Calatoria sufletelor

CameliaBodic 1,509 views 160 slides Oct 30, 2015
Slide 1
Slide 1 of 160
Slide 1
1
Slide 2
2
Slide 3
3
Slide 4
4
Slide 5
5
Slide 6
6
Slide 7
7
Slide 8
8
Slide 9
9
Slide 10
10
Slide 11
11
Slide 12
12
Slide 13
13
Slide 14
14
Slide 15
15
Slide 16
16
Slide 17
17
Slide 18
18
Slide 19
19
Slide 20
20
Slide 21
21
Slide 22
22
Slide 23
23
Slide 24
24
Slide 25
25
Slide 26
26
Slide 27
27
Slide 28
28
Slide 29
29
Slide 30
30
Slide 31
31
Slide 32
32
Slide 33
33
Slide 34
34
Slide 35
35
Slide 36
36
Slide 37
37
Slide 38
38
Slide 39
39
Slide 40
40
Slide 41
41
Slide 42
42
Slide 43
43
Slide 44
44
Slide 45
45
Slide 46
46
Slide 47
47
Slide 48
48
Slide 49
49
Slide 50
50
Slide 51
51
Slide 52
52
Slide 53
53
Slide 54
54
Slide 55
55
Slide 56
56
Slide 57
57
Slide 58
58
Slide 59
59
Slide 60
60
Slide 61
61
Slide 62
62
Slide 63
63
Slide 64
64
Slide 65
65
Slide 66
66
Slide 67
67
Slide 68
68
Slide 69
69
Slide 70
70
Slide 71
71
Slide 72
72
Slide 73
73
Slide 74
74
Slide 75
75
Slide 76
76
Slide 77
77
Slide 78
78
Slide 79
79
Slide 80
80
Slide 81
81
Slide 82
82
Slide 83
83
Slide 84
84
Slide 85
85
Slide 86
86
Slide 87
87
Slide 88
88
Slide 89
89
Slide 90
90
Slide 91
91
Slide 92
92
Slide 93
93
Slide 94
94
Slide 95
95
Slide 96
96
Slide 97
97
Slide 98
98
Slide 99
99
Slide 100
100
Slide 101
101
Slide 102
102
Slide 103
103
Slide 104
104
Slide 105
105
Slide 106
106
Slide 107
107
Slide 108
108
Slide 109
109
Slide 110
110
Slide 111
111
Slide 112
112
Slide 113
113
Slide 114
114
Slide 115
115
Slide 116
116
Slide 117
117
Slide 118
118
Slide 119
119
Slide 120
120
Slide 121
121
Slide 122
122
Slide 123
123
Slide 124
124
Slide 125
125
Slide 126
126
Slide 127
127
Slide 128
128
Slide 129
129
Slide 130
130
Slide 131
131
Slide 132
132
Slide 133
133
Slide 134
134
Slide 135
135
Slide 136
136
Slide 137
137
Slide 138
138
Slide 139
139
Slide 140
140
Slide 141
141
Slide 142
142
Slide 143
143
Slide 144
144
Slide 145
145
Slide 146
146
Slide 147
147
Slide 148
148
Slide 149
149
Slide 150
150
Slide 151
151
Slide 152
152
Slide 153
153
Slide 154
154
Slide 155
155
Slide 156
156
Slide 157
157
Slide 158
158
Slide 159
159
Slide 160
160

About This Presentation

bun

Size: 1.5 MB
Language: ro
Added: Oct 30, 2015
Slides: 160 pages

Slide Content

1/159
MICHAEL NEWTON PH. D.


CĂLĂTORIA
SUFLETELOR


STUDII DE CAZ ASUPRA VIEĂII DINTRE VIEĂI


EdiĂia a ll-a, 2005
Cartea Daath
Publishing House

Titlul original în limba engleză: Journey of Souls



Pentru Peggy, iubită soĂie i suflet pereche.

În afară de contribuăiile enorme ale soăiei mele, mulăumiri speciale
colaboratorilor Norah Mayper, John Fahey
i tuturor acelor parteneri
care mi-au d
ăruit timp din viaăa lor pentru editare, sfaturi i încurajări.
i tuturor subiecăilor mei, al căror imens curaj a făcut posibilă această
cercetare, îng
ăduindu-mi să călătoresc împreună cu ei pe căile minăilor
lor.



VEZI PRIN OCHII SUFLETULUI NEMURITOR

De ce eti aici pe Pământ? Unde vei merge după moarte? Ce se va întâmpla cu tine când vei
ajunge acolo? Multe c
ărăi au fost scrise despre vieăile trecute, dar puăine despre existenăa sufletelor
noastre în a
teptarea renaterii - până la această lucrare provocatoare lucrare de început.
Când Dr. Newton, maestru hipnoterapeut atestat, a început regresia temporal ă cu clienăii săi
pentru a accesa amintirile din vie
ăile lor trecute, a făcut o descoperire de proporăii enorme: că există
posibilitatea de a „vedea” lumea spiritelor prin ochii min
ăii subiecăilor aflaăi în stare de hipnoză sau
de supracon
tienaC; i că subiecăii aflaăi în această stare erau capabili să-i spună ce făceau sufletele
lor între vie
ăile lor pe Pământ.
Ce eti pe cale de a citi în această carte îăi va zgudui ideile preconcepute despre moarte. Ani
de-a rândul, autorul a purtat în lumea spiritelor sute de persoane. Cele 29 de cazuri cuprind
relat
ările unor persoane foarte religioase, ale altora neangajate spiritual i ale acelora aflate, cum se


Michael Newton

2/159
spune, „între” - comunic
ările celor care au arătat o remarcabilă consistenăĂ în modul în care au
r
ăspuns întrebărilor despre lumea spiritelor.
Doctorul Newton a aflat că procesul de vindecare prin găsirea locului cuiva în lumea spiritelor
a fost de departe mai plin de noim
ă pentru clienăii săi decât descrierea vieăilor anterioare ale
acestora pe P
ământ. Călătoria Sufletelor reprezintă zece ani de cercetări i introspecăii, pentru a te
ajuta s
ă înăelegi scopul din spatele alegerilor tale în viaăĂ, să contientizezi cum i de ce sufletul tău
i sufletele celor pe care-i iubeti trăiesc venic.


„
Această carte remarcabilă i dinamică descoperă câteva dintre misterele vieăii în lumea spiritelor.”
NAPRA Trade Journal

Călătoria Sufletelor este cu adev ărat prima nouă informaăie metafizică apărută în atâăia ani.
Lucrarea este esen
ăială pentru oricine vrea să tie ce-l ateaptă de cealaltă parte.”
Dick Sutphen

„
Iată o strălucitoare i perceptivă apropiere de următorul <brânci> în încercarea de a înăelege
natura existen
ăei.”
The Association for Past-Life Research - Therapies Newsletter WinafredB. Lucas, Ph.D. and
Carole Clark, M.S.W.



CITITORII RĂSPUND CĂLĂTORIEI SUFLETELOR

Călătoria Sufletelor este o capodoper ă care va rămâne în amintire mult timp după ce alte cărăi din
acest domeniu vor fi uitate. Felicit
ări.
Frank,
Boston, MA


Cartea dumneavoastră m-a făcut contientă de sinele meu interior i a dat un sens scopului meu în
via
ăĂ. A fost spirituală fără dogmă religioasă. Cum pot să vă mulăumesc?
Vicki,
Amsterdam, Olanda

După ce am cumpărat cartea C ălătoria Sufletelor am purtat-o cu mine peste tot pe unde am fost,
pentru c
ă nu am mai putut să o las jos. Cartea dumneavoastră m-a impresionat aa cum nici o altă
lucrare nu a f
ăcut-o până acum.
Viola,
Toronto, Canada


Cred că această carte spirituală plină de har nu are cu ce se compara în orice literatură existentă
despre Lumea Spiritelor, legile
i procesele ei.
Joti,
Istanbul, Turcia

Aăi făcut lumii un mare dar prin această carte, C ălătoria Sufletelor, care r ăsună de un asemenea
adev
ăr, încât este copleitoare.
Madole,
Kon, Hawaii

3/159
Trebuie s
ă vă spun că aceasta este cea mai serioasă i cea mai interesantă carte ce descrie perioada
de via
ăĂ dintre reîncarnări. Nici o altă lucrare nu conăine asemenea detalii. Puterea sa vine din
maniera critic
ă cu care v-aăi chestionat pacienăii dumneavoastră.
Zeljko,
Tubingen, Germany

Călătoria Sufletelor este o carte clasic ă ce ar trebui să existe în orice bibliotecă. Mă întreb dacă vă
da
ăi seama câte inimi aăi atins?
J.C,
Dublin, Ireland


DESPRE AUTOR

Michael Duff Newton este doctor în consiliere psihologic ă, atestat ca hipnoterapeut i membru
al Asocia
ăiei Americane de Consiliere. A fost profesor la Facultatea de Institu ăii Educative
Superioare
i a activat în domeniul practicii private în Los Angeles. Dr. Newton i-a dezvoltat
propriile tehnici referitoare la regresie, pentru a putea s
ă-i ducă clienăii aflaăi sub hipnoză dincolo
de amintirile vie
ăii lor trecute, spre experienăa mai însemnată a sufletului în viaăa de apoi. Autorul
este considerat un pionier al dezleg
ării misterelor vieăii noastre în lumea spiritelor, relatate pentru
prima dat
ă în best-sellerul său Călătoria Sufletelor (1994), volum tradus în 10 limbi str ăine. Graăie
reputa
ăiei sale internaăionale ca regresionist spiritual, Dr. Newton a apărut la numeroase emisiuni
de radio
i televiziune, dar i în calitate de conferenăiar, la conferinăele New Age. În semn de
respect pentru îndelungatele sale cercet
ări clinice ale amintirilor sufletului i pentru descoperirile
sale asupra cosmologiei vie
ăii de după moarte, Dr. Newton a primit în 1998 premiul anual al
Asocia
ăiei Hipnoterapeuăilor Transpersonali pentru „contribuăia unic㔠adusă în domeniul unirii
min
ăii, trupului i sufletului. Autorul este istoric, astronom amator i călător de-a lungul i de-a
latul lumii. Al
ături de soăia sa Peggy, trăiete în casa sa din munăii Sierra Nevada, în nordul
Californiei.



Alte cări de acelai autor
Destinul sufletelor (Llewelyn, 2001 – Destiny of Souls)
Via
ăa dintre vieăi (Llewelyn, 2004 – Life between Lives)

Pentru a-i scrie autorului:
Dacă doriăi să-l contactaăi pe autorul acestei cărăi, sau doriăi mai multe informaăii despre
aceast
ă carte, vă rugăm să scrieăi autorului pe adresa editurii Llewellyn, urmând ca apoi cererea
dumneavoastr
ă să fie transmisă mai departe. Atât autorul, cât i editorul vor aprecia să primească
un semn de la dumneavoastr
ă i să afle cum v-a plăcut cartea i cum v-a ajutat ea. Editura
Llewellyn nu poate garanta c
ă va fi posibil să se răspundă tuturor scrisorilor trimise autorului, dar
poate garanta c
ă toate vor fi transmise acestuia. Vă rugăm scrieăi pe adresa:

Michael Newton, Ph.D

c/o Llewellyn Worldwide
PO BOX 64383, Dept.k499 - 5
St Paul, MN 55164 - 0383, USA

4/159
CUPRINS

INTRODUCERE
Capitolul 1 - MOARTE I PLECARE
Capitolul 2 - POARTA SPRE LUMEA SPIRITELOR
Capitolul 3 - ÎNTOARCEREA ACAS Ă
Capitolul 4 - SUFLETUL DISLOCAT
Capitolul 5 - ORIENTAREA
Capitolul 6 - TRANZIIA
Capitolul 7 - PLASAREA
Capitolul 8 - GHIZII NOTRI
Capitolul 9 - SUFLETUL ÎNCEPĂTOR
Capitolul 10 - SUFLETUL AFLAT LA UN NIVEL MEDIU DE DEZVOLTARE
Capitolul 11. SUFLETUL AFLAT LA UN NIVEL AVANSAT DE DEZVOLTARE
Capitolul 12. ALEGEREA VIEII
Capitolul 13. ALEGEREA UNUI TRUP NOU
Capitolul 14. PREGĂTIRILE DE ÎMBARCARE
Capitolul 15. RENATEREA
Capitolul 16. CONCLUZIE



Vei cunoate tărâmul ascuns unde se-adună toate sufletele, unde se regăsesc toate
potecile C
ălătoriei. Prin ceaĂa în care se coboară moartea, dansează o lumină
c
ălăuzitoare spre Trecerea cea fără de timp, pierdută din memoria contientă, dar
revelat
ă Ăie în transă.

M.N.


INTRODUCERE

ÎI este frică de moarte? Te întrebi ce se va întâmpla după ce mori? Este oare posibil să ai un
spirit care a venit de altundeva
i care se va întoarce acolo după ce trupul tău moare sau reprezintă
doar o dorin
Ă ascunsă din cauză că îĂi este frică?
Constituie un adevărat paradox faptul că oamenii, singurii dintre toate creaturile de pe Pământ,
trebuie s
ă-i reprime frica de moarte, pentru a putea trăi normal. i totui, instinctul nostru biologic
nu ne las
ă să uităm niciodată acest pericol extrem în care se află fiinĂa noastră. Pe măsură ce
înaint
ăm în vârstă, spectrul morĂii crete în contiinĂa noastră. Chiar i persoanele credincioase se
tem c
ă moartea este sfâritul existenĂei lor ca persoane. Cea mai mare groază a noastră faĂ de
moarte ne face s
ă ne gândim la neantul morĂii, care va pune capăt tuturor legăturilor cu familia i
prietenii. Moartea face ca toate
Ăelurile noastre Pământeti să pară zadarnice.
Dacă încetarea funcĂiilor vitale ar fi sfâritul tuturor lucrurilor care Ăin de persoana noastră,
atunci via
Ăa s-ar dovedi, într-adevăr, lipsită de sens. Totui, o anume putere din interiorul nostru ne
face capabili, pe noi, oamenii, s
ă ne închipuim o lume de apoi i să simĂim o legătură cu o putere
superioar
ă i chiar cu un suflet nemuritor. Dacă chiar avem un suflet, atunci unde se duce acesta
dup
ă moarte? Există, într-adevăr, un fel de paradis plin de spirite inteligente în afara universului
nostru fizic?
i cum arată? Ce. facem când ajungem acolo? Există vreo fiinĂ supremă care
r
ăspunde de acest paradis? Aceste întrebări sunt la fel de vechi ca omenirea însăi i vor rămâne

5/159
înc
ă un mister pentru cei mai muli dintre noi.
Răspunsurile adevărate la taina vieii de apoi rămân, pentru majoritatea oamenilor, încuiate în
spatele unei u
i spirituale. Acest lucru se întâmplă datorită unei amnezii construite în interior
despre identitatea sufletului nostru care, la nivel con
tient, ajută la contopirea sufletului cu creierul
uman. În ultimii câ
iva ani marele public a auzit despre oameni care au murit pentru un timp i apoi
s-au întors s
ă povestească cum au văzut un tunel lung, lumini strălucitoare i chiar cum au avut
scurte întâlniri cu spirite prietenoase. Dar nici una dintre aceste relat
ări scrise în multe cări despre
reîncarnare nu a oferit vreodat
ă mai mult decât o privire sumară asupra a tot ceea ce trebuie tiut
despre via
a de după moarte.
Acesta carte este un jurnal intim despre lumea spiritelor. Lucrarea ofer ă o serie de precedente
care dezv
ăluie în detalii explicite ce se întâmplă cu noi după ce viaa noastră pe Pământ s-a sfârit.
Ve
i fi purtai dincolo de tunelul spiritual i vei intra în însăi lumea spiritelor, pentru a afla ce li se
dezv
ăluie sufletelor înainte de a se întoarce, în final, pe P ământ, într-o altă viaă.
Prin natura mea, sunt o persoană sceptică, cu toate că, din coninutul acestei cări, nu par aa.
În calitate de consilier
i psihoterapeut m-am specializat în modificările comportamentale, în
tratarea tulbur
ărilor psihice. O mare parte a muncii mele implică restructurarea cognitivă pe termen
scurt a clien
ilor mei, stimulându-i să-i conecteze gândurile i emoiile care să favorizeze un
comportament normal. Împreun
ă cu ei, scot la iveală înelesul, funcia i consecinele convingerilor
lor, pentru c
ă plec de la premisa că nici o tulburare mintală nu este imaginară.
La începutul practicii mele mă opuneam rugăminilor oamenilor de a analiza vieile anterioare,
datorit
ă orientării mele spre terapia tradiională. În timp ce foloseam hipnoza i tehnicile regresiei
temporale pentru a determina originea amintirilor nepl
ăcute i a traumelor din copilărie, am simit
c
ă orice încercare de a ajunge la o viaă anterioară ar fi fost neortodoxă i neclinică. Interesul meu
pentru reîncarnare
i metafizică era numai curiozitate intelectuală, până când am lucrat cu un tânăr
pentru controlul asupra durerii.

Pacientul se plângea de o durere cronică în partea dreaptă, pe care o avea de mult timp. Unul
dintre instrumentele hipnoterapiei în controlarea suferin
ei este antrenarea subiectului în a-i mări
durerea, pentru ca subiectul s
ă poată Învăa i cum s-o micoreze, dobândind astfel control asupra
sa. Într-una din
edinele noastre despre intensificarea durerii, acest bărbat i-a imaginat că este
înjunghiat pentru a-
i crea din nou starea de chin. Căutând originile acestei imagini, până la urmă i-
am descoperit
i existena anterioară ca soldat ucis cu o baionetă în timpul celui de-al doilea război
mondial în Fran
a, i cu această ocazie am putut elimina i durerea în întregime.
Încurajat de clienii mei, am început să fac experimente, trimiându-i pe unii dintre ei în
trecutul
i mai îndepărtat, înainte de ultima lor natere pe Pământ. La început am fost îngrijorat că
integrarea de c
ătre subiect a nevoilor curente, a credinelor i stărilor de teamă ar putea da natere
la fantezii, imagini denaturate ale amintirilor. Cu toate acestea, nu a durat mult pân
ă când mi-am
dat seama c
ă amintirile noastre cele mai adânc sedimentate oferă o serie de experiene trecute prea
reale
i legate între ele, pentru a fi ignorate. Am ajuns s ă îneleg cât de importantă este, din punct
de vedere terapeutic, leg
ătura dintre trup i întâmplările vieilor noastre anterioare, dar i cine
suntem noi ast
ăzi.
Apoi am dat peste un lucru de proporii imense. Am descoperit că era posibil să privesc lumea
spiritelor prin ochii min
ii unui subiect sub hipnoză care ar putea să-mi relateze despre viaa dintre
vie
ile de pe Pământ.
Cazul care mi-a deschis ua către lumea spiritelor a fost o femeie la vârsta a doua i care era
un subiect deosebit de receptiv la hipnoz
ă. Ea îmi povestea despre stările ei de singurătate i de
izolare din acel stadiu delicat în care subiectul tocmai a terminat s
ă-i amintească de cea mai
recent
ă viaă anterioară. Această persoană neobinuită a alunecat aproape singură în cea mai
avansat
ă stare de contiină modificată. Fără să-mi dau scama, iniiasem o comandă exagerat de
scurt
ă pentru această aciune. I-am sugerat să meargă la originea pierderii prietenilor. În acelai
moment, am folosit, din gre
eală, unul din cuvintele declanatoare pentru amintirea spirituală. Am
mai întrebat-o
i dacă avusese un anumit grup de prieteni de care îi era dor.

6/159
Brusc, clienta mea a început s
ă plângă. Când am pus-o să-mi spună ce nu era în regulă, ea a
izbucnit: „Mi-e dor de unii prieteni din grupul meu
i de aceea sunt atât de singură pe Pământ”. Mi-
era neclar
i am întrebat-o mai departe despre locul în care se afla acel grup de prieteni. „Aici, în
casa mea permanent
ă, mi-a răspuns ea simplu, i chiar acum mă uit la ei toi”!
După ce am terminat cu această clientă i am reascultat înregistrările edinelor cu ea, mi-am
dat seama c
ă găsirea lumii spirituale implica o prelungire a regresiei vie ii anterioare. Există multe
c
ări despre vieile anterioare, dar n-am găsit nici una care să amintească despre viaa noastră ca
suflete sau cum s
ă luăm corect legătura cu amintirile spirituale ale oamenilor. M-am decis s ă fac eu
însumi o cercetare
i, datorită practicii, am dobândit o abilitate mai mare de a intra în lumea
spiritual
ă prin intermediul subiecilor mei. De asemenea, am mai învăat că găsirea locului lor în
lumea spiritual
ă avea o însemnătate mult mai mare pentru oameni decât inventarierea vie ilor lor
anterioare pe P
ământ.
Cum este posibil să ajungi la suflet prin hipnoză? Vizualizai mintea ca având trei cercuri
concentrice, fiecare mai mic decât ultimul
i unul într-altul, separate doar de straturi de contiină
unite între ele. Primul strat, cel exterior, este reprezentat de mintea con
tientă care este sursa
noastr
ă critică, analitică. Al doilea strat este subcontientul, unde mergem iniial în hipnoză pentru
a c
ăuta în zona de înmagazinare toate amintirile din via a aceasta sau din cele anterioare. Al treilea,
miezul cel mai ascuns, este ceea ce noi numim ast
ăzi mintea supracontientă. Acest nivel prezintă
cel mai înalt centru al Sinelui, în care noi suntem o expresie a unei puteri superioare.

Supracontientul găzduiete identitatea noastră reală, mărită de subcontientul care conine
amintiri ale multor alter ego-uri preluate de noi în trupurile din vie
ile anterioare. Supracontientul
poate s
ă nu fie deloc un nivel, ci însui sufletul. Supracontientul reprezintă centrul cel mai înalt de
în
elepciune i perspectivă i toate informaiile mele despre viaa de după moarte provin din această
surs
ă de energie inteligentă.
Cât de valabilă este folosirea hipnozei în dezvăluirea adevărului? Persoanele aflate sub
hipnoz
ă nici nu visează, nici nu halucinează. Noi nu visăm în secvene cronologice i nici nu
halucin
ăm în stare de transă dirijată. Când subiecii sunt pui în stare de transă, creierul lor
oscileaz
ă încet de la starea de veghe Beta i continuă să-i schimbe vibraia coborând sub stadiul
meditativ Alfa pân
ă la diversele nivele din cadrul gamei Theta. Theta înseamn ă hipnoză, nu somn.
Atunci când dormim, ajungem în starea final
ă Delta, unde mesajele de la creier sunt direcionate în
subcon
tient i eliberate prin intermediul viselor. În Theta, contientul nu este incontient, aa că
putem
i recepiona, i trimite mesaje cu toate canalele memoriei deschise.
Odată aflai în hipnoză, oamenii povestesc imaginile pe care le văd i dialogurile pe care le
aud în incon
tient ca pe nite observaii literale. Răspunzând la întrebări, subiecii nu pot mini, dar
ar putea interpreta gre
it ceea ce au văzut în incontient, aa cum facem i noi în stare de
con
tienă. În starea de hipnoză, oamenii au dificultăi în raportarea lor la orice lucru pe care ei nu-l
consider
ă adevărat.
Cei care critică hipnoza cred că subiectul în transă îi va fabrica amintiri i îi va influena
reac
iile pentru a adopta orice cadru teoretic sugerat de hipnotizator. Cred c ă această generalizare
este o premis
ă falsă. În munca mea, tratez fiecare caz ca i cum a auzi informaia pentru prima
oar
ă. Dacă un subiect ar fi într-un fel capabil să reziste la hipnoză i să-i construiască contient o
fantezie despre lumea spiritelor sau s
ă facă o asociere liberă pornind de la idei prestabilite despre
via
a lor de apoi, aceste răspunsuri ar deveni curând incompatibile cu celelalte studii de caz ale
mele. Am înv
ăat valoarea examinării încruciate încă de la începuturile carierei mele i nu am
g
ăsit nici o dovadă că cineva i-ar falsifica experienele spirituale pentru a-mi face mie plăcere. De
fapt, subiec
ii în stare de hipnoză nu ezită să-mi corecteze interpretările greite.
Cu cât numărul cazurilor mele cretea, am învăat din încercări i greeli să-mi formulez
întreb
ările despre lumea spiritelor într-o succesiune corect ă. Subiecii în stare de supracontientă nu
sunt în mod special motiva
i să ofere voluntar informaii despre întregul plan al vieii sufletului în
lumea spiritelor. Trebuie s
ă ai setul corect de chei pentru fiecare uă. În cele din urmă, am reuit să-
mi pun la punct o metod
ă de accesare a memoriei la diferitele pări ale lumii spiritului, cunoscând

7/159
ce u
ă să deschid la momentul potrivit în timpul edinei de terapie.
Pe măsură ce câtigam experienă, cu fiecare edină, mai multe persoane au simit că îmi
f
ăcea plăcere să aflu despre viaa de apoi, aa că au considerat că este în regulă să-mi povestească
despre aceasta. Unii clien
i din cazurile mele reprezintă bărbai i femei, toi foarte religioi, în
timp ce al
ii nu aveau deloc vreo credină spirituală specială. Muli se înscriu undeva la mijloc, cu
un bagaj amestecat de filosofii personale despre via
ă. Lucrul uimitor pe care l-am descoperit în
timp ce avansam în cercetarea mea era c
ă, odată ce subiecilor li se făcea regresie în starea lor de
suflet, ei to
i arătau o consecvenă remarcabilă în răspunsurile la întrebările despre lumea spiritelor.
Oamenii chiar folosesc acelea
i cuvinte sau descrieri grafice în limbaj colocvial când discut ă
despre via
a lor ca suflete.
Cu toate acestea, omogenitatea experienei trăite de atât de muli subieci nu mi-a oprit
încercarea continu
ă de a compara declaraiile subiecilor mei i de a corobora activităi funcionale
specifice ale sufletelor. Au existat câteva diferen
e în raportarea narativă între cazuri, dar acest fapt
s-a datorat mai mult nivelului de dezvoltare a sufletului decât varia
iilor în modul în care fiecare
subiect a v
ăzut, practic, lumea spiritelor.
Cercetarea a fost dureros de înecată, dar pe măsură ce volumul cazurilor mele cretea, am
ob
inut, în sfârit, un model viabil al lumii eterne în care trăiau sufletele noastre. Am descoperit că
gândurile despre lumea spiritelor implic
ă adevăruri universale în rândul sufletelor oamenilor care
tr
ăiesc pe Pământ. Tocmai aceste percepii ale diverselor tipuri de persoane m-au convins că
declara
iile lor erau credibile. Nu sunt o persoană religioasă, dar am aflat că locul unde mergem
dup
ă moarte este unul de ordine i de îndrumare i am ajuns să apreciez că viaa de acum i cea de
apoi au fost croite cu mare m
ăiestrie.
Atunci când am reflectat cum să-mi prezint descoperirile, am hotărât că metoda studiului de
caz ar putea oferi cel mai descriptiv mod în care cititorul ar putea evalua amintirile clientului meu
despre via
a de apoi. Fiecare caz pe care l-am ales reprezintă un dialog direct între mine i un
subiect. M
ărturiile de caz sunt luate din înregistrările edinelor de terapie. Această carte nu are
inten
ia să trateze vieile anterioare ale subiecilor mei, ci mai degrabă de a fi o documentare a
experien
elor lor în lumea spiritului, raportate la acele vie i.
Pentru cititorii care ar putea întâmpina greutăi în conceptualizarea sufletelor noastre ca
obiecte non-materiale, istoricul de cazuri enumerate în primele capitole explic
ă modul în care apar
sufletele
i felul în care ele funcionează. Fiecare descriere de caz este abreviată într-o oarecare
m
ăsură, datorită constrângerilor spaiului i pentru a oferi cititorului o aranjare ordonată a activităii
sufletului. Capitolele au fost concepute s
ă arate progresia normală a sufletelor înăuntrul i în afara
lumii spiritului, împreun
ă cu alte informaii spirituale.
Călătoriile sufletelor din momentul morii până la următoarea lor încarnare s-au născut dintr-o
colec
ie de informaii obinute de la clienii mei pe durata a zece ani. La început, m-a surprins
faptul c
ă am avut persoane care i-au amintit mai clar pări ale vieii sufletului lor dintr-o perioadă
mai îndep
ărtată decât din cele mai recente. Totui, dintr-un anumit motiv, nici un subiect nu a putut
s
ă-i amintească întreaga cronologie a activităilor sufletului său pe care le-am descris în această
carte. Clien
ii mei îi amintesc anumite aspecte ale vieii lor spirituale într-un mod destul de viu, în
timp ce alte experien
e le apar destul de înceoat. Ca rezultat, chiar i cu aceste 29 de cazuri, am
descoperit c
ă nu puteam oferi cititorului gama întreagă a informaiilor pe care le strânsesem cu
privire la lumea spiritelor. Astfel, capitolele con
in detalii despre mai multe cazuri decât cele 29
men
ionate în listă.
Cititorul ar putea considera întrebările mele, în anumite cazuri, destul de pretenioase. În
hipnoz
ă este necesar să menii subiectul pe linie. Când lucrezi pe tărâmul spiritului, preteniile faă
de mediator sunt mai mari decât în cazul amintirilor din vie
ile anterioare. Aflat în transă, un
subiect obi
nuit poate să-i lase mintea sufletului să rătăcească în timp ce urmărete desfăurarea
unor scene interesante. Clien
ii mei doresc adesea să mă opresc din vorbit, pentru ca ei să se poată
desprinde de relatarea celor v
ăzute i doar să se bucure de experienele anterioare ca suflete. Încerc
s
ă fiu blând i nu excesiv de structurat, dar edinele mele sunt inute, de obicei, cu o singură

8/159
persoan
ă i durează trei ore, în acest timp fiind o mulăime de informaăii de acoperit. Unii oameni
vin de la distan
ăe mari ca să mă vadă i nu pot să mai vină curând.
Consider că este o mare răsplată să văd expresia de mirare pe faăa clientului când edinăa s-a
terminat. Pentru aceia dintre noi care chiar au avut
ansa să-i vadă nemurirea, iese la iveală o nouă
profunzime a în
ăelegerii de sine i de cretere a puterii, înainte de a-mi trezi subiecăii, deseori le
implantez amintiri post sugestionale adecvate.

Cunoaterea contientă a vieăii sufletului propriu în lumea spiritelor i a istoriei existenăei lor
fizice pe planete, le ofer
ă acestor persoane un simă mai puternic al direcăiei i energie pentru viaăa
aceasta.

În sfârit, s-ar cădea să spun că ceea ce sunteăi pe cale să citiăi s-ar putea să vină ca un oc în
contact cu ideile dumneavoastr
ă preconcepute despre moarte. Materialul prezentat în lucrarea de
fa
ăĂ s-ar putea să contravină convingerilor dumneavoastră religioase i filosofice. Vor fi i cititori
care î
i vor găsi în această carte un sprijin pentru ideile lor deja formate. Pentru al ăii, informaăiile
oferite în aceste cazuri vor p
ărea nite relatări subiective asemănătoare povestirilor tiinăifico-
fantastice. Oricare ar fi convingerile dumneavoastr
ă, sper că veăi reflecta asupra implicaăiilor
pentru umanitate, dac
ă ceea ce subiecăii mei au de spus despre viaăa de după viaăĂ este exact.



1
MOARTE I PLECARE


Cazul 1

S (Subiect): Dumnezeule, nu sunt mort, nu-i a a? Vreau să spun, trupul meu este mort - pot să-
l v
ăd sub mine - dar plutesc... mă uit în jos i pot să-mi văd corpul întins pe patul spitalului. Toată
lumea din jurul meu m
ă crede mort, dar nu sunt. Vreau să strig, hei, nu sunt mort cu adevărat! Este
incredibil... asistentele îmi pun un cear
af peste faăĂ... oamenii pe care îi cunosc plâng. Ar trebui să
fiu mort, dar tr
ăiesc încă! Este ciudat, pentru că trupul meu este absolut mort în timp ce mă mic
deasupra lui. Tr
ăiesc!.

ACESTEA sunt cuvintele unei persoane aflate în stare de hipnoz ă profundă retrăind experienăa
mor
ăii. Cuvintele îi ies în izbucniri scurte i emoăionate i sunt pline de groază amestecată cu
respect, pe m
ăsură ce vede i simte cum este să fii un spirit proaspăt separat de corpul fizic. Acest
b
ărbat este clientul meu i tocmai l-am asistat în recrearea unei scene dintr-o via ăĂ anterioară, în
timp ce st
ă lungit într-un scaun extensibil confortabil. Un pic mai devreme, urmându-mi
instruc
ăiunile în timpul inducerii stării de transă, acest subiect era în regresie de vârstă, întorcându-
se la amintirile copil
ăriei. Percepăiile sale subcontiente s-au contopit treptat în timp ce lucram
împreun
ă la întoarcerea lui în pântecul mamei.
Apoi l-am pregătit pentru un salt înapoi în negurile timpului prin folosirea vizual ă a scutului
protector. Dup
ă ce am încheiat acest pas important al condiăionării mentale, mi-am micat subiectul
printr-un tunel imaginar al timpului pân
ă în ultima lui viaăĂ pe Pământ. Aceasta a fost o viaăĂ
scurt
ă, pentru că murise subit din cauza unei epidemii de gripă în 1918.
Pe măsură ce ocul iniăial de a se vedea pe sine murind i sufletul ieindu-i din trup începe să
se estompeze, clientul meu se adapteaz
ă mai uor la imaginile vizuale din mintea sa. Deoarece o
mic
ă parte din zona contientă, critică a minăii sale încă mai funcăionează, îi dă seama că recreează
o experien
ăĂ anterioară. Durează mai mult ca de obicei, de vreme ce acest subiect este un suflet mai
tân
ăr i neobinuit cu ciclurile de natere, moarte i re-natere, aa cum sunt mulăi dintre ceilalăi

9/159
clien
i ai mei.
Cu toate acestea, doar în câteva clipe el se adapteaz ă i începe să răspundă cu mai mare
încredere întreb
ărilor mele. li ridic rapid nivelul de hipnoză din subcontient la starea de
supracon
tient. Acum el este gata să-mi vorbească despre lumea spiritelor i îl întreb ce se-ntâmplă.

S: Mă înal... Încă plutesc... mă uit înapoi la trupul meu... E ca i cum a urmări un film, numai
c
ă eu joc în acesta! Doctorul le consolează pe soia i fiica mea. Soia mea plânge (subiectul se
foie
te în scaun cu disconfort). Încerc să ajung în mintea ei... să-i spun că totul este bine cu mine.
Este atât de cople
ită de jale, încât nu pot să trec de ea. Vreau să tie că suferina mea a trecut... că
m-am eliberat de trup .. c
ă nu-mi mai trebuie... că o s-o atept. Vreau să tie lucrul ăsta... dar ea...
nu m
ă ascultă. Oh, acum mă îndepărtez...

i astfel, ghidat de o serie de comenzi, clientul meu începe procesul de trecere în lumea
spiritelor. Este un drum pe care l-au str
ăbătut i alii în atmosfera de sigurană a biroului meu. În
mod tipic, pe m
ăsură ce amintirile din starea de supracontienă se extind, subiecii sub hipnoză
devin mult mai conecta
i la tunelul spiritual. Pe măsură ce edina avansează, imaginile mentale ale
subiectului sunt traduse mult mai u
or în cuvinte. Propoziii scurte i descriptive duc la explicaii
detaliate a ceea ce înseamn
ă să intri în lumea spiritelor.
Dispunem de o documentaie vastă, inclusiv observaiile personalului medical, care descrie
experien
ele în faa morii i din afara trupului ale persoanelor rănite grav în accidente.
Aceste persoane fuseseră considerate moarte din punct de vedere clinic înainte ca eforturile
medicale s
ă le scoată din acea stare. Sufletele sunt destul de capabile s ă-i părăsească trupurile
gazd
ă i să se întoarcă în acestea, în special în situaii limită când corpul moare. Oamenii povestesc
despre cum stau suspenda
i deasupra trupurilor lor, în special în spitale, i cum îi urmăresc pe
medici încercând s
ă-i resusciteze. În timp, aceste amintiri se estompeaz ă după ce se întorc la viaă.
În primele etape de regresie sub hipnoză în vieile anterioare, descrierile subiecilor care trec
mental prin aceste vie
i nu contrazic relatările persoanelor care au murit în realitate pentru câteva
minute în aceast
ă viaă. Diferena dintre aceste două grupuri de persoane este că subiecii sub
hipnoz
ă nu-i amintesc experienele morii lor temporare. Persoanele aflate în transă profundă sunt
capabile s
ă descrie cum este viaa după moartea fizică permanentă.
Care sunt similarităile amintirilor despre viaa de apoi între persoanele care povestesc despre
experien
ele de decorporalizare ca rezultat al traumelor fizice temporare i un subiect care-i
aminte
te sub hipnoză moartea într-o viaă anterioară? Amândoi plutesc în jurul trupurilor într-un
mod straniu, încercând s
ă atingă obiecte solide care se dematerializează în faa lor. Ambele tipuri
de raportori spun c
ă se simt frustrai în încercările lor de a vorbi cu persoanele vii, care nu le
r
ăspund. Ambii afirmă că se simt trai din locul în care au murit i că experimentează relaxare i
curiozitate mai degrab
ă decât frică.
Toate aceste persoane vorbesc despre un sentiment euforic de libertate i de strălucire în jurul
lor. Unii dintre subiec
ii mei văd un alb strălucitor, înconjurându-i complet în momentul morii, în
timp ce al
ii văd lumina strălucitoare mai departe, în continuarea unui spaiu mai întunecat prin
care sunt tra
i. La această ultimă variantă se fac adesea referiri - este efectul de tunel, care a devenit
bine cunoscut publicului.

Al doilea caz ne va purta mai departe în experiena morii decât cazul 1. În context, subiectul
este un b
ărbat sexagenar, care îmi descrie evenimentele morii sale ca o tânără femeie, pe nume
Sally, ucis
ă de indienii Kiowa în 1866, în timpul atacării unui tren. Dei acest exemplu, ca i
ultimul, relateaz
ă experienele morii după cea mai recentă viaă trecută, o dată particulară a morii
în istoric nu are o relevan
ă deosebită, pentru că este recentă. Nu am găsit diferene semnificative
între timpurile vechi
i cele moderne în termenii spiritului concret al lumii evocate sau a lec iilor
înv
ăate.
Ar trebui să menionez, de asemenea, că subiectul obinuit aflat în transă are o capacitate
supranatural
ă de a se concentra exact pe datele i locurile geografice ale multor viei anterioare.

10/159
Acest lucru este valabil
i pentru perioadele timpurii ale civilizaiei umane, când graniele statelor
i numele locurilor erau diferite de cele actuale. Numele anterioare, datele i locurile ar putea să nu
fie întotdeauna u
or de amintit în fiecare viaă anterioară, dar descrierile întoarcerilor în lumea
spiritelor
i ale vieii în acea lume sunt foarte vii.
Scena din cazul 2 de desfăoară în câmpiile americane din sud chiar după ce o săgeată a lovit-
o pe Sally în gât de la mic
ă distană. Sunt întotdeauna atent cu scenele de moarte care implic ă
traume violente în vie
ile trecute deoarece subcontientul deseori reine încă aceste experiene. În
acest caz subiectul a venit la mine datorit
ă unei senzaii neplăcute, de disconfort în gât pe care a
avut-o toat
ă viaa. Terapia de eliberare i deprogramarea sunt metodele obinuite necesare în astfel
de cazuri. În tot procesul de amintire a vie
ilor anterioare folosesc timpul din jurul morii pentru o
trecere în revist
ă, o reamintire tăcută i plasez subiectul în poziia de observator pentru a uura
durerea
i emoia.


Cazul 2

Dr.N: Te doare rău de la săgeată?
S: Da... vârful mi-a sfâiat gâtul... sunt pe moarte (subiectul începe să optească în timp ce-i
ine mâinile la gât). Mă sufoc... Îmi curge sânge... Will (soul) mă ine în brae... durerea...
Îngrozitoare... acum ies... oricum, s-a sfâr
it.

Notă: Sufletele îi părăsesc adesea gazdele umane cu câteva clipe înainte de moartea propriu-
zis
ă, când trupurile sunt în dureri mari. Cine le poate învinov ăi? Cu toate acestea, ele rămân
aproape de trupul în agonie. Dup
ă tehnicile de calmare, ridic acest subiect din subcon tient la
nivelul supracon
tientului pentru trecerea la amintirile spirituale.

Dr.N: Bine, Sally, ai acceptat să fii ucisă de aceti indieni. Ai putea să-mi descrii, te rog,
senza
ia exactă pe care o simi în momentul morii?
S: Este ca... un fel de... o foră... care mă împinge în sus, afară din corp.
Dr.N: Te împinge? Unde afară?
S: Mă aruncă afară prin cretetul capului.
Dr.N: i ce împinge afară?
S: Păi, pe mine!
Dr.N: Descrie-mi ce înseamnă acest „mine”. Cum arată
lucrul care eti tu ieind din trup prin cap?
S: (pauză) Ca un... punct de lumină... radiind...
Dr.N: Cum radiezi tu lumină?
S: De la... energia mea. Este de un alb transparent... sufletul meu...
Dr.N: i această lumină energetică rămâne aceeai după ce-i părăseti trupul?
S: Se pare că mă măresc un pic... pe măsură ce mă mic.
Dr.N: Dacă lumina ta se intensifică, atunci cum arăi acum?
S: O coardă... ca o uviă... atârnând...
Dr.N: i cum simi, cum i se pare micarea de ieire din
trup?
S: Este ca i cum mi-a scoate pielea... ca i cum a coji o banană. Îmi părăsesc trupul într-o
clipire!

Dr.N: Încerci un sentiment neplăcut?
S: O, nu! Este minunat să te simi atât de liber, fără nici o durere, dar... sunt... dezorientată...
nu m-am a
teptat să mor... (tristeea se strecoară în vocea clientului meu i vreau să-l menin
concentrat asupra sufletului s
ău pentru încă un minut, decât asupra a ceea ce se întâmplă cu trupul
lui pe P
ământ).

11/159
Dr.N: În
eleg, Sally. În momentul de faă simi o uoară dislocare a sufletului. Acest lucru este
normal, în situa
ia ta, după momentele prin care tocmai ai trecut. Ascultă-mă i răspunde-mi la
întreb
ări. Ai spus că pluteai. Eti în stare să te miti liber imediat după moarte?
S: Este ciudat... parcă a fi suspendată în aer, dar care nu este aer... nu există nici o limită...
nici gravita
ie... nu am greutate.
Dr.N: Vrei să spui că este ca i cum ai fi într-un fel de vid?
S: Da... nimic din jurul meu nu este masă solidă. Nu există nici un obstacol de care să mă
lovesc... plutesc în deriv
ă...
Dr.N: Poi să-i controlezi micările? încotro te îndrepi?
S: Da... pot... dar ceva... mă împinge spre o formă de un alb strălucitor... este atât de luminos!
Dr.N: Intensitatea albului este la fel peste tot?
S: Mai luminoasă... departe de mine... este un alb puin mai întunecat... gri... În direcia
trupului meu... (începe s
ă plângă) oh, bietul meu corp... nu sunt încă pregătită să-l părăsesc
(subiectul se las
ă înapoi în scaun ca i când ar opune rezistenă la ceva).
Dr.N: E-n regulă, Sally, sunt lângă tine. Vreau să te relaxezi i să-mi spui dacă fora care te-a
scos prin cre
tetul capului când mureai te mai trage încă i dacă o poi opri.
S: (pauză) După ce am scăpat de trup fora a mai slăbit. Acum simt ca un ghiont... care mă
trage din trup... nu vreau s
ă plec încă... dar este ceva care vrea să plec repede...
Dr.N: Îneleg, Sally, dar bănuiesc că afli că ai un element de control. Cum ai descrie acest
lucru care te trage?

S:... un fel de foră... magnetică... dar... vreau să mai stau un pic...
Dr.N: Sufletul tău poate să reziste acestei fore care te trage, oricât doreti?
S: (pauză lungă în timp ce subiectul pare să continue o dezbatere internă cu el însui în viaa
anterioar
ă, când era Sally) Da, pot, dacă chiar vreau să rămân. (Subiectul începe să plângă.) Oh,
este cumplit ce-au f
ăcut sălbaticii ătia cu corpul meu. Rochia mea albastră este toată acoperită cu
sânge... so
ul meu, Will, încearcă să mă ină în brae i să se lupte alături de prietenii notri cu
indienii Kiowa.


Notă: Întăresc imaginea unui scut protector în jurul acestui subiect, ceea ce este foarte
important ca baz
ă în procedurile de calmare. Sufletul subiectului Sally înc ă plutete deasupra
trupului s
ău după ce mut scena mai departe în timp, când indienii sunt alunga i de focurile de armă
din tren.


Dr.N: Sally, ce face soul tău imediat după atac?
S: Oh, e bine... nu este rănit... dar... (cu tristee) ine în brae trupul meu... i plânge după
mine... nu poate s
ă mă ajute cu nimic, dar se pare că nu-i dă seama încă. Sunt rece, dar îmi ine
fa
a în mâini... i mă sărută.
Dr.N: i ce faci în clipa aceasta?
S: Sunt deasupra capului lui Will. Încerc să-L consolez, vreau să simtă că dragostea mea nu s-a
stins de fapt... vreau s
ă tie că nu m-a pierdut pentru totdeauna i că o să-l revăd.
Dr.N: Mesajele tale ajung la el?
S: Este aa de multă durere, dar el... Îmi simte esena... tiu lucrul ăsta. Prietenii notri sunt în
jurul lui...
i ne despart într-un sfârit... vor să aranjeze vagoanele i să pornească din nou.
Dr.N: i ce se întâmplă acum cu sufletul tău?
S: Încă rezist în faa senzaiei care mă trage... vreau să rămân.
Dr.N: De ce?
S: tiu că sunt moartă... dar nu sunt pregătită să-l părăsesc pe Will i ... vreau să-i văd cum mă
îngroap
ă.
Dr.N: Vezi sau simi vreo altă entitate spirituală în jurul tău în momentul acesta?
S: (pauză) Sunt aproape... o să le văd curând... percep dragostea lor aa cum a vrea s-o simtă
Will pe a mea... m
ă ateaptă până când voi fi gata.

12/159
Dr.N: E
ti în stare să-L consolezi pe Will pe măsură ce timpul trece?
S: Încerc să pătrund în mintea lui.
Dr.N: i reueti?
S: (pauză) Cred că... un pic... mă simte... Îi dă scama... dragostea...
Dr.N: Bine, Sally, acum o să avansăm din nou în timpul relativ. Îi vezi prietenii din tren
punându-
i trupul în vreun fel de mormânt?
S: (glasul este mai încrezător) Da, m-au îngropat. Este timpul să plec... vin după mine... mă
mi
c... Într-o lumină mai strălucitoare...

Contrar a ceea ce cred unii oameni, adesea sufletele sunt pu in interesate de ce se întâmplă cu
trupurile lor dup
ă moartea fizică. Aceasta nu este insensibilitate faă de situaia lor personală i de
oamenii pe care îi las
ă în urmă pe Pământ, ci doar o recunoatere de către aceste suflete a finalităii
mor
ii. Ele au o dorină de a se grăbi în drumul lor spre frumuseea lumii spiritelor.
Cu toate acestea, multe alte suflete vor să plutească pentru câteva zile terestre deasupra locului
unde au murit, de obicei dup
ă înmormântarea lor. Timpul este aparent accelerat pentru suflete i
zilele pe P
ământ pot fi doar minute pentru ele. Există o mulime de motive pentru sufletul care
z
ăbovete. De exemplu, cineva care a fost asasinat sau ucis brusc, într-un accident, cel mai adesea
nu vrea s
ă plece imediat. Cred că aceste suflete sunt frecvent perplexe sau mânioase. Sindromul
sufletului plutitor este adev
ărat în mod special în cazul morii persoanelor tinere.
Desprinderea bruscă de forma umană, chiar i după o lungă suferină, ochează totui sufletele
obi
nuite i acest lucru ar putea să le facă să respingă ideea plecării în momentul morii. i pentru
suflete intervalul normal de trei-cinci zile de aranjamente funerare, este simbolic. Sufletele chiar nu
au o curiozitate boln
ăvicioasă să se vadă îngropate, deoarece emoiile din lumea spiritelor nu sunt
la fel cu cele tr
ăite aici, pe Pământ. i totui, găsesc că entităile spirituale apreciază respectul
acordat memoriei vie
ii lor fizice de către rudele în viaă i prieteni.
Aa cum am văzut în ultimul caz, există un motiv principal pentru care multe spirite nu vor s ă
p
ărăsească imediat locul morii lor fizice. Acest lucru vine din dorina de a veni să-i sprijine mental
pe cei iubi
i înainte de a avansa în lumea spiritelor. Aceia care tocmai au murit nu sunt răvăii de
moartea lor, deoarece ei
tiu că cei ramai pe Pământ îi vor vedea din nou în lumea spiritelor i,
probabil, mai târziu, în alte vie
i. Pe de altă parte, cei îndoliai simt că au pierdut pe cineva iubit
pentru totdeauna.

