap ufnlauat csaup,tt1 as atDJ utp
-
iputxssuo/t
- aryo? arDopwxn oauau.taso o oc Totgt( lsl{ Eilo $
'anyqn( pcol a7 ps tS
alr.nlutu,tD azaa4rug[ap
$-ps
olya przryD'anp1o( $ ayouoaa( rungn,t u?p 'pr n4ua(
o1ry 'pzaqtua oaunreaa q nfupt ofo{at( pznauutas $ a.tnc pr 'uapd uzWDlS s!(na7 lnl
pu1lyds nc $
7n7o/s ol tqsntpaasso puouNpratr ap asucs lsot nD xarsv olutu, azatqta
ps WJp{ nD a,to? asoot&t1at, * ac4t1o( 'asDouaptru unluaao aptpaapD ap oilns
'omoVo1ulp coQzpt. ap o1ooct o7,tosa{0,t.( trNuaaap
o
?04V
'ruaqo
ruMa4xg nryua( ?!uq4,oq6uo2 ap apfila? u! 'Natullzd nposoqwo
7o loSogo oc ouotpun{
lqstnopass1 'uo17utrqsoXy ny ap pfup,talulJ
In(u.tlt q 'il6t
ut tDiaqqa po{ o 'po,t&o,t4ad q alq/toH o7 ap pfoa,tgtyl{ u! pfoaqryz! u1p 'upitu7a,ta(
asoonutnu p(np '"r.o1 'pa1os 01 'raq$ul? asasr{ r! otupc 'aq.xln ,npluz? oguaala1u1
'ary,ootlt ol tluailn WurltDpuoc tS
1o1sa,r,o lsol n'906t uN'ato? n,tqua( aqlut
'906t ury n$n1oaat DI
?oap
p(tctyo( o Ig
'Naxsny
In$ar
ap DIoWaul oyaqls pyo(sap
ps ounqa4 a,tD? a$qolto(as wp(u.f oalaJnpull to(o pn1a,td D lS'ulqtoH ol
InNpas
m WaLtO ruura4xg utp touognpnat
lnu,tann7 Topua,t( o ,tnn1c
Ia '906t uI
.xzplso
xu?JnpDll a/to? xttp oalrn? au?s gts tS m1ntanug alunpw a( ap a1unpp(
ry
acai( ps
1ou
-lwrapp D-l qDaxIlX ml tnlnutannt oatapp) tot'tunllntu7n $,toyafunugtpla$!u!.k[
u1 lso( un gnu$ap n p(o.'loy.aaatun ot 'nqzpl p(np 'qouo$can{ V
'mruroqzpl
oatoSunltap
UspE
r.S o1 o1oco lnuutom
7o ,touta(ns ru?fsulJ ury ayo( ptp{ r.ow
V
'alDy,aatun n$tzo(xg p
arM.NqJ ap oaun$cas o7'ya(xa ap apfiloo ut
,aso(ntyo(
006t ul tot 'ouoq,tls o7 asvfpaug'taut8ut Dra Nqsmzpuasso pgtJ 'lD$ ap ,npntsalJ
lo n,t.qwaw $ a1ou.Tsnput uacolo ntrya( ?xuEq ratfsul?
Wuaaap o rc(o
,t,t.pf
Na$alo pqwil yofpary * o apun'or.4ofluoy11 u, aunrstw u! s!ruyl po/ o 'pqzp,r. tnpnut
oaruato ug '1.0(o eou, 'zauo(ot-osnt xnlnloqzp,t.
1n(rutl u!'psru opwiD u,
!.ftq!$nq
-wo? ap autalqot( n"tgua( /.osr.r/103 llDut. o? louotfrun{ o
.1ip3
'guosa,talm touosta( un
o,ta p 'cg[o,t6otq py$ '02 tryryz?as p azsru) ulsuqzy un gt,tqpt 'pta4ca(sa,t. oco(a
ug 'nau$sns'afun appg uNp ,,toplstaat D$taaY, ol ap
,moqs
UaqIV atoc a,t.(sap
,toJruzs atoru un $ luoaos ar.oru un
iNqsmopuasso puoutpnl 6o{ o aun
,utnco
tt
'aptafup "'DSo
?!.2 ps
oe '.r.o(o ,qsnlpuasso ap aloz1.u,tr{ all$outtolu!. apun'mEnJ ulJ ap alouwas ap? DI ?s
-apupl pru $ - awn1oa ailo uyd pS,tnp'tylo,tflor4qtq
1nyo1y.@c Dl.tolxuzs a( pa,tot ozDau
-utasuo?
U anzlaryo 'ncvuplalt u!.t05 !ry
o
,,tn1n(utq oatopE[g, tqnw,ryna
rurpaw,
taryt uu('1{oruto{u1 a$??p u1p ayo( nc 'agoo('pfuqSount Tncp{ o ugutot llLtoprl
.
'a1op(oc aa4ocg[ '
-tutaas oanlg? oara?npo,tl rupcqqn('rypo( apnolptun u,g'atoc utp
,tqsmopuassg
puoutptatr lnl o auo? psoolnro,tNu plsDazo wouaa uaqoa xnl Za
n pzaqfiia urp oanonpo4 u!
1S'uo74
ay.1uq!7 DI'hZ6I uy's1,to4 o7 oaq(o
,,spzt
puD uaru 'Esoag, nDs 'oNnaNp p sawwotl'sal?g,
Toutttto run?l
n
{J'lro;up{ulggfl
na+rxD

tn grXdina
fericirilor
* n Nnoneolia, [ara miracolelor 5i a
fi misterelor, trEie,sle gardianul mis-
& teriosului $i necunoscutului Buda
reincarnat, Sdjebtsung Damba Hutk
Han Bogdo Gheghen Fontif Ta Kureku.
Acesta este reincarnarea nemuritorutrui
Buda, reprezentant al Indiei neintre-
rupte de suveraxri spirituali, domnind
din 1670 incoace, care au transmis spiri-
tul tot mai subtiat ai lui Budha
Amidabha aldturat lui Han-Ra-zi, spiritui
mizercordios al munfiior. in el se afl5
totul, inclusiv initul soareiui gi fascina[ia
piscurilor rnisterioase ale Hirnalaei,
povegtile pagodelor din India, maies-
tuozitatea sever5 a invingdtorilor mon-
goli, impdrafi ai Asiei intregi, anticele
Ggendo ale chinezilor cei intelepti; la
fel, imersiunea in g&ndirea brahmani;
viafa austerd a cilugdrilor Ordinului vir-
tuo$ilor; rizbunarea rdzboinicilor mereu
rltlcitori, Oletii cu ai lor hani, Batur
Hun Taigi Gushi; mogtenirea mdndri a
lui Gen! Dis 9i a lui Kublai Han; Psi-
hologia clericald reac{ionarl a preofilor
lama; misterul regilor tibetani, incepind
cu Srong-Tsang GamPo, cruzimea
implacabili a sectei galbene de Paspa.
Toatd istoria Asiei, a Mongoliei, a
Pamirului, a Hirnalaei, a Mesopotarniei,
a Persiei si a Chinei inconjoari Pe
Dumnezeu care trdieste la Urga. De
ase[tenea, nu trebuie sI ne mirdm cd
numele siu este venerat de-a lungul
Volgdi in Siberia, in fuabia, intre Tigru
gi Eufrat, in Indochina 9i
pe malurile
Oceanului Arctic.
in timpul sejurului meu la Urga, l-am
vintatde mai multe ori pe Buda reincar'
212
rora Inoan
nat; am vorbit cu el gi am observat
modul sdu de trai. Savantii sdi favorifi,
Maramba rni-au vorbit $i ei multe
despre el. I-arn v6'zut fdcAnd
horoscoape, le-am ascultat predicfiile,
le-am cotroblit prin arhiva cu c5rfi
vechi, le-arn citit rnanuscrisele referi-
toare la viafa Si predictiile tuturor
Bogdo-hanilor. Preotii lama rni-au vor-
bit cu franchete gi fdrd rezerve, cici
sr:risoarea de recornandare a lui
Hutuktu din Narabanki le-a cistigat
increderea.
Personalitatrea lui iluda reincarnat
prezintd aceeagi dualitatate pe care o
ieedsirn in toatd filozofia lamaist[. El
este inteligent, penetrant, energic, dar
in acelagi timp el s-a abandonat alcoolu-
lui care l-a si ficut sd orbeasc5. Atunci
cAnd $i-a
pierdut vederea, preofii lama
au cdzut in cea mai profundi disperare.
Ciliva dintre ei chiar au devenit con-
vinsi ci el febuie otrlvit gi in locul lui e
bine sI fie plasat un alt Buda incarnat.
Ceilalti au fEcut sd striluceascd din nou
meritele Pontifului in ochii mongolilor
gi ai fidelilor religiei galbene. In final, s1a
decis indltarea unui mare templu Si a