În timpul hipnozei, subiecii mei îi amintesc frustrarea că nu au fost în stare să-i folosească
eficient energia pentru a atinge mental o persoan
ă care a fost nereceptivă datorită ocului i durerii.
Trauma emo
ională la cei vii poate să le copleească minile într-o aa măsură, încât capacitatea lor
mental
ă de a comunica astfel cu spiritele să fie inhibată. Când un suflet plecat recent găsete totui
o cale de a aduce consolarea celor vii, chiar dac
ă pentru scurt timp, acesta este de obicei satisfăcut
i vrea apoi să se îndepărteze repede de planul astral al Pământului.
Am avut un exemplu tipic de consolare spirituală în propria viaă. Mama mea a murit subit în
urma unui atac de cord. În timpul serviciului funerar, sora mea
i cu mine eram atât de triti, încât
min
ile noastre amoriseră în timpul ceremoniei. După câteva ore ne-am întors în casa goală a
mamei cu so
ii i soiile noastre i am hotărât că aveam nevoie să ne odihnim. Probabil că i eu i
sora mea atinseser
ăm starea de receptivitate Alfa cam în acelai timp. Apărând în două camere
separate, mama a p
ătruns în subcontientul nostru ca o adiere albă de vis deasupra capetelor.
Venind spre noi, a zâmbit, ar
ătându-ne că accepta moartea i că îi era bine în acel moment. Apoi s-
a îndep
ărtat plutind. Acest act, care a durat doar câteva secunde, a fost o form ă plină de sens de
închidere, f
ăcându-ne pe amândoi să cădem într-un somn adânc în starea Delta.
Putem simi prezena consolatoare a spiritelor celor pe care i-am pierdut, în special în timpul
funeraliilor sau dup
ă funeralii. Pentru ca această comunicare spirituală să treacă dincolo de marea
durere, este necesar s
ă încercăm să ne relaxăm i să ne golim mintea, măcar pentru perioade scurte.
În aceste momente receptivitatea noastr
ă la o experienă paranormală este mai deschisă mesajelor
de dragoste, iertare, speran
ă, încurajare i asigurării că cel iubit se află într-un loc mai bun.

13/159
Când o v
ăduvă cu copii mici îmi spune, „O parte din soul meu defunct vine la mine în clipele
grele”, o cred. Clien
ii mei îmi relatează că, în calitate de spirite, sunt în stare să-i ajute pe cei de pe
P
ământ să-i conecteze mintea la însăi lumea spiritelor. Aa cum s-a afirmat în mod înelept,
oamenii nu pleac
ă pentru totdeauna atât timp cât cei rămai pe Pământ îi amintesc de ei. În
urm
ătoarele capitole vom vedea cum memoria specifică este o reflectare a propriului nostru suflet,
în timp ce amintirile colective sunt atomi de energie pur
ă pentru toate spiritele. Moartea nu ne rupe
leg
ătura continuă cu sufletul nemuritor al acelora pe care îi iubim, doar pentru c ă ei i-au pierdut
personalitatea fizic
ă a trupului muritor. Chiar dacă au multe activităi, aceste suflete plecate dintre
noi înc
ă mai pot să vină dacă sunt chemate.
Câteodată, un spirit tulburat nu vrea să părăsească Pământul după moartea fizică. Acest fapt se
datoreaz
ă unei probleme nerezolvate care a avut un impact serios asupra con tiinei sale. În aceste
cazuri anormale ajutorul vine de la entit
ăile superioare i iubitoare care le asistă pe acestea, din
partea cealalt
ă, în procesul de adaptare. De asemenea, avem mijloacele de a ajuta spiritele tulburate
i lăsându-le pe Pământ. Voi vorbi mai mult despre sufletele tulburate în Capitolul patru, dar
enigma fantomelor descrise în c
ări i în filme a fost exagerată foarte mult.
Cum ar trebui să ne pregătim cel mai bine pentru propria noastră moarte? Viaa ne poate fi
lung
ă sau scurtă, putem fi bolnavi sau sănătoi, dar vine vremea aceea când toi trebuie să dăm
ochii cu moartea în felul în care ne este sortit. Dac
ă am suferit mult timp de o boală incurabilă, este
timp s
ă ne pregătim cum trebuie, o dată ce au trecut fazele de oc, de negare i de depresie. Mintea
noastr
ă va parcurge însă un drum mai scurt prin această evoluie progresivă atunci când moartea
vine subit. Pe m
ăsură ce sfâritul vieii noastre fizice se apropie, fiecare dintre noi are capacitatea
de a se contopi cu con
tiina noastră înaltă. Moartea este cea mai uoară perioadă din vieile noastre
pentru con
tientizarea spirituală, când ne putem simi sufletul conectat la eternitatea timpului.
Cu toate că există oameni muribunzi care consideră că acceptarea este mult mai grea decât
resemnarea, cei care îngrijesc de ace
tia spun că cei mai muli ajung spre sfârit la o detaare
împ
ăcată. Cred că oamenilor muribunzi li se permite accesul la o cunoa tere supremă a contiinei
eterne
i acest lucru este adesea reflectat de feele lor. Muli dintre acetia îi dau seama că un ceva
universal îi a
teaptă dincolo i că o să fie bine.
Muribunzii trec printr-o metamorfoză de separare a sufletelor lor de un trup adoptat. Oamenii
asociaz
ă moartea cu pierderea forei vitale, când în realitate este tocmai invers. Prin moarte ne
pierdem trupul, dar energia noastr
ă vitală i eternă se unete cu fora unui suprasuflet divin.
Moartea nu este întuneric, ci lumin
ă.
Clienii mei susin că, după ce îi amintesc de experienele morilor anterioare, sunt atât de
inunda
i de libertatea redescoperită în trupurile lor Pământeti, încât devin nerăbdători să pornească
în c
ălătoria lor spirituală spre un loc linitit i familiar. În cazurile ce urmează, vom vedea cum este
via
a de după moarte.



2
POARTA SPRE LUMEA SPIRITELOR

TIMP de mii de ani oamenii din Mesopotamia au crezut c ă porile de intrare i de ieire din
ceruri se afl
ă la capetele opuse ale marii curburi a Căii Lactee numită Râul Sufletelor. După
moarte, sufletele trebuie s
ă atepte ridicarea porii Săgetătorului i echinociul de toamnă, când ziua
i noaptea sunt egale. Reîncarnarea înapoi pe Pământ ar putea avea loc numai în timpul
echinoc
iului de primăvară, ieind prin constelaia Gemenilor pe timp de noapte.
Subiecii îmi spun că migrarea sufletelor este, în realitate, mult mai uoară. Efectul de tunel pe
care îl tr
ăiesc atunci când părăsesc Pământul este portalul spre lumea spiritelor. Cu toate c ă
sufletele î
i părăsesc trupurile repede, se pare că intrarea în lumea spiritelor este un proces atent

14/159
m
ăsurat. Mai târziu, când ne întoarcem pe Pământ într-o altă viaă, drumul înapoi este descris ca
fiind mult mai rapid.

Amplasarea tunelului în raport cu Pământul variază în relatările subiecilor mei. Unele dintre
persoane îl v
ăd imediat după moarte deschizându-se chiar deasupra trupurilor lor, în timp ce al ii
afirm
ă că se mică chiar deasupra Pământului înainte de a intra în tunel. Cu toate acestea, în toate
cazurile, scurgerea timpului pân
ă se ajunge la acest pasaj este neglijabilă odată ce sufletul părăsete
P
ământul. Iată observaiile altei persoane aflate în acest loc al spiritelor.


Cazul 3

Dr.N: Acum î
i părăseti trupul. Te vezi micându-te din ce în ce mai departe de planul
P
ământului. Spune-mi ce i se întâmplă.
S: La început... era foarte luminos... aproape de Pământ... acum este un pic mai întunecat,
deoarece am intrat într-un tunel.

Dr.N: Descrie-mi acest tunel.
S: Este... o deschizătură goală i întunecoasă... i la celălalt capăt se află un cerc mic de
lumin
ă.
Dr.N: Bine, i pe urmă ce se întâmplă cu tine?
S: Simt o smucitură.. ceva mă trage uor... cred că trebuie să plutesc prin tunelul ăsta... i aa
i fac. Este mai mult gri decât Întuneric, deoarece cercul luminos se m ărete în faa mea. Este ca i
cum... (clientul se opre
te)
Dr.N: Continuă.
S: Sunt invitată să avansez...
Dr.N: Lasă cercul de lumină să se mărească în faa ta la capătul tunelului i explică-mi în
continuare ce
i se întâmplă.
S: Cercul de lumină se lărgete foarte mult i... am ieit din tunel, este un fel de... lumină ca un
nor... o cea
ă luminoasă. i trec prin ea.
Dr.N: Când iei din tunel ce mai ai în minte, în afara lipsei de claritate vizual ă absolută?
S: (subiectul coboară vocea) Este aa de... nemicat... este un loc atât de linitit... sunt în locul
unde stau spiritele...

Dr.N: Mai ai vreo impresie în acest moment, ca suflet?
S: Gândul! Simt... puterea gândului peste tot în jurul meu... Eu...
Dr.N: Relaxează-te complet i lasă-i impresiile să-i vină uor în timp ce îmi relatezi tot ce i
se întâmpl
ă. Continuă, te rog.
S: Este greu de pus în cuvinte. Simt... gânduri de dragoste... de prietenie... empatie... i totul
este combinat cu... anticiparea... e ca
i cum ceilali... m-ar atepta.
Dr.N: Ai vreun sentiment de sigurană, sau eti un pic speriată?
S: Nu sunt speriată. Când mă aflam în tunel eram mai mult... dezorientată. Da, mă simt în
siguran
ă... sunt contientă de gândurile care vin la mine... care au grijă de mine... mă hrănesc. Este
ciudat, dar în jurul meu s-a în
eles cine sunt i de ce mă găsesc acum aici.
Dr.N: Vezi vreo dovadă în jurul tău?
S: (pe ton scăzut) Nu, doar o simt - pretutindeni este o armonie a gândurilor.
Dr.N: Ai menionat existena în jurul tău a unei substane ca un nor chiar după ce ai părăsit
tunelul. Te afli într-un cer deasupra P
ământului?
S: (pauză) Nu - nu arată aa - dar se pare că plutesc printr-o materie ca un nor, care este
diferit
ă de Pământ.
Dr.N: Poi vedea Pământul? Este sub tine?
S: Probabil, dar nu l-am mai văzut de când am intrat în tunel.
Dr.N: Simi că eti încă legată de Pământ printr-o altă dimensiune, poate?
S: Posibil, da. În mintea mea Pământul pare aproape... i mă simt încă legată de Pământ... dar

15/159
tiu că sunt într-un alt spaiu.
Dr.N: Ce ai mai putea să-mi spui despre locul în care te afli acum?
S: Este încă un pic... Înceoat... dar plec de aici.

Acest subiect, fiind purtat prin experiena morii i prin tunel, continuă să se adapteze mental,
cu calm, la starea ei de decorporalizare în timp ce avanseaz
ă în lumea spiritelor. După o anumită
nesiguran
ă iniială, primele ei impresii relatate reflectă un sentiment ademenitor de stare de bine.
Aceast
ă stare este comună la subiecii mei.
O dată trecute prin tunel, sufletele noastre au ajuns dincolo de prima poart ă în călătoria lor
spre lumea spiritelor. Cei mai mul
i îi dau seama acum că nu sunt chiar mori, ci că doar au scăpat
de povara unui trup P
ământesc care a murit. O dată cu această contientizare vine i acceptarea în
diverse grade, în func
ie de suflet. Unii subieci privesc în jur cu uimire continuă, în timp ce alii
sunt mai reali
ti în relatările despre cele văzute. Foarte mult depinde de maturitatea lor i de
experien
ele recente de viaă. Cel mai comun tip de reacie pe care îl aud este un suspin de eliberare
urmat de ceva de genul: „Oh, minunat, sunt din nou acas
ă în locul acesta superb”.
Există unele suflete înalte care ies atât de repede din trup, încât o mare parte din ceea ce
descriu în acest loc apare ca o cea
ă, în timp ce sufletele în cauză se îndreaptă spre destinaiile lor
spirituale. Acestea sunt argumentele pro
i, după părerea mea, ele formează o minoritate distinctă
pe P
ământ. Sufletele obinuite nu se mică atât de repede i unele sunt foarte ezitante. Dacă
elimin
ăm cazurile rare ale spiritelor foarte tulburate care se lupt ă să rămână legate de trupurile lor
moarte, cred c
ă sufletele tinere cu mai puine viei anterioare sunt acelea care rămân ataate de
mediul P
ământesc după moarte.
Cei mai muli dintre subiecii mei îmi relatează că, în timp ce ies prin gura tunelului, lucrurile
sunt neclare pentru o perioad
ă de timp. Cred că aceasta se datorează densităii celui mai apropiat
plan astral care înconjoar
ă Pământul, numit de teosofi kamaloka. Urm ătorul caz descrie această
zon
ă din perspectiva unui client mult mai analitic. Sufletul acestei persoane dovede te o putere
observa
ională considerabilă de înelegere a formei, culorilor i a nivelurilor vibraionale. În mod
normal, asemenea descrieri fizice gr
ăitoare ale clienilor mei din adâncul lumii spiritelor apare
dup
ă ce acetia se obinuiesc cu mediul.


Cazul 4

Dr.N: Descrie-mi ce vezi în jurul tău pe măsură ce te Îndepărtezi de tunel, cu cât mai multe
detalii posibile.

S: Lucrurile sunt... dispuse în straturi.
Dr.N: Stratificate în ce fel?
S: Mmm... ca un fel de... prăjitură.
Dr.N: Folosete prăjitura drept model i explică-mi ce vrei să spui.
S: Vreau să spun că unele prăjituri au vârful mai mic i sunt mai mari la bază. Nu este aa când
trec prin tunel. V
ăd straturi... niveluri de lumină... Îmi apar... translucide... crestate...
Dr.N: Vezi lumea spiritelor din această zonă ca fiind formată dintr-o structură solidă?
S: Asta încerc să explic. Nu pare solidă, dei aa ai putea crede la început. Este stratificată -
nivelurile de lumin
ă sunt toate întreesute în... fire stratificate. Nu vreau să sune ca i când nu ar fi
simetrice, pentru c
ă sunt. Dar observ variaii în grosimea i culoarea refraciei straturilor. În plus, se
mai
i mică înainte i înapoi. Am observat întotdeauna acest fapt când am c ălătorit departe de
P
ământ.
Dr.N: De ce crezi că este aa?
S: Nu tiu. Nu eu l-am făcut aa.
Dr.N: Din descrierile tale, lumea spiritelor îmi apare ca o galerie uria ă având straturi cu
sec
iuni de nuane diferite din vârf până la bază.

16/159
S: Da,
i segmentele sunt rotunjite - se curbează pe măsură ce plutesc printre acestea.
Dr.N: Din locul tău de observaie, poi să-mi vorbeti despre culorile diferite ale straturilor?
S: N-am spus că straturile au tonuri majore de culoare. Sunt toate varia ii de alb. Este mai
deschis... mai luminos acolo unde merg acum decât locul în care am fost. Acum, în jurul meu
observ un alb ce
os mult mai luminos decât cel din tunel.
Dr.N: În timp ce pluteti printre aceste straturi spirituale, sufletul tău se mică în sus sau în
jos?

S: Nu, de-a lungul.
Dr.N: Bine, atunci în momentul acesta vezi lumea spiritelor în dimensiuni liniare de drepte i
unghiuri când mergi?

S: (pauză) Pentru mine este... mai mult o energie non-material ă care mă poartă i care este
separat
ă în straturi de variaiile de culoare închisă sau deschisă. Cred că ceva... mă trage la nivelul
meu potrivit pentru aceast
ă călătorie i încearcă să mă i relaxeze...
Dr.N: În ce fel?
S: Aud sunete.
Dr.N: ce fel de sunete?
S: Un... ecou... o muzică... un clinchet muzical... de clopoei care sună la adierea vântului...
vibreaz
ă la micările mele... este atât de relaxant.
Dr.N: Alte persoane au definit aceste sunete ca fiind de natur ă vibraională, similare cu
rezonan
a produsă de ciupirea unui diapazon. Eti de acord cu acesta descriere sau nu?
S: (dă din cap aprobator) Da, într-adevăr... i mai am în memorie un miros i un gust.
Dr.N: Înseamnă că simurile fizice ne rămân i după moarte?
S: Da, amintirea lor... unduirile notelor muzicale sunt atât de frumoase aici... clopo ei... corzi...
atâta lini
te.

Muli călători prin lumea spiritelor îmi povestesc despre senza iile de vibraii muzicale.
Senza
iile de zgomot încep destul de repede după moarte. Unii subieci îmi spun că aud un
murmurat sau un bâzâit chiar dup
ă ce-i părăsesc trupul fizic. Acesta este asemănător cu zgomotul
care se aude dac
ă stai lângă firele de telefon, putând varia ca volum înainte ca sufletele s ă iasă din
ceea ce cred c
ă este planul astral al Pământului. Oamenii au relatat că aud aceleai sunete când sunt
sub anestezie general
ă. Aceste sunete joase, ca de clopoel, devin mai muzicale când părăsim
tunelul. Aceast
ă muzică a fost atât de bine numită energia universului, deoarece revitalizează
sufletul.

În ceea ce privete subiecii care vorbesc despre stratificarea spirituală, menionez posibilitatea
ca ei s
ă vadă planurile astrale. În metafizică s-a scris mult despre planurile de deasupra Pământului.
Începând cu scrierile indiene str
ăvechi numite Vede, urmate de textele europene mai târzii,
planurile astrale au fost reprezentate istoric de o serie de dimensiuni care se ridic
ă deasupra lumii
fizice sau tangibile care se contope
te cu cea spirituală. Aceste zone invizibile au fost vizitate de
oameni de-a lungul a mii de ani prin observa
ii meditative, din afara trupului, a minii. Planurile
astrale au mai fost descrise
i ca fiind mai puin dense pe măsură ce ne îndepărtăm de influena
grea a P
ământului. Următorul caz prezintă un suflet care a rămas încă tulburat după trecerea prin
tunelul spiritual. Acesta este un b
ărbat care, la vârsta de 35 de ani, a murit de atac de cord pe o
strad
ă din Chicago în 1902. El a lăsat în urmă o familie mare cu copii mici i o soie pe care a iubit-
o mult. Ei erau foarte s
ăraci.


Cazul 5

Dr.N: Acum poi să vezi clar în timp ce te deplasezi prin tunel?
S: Încă mai trec prin aceti... nori ca o spumă din jurul meu.
Dr.N: Vreau să treci prin el i să-mi spui ce vezi acum.

17/159
S: (pauz
ă) Oh... am ieit... Dumnezeule, locul ăsta este mare! E atât de luminos i de curat - i
chiar miroase bine. V
ăd un castel de gheaă superb.
Dr.N: Mai spune-mi.
S: (cu uimire) Este enorm... arată ca un cristal luminos, strălucitor... pietre colorate scânteind
peste tot în jurul meu.

Dr.N: Când spui cristalin, mă gândesc la o culoare clară, transparentă.
S: Sunt mai mult gri i albe... dar pe măsură ce plutesc văd i alte culori... mozaicuri... toate
str
ălucitoare.
Dr.N: Privete în depărtare din interiorul acestui palat de gheaă - zăreti vreo graniă undeva?
S: Nu, locul acesta este infinit... atât de grandios... i linitit.
Dr.N: Ce simi în acest moment?
S: Nu... pot să mă bucur de această zonă pe deplin... nu vreau să merg mai departe... Maggie...
(so
ia subiectului).
Dr.N: Văd că încă mai eti tulburat de viaa din Chicago, dar asta te împiedică să avansezi în
lumea spiritelor?

S: (subiectul ânete de pe scaunul din biroul meu) Bun! Îl v ăd pe ghidul meu venind spre
mine - el
tie ce îmi trebuie.
Dr.N: Spune-mi ce se întâmplă între tine i ghidul tău.
S: Îi spun că nu pot merge mai departe... că am nevoie să tiu că Maggie i copiii vor fi bine.
Dr.N: i ce-i răspunde ghidul?
S: Mă consolează - dar sunt mult prea încărcat.
Dr.N: i tu ce îi spui?
S: (strigând) îi spun: „De ce ai permis să se întâmple asta? Cum ai putut să-mi faci aa ceva?
M-ai f
ăcut să trec prin durere i greutăi cu Maggie i acum ne despari vieile.”
Dr.N: ce face ghidul tău?
S: Încearcă să mă consoleze. Mă asigură că am făcut o treabă bună i că o să văd că viaa mea
i-a urmat cursul stabilit.
Dr.N: i tu accepi ceea ce spune ca?
S: (pauză) în mintea mea... Îmi vin informaii... despre viitorul lor pe Pământ... că familia mea
î
i continuă viaa fără mine... acceptând că am plecat... că vor reui... i că o să ne revedem curând.
Dr.N: i cum te face lucrul acesta să te simi?
S: Simt... o pace.... (suspinând) sunt gata acum să merg mai departe.

Înainte de a ajunge la semnificaia cazului 5 care îi întâlnete ghidul aici, vreau să menionez
interpretarea acestui b
ărbat asupra lumii spiritelor pe care o aseamănă cu un palat de gheaă. Mai
departe în lumea spiritelor, subiec
ii vor vorbi despre cum văd clădiri i cum se află în camere
mobilate. Starea de hipnoz
ă în sine nu crează aceste imagini. În mod logic, oamenii nu ar trebui s ă-
i amintească de aceste structuri fizice într-o lume non-material ă, doar dacă nu considerăm că
aceste scene ale mediului natural P
ământesc sunt menite să ajute la tranziia i adaptarea sufletului
la starea de moarte fizic
ă. Aceste imagini au o semnificaie individuală pentru fiecare suflet cu care
comunic, dintre care toate sunt afectate de experien
ele lor pe Pământ. Când sufletele disting în
lumea spiritelor imagini legate de locuri în care au tr
ăit sau pe care le-au vizitat, există un motiv.
Casa pe care nu o po
i uita, coala, grădina, muntele sau malul mării sunt văzute de suflete
deoarece o for
ă spirituală binevoitoare le permite mirajelor Pământeti să ne consoleze prin
familiaritatea lor. Amintirile noastre planetare nu mor niciodat
ă - ele ne optesc întotdeauna în
minte
i în suflet pe calea viselor ficionale tot aa cum fac i imaginile lumii spiritelor în mintea
uman
ă.
Îmi place să aud de la subieci despre primele lor imagini din lumea spiritelor. Oamenii pot
vedea câmpii cu flori s
ălbatice, turnuri de castele ridicându-se în depărtare sau curcubeie sub cerul
deschis când se întorc în acest loc de adora
ie după o perioadă de absenă. Aceste prime imagini
eterice P
ământeti ale lumii spiritelor nu par să se prea schimbe mult pentru sufletul care se

18/159
întoarce dup
ă un interval de mai multe vieăi, cu toate că există diferenăe între descrierile subiecăilor.
Am aflat ca, odat
ă ce subiecăii aflaăi în transă merg mai departe în lumea spiritelor ca să descrie
aspectele func
ăionale ale vieăii spirituale, comentariile lor devin mai uniforme.
Cazul pe care tocmai l-am trecut în revistă ar putea fi descris ca un suflet destul de nelinitit
legat strâns de sufletul s
ău pereche, Maggie, care a fost lăsată în urmă. Nu există nici o îndoială că
unele suflete poart
ă cu ele bagajul negativ al unei vieăi anterioare grele mai mult decât altele, în
ciuda influen
ăelor linititoare ale lumii spiritelor. Oamenii tind să creadă că toate sufletele devin
omnisciente când mor. Acest lucru nu este în întregime adev
ărat, deoarece perioadele de adaptare
variaz
ă. Timpul de acomodare a sufletului depinde de împrejur ările în care a murit, de ataamentul
fiec
ărui suflet faăĂ de amintirile vieăii care tocmai a luat sfârit i de nivelul de avansare.
De multe ori se întâmpla ca, atunci când o viaăĂ tânără se sfârete subit, să sesizez mânie în
timp ce procedez la regresia temporal
ă a vârstelor. Sufletele care reintră în lumea spiritelor în
aceste condi
ăii sunt adesea uimite i derutate din cauză că-i părăsesc fără prea multe avertismente
pe cei iubi
ăi. Ele nu sunt pregătite pentru moarte i unele se simt triste i deposedate imediat ce-i
p
ărăsesc trupurile.
Dacă un suflet a fost traumatizat de o treabă neterminată, prima entitate pe care o vede, de
obicei, este ghidul s
ău. Aceti profesori spirituali, foarte evoluaăi, sunt pregătiăi să preia ocul
ini
ăial al frustrării pe care o simte sufletul imediat după o moarte prematură. Cazul 5 va face în cele
din urm
ă o adaptare sănătoasă la lumea spiritelor, permiăându-i ghidului său să-l asiste în timpul
echilibr
ării în călătoria ce va începe ulterior.
Cu toate acestea, am observat că ghizii notri nu încurajează rezolvarea completă a tulburărilor
gândurilor la intrarea în lumea spiritelor. Exist
ă momente i locuri mai potrivite pentru analizarea
detaliat
ă a lecăiilor învĂăĂturii karmice care implică viaăa i moartea i pe care le voi descrie mai
târziu. Ghidul din cazul 5 a oferit o scurt
ă vizualizare a timpului terestru accelerat, ca mijloc de
consolare a acestui b
ărbat în privinăa viitorului soăiei i copiilor, pentru ca el să-i poată continua
c
ălătoria cu mai multă acceptare.
Indiferent de starea de spirit pe care o manifestă imediat după moarte, subiecăii mei exclamă
tot timpul la redescoperirea minunilor lumii spiritelor. De obicei, acest sentiment este combinat cu
euforia provocat
ă de faptul că toate grijile lor lumeti au fost lăsate în urmă, în special durerea
fizic
ă. Mai presus de toate, lumea spiritelor reprezintă un loc de pace absolută pentru sufletul
c
ălător. Cu toate că la prima vedere ar putea părea că suntem singuri imediat după ce murim, nu
suntem izola
ăi sau lipsiăi de ajutor. Forăe inteligente i nevăzute de energie ne ghidează pe fiecare la
trecerea prin portal.

Cei nou sosiăi în lumea spiritelor au puăin timp pentru a pluti în jur întrebându-se unde sunt sau
ce se va întâmpla cu ei. Ghizii no
tri i un număr de suflete pereche i prieteni ne ateaptă aproape
de poart
ă, pentru a ne ajuta, a ne uura recunoaterea, a ne oferi afecăiunea lor i a ne da asigurarea
c
ă suntem în regulă, că am ajuns cu bine. De fapt, le simăim prezenăa din momentul morăii,
deoarece o mare parte din readaptarea noastr
ă iniăială depinde de influenăa acestor entitĂăi iubitoare
asupra sufletului nostru care se întoarce.




3
ÎNTOARCEREA ACAS Ă

DE vreme ce întâlnirea unor spirite prietenoase care ne întâmpin ă după moarte este atât de
important
ă, cum le recunoatem? Am descoperit un consens general în rândul subiec ăilor mei aflaăi
sub hipnoz
ă în ceea ce privete opinia lor despre despre cum se văd sufletele în lumea spiritelor.
Un suflet poate ap
ărea ca o masă de energie, dar aparent este posibil i ca energia non-organică a
sufletelor s
ă prezinte caracteristici umane. Sufletele îi folosesc adesea capacitatea de a proiecta

19/159
forme anterioare de via
ă când comunică între ele. Proiectarea unei forme de viaă umane este doar
una din num
ărul incalculabil de apariii, configuraii care pot fi luate de suflete din substana lor
energetic
ă de bază. În capitolul 6 voi discuta despre o altă trăsătură a identităii sufletului:
posedarea unei aure de o anumit
ă culoare.
Majoritatea subiecilor mei îmi povestesc că prima persoană pe care o văd în lumea spiritelor
este ghidul lor personal. Cu toate acestea, dup
ă oricare dintre vieile noastre putem întâlni un suflet
pereche. Ghizii
i sufletele pereche nu sunt aceiai. Dacă unui suflet care călătorete îi apare o fostă
rud
ă sau un prieten apropiat, atunci ghidul lor obinuit poate lipsi din scenă. Consider că, de obicei,
ghizii sunt undeva în imediata apropiere, monitorizând în felul lor sosirea sufletului c
ălător.
Sufletul din urm
ătorul caz tocmai a trecut printr-o poartă spirituală i este întâmpinat de o entitate
superioar
ă care, în mod evident, a avut legături strânse cu subiectul într-o serie prelungită de viei
anterioare. Cu toate c
ă această entitate suflet-pereche nu este primul ghid al clientei mele, el se afl ă
acolo pentru a o întâmpina
i a-i da încurajări pline de afeciune.


Cazul 6

Dr.N: Ce vezi în jurul tău?
S:... Este... ca i cum a pluti pe... un nisip alb i pur... care se mică în jurul meu... mă aflu sub
o umbrel
ă uriaă cu ciungi viu colorate i sunt toată vaporizată, dar în acelai timp întreagă.
Dr.N: Este cineva acolo care să te întâmpine?
S: (pauză) Credeam că sunt... singură... dar... (ezitare lungă) în depărtare... o lumină... care
vine spre mine... Dumnezeule!

Dr.N: Ce este?
S: (cu entuziasm) Unchiule Charlie! (tare) unchiule Charlie, sunt aici!
Dr.N: De ce tocmai acesta persoană vine prima să te întâmpine?
S: (cu voce preocupată i distantă) Unchiule Charlie, mi-a fost atât de dor de tine.
Dr.N: (Repet întrebarea.)
S: Pentru că, dintre toate rudele mele, pe el l-am iubit cel mai mult. A murit când eram copil i
nu m-am consolat niciodat
ă. (Subiectul i-a trăit cea mai apropiată viaă anterioară la o fermă din
Nebraska).

Dr.N: Cum tii că este unchiul Charlie? Ii recunoti trăsăturile?
S: (subiectul se foiete în scaun cu entuziasm) Sigur, sigur, e exact aa cum mi-l amintesc, i
se afl
ă lângă mine (chicotete).
Dr.N: Ce i se pare aa de amuzant?
S: Unchiul Charlie este tot aa de gras ca pe vremuri.
Dr.N: i pe urmă ce mai face?
S: Zâmbete i-mi întinde mâna...
Dr.N: Asta înseamnă că are trup i mâini?
S: (râde) Păi, da i nu. Plutim amândoi. Este... În mintea mea... i el mi se arată pe de-a-
ntregul...
i lucrul de care sunt cea mai contientă este mâna pe care o întinde spre mine.
Dr.N: De ce îi întinde mâna într-o formă materializată?
S: (pauză) Ca să mă consoleze... să mă conducă... mai departe în lumină.
Dr.N: i tu ce faci?
S: Merg cu el i ne amintim de vremurile frumoase pe care le-am petrecut jucându-ne în fânul
de la ferm
ă.
Dr.N: i el te lasă să vezi toate astea cu mintea ta ca să-l poi recunoate?
S: Da... aa cum îl tiam în ultima viaă... ca să nu-mi fie frică. tie că mai sunt încă un pic
ocată de moartea mea. (Subiectul a murit într-un accident de automobil.)
Dr.N: Atunci, imediat după moarte, indiferent de câte ori am murit înainte, în alte vie i, este
posibil s
ă ne mai fie un pic teamă până când ne obinuim din nou cu lumea spiritelor?

20/159
S: Nu este chiar fric
ă, greit, este mai mult o nelinite, poate. Variază de fiecare dată. Maina
m-a luat prin surprindere, înc
ă mai sunt puin confuză.
Dr.N: Bine, să mergem un pic mai departe. Ce face unchiul Charlie acum?
S: Mă duce... spre locul unde trebuie să ajung...
Dr.N: Voi număra până la trei i apoi vom merge acolo. Unu,doi, trei! Acum, spune-mi ce se
întâmpl
ă.
S: (pauză lungă) Sunt... oameni în jurul nostru... i par prietenoi... pe măsură ce mă apropii...
se pare c
ă vor să mă alătur lor...
Dr.N: Continuă să te îndrepi spre ei. Simi cumva că s-ar putea să te atepte?
S: (recunoate) Da! De fapt, îmi dau seama că am mai fost cu ei... (pauză) Nu, nu pleca!
Dr.N: Ce se-ntâmplă acum?
S: (foarte supărată) Unchiul Charlie se îndepărtează, mă părăsete. De ce pleacă?
Dr.N: (opresc dialogul i folosesc tehnicile de calmare în astfel de situaii i apoi continuăm)
Prive
te adânc, cu ochii minii interioare. Trebuie să-i dai seama de ce unchiul Charlie te părăsete
în acest moment?

S: (mult mai relaxată, dar cu regret) Da... stă într-un alt loc decât mine.... A venit doar ca să
m
ă întâmpine... să mă aducă aici.
Dr.N: Cred că îneleg. Sarcina unchiului Charlie era să fie prima persoană care să te întâmpine
dup
ă moartea ta i să vadă dacă eti în regulă. A vrea să tiu dacă acum te simi mai bine i mult
mai acas
ă.
S: Da. De aceea unchiul Charlie m-a lăsat cu ceilali.

Un fenomen curios în legătură cu lumea spiritelor este că persoanele importante din viaa
noastr
ă pot să ne întâmpine întotdeauna, chiar dacă ele poate că deja trăiesc o altă viaă într-un trup
nou. Acest lucru va fi explicat în capitolul 6.
În capitolul 10, voi studia capacitatea sufletelor de a-
i separa esena, astfel încât, într-o viaă pe Pământ, să poată exista în mai mult de un singur corp.
De obicei, în acest punct critic al trecerii unui suflet, bagajul permanent al poverilor fizice
P
ământeti se diminuează din două motive. În primul rând, dovada unei ordini i a unei armonii
atent dirijate în lumea spiritelor a adus înapoi amintirea a ceea ce am l
ăsat în urmă înainte de a
alege via
a sub formă fizică. În al doilea rând, există acest impact copleitor atunci când vedem
persoane pe care am crezut c
ă nu le vom mai revedea vreodată după ce au murit pe Pământ. Iată un
alt exemplu.



Cazul 7

Dr.N: Acum că ai avut ansa să te adaptezi la mediul înconjurător din lumea spiritelor, spune-
mi ce efect are acest loc asupra ta.

S: Este aa de... cald i de confortabil. Mă simt uurată că sunt departe de Pământ. A vrea să
stau în acest loc pentru totdeauna. Nu exist
ă tensiune sau griji - doar o stare de bine. Plutesc... ce
frumos...

Dr.N: Pe măsură ce pluteti, care este următoarea impresie importantă, în timp ce treci prin
poarta spiritual
ă?
S: (pauză) Familiaritatea.
Dr.N: Ce este familiar?
S: (după o ezitare) Lumea... prietenii... sunt aici, cred.
Dr.N: Aceste persoane îi sunt familiare de pe Pământ?
S: Am... senzaia prezenei lor... oameni pe care îi tiam...
Dr.N: OK, continuă să te miti. Ce vezi în continuare?
S: Lumini... blânde... ca nite nori.
Dr.N: În timp ce te miti, lumina aceasta arată la fel?

21/159
S: Nu, se m
ăresc... pete de energie... i tiu că ele sunt oameni!
Dr.N: Mergi în direcia lor sau acetia vin spre tine?
S: Ne deplasăm unii spre alii, dar eu mă mic mai greu decât ei, pentru că... nu tiu sigur ce să
fac...

Dr.N: Relaxează-te i continuă să pluteti în timp ce-mi povesteti tot ce vezi.
S: (pauză) Acum văd jumătăi de forme umane, numai de la talie în sus. Contururile lor sunt i
ele transparente... pot s
ă văd prin ele.
Dr.N: Vezi vreun fel de trăsături ale acestor forme?
S: (nerăbdătoare) Ochi!
Dr.N: Vezi numai ochi?
S:... Este numai o urmă de gură, nu se distinge nimic. (alarmată) Ochii sunt peste tot în jurul
meu acum... se apropie de mine...

Dr.N: Fiecare entitate are doi ochi?
S: Da.
Dr.N: Aceti ochi seamănă cu ochii oamenilor, cu iris i pupilă?
S: Nu... sunt diferii... sunt... mai mari... cu orbite negre.... Care radiaz ă lumină... spre mine...
gândul... (apoi cu un suspin de u
urare) oh!
Dr.N: Continuă.
S: Încep să-i recunosc, îmi trimit imagini în minte, gânduri despre ei i... formele se schimbă...
În oameni!

Dr.N: Oameni cu forme fizice umane?
S:Da. Oh... uite! Este el!
Dr.N: Ce vezi?
S: (începe să râdă i să plângă în acelai timp) Cred că este... da, este Larry. Se află în faa
tuturor, este primul pe care chiar îl v
ăd... Larry, Larry!
Dr.N: (după ce i-am dat subiectului ansa să-i mai revină un pic) Entitatea lui Larry se află în
fa
a unui grup de persoane pe care le cunoti?
S: Da, acum tiu că cei pe care vreau să-i văd cel mai mult sunt în faă... ceilali prieteni ai mei
sunt în spate.

Dr.N: Poi să-i vezi clar pe toi?
S: Nu, cei din spate sunt... Înceoai... i îndepărtai... dar le simt prezena. Larry este în faă...
vine spre mine... Larry!

Dr.N: Larry este soul din ultima ta viaă, despre care mi-ai spus mai devreme?
S: (grăbindu-se) Da, am avut o viaă aa de minunată împreună. Gunther era puternic i toată
lumea din familia lui era împotriva acestei c
ăsătorii. Jean a dezertat din marină ca să mă salveze de
via
a rea pe care o duceam în Marsilia i totdeauna mă dorea...

Acest subiect este atât de emoionat, că vieile anterioare i se rostogolesc una peste alta. Larry,
Gunther
i Jean - toi sunt foti soi, dar acelai suflet pereche. M-am bucurat că am avut ocazia să
trecem în revist
ă aceste persoane mai devreme, în cadrul edinelor de dinaintea revenirii în lumea
spiritelor. În afar
ă de Larry, soul ei american cel mai recent, Jean a fost un marinar francez în
secolul al XIX-lea, iar Gunther era fiul unor aristocra
i germani care au trăit în secolul al XVIII-lea.

Dr.N: Ce facei voi doi acum?
S: Ne îmbrăiăm.
Dr.N: Dacă o a treia persoană s-ar uita la voi acum, ce ar vedea?
S: (nu răspunde)
Dr.N: (subiectul este atât de absorbit în scena cu sufletul s ău pereche încât pe faă îi curg
iroaie de lacrimi. Atept un moment i încerc din nou) Cum ai arăta tu i Larry pentru cineva care
v-ar privi chiar acum acolo, în lumea spiritelor?

S: Ar vedea în jurul nostru... două mase de lumină strălucitoare ca două vârtejuri, cred...

22/159
(subiectul începe s
ă se linitească i îl ajut să-i teargă lacrimile cu un erveel).
Dr.N: i ce semnifică aceasta?
S: Ne îmbrăiăm... ne exprimăm dragostea... ne unim... asta ne face fericii...
Dr.N: După ce i-ai întâlnit sufletul pereche, ce se întâmplă după aceea?
S: (subiectul apucă strâns braele extensibile) Oh, sunt toi acolo. Înainte i-am simit doar.
Acum vin mai mul
i spre mine.
Dr.N: i aceasta se întâmplă după ce soul tău vine lângă tine?
S: Da... Mama!. Vine spre mine... Mi-a fost atât de dor de ea... o, mam ă... (subiectul începe să
plâng
ă din nou).
Dr.N: Bine...
S: Oh, te rog să nu mă întrebi nimic acum, vreau să mă bucur de... (subiectul pare să fie într-o
conversa
ie mută cu mama din ultima ei viaă).
Dr.N: (atept un minut) tiu că îi face plăcere această întâlnire, dar am nevoie să mă ajui să
în
eleg ce se petrece.
S: (cu o voce transportată) Ne... ne inem în brae doar... este aa de bine să fiu din nou cu ea...
Dr.N: Cum reuii să vă inei în brae neavând trupuri?
S: (cu un suspin exasperat către mine) ne învăluim una pe alta în lumină, firete.
Dr.N: Spune-mi cum simt acest lucru spiritele?
S: Este ca i cum ai fi înfăurat cu o pătură de dragoste ca o lumină strălucitoare.
Dr.N: Îneleg...
S: (subiectul întrerupe cu un râs ascuit de recunoatere) Tim!... este fratele meu - a murit atât
de tân
ăr (s-a înecat la vârsta de 14 ani în ultima ei viaă). Este aa de minunat să-L văd aici.
(subiectul face cu mâna)
i uite-o i pe cea mai bună prietenă a mea, Wilma - de vizavi - râdem
împreun
ă de băiei aa cum făceam când stăteam la ea sus în pod.
Dr.N: (după ce subiectul menionează o mătuă i ali doi prieteni) Ce anume crezi că
determin
ă succesiunea în care aceti oameni vin să te întâmpine?
S: (pauză) Păi, cât de mult însemnăm unul pentru celălalt, ce altceva?
Dr.N: i cu unii dintre ei ai trăit mai multe viei, în timp ce cu ceilali poate numai una sau
dou
ă?
S: Da... cel mai mult am fost cu soul meu.
Dr.N: Vezi vreun ghid în jurul tău?
S: Este aici. Îl văd plutind într-o parte. i îmi cunoate i câiva dintre prieteni...
Dr.N: De ce îi spui ghidului „el”?
S: Noi arătăm ce parte din noi dorim. El întotdeauna îi arată natura masculină cu mine. Este
corect
i natural.
Dr.N: i veghează asupra ta în toate vieile tale?
S: Desigur, i chiar i după moarte... i întotdeauna este protectorul meu.

Comitetul nostru de primire este planificat dinainte când intr ăm în lumea spiritelor. Acest caz
demonstreaz
ă cât de tonice sunt figurile familiare pentru sufletul c ălător mai tânăr. Constat că
exist
ă un număr diferit de entităi care ateaptă în grupuri de întâmpinare după fiecare viaă. Cu
toate c
ă forma diferă, în funcie de nevoile speciale ale sufletului, mi-am dat seama c ă nu este
întâmpl
ător faptul că partenerii notri spirituali tiu exact când ne vine sorocul i unde să ne
întâmpine la sosirea noastr
ă în lumea spiritelor.
Adesea, o entitate care înseamnă ceva pentru noi ne va atepta un pic mai în faa celorlali care
vor s
ă ne stea la dispoziie când intrăm pe poartă. Mărimea grupurilor de întâmpinare nu numai că
se schimb
ă pentru fiecare din noi după fiecare viaă, dar este redusă drastic la aproape nimic pentru
sufletele mai evoluate unde consolarea spiritual
ă este mai puin necesară. Cazul 9, la sfâritul
acestui capitol, este un exemplu de acest fel de trecere spiritual
ă.
Cazurile 6 i 7 ilustrează amândouă unul dintre cele trei moduri în care sufletele nou sosite
sunt primite înapoi în lumea spiritelor. Aceste dou
ă suflete fuseseră întâmpinate de o entitate

23/159
principal
ă, urmată de altele cu influenă descrescătoare. Cazul 7 a recunoscut oamenii mai repede
decât cazul 6.
Când întâlnim astfel de spirite adunate imediat după moarte, observăm că ne-au fost
so
i sau soii, părini, bunici, copii, unchi, mătui, veri i prieteni dragi din vieile noastre
anterioare. Am fost martorul unor scene emo
ionale zguduitoare ale clienilor mei, în acest stadiu al
trecerii lor.

Întâlnirile emoionale care au loc între suflete în acest interval în cadrul trecerii spirituale sunt
doar preludiul la plasarea noastr
ă în ultimă instană în grupul de entităi potrivit propriului nivel de
maturitate. Aceste întâlniri genereaz
ă un alt moment de vârf din punct de vedere emoional la
subiectul aflat în faza de sondare a supracon
tientului. Aranjamentele organizaionale spirituale,
incluzând modul în care se formeaz
ă grupurile i cum sunt împerecheate cu alte entităi, vor fi
descrise în capitolele ce urmeaz
ă.
Pentru moment, important este să înelegem că entităile care ne întâmpină s-ar putea să nu
fac
ă parte din propriul nostru grup de învăare din lumea spiritelor. Aceasta deoarece persoanele
apropiate nou
ă în viaă nu sunt toate la acelai nivel de dezvoltare. Simplul motiv că ele aleg să ne
întâmpine chiar dup
ă moarte, din dragoste i bunătate, nu înseamnă că toate vor face parte din
grupul nostru de înv
ăare spirituală când ajungem la destinaia finală în această călătorie.
De exemplu, în cazul 6, unchiul Charlie era clar un suflet mai avansat decât subiectul meu i
poate c
ă servea chiar în calitate de ghid spiritual. Era evident c ă una din sarcinile principale ale
sufletului unchiului Charlie consta în a ajuta cazul 6,
în ipostaza de copil în viaa care tocmai se
sfâr
ise, i că misiunea lui a continuat imediat după moartea subiectului meu. În cazul 7, primul
contact important a fost Larry, un adev
ărat suflet pereche la acelai nivel cu acest subiect. Vă rog
s
ă mai observai că, în cazul 7, ghidul spiritual al subiectului meu nu era uor de remarcat printre
fostele rude
i prieteni. Cu toate acestea, pe măsură ce evenimentul se derula, puteau fi observate
semnele unui ghid spiritual care orchestra întreaga întâlnire, el r
ămânând în plan secund. Am văzut
acest lucru în multe cazuri.

Al doilea mod în care suntem întâmpinai imediat după moarte este sub forma unei întâlniri
t
ăcute i pline de îneles, cu ghidul spiritual i fără nimeni altcineva în imediata apropiere, cum a
fost în cazul 5. În continuare, cazul 8 ilustreaz
ă acest gen de întâlnire. Oricare ar fi tipul întâlnirii
de dup
ă moarte prin care trecem, acesta pare să includă stilul particular al ghidului nostru spiritual
împreun
ă cu cerinele propriului nostru caracter individual. Consider c ă durata acestei prime
întâlniri cu ghizii no
tri variază după fiecare viaă în funcie de împrejurările acelei viei.
Cazul 8 arată relaiile foarte strânse pe care le au oamenii cu ghizii lor spirituali. Mul i ghizi au
nume care sun
ă ciudat, în timp ce altele sunt destul de convenionale. Găsesc că este interesant
faptul c
ă termenul religios învechit de a avea un „înger păzitor” este folosit acum în sens metafizic
pentru a denumi un spirit empatic. S
ă fiu sincer, aceasta este o sintagmă pe care o denigram cândva
ca fiind proste
te încărcată cu dorinele noastre i reprezentând o mitologie demodată în dezacord
cu lumea modern
ă. Acum nu mai cred la fel despre îngerii păzitori.
Mi se spune în mod repetat că sufletul în sine este androgin, i totui, în aceeai secundă
clien
ii îmi declară că sexul nu este un factor neimportant. Am aflat că toate sufletele pot să preia
amprente mentale atât masculine, cât
i feminine i chiar fac lucrul acesta în prezena altor entităi,
ca form
ă de preferină faă de o identitate sau alta. Cazurile 6 i 7 arată cât este de important ca un
suflet nou sosit s
ă vad㠄fee” familiare, identificate după sex. Acest lucru este valabil i în cazul
urm
ător. Un alt motiv pentru care am ales cazul 8 este pentru a indica în ce mod i de ce sufletele
prefer
ă să aibă o apariie vizuală, sub formă umană, în faa celorlali, în lumea spiritelor.


Cazul 8

Dr.N: Tocmai ai început să părăseti planul astral al Pământului i acum mergi din ce în ce
mai departe în lumea spiritelor. Vreau s
ă-mi spui ce simi.
S: Linitea... este atât de linite...

24/159
Dr.N: Vine cineva s
ă te întâmpine?
S: Da, prietena mea, Rachel. Întotdeauna se află alături de mine când mor.
Dr.N: Rachel este un suflet pereche care a fost cu tine i în alte viei sau cineva care rămâne
totdeauna acolo?

S: (cu oarecare indignare) Nu stă mereu aici. Nu, este alături de Mine i mă ajută foarte mult,
în mintea mea, când am nevoie de ea. E paznicul meu personal (o spune cu mândrie posesiv
ă).

Notă: Atributele ghizilor care sunt diferii de sufletele pereche i de alte entităi de sprijin vor
fi examinate în capitolul opt.