ilZ
'SapllJ 'zuoJq
'1ut8:u 'Jn?
ulp ?png Inl all
-nl?ls pugurfuoo
eurJlr^ nPI]-?
[?ur es grsln
-cn;ed qlss o-IuJ
'alulul? f,np?
rur-ps 1od nu aJP)
ap 'alell? allnlu
f,saloJos
Isur
gs qrgJ 'Euuqag
llrEI tr elrrnlBru
ad rllllrur.rd
nS4;u e4gJ ep uryertarossq ur aluldprs
'ps-roru ap rJloc '1ur8.ru rS .lne nl elsp
-oJq eunlsof, 'aseo{e;d a4ard rS.a1.rad
rjne nl aleuro Sapl$ urp areolq;gde
'elnrq aluutuerp 'pe[ ap ueur riqrnq
'eulr{J rS urpul utp aurqnr rS a;ges n.r
atruuo alaur 'Jolrqefu.l eeged urp Lrnopel
ne;a ?alsare - a1:ed nf, aJrsruJBS '.ln?
ep rg urp eluuorfca;uoc alesroq rf,rrx
'uafuurpd ep ezugd ut gug ep
lal ?l'slpul
ep esplqru urp 'arur8unl ur gI qp nBS
ef,az ep unzAleq pugurluor 'a1u1d1nrs
prpualds 'ageolsaf alSeoiq ap aredu;uc
utp IIInJ Illur 'a;8au a;e1uud 'eJ8eu
1S
g11urE;e 'aq1e rdlna'a;8eu eurlaqz
'ql? JolsuJ - eJuJ r.lnuplq ;olrqco efe;
ul uea^v
.]?unultu
Jq^ep?-Jlul lsoJ 3 aJ
eea3 'gluapna a.lacqld o nJ ru-npurqro^
neznu urp alesard alsotr lelq.lu e-1ur
Ig
u1 al4dprs r.rnsaplg rs luurnpedi:lX?
'?lpul urp aseo{a;d a-l1ard glur i(arar1
0I op ;nf u;) ru?l ep gg1 alSarqlugf, er?f,
lufaq8ul ln1nu?af,O slseo3 ad ap qrque
ep plu)nq o '1uurn;;ud Jsotu il? rS Sues
-ur8 ap asuo{a.ld
lurJqpqr nl 'ruos.rg
ap qsrurrJl ellnf, o 'eseolncu.rlru.'qrao
ep eu.teoJ 'f,rf,ura; ap a;8au eurlaqz
'uey raB urp ;nd rnu ap alrdad p1e1
-,, :snds e-ur-!ul8.ru ep fts?oJq nf, guu
-11^ o pugzrqf,ssp
Iruelroze{
'udo;ng
ulP roleeznlx
elnSsounf,eu eJuJ
asard el?unp?
!ole neaspE eS
'aseona.rd olf,erqo
ep llun neznlu
un '1de1 ap 'e;g
'?pna rnl alrreJo
elrJnJep elsol
erlsgd' ?lsaJu
apun Esuaul
yles
tz o-Iur lulpru u-gur g[og Brupg
Inlrq
-pJouo'rn1n1e1ud
lruerJoza{'alsrpnq
rS
elsrcrusl rrunl elllrEd a1eo1 up epu?{o
nuesos rS ruuqlad nsauel 'eE;1 u1
'eJelrn uJ'oloJ?
surugr ne rS apader ep
Inlsep
qceldsrp
r-ps lndacug nu alsol rep 'lnpez alalepd
ug neasg8 es ealsete al?ol 'elpul
urp rle8edud rS rd.laS'afnulmur 'urcleurrH
ap rS.rn '1luu;a1a 'a.lu.l uqsgd rS aluru
-Iuu 'apcznlu elueun;1sut 'urn;;ud ap
,
euuo3ug'rJnolq?l'unuelaf;od'lJn[e1slJJ
'euuoJelal'aueo;ourur8 :e gqourolnV
'qJo lnlnlsn8ne u erJnf,nq ea.ruur a.rds
'ululg nr eaSg;1 as 'areolgqJps ep alrz
?.I 'elel'u
Jlurlq 1e
frejp fuud prrpe
,ueg
rpqurnJ ap Fllll
rnlruolsuop snpu n?-r
ar?) rqf,a^ gSnd gnop
ilreJo e-r a.la8e4a.r
ul sn't .raigo ull 'erralrlJe ep 'Eplld
ep 'userelul es Ig
'a1a1e8uq ep
Inros lo1
n4uad rS 1DSrur1au e-s durn rsulere uJ rsp
'.rolrlo8uour sidnse lS nrFasrq Jo1ezneJ
erdnss azellperu
ES l?1arul u-u
[g
.leqre
-f,?xe usrpf,rper un 3p qps^op lnJg n3
eJBf, ?ru?l rrloa.ld e4ulp ?Jolaf,B ? eunl
np e.l1pt earerald grseaqq.rS qs uvpro
llreJo ?-r psug 'op5og m1 ea.rapal ?oper
r-ps
lSrqol lgSna; s-u elsv'lez ed nSrurI Fe
nluad'upng rnl ? nl?ls arnueil8 raun
a{pi@:u1a;ugr( naWD

rora Inoan
coral, sidef, din lemne rare, colorate gi
parfumate.
:
- $titi cf, atunci cAnd invingitorii
invadeazd o tard unde se afli oarneni
care ii respectl pe zei acegtia rlstoarnl
gi distrug imaginile zeit6tilor. Aga s-a
intAmplat si aici, acurn mai bine de 300
de ani, clnd calmucii au intrai in Tibet,
la fel in 1900, cAnd trupele europene au
pf,truns in Pechin. $i StiU de ce? Luati o
statuie $i examinati-o!
Am luat in mln[ Pe cea care mi-era
mai aproape. un Buda din lemn gi m-am
uitat la ea. In interior se pare ci avea
ceva deta$abil care fdcea zgomot cAnd
atingeai statueta.
- Auzltt? m-a intrebat lama. Sunt pietre
prefioase 9i bucdfi de aur, mlruntaiele
zeului. latd rnotivul Pentiu care
rdzboinicii au spart toate statuetele zeu-
lui" Multe pietre prefioase, cele mai
faimoase chiar, provin din interiorul sta-
tuilor glsite in India, Babilon si in
China.
CAteva sf,li erau consacrate bibliotecii
sau manuscriselor gi voluruelor din
diferite epoci dar 9i in diferite limtri,
tratind subiecte extrem de variate.
Unele dintre ele au incePut sd se
fdrdmifeze, motiv pentru care preofii
lama le acclpereau cu o solufie care gela-
tiniza ce mai r5mf,sese gi asta in scopul
de a le feri de ravagiile la care le
supunea aerul. Am vf,zut de asemenea
ta6le de argild purtind inscripfii
cuneiforme care proveneau evident din
Babilon, c5rfi chinezegti, hinduse,
tibetane, alituri de cirfi mongole, vol-
urne de budism Pur antic, oPere ale
"bonetelor rogii", adicl ale unui budism
corupt, opere ale ramurii galbene sau
Iamaiste a budismului, cdr{i de traditie'
de legendd gi de Parabole.
GruPuri de
preo[i larnaisti ie citeau, le studiau qi
214
de Tashi Lumpo, de Hutuktu d'Utai din
China, ale Panditului Gheghen de Dolo
Nor din Mongolia inferioari gi ale unor
alti 100 de infelep[i chinezi. Singur
Bodo Huktuktu gi Maramba Ta-Rimpo-
Cha puteau sd intre in acest sanctuar al
gtiinfelor misterioase. Cheile erau con-
servate intr-un cufbr special cu sigiliile
lui Buda incarnat, cu inelul cu nlbine al
lui Genghis Han, decorat cu zvastica,
care se gisea in cabinetul de lucru a lui
Bodgo.
Sanctitatea sa era inconjurati de 5000
de preofi lama. Acegtia apartin unei ier-
arhii complicate, care se inalfE de la cei
mai simpli servitori qi pAnd la consilierii
zeului, me:mbri ai guvernului' Printre
acegti consilieri se afl5 9i cei.patru hani
ai Mongoliei gi cinci din cei'mai nobili
prin[i.
Lama se impart in trei clase, cAt se
poate de interesante, despre care mi-a
vorbit chiar Buda incarnat, atunci cAnd
i-am fdcut o vtntd in compania lui Djam
Bolon.
Zeul deplinse cu tristete viafa somp
tuoasd gi care nu mai era conforml
tradifiei, pecare o duc astdzi pre*fii
lama, ceea ce a gi cauzat dispa"ritia
rapid6 a profefilor 9i a clarvbzdiori]or
din randurile lor:
copiau aceste vol-
ume conservind gi
redAnd infelePci-
unea antichit5tii
printre succesori.
O sald €ra rezer-
vatS c6rtilor miste
rioase asupra
magiei, biogafiei 9i
lucririlor celor 31
de Buda.reincar-
na[i, cu Bulele lui
Dalai Lama, Pontif
i
i
*
li

sr7
'rcqzvJ eJdsap seul ?ejrlsa^od Paf,np
-srl iJ rrolog trte[O
lnluud.rer 'o8pog rn1
Intraurq€J
u; fleza5e tu€o rou 'tz o-.iiill
'$iepa: ap Ji.ra;iip
Inlo1 n] uJo un lin1o1 eJa 'alss a11ila;o:d
r$ aliilrrpa-rri nr i-npulliriur 'aiqarial
lu3
1n;odcd
uau:f lS-a;er uiin?l
1a]?
'r:)
Jlilod
trrlrurpur ea^pl3o r$+"rel; usi:1 3la3
-o-ra; 'urgulp Inun 1n;o1nle n) IIJolrAJas
slnsoJlrala rSg a;er nss lnuoloruu;8
?lln3su arer rS arlaq lS q;o
lnug.rlpt{
'ppluarro elutrr{Jr}ue ap ualsntu rS ruqos
ere rnl
1n;nf u; lnloJ
'rqrunua8 ur
1a
ap nerdo.rd? as nl{n}ng lS rrueg'lugurgd
e1ule1nf, nurualso;d as dol 'rnl ealureul
'qro
tnJlluod
ed u:nfuocug p gpunyo.rd
rcur eef, gseot8rla; ualelrtepg rS ?ur[S
')er{ ap luan 1n1nd nu
-r gseouruel afln1os o nr aluu8ardu-rr 11n:r
ep alf,arqo ?^elef, nes rf;gr alSru 'gprrq
o 'rruqlqtu ap 8u.rrS un 'Elr^EJlo-allnl
o 'gSuurgr o 'q;n;uol o ia;euuepuor
e1 ap udqrs nealnd
1nu
lS elrlnur nura
Ifln?)erd
alsarp .rug 'plo8uour
Elsnlql
qlsue)? ep lnlual 3-s lBe-4ur '?aq lutu
ES
rS erugugur teur qs lulef,ul s ptol
ulnez,
'arllsguqtu'ul lrsos s pu?J 'rn1
1n.rnf
ug
'e.aac
alnec gs nua;gd eJ?) rorn rqoo rop
earre rS gqp gfnq-rgq o upnd 'apunyo.ld
Irnpp
ep qt?pzgrq eluy nc 'lar{r
leug4pq
un srg 'l?uru)ular epng ad ?prqlrl
l-e
ru1uad u1qlad ul ap plsrqdul ap snurrJ
'zaurql
InJrpau
ad asrnp;1o
Il
eJBl
[eJ
ad idu; ap 'la e4ulp
lnun
ad
Uulglul IS
ue-1 'flnu
luns uqSaru erlurp {1nur go
sndse-rtu lg
"luuJetular spng lnl alrurgrlr
uJ 'EUrpJns nr 'Plnrq] EuJu seJet.I"I ernl
-qsuor a.rec rS rlplrar nl Ef,alsetue es nu
\e#das f,serEr] rg 'grqqod
Eur)ryatu
"'ul
uollop rS rlrunu g lod ra 'rJolrlg.t1o luns
upSecu lnnurpr nes rueleqq ;o1 e aped
eJpur ruru Bal ul luns lpul rcur pe.l8 un
ap rr;ollop ad apuudnJ rr 'qsulJ ureJl
V
'uolez4oudrq uf, 't;oJuzrl
-au8eur el {ec.mural }gtep tlntu rsur teJ
as iS 'uosew rlualarxa luns Ia 'unltg{
intal 3 rlj flrq? au?o; ]{rns r.j-{
'e{tasnr,,r
l* o:li:q;d lls
-qJ
gJpJ 'urrrir]1llr? glu8 nr
puilpnls'lnFrlaqrJ, 3l!{p3{iIaJ e,Lrasuo:)
r'.1
'auni1.:: ap rol
lnporil
.rgr r* tluurl.:t?
osnpo:d ;)l;)un JII '1.-J ::i ':ilinillsrue3"io
-ru-rdnse
?"r(rlsaJe uaunr|:u ap r* ;o1a1ue1d
ua;a1*arr ap qdnro a$ ro '.,sursle],,
rrJolJop ad apur"rdn3 u Essll
pnop
V
'ayl.Suoiu
lrllsgugiu
asra^rp urp ruaq8aqg r$ n14n1nH rilolrn
'{eu;ef,ur raz 'rrueSllqn;{ npJa eqSary
'udor adeo;de JErrIf, nBJa aJeJ rJaull
rrun rS qsuJ lrulglul ure ng 'ralas retu
[a]
lntusnaJs? ul purql'{eznda'feu-rgtsap
Iugrlpq alSru a1;ed eJeur rutu Ea:)
ur luns rua;nzJ'e1saJu ep EluJ aldopu
qs eurq
IJ rs aurpnllle aJ rS alaladsuo
aze1eJl rS-gs urnr 1nr1S e
[e
'rrputuesul
aleun es ursasod ul pug^B 'pl q;arueu
eeuauass ep luzrpa^P Ie rS iso; u
nDInlnH opSog 'Furlsap azarpnls el
ES
elsef,e er n-qued'(1ruo1gzgl-rpp) uarnzJ
ptue'I nr lrulglul nu-s e8;g perl]spugur
Tvltzrt ns aJsJ afeuosiad alrJ?rrr
aleol gl ru1uad qluupodurr ap tua4xe
alse utu?[ Iloa;d ap qsutr gls?a]V
l0l n3 JOV.ez 8aJ4u?Anf,eulq
nr lrupdslp ne 'unurot zll nun sunJss
eJa aJ ?aal ap olo]urp ef,aJl nualnd
a;er 'euru1 flugs {p rS
4op.lnf
-
lnrq{roq
'ruN ?p?qV unreg '[a snds ?-lur
'rfa;o.rd Erqi IS
uolgzguep grql
IS
seruqr
e aJnf,sJ
'qlul^ ep
Jalas
lnrur8
-ei le^JesuoS
Ieru
ne-rS
nu qwqsreN
€l ap
tS trtl
-uequI e1 ap
alunsguEru
gJ?o
IPlr€D
ruplnlqgf l?alrnlD