Dr.N: De ce te referi la această entitate ca la o „ea”? Nu sunt spiritele asexuate?
S: Aa e, în sens literal, deoarece putem avea ambele atribute. Rachel vrea s ă mi se arate ca
femeie pentru identificarea vizual
ă i mai este i un lucru mental la ea.
Dr.N: În timpul existenei voastre spirituale suntei fixai în atribute feminine sau masculine?
S: Nu. Ca suflete, există perioade în existena noastră când suntem mai înclinate spre un gen
sau altul. În cele din urm
ă, preferinele noastre naturale vor iei la iveală.
Dr.N: Ai vrea să descrii cum i se pare că arată sufletul lui Rachel în acest moment?
S: (încet) O femeie tânără... aa mi-o amintesc cel mai bine... mică, cu trăsături delicate... cu o
expresie de hot
ărâre pe faa ei... atâta dragoste i cunoatere.
Dr.N: Adică ai cunoscut-o pe Rachel pe Pământ?
S: (răspunde cu nostalgic) Odată, de mult, mi-a fost apropiată în viaă... acum este păzitorul
meu.

Dr.N: i ce simi când o priveti?
S: Calm... linite ... dragoste...
Dr.N: Tu i Rachel vă uitai una la alta cu ochii, ca oamenii?
S: (ezită) Într-un fel... dar diferit. Vezi mintea în spatele a ceea ce noi consider ăm a fi ochi,
deoarece la asta ne raport
ăm pe Pământ. Firete, putem face acelai lucru i ca oameni, pe
P
ământ...
Dr.N: Ce poi să faci pe Pământ cu ochii din ce faci în lumea spiritelor?
S: Când te uii la ochii unei anumite persoane pe Pământ, chiar la oameni pe care de-abia i-ai
cunoscut,
i vezi o lumină pe care o cunoteai dinainte... ei bine, asta îi spune ceva despre ei. Ca
fiin
ă omenească nu tii ce, dar sufletul tău îi amintete.

Notă: Am auzit de lumina identităii spirituale, care se reflectă în ochii umani ai sufletului
pereche, exprimat
ă în diverse moduri de muli clieni. În ceea ce mă privete, am trăit în mod
con
tient experiena recunoaterii imediate numai o dată în viaă, în momentul în care am văzut-o
pe so
ia mea. Efectul este nelinititor i chiar i un pic straniu.

Dr.N: Vrei să spui că uneori pe Pământ, când doi oameni se privesc, ar putea să simtă că s-au
cunoscut înainte?

S: Da, este un déjà vu.
Dr.N: Să ne întoarcem la Rachel în lumea spiritelor. Dacă paznicul tău nu i-a proiectat
propria imagine într-o form
ă umană în faa ta, ai fi putut oricum s-o recunoti?
S: Bine, firete că putem întotdeauna să ne identificăm unii pe alii cu mintea. Dar este mai
dr
ăgu aa. tiu că sună nebunete, dar este un... lucru social... vederea unei fee cunoscute te
u
urează.
Dr.N: Atunci ar fi un lucru bun să vezi trăsăturile umane ale oamenilor pe care i-ai cunoscut în
vie
ile anterioare, în special în perioada de readaptare, chiar dup ă ce ai părăsit Pământul?
S: Da, altfel te simi un pic pierdut la început... singur... i poate i confuz... văzându-i pe
oameni a
a cum arătau mă ajută să mă obinuiesc mai repede cu lucrurile de aici când mă întorc
pentru prima oar
ă, i este o mare bucurie să o văd pe Rachel.

25/159
Dr.N: Rachel se prezint
ă în faa ta în formă umană, imediat după fiecare moarte a ta pe
P
ământ, ca un mod de a te face să te readaptezi la lumea spiritelor?
S: (cu nerăbdare) O, da, aa e! i îmi dă un sentiment de sigurană. Mă simt mai bine când îi
v
ăd i pe cei pe care i-am cunoscut înainte...
Dr.N: i vorbeti cu oamenii acetia?
S: Nimeni nu vorbete, comunicăm cu ajutorul minii.
Dr.N: Telepatic?
S: Da.
Dr.N: Este posibil ca sufletele să aibă conversaii private care să nu poată fi interceptate
telepatic de ceilal
i?
S: (pauză)... pentru intimitate... da.
Dr.N: i cum se procedează?
S: Prin atingere - se numete comunicarea prin atingere.

Notă: Când două spirite se apropie atât de mult unul de celălalt acestea sunt unite, i subiecii
mei spun c
ă pot trimite gânduri intime prin atingere, care trec printre ei ca ni te „impulsuri sonore
electrice”. În majoritatea situa
iilor, subiecii sub hipnoză nu doresc să-mi vorbească despre aceste
lucruri personale.


Dr.N: Ai putea să mă lămureti cum anume pot fi proiectate trăsăturile umane de către tine, ca
suflet?

S: Din... masa mea de energie... doar mă gândesc la trăsăturile pe care le doresc... dar nu pot
s
ă-i spun ce anume îmi dă capacitatea de a face lucrul acesta.
Dr.N: Bine, atunci poi să-mi spui de ce tu i celelalte suflete proiectai anumite trăsături în
diverse momente?

S: (pauză lungă) Depinde de unde te afli în micările tale pe aici... când vezi pe altcineva.. i
de starea ta de spirit de atunci.

Dr.N: Aici am vrut să ajung. Spune-mi mai mult despre recunoatere.
S: Vezi, recunoaterea depinde de... sentimentele tale... când le întâlne ti acolo. Sufletele îi
vor ar
ăta ceea ce vor ele s ă vezi din aspectul lor i ceea ce cred ele că vrei tu s ă vezi. Mai depinde
i de împrejurările în care le întâlneti.
Dr.N: Poi să fii mai la obiect? Ce împrejurări diferite pot determina formele de energie să se
materializeze într-un anumit fel în fa
a altor spirite?
S: Este diferena dintre tine când te afli în terenul lor i tine când te găseti în terenul tău. Ele
ar putea alege s
ă-i arate un set de trăsături într-un loc, în timp ce în alt loc s-ar putea s ă vezi
altceva.

Dr.N: i cum este cu comunicarea fără proiectarea trăsăturilor?
S: Sigur, facem i acest lucru, este normal, dar eu mă asociez mental mai repede cu oamenii
care au tr
ăsături.
Dr.N: Eti pentru proiectarea unui anumit set de trăsături faciale?
S: Hmm... Îmi plac feele cu mustaă... cu maxilar puternic...
Dr.N: Vrei să spui atunci când erai Jeff Tanner, cowboyul din Texas, în via a anterioară despre
care am discutat mai devreme?

S: (râde) Exact, i am avut fee ca ale lui Jeff i în alte viei.
Dr.N: Dar de ce Jeff? Doar pentru că ai fost el în ultima ta viaă?
S: Nu, mă simeam bine în pielea lui Jeff. Aveam o viaă fericită, simplă. La naiba, arătam
foarte bine! Sem
ănăm la faă cu una din reclamele la igări pe care le vezi pe autostradă (chicotind).
Îmi place s
ă fiu Jeff i să fac paradă de mustaa mea groasă.
Dr.N: Dar aceasta a fost numai într-o viaă. Oamenii care nu te-au cunoscut în viaa aceea s-ar
putea s
ă nu te recunoască aici.
S: O, i-ar da scama că sunt cu destul de repede. A putea să mă schimb în altcineva, dar îmi

26/159
place cel mai mult acum de mine ca Jeff.

Dr.N: Deci, lucrul ăsta ne trimite la ceea ce spuneai despre noi toi ca având o singură
identitate, indiferent de num
ărul de trăsături faciale pe care le-am putea proiecta ca suflete?
S: Da, îi vezi pe toi aa cum sunt în realitate. Unii vor numai să-i arate partea cea mai bună
pentru ce ai putea crede despre ei; nu apreciaz
ă pe deplin că important este lucrul pentru care lupi,
i nu cum arăi. Se râde mult despre felul în care spiritele cred c ă ar trebui să arate, chiar
împrumutând fe
e pe care nu le-au avut niciodată pe Pământ, i e normal.
Dr.N: Deci, vorbim despre sufletele mai imature?
S: Da, de obicei. Se pot bloca... noi nu judecăm... În final toate vor fi în regulă.

Notă: „Teritoriul” spiritual va fi explicat pe măsură ce mergem mai departe în lumea spiritelor.

Dr.N: Vrei să-mi spui că un suflet s-ar putea să-i arate o faă la poarta spre lumea spiritelor i
alt
ă imagine mai târziu, într-o situaie diferită?
S: Corect.
Dr.N: De ce?
S: Aa cum îi spuneam, foarte mult din felul în care ne prezentăm în faa celorlali depinde de
ceea ce sim
im chiar în acel moment... ce relaie avem cu o anumită persoană i de locul în care ne
afl
ăm.
Dr.N: Te rog să-mi spui dacă am îneles corect. Identitatea pe care i-o proiectează sufletele
unele altora depinde de timpul
i locul în lumea spiritelor, cât i de starea de spirit, i, poate, de cea
psihologic
ă atunci când se întâlnesc?
S: Sigur, i asta funcionează în ambele sensuri... se interconectează.
Dr.N: Păi, atunci, cum putem ti adevăratul caracter al contiinei sufletului, cu toate aceste
schimb
ări în imaginea fiecăruia dintre ele?
S: (râde) Imaginea pe care o proiectezi nu ascunde fa ă de ceilali niciodată ceea ce eti cu
adev
ărat. Oricum, nu este acelai fel de emoie pe care o tim de pe Pământ. Aici este mult mai...
abstract
ă. De ce proiectăm anumite caracteristici i gânduri... se bazează pe o... confirmare a
ideilor.

Dr.N: Idei? Vrei să spui sentimentele tale la momentul respectiv?
S: Da... cam aa ceva... pentru că aceste trăsături umane erau o parte din vieile noastre fizice
în alte locuri atunci când am descoperit lucruri...
i am dezvoltat idei... totul este o... serie pe care s ă
o folosim aici.

Dr.N: Bine, dar dacă în fiecare din vieile noastre anterioare avem câte o faă diferită, pe care
din ele o purt
ăm în perioada dintre viei?
S: Le amestecăm. Îi iei acele trăsături pe care persoana pe care o vezi le va recunoate cel mai
mult ca fiind ale tale, în func
ie de ceea ce vrei să comunici.
Dr.N: Mă gândesc la lumea spiritelor ca la un loc al contiinei inteligente i atottiutoare,iar tu
faci s
ă pară că sufletele au toane i vanitate, ca i când ar fi pe Pământ?
S: (izbucnete în râs) Oamenii sunt oameni indiferent de cum arat ă în lumile lor fizice.
Dr.N: O, vezi suflete care au mers pe alte planete decât P ământul?
S: (pauză) Din când în când...
Dr.N: Ce înfăiări etalează sufletele de pe alte planete decât Pământul?
S: (evaziv) Eu... stau mai mult cu oamenii mei, dar putem s ă luăm ce trăsături vrem pentru a
comunica...


Notă: Dobândirea de informaii de la subiecii pe care i-am avut i care pot să-i amintească de
vie
ile fizice trăite anterior în forme non-umane în alte lumi constituie întotdeauna o provocare.
Amintirile acestor experien
e sunt, de obicei, limitate la sufletele bătrâne, mai avansate, aa cum
vom vedea mai târziu.

27/159
Dr.N: Este aceast
ă capacitate a sufletelor de a-i transmite unul altuia trăsăturile un dar de la
creator oferit nou
ă pe baza nevoilor spirituale?
S: De unde să tiu? Doar nu sunt Dumnezeu!

Conceptul conform căruia sufletele sunt supuse greelii vine ca o surpriză pentru unii oameni.
Afirma
iile subiectului din cazul 8 i ale tuturor celorlali clieni ai mei ne arată că suntem încă
departe de a fi perfec
i în lumea spiritelor. Scopul esenial al reîncarnării este evoluia personală.
Ramifica
iile psihologice ale dezvoltării noastre, atât în lumea spiritelor, cât i în afara sa, sunt baza
muncii mele.

Am văzut care este importana întâlnirii altor entităi în momentul intrării în lumea spiritelor.
Pe lâng
ă unirea cu ghizii notri i cu alte fiine familiare, am menionat existena unei a treia forme
de reîntoarcere dup
ă moarte. Această manieră în care un suflet nu este întâmpinat de nimeni este
mai degrab
ă menită să creeze confuzie.
Cu toate că este un lucru neobinuit pentru cei mai muli dintre clienii mei, încă îmi mai pare
r
ău de acei subieci care îmi descriu cum sunt trai de fore nevăzute, singuri până la destinaiile lor
finale, unde are loc, în sfâr
it, contactul cu ceilali. Acest lucru seamănă perfect cu aterizarea într-o
ară străină unde ai mai fost, fără cărucior de bagaje i birou de informaii care să te ajute cu
îndrum
ări. Cred că ceea ce mă deranjează cel mai mult la acest tip de intrare este aparenta lips ă de
aclimatizare a sufletelor.

Ideile mele despre cum trebuie să fie când eti singur la poarta spre lumea spiritelor i dincolo
de aceasta nu sunt împ
ărtăite de acele suflete care folosesc opiunea de a merge singure. De fapt,
persoanele din aceast
ă categorie sunt călători experimentai. Fiind suflete mai bătrâne i mai
mature, nu par s
ă ceară vreun sistem de sprijin iniial. tiu exact unde merg după moarte. Bănuiesc
c
ă i pentru ele procesul este accelerat, deoarece reuesc să ajungă mai repede acolo unde este locul
lor decât acelea care se opresc s
ă-i întâlnească pe ceilali.
Cazul 9 este un client care a avut un număr mare de viei, întinzându-se pe mii de ani. Cu
aproximativ opt vie
i înainte de cea curentă, el nu a mai fost întâmpinat la poarta către lumea
spiritelor.



Cazul 9

Dr.N: Ce i se întâmplă în momentul morii?
S: Simt o mare uurare i mă mic repede.
Dr.N: Cum i-ai caracteriza plecarea de pe Pământ în lumea spiritelor.
S: ânesc în sus ca o coloană de lumină i zbor. Acum sunt pe traiectorie.
Dr.N: Întotdeauna te-ai micat aa de repede?
S: Nu, numai după ultima serie de viei.
Dr.N: De ce?
S: Cunosc drumul, nu am nevoie să văd pe nimeni i mă grăbesc.
Dr.N: i nu te deranjează că nu eti ateptat de nimeni?
S: (râde) Era o vreme când asta îmi prindea bine, dar nu mai cer un astfel de lucru acum.
Dr.N: A cui hotărâre a fost aceea de a i se permite să intri în lumea spiritelor fără asistenă?
S: (pauză, apoi dă din umeri) A fost o... decizie mutuală... Între mine i profesorul meu... când
am
tiut că pot să mă descurc singur.
Dr.N: i nu te simi pierdut sau singur acum?
S: Glumeti? Nu am nevoie să mă ină nimeni de mână. tiu unde merg i sunt nerăbdător să
ajung acolo. Sunt tras de un magnet
i îmi face plăcere călătoria.
Dr.N: Explică-mi cum funcionează procesul acesta de tragere care te va purta până la
destina
ie?
S: Plutesc pe un val... pe un fascicul de lumină.

28/159
Dr.N: Fasciculul acesta este electromagnetic sau ce fel?

S: Păi... seamănă cu benzile unui radio - cineva răsucete butonul i găsete frecvena adecvată
pentru mine.

Dr.N: Vrei să spui că eti ghidat de o foră invizibilă fără prea mult control de voină din
partea ta
i că nu poi grăbi lucrurile aa cum ai făcut imediat după moarte?
S: Da, trebuie să merg cu benzile de lumină... undele sunt direcionate i eu plutesc odată cu
ele. Este u
or. Fac alii treaba ta.
Dr.N: Cine anume?
S: Cei care dein controlul... nu prea tiu.
Dr.N: Atunci, nu deii controlul. Nu ai răspunderea de a-i găsi propria destinaie.
S: (pauză) Mintea mea este în acord cu micarea... plutesc cu rezonana...
Dr.N: Rezonana? Auzi sunete?
S: Da, fasciculul de lumină... vibrează... i eu sunt închis înăuntru.
Dr.N: Să ne întoarcem la ce ai spus despre radio. Călătoria ta spirituală este influenată de
frecven
e vibraionale cum ar fi rezonana înaltă, medie i joasă?
S: (râzând) Nu e rău, da, i sunt într-un sistem de transport, ca un semnal de sunet i lumină
care m
ă ghidează spre casă... i face parte din structura mea tonală - frecvena mea.
Dr.N: Nu sunt sigur că îneleg cum se combină sunetul i lumina pentru a forma benzi
direc
ionale.
S: Gândete-te la un diapazon uria în interiorul unui stroboscop care sclipete.
Dr.N: Aaa, deci există energie?
S: Avem energie din câmpul energetic. Aa că nu sunt numai fascicule de lumină pe care
c
ălătorim... noi în ine generăm energie... putem să folosim aceste fore în funcie de experiena
noastr
ă.
Dr.N: Atunci, nivelul tău de maturitate îi oferă un oarecare element de control asupra vitezei
i a direciei călătoriei.
S: Da, dar nu chiar aici. Mai târziu, după ce m-am linitit, pot să mă mic mai mult prin jur pe
cont propriu. Acum sunt tras
i trebuie să merg cu această foră.
Dr.N: OK, rămâi cu aceasta i descrie-mi ce se întâmplă în continuare.
S: (pauză scurtă) Mă mic singur... sunt primit în propriul meu spaiu... i merg în locul căruia
îi apar
in.

În hipnoză, contientul analitic lucrează în combinaie cu incontientul pentru a primi i
r
ăspunde mesajelor direcionate către amintirile noastre sedimentate adânc. Subiectul din cazul 9
este inginer electrician
i, în consecină, a folosit câteva descrieri tehnice pentru a-i exprima
senza
iile spirituale. Tendina acestui client de a-i explica gândurile despre călătoria sufletului în
termeni tehnici a fost încurajat
ă, dar nu dictată de sugestiile mele. Toi subiecii îi aduc propriile
segmente de cuno
tine pentru a putea răspunde la întrebările mele despre lumea spiritelor. Acest
caz a folosit legi fizice familiare lui pentru a descrie mi
carea, în timp ce o altă persoană ar fi putut
spune c
ă sufletele se mică în această zonă ca într-un aspirator.
Înainte de a continua cu trecerea sufletelor în lumea spiritelor a  vrea să discut despre acele
entit
ăi care, fie că nu au ajuns atât de departe după moartea fizică, fie că vor fi deviate de pe ruta
normal
ă a călătoriei.

29/159
4
SUFLETUL DISLOCAT

EXIST
Ă suflete care au fost afectate atât de grav, încât s-au desprins de grupul principal de
suflete care merg înapoi spre c
ăminul spiritual. Comparat cu toate entităile care se întorc, numărul
acestor suflete anormale nu este mare. Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat cu ele pe P
ământ este
semnificativ, datorit
ă efectului serios pe care acestea îl au asupra altor suflete încarnate.
Există două tipuri de suflete desprinse: acelea care nu acceptă faptul că trupul lor fizic este
mort
i se împotrivesc întoarcerii în lumea spiritelor din cauza durerii personale, i acele suflete
care au fost subminate de, sau cu complicitatea tendin
elor criminale anormale din corpul uman. În
primul caz, desprinderea se face la propria alegere a sufletului, în timp ce în al doilea caz, ghizii
spirituali înl
ătură în mod deliberat aceste suflete din asocierea lor în continuare cu alte entit ăi
pentru o perioad
ă nedeterminată. În ambele situaii, ghizii acestor suflete sunt preocupai
îndeaproape cu reabilitarea, dar întrucât împrejur
ările diferă pentru fiecare tip de suflet desprins, le
voi aborda separat.

Primul tip este cel al fantomelor. Aceste spirite refuz ă să meargă acasă după moartea fizică i
adesea au influen
e neplăcute asupra acelora dintre noi cărora le-ar plăcea să-i consume vieile
umane în pace. Sufletelor desprinse li se d
ă uneori denumirea eronată de „spirite demonice”,
deoarece sunt acuzate de implicarea min
ilor oamenilor cu intenii dăunătoare. Subiectul spiritelor
negative a generat cercet
ări serioase în domeniul parapsihologiei. Din păcate, această zonă a
spiritualit
ăii a atras i elementul marginal al lipsei de scrupule asociat cu cel ocult care î i
manifest
ă aciunea negativă asupra emoiilor persoanelor influenabile.
Spiritul tulburat este o entitate imatură cu treburi neterminate într-o viaă anterioară pe Pământ
i poate să nu aibă nici o legătură cu persoana în viaă pe care o chinuie. Este adevărat că unele
persoane sunt conductori convenabili
i receptivi pentru spiritele negative care doresc să-i exprime
natura cârcota
ă. Aceasta înseamnă că cineva care se află într-o stare de contiină de meditaie
adânc
ă ar putea să recepioneze din când în când semnale supărătoare de la vreo fiină care i-a
p
ărăsit trupul i ale cărei mesaje pot varia de la frivole la provocatoare. Aceste entit ăi nelinitite nu
sunt ghizi spirituali. Adev
ăraii ghizi sunt tămăduitori i nu intervin nepoftii cu mesaje caustice.
Cel mai adesea, aceste neobinuite spirite obsedate sunt legate de un anumit loc geografic.
Cercet
ătorii care s-au specializat în fenomenele fantomelor arat ă că aceste entităi tulburate se află
captive pe un t
ărâm al nimănui, între planurile astrale joase, inferioare ale P ământului i lumea
spiritelor. Din propriile cercet
ări, nu cred că aceste fiine sunt pierdute în spaiu i nici că sunt
demonice. Dup
ă moartea lor fizică, ele aleg să rămână o vreme în planul Pământului, din proprie
voin
ă, datorită unui grad ridicat de nemulumire. După părerea mea, acestea sunt suflete rănite,
afectate, deteriorate, deoarece ele produc confuzie, disperare
i chiar ostilitate într-o asemenea
m
ăsură, încât doresc ca ghizii lor să stea departe de ele. Noi tim că o entitate negativă dislocată
poate fi g
ăsită i manevrată prin diverse mijloace, cum ar fi exorcismul, pentru a o face s ă nu mai
interfereze cu fiin
ele umane. Spiritele care bântuie pot fi determinate s ă plece i în ultimă instană
s
ă facă o tranziie adecvată către lumea spiritelor.
Dacă avem o lume a spiritelor guvernată de ordine, cu ghizi cărora le pasă de noi, atunci cum
li se permite s
ă existe sufletelor inadaptate care exercită energie negativă asupra fiinelor vii? O
explica
ie ar fi aceea că mai avem liberul arbitru chiar i în moarte. Alta ar fi că, din moment ce
îndur
ăm atât de multe frământări ale universului nostru fizic, atunci neregularităile i devierile de
la exodul firesc al sufletelor ar trebui s
ă fie anticipate la rândul lor. Spiritele decorporalizate
nefericite, care se prind singure în curs
ă, este posibil să facă parte dintr-un plan foarte mare. Când
sunt gata, aceste suflete vor fi luate de mân
ă departe de planul astral al Pământului i îndrumate
c
ătre locul căruia îi aparin în lumea spiritelor.
Mă voi întoarce acum la acel, de departe, cel mai numeros tip doi de suflete tulburate. Acestea
sunt sufletele care au fost implicate în fapte rele. Ar trebui, mai întâi, s
ă vedem dacă un suflet poate

30/159
s
ă fie considerat culpabil sau lipsit de vină când a ocupat creierul criminal răufăcător? Sunt
r
ăspunzătoare mintea sufletului sau ego-ul uman, ori reprezint ă unul i acelai lucru? Din când în
când, câte un client îmi relateaz
ă: „Mă simt posedat de o foră interioară care îmi spune să fac
lucruri rele”. Exist
ă persoane bolnave mintal care se simt conduse de for e antagonice ale binelui i
r
ăului asupra cărora ei trăiesc cu senzaia cred că nu au nici un control.
După ce am lucrat ani întregi cu supracontientul oamenilor aflai sub hipnoză, am ajuns la
concluzia c
ă omul cu cele cinci simuri ale sale poate să acioneze negativ asupra psihicului unui
suflet. Noi ne exprim
ăm sinele etern prin nevoi biologice dominante i prin presiunile stimulilor
mediului care apar
in temporar sufletului întrupat. Cu toate că nu există nici un sine ascuns,
amenin
ător în interiorul formei noastre umane, unele suflete nu sunt asimilate în întregime.
Oamenii care nu sunt în armonie cu trupurile lor se simt deta
ai de ei înii în viaă.
Această stare nu scuză sufletele de la a face tot posibilul pentru a împiedica amestecul r ăului
pe P
ământ. Vedem acest lucru în contiina umană. Este important să facem distincie între ceea ce
exercit
ă o foră negativă asupra minii noastre i ceea ce nu. Când auzim o voce interioară care ne-
ar putea sugera s
ă ne distrugem pe noi sau pe altcineva nu este o entitate spiritual ă demonică, o
prezen
ă străină i nici un ghid renegat răuvoitor. Forele negative emană din noi înine.
Impulsurile distructive ale dezordinii emoionale, dacă sunt lăsate netratate, ne inhibă
dezvoltarea sufletului. Aceia dintre noi care am tr
ăit experiena traumelor personale nerezolvate în
via
ă purtăm seminele propriei distrugeri. Acest chin ne afectează sufletul într-un aa mod, încât ni
se pare c
ă nu suntem întregi. De exemplu, pofta excesivă i comportamentul dependent, care
reprezint
ă creterea exagerată a durerii personale, inhibă exprimarea unui suflet sănătos i poate
chiar s
ă ină un suflet în sclavie faă de trupul gazdă.
Extinderea violenei în prezent înseamnă, oare, că avem mai multe suflete care „nu merg bine”
acum decât în trecut? Chiar
i numai suprapopularea i cultivarea drogurilor care ne afectează
mintea ar trebui s
ă vină în sprijinul acestei afirmaii. Partea pozitivă este că pe Pământ, pe plan
interna
ional, nivelul de contientizare a suferinei umane pare să se ridice.
Mi s-a spus că în fiecare epocă de istoric sângeroasă a Pământului a existat întotdeauna un
num
ăr semnificativ de suflete incapabile să reziste i să se opună cu succes cruzimii umane.
Anumite suflete, ale c
ăror gazde au o predispoziie genetică pentru o chimic anormală a creierului,
sunt în special expuse riscului într-un mediu violent. Putem vedea cum copiii pot fi atât de afecta
i
de violen
a fizică i emoională în cadrul familiei, încât, aduli fiind, ci comit acte premeditate de
atrocitate f
ără sentimente de remucare. Deoarece sufletele nu au fost create perfecte, natura lor
poate fi contaminat
ă în timpul dezvoltării unei astfel de forme de viaă.
Dacă delictele noastre sunt foarte serioase, le numim rele. Subiec ii mei îmi spun că nici un
suflet nu este r
ău din natere, cu toate că poate să capete această etichetă în viaa omenească. Răul
patologic la fiin
ele umane este caracterizat de sentimente de neputin ă personală i de slăbiciune
care este stimulat
ă de victimele neajutorate. Cu toate că sufletele care sunt implicate în acte cu
adev
ărat rele ar trebui, în general, să fie considerate la un nivel inferior de dezvoltare, imaturitatea
sufletului nu atrage automat comportamentul r
ăuvoitor de la o personalitate umană afectată.
Evolu
ia sufletelor presupune tranziia de la imperfeciune la perfeciune, bazată pe depăirea
multor sarcini dificile ale trupului în timpul vie
ilor lor menite acestor sarcini. Sufletele ar mai
putea avea o tendin
ă către alegerea mediilor în care ele nu lucrează bine în mod constant sau în
care sunt subminate. Astfel, sufletele pot avea identitatea afectat
ă de alegerile proaste din viaă. Cu
toate acestea, toate sufletele dau socoteal
ă pentru conduita lor în trupurile pe care le ocupă.
Vom vedea, în capitolul următor, cum sufletele îi trec în revistă viaa lor anterioară împreună
cu ghizii, înainte de a se al
ătura prietenilor lor. Dar ce se întâmplă cu sufletele care, prin
intermediul trupurilor lor, au cauzat suferin
ă extremă altora? Dacă un suflet nu este capabil să
amelioreze cele mai violente porniri umane în corpul s
ău gazdă, cum poate fi tras la răspundere în
via
a de apoi? Acest lucru nate problema trimiterii în rai sau în iad pentru faptele bune sau rele,
deoarece r
ăspunderea este de multă vreme o parte din tradiiile noastre religioase.
Pe un perete din biroul meu atârnă o pictură egipteană, „Scena judecăii”, aa cum este

31/159
prezentat
ă în Cartea Morilor, ilustrând un ritual mitologic al morii, vechi de peste apte mii de
ani. Egiptenii antici aveau o obsesie cu moartea
i cu lumea de dincolo de mormânt deoarece, în
panteonul lor cosmic, moartea explica via
a. Pictura arată un bărbat mort de curând ajungând într-
un loc situat între t
ărâmul celor vii i împărăia morilor. El stă lângă balană, pe punctul de a fi
judecat pentru faptele sale trecute de pe P
ământ. Maestrul de ceremonii este zeul Anubis, care
cânt
ărete atent inima bărbatului pe un talger i pe celălalt stă pana de stru a adevărului. Inima, nu
capul, reprezint
ă pentru egipteni întruparea contiinei sufletului unei persoane. Este un moment
tensionat. Un monstru cu cap de crocodil st
ă aplecat alături, cu gura deschisă, gata să devoreze
inima dac
ă faptele rele ale bărbatului atârnă mai greu decât binele pe care l-a făcut în viaă. Eecul
în fa
a cântarului ar duce la sfâritul existenei sufletului său.
Primesc destul de puine comentarii de la clienii mei despre acest tablou. O persoană cu
înclina
ii metafizice ar insista că nimănui nu i se refuză intrarea în împărăia vieii de apoi,
indiferent de cât de defavorabil ar fi înclinat
ă balana faă de comportamentul său trecut. Este
aceast
ă credină adevărată? Li se oferă tuturor sufletelor ansa să se transmute în lumea spiritelor în
acela
i mod, indiferent de relaia lor cu trupurile pe care le-au ocupat?
Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui să încep prin a meniona că un segment mare
al societ
ăii crede că sufletele nu merg toate în acelai loc. Teologia mai moderată nu mai pune
accentul pe ideea focurilor iadului
i a pucioasei pentru păcătoi. Totui, multe secte religioase
sugereaz
ă o coexistenă spirituală a două stări mentale de bine i de rău. Pentru sufletul „rău”,
exist
ă sentine filosofice antice care indică o separare de Dumnezeul-Esenă ca metodă de pedeapsă
dup
ă moarte.
Cartea Tibetană a Morilor, sursă de credină religioasă cu mii de ani mai veche decât Biblia,
descrie starea de con
tienă dintre viei (Bardo) ca un timp în care „răul pe care l-am săvârit ne
proiecteaz
ă în separarea spirituală”. Dacă popoarele din est credeau în existena unui loc special al
spiritelor pentru cei ce au f
ăcut rele, este această idee similară conceptului de Purgatoriu din lumea
occidental
ă?
Încă de la începuturile sale, doctrina cretină definea purgatoriul ca o stare tranzitorie de
interdic
ie temporară pentru păcatele minore săvârite împotriva umanităii. Purgatoriul cretin ar
trebui s
ă fie un loc de penitenă, izolare i de suferină. Când toată karma negativă este înlăturată,
aceste suflete primesc permisiunea, în cele din urm
ă, să intre în rai. Pe de altă parte, sufletele care
comit p
ăcate majore (de moarte) sunt condamnate să rămână în iad pe veci.
Iadul există pentru a separa permanent sufletele bune de cele rele? Toat ă munca mea cu
spiritele subiec
ilor mei m-a convins că nu există nici un loc de suferină teribilă pentru suflete, cu
excep
ia Pământului. Mi se spune că după moarte toate sufletele merg într-o lume a spiritelor unde
toate sunt tratate cu r
ăbdare i dragoste.
Cu toate acestea, am aflat că anumite suflete trec printr-o separare în lumea spiritelor i acest
lucru se întâmpl
ă în perioada orientării lor cu ajutorul ghizilor. Ele nu parcurg aceeai rută de
c
ălătorie cu alte suflete. Aceia dintre subiecii mei care au fost împiedicai de rău îmi povestesc că
sufletele ale c
ăror influenă a fost prea slabă pentru a da la o parte impulsul omenesc de a face r ău
cuiva vor merge la izolare la reintrarea lor în lumea spiritelor. Aceste suflete nu vin s
ă se amestece
cu celelalte entit
ăi în manieră convenională pentru o bucată bună de vreme.
Am mai observat că acele suflete începătoare care sunt, de obicei, asociate comportamentului
uman profund negativ, trebuie s
ă îndure, în prima lor serie de viei, izolarea spirituală individuală.
În final, ele sunt puse împreun
ă în propriul lor grup, pentru a intensifica procesul de înv ăare sub
supraveghere strict
ă. Aceasta nu este o pedeapsă, ci mai degrabă un fel de purgatoriu pentru
restructurarea con
tiinei de sine la acele suflete.
Deoarece faptele rele îmbracă atât de multe forme pe Pământ, învăătura spirituală i tipul de
izolare folosit sunt diferite pentru fiecare suflet. Aparent, natura acestor varia
ii este evaluată în
timpul orient
ării la sfâritul fiecărei viei. De asemenea, timpul relativ de izolare i reîndoctrinare
nu este acela
i. De exemplu, mi s-a povestit despre spirite neadaptate care s-au întors direct pe
P
ământ după o perioadă de recluziune pentru a se curăa, cât mai repede posibil, cu o lucrare bună,

32/159
ca persoane întrupate. Iat
ă un exemplu, aa cum mi-a fost relatat de un suflet care era familiar cu
unul dintre aceste spirite.



Cazul 10

Dr.N: Sufletele poartă răspunderea pentru legătura lor cu fiinele umane care îi rănesc pe
ceilal
i în timpul vieii?
S: Da, aceia care au făcut rău celorlali în mod sălbatic într-o viaă - cunosc un astfel de suflet.
Dr.N: Ce tii despre această entitate? Ce s-a întâmplat după ce acest suflet s-a întors în lumea
spiritelor în urma acelei vie
i?
S: El... rănise o fată... groaznic... i nu s-a mai alăturat grupului nostru. A trebuit să studieze
mult timp în particular, pentru c
ă s-a descurcat atât de prost în acel trup.
Dr.N: Care a fost dimensiunea pedepsei lui?
S: Pedeapsă este... o interpretare greită... mai degrabă o regenerare. Trebuie să recunoti că
acesta este un subiect pentru profesorul t
ău. Profesorii sunt mai severi cu aceia care au fost
implica
i în acte de cruzime.
Dr.N: Ce înseamn㠄mai sever” pentru voi, în lumea spiritelor?
S: De pildă, prietenul meu nu s-a întors la noi... prietenii lui... dup ă această viaă tristă în care
r
ănise fata aceea.
Dr.N: Când a murit a venit i el prin aceeai poartă spirituală ca i tine?
S: Da, dar el nu s-a întâlnit cu nimeni... el a mers direct într-un loc unde a stat singur cu
profesorul.

Dr.N: i apoi ce s-a întâmplat cu acest suflet?
S: După un timp... nu prea lung... s-a întors pe Pământ din nou, ca femeie... unde oamenii erau
cruzi... abuzau fizic... a fost o alegere deliberat
ă... prietenul meu avea nevoie de acea experienă...
Dr.N: Crezi că acest suflet a dat vina pe creierul uman al fostului s ău trup gazdă, pentru că a
r
ănit-o pe fata aceea?
S: Nu, i-a asumat fapta... i a dat vina pe lipsa de îndemânare în a depăi eecurile umane. A
cerut s
ă devină el însui o femeie abuzată în următoarea viaă, pentru a câtiga înelegere... i a
putea aprecia r
ăul pe care-l făcuse fetei.
Dr.N: Dacă acest prieten al tău nu a câtigat înelegere i a continuat să se amestece cu
persoane care au comis fapte rele, ar putea fi distrus ca suflet de cineva din lumea spiritelor?

S: (pauză lungă) Nu poi chiar să distrugi energia... dar poate fi remodelată... negativitatea care
nu poate fi st
ăpânită... În multe viei... poate fi reajustată.
Dr.N: Cum?
S: (vag).... Nu prin distrugere... remodelare...

Cazul 10 nu a răspuns mai departe acestei serii de întrebări, i ali subieci care tiu ceva
despre aceste suflete afectate sunt destul de zgârci
i cu informaiile. Mai încolo vom afla un pic mai
multe despre formarea
i restaurarea energiei inteligente.
Multe suflete rătăcite pot să-i rezolve propriile probleme de contaminare. Preul pe care îl
pl
ătim pentru faptele noastre greite i răsplata pe care o primim în urma unei purtări bune se învârt
în jurul legilor karmei. Cei care le-au f
ăcut rău altora vor face penitenă plasându-se ei înii în
postur
ă de viitoare victimă într-un ciclu karmic de dreptate. Bhagavad Gita, un alt text oriental
vechi care a trecut testul a mii de ani, con
ine un pasaj care spune: „Sufletele cu influenă rea
trebuie s
ă-i răscumpere virtutea”.
Nici un studiu al vieii de după moarte nu ar avea vreun sens fără a ne referi la modul în care
karma se raporteaz
ă la cauzalitate i dreptate pentru toate sufletele. Karma în sine nu desemneaz ă
faptele bune sau rele. Mai degrab
ă este rezultatul ac iunilor pozitive sau negative ale cuiva în
timpul vie
ii.

33/159
Afirma
ia c㠄nu există accidente în vieile noastre” nu înseamnă că prin sine karma impune.
Doar ne împinge înainte dându-ne lec
ii. Destinul nostru viitor este influenat de un trecut de care
nu putem sc
ăpa, în special atunci când îi rănim pe alii.
Cheia creterii stă în înelegerea faptului că ne este dată capacitatea de a face corecii de mijloc
în via
a noastră i în a avea curajul de a face schimbările necesare când ceea ce facem nu este bun
pentru noi. Prin învingerea fricii
i asumarea riscurilor, tiparul nostru karmic se adapteaz ă efectelor
noii alegeri. La sfâr
itul fiecărei viei, decât să ne atepte un monstru pentru a ne devora sufletele,
mai bine s
ă fim noi criticii cei mai severi în faa ghidului-profesor. De aceea karma este atât
dreapt
ă, cât i îndurătoare. Cu ajutorul consilierilor notri spirituali i al camarazilor, decidem
asupra modului adecvat de judecat
ă pentru conduita noastră.
Unii oameni care cred în reîncarnare au i convingerea că, dacă sufletele negative nu-i învaă
lec
iile într-un număr rezonabil de viei, ele vor fi eliminate i înlocuite cu suflete mai voluntare.
Subiec
ii mei neagă această premisă.
Nu există nici un fel de cale prestabilită de autodescoperire creată pentru toate sufletele. Aa
cum îmi spunea un subiect deal meu, „sufletele sunt trimise pe P
ământ pe durata războiului”.
Aceasta înseamn
ă că sufletelor li se dă timpul i ocazia de a face schimbări pentru cretere.
Sufletele care continu
ă să afieze atitudini negative prin gazdele lor umane trebuie s ă depăească
aceste dificult
ăi prin efortul continuu de a se schimba. Din ceea ce am v ăzut, nici o karmă negativă
nu r
ămâne ataată de un suflet care dorete să lucreze în numeroasele viei pe această planetă.
Întrebarea dacă un suflet ar trebui să poarte întreaga vină pentru actele distructive, nesociale i
ira
ionale ale umanităii rămâne deschisă. Sufletele trebuie să învee să facă faă în diverse moduri
fiec
ărei noi fiine umane care le-a fost repartizată. Identitatea permanentă a unui suflet imprimă
min
ii umane un caracter distinctiv care este individualizat pentru acel suflet. Cu toate acestea,
consider c
ă există o natură duală ciudată între mintea sufletului i creierul uman. Voi discuta acest
concept în alte capitole, dup
ă ce cititorul va afla mai mult despre existena sufletelor în lumea
spiritelor.






5
ORIENTAREA

DUPĂ ce aceste entităi care ne întâmpină în timpul întoarcerii noastre acasă s-au dispersat,
suntem gata s
ă fim luai într-un spaiu al vindecării. Acesta va fi urmat de o altă oprire care implică
reorientarea sufletului spre un mediu spiritual. În acest loc suntem adesea examina
i de ghidul
nostru.

Am tendina să mă refer la cosmologia tuturor locaiilor spirituale ca la locuri sau spa ii, pur i
simplu pentru identificarea u
oară, deoarece avem de-a face cu un univers non-fizic. Similitudinea
descrierilor clien
ilor mei a ceea ce fac sufletele în următoarele două opriri este remarcabilă, cu
toate c
ă nu au nume diferite pentru aceste locaii. Aud termeni cum ar fi: camere, capsule de voiaj
i zone de escală interspaială, dar cel mai des întâlnit este „locul de vindecare”.
Mă gândesc la staia de vindecare ca la un spital de campanie sau la o unitate MASH, pentru
sufletele r
ănite care vin de pe câmpurile de bătălie Pământene. Pentru a descrie natura acestei
urm
ătoare opriri, am ales un subiect destul de avansat, b ărbat, care a trecut de multe ori prin acest
proces de revitalizare.

34/159
Cazul 11

Dr.N: După ce îi lai prietenii care te-au întâmpinat după ce-ai murit, unde se duce apoi
sufletul în lumea spiritelor?

S: Pentru o vreme sunt singur... mă mic pe distane vaste...
Dr.N: i după aceea ce i se întâmplă?
S: Sunt ghidat de o foră pe care nu o văd, într-un spaiu mult mai delimitat - o deschidere spre
un spa
iu de energie pură.
Dr.N: Cum arată locul acesta?
S: Pentru mine... este vasul vindecării.
Dr.N: Dă-mi cât de multe detalii poi despre ceea ce i se Întâmplă acolo.
S: Sunt propulsat înăuntru i văd un fascicul cald luminos. Ajunge la mine ca un curent de
energie lichid
ă. Este un... abur... ca nite vapori care parcă se încolăcesc în jurul meu la început...
apoi îmi ating u
or sufletul ca i cum acesta ar fi viu. Pe urmă este absorbit în interiorul meu ca un
foc
i sunt îmbăiat i curăat de durerile mele.
Dr.N: Eti spălat de cineva sau fasciculul de lumină te învăluie din afară, venit de niciunde?
S: Sunt singur, dar lumina este direcionată. Esena mea este spălată... restabilindu-mă după ce
am fost expus la via
a de pe Pământ.
Dr.N: Am auzit că acest loc este asemănător cu duul pe care îl faci după o zi grea de muncă.
S: (râde) După o viaă de muncă. Este mai bine i nici nu te uzi.
Dr.N: Nu mai ai nici trup fizic, deci cum poate aceast ă energie să vindece un suflet?
S: Pătrunzând în... fiina mea. Sunt atât de obosit de corpul pe care l-am avut în ultima via ă.
Dr.N: Vrei să spui că vătămările trupului fizic i ale minii umane lasă o urmă emoională în
suflet dup
ă moarte?
S: Dumnezeule, da! Propria mea expresie - cine sunt eu - a fost afectat ă de creierul i de trupul
pe care le-am ocupat.

Dr.N: Cu toate că acum eti separat de acel corp pentru totdeauna?
S: Fiecare trup lasă... o amprentă în tine, cel puin pentru o vreme. Există unele corpuri pe care
le-am avut
i de care nu mă pot despări pe de-a-ntregul. Chiar dacă te eliberezi de acestea, păstrezi
unele dintre cele mai remarcabile amintiri ale trupurilor tale din anumite vie
i.
Dr.N: OK, acum a vrea să termini duul de vindecare i să-mi explici ce simi.
S: Sunt suspendat în lumină... care îmi pătrunde în suflet... spălându-mă de viruii negativi.
Acest lucru îmi permite s
ă mă eliberez de legăturile din ultima viaă... aducându-mi transformarea,
astfel încât s
ă pot să devin din nou un întreg.
Dr.N: Duul are acelai efect asupra tuturor?
S: (pauză) Când eram mai tânăr i cu mai puină experienă, am venit aici mult mai distrus -
energia din acest loc p
ărea mult mai puin eficace, deoarece nu tiam cum s-o folosesc pentru a mă
putea cur
ăa complet de negativitate. Purtam răni vechi cu mine mai multă vreme, în ciuda energiei
vindec
ătoare.
Dr.N: Cred că îneleg. i, acum ce faci?
S: Când sunt restabilit, plec de aici spre o zonă mai linitită pentru a vorbi cu ghidul meu.

Acest loc pe care l-am numit duul vindecării este numai preludiul la reabilitarea sufletelor
care se întorc. Etapa de orientare care urmeaz
ă imediat (în special la sufletele tinere) implică o
edină de consiliere substanială cu ghidul personal. Sufletul proaspăt întremat ajunge în această
etap
ă pentru a trece printr-o edină în care se dă raportul asupra vieii care tocmai s-a sfârit.
Orientarea este, de asemenea, conceput
ă ca un interviu de primire care asigură eliberarea
emo
ională i readaptarea la lumea spiritelor.
Persoanele sub hipnoză care discută despre tipul de consiliere ce se desfăoară pe durata
orient
ării spun că ghizii lor sunt blânzi, dar exigeni. Imaginai-vi-l pe profesorul preferat din
coala generală i o să vă facei o idee. Gândii-vă la o entitate fermă, dar preocupată, care tie tot

35/159
despre obiceiurile voastre de înv
ăare, despre punctele voastre slabe i tari, despre fricile voastre,
care este întotdeauna gata s
ă lucreze cu voi atât timp cât voi continuai să încercai. Când nu o
face
i, dezvoltarea voastră stagnează. Studenii nu pot ascunde nimic de profesorii lor spirituali. În
lumea telepatic
ă nu există nici subterfugii, nici înelăciuni.
Există o mulime de diferene în scenele de orientare în funcie de structura individuală a
sufletului
i de starea sa de spirit după viaa care tocmai s-a sfârit. Sufletele povestesc că adesea
orientarea lor are loc într-o camer
ă. Mobilarea acestor decoruri i intensitatea acestei prime
conferin
e poate să varieze după fiecare viaă. Cazul de mai jos ne oferă un scurt exemplu al unei
scene de orientare care atest
ă dorina forelor superioare de a aduce consolare sufletului care se
întoarce.



Cazul 12

S: În centrul acestui loc am găsit dormitorul meu, unde am fost atât de fericit pe când eram
copil. Îmi v
ăd tapetul pe perete acoperit cu trandafiri i patul cu patru tăblii cu scârâituri ascuite
sub cuvertura groas
ă i roz făcută pentru mine de bunica. Ea i cu mine obinuiam să stăm la
taclale de la suflet la suflet ori de câte ori eram tulburat
ă i, uite că este aici, acum, stând pe
marginea patului meu, cu animalele mele de plu
 preferate în jurul ei, ateptându-mă. Faa zbârcită
este plin
ă de dragoste, ca întotdeauna. După o vreme observ că ea este, de fapt, ghidul meu,
Amephus. Discut cu Amephus despre vremurile triste
i fericite din viaa pe care tocmai am
terminat-o.
tiu că am făcut greeli, dar ea este atât de drăguă cu mine. Râdem i plângem
împreun
ă în timp ce îmi amintesc. Apoi discutăm despre lucrurile pe care nu le-am făcut i pe care
le-a
 fi putut face cu viaa mea. Dar la sfârit totul este în regulă. Ea tie că trebuie să mă odihnesc
în aceast
ă lume frumoasă. Am de gând să procedez întocmai. Nu-mi pasă dacă mă mai întorc pe
P
ământ, pentru că adevărata mea casă este aici.

Aparent, sufletele mai avansate nu necesită nici o orientare în această etapă. Aceasta nu
înseamn
ă că cei 10% din clienii mei din această categorie navighează chiar alături de ghizii lor pe
val la întoarcerea de pe P
ământ. Fiecare trebuie să dea socoteală pentru viaa sa trecută. Realizările
sunt judecate dup
ă cum fiecare individ i-a îneles i jucat rolul vieii. Interviurile de primire pentru
sufletele avansate sunt conduse de profesori mae
tri mai târziu. Entităilor cu mai puină experienă
li se d
ă, de obicei, o atenie specială de către consilieri, deoarece trecerea bruscă de la o formă
fizic
ă la una spirituală este mai dificilă pentru ele.
Următorul caz pe care l-am selectat are o orientare spiritual ă terapeutică mai profundă.
Explorarea atitudinilor
i a sentimentelor în ceea ce privete reorientarea comportamentului viitor
se dovede
te tipică pentru ghizi. Clientul din cazul 13 este o femeie puternic ă i impunătoare de 32
de ani, de statur
ă i greutate medic. Îmbrăcată în jeans, cizme i o bluză largă de trening, Hester a
ajuns la biroul meu în stare de agita
ie.
Problemele prezentate de ea au fost de trei feluri. Era nemul umită de viaa ei de broker
imobiliar de succes, deoarece era prea materialist
ă i nu-i aducea împliniri. Hester mai simea i că
îi lipsea sexualitatea feminin
ă. Mi-a spus că avea un ifonier plin de rochii frumoase pe care „ura să
le poarte”. Apoi aceast
ă clientă mi-a spus cum îi manipulase cu uurină pe bărbai toată viaa ei,
pentru c
㠄am un fel de agresivitate masculină care mă face să mă simt incompletă ca femeie”. Ca
fat
ă tânără, ca evita păpuile i să se îmbrace cu rochie, deoarece o interesau mai mult întrecerile
sportive cu b
ăieii.
Sentimentele ei masculine nu se schimbaseră cu vârsta, cu toate că găsise un bărbat care a
devenit so
ul ei, întrucât el i-a acceptat dominaia în cadrul relaiei lor. Hester mi-a povestit că i-a
pl
ăcut să facă sex cu el atâta vreme cât ea deinea controlul fizic i că găsea acest lucru ca fiind
foarte atr
ăgător. În plus, clienta mea se plângea de dureri de cap în partea dreapt ă deasupra urechii
care, dup
ă controale medicale mai serioase, acestea fiind atribuite de c ătre medici stresului.

36/159
În timpul
edinei noastre, am aflat că acest subiect avusese recent experienele unor serii de
vie
i ca bărbat, culminând cu o viaă scurtă ca procuror, când se numea Ross Feldon, în statul
Oklahoma, în anii 1880. Când era Ross, clienta mea se sinucisese la vârsta de 33 de ani într-o
camer
ă de hotel, împucându-se în cap. Ross era disperat din cauza direciei în care apucase viaa
lui ca procuror în tribunal.

Pe măsură ce dialogul avansează, cititorul va observa manifestări de emoie intensă. Terapeuii
ce folosesc regresia numesc acest lucru „r
ăspuns mărit” aflându-se într-o stare de revitalizare, la
cel
ălalt pol al stării de transă în care subiecii sunt participani-observatori.


Cazul 13

Dr.N: Acum că ai ieit de la duul vindecător, încotro te îndrepi?
S: (cu grabă) Să-mi întâlnesc consilierul.
Dr.N: i cine este acela?
S: (pauză)... Dees... nu... numele lui este Clodees.
Dr.N: Ai vorbit cu Clodees când ai intrat în lumea spiritelor?
S: Nu eram gata încă. Voiam doar să-mi văd părinii.
Dr.N: i acum de ce te duci să-l vezi pe Clodees?
S: Trebuie să... fac un fel de... raport... despre mine. Trecem prin aceast ă fază după fiecare din
vie
ile trecute, dar de data aceasta am probleme.
Dr.N: De ce?
S: Pentru că m-am sinucis.
Dr.N: Când o persoană se sinucide pe Pământ înseamnă că va primi un fel de pedeapsă ca
spirit?

S: Nu, nu, aici nu există nimic de felul pedepsei, ci doar pe Pământ. Clodees va fi dezamăgit
c
ă am plecat atât de repede i nu am avut curajul să-mi înfrunt greutăile. Alegând să mor aa cum
am f
ăcut-o eu, înseamnă că trebuie să mă întorc mai târziu i să mă confrunt cu aceeai problemă
din nou, într-o via
ă diferită. Tocmai mi-am irosit o grămadă de timp plecând atât de curând.
Dr.N: Deci, nimeni n-o să te condamne pentru că te-ai sinucis?
S: (reflectă un moment) Bine, nici prietenii mei n-or să mă mai bată pe umăr - mă întristează
ceea ce am f
ăcut.

Notă: Acesta este atitudinea spirituală obinuită faă de suicid, dar vreau să adaug că aceia
care scap
ă de durerea fizică cronică sau de incapacitate fizică aproape totală pe Pământ prin
sinucidere, nu simt nici o remu
care ca suflete. Ghizii i prietenii lor au i ei o atitudine de
acceptare a motivelor de sinucidere.


Dr.N: În regulă, să începem edina ta cu Clodees. Mai întâi descrie-mi ce observi când intri în
acest spa
iu ca să-i vezi consilierul.
S: Intru într-o cameră cu perei.... (râde) Oh, este Buckhorn!
Dr.N: Ce este asta?
S: Este un bar mare de văcari din Oklahoma. Am fost fericit ca patron acolo - era o atmosfer ă
prieteneasc
ă, pereii superb placai cu lemn, scaunele îmbrăcate în piele, (pauză) îl văd pe Clodees
stând la una din mese a
teptându-mă. Acum o să stăm de vorbă.
Dr.N: i cum dai socoteală pentru ce ai făcut într-un bar din Oklahoma în lumea spiritelor?
S: Iată unul dintre lucrurile drăgue pe care le fac pentru tine, pentru a-i uura mintea, dar
numai atât. (apoi cu un suspin adânc) Aceast
ă discuie nu va fi ca o petrecere la bar.
Dr.N: Eti un pic deprimată de perspectiva unei conversaii intime cu ghidul tău despre
via
a ta trecută?
S: (apărându-se) Pentru că am dat-o în bară! Trebuie să-l văd i să-i explic de ce n-a mers

37/159
treaba. Via
a e atât de grea! încerc să fac totul cum trebuie... dar...
Dr.N: ce să faci cum trebuie?
S: (chinuit) Am avut o înelegere cu Clodees să lucrez la stabilirea obiectivelor i apoi la
urm
ărirea lor. El a avut ateptări mari de la mine ca fiind Ross. La naiba! Acum trebuie s ă mă
confrunt cu el în problema aceasta...

Dr.N: Simi că n-ai respectat contractul pe care îl aveai cu consilierul t ău despre leciile pe
care trebuia s
ă i le însueti în pielea lui Ross?
S: (nerăbdătoare) Nu, am fost îngrozitoare. i, bineîneles, o să trebuiască s-o iau de la
început. Niciodat
ă nu facem treaba perfect, se pare. (pauză) tii, dacă Pământul n-ar fi fost atât de
frumos - cu p
ăsările, florile i copacii săi - nu m-a mai întoarce niciodată. Deranjul e mult prea
mare.

Dr.N: Văd că eti supărată, dar nu crezi că...
S: (începe să se agite) Nici nu poi să scapi de nimic. Toată lumea de aici te cunoate foarte
bine. Nu pot s
ă ascund nimic de Clodees.
Dr.N: Vreau să inspiri adânc i să înaintezi în barul Buckhorn i să-mi spui ce faci.
S: (subiectul înghite în sec i îi îndreaptă umerii) Plutesc i mă aez vizavi de Clodees la o
mas
ă rotundă în partea din faă a barului.
Dr.N: Acum că eti aproape de Clodees, crezi că i el este la fel supărat pentru această viaă
trecut
ă ca i tine?
S: Nu, eu sunt mult mai mâhnită pentru ce am făcut i ce n-am realizat i el tie acest lucru.
Consilierii pot fi nemul
umii, dar nu ne umilesc, sunt mult prea buni pentru a proceda astfel.

Informaiile i sfaturile pe care le dau consilierii oferă procesului de vindecare a sufletului
nostru un avânt pe perioada orient
ării, dar acest lucru nu înseamnă că barierele defensive faă de
progres sunt înl
ăturate complet. Amintirile emoionale dureroase din trecut nu mor la fel de uor ca
trupurile noastre. Hester trebuie s
ă-i vadă scenariul vieii negative trecute în pielea lui Ross, în
mod clar, f
ără percepii deformate.
Reînvierea scenelor de orientare spirituală în timpul hipnozei mă ajută pe mine ca terapeut.
Am descoperit c
ă tehnicile psihodramei sunt folositoare în dezvăluirea sentimentelor i a
credin
elor vechi legate de comportamentul curent. Cazul 13 a avut o perioad ă de orientare destul
de lung
ă pe care am condensat-o. În acest moment critic al edinei, mi-am schimbat întrebările în
a
a fel, încât să-l implic i pe ghidul subiectului.
Pe măsură ce evenimentele se desfăoară în viaa lui Ross Feldon, cu îmi voi asuma rolul unui
ter
intermediar între Ross i Clodees. În cadrul acestui rol de consilier mai vreau s ă iniiez i un
transfer de roluri în care Hester-Ross va exprima gândurile lui Clodees. Integrarea subiectului cu
ghidul s
ău este un mijloc de a cere ajutor de la aceste entit ăi superioare i a de a ne concentra mai
mult asupra problemelor. Uneori simt c
ă i propriul meu ghid mă dirijează în aceste edine.
Sunt foarte precaut în invocarea ghizilor fără să am un motiv întemeiat. Facilitarea
comunic
ării directe cu ghidul clientului poate avea întotdeauna un deznod ământ nesigur. Dacă
intruziunea mea este stângace sau f
ără utilitate, ghizii vor bloca răspunsul subiectului prin tăcere
sau prin folosirea unui limbaj metaforic obscur.

Am avut în trecut ghizi care au vorbit prin corzile vocale ale subiec ilor pe tonuri aspre care
erau atât de discordante încât de-abia am putut s
ă îneleg răspunsurile la întrebări. Când subiecii
vorbesc pentru ghizii lor, în loc s
ă vorbească ghizii prin intermediul subiectului, cadena
discursului nu este a
a de spartă. În acest caz, Clodees vine uor prin Hester-Ross i îmi oferă
latitudinea de a lucra cu clientul s
ău.

Dr.N: Ross, amândoi avem nevoie să înelegem ce i se întâmplă din punct de vedere
psihologic chiar din momentul orient
ării tale cu Clodees. A dori să mă ajui. Vrei să faci lucrul
acesta?

S: Da, vreau.

38/159
Dr.N: Bun, acum ai s
ă poi face ceva neobinuit. Când am să număr până la trei vei avea
capacitatea de a-
i asuma un rol dublu: al lui Clodees i al tău însui. Această aptitudine îi va
permite s
ă-mi vorbeti mai mult despre gândurile tale i ale ghidului tău totodată. Va părea că tu
vei deveni ghidul t
ău când îi voi pune întrebări. Eti gata?
S: (cu ezitare) Da... cred că sunt.
Dr.N: (rapid) Unu, doi, trei! (îmi pun palma pe fruntea subiectului pentru a stimula transferul.)
Acum e
ti Clodees i Îi transmii gândurile prin tine. Stai la mas ă vizavi de sufletul lui Ross
Feldon. Ce îi spui? Repede! (Vreau ca subiectul s
ă reacioneze fără să analizeze greutatea comenzii
mele.)

S: (subiectul reacionează încet, vorbind în numele ghidului său) tii... ai fi putut să te descurci
mai bine...

Dr.N: Acum repede, e ti din nou Ross Feldon. Mută-te în partea cealaltă a mesei i răspunde-i
lui Clodees.

S: Am... Încercat... dar am pierdut inta...
Dr.N: Schimbă locul din nou. Devii vocea gândurilor lui Clodees i răspunde-i lui Ross.
Repede!

S: Dacă ai putea schimba ceva în viaa ta, ce anume ar fi?
Dr.N: R ăspunde-i, acum eti Ross.
S: Să nu fiu... corupt... de putere i bani.
Dr.N: R ăspunde-i, acum eti Clodees.
S: De ce ai lăsat aceste lucruri să te abată de la angajamentul tău iniial?
Dr.N: (cu voce mai scăzută) Te descurci bine. Continuă să schimbi scaunele tot timpul la
mas
ă. Acum răspunde întrebărilor ghidului.
S: Voiam să fac parte... să mă simt important în cadrul comunităii... să mă ridic deasupra
celorlal
i i să fiu admirat... pentru puterea mea.
Dr.N: Acum eti Clodees.
S: În special faă de femei. Am observat că ai încercat să le domini i sexual, făcând cuceriri
f
ără să te ataezi.
Dr.N: Acum eti Ross.
S: Da... este adevărat. (îi scutură capul) Nu trebuie să explic, oricum tii totul.
Dr.N: Eti Clodees. Răspunde.
S: Ba da, trebuie. Trebuie să-i faci contiina de sine să suporte aceste lucruri.
Dr.N: Eti Ross. Răspunde.
S: (sfidător) Dacă nu mi-a fi exercitat puterea supra acestor Oameni, m-ar fi controlat ei pe
mine.

Dr.N: Eti Clodees.
S: Acest lucru nu are nici o valoare i a fost nedemn de tine. Ceea ce ai devenit nu seamănă cu
ceea ce erai când ai pornit,
i-am ales părinii cu grijă.

Notă: Familia Feldon erau fermieri cu mijloace modeste care afi au sobrietate i putere de a
îndura greut
ăile i care au sacrificat mult pentru ca Ross să poată studia dreptul.

Dr.N: Răspunde, eti Ross.
S: (în grabă) Da, tiu, m-au crescut să fiu un idealist, să-i ajut pe cei mici, i am i vrut să fac
întocmai, dar nu a mers. Ai v
ăzut ce s-a întâmplat. Când mi-am început cariera de avocat eram
dator... nu produceam... Nu voiam s
ă mai fiu sărac, să apăr oameni care nu mă puteau plăti. Uram
ferma, vacile
i porcii. Îmi plăcea să stau în preajma persoanelor influente. Când am intrat în
procuratur
ă aveam intenia de a reforma sistemul i de a-i ajuta pe fermieri. Sistemul era în
neregul
ă.
Dr.N: Acum eti Clodees.
S: A, ai fost corupt de sistem. Explică-mi lucrul acesta.

39/159
Dr.N: E
ti Ross.
S: (înfierbântat) Unii oamenii trebuia să plătească amenzi pe care nu i le puteau permite, pe
al
ii i-am trimis la închisoare pentru infraciuni pe care nu au vrut să le comită, iar pe alii i-am
spânzurat! (vocea i se întrerupe) Devenisem uciga
 legal.
Dr.N: Eti Clodees.
S: De ce te-ai simit răspunzător pentru condamnarea criminalilor care erau vinova i de
v
ătămarea altora?
Dr.N: Eti Ross.
S: Puini dintre aceia... cei mai muli erau... doar oameni obinuii ca părinii mei, care au fost
prin
i în sistem... le trebuiau bani să supravieuiască... i mai erau aceia care... cu minile bolnave...
Dr.N: Eti Clodees.
S: Dar victimele oamenilor pe care i-ai condamnat? Nu i-ai ales tu o viaă în justiie pentru a
ajuta societatea
i pentru a face oraele i fermele să fie mai în sigurană cu ajutorul legii?
Dr.N: Eti Ross. Răspunde.
S: (tare) Nu vezi, n-a mers pentru mine; am fost transformat într-un asasin de c ătre o societate
primitiv!

Dr.N: Eti Clodees.
S: Aa că te-ai sinucis?
Dr.N: Răspunde, eti Ross acum.
S: Am pierdut direcia... n-am suportat să mai fiu un nimeni... i nici nu mai puteam continua.
Dr.N: Eti Clodees.
S: Ai devenit prea uor un participant ale cărui motivaii erau câtigul i notorietatea. Aceste
lucruri nu te reprezentau. De ce te-ai ascuns de tine însu
i?
Dr.N: Eti Ross.
S: (cu mânie) De ce nu m-ai ajutat mai mult, când mi-am început cariera ca avocat din oficiu?
Dr.N: Eti Clodees.
S: i ce câtigi crezând că ar trebui să te ajut la fiecare cotitură a vieii tale?
Dr.N: (o rog pe Hester să-i răspundă ca fiind Ross, dar când ea tace după ultima întrebare,
intervin eu) Ross, dac
ă îmi dai voie să te întrerup, cred că Clodees vrea să afle care este beneficiul
t
ău atât din durerea pe care o simi acum, cât i din loviturile pe care le primeti pentru că dai vina
pe el pentru via
a ta precedentă.
S: (pauză) Dorete înelegere... bănuiesc.
Dr.N: OK, răspunde, eti Clodees.
S: (foarte încet) Ce ai mai vrea să fac? Nu ai explorat mai adânc în tine însui. Am pus în
mintea ta gânduri de temperan
ă, moderaie, de responsabilitate, eluri originale, dragostea
p
ărinilor tăi; ai ignorat aceste gânduri i te-ai încăpăânat în faa ideii unei aciuni alternative.

S: (Ross răspunde fără comanda mea) tiu că am ratat semnele pe care mi le-ai trimis... am
irosit ni
te anse... mi-era frică...
Dr.N: Răspunde afirmaiei tale ca fiind Clodees.
S: Ce preuieti mai mult la persoana ta?
Dr.N: Răspunde-i ghidului tău.
S: Faptul că aveam dorina de a schimba lucrurile pe Pământ. Am început prin a-mi dori să fac
s
ă fie altfel pentru oamenii de pe Pământ.
Dr.N: Eti Clodees.
S: Ai abandonat această sarcină devreme i acum văd că ratezi nite anse din nou - îi este
fric
ă să îi asumi riscul i apuci pe căi care îi fac rău - încercând să devii altcineva străin de tine i
e
ti din nou trist.

Recrearea etapei de orientare produce treceri abrupte în timpul edinelor de hipnoză. Când
cazul 13 vorbe
te de pe poziia lui Clodees, observai cum răspunsurile sale devin mai lucide i mai

40/159
hot
ărâte, ceea ce este diferit i faă de clienta mea, Hester, i de Ross, întruparea ei din viaa
anterioar
ă. Nu am întotdeauna norocul ca traducerile făcute de clienii mei comentariilor ghizilor
lor din orient
ările spirituale anterioare să fie atât de profunde. Cu toate acestea, amintirile din
vie
ile trecute se revarsă adesea peste problemele contemporane, în orice cadru spiritual ales.
Pentru mine nu contează dacă subiectul meu sau ghidul ei au plasat, de fapt, conversa ia în
decorul de la barul Buckhorn, în timp ce cu mutam cadrul temporal. În fond, Ross Feldon este mort
ca persoan
ă. Dar Hester este prinsă în aceeai mlatină i vreau să fac tot ce-mi stă în putină pentru
a rupe acest tipar de comportament. Îmi petrec câteva minute trecând în revist
ă cu subiectul cele
ar
ătate de ghidul ei despre lipsa de imagine proprie, alienare i valorile pierdute. După ce l-am
rugat pe Clodees s
ă ne ajute în continuare, am închis scena orientării i am luat-o imediat pe Hester
într-o etap
ă spirituală mai târzie, chiar înainte de viaa aceasta în care se află acum.

Dr.N: Cu tot ce tii despre tine ca fiind Ross, i înelegând mai adânc identitatea ta spirituală
real
ă după ederea în lumea spiritelor, de ce i-ai ales acest trup?
S: Am optat să fiu femeie pentru ca oamenii să nu fie intimidai de mine.
Dr.N: Zău? Atunci de ce ai luat trupul unei femei atât de puternice din secolul XX?
S: Nu vor să vadă un procuror îmbrăcat în negru la tribunal - de data asta sunt un colet
surpriz
ă!
Dr.N: Colet surpriză? ce înseamnă aceasta?
S: Ca femeie, tiam că voi intimida bărbaii mai puin. Nu pot să-i prind cu garda jos i să-i
sperii de moarte.

Dr.N: ce fel de bărbai?
S: Tipii puternici - structura de foră din societate - pot fi prini când sunt ademenii de un fals
sentiment de siguran
ă, deoarece sunt femeie.
Dr.N: Să-i prinzi i să faci ce?
S: (îi pocnete pumnul drept în palma stângă) Să-i pun la zid, să-i salvez pe cei amărâi de
rechinii care vor s
ă-i mănânce pe toi petii mici din lume.
Dr.N: (îmi aduc subiectul în prezent, meninându-l în starea de supracontient) Lasă-mă să
în
eleg motivul pentru care tu ai ales să fii femeie în această viaă. Ai vrut să acorzi ajutor unor
oameni pe care nu erai în stare s
ă-i ajui ca bărbat în viaa anterioară, corect?
S: (cu tristee) Da, dar nu este cea mai potrivită cale. Nu funcionează aa cum am crezut. Sunt
înc
ă mult prea puternică i virilă. Energia se revarsă din mine în direcie greită.
Dr.N: ce direcie greită?
S: (meditând) O fac din nou. Mă folosesc în mod greit de oameni. Am ales corpul unei femei
care îi intimideaz
ă pe bărbai i nu mă simt ca o femeie.
Dr.N: Dă-mi un exemplu.
S: Din punct de vedere sexual i în afaceri. Sunt din nou într-un joc al puterii... dând principii
la o parte... ab
ătându-mă de la drumul drept ca i înainte (Ross). De data aceasta fac afaceri cu
propriet
ăi imobiliare. Sunt mult prea interesată să câtig bani. Vreau să am prestigiu.
Dr.N: i cum te afectează acest fapt, Hester?
S: Influena banilor i a poziiei sociale este un drog pentru mine aa cum era i în viaa
anterioar
ă. Faptul că sunt femeie acum nu a făcut nimic ca să schimbe dorina mea de a controla
oamenii. Atât de... stupid...

Dr.N: Atunci, crezi că motivele tale au fost greite când ai ales să fii femeie?
S: Da, mă simt mult mai naturală ca bărbat. Dar m-am gândit că de data asta, în pielea unei
femei a
 fi mai... subtilă. Îmi doream această ansă de a încerca din nou într-un trup de sex diferit i
Clodees m-a l
ăsat să mi-l asum. (clienta se scufundă adânc în fotoliu) Ce gafă!
Dr.N: Nu crezi că eti un pic prea aspră cu tine, Hester? Am senzaia că ai ales să fii femeie i
pentru c
ă ai vrut ca gândirea i intuiia unei femei să-i ofere o perspectivă diferită de abordare a
lec
iilor tale. Poi să ai energie masculină, dacă vrei să-i spui aa, i totui să fii feminină.

41/159
Înainte de a termina cu acest caz, ar trebui s
ă ating chestiunea homosexualităii. Cei mai muli
dintre subiec
ii mei îi aleg trupurile de un anumit gen pentru 75% din timp. Acest tipar se aplic ă la
toat
ă lumea, cu excepia sufletelor avansate, care manifestă mai mult echilibru în alegerea sexului.
Preferin
a faă de un gen a unei majorităi a sufletelor legate de Pământ nu înseamnă că ele sunt
nefericite în timpul de 25% ca b
ărbai sau femei.
Hester nu este neapărat lesbiană sau bisexuală din cauza felului în care i-a ales corpul.
Homosexualii pot s
ă se simtă sau nu confortabil cu anatomia lor ca fiine umane. Când am clieni
homosexuali, cel mai adesea sunt întrebat dac
ă homosexualitatea lor este rezultatul alegerii
„sexului gre
it” în această viaă. La terminarea edinelor de terapie, au răspunsul de obicei la
aceast
ă întrebare.
Indiferent de împrejurările care conduc sufletele la alegerea sexului, aceast ă hotărâre este
f
ăcută înainte de a ajunge pe Pământ. Uneori descopăr că persoanele homosexuale au ales dinainte
de vie
ile lor curente să experimenteze un sex care a fost folosit mai rar în vie ile anterioare.
A fi homosexual atrage după sine un stigmat sexual în societatea noastră, ceea ce înseamnă un
parcurs mai dificil în via
ă. Când acest drum este ales de unul din clienii mei, de obicei poate fi
urm
ărit până la nevoia karmică de a accelera înelegerea personală a diferenelor complexe în
cadrul identit
ăii sexului în relaie cu anumite evenimente din trecutul lor. Cazul 13 a ales s ă fie
femeie în aceast
ă viaă pentru a încerca să depăească blocajele de care s-a împiedicat în pielea lui
Ross Feldon.

Oare Hester ar fi profitat dacă i-ar fi cunoscut trecutul ca Ross încă de la natere, decât să fie
nevoit
ă să atepte peste treizeci de ani i să treacă prin hipnoză? Faptul de a nu avea o amintire
con
tientă a existenelor noastre trecute se numete amnezie. Această condiie umană este
uimitoare pentru persoanele atrase de reîncarnare. De ce ar trebui s
ă bâjbâim prin viaă încercând să
ne d
ăm seama cine suntem i ce trebuie să facem i întrebându-ne dacă vreunei divinităi spirituale
chiar îi pas
ă de noi. Mi-am terminat edina cu această femeie întrebând-o despre, amnezia sa.

Dr.N: De ce crezi că nu ai avut nici o amintire contientă despre viaa ta ca Ross Feldon?
S: Când alegem un trup i ne facem dinainte un plan înainte de a ne întoarce pe P ământ, există
un acord încheiat cu consilierii no
tri.
Dr.N: Un acord în legătură cu ce?
S: Suntem de acord... să nu ne amintim... de celelalte viei.
Dr.N: De ce?
S: E mai bine să învei de pe o tablă goală decât de a ti dinainte ce i s-ar putea întâmpla, din
cauza a ceea ce ai f
ăcut înainte.
Dr.N: Dar dacă ai cunoate greelile din vieile anterioare, nu ar fi de ajutor în evitarea
acelora
i capcane în această viaă?
S: Dacă oamenii ar ti tot despre trecutul lor, muli ar putea să-i acorde prea mare atenie în loc
s
ă încerce noi abordări ale aceleiai probleme. Viaa nouă trebuie să fie... luată în serios.
Dr.N: Mai există i alte motive?
S: (pauză) Consilierii notri spun că, neavând amintiri vechi, există mai puină preocupare
pentru... a încerca s
ă... răzbunăm trecutul... să reglăm socotelile pentru relele care ni s-au făcut.
Dr.N: Bine, mi se pare că până acum aceasta a fost o parte din motivaie i care te-a condus în
via
ă în trupul lui Hester.
S: (cu foră) De asta am venit la tine.
Dr.N: i încă mai crezi că o amnezie totală asupra vieii noastre spirituale eterne pe Pământ
este esen
ială pentru a progresa?
S: Normal, da, dar nu este o amnezie totală. Primim străfulgerări din vise... În timpul
perioadelor de criz
ă... oamenii au o cunoatere interioară a direciei în care trebuie să o apuce
atunci când este necesar.
i uneori prietenii tăi pot să-i mai strecoare ceva...
Dr.N: Prin prieteni înelegi entităile din lumea spiritelor?
S: Da,... Îi strecoară aluzii., prin ideile care te străfulgera - cu am făcut aa .

42/159
Dr.N: Cu toate acestea, a trebuit s
ă vii la mine ca să dai drumul amneziei contiente.
S: (pauză) Avem... capacitatea de a ti când este necesar. Eram gata de schimbare când am
auzit despre tine. Clodees mi-a îng
ăduit să-mi văd trecutul cu tine, deoarece era spre binele meu.
Dr.N: Altfel, amnezia ta ar fi rămas neatinsă?
S: Da, i ar fi însemnat că nu trebuia încă să cunosc anumite lucruri.

După părerea mea, când clienii nu pot să intre în starea de hipnoză în orice moment dat sau
dac
ă în transă au numai amintiri schiate, există un motiv pentru acest blocaj. Aceasta nu înseamnă
c
ă aceste persoane nu au amintiri trecute, numai că nu sunt gata să le expună.
Clienta mea tia că ceva îi împiedica creterea i voia să dea la iveală acest lucru. Identitatea
supracon
tientă a sufletului ne găzduiete memoria permanentă, inclusiv elurile. Când este timpul
potrivit în via
a noastră, trebuie să ne armonizăm nevoile materiale umane cu scopul pentru care
sufletul nostru se afl
ă aici. Încerc să am o abordare de bun sim în alinierea experienelor trecutului
i ale prezentului.
Identitatea noastră eternă nu ne părăsete niciodată în trupurile pe care le alegem, în ciuda
pozi
iei noastre curente. Când reflectăm, medităm sau ne rugăm, amintirile despre cine suntem în
realitate ne sunt filtrate în gânduri selective în fiecare zi. Pe c
ăi mici, intuitive, prin norii amneziei,
ni se dau indicii care s
ă justifice existena fiinei noastre.
După desensibilizarea sursei durerilor ei de cap, mi-am încheiat edina cu Hester prin
înt
ărirea alegerii ei de a fi femeie din alte motive decât intimidarea b ărbailor. I-am dat permisiunea
de a-
i coborî garda un pic i de a fi mai puin agresivă. Am discutat opiunile de restructurare i
reorientare a
elurilor ocupaionale către profesiile i posibilităile de lucru în cadrul serviciilor de
voluntariat. În final, ea a putut s
ă-i vadă viaa astăzi mai degrabă ca pe o mare ocazie de a învăa,
decât ca pe o gre
eală în alegerea sexului.
După fiecare caz terminat, nu pot să nu admir sinceritatea brutală a sufletelor. Când un suflet a
dus o via
ă productivă în beneficiul personal i al celor din jurul său, observ că el se întoarce în
lumea spiritelor cu entuziasm. Cu toate acestea, când subiec
i ca în cazul 13 raportează că au irosit
o via
ă anterioară, în special datorită unei sinucideri în tineree, ei descriu această revenire destul de
deprima
i.
Când orientarea îl deprimă pe subiect, cred că un motiv de bază ar fi modul abrupt în care
sufletul este din nou în posesia tuturor cuno
tinelor despre trecut. După moartea fizică,
neîngreunat de un corp uman, sufletul are un influx brusc de percep
ie. Lucrurile stupide pe care le-
am f
ăcut în viaă ne afectează puternic în procesele de orientare. Observ mai mult ă relaxare i o
mai mare claritate a gândului pe m
ăsură ce-mi mut subiecii mai departe în lumea spiritelor.
Sufletele sunt create într-o matrice pozitivă de o asemenea dragoste i înelepciune, încât,
atunci când sufletul începe s
ă vină pe o planetă ca Pământul i să se alăture fiinelor fizice care au
evoluat dintr-o stare primitiv
ă, violena este un oc. Emoiile brute, negative de mânie i ură ale
oamenilor constituie o cre
tere exagerată a fricii i a durerii, fapt legat de lupta pentru supravieuire
din epoca de piatr
ă.
Atât emoiile pozitive, cât i cele negative sunt amestecate între suflet i gazdă pentru binele
reciproc. Dac
ă sufletul ar cunoate numai dragoste i pace, acesta nu ar câtiga capacitatea de a
în
elege i nu ar aprecia niciodată cu adevărat valoarea acestor sentimente pozitive. Testul
reîncarn
ării pentru un suflet care vine pe Pământ reprezintă victoria asupra fricii într-un corp uman.
Un suflet evolueaz
ă încercând să depăească toate emoiile legate de frică, prin perseverenă de-a
lungul mai multor vie
i, foarte adesea întorcându-se în lumea spiritelor r ănit, aa cum ne-a arătat
cazul 13. O parte din negativitatea sa poate fi p
ăstrată, chiar i în lumea spiritelor, i poate să
reapar
ă într-o altă viaă cu un trup nou. pe de altă parte, există i un târg-compromis. Adevărata
natura uman
ă a sufletului omului este afiată pe Pământ în bucuria i în plăcerea nestingherită de
pe fa
a unei fiine fericite.
Conferinele de orientare cu ghizii notri ne permit să ne începem lungul proces de
autoevaluare în perioada dintre vie
i. Curând după aceasta vom fi chemai la altă conferină, de data

43/159
aceasta cu mai multe fiin
ăe superioare de faăĂ. În ultimul capitol m-am referit la tradiăia egipteană
antic
ă a sufletelor proaspăt decedate care sunt aduse într-o sală a judecĂăii pentru a da socoteală
pentru via
ăa lor anterioară. Într-o formă sau alta, ideea unei săli de judecată chinuitoare care ne
a
teaptă imediat după moarte a fost o parte a sistemului de credinăĂ religioasă în multe culturi.
Ocazional, un individ supus unei situa
ăii traumatice va spune că a avut o experienăĂ în afara
trupului cu viziuni de co
mar, în care a fost luat de spectre înfricoătoare într-o viaăĂ de apoi a
întunericului, unde a fost condamnat în fa
ăa a judecătorilor demonici. În aceste cazuri bănuiesc că
exist
ă un sistem de puternică i precondiăionată credinăĂ în existenăa infernului.
În starea linitită i relaxantă de hipnoză cu continuitate la toate nivelurile mentale, subiec ăii
mei îmi povestesc c
ă edinăa de orientare iniăială cu ghizii lor îi pregătete pentru a apărea în faăa
unui juriu de fiin
ăe superioare. Cu toate acestea, cuvintele „sală de judecat㔠i „proces” nu sunt
folosite pentru a descrie aceste
edinăe. O parte din subiecăi au denumit aceste fiinăe înăelepte
directori
i chiar judecători, dar cei mai mulăi se referă la ei ca la Consiliul Maetrilor sau
B
ătrânilor. Acest consiliu de trecere în revistă are în componenăĂ, în general, între trei i apte
membri,
i, de vreme ce sufletele vin în faăa lor după ce ajung acasă, voi intra în mai multe detalii
ale acestei conferin
ăe la sfâritul capitolului următor.
Toate întrunirile de evaluare ale sufletelor, fie ele cu ghizii no tri, cu camarazii sau cu un juriu
de mae
tri, au un lucru în comun. Feedback-ul i analiza vieăilor trecute pe care le primim în
termeni de judecat
ă se bazează pe intenăia originală a alegerilor noastre la fel de mult ca i pe
ac
ăiunile în viaăĂ. Motivaăiile noastre sunt puse în discuăie i criticate, dar nu sunt condamnate într-
un a
a mod, încât să ne facă să suferim. Aa cum am explicat în capitolul 4, acest lucru nu
înseamn
ă că sufletele sunt exonerate de acăiunile lor care au făcut rău altora doar pentru că regretă.
Pedeapsa karmic
ă va veni într-o viaăĂ viitoare. Mi s-a spus că maetrii notri spirituali ne amintesc
în mod constant c
ă, deoarece creierul uman nu are un simă moral înnăscut, contiinăa intră în
r
ăspunderea sufletului. Cu toate acestea, în lumea spiritelor exist ă o iertare copleitoare. Această
lume nu are vârst
ă, cum nu au nici sarcinile noastre de învĂăare. Ni se va da o altă ansă în
str
ădania noastră de a crete.
Când se termină conferinăa iniăială cu ghidul nostru, părăsim locul de orientare i ne alăturăm
unui flux dirijat de activitate, care implic
ă trecerea unui număr enorm de suflete într-un fel de gară
central
ă de primire.



6

TRANZIĂIA

TOATE sufletele, indiferent de experienăa lor, ajung în ultimă instanăĂ la o poartă centrală în
lumea spiritelor pe care eu o numesc debarcader. Am spus c
ă există variaăii în viteza micării
sufletului imediat dup
ă moarte, în funcăie de maturitatea lui spirituală. Odată trecuăi de stadiul de
orientare, se pare ca nu se mai face nici o deviere a c
ălătoriei acelora care intră în acest spaăiu al
lumii spirituale. Evident, un num
ăr mare de suflete care se întorc sunt transportate într-o form ă
spiritual
ă de tranzit în masă.
Uneori sufletele sunt escortate de ghizii lor până în această zonă. Consider că această practică
este valabil
ă în special pentru sufletele mai tinere. Altele sunt direc ăionate de forăe nevăzute înspre
debarcader
i apoi, dincolo, spre entitĂăile care le întâmpină. Din cele observate de mine, compania
celorlalte entit
Ăăi depinde de voinăa ghidului personal. În majoritatea cazurilor graba nu este o
problem
ă, dar sufletele nu-i pierd vremea în această etapă a călătoriei lor. Sentimentele pe care le
avem str
ăbătând acest drum depind de starea noastră de spirit de după fiecare viaăĂ.
Adunarea i transferul sufletelor implică două faze. Debarcaderul nu este un spaăiu de edere.

44/159
Spiritele sunt aduse, adunate
i apoi proiectate în afară, spre destinaiile lor finale adecvate. De câte
ori mi se relateaz
ă despre acest punct central, mă văd pe mine însumi mergând cu un număr mare
de c
ălători prin terminalul central al unui aeroport de metropol ă, care are capacitatea de a ne duce
pe to
i în orice direcie. Unul din clienii mei a descris zona de ateptare ca pe „butucul unei roi
uria
e, de unde suntem toi transportai dinspre centru, de-a lungul spielor, până la locurile
desemnate pentru fiecare”.

Subiecii îmi spun că această zonă li se arată ca având un număr mare de spirite care nu se
cunosc
i care intră i ies din acest butuc în mod eficient i fără congestionarea traficului. O altă
persoan
ă a denumit această zon㠄autostrada Los Angeles fără blocaje”. Ar mai putea exista i alte
centre similare gen butuc de roat
ă cu rampe de intrare-ieire de tip autostradă în lumea spiritelor,
dar fiecare client consider
ă că traseul lui înspre i dinspre acest spaiu de tranzit este unicul.
Observaiile pe care le aud despre natura lumii spiritelor atunci când se intr ă în debarcader
sunt categoric altele decât acele prime impresii de p
ături stratificate ceoase. Este ca i cum sufletul
ar c
ălători acum printre limbile întoarse aiurea ale unui ceas galactic atotputernic spre un câmp
ceresc mult mai închegat. În timp ce spiritele lor a
teaptă în spaiul deschis al debarcaderului,
preg
ătindu-se pentru transportarea lor mai departe spre locurile desemnate, îmi face pl ăcere să
ascult emo
ia din vocile subiecilor mei. Ei sunt uluii de această lume eternă ce li se desfăoară
înainte
i cred că undeva înăuntru se află nucleul creaiei.
Când privesc vasta desfăurare din jurul lor, subiecii spun că lumea spiritelor arată ca o
multitudine variat
ă de lumini. Ei nu amintesc nimic despre întunericul ca de cerneal ă pe care îl
asociem cu adâncul spa
iului. Adunările de suflete pe care le văd clienii mei în prim plan în acest
amfiteatru apar ca o multitudine de fascicole de lumini de stele mi
cându-se în direcii diferite.
Unele se deplaseaz
ă mai repede, în timp ce altele plutesc în derivă. Aglomerările de energie mai
îndep
ărtate au fost descrise ca nite „insule de ceaă vălurită”. Mi se spune că cea mai remarcabilă
caracteristic
ă a lumii spiritelor este sentimentul continuu de puternic ă foră mentală care dirijează
totul într-o armonie supranatural
ă. Oamenii spun că acesta este un lăca al gândului pur.
Gândul ia multe forme. Tocmai în acest punct avantajos din c ălătoria lor de întoarcere încep
sufletele s
ă anticipeze întâlnirea cu cei care îi ateaptă. Câiva dintre aceti tovarăi poate că au fost
deja v
ăzui la poarta de trecere, dar cei mai muli nu. Fără excepie, sufletele care doresc să intre în
leg
ătură unele cu altele, în special atunci când sunt în micare, fac acest lucru doar gândindu-se la
ce entitate doresc. Brusc, persoana chemat
ă va apărea în mintea sufletului călător. Această
comunicare telepatic
ă între energiile tuturor entităilor spirituale permite crearea unei afinităi non-
vizuale, în timp ce dou
ă forme de energie care se apropie una de alta asigur ă o legătură mult mai
direct
ă. În relatările subiecilor mei există uniformitate în ce privete maniera călătoriei lor
spirituale, a traseului
i a destinaiilor, cu toate că ceea ce văd ei pe parcurs este diferit pentru
fiecare persoan
ă.
Am căutat prin fiele cazurilor mele un subiect ale cărui experiene pe acest traseu, până la o
destina
ie spirituală finală, au fost atât descriptive, cât i, totui, reprezentative pentru ceea ce mi-au
relatat mul
i alii. Am ales un grafician de 41 de ani, profund i cu suflet matur. Sufletul acestui
b
ărbat călătorise de multe ori între un lung ir de viei.


Cazul 14

Dr.N: Acum eti gata să începi partea finală a călătoriei tale spre casă i te îndrepi spre locul
din lumea spiritelor c
ăruia îi aparine sufletul tău. Când număr până la trei, toate detaliile acestei
ultime p
ări a călătoriilor tale îi vor fi clare. Îi va fi uor să povesteti despre tot ceea ce vezi
deoarece e
ti familiarizat cu traseul. Eti gata?
S:Da.
Dr.N: (ridicându-mi vocea pe ton de comandă) Unu - pornim. Doi - sufletul t ău a ieit acum
din zona de orientare. Trei! Repede, care este prima impresie?

45/159
S: Distan
ele sunt... nelimitate... spaiu nesfârit... totdeauna...
Dr.N: Vrei să-mi spui că lumea spiritelor este nesfârită?
S: (pauză lungă) Să fiu sincer, de unde plutesc eu, aa pare. Dar când chiar încep să mă mic,
se schimb
ă.
Dr.N: Cum se schimbă?
S: Păi... totul rămâne... inform... dar când... alunec mai repede... v ăd că mă mic de jur
împrejur în
ăuntrul unui bol gigantic întors cu susul în jos. Nu tiu unde sunt marginile bolului sau
dac
ă ele chiar există.
Dr.N: Atunci micarea îi dă senzaia unei lumi sferice a spiritelor?
S: Da, dar este numai un sentiment de... uniformitate închis ă ... când mă mic repede.
Dr.N: De ce îi dă micarea rapidă, viteza, senzaia că eti într-un bol?
S: (pauză lungă) Este straniu. Cu toate că totul pare să meargă în direcie dreaptă în timp ce
sufletul este în deriv
㠖 acest lucru se schimbă într-un sentiment... sferic atunci când mă deplasez în
vitez
ă pe o linie de contact.
Dr.N: Ce vrei să spui, ce înseamnă o linie de contact?
S: Este drumul spre o anumită destinaie.
Dr.N: Cum îi schimbă această micare în viteză, pe o linie prestabilită a călătoriei tale,
percep
iile bazate pe observaie a lumii spirituale în sentimentul că este rotundă?
S: Din cauza vitezei liniile par să se... îndoaie. Se curbează într-o direcie clară pentru mine i-
mi dau mai pu
ină libertate de micare.

Notă: Ceilali subieci, care sunt i ei orientai către descrieri liniare, vorbesc despre călătorii
de-a lungul liniilor de for
ă direcională care au proprietăile spaiale ale unui sistem de reele. O
persoan
ă le-a numit „corzi vibraionale”.

Dr.N: Prin mai puină libertate vrei să spui mai puin control personal?
S: Da.
Dr.N: Poi să descrii mai precis deplasarea sufletului tău de-a lungul acestor linii curbe de
contact?

S: O percep mai mult orientată către un scop - când sufletul meu este direcionat spre un loc pe
un traseu. Am o senza
ie ca i cum a fi într-un curent de apă albă, numai că nu este aa de densă ca
apa deoarece curentul este mai u
or ca aerul.
Dr.N: Atunci, în această atmosferă spirituală, nu ai senzaia densităii ca i în apă?
S: Nu, dar ceea ce încerc să spun este că sunt purtat ca i cum a fi într-un curent subacvatic.
Dr.N: De ce ai impresia aceasta?
S: Păi este ca i cum am înota dui de un curent rapid pe care nu-l putem controla... fiind
direc
ionai de cineva... când în sus, când în jos unul faă de celălalt... cu nimic solid în jurul nostru.
Dr.N: Vezi i alte suflete călătorind cu o intă deasupra i dedesubtul tău?
S: Da, este ca i cum am porni într-un râu i apoi, întorcându-ne din moarte suntem trai
împreun
ă într-un râu foarte mare.
Dr.N: Când i se pare că numărul de suflete care revin este cel mai mare?
S: Atunci când râurile converg în... nu pot să descriu...
Dr.N: Te rog să încerci.
S: (pauză) Suntem adunai într-o... mare... unde formăm toi un vârtej... În micare lentă. Apoi
simt de parc
ă a fi tras de acolo din nou, într-un afluent mic i este i mai multă linite... mai
departe de gândurile atâtor min
i... i mă îndrept către cei pe care îi cunosc.
Dr.N: Mai încolo, în călătoriile tale normale ca suflet, se întâmplă la fel ca atunci când eti
aruncat într-un râu, a
a cum ai descris mai devreme?
S: Nu, nicidecum. Este diferit. Suntem ca somonii care înoat ă În amonte să-i depună icrele -
ne întoarcem acas
ă. Odată ce ajungem acolo nu mai suntem împini pe calea aceasta. Atunci putem
s
ă plutim în derivă.

46/159
Dr.N: Cine v
ă împinge când mergei spre casă?
S: Entităi mai înalte. Cele care răspund de micările care ne duc spre casă.
Dr.N: Entităi cum ar fi ghidul vostru?
S: Cineva superior lui, cred.
Dr.N: Ce altceva mai simi acum?
S: Pace. Este aa o pace, că nu mai vrei să pleci.
Dr.N: Altceva?
S: Aaa, i un sentiment de anticipaie în timp ce mă mic încet cu acest curent de energie.
Dr.N: Bine, acum a vrea să avansezi o dată cu acest curent de energie mai aproape de zona în
care trebuie s
ă ajungi. Privete atent în jurul tău i spune-mi ce vezi.
S: Văd... o varietate de lumini... În pete... separate una de alta prin... galerii...
Dr.N: Prin galerii înelegi o serie de îngrădituri?
S: Mai degrabă... ca un coridor lung... cu umflături din loc în loc... Întinzându-se departe de
mine.

Dr.N: i luminile?
S: Sunt oameni. Sufletele oamenilor dinăuntrul galeriilor care se umflă i care reflectă lumină
înspre mine. Asta v
ăd, petice de lumină săltând în jurul meu.
Dr.N: Aceti ciorchini de oameni sunt separai structural unul de altul în umflăturile care se
afl
ă de-a lungul coridorului?
S: Nu, aici nu există perei. Nimic nu este structurat, cu unghiuri i coluri. Îmi este greu să
descriu exact...

Dr.N: Te descurci bine. Acum a vrea să-mi spui ce anume separă ciorchinii de lumină unul de
altul de-a lungul acelui coridor pe care îl descrii.

S: Oamenii... sunt împării de nite... filamente subiri, ca nite uvie... făcând lumina
l
ăptoasă, de transparena unui geam îngheat. i emană o strălucire incandescentă când trec pe
lâng
ă ele.
Dr.N: Cum vezi sufletele individuale în cadrul acestor ciorchini?
S: (pauză) Ca pe nite puncte de lumină. Văd mase de puncte atârnând în grămezi precum
strugurii, toate aprinse.

Dr.N: Aceste aglomerări reprezintă diverse grupuri de mase de energie a sufletului cu spa iu
între ele?

S: Da... sunt separate în grupuri mici... mă îndrept către grămada mea.
Dr.N: Ce altceva mai simi când treci pe lângă ele în drumul către grămada ta?
S: Le simt gândurile ieind... atât de variate... dar împreună... aa o armonie... dar... (se
opre
te)
Dr.N: Continuă.
S: Nu le cunosc pe cele pe lângă care trec acum... nu contează.
Dr.N: OK, să trecem de aceste grămezi care par că se înghesuie înspre afară pe coridor. Dă-mi
un exemplu de cum î
i pare întreaga scenă privită de la distană.
S: (râde) Ca un vierme lung i luminos, cu pările laterale umflându-se... micarea este...
ritmic
ă.
Dr.N: Vrei să spui că însui coridorul se mică?
S: Da, pări din el... legănându-se ca o panglică în adierea vântului în timp ce eu avansez.
Dr.N: Continuă să pluteti i spune-mi ce i se mai întâmplă.
S: (pauză) Mă aflu la marginea unui alt coridor... i încetinesc.
Dr.N: De ce?
S: (se entuziasmează) Deoarece... oh, foarte bine! Intru prin partea prin care sunt lega i
prietenii mei.

Dr.N: i cum te simi în acest moment?
S: Fantastic! Această prindere familiară a minilor ca într-un joc cu zmeul... care ajunge la
mine., prind coada zmeului... m
ă alătur lor în gândire... sunt acas ă!

47/159
Dr.N: Gr
ămada ta de prieteni este izolată de alte grămezi de suflete care stau pe alte coridoare?
S: Nimeni nu este, de fapt, izolat, cu toate că unii din cei mai tineri ar putea crede acest lucru.
Am stat pe-aici destul de mult
i am multe legături (spus cu încredere modestă).
Dr.N: Deci, ai simit legăturile cu celelalte coridoare, i chiar cu spiritele de acolo, pe care s-ar
putea s
ă nu le cunoti din experiena anterioară?
S: Ba da, datorită legăturilor pe care le-am avut. Aici există un fel de întreg, unul în toi i
toate într-unul.

Dr.N: Când te miti ca spirit, care este diferena majoră în interaciunea ta cu alte suflete,
comparat
ă cu forma omenească de pe Pământ?
S: Aici, nimeni nu este străin. Nu există nici un fel de ostilitate faă de nimeni.
Dr.N: Vrei să spui că fiecare spirit este prietenos cu celelalte spirite, indiferent de asocierile
anterioare în alte pozi
ii?
S: Exact, este vorba de mai mult decât o atitudine prietenoas ă.
Dr.N: În ce fel?
S: Noi recunoatem legătura universală dintre noi care ne face pe toi la fel. Nu există
suspiciuni între noi.