BitrAnul asculta cu atentie. DeodatS, el
deschise ochii mari gi incepu sd fie
foarte atent la zgomotele care veneau de
af.ard. Figura sa se imPriml de
veneratie, de implorare gi teamd.
*Dumnezeu
mI cheami", murmurd el,
gi se indrepti lent cdtre sanctuarul sdu
particular, unde se rugl cu glas tare
or**e de doud ore, in genunchi 9i irno-
bil ca o statuie. Ruga sa era, de fapt,
oconversafie cu zei invizibili, asupra
unor chestiuni la eare el lnsugi dddea
rlspuns. El a iesit apoi din sanctuar,
palid qi epuizat dar satisfdcut, fericit.
Aceasta era rugficiunea sa personal[. {n
tirnpul sersiciului religios din templu el
nu lua parte la rugdciuni, Pentru cd
acolo, el insugi este chiar Dumnezeu.
Agezat pe tronul siu, el este purtat cu
solemnitate spre altarul unde preofii
9i
fidelii lui ii pot adresa rugiciuni. El
primegte invoclrile lor, speranfele lor,
lacrimile lor, durerea lor 9i disperarea
lor, privind imobil spatiul de dinaintea
lui, cu ochi strdlucitori dar firi viat5. In
unele momente ale serviciului divin,
preotii larna ii schimbd robele galbene
sau rogii qi ii modificE gi coafura.
Serviciul se terminl cu un moment
solemn, unde Buda reincarnat, cu tiara
rora Inoan
pe cap, dE binecuvAntarea sa pontifical5
credinciogilor, intorcAndu-se succesiv
cdtre cele patru puncte cardinale 9i
intinzAnd Ia sfArsit mAinile sale cdlre
nord-est, adicd spre Europa, unde, con-
form religiei galbene, trebuie si
pltrundd inv5f[turile infeleptului Buda.
DupI rugdciunile fierbinti 9i dupi un
lung serviciu in templu, pontiful pare sI
fie puternic zdruncinat; el is! chema
adesea secretarii, ca sI le dicteze
profegiile ti viziuniie, foarte complicate
intodeauna, precum 9i unele explicatii
neagteptate.
Unecri, pronunf And cuvintele:
"Sufletele lor comunicf,", el iri
reimbracE roba albd si merge sf, se
roage ln sanctuarul lui. Atunci se inchid
toate porfile palatului iar toti lama se
confundi intr-o spairni misticd solemnf,.
To[i se afli in rugdciune, minuindu-$i
rozanile qi murmurAnd ruglciunea OM
MANI PADME HUNG!, cdci el Poate
s6-i intoarc[ pe tofi pe calea rugdciunii
gi a exorcizdrii. Clarvdzdtorii citesc in
horoscoape, vizionarii scriu povestea
viziunilor lor, in timp ce maramba cautd
in c5rfile lor vechi explicafia cuvintelor
lui Buda.
216

/,r7
ad u)lJrUoJ
l-u Jqued 'leulq3 slslrdur
u1 '4sacu nr guna;drul Julql 'ntzJgl tetJr
'rS urn;o4uJq,{ el lu.rgdurg ap adeo;du
1eca1d u
1a 'nrc aO 'Jrru eU?oJ JoAo)
un lef,ap rJunJu ulsxa nu epun 'a;n1e;
?1 'r)rc s?tuPr e tg
'leqlJ ul sroluler u-s
nu uqur?g oFnJ eurerl 'eloJes r)unle€p
Iuns :IZ ?aJ? ul u1drug1u1 rulll as aJ
ElpJ
'gfiea4ul Baurnl ug gJurpa.n q]s?ele
purpugdspr 'rup III srrrr ul gleluap
-lJf,o eunl u8ua.r1u1
Fe)nJ
JoA EJlssou
efulpa;r cseSqlrpdrur eJpt a1a;uodod
FJ 'eJrs '1|-alSaluruv 'us ua:a1nd
rS eaunndalafur 'upng ln1
lnlurds
rsau
-auro dlor un-Jlul leu-teJur sprupl p epun
'leqlJ urp ?r{{?s arrlsPuqtu ssseou
-o13 rS e1e1;gdapul ulp 'squeg of;na
sluel lrpued luns ng 'epng
1n1da1alu1
ap ESrr.usuuJl lsoJ ? eotu er8rla6 -
irtrr
apun ap lS qSa aun'er8lta.r
alsa rf1 a;e3 'a8uoJ as qs ?ur.rn eA naru
1ruodod
Jol r?ruJol rS sualur
lgl
tJ.ez erle)
elde;pur JoA as aleu elrunltg8ng -
:snds u p1u;qdrrrJ Jsr rluirur
agsoJ lsoJ ns
1lo1
'teurn;;ud url rnun
elrrlrlap elsn8 nlnd
1n1e;pdur1
'gurfsns
l-ES ElrqEr^
gug{u oar^ 3J g-rgr 'rnpueq
elaznq a4qc 1e1da:pul u-s rs gseur ad ap
1?llEul e-s mlnt?rgdu4 p rne ap pprod
'lueurour isars ul 'ra a4qr elrurEru su4ul
e';oSqarul'a-reo"gdnp a-teunpe e8ea4ur
ll^ud e rS rode sJolul e-s '1u;qdul ad
erelq ug rS 3un1apu1 lnud u1
Inloard
'JOIrez ea;alnd
rzeJlsuouep ES nH
lnpugJ else 'e;eun
-do-rd qJSuaJp lnrEJ ? a:er rnlnloa.ld
as-npusseJpe '1n1u;qdul eslz 'ulnJy -
'rnl ?alur?ur sorf,
-uqndau znluof,'Jn)ql s?rrrpJ u urlSacu
aJlurp ej?f,ag ffp
lo]sJrru
un a13J3 l-gs
1oa;d rrugcag rJap quopro uuH r€lqn)
'aEap
far $
urapnf $a.rr ?ea)e qdnp l1ore.l[u un algJ
pututldug '.ro1 -ropaz ua.ralnd azaqo;d
qs ernrgcalJ ll?uopro 'gfualacxg -
-ofJuq ras un nr r[sor E'nvrvl;Jffii
'lnlp] ssruq: u 1oa.rd;n5urs u1 'nlncsr$
rS unl.rar rf,unlu lndarug ny 'lugupd
ad u;olsaru .ro1{ueluezatdat rS .rolraz
lprJrqoul,, nu eqSaru qc '1du; ap 'uJeprs
-uo)
lg
'.ro1elurpa;r arqdxa rl gs ieurpro
e-a1 rS aln8rla; aluol urp euel {oa;d ra;1
teruar{r ? plqn) pugl 'tlnuep uldurglu;
a5 'rrFrla; ellpiJolar JornJnl eJdnsu
erJolJr^ o 1u1;nda; e
lnrusrpnq
pugJ
snrz else lJpf, 'lpuJ?).uleJ spng q13p
o snds u-rru 'eJ?ur Iz o else IzElsV
-
'qlsruJou
.lo1 efualsxa azeual
qs'arrldruoJ ps lgrap ualql nu
lnluaza.rd
'l[ilru ]errt Jerqc eq'luezald ug rrru
'lnf,e4 ul rf,ru n?lq4 nu rruerupo 1l-rncuan
ap Plequrqssau as-npuelnrap 'rf,ru un
-urluof, eJun ngr'$p lgrap puryo-ld rcur
;urqr aluod 'orn>lea e1 arsa-rdul rSeaece
lllurrs urs na qr unds E^ ES nuoJ1
"'alnJ
-eJ1 eloJes Jolsaf,s alrrJnupru n;1uad
lradsa.r ap
1u11d $luaaap
rS .rulunyonur
plrp;luol es rA ururrrl 'pJer{JrU
rnla8a.r
3 n3s lellls5 InI Iu 'rolrzrq]ur aJsru
mun u 'elrse1
lnln1s
u 'uputol lu.rqdul
rnun urqus nes
IryroJ '1nd1qr sunu B
Ef,
pquqo;d ere3
irrruar^ Inqlol r?rqf, else
u1serv ie[8uv
urp nps e]uu;g up 'ellell
urp
lelseJ rnun alalrunrd urpl'
7
lnqlor
nes;e.rd ap aulld uafuurqd
\J
ap alazued ElPpoar^ tnzgn rl y
Ilruara lryurd
i
l
a{pr@) :u1a1urygf t?a+rrfD

acesta in credinfa lui, pentru a-i deslusi
destinul afacerilor de stat 9i pentru aJ
lurnina asupra vointei durnnezeiegti.
Buda reincarnat tdcu pe moment,
murmurd o rugEciune gi addugi:
- Urga, patrie veche a budismului...
impreunl cu Gengis Han au plecat si
cucereascd Europa cu oletii gi au
chemat apoi gi pe cahnuci. Ei au rimas
acolo aproape 100 de ani, trlind in
cAmpiile ruser;ti. Apoi s-au reintors in
Mcngolia" unde preofii galbeni i-au
chernat si se lupte cu regii Tibetului, cu
preofii "bonete rogii", care asupreau
poporul. Calmucii au ajutat religia gal-
bend dar ei au inteles cd Lhassa era
foarte departe 9i cd de fapt era greu sI
risplndim credinfa noastl pe intreg
P{mintul.
In consecint5, calmAcul Gushi a dus in
Tibet un preot sfAnt, pe un. dur
Gheghen, care a flcut o vizitl Regelului
Lumii. incepAnd din acea zi, Bogdo
Gheghen a locuit neintrerupt la Urgsa;
el s-a ardtat a fi protectorul libertifilor
mongole precum gi ai impirafilor
chinezi de origine mongol5. Acel dur
Gheghen a fost de fapt primul Buda
reincarnat din tinuturile mongolilor. El
ne-a l5sat nouf,, succesorilor sdi, inelul
lui Gengis Han, trimis prin Kublai Han
lui Dalai Lama, ca recornpensf, pentru
rniracolul irnplinit de preotul Turjo
Gamba; noi definem, de as€rpenea,
cre$tetul craniuhii unui misierics tau-
maturg negru din india: Strongtsan,
rege a) Til:etului, s-a ser-vit de acesta ca
de a clrpE- gi * hdlri cii;i ea in tirr.rpul cere=
m*niil*v tlin ii:mp1u aculx 160 ele ani;
mai aven: o siatuie anticd a lui Buda, din
piatrii, c;]re a fost adusX din Delfi de
fondaiorul reli5;iei galbene, Paspa.
Bogdo plesni din palme gi unul din sec-
retarii s5i aduse pe o stofi rosie o cheie
218
rora Inoan
mare din argint cu care el a deschis
cuf5rul. Buda in viafd igi vArA mAinile in
el gi trase de acolo incl o cutiutd din
fildes sculptat, din care scoase ca sI ne
arate un inel g::os, in care era montat un
rubin splendid tiiat, purtAnd semnul
svasticii.
- Acest inel a fost purtat tot timpul la
mAna dreaptd Si de Gengis Han Si de
Kublai, mi-a spus el.
CAnd secretarul a inchis cufitul,
Bogdo i-a ordonat s5-l cheme pe favorit-
ul s5u Maramba, care i-a citit apoi c1te-
va pagini dintr-o carte veche, aflat5 pe
masd.
Lama a inceput sI citeasci cu o voce
monotond:
- Cand Gushi Han, geful calmucilor a
incheiat rdzboiul impotriva bonetelor
rogii, el a adus cu sine o piatrd neagrl
miraculoasi pe care Regele Lumii i-a
trimis-o lui Dalai Lama. Gushi Han a
dorit sI creeze in Mongolia occidentald
capitala religiei galbene, dar olefii se
aflau in acea epoc1, in rdzboi cu
impdrafii Mand Chu din pricina tronului
Chinei 9i dideau betAfie dupi bdtilie.
Ultimul han al olefilor, Amursana, a
fugit in Rusia, insi inainte de asta a
trimis la Urga piatra neagri sacr5. CAt
timp aceasta a rimas la Urga, Buda
reincarnat s-a putut servi de ea, pentru a
binecuvnnta popcrul gi niciodatl in acea
perioad.'l boala sau nenorocirea nu i-a
atjns nici pe mongoli, nlci anirnalele l*r.
Sunt in jur de 100 de ;uri de cAnel cineva
a furat pia-.ra sacr& 9i de c6nd buelictii o
cautfr in lumea. fntreag5d. Ilupd disprri{ia
accsteia, popt-.ru} nro*go1 a ir:ccpr-ll sF
rnoar6 incet.
- A-iunge, strigd Bcdgc Ghegheri,
vecinii nogtri ne vor dispretui. Ei au gi
uitat cX noi am fost altXdatl stFpAnii lor,
ins5 noi ne-am conservat traditiile sfinte;

6rz
'lqla^ aill@r rS csaE;8 ?Se '1?u;ef,ure.r
€png tlgr8 e uSy ''ueg srSue3 lnl
iarfirta; rurualsour m ruarp.ru8 rlapg reur
re) luns Ig irJpl"rng ad 'q4seou efurpa.lc
n"rluad-r.ro1ra1o.rd rS uralu rS 'guaq
-1eF et8rla.r ru1uad rS alo8uour alrrnqrrl
ru1uad rsos ?A lnlnJrunr{ enu pr urqS
{FrS)
;u1a1uq$ t?dln?D

CA{i cu rniracole
Printul Djanbolon i-
a cerut unui
Maramba sI ne arate
biblioteca lui Buda
reincarnat. Era o sali
imensd, ocupatd de
20 de scribi care se
ocupau de operele
tratAnd miracolele
inflptuite de to[i
Buda incarnafi
incepind cu Ugdu
Gheghen pentru a termina cu acei
Ghegheni gi Hutuktu din diferite
lamaserii, din toate templele gi din toate
gcolile pandite. Un Maramba i-a citit
doud extrase:
"Preafericitul Bogodo Gheghen sufld
deasupra oglinzii". Dintr-o dati, ca gi
cum ar fi traversat o cea[5 din ea ap[ru
o vale, in mijlocul cireia mii 9i mii de
rdzboinici luptau unii impotriva celor-
lalti:
"inteleptul Buda reincarnat, favorizal
de zei, ap4inse nitte tdmAie Si-Si implorl
stdpAnul si-i revele destinul prinfilor. In
fumul cenugiu apdru o inchisoare
sumbrl qi in ea corpurile pale, torturate
ale prinfilor mor[i".
O carte speciali, reprodusi deja in mii
de exemplare, povestegte miracolele
infiptuite de actualul Buda reincarnat.
Printul Djam Bolon mi-a {Icut cunos-
cute cAteva pasaje din acest volum:
"A existat o anticd statuie a lui Buda,
cu ochii deschigi. Ea a fost adusd din
India gi Bogdo Gheghen a pus-o pe altar
gi a inceput sd se roage. Cnnd s-a intors
din sanctuar, el a ordonat s5-i fie adusd
statuia. Toti au fost foarte uim[i, c6ci
ochii acesteia erau inchigi 9i din ei
220
rora Inoan
curgeau lacrimi. Pe corp au ap5rut pete
verzi gi Bogdo a zis:
"MI agteapti nenorocirea gi bucuria.
Voi orbi dar memoria va fi liberf,".
Profetia s-a implinit. Altidat5, intr-o n
clnd Buda reincarnat era cit se poate
de agitat, el a cerut sI i se aduci un vas
mare cu apd, care a fost piasat inaintea
lui. El i-a chemat pe preofi gi a inceput
sd se roage. Deodatd, opailele si ldmpile
s-au aprins spontan gi apa din bazin s-a
inzat.
Printul nea povestit apoi cum Bogdo
Han prevestea viitorul. Cu ajutorul sin-
gelui proasplt, pe suprafafa clreia
apdreau litere gi imagini; cu ajutorul
mlruntaielor de oaie gi de capr6, care ii
permiteau si citeascd destinul printilor
sd le cunoascd gAndurile; cu ajutorul
pietrelor gi oaselor pe care, cu o mare
precizie, Buda reincarnat distingea
. semnele viitorului tuturor gi, de aseme-
nea, prin studierea stelelor, a clror
pozitie ii indemna sd confectioneze
arnulete impotriva gloanfelor gi a
bolilor.
- Vechii Bogdo Han nu deslugeau
viitoml decit cu ajutorul pietrei negre,
spuse Maramba. Pe suprafafa acesteia
aplreau inscrip[ii tibetane, pe care
Bogdo le citea intelegAnd astfel destinul
tuturor nafiunilor".
CAnd Maramba vorbea de Piatra
neagri pe suprafafa cdrora aplrea leg-
ende tibetane, eu mi-am amintit cI fap-
tul era posibil intr-adevdr. In regiunea
de sud-este Urian Hai, in Ulan Taiga s-a
intimplat si ajung intr-un loc unde
ard,ezia neagr[ se afla in stare de
descompunere. Fragmentele acelea
erau acoperite de licheni albi , formAnd
un desen foarte cornplicat, care imi
amintea de modelul dantelei de Venetia
sau de paginile acoperite de caractere