Dr.N: Cum se manifestă această atitudine între sufletele care s-au Întâlnit pentru prima oar ă?
S: Printr-o deschidere totală i prin acceptare.
Dr.N: Viaa pe Pământ trebuie să fie grea pentru suflete, nu?
S: Este, în special pentru cele noi, pentru că acestea merg pe Pământ ateptând să fie tratate
corect.
i atunci când nu sunt, este un oc pentru ele Unora le trebuie câteva viei pentru a se
obi
nui cu trupul Pământesc
Dr.N: i dacă sufletele noi se luptă cu aceste condiii de pe Pământ, sunt ele mai puin
eficiente în munca cu mintea omeneasc
ă?
S: Trebuie să spun da, deoarece creierul aduce destulă frică i violenă în sufletele noastre.
Este greu pentru noi, dar de aceea venim pe P
ământ... pentru a învinge...
Dr.N: După părerea ta, s-ar putea ca sufletele nou venite să tindă să fie mai fragile i să aibă
nevoie de sprijinul grupului la întoarcerea în gr
ămada lor?
S: Este absolut adevărat. Toi vrem să ne întoarcem acasă. Te rog, a vrea să nu mai vorbesc
acum, ca s
ă mă pot întâlni cu prietenii mei.

Am apelat la caracteristicile comune ale unor cuvinte din uzul diver ilor clieni pentru a
descrie fenomenele spirituale. Cazul 14
mi-a mai oferit câteva astfel de exemple. Ceea ce „viermii
lumino
i care formează umflături din loc în loc” reprezintă pentru o persoană, pentru alta acelai
lucru va fi „o cale plutitoare de baloane”. Descrierea unor „gr
ămezi de becuri translucide, uriae”
este reprezentat
ă în alt caz de „buchete gigantice de bule transparente”, compara ie făcută de cineva
care se întoarce în lumea spiritelor. Mereu aud cuvinte legate de ap
ă, cum ar fi cureni i derivă,
folosite pentru a explica o ac
iune de curgere, în care cuvântul legat de cer, cum ar fi nor, denot ă
libertatea de mi
care asociată cu plutirea în derivă. Imaginile vizuale care folosesc expresii de
energie în mas
ă i aglomerări de grupuri pentru a indica însei sufletele sunt deosebit de des
întâlnite. Eu însumi am adoptat o parte din acest limbaj spiritual.

În zona ultimei debarcări a sufletului care urmează să sosească, aglomerările de grupuri de
entit
ăi familiare care îl ateaptă pot fi mari sau mici, în funcie de nivelul de dezvoltare a sufletului
i de ali factori pe care îi voi arăta pe măsură ce avansăm. Prin comparaie cu cazul 14, următorul
caz demonstreaz
ă existena unei perceperi mai înguste a lumii spiritelor de c ătre un suflet mai puin
matur.

În cazul 15, tranziia acestui suflet din zona de ateptare spre grupul său este destul de rapidă
în mintea sa. Cazul este informativ, deoarece prezint
ă atributele bunei-cuviine manifestate de acest
suflet într-un spa
iu desemnat, ca i respectul faă de cei care conduc sistemul. Întrucât acest
subiect este mai pu
in experimentat i un pic iritat de ceea ce consideră a fi o nevoie de conformare,
ni se d
ă o altă interpretare a ghidării spirituale de plasare în grup.

48/159


Cazul 15

Dr.N: Vreau să vorbim despre călătoria ta în locul în care stai de obicei în lumea spiritelor.
Sufletul t
ău se mică acum spre această destinaie. Explică-mi ce vezi i ce simi.
S: (cu nervozitate) Mă îndrept... cumva ... spre înafară ...
Dr.N: Spre înafară?
S: (încurcată) Plutesc ... Într-un fel de lan. E ca i cum a ese printr-o serie de ... conexiuni...
ca un labirint înce
oat... apoi se deschide ... ooo!
Dr.N: Ce este?
S: (cu uimire) Am ajuns într-o ... arenă uriaă ... i-i văd pe ceilali trecând de colo-colo prin
jurul meu (subiectul devine stânjenit).

Dr.N: Relaxează-te, eti în debarcader. Îl mai vezi pe ghidul tău?
S: (cu ezitare) Da ... În apropiere ... altfel a fi pierdută .. este atât de vast...
Dr.N: (îmi pun mâna pe fruntea subiectului) Continuă să te relaxezi i amintete-i că ai mai
fost aici înainte, cu toate c
ă totul îi poate părea nou. Ce faci acum?
S: Sunt dusă mai departe ... rapid ... drept peste ceilali... i sunt într-un .. spaiu gol... deschis
...

Dr.N: Acest gol înseamnă că totul este negru în jurul tău?
S: Aici niciodată nu este negru .. lumina .. doar se schimbă în nuane mai închise datorită
vitezei mele. Când încetinesc, lucrurile devin mai luminoase, (
i alii au confirmat această
observa
ie)
Dr.N: Continuă să-mi spui ce vezi mai încolo.
S: După o vreme văd ... cuiburi de oameni...
Dr.N: Vrei să spui grupuri de oameni?
S: Da, cum sunt stupii, ii văd ca pe nite fascicule de lumină ... ca pe nite licurici...
Dr.N: Bine, continuă să te miti i spune-mi, ce simi?
S: Căldură... prietenie... empatic... este ca de vis... hmmm...
Dr.N: Ce se întâmplă?
S: Am încetinit mult... lucrurile apar diferite.
Dr.N: În ce mod?
S: Sunt definite mult mai clar (pauză), cunosc locul acesta.
Dr.N: Ai ajuns la stupul (grupul) tău?
S: (pauză lungă) Nu încă ..
Dr.N: Privete în jurul tău i spune-mi exact ce vezi i simi.
S: (subiectul începe să tremure) Sunt... grupuri de oameni... Împreună ... În depărtare ... dar ...
acolo!

Dr.N: Ce vezi?
S: (cu teamă) Oameni pe care îi cunosc... unii sunt din familia mea... acolo, în dep ărtare...
dar... (chinuindu-se) se pare c
ă nu pot să ajung la ei!
Dr.N: De ce?
S: (cu uimire plină de spaimă) Nu tiu! Dumnezeule, ei nu îi dau seama că sunt aici?
(subiectul începe s
ă se lupte în scaunul său i apoi îi întinde braul i-i deschide mâna spre
peretele biroului meu) nu pot ajunge la tata!


Notă. Îmi opresc repede întrebările. Tatăl acestei cliente a avut o mare influenă asupra ci în
ultima ei via
ă i ca are nevoie de tehnici suplimentare de calmare. M ă hotărăsc să-i întăresc scutul
protector înainte de a continua.


Dr.N: Care crezi că este motivul pentru care tatăl tău este la o aa distană, încât nu-l poi

49/159
ajunge?

S: (face o pauză lungă în care usuc faa pacientei, care este udă de lacrimi i de transpiraie)
Nu
tiu ...
Dr.N: (îmi pun mâna pe fruntea subiectului i îi comand) Conectează-te cu tatăl tău - acum!
S: (după o pauză subiectul se relaxează) Este în regulă ... tata îmi spune să am răbdare i totul
mi se va l
ămuri... vreau să merg acolo i să stau lângă el.
Dr.N: i ce îi spune despre asta?
S: (cu tristee) Spune că ... el va fi totdeauna în mintea mea dacă am nevoie de el i că ... voi
înv
ăa să fac acest lucru mai bine (să se gândească telepatic adică), dar trebuie să stea acolo unde se
afl
ă acum...
Dr.N: Care crezi că este motivul principal pentru care tatăl tău trebuie să rămână în locul
acela?

S: (plângând) Nu face parte din stupul meu.
Dr.N: Altceva?
S: Îndrumătorii... nu ... (plângând din nou) nu sunt sigură ...

Notă. În mod normal, încerc să evit o intervenie prea marc când subiecii îi descriu tranziiile
spirituale. În acest caz, clienta mea este confuz
ă i dezorientată, aa că o ghidez eu însumi un pic.

Dr.N: Hai să analizăm de ce nu poi să ajungi chiar acum în locul în care se află tatăl tău. Ar fi,
oare, posibil ca aceast
ă separare să fie rezultatul faptului că unele entităi cred că este timpul pentru
ca tu s
ă reflectezi singură i să te asociezi numai cu sufletele de la nivelul tău de evoluie?
S: (subiectul este mult mai calm) Da, îmi parvin aceste mesaje, trebuie s ă-mi rezolv singură
problemele acestea ... Împreun
ă CU alii ca mine. Îndrumătorii ne încurajează .... i tatăl meu mă
ajut
ă i el să îneleg.
Dr.N: Eti mulumită cu felul în care decurg lucrurile?
S: (pauză) Da.
Dr.N: Bine, atunci te rog să continui cu trecerea de la momentul când îi vezi o parte din
familie în dep
ărtare. ce se întâmplă apoi?
S: Încetinesc ... mă mic treptat... sunt purtată pe un traseu pe care am mai fost. Trec de nite
grupuri de oameni. Apoi m
ă opresc.

Notă: Trecerea finală înspre interior este deosebit de importantă pentru sufletele tinere. Unul
din clien
i când s-a trezit mi-a descris această scenă: era ca i cum s-ar fi întors acasă pe înserat
dup
ă o lungă călătorie i cineva i-ar fi arătat drumul. Trecând din mediul rural în oraul său el a
g
ăsit, în sfârit, strada pe care trebuia să ajungă. Geamurile de la stradă ale casei vecinului său erau
deschise
i el a putut să vadă oameni în interiorul ei în timp ce conducea încet prin dreptul acesteia
înainte de a ajunge la el acas
ă. Cu toate că persoanele aflate în transă ar putea folosi cuvinte ca
„gr
ămezi” sau „stupi” pentru a descrie cum arată de la distană spaiile în care locuiesc, această
perspectiv
ă devine mai individualizată odată ce intră în fiecare dintre aceste grămezi. Apoi mediul
spiritual al subiec
ilor este asociat cu orae, coli i alte zone locuite identificate cu semnele
P
ământeti ale siguranei i ale plăcerii.

Dr.N: Acum că staionezi, care sunt impresiile tale?
S: Este ... mare ... activitate ... sunt o mulime de oameni în apropiere. Unii îmi sunt cunoscui,
al
ii nu.
Dr.N: Putem să ne apropiem un pic de acetia?
S: (subiectul meu ridică vocea brusc, cu indignare) Nu Înelegi! Nu mă duc acolo, (arat ă cu
degetul spre peretele biroului meu)

Dr.N: De ce?
S: Nu am voie. Nu poi să te duci aa, oriunde.

50/159
Dr.N: Dar tu ai ajuns la destina
ia ta?
S: Nu contează. Nu mă duc acolo, (arat ă din nou cu degetul spre imaginea din mintea ei)
Dr.N: Acest lucru se leagă de mesajele pe care le-ai primit despre tatăl tău?
S: Da.
Dr.N: Vrei să-mi spui că energia sufletului tău nu poate să plutească oriunde vrea, cum ar fi în
afara grupului de care apar
ii?
S: (arătând în afară) Cei de acolo nu fac parte din grupul meu.
Dr.N: Spune-mi ce înelegi prin acolo?
S: (pe un ton grav) Cei de acolo, din apropiere - acela este locul lor. (arat ă spre podea) Acesta
este locul nostru. Noi st
ăm aici. (dă din cap afirmativ pentru a confirma cele spuse)
Dr.N: Cine sunt ei?
S: Ceilali, bineîneles, oamenii din grupul meu. (izbucnind într-un râs nervos) Ah, uite!...
oamenii mei, ce minunat este s
ă-i văd din nou. Uite că vin spre mine!
Dr.N: (reacionez ca i cum a fi auzit informaia aceasta pentru prima dată, pentru a încuraja
r
ăspunsurile spontane)
Da? Minunat. Sunt aceleai persoane implicate în viaa ta trecută?
S: Mai mult de o singură viaă, (cu mândrie) Acetia sunt oamenii mei!
Dr.N: Aceste persoane sunt entităi membre ale grupului tău?
S: Desigur, suntem împreună de multă vreme. Ce plăcere să-i văd din nou. (subiectul este
foarte încântat
i îi las câteva momente în acest cadru)
Dr.N: Observ o schimbare destul de mare în procesul t ău de înelegere în timpul scurt care a
trecut de când am venit aici. Prive
te în depărtare la ceilali din spaiul acesta. Cum este locul în
care tr
ăiesc?
S: Nu doresc să aflu. Asta e treaba lor. Nu înelegi? Nu am nici o legătură cu ei. Sunt prea
ocupat
ă cu cei cu care trebuie să stau aici. Oameni pe care îi cunosc i îi iubesc.
Dr.N: Îmi dau seama, dar în urmă cu câteva minute erai destul de supărată pentru că nu puteai
s
ă te apropii de tatăl tău.
S: Acum tiu că are propriul său loc unde se adună cu oamenii.
Dr.N: De ce nu tiai asta când când ai ajuns aici?
S: Nu sunt sigură. Recunosc că a fost un oc la început. Acum tiu cum stau lucrurile. Acum
îmi amintesc tot.

Dr.N: De ce nu a fost cu tine ghidul tău să-i explice lucrurile acestea înainte să-l vezi pe tatăl
t
ău?
S: (pauză lungă) Nu tiu.
Dr.N: Probabil că mai sunt i alte persoane în aceste grupuri, în afară de tatăl tău, pe care le-ai
iubit. Vrei s
ă spui că nu ai nici un contact cu ele acum că te afli la locul tău potrivit în lumea
spiritelor?

S: (supărată pe mine) Nu, am contact cu mintea mea. De ce eti atât de dificil? Trebuie să stau
aici.

Dr.N: (îmi mai stimulez subiectul încă o dată pentru a căpăta informaii în plus) i nu trebuie
doar s
ă pluteti către celelalte grupuri pentru a le vizita?
S: Nu! nu face asta! Nu poi să mergi în grupurile lor i să te interferezi cu energia lor.
Dr.N: Dar contactul mental nu interferează cu energia lor?
S: La momentul potrivit. Atunci când au libertatea s ă facă acest lucru cu mine ...
Dr.N: Deci, ceea ce-mi spui este că fiecare de aici este amplasat în spaiul propriului său grup
i că nu te plimbi în vizită i nici nu stabileti prea mult contact mental în momentele nepotrivite.
S: (calmându-se) Da, ei se află în spaiile lor i primesc tot timpul instruciuni. Îndrumătorii
sunt cei care se mi
că cel mai mult...
Dr.N: Mulumesc că m-ai lămurit. Vrei să-mi arăi că tu i prietenii tăi din grup suntei
deosebit de aten
i în ceea ce privete încălcarea spaiului celuilalt?
S: Exact. Cel puin aa stau lucrurile în spaiul meu.

51/159
Dr.N:
i nu te simi constrânsă de acest obicei?
S: O, nu, aici sunt mari întinderi de spaiu i este aa o mare libertate, atâta timp cât suntem
aten
i la reguli.
Dr.N: i ce se întâmplă în caz contrar? Cine hotărăte care este locul potrivit pentru fiecare
grup de suflete?

S: (pauză) Ne ajută profesorii, altfel am fi pierdui.
Dr.N: Mi se pare că erai pierdută când am ajuns aici prima dată.
S: (cu nesigurană) Nu m-am conectat... mental nu eram pe aceeai frecvenă. Am încurcat
lucrurile ... nu cred c
ă-i dai seama cât de mare este locul aici.
Dr.N: Uită-te în jurul tău la toate locurile ocupate. Lumea spiritelor nu este în esată cu suflete?
S: (râde) Uneori ne pierdem, din vina noastră, locul acesta este mare! De aceea nu se
aglomereaz
ă niciodată.

Cele două cazuri din acest capitol reprezintă reacii diferite, de la suflete începătoare la cele
mai avansate care î
i amintesc ultima etapă a întoarcerilor lor la lumea spiritelor. Fiecare
participant are interpretarea sa proprie a panoramei, pornind de la debarcader pân
ă la punctul
terminus care este grupul lor. Unii dintre subiec
ii mei consideră că etapa de tranziie de la poarta
de plecare
i până la plasarea în grup este atât de rapidă, încât este nevoie de un timp de adaptare la
sosire.

Atunci când îi amintesc de perioada dintre sosirea i plasarea lor, subiecii mei sunt uneori
îngrijora
i că o persoană importantă nu a fost prezentă sub formă de lumină sau nu a comunicat cu
ei telepatic. Adesea aceasta este un p
ărinte sau un so din viaa care tocmai s-a încheiat. Până la
sfâr
itul etapei de tranziie motivul devine evident, adesea el fiind legat de întrupare.
Am văzut cum un suflet de nivel mediu care se întoarce este cople it de plăcere. Fiinele
familiare sunt adunate împreun
ă în mase ondulatorii de lumină strălucitoare. Uneori, călătorul este
c
ălăuzit de sunete muzicale în acorduri specifice. Unul din subiec i relatează: „În timp ce mă
apropii de locul meu, un cor de glasuri intoneaz
ă sunetul A, cam aa, Aaaaaa, pentru a le putea
recunoa
te, i văd cum vibrează toate rapid, ca o energie caldă i strălucitoare i tiu că acestea sunt
decorporalizate în prezent”.

Acest lucru înseamnă că este posibil ca acele suflete care în mod curent sunt încarnate într-
unui sau mai multe trupuri s
ă nu fie angajate activ în nici o aciune de întâmpinare în momentul de
fa
ă. Un alt subiect a explicat c㠄este ca i cum sufletele ar dormi pe pilot automat - întotdeauna
tim cine este afară i cine înăuntru”. Acele suflete care nu sunt în totalitate dezîncarnate radiaz ă o
lumin
ă slabă, cu energie cu vibraii joase i care nu par să comunice mult cu nimeni. Chiar aa
stând lucrurile, în cadrul grupului aceste suflete pot s
ă salute în tăcere un suflet care se întoarce.
Sentimentul existenei unei bariere între diferitele grupuri, precum cel tr ăit de cazul 15, este
descris în diverse moduri de subiec
ii mei, în funcie de vârsta sufletului. Voi prezenta o nouă
perspectiv
ă asupra mobilităii în următorul caz. Sufletul de nivel mediu care are mult de lucrat la
baz
ă, descrie separarea sa de grup ca pe o repartizare în clase diferite în aceea i coală. De
asemenea, am mai avut clien
i care se simeau complet separai în propria coală. Analogia cu
colile spirituale conduse de profesori-ghizi este folosit ă atât de des de persoane în stare de
hipnoz
ă, încât folosirea acelorai termeni a devenit un obicei pentru mine.
Aa cum am menionat mai devreme, după ce sufletele ajung înapoi la grupul lor, ele sunt
chemate înaintea Consiliului B
ătrânilor. Deoarece acesta nu este un Consiliu de acuzare, se face
totu
i examinarea directă a activităilor sufletelor înainte ca acestea să se întoarcă în grupul lor. Nu
este neobi
nuit ca subiecii mei să întâmpine greutăi în a-mi furniza toate detaliile care transpiră pe
la aceste audien
e i sunt sigur că aceste blocaje sunt intenionate.
Iată o relatare a unui caz: „După ce m-am întâlnit cu prietenii mei, ghidul meu, Veronica
(profesoara mai tân
ără a subiectului meu) mă duce într-un alt loc pentru a mă întâlni cu grupul meu
de B
ătrâni. Ea stă lângă mine ca interpret al meu pentru ceea ce nu îneleg i să-mi asigure sprijinul
în explicarea comportamentului meu din ultima mea via
ă. Uneori vorbete în numele meu ca un

52/159
fel de avocat al ap
ărării, dar Quazal (ghidul mai vârstnic al subiectului care a sosit înaintea
Veronic
ăi) duce greul în cadrul consiliului. Îi am în permanen ă în faa mea pe aceiai ase Bătrâni
care poart
ă robe albe lungi. Feele lor sunt amabile i ei îmi evaluează modul în care am îneles
via
a pe care am trăit-o i cum a fi putut să fac mai bine inând cont de talentele mele i ce anume
din ceea ce am realizat a fost bun. Mi se permite s
ă-mi exprim liber frustrările i dorinele. Toi
b
ătrânii îmi sunt cunoscui, în special doi dintre ei care vorbesc mai mult cu mine decât ceilal i i
care par mai tineri decât restul. Cred c
ă pot distinge care dintre ei sunt bărbai i care femei. Fiecare
din ei are un fel special în care îmi pune întreb
ările, dar toi sunt cinstii i de încredere i mă simt
întotdeauna tratat
ă corect. Nu le pot ascunde nimic, dar uneori mă pierd atunci când gândurile lor
sunt transmise de la unul la altul în comunicarea atât de rapid
ă dintre ei. Atunci când nu mă mai pot
descurca, Veronica îmi traduce ce spun despre mine, cu toate c
ă am sentimentul că nu-mi spune tot.
Înainte de a m
ă întoarce pe Pământ ei vor voi să mă mai vadă o dată.”
Sufletele se consideră ca ajungând, în sfârit, acasă atunci când se alătură colegilor cunoscui
din grupul lor. Prezen
a lor aici, alături de alte suflete, seamănă cu un sistem educaional de
plasament ca form
ă i ca funcionalitate. Criteriile de admitere în grup se bazeaz ă pe cunotine i
pe un nivel de dezvoltare dat. Ca în oricare clas
ă, unii elevi stabilesc legătura cu profesorii mai
bine, al
ii mai puin bine. În următorul capitol vom studia procesul de sortare pentru grupele de
suflete
i cum se văd sufletele pe ele însele în spaiile spirituale respective.



7
PLASAREA

PĂREREA mea despre oamenii care consideră că avem un suflet este aceea că îi imaginează
c
ă toate sufletele sunt amestecate probabil într-un spa iu foarte mare. Muli dintre subiecii mei
cred acest lucru înainte de începerea
edinei. După ce se trezesc, nu este de mirare că îi exprimă
surpriza aflând c
ă fiecare din noi are un loc desemnat în lumea spiritelor. Când am început s ă
studiez via
a în lumea spiritelor cu subieci în stare de hipnoză, nu eram pregătit să aud despre
existen
a grupurilor organizate de sprijin al sufletelor. Îmi imaginasem c ă spiritele doar pluteau de
unele singure, f
ără el, după ce părăseau Pământul.
Plasarea în grup este determinată de nivelul sufletului. După moartea fizică, călătoria
sufletului înapoi spre cas
ă ia sfârit odată cu debarcarea în spaiul rezervat coloniei acestuia, atât
timp cât nu este un suflet prea tân
ăr sau izolat din alte motive, aa cum am menionat în capitolul 4.
Sufletele reprezentate în aceste grupuri sunt prieteni intimi care au aproape acela
i nivel de
con
tiină.
Când oamenii aflai în transă spun că fac parte dintr-un grup de suflete ei se referă la o grupare
primar
ă mică de entităi care au contact direct i frecvent, aa cum se întâmplă în familii. Membrii
apropia
i manifestă o sensibilitate unul faă de celălalt, care este dincolo de ceea ce ne putem
imagina noi pe P
ământ.
Grupurile secundare de suflete sunt aranjate în genul unui grup comunitar de sprijin mult mai
pu
in intim unul faă de celălalt. Grupurile de entităi secundare mai mari sunt formate din întinderi
uria
e de grupuri primare asemănătoare frunzelor de nuferi pe lac. Lacurile spirituale par nesfâr ite.
Nu am auzit niciodat
ă de vreun grup secundar cu mai puin de o mie de suflete, în cadrul acestor
lacuri spirituale. Numeroasele grupuri primare care formeaz
ă un grup secundar se pare că au
leg
ături sporadice sau nici un fel de contact între grupuri. Este o raritate pentru mine s ă găsesc
suflete legate într-o rela
ie semnificativă i care să fie membri în două grupuri secundare diferite,
deoarece num
ărul de suflete este atât de mare, încât nu este necesar acest lucru.
Grupurile primare mai mici variază în număr, coninând undeva între trei până la douăzeci i
cinci de suflete. Am aflat c
ă numărul mediu este de cincisprezece, ceea ce se numete Cercul

53/159
Interior. Orice contact func
ional între membrii diferitelor grupuri este guvernat de lec iile care vor
fi înv
ăate pe durata unei reîncarnări. Acest lucru se poate datora unei legături dintr-o viaă
anterioar
ă sau unei trăsături particulare de identitate ale sufletelor implicate. Leg ăturile care se
stabilesc între membrii diferitelor grupuri joac
ă, de obicei, roluri periferice în viaa pe Pământ. Un
exemplu ar fi un coleg de
coală care ne-a fost cândva prieten bun, dar pe care acum îl vedem
numai la reuniunile de clas
ă.
Membrii aceluiai grup sunt strâns unii pentru eternitate. Aceste grupuri strâns unite sunt
adesea formate din suflete cu acela
i fel de mini, cu obiective comune pe care le exersează
continuu unul cu cel
ălalt. De obicei, ei îi aleg vieile împreună, ca rude i prieteni apropiai în
timpul reîncarn
ării lor pe Pământ.
Mi se întâmplă mult mai frecvent să-i găsesc pe cei care i-au fost frate sau soră unui subiect în
via
a anterioară, în cadrul aceluiai grup, decât pe sufletele care i-au fost părini. Părinii pot să ne
întâlneasc
ă la poarta către lumea spiritelor după moartea noastră pe Pământ, dar nu le putem vedea
sufletele prea mult în lumea spiritelor. Acest lucru nu se întâmpl
ă din motive de maturitate, atât
timp cât un suflet p
ărinte poate fi mai puin dezvoltat decât acela al urmailor săi, ci mai degrabă el
constituind mai degrab
ă o problemă de învăare socială a rudelor de sânge care îi sunt
contemporane într-un anumit cadru temporal. Cu toate c
ă pentru copil părinii reprezintă figurile
primare de identificare ale efectelor karmice atât bune, cât
i rele, cel mai adesea creterea
personal
ă este influenată de relaiile noastre pe durata unei viei întregi cu soii, soiile, fraii,
surorile
i prietenii cei mai apropiai. Acest lucru nu diminuează din importana pe care o au
p
ărinii, mătuile, unchii i bunicii care ne ajută în diverse moduri din cadrul altei generaii.
Figurile 1 i 2 reprezintă o structură spirituală a sufletelor luată la întâmplare. În figura 1 un
suflet din grupul primar 1, a
ezat în grupul secundar mai mare A, va colabora strâns cu toate
celelalte suflete din grupul 1. Totu
i, unele suflete din grupurile primare 9 i 10 (detaliate în figura
2) ar putea, de asemenea, s
ă colaboreze. Sufletele mai tinere din cadrul grupurilor secundare A, B
i e probabil că vor avea puin contact sau deloc pe Pământ. Asocierea strânsă a sufletelor depinde
de apropierea stabilit
ă între acestea în cadrul grupurilor, acolo unde exist ă o similitudine de
cuno
tine i afinităi evideniate de experiena dobândită pe Pământ. Legăturile strânse între suflete
ne ofer
ă o imagine a ceea ce reprezintă întoarcerea la grupul fiecăruia după moartea fizică.


Cazul 16

Dr.N: După ce părăseti debarcaderul i ai ajuns în spaiul spiritual căruia îi aparii, ce faci
apoi?

S: Merg la coală cu prietenii mei.
Dr.N: Vrei să spui că eti într-un fel de clasă spirituală?
S: Da, unde studiem.
Dr.N: Vreau să mă pori prin această coală din momentul sosirii tale, pentru a-mi putea da
seama ce se întâmpl
ă cu tine. Te rog să începi prin a-mi spune ce vezi din afară.
S: (cu ezitare) Văd un templu grecesc perfect pătrat cu coloane mari, sculptate... este foarte
frumos. Îl recunosc, deoarece aici m
ă întorc după fiecare ciclu (viaă).
Dr.N: Ce caută un templu clasic grecesc în lumea spiritelor?
S: (ridică din umeri) Nu tiu de ce îmi apare în acest fel, în afara faptului c ă este foarte
normal...
inând cont de vieile mele trăite în Grecia.
Dr.N: Bine, să continuăm. Vine cineva să te întâmpine?
S: (subiectul zâmbete larg) Karla, profesoara mea.

54/159


Figura 1 - Interac
iunea socială intre grupuri de suflete primare i secundare

Aceasta diagramă ilustrează relaiile dintre sufletele din grupurile matcă primare (1-10) i
grupurile secundare (A, B, C). Num
ărul total al grupurilor i al sufletelor membre în acestea este
unul ipotetic, de vreme ce schema variaz
ă în funcie de localizarea în lumea spiritelor a fiecărui
subiect.

55/159


Figura 2 - Interaciunea socială în cadrul unui grup primar de suflete

Această sociogramă arată lărgirea grupurilor 9 i 10 (din figura 1) ca un exemplu al unei
suprapuneri mai pu
in obinuite a două grupuri matcă. Aici există contact reciproc intre anumite
suflete (din zona ha
urată) ce lucrează selectiv cu suflete din amândouă grupurile.

Dr.N: i cum îi apare?
S: (cu încredere) O văd venind dinspre intrarea în templu spre mine... ca o zei ă... Înaltă...
purtând o rob
ă lungă care flutură... cu un umăr gol... părul ei adunat strâns în vârf cu o clamă de
aur... a ajuns la mine.

Dr.N: Uită-te la tine. Eti îmbrăcat în aceleai veminte?
S: Noi... părem a fi îmbrăcai la fel... pâlpâim ca o lumină... i putem să ne schimbăm... Karla
tie că-mi place cum arată.
Dr.N: Unde sunt ceilali?
S: Karla m-a luat în templul coală. Văd o bibliotecă mare. Grupuri mici de oameni vorbesc pe
un ton sc
ăzut... la mese. Atmosferă... linitită... caldă... sentimentul de sigurană care-mi este atât de
cunoscut.

Dr.N: Aceti oameni sunt bărbai i femei, toi aduli?
S: Da, dar din grupul meu fac parte mai multe femei.
Dr.N: De ce?
S: Pentru că aceasta este valena cu care ei se simt cel mai confortabil acum.

Notă. Cuvântul valenă folosit de acest subiect pentru a indica genul persoanei este o alegere
destul de ciudat
ă, dar se potrivete. Valenele în chimic sunt proprietăile pozitive sau negative
care, atunci când sunt combinate cu alte elemente, dau propor
iile. Sufletele aflate în grupuri pot fi
înclinate c
ătre personaje de sex masculin sau feminin, ori în combina ie.

Dr.N: OK, ce faci după aceea?
S: Karla mă conduce până la cea mai apropiată masă i prietenii mei mă întâmpină imediat. O,
este a
a de bine să te întorci.
Dr.N: De ce sunt aceti oameni i nu alii cu tine în acest templu?
S: Pentru că ne aflăm cu toii în acelai grup de studiu. Nici nu pot să-i spun cât sunt de
fericit
ă să fiu cu ei încă o dată (subiectului îi este distrasă atenia de această scenă i durează mai
mult de un minut s
ă o aduc din nou la mine).

56/159
Dr.N: Spune-mi, câ
i oameni sunt în această bibliotecă alături de tine?
S: (face o pauză în timp ce numără în minte) Cam douăzeci.
Dr.N: Toi îi sunt prieteni apropiai?
S: Da, îi cunosc de mult. Dar cinci din ei sunt prietenii mei cei mai dragi.
Dr.N: i fiecare din cei douăzeci este la aproximativ acelai nivel de studiu?
S: Aproape. Unii sunt mai avansai decât alii.
Dr.N: Unde te-ai plasa în acest grup ca nivel de cuno tine?
S: Cam pe la mijloc.
Dr.N: În ceea ce privete învăarea leciilor, unde te afli în comparaie cu cei cinci prieteni ai
t
ăi?
S: O, suntem cam la acelai nivel, lucrăm împreună foarte mult.
Dr.N: Cum li te adresezi?
S: (chicotete) Avem nume de alint pentru fiecare.
Dr.N: De ce avei pseudonime?
S: Hmmm ... pentru a ne defini esena. Noi ne privim ca reprezentând lucruri Pământeti.
Dr.N: Care este pseudonimul tău?
S: Ciulin.
Dr.N: i reprezintă un atribut personal?
S: (pauză) Eu ... sunt cunoscută pentru ... reaciile tăioase în situaii noi, în timpul rotaiilor
mele (cicluri de via
ă).
Dr.N: Care este entitatea de care te simi cel mai mult atrasă i de ce?
S: (râde uor) Spray. El merge drept în rotaiile lui... Împrătiindu-i energia atât de rapid,
încât o strope
te în toate direciile, întocmai ca apa pe care o iubete atât de mult pe Pământ.
Dr.N: Grupul familiei tale sună foarte distinctiv. Ai putea să-mi explici ce facei, de fapt, tu i
prietenii t
ăi în acest cadru al bibliotecii?
S: Merg la masa mea i ne uităm toi peste cări.
Dr.N: Cări? Ce fel de cări?
S: Cările vieii.
Dr.N: Descrie-mi-le cât poi de bine.
S: Sunt cări cu poze, cu margini albe i groase, de vreo cinci centimetri, destul de mari...
Dr.N: Deschide una din cările vieii pentru mine i explică-mi ce vedei tu i prietenii tăi de la
masa aceea.

S: (pauză, în timp ce mâinile subiectului se apropie i se depărtează ca i cum ar deschide o
carte) Nu scrie nimic. Tot ceea ce vedem este în fotografii vii.

Dr.N: Par diferite de fotografiile obinuite?
S: Da, sunt multidimensionale. se mică ... Îi mută poziia dintr-un centru de... cristal... care
se schimb
ă în lumină reflectată.
Dr.N: Deci, fotografiile nu au o formă plată, valurile de lumină micătoare au adâncime?
S: Exact, sunt vii.
Dr.N: Spune-mi cum folosii, tu i prietenii tăi, cările.
S: La început, când deschidem cartea, nu putem să ne concentrăm niciodată din primul
moment. Apoi ne gândim la ceea ce dorim,cristalul se schimb
ă din întuneric în lumină i... se
aliniaz
ă. Apoi putem vedea, în miniatură, vieile noastre trecute i alternativele.
Dr.N: Cum este tratat timpul în aceste cări?
S: În cadre... pagini... timpul este condensat de cările vieii.
Dr.N: Nu vreau să zăbovesc mult asupra trecutului tău chiar acum, dar uită-te, te rog, la carte
i spune-mi care este primul lucru pe care-l vezi.
S: O lipsă de auto-disciplină în ultima mea viaă, deoarece aceasta este în mintea mea. Mă văd
murind tân
ăr, într-o ceartă între iubii i sfâritul meu este inutil.
Dr.N: Vezi i viei viitoare în cartea vieii?
S: Putem să vedem care sunt posibilităile viitorului... numai pe bucăele... sub forma unor

57/159
lec
ii... aceste opiuni mai ales vin mai târziu cu ajutorul altora. Aceste c ări au menirea de a pune
accentul pe ac
iunile noastre trecute.
Dr.N: Ai putea să-mi spui care este impresia ta asupra inteniei care se află în spatele acestei
atmosfere de bibliotec
ă în cadrul grupului tău?
S: O, ne ajutăm să trecem peste greelile făcute în cadrul acestui ciclu. Profesorul vine i
pleac
ă i studiem mult împreună discutând valoarea alegerilor pe care le facem.
Dr.N: Există în această clădire i alte camere unde oamenii studiază?
S: Nu, aceasta este pentru grupul nostru. Există clădiri diferite, lângă a noastră, unde studiază
diverse grupuri.


Notă: Cititorul poate vedea în Figura 1 cercul B, un exemplu despre ce vreau s ă arăt. În grafic,
grupurile 3-7 reprezint
ă interaciunea rară între grupuri, cu toate că acestea se află aproape unul faă
de altul în lumea spiritelor.


Dr.N: Grupurile de persoane care studiază în aceste clădiri sunt mai avansate sau nu faă de
cele din grupul t
ău?
S: Ambele.
Dr.N: Ai voie să vizitezi alte clădiri în care studiază sufletele?
S: (pauză lungă) Există una unde mergem în mod regulat.
Dr.N: Care?
S: Un loc pentru noii venii. Îi ajutăm când profesorul lor nu este acolo. Este frumos să aibă
cineva nevoie de tine.

Dr.N: Cum să-i ajutai?
S: (râde) La teme.
Dr.N: Dar sarcina aceasta nu este a profesorilor-ghizi?
S: Vezi, profesorii sunt... atât de departe (în dezvoltarea lor) ... acest grup apreciaz ă ajutorul
nostru deoarece noi putem s
ă ne raportăm uor la ei.
Dr.N: A, deci voi facei un pic de predare cu acest grup?
S: Da, însă numai aici i nicăieri altundeva.
Dr.N: De ce nu? De ce nu pot i grupurile mai avansate să vină în biblioteca voastră să asiste
din când în când?

S: Nu pot, fiindcă noi suntem mai avansai decât cei mai noi. i nici nu ne băgăm în treburile
lor. Dac
ă vreau să iau contact cu cineva, o fac în afara centrului de studiu.
Dr.N: Poi să te plimbi peste tot atâta vreme cât nu deranjezi alte suflete din zonele lor de
studiu?

S: (răspunde cumva evaziv) îmi place să stau aproape de templul meu, dar pot să merg
oriunde.

Dr.N: Am impresia că energia sufletului tău este limitată la acest spaiu spiritual chiar dacă la
nivel mental po
i să ajungi mai departe.
S: Nu mă simt restricionat... avem destul spaiu în care să ne micăm ... dar nu mă atrage toată
lumea.


Afirmaia despre nerestricionare, citată în cazul 16, pare să fie contrară acelor granie ale
spa
iului spiritual văzute de subiectul din ultimul caz. Când îmi aduc pentru prima dat ă subiecii în
lumea spiritelor, viziunile lor sunt spontane, în special cele legate de ordinea spiritual
ă i de locul
lor într-o comunitate a vie
ii ca suflet. În timp ce subiectul obinuit poate vorbi despre un spaiu al
s
ău, privat, de muncă i viaă, nimeni nu privete lumea spiritelor ca pe o dimensiune restrictivă. O
dat
ă ce amintirea lor supracontientă începe să se desfăoare, cele mai multe persoane pot să-mi
povesteasc
ă despre libertatea lor de micare i despre călătoria lor în spaii deschise, unde sufletele
aflate la multe niveluri de înv
ăare se adună într-o atmosferă destinsă, de recreare.
În aceste spaii comune, sufletele plutitoare se angajează social în multe activităi. Unele sunt

58/159
forme de jocuri, ca atunci când aud c
ă sufletele mai bătrâne le tachinează pe cele mai tinere cu
privire la ce le a
teaptă. Un subiect a spus astfel: „Ne facem tot felul de feste unul altuia, ca ni te
copii. Când juc
ăm v-ai ascunselea unele suflete mai tinere se rătăcesc i le ajutăm să se
reg
ăsească”. Mi s-a relatat, de asemenea, că în grupurile de suflete pot apărea uneori „oaspei”
pentru a spune pove
ti i a menine buna dispoziie, asemănători cu trubadurii medievali. O altă
client
ă a menionat că grupului ei îi plăcea în mod deosebit un personaj ce arăta ciudat, cunoscut
drept „Humor” care îi f
ăcea pe toi să râdă cu bufoneriile sale.
În mod frecvent, oamenilor aflai sub hipnoză le vine greu să explice clar înelesurile stranii
din spatele modului în care se întrep
ătrund ca suflete. O afirmaie pe care o aud destul de des e
aceea c
ă sufletele formează un cere pentru a unifica i proteja mai complet energia gândurilor lor.
Întotdeauna în acest punct mi se relateaz
ă despre o conexiune cu o putere superioară. Unii oameni
mi-au spus: „Ritmurile gândurilor sunt atât de armonizate, încât aduc cu un fel de cântec”. Pot avea
loc, de asemenea
i forme subtile de dans atunci când sufletele se învârtesc unele în jurul altora,
amestecându-
i i separându-i energia în modele exotice de lumină i de culoare. Lucrurile fizice
ca altare, b
ărci, animale, copaci sau plajele oceanului pot fi evocate în centrul acestor dansuri.
Aceste imagini au o însemn
ătate specială pentru grupurile de suflete, ca simboluri planetare ce
consolideaz
ă amintirile pozitive ale vieilor anterioare petrecute împreună. Aceste replici materiale
nu par a reprezenta triste
ea spiritelor care tânjesc să fie din nou în forme fizice, ci, mai degrabă o
comuniune fericit
ă cu evenimentele care le-au ajutat să-i formeze propria identitate. Pentru mine,
aceste exprim
ări mitice ale sufletelor au o natură ceremonială i totui transcend cu mult ritualurile
primare.

Dei anumite locuri din lumea spiritelor sunt descrise de subiec ii mei ca având aceeai
utilitate, imaginile pe care le v
ăd acetia în respectivele regiuni pot varia. Astfel, un loc de studiu
descris de subiectul acestui caz ca un templu grec poate reprezenta cl
ădirea unei coli moderne
pentru alt
ă persoană. Alte afirmaii pot părea i mai contradictorii. De exemplu, muli subieci care
c
ălătoresc mental dintr-un loc în altul în lumea spiritelor îmi vor spune c ă spaiul din jurul lor se
aseam
ănă cu o sferă, după cum am văzut în capitolul precedent, dar tot ei vor adăuga că lumea
spiritelor este „nelimitat
ă”.
Cred că ar trebui să reinem că oamenii manifestă tendina de a îmbina cadrul lor de referină
din timpul transei cu ceea ce au experimentat pe P
ământ. Puini oameni îmi spun după ce au ieit
din trans
ă că există multe aspecte ale lumii spiritelor imposibil de explicat în termeni P ământeni.
Fiecare persoan
ă traduce condiiile abstracte ale experienei spirituale în simboluri i termeni ce au
un în
eles pentru ea. Uneori, câte un subiect intrat pentru prima oar ă într-un loc spiritual manifestă
chiar neîncredere fa
ă de propriile sale viziuni. Acest lucru se petrece pentru c ă zona criticii din
mintea lor con
tientă nu a încetat să transmită mesaje. Oamenii aflai în transă se adaptează curând
la ceea ce înregistreaz
ă mintea lor incontientă.
Când am început să adun informaii despre grupurile de suflete, mi-am bazat raionamentul pe
locul de care apar
ineau aceste suflete, corespunzător nivelului cunotinelor lor. Folosind numai
acest criteriu de identificare, mi-a fost greu s
ă plasez exact un client. Subiectul cazului 16 a venit la
mine pe când eram la început cu studiile mele referitoare la lumea spiritelor. A fost un caz
important, pentru c
ă în timpul edinei noastre aveam să aflu despre recunoaterea sufletelor cu
ajutorul culorilor.

Înaintea acestui caz ascultam relatările subiecilor mei referitoare la culorile pe care le vedeau
în lumea spiritelor, f
ără să realizez importana acestui aspect pentru suflete. Clienii mi-au vorbit
despre nuan
ele masei de energie a sufletelor, dar nu am corelat observa iile lor. Nu puneam
întreb
ările potrivite.
Eram familiarizat cu tehnica fotografică Kirlian i cu studiile de parapsihologic de la U.C.L.A.
unde cercet
ările indicaseră că fiecare fiină vie proiectează propria sa aură. În formă umană, se pare
c
ă avem un câmp de energie ionizată ce se revarsă în jurul trupurilor noastre, fiind legată într-o
re
ea de puncte vitale numite chakre. De vreme ce energia spiritual ă mi-a fost descrisă ca o foră
vie, mi
cătoare, nivelul energiei electromagnetice necesare pentru a ine sufletul în planul nostru

59/159
fizic ar putea fi un alt factor al producerii diferitelor culori.

S-a spus, de asemenea, că aura umană reflectă gândurile i emoiile combinate cu starea de
s
ănătate fizică a unui individ. M-am întrebat dacă aceste meridiane personale proiectate de oameni
au o leg
ătură directă cu ce-mi fusese relatat despre lumina emanată de suflete în lumea spiritelor.
Am îneles cu ajutorul cazului 16 că lumina radiată de suflete pe care o vizualizează spiritele
nu este complet alb
ă. În mintea subiecilor mei, fiecare suflet generează o anumită culoare a aurei.
Sunt recunosc
ător subiectului acestui caz, pentru că m-a ajutat să descifrez înelesul acestor
manifest
ări ale energiei.

Dr. N: Bine, hai să ieim din templul tău. ce vezi în jurul tău?
S: Oameni - grupuri mari de oameni.
Dr. N: Câte estimezi că ar fi?
S: Hmmm... la distană... nu pot număra... sute i sute... sunt atât de multe.
Dr. N: i te identifici cu toate aceste suflete - eti asociat cu ele?
S: Nu chiar - nici măcar nu le pot vedea pe toate - e destul de neclar... dar echipa mea e lâng ă
mine.

Dr. N: Dacă a putea numi echipa ta de circa 20 de suflete, grupul t ău primar matcă, eti oare
asociat cu corpul secundar mai mare de suflete care sunt acum în jurul t
ău?
S: Suntem cu toii asociai - dar nu în mod direct. Nu-i cunosc pe toi acetia...
Dr. N: Vezi trăsăturile fizice ale acestor suflete în acelai fel în care le-ai văzut pe cele ale
sufletelor din propriul t
ău grup în templu?
S: Nu, nu e obligatoriu. E mai... firesc aici în câmp deschis. Le v ăd ca spirite.
Dr. N: Privete la distană de unde eti acum. Cum vezi toate acele spirite? Cu ce seamănă?
S: Diferite lumini - zumzăind ca nite mute în jurul unei lămpi.
Dr. N: Poi să-mi spui dacă sufletele care lucrează împreună, ca elevii cu profesorii, stau
întotdeauna împreun
ă?
S: Cele din echipa mea da, dar profesorii înclină să stea între ei atunci când nu asistă la leciile
noastre.

Dr. N: Vezi vreun ghid-profesor de unde eti acum?
S: (pauză) Câiva... da... Sunt mult mai puini decât noi, firete. O văd pe Karla cu doi prieteni
ai ei.

Dr. N: i ai convingerea că sunt ghizi chiar dacă nu distingi nici o trăsătură fizică? Poi privi la
toate acele lumini de un alb str
ălucitor i să tii mental că e vorba de ghizi?
S: Desigur, putem face acest lucru, dar nu sunt chiar to i alb..
Dr. N: Vrei să spui că sufletele nu sunt complet albe?
S: E parial adevărat ceea ce ai spus - intensitatea energiei noastre ne poate face mai pu in
str
ălucitori.
Dr. N: Aadar Karla i prietenii săi au diferite nuane de alb?
S: Nu, ei nu sunt deloc albi.
Dr. N: Nu te îneleg.
S: Ea i cei doi prieteni ai ei sunt profesori.
Dr. N: i care e diferena? Vrei să spui că ghizii radiază o energie care nu e albă?
S: Aa e.
Dr. N: Bine, i atunci ce culoare au?
S: Galben, bineîneles.
Dr. N: Oh, aadar toi ghizii radiază o energie galbenă?
S: Nu, nu toi.
Dr. N: Cum?
S: Profesorul lui Karla e Valairs. El e albastru. Îl vedem uneori
pe aici. Un tip drăgu. Foarte inteligent.
Dr. N: Albastru? Cum de-am ajuns la albastru?

60/159
S: Nuan
a lui Valairs este de un albastru deschis.
Dr. N: Sunt confuz. N-ai pomenit nimic de existena unui alt profesor, pe nume Valairs, în
grupul vostru.

S: Nici nu m-ai întrebat. Oricum, el nu e din grupul meu. Nici Karla nu e. Ei au propriile lor
grupuri.

Dr. N: i aceti ghizi au aure de culoare galbenă, respectiv albastră?
S:Da.
Dr. N: Câte alte culori ale energiei mai vezi plutind pe aici?
S: Nici una.
Dr. N: De ce nu lumini de energie de culoare roie sau verde?
S: Unele sunt, într-adevăr, roiatice, dar nici una nu e verde.
Dr. N: De ce nu?
S: Nu tiu, dar uneori, când mă uit în jur, locul e luminat ca un brad de Crăciun.
Dr. N: Sunt curios în legătură cu Valairs. Are fiecare grup spiritual doi profesori?
S: Hmmm...depinde. Karla se pregătete sub îndrumarea lui Valairs, aa că noi avem doi. Dar
nu îl vedem prea des. El lucreaz
ă i cu alte grupuri, pe lângă noi.
Dr. N: Aadar, Karla însăi e la rândul ei studentă, fiind un ghid mai puin avansat?
S: (puin indignat) E suficient de avansată pentru mine!
Dr. N: Bine, dar mă ajui să mă lămuresc în legătură cu aceste culori? De ce radiază energia
Karlei o nuan
ă galbenă, iar cea a lui Valairs una albastră?
S: E simplu. Valairs e... cel mai înelept dintre noi i energia sa are o intensitate mai
întunecat
ă.
Dr. N: Face cumva o diferenă între suflete nuana albastră, comparativ cu galbenul sau cu
albul?

S: Tocmai încerc să-i spun. Albastrul e mai adânc decât galbenul, iar galbenul e mai intens
decât albul. Aceste nuan
e depind de cât de avansat eti.
Dr. N: Oh, atunci luminozitatea lui Valairs e mai pu in strălucitoare decât cea a Karlei i Karla
e mai pu
in strălucitoare decât tine, pentru că tu eti mai jos în ceea ce privete nivelul de
dezvoltare?

S: (râde) Mult mai jos. Ei amândoi au o lumină mai abundentă i mai constantă decât mine.
Dr. N: i cum variază culoarea galbenă a Karlei faă de albul tău, în funcie de gradul tău
anticipat de avansare?

S: (mândru) Nuana mea se îndreaptă spre alb-roiatic. În cele din urmă, va fi de un galben
deschis. Am observat recent c
ă nuana Karlei a devenit puin mai închisă. Mă ateptam la asta. E
atât de în
eleaptă i de bună.
Dr. N: Chiar aa, i atunci energia sa va deveni apoi o nuană de albastru închis?
S: Nu, întâi albastru deschis. Întotdeauna transformarea se petrece gradual, pe m ăsură ce
energia noastr
ă devine mai abundentă.
Dr. N: Aadar, aceste trei lumini primare de alb, galben i albastru reprezintă stadiile de
dezvoltare ale sufletelor
i sunt vizibile pentru toate spiritele?
S: Aa e, i schimbările sunt foarte lente.
Dr. N: Mai uită-te odată în jur. Sunt, oare, culorile energiei reprezentate în mod egal?
S: O, nu. Cele mai multe sunt albe, câteva galbene i puine albastre.
Dr. N: Îi mulumesc pentru faptul că mi-ai explicat aceste lucruri.

Îi întreb pe to
i subiecii mei despre culorile aurei lor, atunci când se afl ă în transă. Pe lângă
albul general al lumii spiritelor înse
i, subiecii mei relatează că văd majoritatea celorlalte suflete
având o nuan
ă de alb. Se pare că albul neutru sau griul reprezintă punctul de plecare al dezvoltării.
Aurele spirituale primesc apoi culorile primare de ro
u, galben i albastru, pe o bază albă. Puini
oameni v
ăd nuane verzui amestecate cu galben sau cu albastru. Echivalarea celor auzite despre
energia sufletelor cu legile fizicii ce guverneaz
ă spectrul culorilor pe care le vedem în ceruri e doar

61/159
o supozi
ie. Cu toate acestea, am găsit unele asemănări. Energia luminii radiate de stelele reci este
ro
u-portocalie, în vreme ce aceea a stelelor calde e de la galben la albastru-alb. Temperatura
influen
ează undele luminoase care sunt, de asemenea, vibraii vizibile ale diferitelor frecvene ale
spectrului. Ochiul uman înregistreaz
ă aceste unde ca pe un spectru de culori, de la cele mai
deschise la cele mai închise.

Culorile energiei sufletelor nu au probabil prea mult de-a face cu elemente ca heliul sau
hidrogenul, dar poate c
ă există o legătură cu un câmp electromagnetic ridicat. Bănuiesc că lumina
tuturor sufletelor este influen
ată de micarea vibraională, aflată pe aceeai lungime de undă cu o
unitate spiritual
ă armonioasă de înelepciune. Unele aspecte ale fizicii cuantice sugereaz ă că
universul este format din unde vibra
ionale ce influenează masele obiectelor fizice printr-o
interac
iune a unor frecvene diferite. Lumina, micarea, sunetul i timpul sunt în spaiul fizic. Am
auzit de la subiec
ii cazurilor mele despre aceleai corelaii, aplicate domeniului spiritual.
Am ajuns, în cele din urmă, la concluzia că atât contiina noastră fizică, cât i cea spirituală,
proiecteaz
ă i primete energie luminoasă. Cred că modelele undelor vibraionale individuale
reprezint
ă aura fiecărui suflet. Densitatea, culoarea i forma luminii radiate de noi ca suflete e
propor
ională cu puterea cunoaterii i a percepiei noastre, reprezentate de concentraia crescută a
materiei luminoase pe m
ăsură ce evoluăm. Modelele individuale ale energiei nu arată numai cine
anume suntem, ci indic
ă i gradul de capacitate pe care-l avem de a-i vindeca pe al ii i de a ne
regenera pe noi în
ine.
Oamenii aflai sub hipnoză se referă la culori pentru a descrie cum arată sufletele, mai ales
v
ăzute de la distană, atunci când acestea nu au formă. Am aflat de la subiecii cazurilor mele că
sufletele mai avansate proiecteaz
ă mase de energie ale cărei particule se mică mai repede - despre
care se relateaz
ă că sunt albastre, cele cu concentraia cea mai mare fiind violet. În spectrul vizibil
pe P
ământ, albastrul-violet are cea mai scurtă lungime de undă, energia tinzând spre invizibilul
ultraviolet. Dac
ă densitatea culorii e o reflexie a înelepciunii, atunci lungimile de undă inferioare
ale albului
i ale galbenului emanate de suflete trebuie că reprezintă concentraii mai scăzute de
energie vibra
ională.
Figura 3 este o schemă pe care am schiat-o pentru clasificarea sufletelor în funcie de culoarea
acestora, dup
ă cum mi-a fost relatat de către subiecii mei. Prima coloană redă starea spirituală a
sufletului sau clasa de preg
ătire în care se află acesta. Ultima coloană indică starea ghidului nostru
i denotă abilitatea noastră de a îndeplini această funcie pentru alii, fapt care va fi explicat mai pe
larg în capitolul urm
ător, învăarea începe cu creaia noastră ca suflete i se accelerează apoi odată
cu prima noastr
ă viaă fizică. Cu fiecare încarnare cretem în înelegere, dei putem aluneca înapoi
în anumite vie
i, înainte de a ne recâtiga ritmul i a avansa din nou. Totui, cel puin din câte pot
s
ă-mi dau seama, odată ce un suflet atinge un nivel spiritual, nu mai regreseaz ă.
În figura 3 înfăiez ase nivele ale sufletelor încarnate. Dei îmi plasez în mod obinuit
subiec
ii în categoriile generale de începători, medii i avansai, există unele diferene subtile între
acestea, la nivelele II
i IV. De exemplu, pentru a determina dacă un suflet începe să treacă din
nivelul de încep
ător I în nivelul II, nu este suficient să tiu numai cât de multă energie albă a rămas,
ci
i să analizez răspunsurile subiectului la întrebările care demonstrează că i-a însuit cunotinele
necesare. Genealogia succeselor din vie
ile trecute, ateptările viitoare, legăturile de grup i
discu
iile dintre subiecii mei i ghizii lor - toate acestea formează profilul dezvoltării.
Unii dintre subiecii mei au obiectat când am caracterizat lumea spiritelor ca pe un loc
guvernat de structura social
ă i managementul organizaional simbolizate în figura 3. Pe de altă
parte, aud aceia
i subieci descriindu-mi un proces ordonat i planificat al dezvoltării de sine,
influen
at de colegi i de profesori. Dacă lumea spiritelor se aseamănă cu o coală mare, cu o
mul
ime de clase, coordonate de suflete-profesori ce monitorizeaz ă progresul nostru - atunci are o
structur
ă. Figura 3 reprezintă un model de lucru, pe care îl folosesc, al plasărilor primare ale
sufletelor.
tiu că are i imperfeciuni. Sper că în anii ce urmează să fie adăugate consideraiilor
mele referitoare la m
ăsurarea maturităii sufletului i cercetările altor regresioniti spirituali.

62/159



Acest capitol poate da cititorului impresia c
ă sufletele sunt segregate de nivelul luminii în
lumea spiritelor în aceea
i măsură în care sunt oamenii separai de clase în comunităile de pe
P
ământ. Condiiile sociale de pe Pământ nu pot fi comparate cu lumea spiritelor. Diferen ele între
frecven
ele luminii ce măsoară cunoaterea sufletelor provin din aceeai sursă de energie. Sufletele
sunt complet integrate prin gând. Dac
ă toate nivelele de dezvoltare din lumea spiritelor ar fi incluse
în aceea
i clasă, atunci sufletele ar avea un sistem educaional nefericit. Conceptul învechit al unei
singure clase în care înva
ă elevi de diferite vârste limitează posibilităile de dezvoltare ale
acestora. În clasele spirituale, sufletele lucreaz
ă la propriul lor nivel de dezvoltare alături de alte
suflete asemenea lor. Ghizi-profesori maturi preg
ătesc generaii succesive de suflete să-i ocupe
locul ce le-a fost desemnat.
i astfel, există raiuni practice pentru care în lumea spiritelor sunt condi ii pentru un sistem
conceput s
ă măsoare cunotinele i dezvoltarea. Sistemul stimulează iluminarea i, într-un final,
perfec
iunea sufletelor. E important să înelegem că, dei putem suferi consecinele alegerilor
noastre gre
ite, suntem întotdeauna protejai, ajutai i călăuzii în cadrul sistemului de suflete
maestre. V
ăd acest aspect ca pe un management spiritual al sufletelor.
Ideea unei ierarhii a sufletelor a f
ăcut parte multe secole deopotrivă din culturile orientală i
occidental
ă. Platon vorbea despre transformarea sufletelor, din copil ărie spre maturitate, trecând
prin multe stadii pe criterii morale. Grecii credeau c
ă umanitatea trece, de-a lungul multor viei, de
la stadiul unor fiin
e amorale, imature i violente, la cel al unora ce se comportă una faă de cealaltă
în cele din urm
ă cu milă, răbdare, cinste, iertare i iubire. În secolul II d.Hr., noua teologie cretină
a fost puternic influen
ată de Plotinus, a cărui cosmologie neoplatoniciană implica suflete aezate
pe o ierarhie a gradelor fiin
ei. Fiina supremă era un Unul transcendent sau Dumnezeu creatorul,
din care au fost n
ăscute sufletele ce urmau să se alăture oamenilor. În cele din urmă, aceste suflete
mai pu
in evoluate se vor întoarce, pentru a se reuni cu acest suprasuflet universal divin.
Clasificarea pe care am făcut-o dezvoltării sufletelor nu intenionează să fie una elitistă, nici
din punct de vedere social
i nici intelectual. Sufletele din nivelele superioare de dezvoltare pot fi
adesea întâlnite pe P
ământ în împrejurări modeste. Pe firul aceluiai raionament, oamenii influeni
din societatea uman
ă nu sunt în mod necesar nite suflete mature. Adesea lucrurile stau tocmai
invers.

În ceea ce privete plasarea sufletelor în funcie de nivelul lor de dezvoltare, nu pot să nu

63/159
subliniez importan
ăa grupurilor noastre spirituale. Capitolul nouă, dedicat sufletelor începătoare
(nivelele I
i II), va examina mai îndeaproape cum funcăionează un grup de suflete. Înainte de a
merge mai departe, vreau s
ă rezum ce am aflat despre principiile de bază ale formării grupurilor de
suflete.

•
Indiferent de timpul relativ al creaăiei, după ce s-a încheiat perioada de început, toate
sufletele încep
ătoare sunt repartizate unui nou grup de suflete, aflat la nivelul lor de în ăelegere.
•
Odată ce s-a format un nou grup de sprijin, nu mai sunt ad ăugaăi noi membri în viitor.
•
Se pare că există o procedură sistematică de alegere, pentru a asigura omogenitatea grupului
de suflete. Sunt luate în considerare similarit
Ăăile egoului, contienăa cognitivă, expresia i dorinăa.
•
Indiferent de mărime, grupurile matcă nu-i amestecă energia, dar sufletele pot comunica
dincolo de grani
ăele grupurilor primar i secundar.
•
Grupurile matcă primare de nivel I i II se pot sparge în subgrupuri mai mici menite
studiului, dar nu se separ
ă de întregul grupului matcă.
•
Ritmul de învĂăare variază între colegii de grup. Unele suflete avansează mai repede decât
altele, de
i nu e neapărat necesar ca acestea să dea dovadă de aceleai capacitĂăi i în celelalte
domenii ale curriculumului spiritual. În preajma nivelului III de dezvoltare, sufletele ce dau dovad
ă
de talente speciale (t
ămăduire, predare, creaăie etc), pot lua parte la grupuri specializate, pentru a
lucra mai aprofundat, dar r
ămân totui cu grupul lor matcă.
•
Când se consideră că nevoile, motivele i capacitĂăile unui suflet sunt acelea ale unui suflet
de nivel III în toate domeniile curriculumului spiritual, atunci sunt formate „grupuri independente
de studiu”. De obicei, vechii lor ghizi continu
ă să-i monitorizeze, prin intermediul unui profesor
maestru. Astfel, un nou lot de entit
Ăăi ce trec în nivelul III poate fi adus din mai multe grupuri
matc
ă, din cadrul unuia sau mai multor grupuri secundare.
•
Când se apropie de nivelul IV, sufletelor li se dă mai multă independenăĂ în afara activitĂăilor
grupului. De
i mărimea grupului se micorează pe măsură ce sufletele avansează, legăturile
apropiate dintre membrii grupului ini
ăial nu se sting niciodată.
•
Ghizii spirituali au o mare varietate de metode de predare, în func ăie de componenăa
grupului.




8
GHIZII NOTRI

NU am lucrat niciodată cu un subiect aflat în stare de transă care să nu fi avut un ghid
personal. În timpul
edinăelor de hipnoză, unii dintre ghizi sunt mai vizibili decât alăii. Obiceiul
meu este s
ă întreb subiecăii dacă simt sau văd vreo prezenăĂ discarnată în încăpere. Dacă da,
aceast
ă a treia parte este, de obicei, un ghid protector. Adesea, un client va sim ăi prezenăa unei
fiin
ăe discarnate înainte de a vizualiza o figură sau de a auzi o voce. Oamenii care meditează mai
mult sunt în mod firesc mai familiariza
ăi cu aceste viziuni decât cineva care nu i-a invocat ghidul.
Recunoaterea acestor profesori spirituali îi aduce pe oameni în compania unei puteri calde,
iubitoare
i creative. Prin intermediul ghizilor notri devenim contienăi într-un mod mai profund
de continuitatea vie
ăii i de identitatea noastră ca suflete. Ghizii sunt fiinăe care ne înfrumuseăează
existen
ăa, pentru că ei reprezintă o parte a împlinirii propriului nostru destin.
Ghizii sunt entitĂăi complexe mai ales atunci când e vorba de ghizi mae tri. Nivelul de

64/159
con
tienă al sufletului determină într-o anumită măsură gradul de avansare al ghidului ce este
desemnat acestuia. În fapt, gradul de maturitate al unui anume ghid
ine i de următorul aspect:
dac
ă aceti profesori se ocupă de un singur suflet-elev sau de mai muli. Ghizii aflai la un nivel
superior al abilit
ăilor lucrează, de obicei, cu un întreg grup de suflete, atât în lumea spiritelor, cât
i pe Pământ. Aceti ghizi sunt ajutai i de alte entităi. Din câte am îneles, fiecare grup de suflete
are pe lâng
ă el unul sau mai multe suflete ce se pregătesc să devină ghizi i care fac un fel de
practic
ă. Astfel, unii oameni pot avea mai mult de un singur ghid care s ă-i ajute.
Numele pe care le dau clienii mei ghizilor lor variază de la cele mai obinuite până la cele mai
ciudate, fiind uneori cuvinte ce sun
ă amuzant sau demodat. În mod frecvent, aceste nume pot fi
indicii ale unei anumite vie
i trecute pe care profesorul a petrecut-o alături de elevul său. Unii
clien
i nu pot pronuna numele ghidului lor pentru că sunetul acestuia nu poate fi redat, chiar i
atunci când clien
ii mei îneleg perfect respectivele nume în timpul hipnozei. Acestor oameni le
spun c
ă este mai important să îneleagă scopul pentru care le sunt desemnai anumii ghizi decât să
le cunoasc
ă i să le poată rosti numele. Un subiect poate foarte bine să folosească un termen
general ca sf
ătuitor, instructor sau prietenul meu când se referă la ghidul său.
Trebuie să fim ateni la cum anume interpretăm termenul prieten. În general, atunci când o
persoan
ă aflată în stare de transă vorbete despre un prieten spiritual, ea se referă mai degrabă la un
suflet pereche sau la un suflet asociat decât la un ghid. Entit
ăile care ne sunt prietene există la un
nivel apropiat de acela la care ne afl
ăm noi. Aceti prieteni sunt în măsură să ne ofere încurajare
mental
ă din lumea spiritelor atunci când noi ne aflăm pe Pământ, i, de asemenea, ne pot însoi pe
drumurile vie
ii Pământeti în calitate de companioni încarnai.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale muncii mele terapeutice cu clien ii este acela de a-
i ajuta s
ă îneleagă la nivel contient rolul pe care-l joacă în viaa lor ghizii. Aceste entităi-profesor
ne edific
ă asupra tehnicilor lor dibace de instruire. Unele idei care consider ăm că ne aparin pot fi
generate de un ghid. De asemenea, ghizii ne alin
ă în perioadele de încercări ale vieii, mai ales
atunci când, copii fiind, avem nevoie de mângâiere. Îmi amintesc de o remarc
ă încântătoare făcută
de o client
ă după ce am întrebat-o când anume a început să-i vadă ghidul în această viaă. „Oh,
atunci când visam cu ochii deschi
i. Îmi amintesc că ghidul meu a fost alături de mine în prima
mea zi de
coală, când eram foarte speriată. S-a aezat pe banca mea, pentru a-mi ine companie i
tot ea mi-a ar
ătat drumul spre baie, eu fiind prea speriată pentru a-l întreba despre aceasta pe
profesor”.

Conceptul fiinelor spirituale personalizate provine din antichitate, înc ă de la cele mai timpurii
origini ale noastre ca fiin
e umane înzestrate cu facultatea gândirii. Studiile antropologice asupra
a
ezărilor popoarelor preistorice sugerează că simbolurile totemice evocau protecie individuală.
Mai târziu, dup
ă vreo 5000 de ani, când au început să se ridice oraele-stat, zeităile oficiale s-au
identificat cu religiile de stat. Ace
ti zei erau mai îndepărtai i generau chiar teamă. Astfel,
zeit
ăile personale i cele protectoare ale familiei au devenit mult mai importante în via a de zi cu zi
a oamenilor. Fiecare persoan
ă i familie aveau un înger păzitor care putea fi invocat în vederea
ob
inerii ajutorului divin în timpul unei crize. Aceast ă tradiie a fost preluată până în culturile de
ast
ăzi.
Pot prezenta două exemple în acest sens, în două coluri opuse ale Statelor Unite. Aumakua
este un zeu personal al locuitorilor din Hawaii. Polinezienii cred c
ă strămoii cuiva pot iniia o
rela
ie personală divină (ca oameni, animale sau peti) cu membrii familiei aflai în viaă. În viziuni
i vise, Aumakua poate chiar ajuta sau mustra un anumit individ. În nord-estul Americii, popula iile
Iroquois cred c
ă puterea interioară spirituală a unui om este numită Orenda i că aceasta se află în
leg
ătură cu un spirit personal Orenda mai înalt. Acest gardian este în m ăsură să reziste puterilor
r
ăului ce s-ar năpusti asupra unui individ. Conceptul referitor la ace ti păzitori ai sufletului ce
func
ionează ca ghizi face parte din sistemele de credină ale multor culturi tradiionale ale
Americii. În sud-vest, triburile Zuni au în mitologia lor anumite tradi
ii orale ce fac referire la fiine
divine înzestrate cu existen
e personale. Acestea sunt numite „creatorii i păstrătorii drumurilor
vie
ii” i sunt considerate drept cele ce au grijă de suflete. Există i alte culturi în lume care cred că

65/159
i altcineva în afară de Dumnezeu are grijă de oameni i intervine personal în favoarea acestora.
Am convingerea că fiinele umane au avut întotdeauna nevoie de figuri antropomorfice, situate
la un nivel inferior fiin
ei supreme, Dumnezeu, pentru a ilustra forele spirituale din jurul lor.
Atunci când oamenii se roag
ă sau meditează, ei vor să ajungă la o entitate pe care o cunosc i care-i
inspir
ă. E mai uor să ceri ajutor de la o fiină ce poate fi identificată în mod clar de mintea umană.
Exist
ă prea puine reprezentări ale unui Dumnezeu atotputernic, ceea ce, în cazul multor oameni,
împiedic
ă o legătură directă cu acesta. Dincolo de marea diversitate a preferinelor religioase, cât i
a diferitelor grade de tr
ăire a credinei, oamenii simt că dacă există un Dumnezeu atotputernic,
aceast
ă divinitate este mult prea ocupată pentru a-i bate capul i cu problemele lor personale.
Adesea, oamenii se consider
ă prea puin vrednici pentru o asociaie directă cu Dumnezeu. În acest
sens, toate religiile majore ale lumii au folosit profe
ii ce au trăit cândva pe Pământ, ca intermediari
ai no
tri în relaia cu Dumnezeu.
Probabil i datorită faptului că unii dintre aceti profei s-au ridicat ei înii la un statut divin,
ei nu mai sunt suficient de personali. Spun acest lucru f
ără intenia de a minimaliza influena
spiritual
ă vitală pe care toi marii profei au avut-o asupra celor ce i-au urmat. Milioane de oameni
au folosit înv
ăăturile acestor suflete puternice ce s-au încarnat pe P ământ ca profei în trecutul
nostru.
i, mai mult, oamenii tiu în cugetul lor - după cum au tiut-o întotdeauna - că cineva, o
entitate personal
ă, proprie lor - e acolo, a teptându-ne să ajungem la ea.
Teoria mea este aceea că ghizii le apar oamenilor foarte religioi, în forma unor personaje ale
credin
ei lor. A existat un caz prezentat în cadrul unei emisiuni transmise de o televiziune
na
ională, referitor la copilul unor cretini devotai ce fusese la un pas de moarte. Copilul a declarat
ca îl v
ăzuse pe Iisus. Când a fost rugată să deseneze ceea ce a văzut, fetia a desenat un bărbat de
culoare albastr
ă, fără forme clar definite, înconjurat de un halou de lumin ă.
Subiecii mei mi-au arătat cât de mult depind i se folosesc de ghizii lor spirituali în timpul
vie
ii. Am ajuns la concluzia că soarta noastră constituie responsabilitatea directă a ghizilor i nu a
lui Dumnezeu. Ace
ti profesori înelepi rămân alături de noi de-a lungul a mii de ani, pentru a ne
ajuta în cursul încerc
ărilor noastre înaintea, în timpul i după nenumărate viei. Am observat că,
spre deosebire de oamenii afla
i în stare contientă, subiecii aflai în transă nu dau vina pe
Dumnezeu pentru nenorocirile lor din via
ă. Cel mai adesea, când suntem în stare de suflet, ghidul
nostru personal este acela care este învinuit pentru orice insatisfac
ie.
Sunt întrebat adesea dacă ghizii-profesor se potrivesc cu noi sau ne sunt repartiza i la
întâmplare. Trebuie s
ă recunosc că e greu de răspuns la această întrebare. se pare totui că ghizii ne
sunt repartiza
i în lumea spiritelor în mod ordonat. Am ajuns la concluzia c ă metodele de predare
ale fiec
ăruia, cât i tehnicile pe care ei le folosesc vin în sprijinul i se integrează armonios cu
identitatea etern
ă a sufletului nostru.
De exemplu, am auzit despre ghizi mai tineri, ale c ăror viei trecute au implicat depăirea
anumitor tr
ăsături negative de caracter, că au fost desemnai unor suflete ce aveau aceleai modele
de comportament. Se pare c
ă aceti ghizi empatici sunt clasai după cât de bine reuesc să
determine schimb
ări pozitive.
Toi ghizii încearcă sentimente de compasiune faă de elevii lor, dar modalităile în care se
apropie de ace
tia sunt diferite. Cred că unii dintre ghizi îi ajută în mod constant elevii pe Pământ,
în vreme ce al
ii îi stabilesc standardele fără să-i încurajeze prea mult pe acetia. Gradul de
maturitate al sufletului constituie f
ără doar i poate un factor de care se ine seama. În mod cert,
elevii mai avansa
i primesc mai puin ajutor decât începătorii. Pe lângă nivelul de dezvoltare,
consider c
ă un alt factor referitor la felul i forma de ajutor pe care o primete un suflet din partea
ghidului s
ău în timpul vieii este intensitatea dorinei personale.
În ceea ce privete repartizarea ghizilor în funcie de gen, cred că nu există nici un argument
valabil în sprijinul ideii c
ă bărbaii ar avea ghizi de sex masculin, iar femeile, de sex feminin. Una
peste alta, oamenii accept
ă genul ghidului lor ca pe ceva normal. S-ar putea argumenta c ă acest
lucru se întâmpl
ă, mai degrabă, pentru că ei s-au obinuit cu ghizii lor ca fiind femei sau bărbai
vreme de eoni ai unui timp relativ, decât conform supozi
iei că un sex este mai eficient decât

66/159
cel
ălalt pentru anumii elevi i profesori. Unii dintre ghizi par a aparine în acelai timp ambelor
sexe, fapt ce e de ajutor sufletelor androgine. Un client mi-a spus: „Ghidul meu este uneori Alexia
sau Alex, luând forma ambelor sexe, în func
ie de nevoia mea de a primi un sfat de la un bărbat sau
de la o femeie”.

Din câte am reuit să-mi dau seama, procedura de alegere a unui profesor este condus ă atent în
lumea spiritelor. Fiecare fiin
ă umană are cel puin un ghid senior sau un ghid aflat la un nivel
avansat de dezvoltare, care-i este desemnat înc
ă de pe când sufletul său a fost creat. Muli dintre
noi mo
tenesc un ghid secundar mai târziu în viaă, aa cum s-a întâmplat cu Karla în capitolul
precedent. Pentru aceia care doresc un termen mai bun, i-am numit pe ace
ti profesori, ce încă se
preg
ătesc, ghizi-profesor juniori.
Ghizii juniori aspirani pot anticipa începutul perioadei lor de pregătire spre sfâritul nivelului
III, pe m
ăsură ce se îndreaptă spre nivelele intermediare de dezvoltare. De fapt, ne începem
ucenicia, în calitate de ghizi subordona
i, cu mult înainte de a atinge nivelul IV. În stadiile
inferioare de dezvoltare ne sprijinim unii pe al
ii în viaă ca prieteni, iar în timpul dintre viei
ajut
ăm cu sfaturile noastre grupul nostru de colegi aflai la acelai nivel de dezvoltare. Îndatoririle
ghizilor juniori
i seniori se pare că reflectă voina ghizilor maetri, care formează un fel de corp
conduc
ător, asemănător cu un consiliu de administraie, situat deasupra ghizilor mai tineri din
lumea spiritelor. Vom avea ocazia de a vedea exemple despre cum anume func
ionează procesul de
dezvoltare al ghizilor în capitolele 10
i 11, care fac referire la cazul sufletelor mai avansate.
Au, oare, toi ghizii aceleai abilităi pedagogice i acest lucru influenează mărimea grupurilor
ce le sunt desemnate în lumea spiritelor? Urm
ătorul pasaj face parte din cazul unui suflet
experimentat care a dezb
ătut această întrebare cu mine.


Cazul 17

Dr. N: M-ar interesa să-mi spui câte ceva despre îndatoririle profesorilor în lumea spiritelor,
mai ales în ceea ce prive
te abilităile pe care acetia le au de a ajuta sufletele mai puin dezvoltate.
Atunci când sufletele progreseaz
ă ca ghizi, le sunt date câteva suflete cu care să lucreze?
S: Numai celor cu adevărat experimentai.
Dr. N: Îmi imaginez că grupurile mai mari de suflete au nevoie de un ghid mai avansat - chiar
ajutat de un asistent.

S: Ei se pot descurca. Mărimea grupului nu contează.
Dr. N: De ce nu?
S: Odată ce ai atins un anumit nivel de competenă i de succes în calitate de profesor,
num
ărul sufletelor care îi sunt repartizate nu mai contează. Anumite seciuni (grupuri matcă) au
mai multe suflete, în vreme ce altele nu.

Dr. N: Aadar, dacă eti un senior, învemântat în aura de culoare albastru deschis, mărimea
clasei nu-
i afectează cu nimic îndatoririle, având în vedere că te poi descurca cu un număr mare
de suflete?

S: Nu am spus chiar aa. Depinde destul de mult de tipurile de suflete dintr-o sec iune i de
experien
a liderilor. În cele mai mari ei au un ajutor.
Dr. N: Cine anume are un ajutor?
S: Ghizii pe care-i numeti seniori.
Dr. N: Bine, i cine îi ajută?
S: Supraveghetorii. Ei sunt adevăraii profesioniti.
Dr. N: Am auzit că mai sunt numii i profesori maetri.
S: E o descriere ce li se potrivete destul de bine.
Dr. N: Ce culoare are energia pe care o proiectează către tine?
S: E... spre violet.

67/159
Not
ă: După cum se vede în figura 3 a precedentului capitol, gama inferioar ă a nivelului V
radiaz
ă o energie de o nuană apropiată de albastrul cerului. Pe măsură ce maturitatea crete,
aceast
ă aură devine mai densă, întâi spre o nuană de albastru închis, pentru ca în cele din urmă să
ajung
ă la o nuană de violet închis, reprezentând integrarea totală în nivelul VI, cel al maetrilor
superiori.


Dr. N: Din moment ce ghizii par a avea metode diferite de predare, ce anume au în comun?
S: Ei nu ar fi profesori dacă nu ar avea plăcerea de a ne instrui i dorina de a ne ajuta să ne
al
ăturăm lor.
Dr. N: Explică-mi, atunci, de ce sunt anumite suflete selectate să fie ghizi. Ia exemplul unui
ghid tipic
i spune-mi ce calităi posedă acest suflet avansat.
S: Trebuie să fie plini de compasiune, fără a fi însă prea indulgeni cu tine. Ei nu sunt
judec
ători. Nu trebuie să faci întocmai ca ei. Nici nu te constrâng, impunându- i valorile lor.
Dr. N: Bine, îneleg că acestea sunt lucrurile pe care nu le fac ghizii. Dac ă ei nu dirijează
sufletele, care sunt lucrurile importante pe care le fac, din câte în
elegi tu?
S: Oh... formează moralul în seciunile lor i insuflă încredere - noi tim că ei înii au trecut
prin multe. Suntem accepta
i pentru ceea ce suntem ca indivizi, ce au dreptul de a face propriile
gre
eli.
Dr. N: Trebuie să recunosc că am observat că sufletele sunt foarte apropiate i loiale faă de
ghizii lor.

S: Tocmai de aceea - pentru că nu renună niciodată la tine.
Dr.N: Care crezi că e cea mai importantă calitate a unui ghid?
S: (fără să ezite) Capacitatea de a te motiva i de a-i insufla curaj.

Cazul următor oferă un exemplu al aciunilor unui ghid încă încarnat. Numele ghidului este
Owa
i reprezintă fidel calităile unui profesor devotat, în sensul celor spuse de subiectul cazului
precedent. În mod clar, îndatoririle sale de ghid încep
ător implicau să vegheze în mod direct la
clienta cazului 18
i se pare că metodele sale nu s-au schimbat. Clienta mea a fost uluit ă atunci
când a recunoscut ultima încarnare a ghidului s
ău.
Owa a apărut pentru prima dată în calitate de ghid în trecutul clientei mele în jurul anului 50
Î.Hr. A fost descris ca un b
ătrân ce trăia într-un sat din Iudeea, devastat de soldaii romani.
Subiectul cazului 18 era pe atunci o tân
ără fată ce rămăsese orfană în urma unei razii făcute de
romani împotriva diziden
ilor locali. În scena de deschidere a acestei viei trecute, clienta mea a
spus c
ă muncea într-o cârciumă ca sclavă. Fiind doar o servitoare, era bătută adesea de patronul
localului
i uneori chiar violată de soldaii romani. A murit la vârsta de 26 de ani, din cauza
extenu
ării provocate de muncă, tratamentului rău la care fusese supusă i disperării. Această clientă
a f
ăcut următoarea afirmaie, provenită din subcontientul ei, referitoare la un bătrân din satul său:
„Munceam zi
i noapte i mă simeam paralizată de durere i umilină. Acest om a fost singura
persoan
ă care s-a purtat bine cu mine - care m-a învăat să am încredere în mine - să cred în ceva

mai înalt
i mai bun decât răutatea oamenilor din jurul meu”.
Mai târziu, în stare supracontientă, această clientă mi-a detaliat fragmente din alte viei
dificile, în care Owa ap
ărea ca prieten de încredere i, într-un caz, chiar în calitate de frate.
Aflându-se în această stare (supracontientă), clienta mea a putut vedea că toi aceti oameni
erau, de fapt, aceea
i entitate i a putut totodată să numească acel suflet ca fiind Owa, ghidul ei. Au
existat
i multe viei în care Owa nu a apărut, i uneori, contactul fizic cu el era doar unul lapidar,
atunci când venea s-o ajute. Brusc, am întrebat-o dac
ă Owa ar putea să fie prezent în viaa ei
actual
ă. După un moment de ezitare, subiectul meu a început să tremure incontrolabil. Ochii i s-au
umplut de lacrimi
i a dat glas viziunii din mintea sa.

68/159
Cazul 18

S: O, doamne - am tiut eu! B ănuiam eu că e ceva în legătură cu el.
Dr.N: În legătură cu cine?
S: Cu fiul meu. Owa e fiul meu, Brandon.
Dr.N: Fiul tău e, de fapt, Owa?
S: Da, da (râzând i plângând în acelai timp), am tiut eu! Am sim it-o încă din ziua în care l-
am n
ăscut - ceva minunat de familiar i de deosebit pentru mine - mult mai mult decât un bebelu 
neajutorat....oh...

Dr.N: Ce ai tiut în ziua în care s-a născut?
S: N-am tiut propriu zis - mai degrabă am simit - ceva mai mult decât bucuria pe care o simte
o mam
ă când nate pentru prima dată. Am simit că el a venit aici ca să mă ajute,
Înelegi? O, e fantastic - e adevărat - e EL!
Dr.N: (străduindu-mă să-mi calmez clienta, pentru că spasmele i micările ei brute
amenin
au s-o trântească de pe canapeaua din cabinet) De ce crezi că Owa e aici, în persoana fiului
t
ău, Brandon?
S: (mai linitită acum, dar plângând încă încet) Pentru a mă ajuta să trec peste această perioadă
dificil
ă....cu aceti oameni duri care nu mă acceptă. Trebuie că el a tiut că mă ateaptă o perioadă
grea,
i a decis să vină cu mine ca fiu al meu. Nu am vorbit despre acest lucru înainte de a m ă
na
te... ce surpriză minunată mi-a făcut...

Notă: În această perioadă, clienta mea se lupta să fie recunoscută pe plan profesional, într-o
afacere foarte competitiv
ă. Avea, de asemenea, dificultăi în căsnicie, în parte datorate faptului că
ea câ
tiga mai mult. Am aflat apoi că a divorat.

Dr.N: Ai simit ceva neobinuit în legătură cu fiul tău după ce l-ai luat acasă?
S: Da, a început de fapt la spital, i apoi acest sentiment nu m-a mai părăsit. Mă uitam în ochii
lui, asta m
ă calma. Uneori veneam acasă atât de extenuată, de obosită i dărâmată, încât atunci
când doica pleca eram irascibil
ă cu el. Dar el e atât de răbdător cu mine. Nici măcar nu trebuie să-l
in în brae. Felul în care mă privete este atât de... Înelept. Nu am îneles pe de-a-ntregul ce anume
însemna acest lucru pân
ă astăzi. Acum tiu! O, ce binecuvântare. Nici măcar nu am fost prea sigură
dac
ă ar fi trebuit să am copilul - acum îneleg totul.
Dr.N: Ce anume înelegi?
S: (cu o voce sigură) Pe măsură ce încerc să avansez profesional... oamenii devin... mai duri...
nu accept
ă ceea ce tiu i ceea ce pot face. Am probleme i cu soul meu. Mă acuză de faptul că
for
ez prea mult... dorind să mă realizez. Owa - Brandon este aici pentru a mă ajuta să rămân
puternic
ă i să pot depăi...
Dr.N: i crezi că e bine că am descoperit împreună că ghidul tău este alături de tine în această
via
ă în persoana fiului tău, Brandon?
S: Da, dacă Owa n-ar fi vrut ca cu să aflu că el a hotărât să intervină în viaa mea, nu a mai fi
venit s
ă te văd i să lucrez cu tine - nu m-a mai fi gândit la asta.

Acest caz excepional arată euforia emoională pe care o simte un subiect atunci când ia
contact cu ghidul s
ău în timpul vieii. Observai că rolul pe care Owa a decis să-l joace în viaa ei
nu este acela pe care
i-l asumă, de obicei, un suflet pereche. El nu a ales să fie partenerul ei de
via
ă i nici în vreuna din vieile trecute nu a fost. În mod sigur, sufletele pereche pot alege i alte
roluri, pe lâng
ă acela de partener de viaă, dar un ghid încarnat nu va lua în mod normal un rol ce ar
putea influen
a evoluia a două suflete pereche ce lucrează împreună în vieile lor. Sufletul pereche
al clientei mele se întâmpl
ă să fie o veche idilă din liceu.
Bazându-mă pe toate informaiile pe care am putut să le adun, Owa pare să fi devenit ghid
junior în ultimii 2000 de ani. E posibil ca el s
ă treacă în nivelul albastru al ghizilor seniori înainte

69/159
ca aceast
ă clientă a mea să se ridice de la nivelul aurei albe la cel al aurei galbene. Owa va r ămâne
ghidul ei, indiferent câte secole vor trebui s
ă treacă pentru această tranziie i chiar dacă nu se va
mai încarna niciodat
ă în vieile ei.
Se întâmplă, oare, să ne depăim proprii ghizi din punct de vedere al dezvoltării? Probabil că
da, dar trebuie s
ă spun că nu am întâlnit nici o dovadă în acest sens în toate cazurile mele. Sufletele
care se dezvolt
ă repede sunt talentate, dar nu mai puin sunt i ghizii care le ajută.
Nu e neobinuit să întâlnim ghizi care lucrează în perechi cu oamenii de pe Pământ, fiecare cu
propriile metode de predare. În aceste cazuri, unul dintre ghizi e cel dominant, de
i ghidul senior,
mai experimentat, poate s
ă se implice mai puin în activităile de zi cu zi. Motivele acestui
aranjament spiritual în tandem sunt acelea c
ă unul dintre ghizii care formează echipa este el însui
într-o perioad
ă de pregătire (de exemplu, un ghid junior care se pregătete sub supravegherea unui
ghid senior) sau c
ă respectiva asociere între cei doi ghizi durează de atât de mult timp (cum se
întâmpl
ă între ghidul senior i ghidul maestru), încât a devenit o relaie permanentă. Ghidul senior
i-a dobândit, probabil, propriul său grup matcă de suflete, activitatea sa fiind însă monitorizată de
un ghid maestru, ce supravegheaz
ă un număr de grupuri de suflete.
Ghizii care lucrează în echipă nu intervin unul în activitatea celuilalt nici în lumea spiritelor i
nici în afara ei. Am un prieten apropiat ai c
ărui ghizi ilustrează modul în care doi profesori lucrează
împreun
ă, completându-se reciproc. Folosirea acestui caz individual este potrivit ă, pentru că am
observat felul în care cei doi ghizi ai acestei persoane interac
ionează în situaii diferite de viaă.
Ghidul junior al prietenului meu se înf
ăiează în persoana unei doctorie amabile, de origine
indian
ă, pe nume Quan. Îmbrăcată simplu, într-o manta din piele de căprioară, cu părul ei negru
strâns spre spate, Quan are fa
a scăldată într-o lumină strălucitoare în timpul apariiilor sale. Atunci
când este chemat
ă, Quan este un vehicul pentru aprofundarea i înelegerea evenimentelor care îl
tulbur
ă pe prietenul meu i a indivizilor asociai cu acestea.
Dorina lui Quan de a uura viaa dificilă pe care a ales-o prietenul meu este temperată de un
personaj masculin provocator, pe nume Giles, în mod clar un ghid senior, apropiat chiar de gradul
de maestru în lumea spiritelor. El nu apare atât de des ca
i Quan. Dar când pătrunde în contiina
superioar
ă a prietenului meu, o face într-un mod foarte abrupt. În cele ce urmeaz ă redau o mostră a
felului diferit în care ac
ionează un ghid senior comparativ cu un ghid junior.


Cazul 19

Dr.N: Când meditezi asupra unei probleme serioase, în ce fel vine Giles la tine?
S: (râde) într-un fel destul de diferit de cel al lui Quan, te asigur. De obicei, îi place s ă se..
ascund
ă. La început... În spatele unei umbre de... aburi alba tri. Înainte de a-l vedea, îl aud
clonc
ănind.
Dr.N: Vrei să spui că îi apare la început în forma unei energii albastre?
S: Da...pentru a se ascunde puin - îi place să fie secretos, dar nu durează mult.
Dr.N: De ce?
S: Nu tiu - probabil pentru a se asigura că eu vreau într-adevăr să vorbesc cu el.
Dr.N: Bine, i atunci când, în cele din urmă se arată, cum i se înfăiează?
S: Ca un pitic irlandez.
Dr.N: A, deci e un bărbat scund?
S: (râde din nou) Arată ca un elf - are faa, acoperită cu păr încâlcit - arată cel puin ciudat i se
mi
că întruna în toate direciile.
Dr.N: De ce?
S: Giles e un personaj alunecos - mai e i nerăbdător - se încruntă grozav în timp ce umblă
înainte
i înapoi în faa mea, cu mâinile la spate.
Dr.N: i cum interpretezi tu comportamentul său?
S: Giles nu este aa de impunător ca ali ghizi... dar este foarte inteligent, viclean.

70/159
Dr.N: Po
i fi mai exact în ceea ce privete modul în care acest comportament are legătură cu
tine?

S: (încordat) Giles m-a făcut să-mi privesc vieile ca pe o partidă de ah, în timp ce Pământul
este tabla. Anumite mut
ări atrag după ele anumite consecine i nu există soluii simple. Eu mă
gândesc s
ă acionez într-un anumit fel, i apoi lucrurile încep să meargă rău în timpul jocului din
via
a mea. Uneori cred că el îmi întinde capcane pentru a mă obliga să le depăesc.
Dr.N: i această tehnică a ghidului tău mai avansat a dat roade? i-a fost de ajutor Giles în
rezolvarea problemelor din acest joc al vie
ii?
S: (pauză) Mai mult după aceea... aici (în lumea spiritelor)... dar mă pune serios la muncă pe
P
ământ.
Dr.N: N-ai putea să renuni la el i să lucrezi numai cu Quan?
S: (zâmbete trist) Nu merge aa aici. i apoi, el e sclipitor.
Dr.N: Aadar, noi nu ne alegem ghizii?
S: Nicidecum. Ei ne aleg pe noi.
Dr.N: Ai cumva vreo idee de ce ai doi ghizi ce abordeaz ă atât de diferit modul de a te ajuta?
S: Nu. Dar mă consider foarte norocos. Quan... este tandră. i constantă în ajutorul ei.

Notă: Întrupările ca nativi americani ce au trăit cândva în America de Nord produc ghizi
spirituali puternici pentru cei ce i-am urmat ca s
ă trăim în această ară. Numărul mare de americani
care au declarat c
ă au astfel de ghizi îmi întărete convingerea că sufletele sunt atrase de anumite
locuri geografice pe care le-au cunoscut în timpul încarn
ărilor anterioare.

Dr.N: Ce anume îi place cel mai mult cu privire la metodele pedagogice ale lui Giles?
S: (îngândurat) Oh, felul în care el - ei bine, glume te cu mine - aproape că îi bate joc de
mine, ca s
ă reuesc mai bine în timpul jocului i să încetez să îmi mai plâng de milă. Atunci când
lucrurile încep s
ă meargă din ce în ce mai greu, el mă stimulează i mă face să merg înainte...
insistând s
ă-mi folosesc talentele. Nu există nimic tandru la Giles.
Dr.N: i tu simi aceste îndrumări pe Pământ, chiar i atunci când noi nu lucrăm împreună?
S: Da, atunci când meditez i mă scufund în mine însumi... sau în timpul viselor.
Dr.N: i Giles vine atunci când tu ai nevoie de el?
S: (după puină ezitare) Nu... dei pare că am fost Întotdeauna cu el. Quan vine la mine mai
des. Nu pot avea parte de Giles oricând vreau, în afar
ă de cazul când ceea ce se întâmplă este cu
adev
ărat serios. Este derutant.
Dr. N: Rezumă, te rog, ce sentimente încerci faă de Quan, respectiv Giles.
S: O iubesc pe Quan ca pe o mamă, dar n-a fi ajuns aici fără disciplina lui Giles. Amândoi
sunt ingenio
i, pentru că îmi permit să învă din propriile greeli.

Aceti doi ghizi formează o echipă de instructori care cooperează între ci, ceea ce reprezintă
procedura standard pentru acei oameni care au doi ghizi. În cazul de mai sus, lui Giles îi place s
ă
predea lec
iile karmice uzând de metoda socratică. El nu-i dă elevului său nici un indiciu i se
asigur
ă astfel că rezolvarea problemelor majore ale vieii nu va fi în nici un caz uoară pentru
acesta. Quan, pe de alt
ă parte, îi oferă acestuia alinare i încurajare.
Când prietenul meu vine la mine pentru o edină de hipnoză, sunt contient că Quan rămâne
în planul secund, în vreme ce Giles are prim planul
i se dovedete foarte activ. Giles este un ghid
c
ăruia îi pasă de elevul său, aa cum sunt, de altfel, toi ghizii, dar fără nici un pic de indulgenă. El
permite adversitatea, pentru a atinge limitele extreme ale capacit
ăii prietenului meu de a face faă
solu
iilor ce încep să se desfăoare pe neateptate. Ca să fiu sincer, îl văd mai degrabă pe Giles ca
pe un supraveghetor r
ăutăcios. Această părere nu este împărtăită cu adevărat i de prietenul meu,
care-i este recunosc
ător acestui profesor complex pentru provocările oferite.
Cum poate fi descris, de fapt, ghidul spiritual obinuit? Din experiena mea, pot spune că nu
exist
ă doi ghizi identici. Aceste entităi superioare dedicate îmi dau impresia că au schimbări de

71/159
atitudine fa
ă de mine de la o edină la alta i chiar în cadrul aceleiai edine cu un client. Ei pot fi
cooperan
i sau obstructivi, tolerani sau refractari, evazivi sau deschii sau doar indifereni faă de
orice a
 face cu subiectul. Am un mare respect pentru ghizi pentru c ă aceste fiine puternice joacă
un rol atât de important în destinul nostru, dar trebuie s
ă recunosc că pot să pună piedici
dialogurilor mele cu subiec
ii. Îi găsesc enigmatici pentru că sunt imprevizibili în relaia cu mine,
în calitate de facilitator.