I7Z
'pluelruad
Erelsng
E?suef,u fflunlp^ sndu-u u-rS
1
rupuexaJy
1n;uf 'aluJrlaJ ul '?re.rF3 lrlrrlod
'g.telndod erurdo uul.rrJuot aleod sa.ralur
lsof,u eJ n4uad glel
IS
rf,rurzny ropoeC
rn1 ur;e;8olq ap aduo.rdeapug eU?oJ
lUSeJelUr e-s Jolr^ou?tuou ? arlssurp
er{1reA'elo)eJrur lS feuualad ap 'n;lus
JOI Un JorJalln ]lua^ap '{nlugruJoru
alSuounr es I epun rS efunrol lu.rlsqd u-s
r apun
iuuaqls
ul '{sruoJ u1 ufen 1rS.lg;s
e-rS gr lS 'alJrlod ap rroosep? srr{Jul
tS na:aur llJqurJn 'gf ur.la;ns ul nuUu
as aJ tac 4o1 ad lS 'ltrola$ar 'Iueluoz
-r.rd puglosuor rS puglnfu 'rJrruzny
ropoeC ap
Inunuopnasd qns euaqrg rS
elsnu puBEqE4s alp elnunln lnca;1ad
u-rS
1 n:puuxaly El aparf,
1ruodod 'ersng
ul 'rzElsv '1o1 alsad '1de; ap '1r.lpuun
rS ruauru ep lnJsouncau rS eJeJnp nJ
pugur;8a"rad rn1 r{aur
1n1rS;gys
aea4ad
s^ gJ rn1ruuf srza;d e-r rS g-l8uau srl
-erd ug
lnJolrh
?rnlsef,B llllt ?-r 'rqugl rro
un'groda uaJe urp uu11 opEog 'lnunsep
a8alzap
1gs
e8uo.r
[-ps e] 'ereparf,ur ep
ruo un upng s[ sfturJl u
1a
'era1saf,e rnl
-nursrJrJsrui e rS
lauapnry ep rasauoieq
ufuangur qns lnzgr B I nrpu?xay
1ruef
pugJ rJunlv'eutul
F{s?J ?l ap n?s etuBl
FIeO
st ap fesau un puugnd
[a q euln
pnads le8alap un pugJ rf,unlu nss tr?r
-rdsur a;uls es pugJ lf,unle lgJap runrzrl
+;d are; nu rf,ru Ig
'lnroln^ prsea$n1sap
I-qs ]uursrular spnB Inl Er?e)
r-ps pfe;nr nru
1n1da.rp elp nu ruarulN
'ailqpF nuaue^er
ale ?JSn as se pug3'nea;pdsrp auesap
alsaf,E gpel'un ere etzepre pueS 'ef,runJ
-{ltlrg)
:u1a1ug1ff EaWD

Aurora Inoan
Nagterea
noului Buda
n uda viu nu niere. Inima sa trece
H, un.ori intr-aceea a unui copil,
L)rur" se na$te tocmat in ziua
morfii sale iar altl datd spiritul sdu
poate sI se strecoare intr-un alt orn,
chiar in timpul vietii lui Buda" Acest nou
l5ca9 al spiritului sacm a lui Buda apare
aproape intotdeauna in unele familii
sdrace, tibetane sau mongole. Se pare
cf, existd aici o motivafie politicd. Dacd
Buda ar apdrea in familia unui prinf
bogat, ar putea rezulta astfel ascensi-
unea unei familii care n-ar dori sd
asculte de cler, ceea ce s-a qi intimplat
in trecut, in vreme ce o familie slracd gi
necunoscut5, care mogtenegte clanul lui
Gengis Han dobAnde$te bogltia si se
supune voluntar preofilor. I)oar trei sau
patru Buda reincarnafi au fost de ori-
gini pur mongoli; ceilalli erau tibetani.
Unul din consilierii lui Buda reincar-
nat, preotul lama Khan Jassaktu mi-a
povestit urmitoarele: Mindstirile de la
Lassa si de la Tashi Lump<l sunt in mod
constant tinute la curent, prin scrisori
222
din Urga, de starea de slnitate a lui
Buda in viat5. Atunci cind corpul s5u
omenesc imbitrAne$te si cind spiritul
s6u incepe sd se desprindf,, in templu
incep sd aibe loc servicii solemne gi, in
acelagi timp, astrologii studiazi viitorul.
Aceste rituri implinite de preofi intr-o
atmosferi de mare pietate trebuie sd
descopere locul in care spiritul lui Buda
urmeazd sd se reincarneze. Ei
cdlitoresc dea lungul intregii {^dri 9i tot
cerceteazd alegerea, insugi I)umnezeu
le oferi sennne 9i indicii. CAteodat5 un
lup alb apare in apropierea iurtei unui
cioban sirac ai dacl nu e un lup atunci
poate un miel cu doul capaete sau un
meteorit care cade din cer; sunt semne
care anunf5 reincarnarea. Unii lama
prind broagte festoase in lacul sacru
Tangri Nor gi citesc pe carapace numele
noului Bogda Han; altii adund pietre ale
ciror vine gi criplturi le aratd unde
anume trebuie sd caute gi ce anurne tre-
-i
buie sd glseasci. In aceastd vreme, mai
sunt lama care se retrag in pegteri adAn-
ci din munfi, ca sd asculte vocile unor
spirite ce pronunfd numele noului ales
al zeilor. Atunci cAnd el este descoperit,
se adun5, in secret, toate inforrnatiile
posibile asupra farniliei, iar acestea sunt
transmise unui grup de trei savanfi
Tashi lama, cunoscufi sub numele de
Erdeni, ceea ce inseamnd perl5 a
$tiintei, care, conform riturilor lui Rama,
verificd alegerea. Daci aceasta core-
spunde textelor sacre, Tashi Lama trim-
ie o scrisoare secretd lui Dalai Lama
care celebreazd un sacrificiu special in
ternplul s.piritual din plduri gi confirmi
alegerea punAndu-qi pecetea pe
scrisoarea lui Thashi Lama.
DacI bdtrinul Buda trdiegte incl
numele succesorului sdu este pistrat in
secret; dacl spiritul lui Buda a pdrisit
wx
r\d\^l
".'':,;: /
ffi

€72
'luetllrua^s
Fdnp rctunu ?sssl ?l qlunu?
es 16 tr?uJ?JuleJ epng tnlgtre1'J;eze.r etrse
rueEeF €a.tuuuguof, gsu;
,ra[o8uo;4i
ap
elsrcuIul elunsguqul el?ol ulp nHnlnH
rornlntr a1u rS uaq8aqg rn1 ea;a8a1u
csafosu;
Ilqllleu.ro; lsealary
.3png
Inou nf, leqlJ urp alSeu.lod qlunads
a{uFalap o ugH op8og ln1 lnd.ror ufap
-
tfrg.rup;ulgf rya+ng

O pagini din istoria
lui Buda
ogdo Han care domne$te astdzi
peste Mongolia exterioard este
un tibetan. El aparfine unei
familii sf,race care trdiegte in irnpre-
jurirnile de la Sakkia Kure, in estul
Tibetului. Din cea mai fraged5 copil5rie
acesta manifesta un caracter furtunos.
El era inflicdrat de ideea de indepen-
dentl a, Mongoliei ri ardea de
nerdbdard sd facd din mogtenirea lui
Genghis Han o mare glorie. Aceste
manfestiri l-au ficut ca in foarte scurt
timp si fie extrem de influent printre
ceilalli lama, prinfi gi hani ai Mongoliei,
dar gi in ceea ce privegte guvernul rus-
esc, care incerca mereu s5-l atragi de
partea sa. El nu se temea si se ridice
impotriva dinastiei Mandhu a Chinei 9i
oblinea intotdeauna asistenfa Rusiei, a
Tibetului, a Buriatilor gi a Kirkizilor
care-i asigurau bani, arme, soldali gi ser-
vicii diplomatice. Impiratii Chinei evitau
si intre in rd,zbo.i deschis cu acest
Dumnezeu intrupat, de teamd de a nu
provoca protestele budistilor chinezi. La
224
rora Inoan
un moment dat; ei au trimis la Bogdo
Han un foarte abil medic, specialist in
ofivire. Buda reincarnat a inteles insi
natura criminali a intentiilor acestui
medic Ai, cunoscind puterea otrdvurilor
din Asia, decise si facl o cll5torie, pen-
tru a vizita mlnistirile mongole gi
tibetane. El a lSsat ca sdl inlocuiascl un
Hubigan, care deveni prietenul doctoru-
lui chinez qi care il gi intrebl scopul
vizitei pe care acesta o intreprinde in
Tibet. in curAnd, chinezul muri dintr-o
cauzd necunoscutl iar Buda reveni in
capitald.
Un alt pericol il amenintd apoi pe
Buda reincarnat. S-a intAmplat atunci
cdnd Lassa decise si Bogdo.Han avea o
politicd mult prea independentl in
Tibet. Dalai Lama incepu sI negocieze
cu mai multi hani 9i prinfi, cu Sain
Noyon gi Chan $i cu Jassa Ktu Han.
Preluind migcarea gi persuadind sd fie
acceleratd... emigrarea lui Buda intr-o
altd fiingd uman5, ei ajunseri astfel la
Urga, unde Bogdo Han ii primi cu
multi bucurie gi stim5. El le oferi un
mare spectacol iar conspiratorii erau
deja preg[titi si execute oprdineh lui
Dalai Lama. Astfel, la finele spectacolu-
lui, lor le veni rlu si apoi, in timpul
nopfii decedard. Buda reincarnat le
trimise corpurile familiilor lor, cu toate
onorurile cuvenite rangului pe care l-au
avut.
Bogdo Han cunogtejr toate gindurile,
toate acfiunile prinfilor gi hanilor, cea
mai neinsemnati conspirafi e trzitd
impotriva lui, situatie in care vinovatul
era invitat cit se poate de amabil la
Urga, de unde niciodati nu pleca viu.
Guvernul chinez decise sd sfArgeasaci
odatl cu tot acest gir de Buda reincar-
nafi. incetAnd lupta impotriva pontifului
din Urga, guvernul imagind o intrigl