La începutul secolului al XX-lea era un lucru obinuit ca mediumii ce lucrau cu oameni aflai
sub hipnoz
ă să numească orice entitate discarnată ce se afla în încăpere „persoană de control”,
pentru c
ă acestea acionau pentru subiect ca nite regizori ai comunicării din zona spirituală. Era
recunoscut c
ă un control spiritual (fie el un ghid sau nu) avea modele de energie ce se aflau pe
aceea
i frecvenă emoională, intelectuală i spirituală cu subiectul. Importana unor modele
energetice armonice între facilitator
i aceste entităi era de asemenea cunoscută.
Dacă un control blochează dialogul meu cu un client, caut motivul pentru care se întâmpl ă
acest lucru. Cu unii dintre ghizii care practic
ă un asemenea blocaj trebuie să mă lupt pentru fiecare
crâmpei de informa
ie, în vreme ce alii îmi lasă un grad mai mare de libertate în timpul edinei.
Nu uit niciodat
ă că ghizii au tot dreptul să-mi blocheze accesul spre problemele sufletelor de care
se îngrijesc. La urma urmei, ace
ti oameni pe care îi au ei în grijă sunt subiecii mei numai pentru o
scurt
ă perioadă de timp. Sincer, prefer să nu am deloc contact cu ghidul unui client, decât să am de-
a face cu unul care m
ă ajută într-un punct, pentru ca apoi să blocheze ritmul memoriei în partea
urm
ătoare a edinei.
Cred că motivul pentru care un ghid blochează unele informaii merge mult mai departe de
turnura psihologic
ă imediată pe care o iau edinele terapeutice. Caut în mod constant noi date
despre lumea spiritelor. Un ghid care m
ă ajută să obin informaii despre vieile trecute ale unui
subiect se poate opune la întreb
ările mele referitoare la viaa de pe alte planete, structura lumii
spiritelor sau a crea
iei însăi. Iată de ce, tot ceea ce pot face este să adun aceste secrete spirituale
pe fragmente, de la o plaj
ă largă de clieni. Simt, totodată, că sunt ajutat în timpul comunicării cu
subiec
ii i cu ghizii acestora de propriul meu ghid.
Ocazional, un subiect îi va exprima insatisfacia faă de ghidul său personal. Aceasta este de
obicei o stare temporar
ă. În orice clipă oamenii pot crede că ghizii lor sunt prea dificili i că nu
lucreaz
ă în interesul lor sau pur i simplu că nu le dau destulă atenie. Un subiect mi-a spus odată
c
ă a încercat multă vreme să fie repartizat unui alt ghid. El mi-a precizat în acest sens: „Ghidul meu
m
ă izolează, ea nu se implică suficient”. Acest bărbat mi-a spus că dorina sa de a-i schimba
ghidul nu a fost îndeplinit
ă. Am observat că el a petrecut multă vreme singur, fără prea multe
leg
ături în timpul ultimelor sale două viei, pentru că a refuzat să se confrunte cu problemele sale.
El
i-a îndreptat mânia spre ghidul său pentru că acesta nu l-a salvat de situaiile dificile.
Profesorii notri nu se lasă afectai până la punctul de a fi copleii de noi i incapacitatea
noastr
ă, dar am observat că au un fel de a se face nevăzui atunci când elevii nemulumii evită să-i
rezolve cu adev
ărat problemele. Ghizii vor numai ce este mai bun pentru noi i uneori acest lucru
înseamn
ă că trebuie să ne privească cum îndurăm multe suferine pentru a atinge anumite obiective.
Ghizii nu ne pot ajuta s
ă progresăm până când nu suntem gata să facem schimbările necesare
pentru a beneficia de toate
ansele vieii.
Avem, oare, motive să ne temem de ghizii notri? În capitolul 5, la cazul 13 am văzut un suflet
tân
ăr cum a început să tremure când, imediat după moarte, l-a întâlnit pe ghidul său, Clodees. În
mod obi
nuit, această nelinite nu durează. Putem să ne întristăm din cauza faptului că trebuie să le
explic
ăm ghizilor de ce nu ne-am atins obiectivele, dar ei în eleg acest lucru. Ei vor ca noi să ne
interpret
ăm vieile trecute, astfel încât să avem ansa de a participa la analizarea propriilor noastre
gre
eli.
Clienii mei încearcă toate sentimentele posibile faă de ghizii lor, dar teama nu se află printre
acestea. Ba chiar din contr
ă, oamenii sunt mai înspăimântai de faptul că ar putea fi abandonai de
sf
ătuitorii lor spirituali în timpul perioadelor dificile din vie ile lor. Relaia noastră cu ghizii este
mai degrab
ă aceea dintre elevi i profesori decât cea dintre acuzai i judecători. Ghizii notri ne

72/159
ajut
ă să facem faă izolării pe care fiecare suflet o motenete la naterea fizică, indiferent de gradul
de dragoste oferit de familiile noastre. Ghizii ne dau o afirmare a sinelui într-o lume aglomerat
ă.
Oamenii vor să tie dacă ghizii lor vin întotdeauna când ei strigă după ajutor. Ghizii nu sunt
consecven
i în maniera în care aleg să ne ajute, pentru că evaluează atent cât de mult avem nevoie
de ei. Eu însumi sunt adesea întrebat dac
ă hipnoza este cel mai bun mijloc de a intra în contact cu
ghidul personal. În mod firesc, înclin spre hipnoz
ă, pentru că tiu cât de puternic i de eficient
poate fi acest mijloc pentru a ob
ine informaii spirituale detaliate. Cu toate că hipnoza, executată
de un facilitator experimentat, nu este indicat
ă ca practică zilnică, rugăciunea, meditaia i,
probabil, comunicarea cu o alt
ă persoană pot fi. Autohipnoza, ca formă a meditaiei adânci,
constituie o alternativ
ă excelentă i poate fi preferată de cei ce încearcă un sentiment de teamă faă
de a fi hipnotizat de altcineva sau nu doresc s
ă implice i o a doua parte în viaa lor spirituală.
Indiferent de metoda utilizată, noi toi avem capacitatea de a trimite la mare distană unde ale
gândurilor din con
tiina noastră superioară. Gândurile fiecărei persoane reprezintă o amprentă
mental
ă pentru ghizi, care le indică acestora cine anume i unde suntem noi. În timpul vieilor
noastre, mai ales în perioadele mai dificile, cei mai mul
i oameni simt prezena cuiva care îi
vegheaz
ă. E posibil ca noi să nu putem descrie această putere, dar aceasta este acolo totui.
A ajunge la sufletul nostru înseamnă primul pas pe scara găsirii puterii noastre superioare.
Toate liniile de comunicare mental
ă pe care le folosim pentru a ajunge la divinitate sunt
monitorizate în acest punct de ghizii no
tri. La rândul lor, acetia au i ei proprii lor ghizi, aflai pe
aceea
i treaptă, la un nivel superior. Întreaga scară servete ca un conductor continuu spre sursa
oric
ărei energii inteligente, fiecare treaptă fiind o parte a întregului. Este esenial ca oamenii să aibă
credin
a că la rugăciunea lor de ajutor va răspunde propria lor putere mai înalt ă.
Din acest motiv, ghizii au o importană atât de mare, atât în vieile noastre spirituale, cât i în
cele temporale. Dac
ă suntem relaxai i în stare de concentrare, o voce interioară ne va vorbi. i,
chiar dac
ă nu noi suntem aceia care avem iniiativa de a comunica, ar trebui să avem încredere în
ceea ce vom auzi.

Studii psihologice efectuate la nivel naional indică faptul că o singură persoană din 10
recunoa
te că aude voci, în general de natură pozitivă i instructivă. Este o alinare pentru muli
oameni s
ă afle că vocile lor interioare nu sunt o halucinaie asociată unei boli mintale. Departe de a
fi ceva de care s
ă te îngrijorezi, a auzi o voce interioară e ca i cum ai avea la dispoziie un
consilier personal. Cel mai adesea, aceste voci apar
in ghizilor notri.
Ghizii desemnai unor suflete diferite lucrează împreună transmiându-i unul altuia mesaje
mentale urgente. Oamenii care nu se pot ajuta singuri în situa
ii critice pot descoperi că un
consilier, un prieten sau chiar un str
ăin le vine în ajutor chiar la momentul potrivit.
Puterea interioară care ni se alătură în viaa noastră cotidiană nu ni se înfăiează ca o imagine
vizual
ă, în sensul de a-i vedea propriu zis pe ghizii notri, ci mai degrabă vine din sentimentele i
emo
iile ce ne conving că nu suntem singuri. Oamenii care-i ascultă i-i încurajează vocea
interioar
ă prin meditaie i contemplare tăcută spun că simt o legătură personală cu o energie aflată
dincolo de ei, care le ofer
ă ajutor i încurajare. Dacă preferai să numii acest sistem interior de
ghidare inspira
ie sau intuiie, putei să o facei, pentru că sistemul care ne oferă ajutor este un
aspect al nostru în
ine în măsura în care este i unul al unor puteri superioare.
În momentele dificile ale vieii suntem înclinai să cerem ajutor în sensul de a ni se rezolva
imediat problemele. Atunci când se afl
ă în transă, clienii mei îneleg că ghizii lor nu îi ajută să-i
rezolve toate problemele dintr-o dat
ă, ci, mai curând, le vin în ajutor oferindu-le indicii i
luminându-le astfel c
ăile vieii. Acesta este unul din motivele pentru care sunt prudent fa ă de
situa
ia în care clientul se blochează în timpul hipnozei. Introspecia este revelată cel mai bine într-
un un ritm controlat
i adecvat fiecărei persoane. Un profesor implicat poate să nu dorească să-i fie
dezv
ăluite elevului său toate aspectele unei probleme la un moment dat. Abilitatea noastr ă de a
trata revela
iile variază.
Atunci când cerem ajutor de la puterea noastră spirituală superioară cred că este cel mai bine
s
ă nu ateptăm schimbări imediate. Succesul nostru în viaă este afirmat pe baza unei planificări,

73/159
dar avem posibilitatea de a alege
i alte drumuri pentru a ne atinge obiectivele. Atunci când c ăutăm
îndrumare, a
 sugera să cerem ajutor numai în ceea ce privete pasul imediat următor din drumul
vie
ăii noastre. i să fim pregătiăi pentru unele posibilitĂăi neateptate. Să avem credinăa i smerenia
de a ne deschide fa
ăĂ de o varietate de căi pentru a găsi soluăii.
După moarte, ca suflete, nu vom încerca tristeăe în accepăia emoăională obinuită a termenului.
Mai mult, dup
ă cum am văzut deja, sufletele nu sunt fiinăe izolate i lipsite de sentimente. Am aflat
c
ă acele puteri care veghează asupra noastră simt ceea ce eu numesc o tristeăe spirituală atunci când
ne v
ăd făcând o alegere greită sau suferind. În mod sigur, sufletele noastre pereche i colegii notri
sufer
ă atunci când noi suntem chinuiăi, dar i ghizii notri încearcă aceleai sentimente. E posibil ca
ghizii s
ă nu-i arate tristeăea în edinăele de orientare sau în timpul discuăiilor din grupul de suflete
între vie
ăi, dar ei simt acut responsabilitatea faăĂ de noi în calitatea lor de profesori ai notri.
În capitolul 11 vom avea ocazia de a cunoate punctul de vedere al unui ghid aflat la nivelul V.
Nu am avut niciodat
ă un subiect aflat la nivelul VI sau la nivelul ghizilor mae tri. Mă tem că nu
avem prea multe astfel de suflete avansate pe P
ământ în orice moment. Cele mai multe suflete
aflate la nivelul VI sunt mult prea ocupate cu planificarea
i conducerea în lumea spiritelor pentru a
se mai încarna. Din declara
ăiile sufletelor de nivel V cu care am avut ocazia să discut reiese că
sufletele aflate la nivelul VI nu ar mai avea de înv
Ăăat lecăii noi, dar mă tem că un suflet de nivel V
înc
ă încarnat nu cunoate chiar toate sarcinile esoterice implicate de activitatea entit Ăăilor aflate la
nivelurile superioare.

Uneori, în timpul unei edinăe cu un suflet avansat, aud relatări referitoare la suflete aflate la
un nivel superior nivelului VI. Aceste entit
Ăăi, în faăa cărora răspund chiar i maetrii, au cea mai
închis
ă nuanăĂ violetă a energiei. Aceste fiinăe superioare sunt cu siguranăĂ aproape de creator. Mi
s-a spus c
ă aceste personaje din umbră sunt derutante, dar în acelai timp foarte venerate în lumea
spiritelor.

Clientul obinuit nu tie dacă ghizii spirituali ar trebui aezaăi într-o categoric mai puăin divină
sau considera
ăi mai puăin divini în funcăie de nivelul lor de dezvoltare. Nu e nimic rău în nici o
concep
ăie spirituală, atâta vreme cât aceasta oferă alinare, înălăare i înăeles fiecărei persoane. Dei
unii dintre clien
ăii mei sunt înclinaăi să-i considere pe ghizi asemănători lui Dumnezeu, ghizii nu
sunt Dumnezeu. În opinia mea, ghizii nu sunt nici mai mult
i nici mai puăin divini decât suntem
noi în
ine, pentru că din acest motiv îi i percepem ca pe nite fiinăe personale. În nici unul dintre
cazurile mele nu este v
ăzut Dumnezeu. Oamenii aflaăi sub hipnoză spun că ei simt prezenăa unei
puteri supreme ce conduce lumea spiritelor, dar se feresc s
ă folosească termenul Dumnezeu pentru
a descrie creatorul. Probabil c
ă filosoful Spinoza a spus-o cel mai bine cu următoarele cuvinte:
„Dumnezeu nu este cineva care exist
ă, ci ceea ce există”.
Fiecare suflet are o putere spirituală superioară legată de existenăa sa. Toate sufletele sunt
parte a aceleia
i esenăe divine provenite dintr-un suflet primordial. Aceast ă energie inteligentă este
universal
ă în scop i în acest fel noi toăi împărtăim statutul divin. Dacă un suflet reflectă o mică
parte din sufletul primordial pe care-l numim Dumnezeu, atunci ghizii no
tri sunt cei ce ne oferă
oglinda în care ne putem vedea pe noi în
ine în relaăie cu Creatorul.




9
SUFLETUL ÎNCEPĂTOR

EXISTĂ două tipuri de sufletele începătoare: suflete ce sunt realmente tinere - în sensul
duratei expunerii lor la o existen
ăĂ în afara lumii spiritelor, i suflete ce s-au reîncarnat pe Terra
pentru o lung
ă perioadă de timp relativ, dar au rămas totui imature. Întâlnesc suflete începătoare
de ambele tipuri în Nivelele I
i II.

74/159
Cred c
ă aproape trei sferturi din totalul sufletelor ce trăiesc azi pe Pământ în trupuri umane
sunt înc
ă în etapele incipiente ale evoluiei. tiu că aceasta este o afirmaie foarte descurajantă,
deoarece înseamn
ă că majoritatea oamenilor acionează încă la baza scării propriei evoluii. Pe de
alt
ă parte, dacă mă gândesc la faptul că populaia lumii este copleită de atâtea neînelegeri i de
violen
e interculturale, nu sunt prea înclinat să-mi schimb opinia în ceea ce privete procentul
ridicat al sufletelor încep
ătoare de pe Pământ. Totui, cred că fiecare secol aduce o îmbunătăire a
con
tiinei pentru toi oamenii.
Am inut, vreme de mai muli ani, o evidenă statistică a nivelelor sufletelor clienilor mei.
F
ără îndoială, cifrele cântăresc într-o anumită măsură la nivele scăzute, deoarece aceti subieci nu
au fost ale
i la întâmplare. Subiecii cazurilor mele ar putea fi supra-reprezentai de suflete din
nivelurile incipiente de dezvoltare, pentru c
ă sunt exact acei oameni care, având nevoie de ajutor în
via
ă, ar fi putut veni la mine pentru a obine informaii.
Pentru cei care sunt curioi, reprezentarea procentuală în funcie de nivelul spiritual a
subiec
ilor tuturor cazurilor mele e după cum urmează: Nivelul I, 42%; Nivelul II, 31%; Nivelul
III, 17%; Nivelul IV, 9%;
i Nivelul V, 1%. Proiectarea acestor cifre la o popula ie a lumii de cinci
miliarde de sufletele ar fi neverosimil
ă, folosind mica mea mostră. Totui, înclin să cred că pe
P
ământ se află doar câteva sute de mii de oameni de Nivel V.
Subiecii mei afirmă că sufletele îi încheie încarnările pe Pământ atunci când ajung la
maturitatea deplin
ă. Un fapt semnificativ pentru procentul ridicat al sufletelor aliate în etapele
incipiente ale dezvolt
ării este creterea rapidă a populaiei lumii i nevoia stringentă de suflete
disponibile a nou-n
ăscuilor. Populaia lumii crete cu 260.000 de copii zilnic. Acest necesar de
suflete al umanit
ăii înseamnă că ele trebuie scoase dintr-o rezervă spirituală de entităi mai puin
avansate care au nevoie de mai multe reîncarn
ări pentru a progresa i, tocmai de aceea, au o
anumit
ă disponibilitate să se întoarcă în altă viaă.
Sunt sensibil cu sentimentele clienilor despre care tiu că se află în stadiile incipiente de
dezvoltare. De nenum
ărate ori, un client nou a intrat în biroul meu i a spus: „tiu că sunt un suflet
b
ătrân, dar se pare că am probleme în viaă”. Cu toii dorim să fim suflete avansate, pentru că
majoritatea oamenilor ur
ăsc sa fie considerai novici, indiferent despre ce ar fi vorba. Fiecare caz
este unic. Exist
ă multe variabile în caracterul i ritmul de evoluie al fiecărui suflet, cât i în ceea ce
prive
te calităile ghizilor care le-au fost desemnai. Cred că misiunea mea e aceea de a interpreta
relat
ările subiecilor despre evoluia sufletelor lor.
Am avut multe cazuri în care un client s-a încarnat chiar i vreme de 30.000 de ani pe Pământ,
dar se afl
ă totui în nivelurile incipiente I i II. Reciproca este de asemeni adevărată în cazul unui
num
ăr redus de persoane, dei accelerarea rapidă a dezvoltării spirituale are un ritm neobinuit. Aa
cum se întâmpl
ă în orice model educaional, unii elevi găsesc anumite lecii mai dificile decât
altele. Unul dintre clien
ii mei n-a putut să-i învingă invidia timp de 850 de ani, de-a lungul a
numeroase vie
i, dar n-a avut prea mari probleme în depăirea bigotismului până la sfâritul
aceleia
i perioade. Un altul a petrecut aproape 1.700 de ani c ăutând să exercite o putere autoritară
asupra altora. Cu toate acestea, a înv
ăat ce înseamnă compasiunea.
Cazul următor reprezintă un suflet absolut novice. Ea nu arată încă nici o dovadă în sensul
apartenen
ei la un grup spiritual, pentru că a trăit prea puine viei anterioare. În prima sa viaă a
fost omorât
ă în anul 1260 d.Hr. în Siria de Nord în urma unei invazii mongole. Numele ei era
Shabez,
i pe când avea cinci ani aezarea ei a fost prădată, iar locuitorii au fost masacrai.


Cazul 20

Dr. N: Shabez, spune-mi cum te simi acum că ai murit i te-ai întors în lumea spiritelor?
S: (strigă) Înelată! Viaa aceea a fost atât de crudă! N-am putut rămâne. Eram doar o fetiă ce
nu putea ajuta pe nimeni. Ce gre
eală!
Dr. N: Cine a comis această greeală?

75/159
S: (pe un ton conspirativ) Conduc
ătorul meu. Am avut încredere în judecata lui, dar a gre it
trimi
ându-mă să fiu ucisă în acea viaă crudă, înainte chiar ca viaa mea să înceapă cu adevărat.
Dr. N: Dar ai fost de acord să intri în trupul lui Shabez?
S: (supărată) Nu tiam că Pământul va fi un loc aa de îngrozitor, plin de teroare - nu mi s-au
dat toate informa
iile - toată viaa aceea stupidă a fost o greeală i conducătorul meu este
responsabil.

Dr. N: Nu ai învăat nimic din această viaă?
S: (pauză) începusem să învă să iubesc... da, asta a fost minunat... fratele meu... p ărinii... dar
a fost atât de scurt...

Dr. N: A ieit ceva bun din această viaă?
S: Fratele meu, Ahmed... să fiu cu el...
Dr. N: Ahmed e prezent i în viaa ta actuală?
S: (deodată clienta se ridică de pe scaun) Nu pot să cred! Ahmed este soul meu, Bill - aceeai
persoan
ă - cum e posibil... ?
Dr. N: (după ce am calmat clienta, i-am explicat procesul transfer ării sufletului într-un nou
trup, apoi am continuat) Îl vezi pe Ahmed la întoarcerea ta în lumea spiritelor, dup
ă ce ai murit ca
Shabez?

S: Da, conducătorul nostru ne aduce împreună aici... unde stăm.
Dr. N: Ahmed are aceeai culoare a energiei ca i tine sau există diferene?
S: (pauză) Suntem... cu toii albi.
Dr. N: Descrie ce faci aici.
S: În timp ce liderul nostru vine i pleacă, Ahmed i cu mine... lucrăm împreună.
Dr. N: Ce anume facei?
S: Verificăm ce gândim despre noi înine – despre experiena noastră pe Pământ. Sunt încă
mâhnit
ă că am fost ucii aa devreme... dar a existat i fericire... mersul în soare... respiratul aerului
P
ământului... dragostea.
Dr. N: Întoarce-te în timp înainte de viaa ta împreună cu Ahmed, când erai probabil singură.
Cum a fost s
ă fii creată?
S: (tulburată) Nu tiu... am fost aici... cu gândul...
Dr. N: Îi aminteti când anume în timpul propriei tale creaii ai început să gândeti ca o fiină
inteligent
ă?
S: Realizam... existam... dar nu mă cunoteam pe mine Însămi până să fiu mutată în locul
acesta lini
tit, numai cu Ahmed.
Dr. N: Vrei să spui că te-ai concentrat mai mult asupra propriei tale identit ăi atunci când ai
început s
ă interacionezi i cu altă entitate sufletească, pe lângă ghidul tău?
S: Da, cu Ahmed.
Dr. N: Rămâi la perioada de dinainte. Cum a fost acest interval de timp pentru tine?
S: Cald... hrănindu-mă... mintea mea se deschidea. Ea era cu mine atunci.
Dr. N: Ea? Am crezut ca liderul tău i se înfăia în formă masculină.
S: Nu mă refer la el... cineva era în jurul meu ca prezena... unei mame i al unui tată... mai
mult mam
ă...
Dr. N: Ce prezenă?
S: Nu tiu... o lumină difuză. Trăsături schimbătoare... nu pot descrie... mesaje pline de
iubire... Încurajare...

Dr. N: Acesta a fost momentul creării tale ca suflet?
S: Da... este totul înceoat... au mai fost i alii... ajutoarele... când m-am născut.
Dr. N: Ce-mi mai poi spune despre locul creării tale?
S: (pauză lungă) Alii... ce mă iubesc... Într-o maternitate... apoi am plecat... i am rămas cu
Ahmed
i liderul nostru.
Dr. N: Cine v-a creat, de fapt, pe tine i pe Ahmed?
S: Cel Unic.

76/159

Am aflat că acel loc pare a fi un fel de maternitate a lumii spiritelor, pentru suflete nou-
n
ăscute. Un client mi-a spus: „Acesta este locul în care lumina infantil ă este aezată ca într-un
fagure, ca ou
ă neclocite, gata de a fi folosite.” În Capitolul Patru, referitor la suflete str ămutate, am
v
ăzut cum sufletele dislocate pot fi „remodelate”. Convingerea mea e c ă aceste centre de creaie
descrise de Shabez au aceea
i funcie. În capitolul următor, cazul 22 va vorbi mai pe larg despre
zonele spirituale ale crea
iei sinelui, unde energia brută, nedefinită, poate fi manipulată într-o
genez
ă a Sinelui.
Cazul 20 are câteva trăsături evidente de suflet imatur. Acest subiect este o femeie în vârst ă de
aizeci i apte de ani care a avut o viaă întreagă de neîmpliniri. Nici nu a demonstrat o
generozitate a spiritului fa
ă de ceilali, nici nu a fost prea responsabilă de aciunile ei. Această
client
ă a venit la mine căutând răspunsul la întrebarea: de ce „m-a privat viaa de fericire”. În
edina noastră am aflat că Ahmed a fost primul ei so, Bill. Ea l-a părăsit cu mult timp în urmă
pentru un alt b
ărbat, de care a divorat de asemenea, din cauza incapacităii sale de a se angaja în
rela
ii cu oamenii. Nu se simte apropiată de nici unul din copiii ei.
Sufletul începător poate trăi un număr de viei în confuzie i ineficientă, fiind influenat de un
curriculum P
ământesc diferit de coerena i armonia lumii spiritelor. Sufletele mai puin dezvoltate
înclin
ă să-i plece voina în faa aspectelor ce guvernează societăile umane, cu o structură socio-
economic
ă care generează o proporie mare de oameni subordonai altora. Sufletul neexperimentat
tinde s
ă fie sufocat de lipsa unei gândiri independente, dar i să manifeste egocentrism,
neacceptându-i cu u
urină pe ceilali aa cum sunt.
Nu am intenia de a zugrăvi un tablou sumbru în ceea ce privete numărul mare de suflete
novice de pe P
ământ – dacă estimările mele se dovedesc corecte. Sufletele din nivelurile incipiente
sunt, de asemenea, apte s
ă ducă viei cu multe elemente pozitive. Altfel, nimeni nu ar avansa. Nu
trebuie aplicat nici un stigmat acestor suflete, din moment ce fiecare suflet a fost cândva încep
ător.
Dacă devenim nervoi, nemulumii i confuzi în faa împrejurărilor vieilor noastre, nu
înseamn
ă neapărat că posedăm un suflet subdezvoltat. Dezvoltarea sufletelor constituie o problem ă
complex
ă, cu toii progresând în anumite grade, în diferite domenii i într-o manieră inegală.
Important este s
ă ne recunoatem greelile, să evităm să ne negăm pe noi înine i să avem curajul
de a face în mod constant adapt
ări în vieile noastre.
Unul din indiciile clare ale faptului că sufletele depăesc stadiul de novice îl reprezintă
momentul în care ies din izolarea lor relativ
ă. Ele sunt scoase din micii coconi împreună cu alte
suflete novice
i plasate într-un grup mai mare de suflete începătoare. În acest stadiu, sunt mai
pu
in dependente de supravegherea i de îngrijirea specială a ghizilor lor.
Primul moment în care contientizează că fac parte dintr-un grup de spirite asemănătoare cu
ele este unul de încântare pentru sufletele tinere. Consider c
ă acest eveniment spiritual important se
petrece, în general, la sfâr
itul celei de-a cincea viei pe Pământ, indiferent de perioada de timp pe
care novicele a petrecut-o în semi-izolare. Unele dintre entit
ăile acestor noi grupuri spirituale sunt
sufletele rudelor
i ale prietenilor cu care tânărul suflet a fost asociat în cele câteva viei ale sale de
pe P
ământ. Ce este în mod special semnificativ în ceea ce prive te formarea noului grup matcă e
faptul c
ă i ceilali colegi de grup sunt de asemenea suflete tinere, ce se g ăsesc împreună pentru
prima dat
ă.
În capitolul apte, referitor la plasare, am văzut cum arătă grupul de suflete când subiectul
cazului 16 s-a real
ăturat acestuia, i felul în care experienele de viaă erau studiate cu ajutorul unor
scene picturale, dup
ă cum a relatat acest subiect. Cazul 21 va prezenta mai detaliat dinamica dintr-
un grup spiritual
i modul în care interacionează unii cu ceilali membrii grupului. Capacitatea
sufletelor de a înv
ăa anumite lecii poate fi mai mare sau mai mică, în funcie de motivaii,
înclina
ii i de experiena din încarnările trecute. Grupurile matcă sunt atent proiectate în aa fel
încât s
ă ofere sprijin tuturor membrilor, având o sensibilitate receptiv ă faă de identitatea
tr
ăsăturilor fiecărui membru. Această coeziune este mult mai presus de ceea ce cunoatem noi pe
P
ământ.

77/159
De
i cazul următor este prezentat din perspectiva unui membru al grupului, mintea sa
supracon
tientă oferă obiectivitate relatărilor sale referitoare la ce se petrece în grupuri. Subiectul
meu va descrie un grup spiritual grandios, orientat spre roluri masculine. Entit
ăile cu voci stridente
din acest grup sunt legate de un exhibi
ionism ce ar putea fi etichetat chiar ca narcisist. Abord ările
pe care aceste suflete le folosesc în descoperirea valorilor personale ne indic
ă de ce lucrează
împreun
ă.
Comportamentul extravagant al acestor suflete este compensat, într-o anumit ă măsură, de
premoni
ia lor spirituală. De vreme ce, într-o lume telepatică, toi membrii grupului cunosc
adev
ărul complet despre ceilali colegi ai lor, umorul este indispensabil. Unii cititori ar putea g ăsi
c
ă e greu de acceptat faptul că sufletele fac glume unul pe seama altuia cu privire la e ecurile lor,
dar umorul e baza prin intermediul c
ăreia sunt scoase la iveală ipocrizia i dezamăgirea de sine.
Apărarea pe care egoul i-o construiete este atât de bine îneleasă de toată lumea în grupurile
spirituale, încât dovada perfec
ionării sinelui constituie un imbold puternic către schimbare pentru
to
i ceilali. „Terapia” spirituală are loc prin dialogul cinstit între membrii grupului, încrederea
reciproc
ă i dorina de a avansa alături de ceilali de-a lungul timpului. Sufletele pot suferi i de
aceea au nevoie de entit
ăi iubitoare în jurul lor. Puterea curativă a interaciunii din grupul spiritual
e remarcabil
ă.
Membrii grupului de suflete inter-relaionează folosind critica i aplauzele, fiecare străduindu-
se pentru atingerea unor obiective comune. Una din cele mai bune modalit
ăi de ajutor pe care o
pot oferi clien
ilor mei vine din informaiile pe care le primesc despre grupul lor de suflete.
Grupurile spirituale sunt mijloace primare ale instruc
iei sufletului. Învăătura pare să parvină de la
colegii de grup la fel de mult ca de la talentul ghizilor ce monitorizeaz
ă aceste grupuri.
În cazul care urmează, clientul meu a încheiat retrăirea ultimei sale viei trecute, în care fusese
un artist olandez ce tr
ăia la Amsterdam. El a murit tânăr, de pneumonie, de-abia când începuse să
fie cunoscut prin arta sa. Tocmai se real
ăturase grupului său, când a izbucnit în râs.


Cazul 21

Dr. N: De ce râzi?
S: M-am întors i prietenii mei glumesc pe seama mea.
Dr. N: De ce?
S: Pentru că sunt îmbrăcat cu pantofii mei moderni i cu haina de catifea verde pal, cu vipucă
verde pe margine, cu p
ălăria mea pleotită de pictor.
Dr. N: i ei glumesc pe scama apariiei tale învestmântat astfel?
S: Da! Eram aa de mândru de aceste haine i de înfăiarea mea într-o societate de cafenea din
Amsterdam! îmi pl
ăcea acest rol i l-am jucat bine. Nu vreau să se sfârească.
Dr. N: Ce se întâmplă apoi?
S: Vechii mei prieteni sunt lângă mine i vorbim despre prostia vieii. Ne tachinăm unul pe
altul referitor la cât de dramatic e totul pe P
ământ i cât de în serios ne luăm noi vieile acolo.
Dr. N: Nu credei - tu i prietenii tăi - că e important să luăm viaa Pământească în serios?
S: Vezi - Pământul e o mare scenă - cu toii tim asta.
Dr. N: i ceilali membri ai grupului tău împărtăesc această opinie?
S: Desigur, ne considerăm nite actori într-o montare gigantică.
Dr. N: Câte entităi sunt în grupul tău matcă din lumea spiritelor?
S: (pauză) Păi, lucrăm cu... ali câiva... dar cinci dintre noi suntem mai apropiai.
Dr. N: Cum îi spun ei?
S: L... Lemm - nu, nu e corect aa - ci Allum... acesta sunt eu.
Dr. N: Bine, Allum, vorbete-mi despre prietenii tăi apropiai.
S: (râde) Norcross.... mi se pare cel mai amuzant... i cel mai zgomotos.
Dr. N: Norcross e liderul grupului vostru?

78/159
S: Nu, e numai cel mai zgomotos. To
i suntem egali aici, dar ne deosebim totui. Norcross e
înc
ăpăânat i sincer.
Dr. N: A, da, atunci cum ai caracteriza comportarea lui pe P ământ?
S: Oh, ca fiind destul de lipsită de scrupule - dar nu periculoasă.
Dr. N: Care e cel mai linitit i mai modest membru al grupului vostru?
S: (mirat) Cum de-ai ghicit - e Vilo.
Dr. N: i aceste însuiri îl fac pe Vilo cel mai puin eficient membru din grupul vostru?
S: Cum de i-a venit ideea asta? Vilo ne dă multe idei interesante.
Dr. N: Dă-mi un exemplu.
S: În viaa mea olandeză - cuplul în vârstă care m-a adoptat după ce au murit părinii mei -
avea o gr
ădină frumoasă. Vilo îmi amintete de datoria pe care o am faă de ei - grădina lor a
declan
at dorina mea de a picta - de a vedea viaa cu ochii unui artist... i ce nu am făcut cu
talentul meu.

Dr. N: Îi mai spune ceva Vilo despre acest lucru?
S: (trist) Că ar fi trebuit să beau i să mă distrez mai puin i să pictez mai mult. Că arta mea...
ajungea la oameni... (subiectul î
i trage umerii înapoi) Dar nu m-am concentrat întotdeauna asupra
picturii!

Dr. N: Respeci opiniile lui Vilo?
S: (oftează adânc) Da, tim cu toii că el este contiina noastră.
Dr. N: i ce-i răspunzi atunci?
S: Îi spun: „Hangiule, gândete-te la ale tale - te-ai distrat doar i tu destul.”
Dr. N: Vilo a fost hangiu?
S: Da, în Olanda. A adăuga că a făcut afaceri pentru a obine profit.
Dr. N: Crezi că a greit făcând astfel?
S: (căindu-se) Nu... nu chiar... Cu toii tim că a avut pierderi pentru că îi ajuta pe săracii de pe
drumuri, care aveau nevoie de hran
ă i de adăpost. Viaa sa a fost folositoare pentru ceilali.
Dr. N: Bănuiesc că modul de comunicare telepatică te face să-i susii cu greu argumentele,
atâta vreme cât adev
ărul pur e cunoscut de toată lumea.
S: Da, tim cu toii că Vilo progresează în ritm alert.
Dr. N: Te deranjează că Vilo poate avansa mai repede decât voi ceilali?
S: Da... ne-am distrat atât de bine... (subiectul îi amintete apoi o viaă în care călătorise mult
prin India cu Vilo, care era fratele s
ău)
Dr. N: Ce se va întâmpla cu Vilo?
S: Ne va părăsi curând - tim cu toii asta - pentru a se asocia cu cei care au plecat mai
devreme.

Dr. N: Câte suflete au părăsit grupul tău iniial, Allum?
S: (pauză lungă i apoi cu tristee) Oh... câiva s-au mutat... În cele din urmă îi vom urma i
noi... Ei n-au disp
ărut – atât că nu le mai vedem aa de des energia.
Dr. N: Numete-i i pe ceilali prieteni ai tăi, în afară de Vilo i de Norcross.
S: (luminându-se) Dubri i Trinian - ei, acetia doi tiu cu adevărat să se distreze!
Dr. N: Care e trăsătura cea mai evidentă a grupului tău?
S: (satisfăcut) Aventura! Senzaiile tari! Avem câiva adevărai pionieri aici. (subiectul
continu
ă fericit) Dubri tocmai s-a întors după o viaă în care a fost căpitan de vas, pe când Norcross
era un comerciant independent. Ne tr
ăim vieile la maximum, pentru că suntem talentai în a primi
tot ceea ce ne ofer
ă viaa.
Dr. N: Aud parcă o laudă de sine aici, Allum.
S: (defensiv) i ce e rău în asta? Grupul nostru nu e format din nite domnioare!
Dr. N: Care e povestea ultimei viei a lui Trinian?
S: (reacionează furtunos) A fost episcop! Poi crede aa ceva? Ce mai ipocrizie!
Dr. N: În ce sens?
S: Ce dezamăgire! Norcross, Dubri i cu mine i-am spus lui Trinian că această alegere a sa, de

79/159
a fi cleric, n-are nimic de-a face cu bun
ătatea, caritatea sau cu spiritualitatea.
Dr. N: i ce a spus Trinian în apărarea sa?
S: Ne-a spus că a oferit mângâiere multor oameni.
Dr. N: Ce i-ai răspuns voi?
S: Că devine duios. Norcross i-a spus că de fapt vrea bani, altfel ar fi ales să fie un simplu
preot.
i eu i-am zis acelai lucru. Poi să-i închipui ce i-a zis Dubri!
Dr. N: Nu, spune-mi tu.
S: Hmm... că Trinian a ales un ora mare, cu o catedrală bogată, unde buzunarele lui largi
aveau din ce s
ă se umple.
Dr. N: Ce anume i-ai spus tu lui Trinian?
S: Oh, cu sunt atras de frumoasele robe pe care le poart ă - de un rou aprins i din cel mai fin
material - de inelul s
ău de episcop i de toate accesoriile sale de aur i argint. Menionez, de
asemenea, dorin
a lui de a fi adulat de enoriai. Trinian nu poate ascunde nimic de noi - i-a dorit o
via
ă uoară în care să aibă parte de un trai bun.
Dr. N: Încearcă să vă explice motivele pentru care a ales acea viaă?
S: Da, dar Norcross îi răspunde imediat. Îl confruntă pe Trinian cu scena în care a sedus o fată
tân
ără în sacristie, (jovial) Da, chiar s-a petrecut aa ceva!... Cam aa oferea mângâiere
credincio
ilor. Îl cunoatem pe Trinian aa cum e el în realitate - un trengar de primă mână!
Dr. N: S-a scuzat în vreun fel Trinian pentru comportamentul s ău?
S: (încet) Ah, aceeai scuză. S-a lăsat dus de faptul că fata avea nevoie de el - ea nu avea
familie - el era singur, dat
ă fiind alegerea sa pentru o viaă de celibat. Spune ca a încercat să iasă
din tiparele vie
ilor pe care le alegem noi, intrând în rândul clericilor, numai c ă s-a îndrăgostit de
fata aceea.

Dr. N: Ce credei acum voi, Dubri, Norcoss i cu tine despre Trinian?
S: (sever) Credem că el încearcă să-l urmeze pe Vilo (avansând ca suflet), dar că a dat gre.
Inten
iile sale pioase nu i-au fost de ajutor.
Dr. N: Allum, pari să fii chiar cinic referitor la inteniile lui Trinian de a avansa i de a face
schimb
ări. Spune-mi sincer ce sentimente încerci faă de Trinian.
S: O, noi doar îl tachinăm... la urma urmei...
Dr. N: Amuzamentul vostru sună de parcă suntei dispreuitori faă de inteniile bune ale lui
Trinian.

S: (trist) Ai dreptate... i noi toi tim asta... dar vezi... Norcross, Dubri i eu... n-am vrea să-l
pierdem
i pe el din grupul nostru...
Dr. N: Ce spune Vilo despre Trinian?
S: Îl apără pe Trinian pentru inteniile sale iniiale bune i îi spune că a căzut în capcana
mul
umirii de sine în timpul acestei viei clericale. Trinian are prea multă nevoie de atenie i de
admira
ie.
Dr. N: Iartă-mă că extind această judecată asupra întregului grup, dar mi se pare că voi toi, cu
excep
ia lui Vilo, probabil, dorii acest lucru.
S: Hei, Vilo poate fi de-a dreptul înfumurat. Lasă-mă să-i spun, problema sa e îngâmfarea i
Dubri îi
i spune acest lucru în termeni fără echivoc.
Dr. N: i Vilo neagă acest lucru?
S: Nu... spune că el cel puin lucrează la problema sa.
Dr. N: Care dintre voi e cel mai sensibil la critici?
S: (pauză) Oh, cred că Norcross, dar nimănui nu-i place să-i accepte greelile.
Dr. N: Allum, vă deranjează că în grupul vostru nu putei ascunde nimic, că toate greelile din
vie
ile voastre trecute ies la iveală?
S: (pauză) Suntem sensibili la asta, dar nu la modul morbid. Exist ă o mare înelegere aici între
noi. Eu am vrut s
ă ofer oamenilor o plăcere artistică i să mă dezvolt prin artă. i ce am făcut până
la urm
ă? Am rătăcit pe canalele Amsterdamului nopi de-a rândul i m-am lăsat prins de distracie
i de jocuri. Scopul meu iniial a fost dat de o parte.

80/159
Dr. N: Dac
ă recunoti acest lucru în faa grupului, cum reacionează ei la ce le spui? De
exemplu, cum v
ă privii tu i Norcross unul pe celălalt?
S: Norcross subliniază adesea că mic nu-mi place să-mi asum responsabilitatea, nici pentru
mine însumi, nici pentru al
ii. Cu Norcross problema e luxul... iubete puterea... dar amândoi
suntem egoi
ti, exceptând faptul că eu sunt mai mândru. Niciunul dintre noi n-a primit multe stele
de aur.

Dr. N: Cum se potrivete în grup Dubri, cu greelile sale?
S: Îi place să-i controleze pe alii, să conducă. E un lider înnăscut, mai mult decât noi ceilali.
A fost c
ăpitan de vas - pirat - un tip dur. N-ai fi vrut să i te pui de-a curmeziul.
Dr. N: Era crud?
S: Nu, doar dur. Era un căpitan respectat. Dubri era nemilos cu dumanii săi, dar avea grijă de
oamenii lui.

Dr. N: Mi-ai spus că Vilo a ajutat oamenii care erau în nevoie, dar n-ai spus prea multe despre
aspectele pozitive ale vie
ilor voastre. E cineva din grupul tău care să fi primit vreo stea de aur
pentru o fapt
ă altruistă?
S: Mai e ceva în legătură cu Dubri...
Dr. N: Ce anume?
S: A făcut un lucru nemaipomenit. Odată, în timpul unei furtuni pe mare, un marinar a căzut în
ocean
i s-ar fi înecat sigur. Dubri i-a legat o frânghie de mijloc i a sărit după el. i-a riscat viaa
i a salvat un camarad.
Dr. N: Atunci când ai discutat în grupul vostru despre acest incident, ce i-a i spus lui Dubri?
S: L-am lăudat pentru ce a făcut, plini de admiraie. Am ajuns cu toii la aceeai concluzie - că
niciunul dintre noi n-a f
ăcut în viaa sa trecută ceva comparabil cu acest act de curaj.
Dr. N: Îneleg. Totui, viaa lui Vilo de la han, hrănind i adăpostind oameni care nu puteau să-
i pl
ătească, poate reprezenta o faptă altruistă chiar i mai demnă de laudă?
S: Absolut, i l-am i lăudat pentru asta. (râde) A primit mai multe stele de aur ca Dubri.
Dr. N: Te-au criticat colegii tăi de grup pentru ultima ta viaă?
S: (pauză) A trebuit să mă lupt pentru a supravieui ca pictor, dar am fost bun cu oamenii... mi-
a pl
ăcut să dăruiesc bucurii. Grupul meu recunoate că am o inimă bună.

Toi clienii mei au o legătură specială cu grupul lor de suflete, indiferent de caracterul lor.
Oamenii înclin
ă să creadă că sufletele libere, neîncarnate, sunt lipsite de deficien ele omeneti. De
fapt, b
ănuiesc că există multe asemănări între un grup de suflete i o familie de pe Pământ. De
exemplu, îl v
ăd pe Norcross ca pe rebelul ap ispăitor din acest grup de suflete, atâta vreme cât el
i Allum in inventarul greelilor fiecăruia. Allum spunea că Norcross e, de obicei, primul care
examineaz
ă critic orice raionamente sau scuze ale greelilor din vieile trecute ale celorlali. El
pare a avea cele mai pu
ine îndoieli faă de propria persoană i cea mai redusă implicare emoională
în ceea ce prive
te standardele de comportament. Acest fapt i-ar putea defini propria nesiguran ă,
pentru c
ă Norcross e, probabil, cel care se luptă cel mai mult să ină pasul cu grupul care
avanseaz
ă.
Intuiesc că însui Allum ar putea fi mascota grupului (după cum cel mai adesea în familiile
umane acest rol revine mezinului), cu toate giumbu
lucurile sale prin care face lumină în probleme
serioase. Unele suflete din grupurile spirituale mi se par a fi mai fragile
i mai protejate decât
ceilal
i membri ai grupului. Comportamentul lui Vilo demonstreaz ă că el este acum eroul (sau
capul familiei) prin înclina
ia sa de a excela. Allum mi-a lăsat impresia că Vilo ar fi cel mai puin
provocator membru al grupului, în parte pentru c
ă a obinut cele mai bune rezultate în ultimele sale
vie
i anterioare. Aa cum se întâmplă i în sistemul familiilor umane, rolurile membrilor grupului
pot alterna, dar mi s-a spus c
ă energia cinetică a lui Vilo e de o nuană apropiată de roz, fapt ce
indic
ă trecerea sa în nivelul II.
Pun etichete omeneti spiritelor eterice, pentru că, la urma urmei, sufletele ce vor veni pe
P
ământ se înfăiează unul altuia în caracteristici umane. Totui, n-am întâlnit ură, suspiciune i

81/159
lips
ă de respect în grupurile de suflete. În acest climat al compasiunii, nu exist ă lupte pentru putere,
membrii grupului neputând s
ă se manipuleze unul pe celălalt sau să păstreze un secret. Sufletele au
încredere în ele însele, nu în ceilal
i. Văd curaj, dorină i voina de a continua să încerce în
viitoarele lor vie
i fizice. Dorind să confirm câteva dintre propriile observaii referitoare la
dinamica social
ă dintr-un grup spiritual, i-am mai pus câteva întreb ări lui Allum.

Dr.N: Allum, crezi că toate criticile tale aduse celorlali sunt întotdeauna constructive?
S: Bine, nu le fac din răutate. Ne distrăm unul pe seama altuia - recunosc asta - dar este numai
o form
ă de a recunoate cine anume suntem cu adevărat i încotro ar trebui să ne îndreptăm.
Dr.N: A fost vreodată vreun membru al grupului tău de suflete făcut să simtă ruine sau
vinov
ăie referitor la o viaă trecută?
S: Acestea sunt arme umane insuficiente pentru ceea ce sim im noi.
Dr.N: Bine, dă-mi voie să abordez simirile tale ca suflet într-un alt mod. Te simi mai în
siguran
ă când asculi părerile unui anumit membru al grupului tău?
S: Nu. Ne respectăm foarte mult între noi. Cea mai aspră critică vine din noi înine.
Dr.N: Regrei ceva din comportamentul pe care l-ai avut în vreo via ă anterioară?
S: (pauză lungă) Da... Îmi pare rău dacă am rănit pe cineva... i... apoi toi de aici vor ti totul
despre gre
elile mele. Dar învăăm.
Dr.N: i ce faci în legătură cu această cunoatere?
S: Vorbim între noi... i încercăm să aducem îmbunătăiri... data viitoare.
Dr.N: Din ce mi-ai spus mai devreme, am îneles că tu, Norcross i Dubri ai putea să eliberai
anumite sentimente mocnite referitoare la propriile gre
eli, descărcându-vă asupra celorlali.
S: (îngândurat) Facem remarci cinice, dar nu mai e chiar ca atunci când suntem oameni. F ără
trupurile noastre, interpret
ăm critica în mod puin diferit. Ne vedem unul pe altul aa cum suntem,
f
ără resentimente sau gelozie.
Dr.N: Nu vreau să vorbesc în locul tău, dar mă întreb numai dacă nu cumva toată această
efervescen
ă afiată de grupul vostru ar putea indica anumite sentimente de neîncredere în propria
voastr
ă valoare?
S: O, în acest caz e iarăi altceva. Da, ne simim descurajai ca suflete i fără valoare în ceea ce
prive
te abilităile noastre... de a îmbunătăi încrederea sădită în noi.
Dr.N: Deci, când avei îndoieli faă de voi înivă, e potrivit să facei remarci cinice despre
motiva
iile fiecăruia?
S: Desigur, dar vrem să fim recunoscui unul de celălalt ca fiind sinceri în ceea ce privete
munca la programul nostru. Câteodat
ă mândria ne stă în cale i ne folosim unii de alii pentru a
dep
ăi acest lucru.

În următorul pasaj de dialog am adus vorba despre un alt fenomen spiritual legat de terapia de
grup. Am auzit mai multe variante ale acestei activit
ăi, care este susinută de interpretarea cazului
21.


Dr.N: Acum, Allum, de vreme ce discutăm despre modul în care relaionai între voi în cadrul
grupului, vreau s
ă-mi descrii energia spirituală care vă ajută pe voi toi în acest proces.
S: (ezitând) Nu sunt sigur că pot să-i spun....
Dr.N: Gândete-te cu atenie. Nu există i alte mijloace prin care membrii grupului tău sunt
armoniza
i, cu ajutorul energiei inteligente?
S: (pauză lungă) Ah... te referi la conuri?
Dr.N: (cuvântul „con” este nou pentru mine, dar tiu că sunt pe drumul cel bun) Da, conurile.
Explic
ă-mi ce tii despre ele, referitor la grupul tău.
S: (încet) Bine, conurile ne ajută.
Dr.N: Te rog, continuă, i spune-mi ce anume fac aceste conuri. Cred că am mai auzit despre
asta
i mai înainte, dar vreau i versiunea ta.

82/159
S:
tii, un con e făcut în aa fel, pentru a merge în jurul nostru.
Dr.N: Făcut în ce fel? încearcă să fii mai explicit.
S: E de formă cilindrică - foarte strălucitor - e deasupra i peste tot în jurul nostru. Conul este
îngust în partea de sus
i larg în partea de jos, aa că se potrivete deasupra fiecăruia dintre noi - ca
i când am intra sub o căciulă mare i albă. Putem pluti pe sub con pentru a-l folosi.
Dr.N: Eti sigur că acesta nu este duul de vindecare pe care l-ai experimentat imediat dup ă
întoarcerea în lumea spiritelor?