{".,
, . .'.
*.:.i.'.,2
sz7
:lPrU?f,UleJ
spng rnl e runrzr^ raurlln ealse^od
rS rrtunl rnla8eu I? solJelsltu
Inu
-uas pugund Elu?r? ep ec?[d rs ?asq8 as
E13SPJ ISSAEJE
UI 'lAqIJ IS EUII.IJ
.EISNU
'prloSuot\l aJlul elel?l?r] rS Iaulq3
rc rS rersnq rolrlprpdurl elelarf,ep 'uurrl
Ir{ssJ rnl ap tS eurul Iel?O Inl alalnq
elu4sEd luns apun sorla.rd ro^o) un ep
H!.radore 'qpneds ElaseJ o l?lEre u-nu
?tuBI un 'op8og rn1 u 1u1ed elar?u ul
'?lsv up rolunqLq rS rnlruodod alafuu
-rads ncsgua.r rS ugo8uol
tr Eqplr l?rpaul
aJE) 'Jol Inezautunq
ad p;en1
1g
'1u1ud
uJ EJeJlur rrlo8uour 'pcSnd ap rrnJoJ
nJ ezsunls eleleuques qjesrcn rueleqq
IpepnuC
'a1uds urp ea1.led uud lepd ap
ardorde as rS 1ug;s p16 op8og ESra^sI
ueEuq Fuorsq'IZ6I
ulp pugdacug';et
lepd ngs pudo.rd q luursf,ula; epng ad
Elseru Il 0Z6I urp zaurrp u;am8
lnog
'acnerseusd
rrepr lnJlual ul qugurEr
Es qnulluo]
Eleyt ul upng J?p arqtod rolaueurue^e
Puef,s ad ap 1n;gdsrp e rzaurqf,
.loyfe;gdui1 sllseurc 'lu?f,B^ asetuqr nu
uupl srq8uag
Inl F
f,rr{€uoru
Inuo4 }gJul
1a;
uSe ug 'pqudur rS or8;aua JEug1 un
'ng un lprpatur nm rS uolESgJ as op8og
ac ruluad Elsl
'luruuJul epng un era nES
lng
pl rS luolgsgr ?re ruqaqp lgquod
urp pun El au4eqn asuJsnuuru elrqoa^
ug uadocsep rS uplaua) eleun nrRI rruH
op8og rSnsug'else puglle 'durr1 lSelare
u1 'e8rq urp rolrJquod uqsuurp ?rer{Jul
ai '4ulcasuor u; '1a nr rS uaq8eqg rnp
rnun eroda pdnp 'epng sal-It
Iu rprql
?ra ueH opSog 'aueurn afurg ap 19 u;
eur?f,uler as ac pdnp lg)ep pdo ualnd as
nu rS uu11 op8og ?l as?ruqr er?J upng
ln1 rn1n1r:rds u aped 'luruuJuler eqpng
Erurn urp
IaJ
eg gs
lunlJu uug op8og
Bf, 'eJsrpnq el1|-rpc Ereselpsuoc ar qdnp
'Eresrf,ep Ig
'luursJular upng rn1 erfuur
-ardns nealSounoar nu aluuos;ed gnop
alseJ? nEf,'FllI urp nDInlnH ad'zaurql
gSreurel
ryaS
ad rS urnra.rd rouoloq urp
uaqSeqg
lnlrpued
ad glnur
lnurqf,ed
'ap.rndors eSuqe rS-u n-4ued
-qpr@
:up1ug1lgi BapED

Viziunea lui Buda
re?ncarnat
R lp-arn
rugat gi am reugit sd vdd
IVt ;:;ffiffi :r il ::H,f.', il'H:
sd se intindea inaintea mea, inconjuratd
in dep5rtare de munfi. Un preot bitr6n
purta un cog plin cu pietre grele. El
inajnta cu greu. Din nord se apropie un
cavaler inftgurat in alb. El se opri lAngd
lama gi-i spuse: Dd-mite rog cogul !Am
s5 te ajut sll duci p?tnlla mdnlstire.
Freoful i-a trecut cavalerului greutatea
insl acestuia li fu impositril s-o ridice, in
a$a fel incAt b5trAnul preot trecu in cele
din urmd cogul pe cel5lalt umlr si-si
continul drumul, incovoiat de greutate.
Atunci sosi din nord un alt cavaler
invegmintat in negru, cdlare pe un cal
negru, care,la rAndul siu, se apropie de
preot gi ii zise:
- Imbecilule, de ce cari aceste pietre,
cind ele sunt peste tot pe pirnAnt ?
$i zicAnd aceste vorbe, el ll. inghesuia
pe preot, inaint6,nctr cu calul inspre
bitran glaruncAndu-i pietrele pe jos.
CAnd pietrele cdzurd in fdrini se
transformaserb imediat in diamante. Cei
trei oarneni se grdbirl sd le adune, dar
nici unul dintre acegtia nu reugi sd
desprindd vreun diamant din [5rAni. Si
atunci bdtrAnul larna strig5:
- Doamne, toatd viafa am clrat acest
paner greu, iar acum cAnd mi-a rdrnas
itat de prrlin drum de lEcut, uite cI l-am
pieretrut. Ajutafi-mi zei puternici 9i
rnilostivi !
Deodatd, un bltr$n cancelar i;i f[cu
aparitia. El se aplecd gi adund toate dia-
rora Inoan
rnantele punindu-le firi dificultate in
cog, Sterse praful care le acoperea,
ridicd cogul pini la indfimea umerilor
9i
plecd spunAndu-i preotului:
- Odihnegtete un moment ! Am venit
sI port cogul pinl la capit, insS sunt
bucuros s[ te ajut gi pe tine sd-l duci pe
al t5u. Ei igi continuard drumul gi i-am
pierdut din vedere, in vreme ce cavalerii
incepurl sI se lupte intre ei. Ei se
rdzboird toatl ziua gi toatd noaptea, iar
cAnd soarele se indlfd deasupra cAmpiei
nici unul din cei doi nu mai era acolo
nici mort gi nici viu, ei dispSruserl fird
si lase weo urmi.
Iatd ce mi-a fost dat sI v5d, mie,
Bogdo Hutuktu Han atunci cAnd am
vorbit cu marele si inteleptul Buda,
inconjurat de spirite 9i de demoni.
In[elepfii lama, Hutuktu Kampo,
Maramba, gi sfinfii Gheghen au clutat
sI interprete ze vtziunea.
Aceasta a fost scris5 in prezenfa mea,
la t7 mal1921, dupd relatarea lui Buda
reincarnat, pronunfati in momentul
cind el tocmai iegea din sanctuarul sf,u
particular gi intra in cabinetul de lucru.
Nu tin seamd de ceea ce au rispuns toti
Hutuktu, Gheghenii, cititorii, ghicitorii,
vrijitririi, clci rdspunsul nu era aga de
clar dupd cum arat6 acum situafia Asiei.
Asia renaqte, ea este plini de enigme,
ea are insl gi rlspunsul la intrebdrile pe
care le pune destinul umanitSfli. Acest
mare continent al pontifilor rnisteriogi,
al Dumneeeilor reincarnafi, al unor
Mahatrna, al oamenilor care citesc din
cirfile teribile ale Karrnei se trezegte
dintr-un lung sornn. Acest ocean de sute
de rnilioane de fiinfe ulnane se inal{d in
valuri mostnuoase.
2e6

/,zz
wueq 'llqlzl^
srqs 'ezalnJap
as ES dacug
EIIsJ urO 'u3u
-u31u^ Inlnlaq
-vIIe av asBorJ
-alsrru alau[r.Ias
purnlgole rS as
-npury1a.qu1 ';ed
-uar rS 3u11s as
eleuPIJ '1laracl
ad iqf;o; Ftlnut
teu tS nf, f,seu
-rnqzt aurElEIc
'uugru pugzurlul 'nuJrs ap atdo.lde as
rodu '8un1apug alSaq;o^ gun'I alaFag
'rou e4urp 1eca1d ne er?f, rolal elalagns
n) E)runuro) [g
'elur^nf, azaln]Ius
ps arsts ul Eqtull o nc rS
11n llrpo
m qsul
'nru?Jl un lgrap r-nu ngs
lndec
ara;uoap
else 'zetgo ad ap Inlq^
qlsporrrrr
Erlplr rS-nu n-rng '1dard ad aleunpu
elrurgru nc 'qlr.redorc ele1nf, 'rnl Bel
-upulp aun un5 e4ulp rlulsrg^ r?u Ie3
"lrgrqg pr;n rnp8nrcSor lrnudsf,
urp rur
JoJ ap qc:ud rluununl luns ufa;ad olore
q-ltu1
IIuh'I
ala8ag pug) qsul 'p;qurnuad
ul sunseplolul qu? es EuJaAsJ as?eJv
'p;5eau
El1?ld urp g[]sr o-4u11ezaSu 'nES
rnlnrose)epa;d
1e luurpslqqurg lnd.roc
qgu es apun mlnduq uuJeluf, ul ernp
as
la
pugr ul pugr urp rcrunN 'eqpu8y
ug r:n8 ep IS rfrpuud ap alrurldurg
elrunrsnu qrunrpur
IIurn'I
ala8ag
lnue
lol
1[a g8nppu ruur 'p11nrsu 'eutq Ig
-
lecgd aJ?rrr un 'Julep?-.l1ul'autlrep
elu1rustun ap
1a
ad rzunf,se
I-ES lgJul
'alduor a.qsuou alefualsxa ru1uad rS
eseolqcgd e:1s?ou eprxrur nquad eJ?los
-uoJ oreru o uSu g Je 'eJf,ss rafuqS p ntd
-ural ele.retu urp '.ro1{ropa;eard ple8a;
urp ruetu?o er1ulp cpralnd ruur tnlac tS
lugJs mtu mlae rafualsxa ea;alSeounJag
'punrs?
1g
queqluE Ertsuou er8rla.r
rS prusrpnq p rolap lsnf a nu qr 4RS
-
:rupJ Jae un nf, asundsp.r
nul Bru?[
InugJ]Eq
'eeur €zr.rd.rns a;dg
'sonlsafuu'luuuorsa.rdrut
]uetuotu lsare uqdap ad rSgppdurg 1n1nd
uru rS nezauunq rn1 uSrfpyul es r rrun'I
a1a8ag pugJ loexa 'durgr ad rz o--r1u3
ruuJe'srz uru-r'uurel nau p8e-rp '1JpS -
'nlduns eguo; c4la:rS un 3p
|em w
']sruuf,uler ?png nl ulslorTqlq
zeu
^
FS pror? ap g r3 E)?p leqarlul
ruul rS 'ealu ealurcug asrSar aJeJ J?Jelorl
-qlq ad llutglul LUul'ni4nlng opSog rn1
ie turnl ap
Fleurqer lrsg.rpd utu puVJ
'uatre1vorJnc cru:a1nd rcur rS qJsuazaJl
Iru-ES lpcep u^erllP ?l lrnqrrluo)
e-u ea;eldurglul Er aSalafu; aS 'uer1x
-cp8'rig nl lru?)alorlqtq
sra lurr?u Inlol
nJ :alaru aleqJol o-snpo.rd nu a-rer ad
guree] ap rS a-trurrn ap ersa;dxa ?f,JurueJ
lnind ure 'elueza;d auuosrad ;o11u
alundrqr ed 'eletu
lliEtlzoltne
e{ru;squs
uep qs €aJop nu EJ salaJug ure 'u{usran
-uor
trunla.i e
1rynuod
pugc rS ea8unla.rd
as ealSrurl rpg 'rqro^ p^
[a
qJ qtue;ads ug
BareJEl iu"xtrsgd ur14 'gored gluur ap g.rp;
'gllqowl :-earuu.rd nr gtu-npuexg 'eurru
erlgf, rsn"rq sroiul u-s
;11uod Inugrlqg
'llurn'I rni+8ag eletunu a;eldurglu;
urp ?J lluaruod uru 'a{esraluo) o-Jlul
'leJlsv 'lf,erqns
lse)e ezepJoq? ps uunu
-ralep
1u
ru1u*d rJnUoJa ln)EJ tuu er?J
ldarp '1{urrldxa araJo nu-ES Ernsqtu ul
[Btu [e]
?Je luu;a"]rrlal
ppng gc -rn6rsaq
'l!urnl ala8ag a.rdsap rapua
T
-3a1 u arfuorldxa o :'lJp gs leuarug I
rue'u8.rq ?[ nau rn6,-rnfes
lndurg
tr I.V
nazaurfrEs(I InI
gzee$llq]rEsg as I
Errrnl aIeEEu
a{Frff) rqaprygi
'?a{Jlrfi)

transparente de lumind. CurAnd, Regele
Lumii este inconjurat de o aureolS
alcdtuiti din aceastE lumind specialS iar
literele de foc scriu, scriu flrei incetare
dorintele gi ordinele lui Dumnezeu. in
acest rnoment, Regele l-urnii
recepfioneazd gAndurile tuturor celor
care dirijeazi destinele umanit5lii: regi,
[ari,
gefi r5zboinici, mari preo;i, savanfi,
eminenfe cenugii. El Ie cunoagte
inten{iile gi le gtie fiecare idee. DacI
acestea sunt pe placul lui Dumnezeu,
Regele Lurnii le favorizeazi printr-un
ajutor inviaibil; daci ii displac acestuia,
Regele Lumii provoaci egecul lor.
Aceastd putere este conferiti in Agartha
de silaba misterioas6 OM, particuld cu
care noi incepem fiecare rugf,ciune.
"OM" este numele unui sfint ancestral,
cel dintii guru, care a trlit acum 300 de
ani. El a fost primul blrbat care l-a
cunoscut pe Dumnezeu, primul care a
condus umanitatea pe drumul credinfei,
r*ralnoan
al speranfei, al luptei cu RE:;i. De aceea,
Dumnezeu i-a gi dat iitti*:aga putere
asupra forfelor care gltvi,ir,*eazd, l.umea
invizibilii.
Dupd conversafia c"* predecesorul
sdu, Regele Lumir
':*r.ivoac6
Marele
Consiliu Dumnezei*r i, judecd actiunile
qi gAndurile mai ;;:'r.cjXor lumii, le spri-
jind sau le resp,;ige. Mahytma gi
Mahynga cautd r.'i gSsesc locul acestor
dernersuri pr','.:ire cauzele care
guverneazd lil.r.*rr". Apoi Regele Lumii
intrl in marelr lernplu gi se roag6 in sin-
gurdtate. Fr;i:ul reapare pe altir, se-
ntinde inc*il;:,;r pe toate altarele apropi-
ate, iar in fliir,:dri se poate intrezlri chip
ul lui Dunr*ereu. Regele Lumii ii anun{i
respect'**s lui Dumnezeu deciziile
Consili"rlui 9i primegte in schimb
ordinele Atotputernicului. CAnd iese din
templu, Regele Lumii trizeazd lumina
divinS.
228

677
alelsds ad esnd luns Inl,,,e, * -r."d#
rnlnldruaa elaueoloJ eluol aref, ruluad
eeunrler lsls?
IS gu?rll
FrqJ IS
gde qt1'g
Ius
ep $u la4
alsad rsary4 alaseolsel gr
snds e-pu lg
'uplad ulp nlrueo p1dua1
ul zeurqf, zuoq u94Eq un esE?leJ o-IIu
a.rs) ad ?uolsl lqulur?eJ u-ltu 4sua)V
'euplp ralunS
ep lolas laf,t
utp eluznlf,uoJ .rol eared
-u;uc ad u;a1Su Ig
'eJeollJntuau aseolsal
alSeo.rq ap glns o lJnf,u?p? ulP rudu
epun 'FryIu lnplrr
ed le;las f,ol un-4ul
rseuner as ?uIqO u1p {dalaful eP 00I
'lof,es effJeg u1 'g;nd rctu PaJ
15 PlPu;
rutu ueJ elsa Jol elu$S'eulq epeoJ salse
epruJnl rsounr pslpnq peul1x t{uereg
'lurnl roll? € eeeJe ad tS .teP arlsuou
ralaueld elurr1S ptsol p4?td ap aiqqpl
ad nurs drpued tdue^es 'equ?8v ul -
:9nupuoc
[a
'aleur.lopnpug8 sundsg.r g;u unc
15
ec
'rody 'durq s^lgJ lnJH es?UIEJ surrl
. 'rela ug rsalnld ?elsaf,u pugr dupacap
Jolef, elellJtds eronut gs dacud es qIJl
rnlsaf,p llrquralN'IaqUuEV
eleureluc
up
la
tS bun a;er tS a{uudstP eP epl
ad {ul
un ASxa lslsv
lnproN
ul 'Iuror
luns eqSary'Iulgur eUFII ug tS
Fnq.rat
rq'F4J ul pe)Izard p.talstur ele m
ESul
pugrnp? 'pfEe.ldns ul elepadxa tS luEa.r
up ale8unp lsoJ m ala 'nrztg1rcru
'elo
-Jes ellntu rcru oloJe lE4 m tS utP;e8Y
u1 ela
15
sun4gd ne trsg utp a.6au unqlq
€^e1gC '11a1o.ld treur
15 tltqe uoltfp.rrr
tuns uf,ntup3 lS I1|elO ar n4uad
P1e1
'pFqugulld efu;eldns sl elnps lrqnd nu
cl rS aseopetrsFl elafupS ulp u^al elgJ
1a;su
efgrrul lrqnd nv'raqu?8v lruqoq
rsnlJ sup?
"
lse-pns utp nlunur ad pgu
rol eleluaweSEap up pun'essut51 snrl
-s1p m $alo
pug3 'uelar? ellrnlol 181!
-rygngr runrlarf,esle.qspd w
Fatugo
pSacu
Sot
rep 'uurel asundsqr 'a1p141 -
1uqa4ul l?ru
uru leqye8y
ul lsoJ ne eusosrad e19f, -
'llutn'I a1a8ag u1
ap pfesaur grsuautldapug ps tS p8ealafuS
!s
quun e1 qugd 1n1nd u
1a 'arpeurSpe
aleuues pJs?eltt gs ltSnar U Es EIEJ 'ql
eSe'alurur ug surulgd np-l
IFrn-I
mla8ag
ap.rnpug8'tuntcp8nt Ielsaf,s
etfu.lS
'a8uor es ES lndarul e tS lalSa;r ad
sfiqn snd e-1S 'n1dua1 ul 134u1 e etuu,vl
lqsEl'IJun1y'eutues
elsaf,? ?4lf,sep
1n1nd u nu IueIulN 'rne ulp afqqpl alStu
ad alncsounJeu aJelf,?J?) nf, sstJts
afesau Ia
e[ ap lliuud ns 3Iu3'I lqseJ
urp
lnun
rS rfeu:ecu;el Epng utp Inufl
.aJn),I
DIU?qsrsN IS tgr'lulpl?S ulp arqsquqtu
uaq)a^ lvTe Telwtrr u rs nzc-IuepJg
ul eeuatuese eB lruEde e
[e
'luu 3p 0?I
wnrv'lgrn1 rnlaEag uarnud e-tlaued
epun oloou lo1 atsad ouJIS urp nefpu;
as
11f.rour
JpI elqun gs nuadarular
$rugul
'lnzne IFJns
'?e-tepel nelgdprar
lSl IIqrO
'[elut un 3lJ? es ?lnrEf,
u;dnsup Jne ep rqu un nJ Betunl elug^
-nreurq
1g
'lndrqr
Epunrse II gs elluau
'elu?ru?rp ap un8e;tS n?sJEAeJ es eJef,
urp arsor Er?n o latSan ad epnd
IS Eql?
epuetu o-rlul lslErqurl eJe
1a
lunsprpul
rS alerualsou 'rn? ap lfl.ladoJs lqls
$uegala fleurgqug
nura er?f, e1 'cgtu8eur
.lu) un-l1ul ?Bp as Ig
'lro lf,utf, ep luEde
? [um1
ala8ag'BIpq u3 tS ure6 u1 'urst
-pnq
InFIqre^
3ls ar?los
rolrrqqres 1ndugl
ul
'uuru1 sundsgr e 'sO -
'1?q
-eluJ ru? eprn'I
ala8eg
ad er\autl lrt.zgr e-1 -
e P4rqtII aunllDlJ
nus alsrypalI
?l
u
q
a
g
{
-!
-I
I
a
Jr
ri
-!
e
a
U
E
e
'l
16 roplulggf BalffiD

- De mai multe ori, pontifii din Urga qi
din Lhassa au trimis ambasadori la
Regele Luniii, irni spune larna bibliote
car, insd acestora l*a fost imposibil s5-l
descopere. Numai un anume gef tibetan,
in urma unei bdtdlii cu Oltetii, a putut
descoperi caverna purtind inscripfia:
"Aceasti poartd conduce la Agartha".
Din cavernl a iesit un bdrbat, o aparitie
frumoasS, care i-a prezentat o tiblite
purtind semnele misterioase gi i-a spus:
23si
rora Inoan
- Regele Lumii va a.pare inaintea
tuturor oamenilor cAnd va sosi tirnpul
s5-i conduc5 pe cei buni ?n lupta impotri-
va celor rii; dar aceste wemuri inc5 nu
au venit.
Sing-sun baron Ungem l-a trimis pe
tAndrul prinf Punzig ca ambasador la
Regele Lumii, insd acesta s-a reintors cu
o scrisoare de la Dalai Lama din Lhassa.
Baronul l-a trimis a doua oari gi prinful
n-a mai revenit niciodat5.

I€7
eoraFnrlsrp '€uruJ 'lnlllA 'laJII
unr.riodul; urulru'rnial?JJ elr-rioduig
alals{ 'lnlng e*utrodulg elda-lpug ea as
IEIEJ
"'rar] 'gncp 'inun "'ro; ug uald;oa
aSe":o as?omit-g rcru oia]'uew wiu aia3
' aliiliia
ia3'i:auit-riiru
r e un allu.rod ; ui:l
1niu
ap aiuadore g
roA rP3 3[rq33n
'alieoui
r*
'FISOq 'AUieOJ
ad:olaluillun
r$ rarneps e1u
-nlue1?q{unps
JOA IUe1U30
ap auEorlrlN
"'3JnWA4n3
uA es
Inlugur
-Pd 't;npqd
ep r.radoru
rol es
llFador
-sap r{un141 'ru
-ngry rS un8au
rr?lu IJ ro^
'rol ujdnsu
r8e-r1ug
IIurnl
u1|uele a8u.rlu
:oir rs eJrprJ
roA as Illetnr
-as;ad'lllulln
"ro[
Inpugr
ul
uatd;ol'g InJ
u;dnsu sugru ?f,rpu Jo ef, ra3 '1r"lrdg
rnlntrugJs ru rS nazauung ml nueurSnp
tuel JoA rf,unlv 'rSeldoc JoA o 'urnf,?
pugd yzne ? nu r)ru ?eJrueuo eJ?) ep
'a8a1 ep elnnSeu eurJf, 'upoq 'uaurso;
"'r.rard .rol
13ar1ug
a.reodod 'alelnug:q1
rJ Jo^ eleletrs "'elurruaso ap
1:adoce
roA as rolrrqru InpunJ rS lnluguqd
"'rSo.rug JoA as eleueelo 'a1a:eodod
al30] erlul [q!r4 loqz?r un rurnqz 3A
"'ldo 'aldeS 'esuS 'If,ulf, 'n4ud'ta.q 'pnop
'eun 1ua.pgf, JoA 'If,lur IS t.ruru 'ale8ar
aleueoroC'a;uodod Jolle BeJ?llnsur
uud rnp.rdst ?A es aJaf, eJrJo;oueu
aJ€r-u o Eur;n urp ele) ur eldurgug ea as
11 "ro1uo1g5ur^ul'olrqeu{rurelw awoqzRJ
lu3 er*g;s a$ ES rS prsua$-rar gs ad;lrnrr
roa ro rrJclape l$ glesdllca g s^ €un1mies
'.rol rnlate.ry ala8ues ap rf4asu;
U
roA
'qpetd ap rol
-elguiru? Bu
-gluas JOA rru
-auleo 'lugul
-gd ed ruuop
uA a1ldn.l
-ol aJEtu I€tU
ea3 '"ro1
1nd
-nrl ep rsop
ednoo Jo^
as rS alelaU
-ns llntu retu
ef, ul eJ urp
elrn ;ol rSr
uuaru€o,
:1e snds u
er E4ul
'ft26l
uJ qJBo uurud
n;1uad lnr
-gde e ?eiluJ
'V'N) tue ep
0g rrrolFr.uJn
8l eJsOlrJ
-a;a; a{ayo;d
o lnrpJ u
1a
- areldruglul Elsea)e s[ ap
ru? ap tJeZ€JJ ln)aJl ns - nazouruno ep
fiezuotel
?lu€l Joiln E4seou ?aJllsquEur
ur lupde s lrun.I ala8ag pug3
:BrE4 ersf, ul saJqsEugru uJ lslvr^ ule
-l'Iz6l ul 'puE) rJunl? '?ruJn JoA 3J ale)
lpse^od u-rur DIusqB;uN utp nl{nlnH
068r uI
alnrPJr IIurnT
FIeEaU e[IleJord
bB*.h.*"ts.R"t,,bubsI
L:tus\sk*tsuJ"H€,hol
lS r.u,gqr, JrJgp.u. &"e! I
ti$JoFu,\S.t bqlEry:t
t.S,UE$b.tle.!$arl
l$lg.:!g.kl".! k b$rt.:E >b! [l
t[]lodd
-il!u@-ro1a1u11gf
naWD

trupurilor, a sufletelor vor urma...
Familiile vor fi disperate.." Fidelitatea 9i
dragostea vor disp5rea... Din 10 000 de
oameni doar unul singur va
supraviefui... el va fi gol, nebuno lipsit de
forti Si nu se va pricepe nici s5-9i inalle
un acoperig, nici s5-gi glseasci hranf,...
Va urla ca un lup furios, va devora
cadawe, igi va sfigia chiar propria carne
gi-l va provoca pe Dumnezeula lupt5...
PdmAntul intreg se va goli" Dumnezeu
igi va intoarce fafa in alSt parte. Se vor
ldsa peste el <ioar noaptea qi moartea.
Atunci va apare un popor, deocamdati
necunoscut, care, cu o mind feroce, va
stirpi ierburile puturoase ale nebuniei
9i viciului gi-i va conduce pe cei r6magi
fideli spiritului uman in b5tdlia impotri-
va R5ului. Vor fonda impreund o nou6
via[i pe pdmintul purificat prin pieirea
nafiunilor. In urmltorii cincizeci de ani
doar doui-trei mari state vor exista, ai
clror cetdfeni vor trii fericiti weme de
gaptezeci gi unu de ani. Apoi va urrna un
alt rlzboi dmp de optsprezece ani. Abia
atunci, poporui Agarthei va iegi din cav-
ernele sale subterane (...).
Mai,!irziu, traversAnd de-a lungul
Mongoliei orientale cdtre Pechin m-am
intrebat asesea: Ce se va intAmpla dacd
popoare intregi de rase, de religii, de
nafii diferite vor incepe sI emigreze
cltre est?
Acum, la ora c6nd scriu aceste ultirne
pagini, ochii mei se intorc, in mod invol'
untar, cltre aceastE nesfirgitd inirnd a
Asiei, deasupra cf,reia se deruleazd
traiectele mele rEtdcitoare. Traversind
rora Inoan
furtuni de zdpadd sau viscole de nisip in
Gobi, eu revid figura lui Hutuktu din
Narabanchi, in timp ce vocea-i calmi gi
mina sa parci aratd, orizontul,
dezvlluindu-mi cele mai intime gAnduri.
Lingi Karakorum pe malurile lui
Ubsa Nor vdd imensele ctmpii multicol-
ore, trupele de cdl5refi, iurtele bleu ale
regilor din Tibet, ale celor din Siam, din
AJganistan, gi ale regilor din'Tibet, ale
celor din Siam, din Afganistan, gi ale
prinfilor indieni, semnele sacre ale
preofilor lamaigti, armele hanilor,
olefilor gi semnele sfinte ale triburilor
mongole din nord. Nici nu aud zgomo-
tul multimii agitate. CAntlrefii nu cAntf,
iar eu respir aerul melancolic al
munlilor, al cimpiilor 9i al degerturilor.
Cavalerii cei tineri nu se apucl si alerge
inlltati in gaua cailor iuti... Sunt acolo
mulfimi nemdsurate de bltrani, de
femei, de copii, iar la nord gi la est, cit
ochiul Boate cuprinde, cerul este ro$u
ca flac5ra, se aude trosnetul incendiului,
zgofirotul feroce al bdtlliei, pe care o
duc acegti rdzboinici... Cine conduce
oare aceste rnulfirni de bitrini fdrd
arme? Mai vdd * tlrdine severf,, o
infelegere profundd gi religioasd in
scopul ei, ribdare, tenacitate gi o noui
emigrare a popoarelor, ultimul marg al
mongolilor.
Karma poate ci a deschis o noul
pagind de istorie.
$i ce se va intAmpla cu Regele Lumii,
gi ce"va fi cu toti?
Acest mare mister inctr nu poate fi
deslusit.
232

gz6l 'qSamrng
,..pcseauguror
?elreO,, :atarres alaf urrlS Is
lT:lipy'N.-lV.
O JSgNy.{gJS
'086I
"-XI
e ufltpa'.raneg ueluraH Prqlpg
lrnlnlnpued e pctloe.rd ep nlueuop
1n8a.r1u1
u1
1t;o-rd ep aunlsrnJul O
'le
-raprs mlnppuad plarca5'rnlnlnpuad
IE
serf,ns ep puellqf,Brd 'IUVX UgCUggSgIdS
spe; 'unorq suoqlpg 'anbrlueuouo adocso;oq.p :naugdns sJno3 ''3'l4i JOSNIOd
'916I
llprys
tS ua8alnr - pugtuor Plurepef,V
'uguror rnln.rodod alafutparc gdnp tn1 alaqeopod tS
1nre3 'UOOnJ SI'IICNVd
''Z6I 'slrpd 'uo16 aue.rqrl :xnelp le seuruoq 'sal?B 'ONVNI(rugC DISI\OCNSSSO
sala8uy so'J 's{oofl el)Puuld
:IeuorssaJord pue.lauut8aq roC 'gdOOSOUOH N1v\O U1OIJ1IVH3
-nsgn
SIA\g'I
Z66I
"gos',.plspFtlo
lueIuIDI'rrs,,
'o^lslelepzl o{sle1sre^Iug'etq8o1o$osolse eulola^S 'IOOJ;ilni AONIJNVJSNOy
'166I 'elusle3 'arollpg opcue-rg addesilg :lo[L
Ip
orqll
II
EISso a$eJ 8L
a11ap oue1z13g sure$ls g aluauprcads :ruat$s I qtnl uoJ'Iqrf,oreJ'I'3MIOOW 'r(l
'uatuedg'euo1t1
-
11S 'ueluro\C olllereH Ee1ra1 :J,OWJ sep q3nqpuuH sallssruprd 'NgCUf.lf dOOO
066I 'euguloJ axopogo nclJeslg
I?
aunrsnu ep rS cryqrq rnlnlntllsul erntlpg 'XOOOJIIO NIJSIUJ IAISIH3JVJ
'266I 'auguroJ exopopo
Ilqreslg F
eunlsru ap rS cqqrq Inlrqnlpsul
erTUIpg !o1tu4Sa;r eJe$ qp uprnfa;du1 ellreJlp
e1 toard ap alrs"lgrrps tuntcpEn.r rS rlarnpug.r 'aqfnls pugzuudnc 'UVJVI ISVIHOV
Pa{+oolos
eflsBr8ogmng
T
9
U
c
9
e
0
'l
r
I

C

I
I
t

t
I
a
!
I
I

Cuprins
Astrologie
Diatroguri astrale
Magia cerernoniald
Cartea cu descAntece
Cartea cu minuni
Minicatehism
Metode de divinafie
Numerologie
Agartha, in care cred cu tdrie...
5
44
71
98
111)
LIJ
r4t
lJ+
146
200
210

lt I
(.
Mri

a
O
6e
e9
6
Ot
.l
lc
c.
o
a
o
a
a
o
a
o
a
c
a
3t
c
Tags