S: O nu, acela a fost mai mult o formă de purificare individuală - pentru a repara traumele de
pe P
ământ. Credeam că tii...
Dr.N: Cunosc procesul în sine. Vreau să-mi explici cum diferă conul de duul de vindecare.
S: Energia ne înconjoară pe toi ca o cascadă i ne permite să ne concentrăm cu adevărat
asupra asem
ănării noastre mentale - ca grup.
Dr.N: i ce simii când suntei sub con?
S: Simim toate gândurile noastre dezvoltându-se. Apoi atrase... i întorcându-se... cu i mai
multe cuno
tine.
Dr.N: Această energie inteligentă vă ajută să vă concentrai mai bine ca grup?
S: Da.
Dr.N: Ca să fiu sincer, Allum, mă întreb dacă nu cumva acest con nu vă spală creierul de
gândurile voastre ini
iale? La urma urmei, controversele i neînelegerile dintre tine i ceilali din
grup sunt cele care v
ă definesc ca indivizi.
S: (râde) Nu ni se spală creierul! Chiar nu tii nimic despre viaa de apoi? Conul ne dă o
în
elegere colectivă, pentru a lucra împreună.
Dr.N: Conul este disponibil mereu?
S: Se află acolo când avem nevoie de el.
Dr.N: Cine dirijează conul?
S: Cei care ne supraveghează.
Dr.N: Ghidul vostru?
S: (izbucnete în râs) Shato? Cred că el este prea ocupat cu călătoriile în propriul său circuit.
Dr.N: Ce vrei să spui?
S: Îl considerăm un director de scenă al grupului nostru.
Dr.N: Shato participă activ la discuiile din grupul vostru?
S: (clatină din cap) Nu chiar - ghizii sunt deasupra acestor lucruri. Suntem pu in lăsai de capul
nostru
i e bine aa.
Dr.N: Crezi că există un motiv anume pentru absenele lui Shato?
S: (pauză) O, probabil că se plictisete dată fiind lipsa noastră de progres. Îi place să se arate
ca un maestru de ceremonii.

Dr.N: În ce fel?
S: (chicotind) Apărând pe neateptate în mijlocul nostru în timpul unei dezbateri încinse -
aruncând fulgere albastre - ar
ătând ca un vrăjitor - un moderator atotputernic.
Dr.N: Un vrăjitor?
S: (râzând încă) Shato apare în robe lungi, albastre, cu o pălărie înaltă pe cap. Cu barba sa
lung
ă i albă arată minunat i noi îl admirăm.
Dr.N: Îmi imaginez un Merlin spiritual.
S: Un Merlin Oriental, dacă doreti. Foarte greu de îneles uneori. Îi place să-i facă o intrare
triumfal
ă, îmbrăcat cu toate accesoriile costumului său, în special atunci când suntem pe cale să
alegem o nou
ă viaă. tie cât de mult apreciem acest lucru.
Dr.N: Lăsând la o parte toată această coregrafie, sunt curios dacă Shato are multe legături
emo
ionale cu grupul tău, cum îi ade bine unui ghid serios.
S: (înfruntându-mă) Ascultă, el tie că suntem o gacă rebelă i atunci ni se prezintă la rândul
s
ău ca un nonconformist - dar este i foarte inteligent.
Dr.N: Shato este indulgent cu grupul vostru? Nu pare s ă vă limiteze prea mult extravaganele.

83/159
S: Shato ob
ine rezultate de la noi pentru că nu este sever sau cicălitor. O atare atitudine nu s-
ar fi potrivit cu oamenii no
tri. Noi îl respectăm.
Dr.N: Îl vezi pe Shato ca pe un consultant care vine din când în când pentru a v ă observa sau
ca pe un supraveghetor activ?

S: Va apărea neanunat pentru a stabili o temă pe care să o discutăm. Apoi dispare i se
întoarce mai târziu ca s
ă asculte cum am putea rezolva anumite lucruri...
Dr.N: Dă-mi un exemplu al unei probleme majore în grupul tău.
S: (pauză) Shato tie că ne identificăm prea mult cu rolurile pe care le jucăm pe Pământ. El
insist
ă pe... superficialitatea noastră. Încearcă să ne facă să ne interpretăm rolurile din interior.
Dr.N: Deci, instruciunile lui Shato sunt serioase, dar el tie că vouă vă place să vă distrai de-a
lungul drumului?

S: Da, cred că tocmai de aceea se ocupă Shato de noi. tie că noi irosim anumite oportunităi.
El ne ajut
ă să interpretăm încurcăturile în care am intrat, pentru a da tot ce e mai bun în noi.
Dr.N: Din ce mi-ai spus am impresia că grupul tău spiritual funcionează ca un fel de atelier
condus de ghidul vostru.

S: Da, Shato ne ridică moralul i ne face să mergem înainte.

Spre deosebire de clasele educaionale sau de grupurile de terapie de pe Pământ, am aflat că
profesorii-consilieri din lumea spiritelor nu se limiteaz
ă numai la a conduce activitatea grupului.
De
i Shato i elevii săi constituie o familie de suflete plină de culoare, o mare parte din activităile
desf
ăurate aici sunt acelea din grupurile de suflete. Metoda de conducere a unui ghid se dovede te
a fi mai mult p
ărintească decât dictatorială. Shato este atât un consilier, cât i un conducător, dar nu
este nici posesiv, nici amenin
ător faă de membrii grupului. Aceste suflete tinere îl accept ă cu
c
ăldură pe ghidul lor, ce pare să se plieze pe înclinaiile lor masculine. Voi încheia acest caz cu
câteva întreb
ări finale referitoare la unitatea spirituală a grupului.

Dr.N: De ce este grupul tău orientat către personaje masculine pe Pământ?
S: Pământul este o planetă activă, fapt ce presupune efort fizic. Suntem înclinai către
personaje masculine pentru a st
ăpâni i modela evenimentele... ca să dominăm ce ne înconjoară.
Pentru a fi recunoscu
i.
Dr.N: i femeile sunt influente în societate. Cum poate spera grupul t ău să progreseze fără mai
mult
ă experienă în roluri feminine?
S: tim acest lucru, dar avem o dorină pătimaă de a fi independeni. De fapt, de multe ori
consum
ăm prea multă energie pentru un rezultat prea mic, dar aspectele feminine nu ne intereseaz ă
prea mult în acest moment.

Dr.N: Dacă nu avei corespondene feminine în grupul vostru imediat, unde mergei pentru a
g
ăsi acele entităi necesare completării vieilor voastre pe Pământ?
S: În apropiere sunt unele suflete ce se potrivesc mai bine cu rolurile feminine. M ă îneleg cu
Josey - ea a fost cu mine în câteva din vie
ile mele - Trinian este ataat de Nyala - i mai sunt i
altele...

Dr.N: Allum, a vrea să închei discuia noastră despre asocierile spirituale întrebându-te ce tii
despre originea grupului t
ău.
S: (pauză lungă) Nu pot... să-i spun... noi doar am ajuns la un moment dat împreun ă.
Dr.N: Bine, cineva trebuie să vă fi reunit, în special pe cei care avei aceleai calităi. Crezi că
a fost Dumnezeu?

S: (încurcat) Nu, mai jos de sursă... superiorii...
Dr.N: Shato sau ali ghizi ca el?
S: Nu, mai sus, cred că... planificatorii. Nu tiu mai mult.
Dr.N: Cu ceva timp în urmă mi-ai spus că unii dintre vechii tăi prieteni i-au redus activitatea
în cadrul grupului, datorit
ă dezvoltării lor Primii vreodată noi membri?
S: Niciodată.

84/159
Dr.N: Din cauz
ă că un nou membru poate avea probleme în a fi acceptat de voi ceilal i?
S: (râde) Nu suntem chiar atât de r ăi. Numai că suntem prea strâns legai din punct de vedere
mental pentru un nou venit,
i ei nu au împărtăit aceleai experiene trecute ca noi.
Dr.N: În timpul discuiilor despre vieile voastre trecute, avei credina că ai contribuit la
îmbun
ătăirea societăii umane?
S: (pauză) Vrem ca prezena noastră într-o comunitate să fie o provocare pentru convenii.
Cred c
ă aducem nerv în vieile noastre fizice - i bună dispoziie...
Dr.N: i atunci când ai terminat de discutat ce trebuie să facei pentru a vă apropia de
scopurile voastre, a
teptai o nouă viaă?
S: (ardent) O, da! De fiecare dată când plec într-o nouă viaă, îmi iau rămas bun cu
urm
ătoarele cuvinte „Ne vedem aici după moarte”.

Acest caz oferă exemplul unor suflete asemănătoare din punct de vedere mental, cu nevoi ale
eului care ajut
ă i validează sentimentele i atitudinile fiecăruia dintre suflete. Aceasta e cheia
în
elegerii formării grupurilor de suflete. Am aflat că multe grupuri spirituale matcă au subgrupuri
compuse din entit
ăi asemănătoare din punct de vedere al problemelor ce le blocheaz ă evoluia.
Chiar
i aa, aceste suflete prezintă diferite puncte tari sau slabe. Fiecare membru al grupului
contribuie cu cele mai bune calit
ăi ale sale la atingerea obiectivelor celorlali din familie.
Nu vreau ca din cazul 21 să rămână impresia că trăsăturile comportamentale ale celor câteva
suflete r
ămase în acest cerc de prieteni apropiai reprezintă trăsăturile comportamentale ale tuturor
sufletelor din grupul matc
ă iniial. Când se formează un grup primar de, să zicem 15 sau 20 de
suflete, exist
ă unele asemănări în ceea ce privete talentul sau interesele. Dar grupurile de ajutor
sunt, de asemenea, concepute în a
a fel încât să aibă i diferene în ceea ce privete sentimentele,
reac
iile i dispoziia. Subiecii mei relatează că în grupurile lor există o structură feminină sau
masculin
ă a următoarelor tipuri de caracter: 1) curajos, optimist, tenace. 2) tandru, t ăcut, devotat i
mai curând inocent. 3) petrec
ăre, cu simul umorului i al riscului. 4) serios, demn de încredere,
prudent. 5) entuziast, ardent, franc. 6) r
ăbdător, constant, perceptiv. 7) chibzuit, calculat, hot ărât. 8)
inovator, adaptabil, descurc
ăre. Aceste diferene dau echilibrul grupului. Cu toate acestea, dacă
întregul grup are o tendin
ă puternică spre sclipire i cutezană, chiar i cel mai prudent membru al
acestuia va p
ărea mai puin prudent pentru sufletele din alt grup.
Fără îndoială că sufletele din cazul 21 sunt în cursul unei lungi perioade de dezvoltare. Totu i,
ele contribuie la vitalitatea P
ământului. Alte întrebări au arătat că drumurile acestor suflete
continu
ă să se intersecteze i în secolul XX. De exemplu, Allum este proiectant i, în timpul liber,
chitarist, al
ături de Josey, care este cântăreaă. Faptul că aceste suflete sunt orientate spre roluri
masculine în vie
ile lor nu le tirbete abilitatea de a se asocia cu suflete tinere ce au preferin e
predominant feminine. Grupurile matc
ă sau în componenă suflete cu preferine atât masculine, cât
i feminine. După cum am menionat deja, sufletele cu adevărat avansate îi alternează preferinele
referitoare la gen în alegerile vie
ilor lor fizice.
Dorina de a-i exprima identitatea de sine este un important factor motivant pentru sufletele
ce aleg s
ă se încarneze pe Pământ pentru a învăa anumite lecii practice. Uneori, sufletele aflate la
nivelele inferioare de dezvoltare încearc
ă un disconfort ca urmare a faptului că există o discrepană
între percep
ia de sine în stare liberă, discarnată i cea într-un trup uman. Ele pot deveni confuze cu
privire la cine anume sunt în via
ă. Subiectul cazului 21 nu pare să fi arătat vreun conflict în acest
sens, dar m
ă întreb la ce nivel de dezvoltare a ajuns Allum în vie ile sale anterioare mai recente.
Totu
i, pura experienă de a fi trăit o viaă poate compensa, într-o anumită măsură, faptul de a nu fi
în
eles prea multe din aceasta.
Neajunsurile i conflictele noastre morale sunt considerate greeli în lumea spiritelor mai mult
decât pe P
ământ. Am văzut cum sunt disecate i analizate în grupurile spirituale nuanele unei
decizii. Membrii grupului au lucrat împreun
ă de-a lungul atâtor ani Pământeni, încât entităile
devin r
ăspunzătoare atât una faă de cealaltă, cât i faă de grup ca întreg. Acest aspect stimulează
un sentiment de apartenen
ă la un anume grup în toate grupurile spirituale i poate da aparena

85/159
existen
ei unor bariere mentale între grupuri, mai ales în cazul celor compuse din suflete
încep
ătoare. Totui, dacă în formă umană fiecare dintre noi are de-a face cu respingerea i cu
singur
ătatea, în lumea spiritelor identitatea individuală a eului nostru este înălată constant de
socializarea
i căldura din grupurile de suflete.
Structura socială a grupurilor de suflete nu e identică aceleia existente în grupurile umane.
De
i există unele dovezi ale prieteniei, nu aud despre clici, staruri sau suflete izolate în cadrul
grupului. Mi s-a spus c
ă sufletele petrec un timp în linite i reflexie, chiar dacă sunt legate de un
grup. Sufletele sunt entit
ăi intime în cadrul relaiilor de familie pe Pământ i angajate în viaa de
comunitate a grupului din care fac parte în lumea spiritelor.
i sufletele învaă mult din singurătate.
Am îneles de la subiecii mei că sufletele aflate în stadiile incipiente sunt separate frecvent de
grupurile lor, pentru a lucra independent la proiecte energetice simple. Un suflet tân
ăr i-a amintit
c
ă era singur într-o încăpere, încercând să pună la un loc „un puzzle micător” format din forme
geometrice dezmembrate - cilindri, sfere, cuburi
i dreptunghiuri - cu ajutorul propriei energii. A
fost descris ca fiind „multidimensional, colorat
i holografic”. El mi-a spus: „Trebuie să învăăm să
ne intensific
ăm energia pentru a concentra partea difuză, dându-i forma sa iniială”. Un alt subiect a
ad
ăugat: „Aceste teste îi informează pe supraveghetori despre imaginaia, creativitatea i
ingenuitatea noastr
ă, iar nouă ne oferă încurajare.”
Sufletele din toate nivelele de dezvoltare se angajeaz ă i în altă activitate importantă atunci
când sunt singure. Ele trebuie s
ă-i petreacă timpul concentrându-se mental pentru a-i ajuta pe cei
de pe P
ământ (sau din alte lumi fizice) pe care i-au cunoscut i iubit. Din câte am îneles, aceste
entit
ăi se duc într-un loc pe care unii îl numesc locul proiec iilor. În acea zonă intră într-un „câmp
interdimensional de energie plutitoare albastr
ă-argintie” i se proiectează asupra spaiului geografic
ales. Mi s-a spus c
ă acesta este un exerciiu mental de a „păstra i elibera energie vibraională
pozitiv
ă pentru a crea un teritoriu.” Acest lucru înseamnă că sufletele călătoresc pe undele
gândurilor lor spre anumi
i oameni, anumite clădiri sau zone ale Pământului în încercarea de a oferi
alinare sau de a efectua anumite schimb
ări.



10
SUFLETUL AFLAT LA UN NIVEL MEDIU DE DEZVOLTARE

ODATĂ ce sufletele noastre depăesc nivelul II i intră în stadiile intermediare de dezvoltare,
activitatea din grupul matc
ă se reduce considerabil. Acest lucru nu înseamnă că ne întoarcem la
tipul de izolare pe care l-am remarcat în cazul sufletelor novice. Sufletele ce evolueaz
ă în nivelele
intermediare de dezvoltare au mai pu
ine legături cu grupurile primare, deoarece au atins
maturitatea
i experiena necesare pentru a aciona cu mai multă independenă. Aceste suflete îi
reduc de asemenea
i numărul încarnărilor.
În cadrul nivelelor III i IV suntem în cele din urmă pregătii pentru mai multe responsabilităi
serioase. Rela
ia pe care o avem cu ghizii notri se schimbă, de la o relaie profesor-elev la una de
colegi ce lucreaz
ă împreună. De vreme ce vechii notri ghizi au primit noi grupuri de elevi, e
rândul nostru s
ă dezvoltăm aptitudini pedagogice care ne vor autoriza, în cele din urm ă, să devenim
noi în
ine ghidul altcuiva
Am spus că stadiile de tranziie la nivelele II i IV sunt în mod special dificile pentru mine în
ceea ce prive
te ilustrarea dezvoltării unui suflet. De exemplu, unele suflete de nivel IV încep s ă-i
fixeze ca obiectiv s
ă ajungă în clasele de pregătire pentru a deveni ghizi-profesor, încă de pe când
se mai afl
ă la nivelul III, în vreme ce ali subieci, care sunt în mod evident de nivel IV, consideră
c
ă nu sunt potrivii pentru a fi ghizi eficieni.
În ciuda standardelor lor înalte de moralitate i de comportament, entităile care au atins
nivelele intermediare de maturitate dau dovad
ă de modestie în ceea ce privete realizările lor.

86/159
Fire
te că fiecare caz este diferit, dar observ mai multă stăpânire de sine la clienii de la acest stadiu
sau de la cele superioare. V
ăd mai degrabă încredere decât suspiciune faă de motivele celorlali,
atât la nivel con
tient, cât i subcontient. Aceti oameni demonstrează o atitudine plină de
încredere fa
ă de viitorul umanităii, încurajându-i astfel i pe cei din jurul lor.
Întrebările pe care le pun sufletelor mai mature se îndreapt ă spre ideile esoterice de scop i de
crea
ie. Recunosc că profit de cunotinele pe care le posedă aceste suflete pentru a compensa
informa
iile spirituale care le lipsesc celorlalte. Am avut clien i care mi-au spus că am făcut puin
exces de zel când le-am cerut s
ă-mi vorbească despre amintirile lor spirituale i tiu că au dreptate.
Sufletele mai avansate din aceast
ă lume posedă o înelegere remarcabilă a planului universal al
vie
ii. Vreau să învă cât mai mult cu putină de la ele.
Următorul caz este al unui suflet ce face parte din zona superioar ă a nivelului III de dezvoltare,
radiind o energie galben
ă, lipsită de orice nuană roiatică. Acest client era un bărbat scund, de vreo
50 de ani, pe care mi-e destul de greu s
ă-l descriu. Când ne-am întâlnit, comportamentul său faă de
mine era foarte curtenitor
i l-am considerat a fi o persoană uor solemnă. Simeam că detaarea i
rezerva sa indicau ceva studiat, chiar o fa
adă ce masca emoii puternice. Cea mai izbitoare
tr
ăsătură a sa erau ochii întunecai i posomorâi, care se făceau tot mai inteni pe măsură ce
începea s
ă vorbească într-un mod direct i convingător despre sine însui.
Mi-a spus că lucra la o organizaie caritabilă, distribuind hrană pentru cei fără adăpost i că
fusese cândva ziarist. Acest om b
ătuse o bună bucată de drum pentru a discuta cu mine despre
îngrijorarea pe care i-o provoca lipsa de entuziasm care începuse s
ă-l cuprindă faă de munca sa.
Spunea c
ă este obosit i că vrea să trăiască, cât i-a mai rămas, în linite i singurătate. Prima edină
a implicat o trecere în revist
ă a momentelor celor mai importante din multe din vie ile sale trecute,
pentru a putea evalua cât mai bine un curs adecvat pentru restul vie
ii sale actuale.
Am început prin a regresiona rapid subiectul printr-o serie de vie i îndepărtate, începând cu
prima sa via
ă, de om Cro-Magnon, în Epoca de Piatră, cu circa 30.000 de ani în urmă. Pe măsură
ce înaintam în timp, am observat o constan
ă a unui comportament de lup singuratic, opusă dorinei
normale de integrare tribal
ă. Cam din anii 3000 Î.Hr. până în anii 500 Î.Hr., clientul meu a trăit un
num
ăr de viei în Orientul Mijlociu, în timpul ridicării oraelor-state timpurii, în culturile
sumerian
ă, babiloniană i egipteană. Totui, chiar i în vieile în care a fost femeie, acest subiect a
evitat adesea leg
ăturile de familie, neavând nici copii. Ca bărbat a arătat o preferină pentru viaa
nomad
ă.
Când am ajuns la o viaă în Europa, în timpul Evului Mediu, mă obinuisem deja cu un suflet
rebel, ce opunea rezisten
ă societăilor tiranice. În timpul vieilor sale, subiectul meu s-a străduit să
elibereze oamenii de team
ă, dei evita să se implice din punct de vedere politic. Suferind multe
greut
ăi i neajunsuri, el a continuat să fie un călător nomad, dovedind o adevărată obsesie pentru
libertatea de mi
care.
Unele viei nu erau prea productive, dar în timpul secolului al XII-lea l-am g ăsit în America
Central
ă, în trupul unui aztec, organizând o bandă de indieni împotriva opresiunii unui mare preot.
A fost ucis în acest loc, ca un adev
ărat proscris. În timp ce promova relaiile non-violente între
dou
ă triburi tradiional dumane.
În secolul al XIV-lea acest suflet a fost un cronicar european ce a c ălătorit pe drumul mătăsii
pân
ă la Cathay pentru a înelege popoarele Asiei. Mereu deschis faă de limbile străine (după cum
este
i astăzi), clientul meu a murit în Asia, ca un bătrân ce trăia fericit într-un sat. În Japonia
secolului al XVII-lea era un membru al clanului Cocorul însângerat. Ace
ti oameni erau nite
Samurai mercenari, independen
i i respectai. La sfâritul acestei viei clientul meu trăia izolat,
regim impus de shogunii Tokugawa, pentru c
ă îi prevenise pe oponenii mai slabi ai acestora
asupra strategici de lupt
ă.
Frecvent un outsider, mereu un explorator ce căuta adevărul peste mări i ări, acest suflet a
continuat s
ă caute un îneles raional al vieii în timp ce îi ajuta pe cei ce-i întâlnea în drumul s ău.
Am fost surprins când a ap
ărut ca soia unui fermier american de la graniă, în secolul al XIX-lea.
Fermierul a murit la scurt timp dup
ă căsătoria lor. Am aflat că subiectul meu a ales în mod

87/159
deliberat s
ă se încarneze în trupul unei văduve cu copii, legată de o palmă de Pământ, această
ipostaz
ă reprezentând un exerciiu de pierdere a mobilităii.
Când această parte a edinei s-a încheiat, am tiut că lucram cu un suflet avansat, bătrân,
având în vedere c
ă mai avea o serie de viei importante, pe care nu le-am revăzut. Din moment ce
acest suflet se apropia de nivelul IV, n-a
 fi fost surprins să aflu că prima sa apariie pe Pământ a
avut loc cu 70.000 de ani în urm
ă. Cu toate că, după cum am menionat, nu e o condiie obligatorie
ca sufletele s
ă aibă sute de viei fizice pentru a avansa. Am avut odată un client care a ajuns la
nivelul III dup
ă numai 4.000 de ani - o performană excepională.
Am discutat cu clientul meu despre viaa sa actuală i despre metodele sale obinuite de
înv
ăare în vieile trecute. El mi-a explicat că nu a fost niciodată căsătorit i că nealinierea socială i
se potrivea cel mai bine. I-am sugerat câteva alternative, spre a reflecta asupra lor. În primul rând,
cred c
ă lipsa de intimitate faă de oameni, care l-a caracterizat în atât de multe vie i, i-a împiedicat
progresul. Dup
ă încheierea edinei era îngrijorat de faptul că, într-o edină viitoare, îi voi explora
din nou memoria pentru a afla mai multe informa
ii despre lumea spiritelor. Când a venit, a doua
zi, l-am transpus în stare supracon
tientă i ne-am reapucat de treabă.


Cazul 22

Dr. N: Cum i se spune în lumea spiritelor?
S: Mi se spune Nenthum.
Dr. N: Nenthum, ai vreun spirit în jurul tău acum sau eti singur?
S: (pauză) Sunt cu doi dintre vechii mei tovarăi.
Dr. N: Cum îi cheamă?
S: Raoul i Senji.
Dr. N: i voi trei facei parte dintr-un grup mai mare, în care sufletele lucreaz ă împreună?
S: Făceam....dar acum lucrăm... mai mult singuri.
Dr. N: Ce anume facei în acest moment?
S: Discutăm despre cel mai bun mod de a ne ajuta unul pe altul în timpul încarn ărilor noastre.
Dr. N: Spune-mi ce anume facei unul pentru celălalt.
S: O ajut pe Senji să se ierte pe ea însăi pentru greeli i să se aprecieze la adevărata ei
valoare. Are nevoie s
ă nu mai fie doar o figură maternă pe Pământ.
Dr. N: Cum anume te ajută ea?
S: Să...îneleg lipsa mea de apartenenă.
Dr. N: Dă-mi un exemplu de cum anume te ajută aciunile lui Senji în această problemă.
S: Păi, ea a fost soia mea în Japonia, după ce fusesem războinic, (ceva îl tulbură pe Nenthum
i, după o pauză, adaugă următoarele) Lui Raoul îi place să fie partenerul lui
Senji, iar eu, de obicei, sunt singur.
Dr. N: Cum vă ajutai, tu i cu Raoul?
S: Eu îl ajut în problema răbdării, iar el în tendina mea de a evita viaa de comunitate.
Dr. N: Suntei întotdeauna doi bărbai i o femeie în încarnările voastre pe Pământ?
S: Nu, putem schimba asta - i o i facem - dar aa este mai confortabil pentru noi.
Dr. N: De ce lucrai voi trei independent de restul grupului?
S: (pauză) Oh, îi vedem aici... unii nu au avansat, ca noi... al ii sunt înaintea noastră cu
sarcinile lor.

Dr. N: Avei un ghid sau un profesor?
S: (încet) Ea e Idis.
Dr. N: Mi se pare că ai un mare respect pentru ea. Comunici bine cu Idis?
S: Da - asta nu înseamnă că nu avem i noi neînelegeri.
Dr. N: Care e principalul motiv de conflict dintre voi?
S: Ea nu se încarnează prea mult i eu îi spun că ar trebui să aibă un contact mai direct cu

88/159
condi
iile de pe Pământ.
Dr. N: Eti pe aceeai frecvenă mentală cu Idis într-o asemenea măsură, încât să tii tot
trecutul ei în calitate de ghid?

S: (îi clatină capul în timp ce reflectează) Nu e vorba că nu putem pune întrebări... dar putem
întreba numai ceea ce
tim. Idis îmi arată doar ceea ce consideră că e important pentru propria mea
experien
ă.
Dr. N: Pot, oare, ghizii să-i protejeze gândurile, astfel încât să-i fie imposibil să citeti tot ce
este în mintea lor?

S: Da, cei mai bătrâni sunt chiar experi în acest domeniu - noi nu trebuie să tim cum anume
se pot filtra gândurile, pentru c
ă acest lucru ne-ar tulbura.
Dr. N: Vei învăa să filtrezi imagini?
S: Chiar am învăat... puin.
Dr. N: Din acest motiv trebuie că muli oameni mi-au spus că ghizii lor nu le răspund complet
la toate întreb
ările.
S: Da, i intenia întrebării este importantă... Când anume a fost pusă i de ce. Probabil că nu s-
a dovedit a fi cel mai bun lucru pentru ei s
ă li se fi oferit anumite informaii care i-ar fi putut
dezbina.

Dr. N: Pe lângă metodele ei pedagogice, eti mulumit de Idis în ceea ce privete identitatea
ei?

S: Da... A vrea doar să fie de acord să vină cu mine... cândva.
Dr. N: Oh, ai dori să te încarnezi pe Pământ alături de ea?
S: (rânjete pozna) I-am spus că am putea avea o relaie mai bună aici dacă ar accepta să vină
pe P
ământ cândva i să se căsătorească cu mine.
Dr. N: i ce a răspuns Idis la această sugestie?
S: A râs i a spus că se va gândi la propunerea mea, dacă pot să-i dovedesc că ar fi productiv.

În acest punct l-am întrebat pe Nenthum de câtă vreme lucrează cu Idis i am aflat că ea a fost
desemnat
ă acestor trei entităi atunci când acestea au intrat în nivelul III. Nenthum, Raoul i Senji
sunt, de asemenea, tutela
i i de un ghid maestru mai bătrân i foarte iubit care a fost alături de ei
înc
ă de la începutul existenei lor. Ar fi incorect să presupunem că spiritele mai avansate trăiesc în
singur
ătate. Acest subiect mi-a spus că avea legături cu multe alte suflete. Raoul i Senji erau însă
prietenii s
ăi cei mai apropiai.
Nivelele III i IV sunt stadii importante pentru dezvoltarea sufletelor pentru c ă, ajunse în acest
punct, ele primesc responsabilit
ăi mai mari faă de sufletele mai tinere. Totui, statutul de ghid nu
ne este dat tuturor în acela
i moment. Ca i în multe alte aspecte ale vieii noastre ca suflete,
suntem atent testa
i. Nivelele intermediare constituie perioade de prob ă pentru potenialii profesori.
În timp ce aura noastr
ă este încă galbenă, mentorii notri ne repartizează un suflet de care să avem
grij
ă, pentru a evalua după aceea performanele atinse de acesta sub conducerea noastră, atât în
cadrul încarn
ărilor fizice, cât i în afara lor.
Ne este permis să acionăm la nivelul de ghid junior doar dacă acest stagiu preliminar este
încununat de succes. Nu i se potrive
te oricui să fie profesor, dar acest lucru nu ne oprete să
devenim un suflet avansat în cadrul sec
iunii albastre. Ghizii, ca oricine altcineva, au diferite
talente
i aptitudini, după cum au i defecte. Când atingem nivelul V, aptitudinile de care d ă dovadă
sufletul nostru sunt binecunoscute în lumea spiritelor. Ni se dau sarcini pe m
ăsura aptitudinilor
noastre, dar despre acest aspect voi avea ocazia s
ă vorbesc mai târziu, tot în acest capitol.
Drumurile diferite pe care le str
ăbatem în cursul instruirii noastre ne duc în cele din urm ă la acelai
punct terminus al însu
irii integrităii spirituale. Bogăia i diversitatea experienei acumulate fac
parte din planul gândit de mae
tri pentru dezvoltarea fiecărui suflet i, în acest sens, sunt interesat
s
ă aflu cum progresează subiectul cazului 22 în cadrul nivelului III.

Dr. N: Nenthum, poi să-mi spui dacă Idis te pregătete să devii ghid, presupunând că această

89/159
activitate te intereseaz
ă?
S: (răspunde repede) Mă interesează.
Dr. N: Oh, atunci înseamnă că vei deveni tu însui ghid?
S: (modest) Să nu exagerăm. Nu sunt mai mult decât un Îngrijitor... Care o ajut ă pe Idis i
prime
te la rândul său îndrumare.
Dr. N: Încerci să-i imii metodele de predare?
S: Nu, suntem diferii. Oricum, ca ucenic-îngrijitor, n-a putea face ceea ce face ea.
Dr. N: Când anume ai tiut că eti pregătit să devii îngrijitor i ai început să-i ajui pe alii din
punct de vedere spiritual?

S: Este... o contienă pe care o capei după un număr mare de viei... Că eti mai echilibrat cu
tine însu
i decât înainte i poi să ajui oamenii atât ca spirit, cât i atunci când eti încarnat.
Dr. N: Acionezi în acest moment în interiorul sau în afara lumii spiritelor, în calitatea ta de
îngrijitor?

S: (formulează cu greu un răspuns) Sunt în afara lumii spiritelor... În două viei.
Dr. N: Trăieti două viei paralele în acest moment?
S: Da.
Dr. N: Unde trăieti în cealaltă viaă?
S: În Canada.
Dr. N: Este aezarea geografică un factor important în această a doua viaă a ta?
S: Da, am ales o familie săracă dintr-o comunitate rurală, unde a fi fost indispensabil. Sunt
într-un mic or
ăel montan.
Dr. N: Dă-mi mai multe detalii despre viaa ta din Canada i despre responsabilităile tale.
S: (încet) Eu... am grijă de fratele meu Billy. Faa i mâinile sale au fost arse groaznic într-un
incendiu provocat de o plit
ă de bucătărie, când avea 4 ani. Când s-a întâmplat accidentul, eu aveam
10 ani.

Dr. N: Ai aceeai vârstă în viaa ta din Canada ca i în această viaă din Statele Unite?
S: Cam aceeai.
Dr. N: Care e principala ta sarcină în viaa ta canadiană?
S: Să am grijă de Billy. Să-l ajut să privească lumea dincolo de durerea sa. El este aproape orb
i, din cauza desfigurării provocate de arsuri, a fost respins de comunitate. Încerc s ă-l fac să se
deschid
ă i să accepte viaa, să tie cine este el cu adevărat. Îi citesc i merg cu el la plimbare prin
p
ădure inându-l de bra. Nu-l in de mână, pentru că mâinile lui sunt foarte afectate de arsuri.
Dr. N: Ce poi să-mi spui despre părinii votri din Canada?
S: (fără să se laude) Eu sunt părintele. Tata a plecat după incendiu i nu s-a mai întors
niciodat
ă. Era un om slab care nu se purta prea bine cu familia sa nici înainte de incendiu. Sufletul
mamei mele nu este prea... capabil în trupul ei. Ei au nevoie de cineva matur.

Dr. N: Cineva puternic din punct de vedere fizic?
S: (râzând) Nu, cu sunt femeie în Canada, sunt sora lui Billy. Mama i fratele meu au nevoie
de cineva puternic din punct de vedere mental pentru a
ine familia unită i a le da o cale de urmat.
Dr. N: Cum îi întreii familia?
S: Sunt brutăriă i nu mă voi căsători niciodată pentru că nu pot să-i părăsesc.
Dr. N: Care este lecia majoră a fratelui tău?
S: Să-i însuească umilina fără să se lase strivit de o viaă în care are puină mulumire de
sine.

Dr. N: De ce nu ai luat tu rolul fratelui tău afectat de incendiu? Nu i s-a părut aceasta cea mai
dificil
ă provocare?
S: (strâmbându-se) Hmm - am mai trecut prin asta.

Notă: Acest subiect a fost rănit fizic într-un număr de viei trecute.

Dr. N: Da, cred că da. Mă întreb dacă sufletul lui Billy a fost implicat în rănirea ta fizică în

90/159
vreuna din vie
ile tale trecute?
S: Da, într-una dintre existene. Pe când sufeream, un alt personaj a fost alături de mine, eu
primind cu bucurie aten
ia sa. Acum e rândul lui Billy i eu sunt aici pentru a-l ajuta.
Dr. N: Ai tiut dinainte de a veni în această viaă canadiană că fratele tău va suferi un accident
care-l va incapacita?

S: Desigur, am discutat cu Idis întreaga situaie. Ea mi-a spus că sufletul lui Billy va avea
nevoie de un îngrijitor
i, de vreme ce am avut contacte negative cu acest suflet în alt ă viaă, am
primit cu bucurie s
ă-l ajut.
Dr. N: Pe lângă leciile karmice menite sufletului lui Billy, mai sunt i unele care i se
adreseaz
ă ie, mă refer la faptul de a fi în rolul unei femei legate de casa sa. Nu mai po i să dispari
i să te plimbi de colo-colo, cum făceai adesea în vieile tale.
S: E adevărat. Gradul de dificultate al unei viei se măsoară după cât de provocatoare este
situa
ia pentru tine, nu pentru alii. Pentru mine, a fi îngrijitorul lui Billy este mai dificil decât
atunci când m
ă aflam în cealaltă ipostază, aceea de a primi ajutorul altui suflet.
Dr. N: Spune-mi care este cel mai problematic aspect al îns ărcinării tale de a fi îngrijitorul lui
Billy.

S: De a sprijini un copil... Dincolo de neajutorarea sa... De a-l cre te... De a învăa copilul să
fac
ă faă suferinei cu curaj.
Dr. N: Viaa lui Billy este un exemplu extrem, dar se pare că, oricum, copiii de pe Pământ
trebuie s
ă treacă prin destul de multe suferine fizice i emoionale.
S: Fără să cunoti i să depăeti suferina, nu vei putea niciodată să înelegi cu adevărat cine
e
ti i să mergi mai departe. Trebuie să-i spun, cu cât te confruni cu mai multă suferină i
adversitate în copil
ărie, cu atât mai mult îi poi lărgi potenialul.
Dr. N: i cum te descurci, în calitate de îngrijitor, în via a ta canadiană?
S: În familia mea canadiană mă confrunt cu nite alegeri mai dificil de făcut, spre deosebire de
cele din via
a americană. Dar am încredere în mine însumi... de a-mi folosi în elegerea în mod
practic.

Dr. N: Te-a încurajat sau nu Idis în decizia ta de a- i accelera dezvoltarea trăind două viei
paralele?

S: Ea e întotdeauna deschisă faă de acest lucru... pe care eu nu l-am făcut prea des în trecut.
Dr. N: De ce?
S: Amestecul vieilor poate fi obositor i disipant. Efortul poate deveni contraproductiv,
diminuând bilan
ul ambelor viei.
Dr. N: Bine, văd că tu îi ajui pe oameni în amândouă existenele tale actuale. Ai trăit vreodată
vie
i contrastante în acelai timp, adică să nu fi reuit prea multe în una, dar să fi reuit, în schimb,
în cealalt
ă?
S: Da, dei acest fapt s-a petrecut cu mult timp în urmă. Acesta este unul din avantajele acestui
procedeu al combin
ării vieilor. Una dintre viei o poate compensa pe cealaltă. Totui, acest lucru
poate merge greu.

Dr. N: Atunci, de ce permit ghizii vieile paralele?
S: (încruntându-se) Sufletele nu trăiesc în medii rigide i birocratice. Ni se permite să facem
gre
eli i să învăăm din acestea.
Dr. N: Am impresia că eti de părere că este mai bine pentru un suflet obinuit să trăiască o
singur
ă viaă, i nu viei paralele în acelai timp.
S: A spune că da, în majoritatea cazurilor, dar mai sunt i alte motive care ne fac să accelerăm
ritmul încarn
ărilor.
Dr.N: Cum ar fi...?
S: (amuzat) Răsplata pentru trăirea unor viei paralele poate consta într-o perioadă mai mare
de reflexie
i de meditaie în lumea spiritelor.
Dr. N: Te referi la faptul că perioadele de odihnă de dintre viei pot fi mai lungi după trăirea
unor vie
i paralele?

91/159
S: (zâmbe
te) Desigur, durează mai mult să reflectezi asupra a două viei, decât asupra uneia
singure.

Dr. N: Nenthum, mai am câteva întrebări referitoare la mecanica divizării vieilor. Cum vezi
felul în care-
i împări energia sufletului tău în mai multe pări?
S: Noi suntem... ca nite particule de energie. Am provenit din aceeai unitate.
Dr. N: Ce era această unitate originară?
S: Creatorul.
Dr. N: Fiecare parte a sufletului tău rămâne intactă i completă în sine?
S: Da.
Dr. N: i întreaga energie a sufletului nostru părăsete lumea spiritelor atunci când ne
încarn
ăm?
S: Numai o parte, de vreme ce nu ne separăm niciodată total de creator.
Dr. N: Ce anume face acea parte a sufletului care rămâne în lumea spiritelor, în timp ce noi
suntem pe P
ământ, într-unul sau mai multe trupuri?
S: Este... adormită... ateptând să se alăture restului energiei noastre.

Cei mai muli dintre colegii mei care lucrează cu vieile trecute ale clienilor au auzit despre
cronologii temporale suprapuse de la oameni ce tr
ăiau pe Pământ în două locuri deodată. Uneori,
exist
ă trei sau chiar mai multe viei paralele. Sufletele din aproape toate stadiile de dezvoltare sunt
capabile s
ă trăiască mai multe viei paralele, dar nu am întâlnit multe situaii de acest gen între
cazurile mele.

Muli oameni simt că ideea unor suflete înzestrate cu capacitatea de a se diviza în lumea
spiritelor
i de a se încarna apoi în două sau mai multe trupuri umane se opune tuturor ideilor lor
preconcepute despre un spirit singular
i individualizat. Recunosc că nici eu nu m-am simit prea
confortabil prima dat
ă când un client mi-a spus că trăiete viei paralele. Pot înelege de ce unii
oameni consider
ă acest concept al dualităii sufletului ca fiind ocant, mai ales când ne confruntăm
cu urm
ătoarea afirmaie, i anume aceea că un suflet poate fi chiar capabil de a trăi în dimensiuni
diferite în acela
i timp relativ. Ceea ce trebuie să notăm este că, dacă sufletele noastre sunt o parte
a unei mari for
e de energie care se divide sau se extinde pentru a crea sufletele noastre, atunci de
ce n-ar putea avea aceea
i capacitate de a se desprinde i apoi de a se reuni i vlăstarele acestei
energii suflete
ti inteligente?
Uneori este frustrant să aduni informaii despre activitatea spirituală de la suflete aflate în
stadii avansate de dezvoltare. Acest lucru se întâmpl
ă pentru că natura complexă a memoriei i a
cuno
tinelor unui suflet aflat la aceste nivele face mai dificil ă distingerea între ceea ce aceti
oameni
tiu, dar nu vor să-mi spună. De ce? Chiar nu tiu. Subiectul cazului 22, un suflet inteligent
i bine informat, a manifestat deschidere faă de întrebările mele. Acest caz este compatibil i cu
alte relat
ări cuprinse în dosarele mele referitoare la diversitatea preg ătirii sufletelor în lumea
spiritelor.


Dr. N: Nenthum, a vrea să ne întoarcem la activităile tale din lumea spiritelor, atunci când nu
e
ti prea ocupat cu încarnările tale Pământeti, cu activităile din grupurile de suflete i cu
preg
ătirea ta de a deveni ghid. Poi să-mi vorbeti i de alte zone spirituale în care îi petreci
timpul?

S: (pauză lungă) Da, există i alte locuri... le tiu...
Dr. N: Câte?
S: (atent) Mă pot gândi la patru.
Dr. N: Cum le-ai denumi?
S: Lumea Fără Ego, Lumea Atotcunoaterii, Lumea Creaiei i a Non-creaiei i Lumea
Timpului Modificat.

Dr. N: Aceste lumi există în universul nostru fizic?
S: Numai una, celelalte sunt sfere nondimensionale.

92/159
Dr. N: Bine, hai s
ă începem cu sferele nondimensionale. Aceste trei sfere din lumea spiritelor
exist
ă spre a fi folosite de suflete?
S: Da.
Dr. N: De ce foloseti pentru toate aceste zone spirituale termenul de lumi?
S: Le văd ca pe nite... habitate pentru viaa spirituală.
Dr. N: Aadar, trei dintre ele sunt lumi mentale?
S: Da.
Dr. N: Ce este Lumea Fără Ego?
S: Locul în care învei să fii.
Dr. N: Am auzit de acest lucru, exprimat în diferite feluri. Nu e cumva vorba în acest caz i de
încep
ători?
S: Ba da, sufletele nou create sunt aici pentru a înv ăa cine sunt ele. Este locul originar.
Dr. N: Identitatea este oferită aleator sau aceste suflete începătoare au posibilitatea de a alege?
S: Sufletul nou creat nu are capacitatea de a alege. Î i dobândeti caracterul în funcie de cum
î
i este... combinată energia.
Dr. N: Există vreun inventar spiritual al caracteristicilor desemnate sufletelor - prime ti atât
dintr-una, atât din alta?

S: (pauză lungă) Cred că în cadrul acestui proces în care ne sunt alocate tr ăsăturile care ne fac
s
ă fim ceea ce suntem se au în vedere mai muli factori. Ceea ce tiu este că odată primit, Eul
devine o conven
ie între noi înine i cei care ni l-au dat.
Dr. N: Ce înseamnă acest lucru?
S: Să folosesc cât de bine pot ceea ce sunt.
Dr. N: Aadar, scopul acestei lumi constă în distribuirea de către nite fiine avansate a
identit
ăii sufletelor?
S: Da, noul suflet este energie pură, lipsită de o adevărată personalitate. Lumea Fără Ego te
înzestreaz
ă cu o semnătură.
Dr. N: Atunci, de ce o numeti Lumea F ără Ego?
S: Pentru că sufletele nou create ajung aici fără ego. Ideea contiinei de sine nu există în noile
suflete. Acesta este locul în care sufletul prime
te un sens al existenei sale.
Dr. N: i această geneză a sufletelor cu personalitate e una continuă?
S: Din câte tiu, da.
Dr. N: Vreau să-mi răspunzi atent la următoarea întrebare. Când ai primit identitatea ta ca
suflet, acest lucru a Însemnat c
ă ai fost desemnat în mod automat încarnărilor pe Pământ în formă
uman
ă?
S: Nu în mod explicit. Planetele nu sunt eterne.
Dr. N: Mă întreb dacă anumite tipuri de suflete au o afinitate faă de anumite forme ale vieii
fizice în univers?

S: (pauză) N-a contrazice acest lucru.
Dr. N: Nenthum, i s-a dat posibilitatea la început să alegi i alte gazde planetare, în afara
oamenilor de pe P
ământ?
S: Ah... ca suflet tânăr... ghizii sunt cei care te ajută în aceste alegeri. Eu am fost îndreptat spre
fiin
ele umane.
Dr. N: i s-au dat i alte opiuni?
S: (pauză lungă) Da... dar nu este foarte clar pentru moment. De obicei te las ă să începi într-
una sau dou
ă lumi uoare, fără să ai prea multe de făcut. Apoi mi s-a oferit posibilitatea de a lucra
pe aceast
ă planetă dificilă.
Dr. N: Pământul este considerat dificil?
S: Da. În unele lumi trebuie să depăeti stări de disconfort fizic - chiar să suferi. Altele înclină
mai degrab
ă spre provocări mentale. Pământul le are pe amândouă. Primim aprecieri pline de
respect dac
ă ne descurcăm bine în aceste lumi dificile, (zâmbind) Cei care nu c ălătoresc prea mult
spun c
ă suntem aventurieri.

93/159
Dr. N: Ce anume te atrage cu adev
ărat la Pământ?
S: Relaia pe care o au oamenii atunci când se luptă între ei... fiind competitori, dar colaborând
în acela
i timp.
Dr. N: Nu e o contradicie?
S: (râde) Tocmai acest lucru e i ceea ce mă atrage: să mediez neînelegerile unei rase failibile
care are în acela
i timp atâta mândrie i atâta nevoie de respect de sine. Creierul uman este unic,
dup
ă cum tii i tu.
Dr. N: În ce fel?
S: Oamenii sunt egocentrici, dar i vulnerabili. Ei pot avea un caracter meschin, dar i o mare
capacitate de a fi amabili. Exist
ă un comportament slab i curajos în acelai timp pe Pământ. Are
loc un continuu r
ăzboi în jurul valorilor umane. Această diversitate se potrivete cu sufletul meu.
Dr. N: Mai spune-mi câteva caracteristici ale gazdelor umane ce pot p ărea atractive sufletelor
trimise pe P
ământ.
S: Hmm... Aceia dintre noi care ne-am dezvoltat pe P ământ avem... permisiunea de a ajuta
oamenii s
ă afle despre infinitul de dincolo de viaa lor i să-i exprime adevărata bunăvoină prin
intermediul afectivit
ăii lor. A avea pasiunea de a lupta pentru viaă - iată ce e cu adevărat valoros
la fiin
ele umane.
Dr. N: Fiinele umane dau dovadă, de asemenea, i de o mare capacitate de rea-voină.
S: Aceasta este o parte a pasiunii. Dar evoluează la rândul său, i atunci când oamenii se
confrunt
ă cu probleme, pot da tot ce e mai bun în ei i sunt absolut nobili.
Dr. N: Probabil că sufletul este cel care alimentează trăsăturile pozitive de care vorbeti.
S: Noi încercăm să sporim ceea ce există deja.
Dr. N: Se întoarce vreodată un suflet în Lumea Fără Ego, după ce a primit deja o identitate?
S: (stingherit) Da... dar nu a vrea să vorbesc despre aceasta.
Dr. N: Bine, atunci nu vom discuta, dar mi s-a spus c ă unele suflete se întorc totui dacă în
timpul îns
ărcinărilor fizice comportamentul lor este în mod constant defectuos. Am impresia c ă ele
sunt considerate deficiente
i revin aici pentru a suferi un soi de lobotomie spiritual ă?
S: (subiectul clatină din cap supărat) Sunt ofensat de această descriere. De unde ai auzit de aa
ceva? Sufletele care au creat obstacole serioase în calea evolu
iei lor sunt corectate, fiind
recondi
ionate cu ajutorul energiei pozitive.
Dr. N: Această procedură este menită numai sufletelor de pe Pământ?
S: Nu, sufletele tinere de oriunde pot avea nevoie de restaurare, ca o m ăsură ultimă.
Dr. N: Le este permis acestor spirite restaurate să se întoarcă apoi în grupurile lor i în cele din
urm
ă să se încarneze din nou în lumi fizice?
S: (suspină adânc) Da.
Dr. N: Cum ai compara Lumea Fără Ego cu Lumea Atotcunoaterii?
S: Ele sunt opuse. Această lume a Atotcunoaterii nu este pentru sufletele tinere.
Dr. N: Ai fost în Lumea Atotcunoaterii?
S: Nu sunt încă pregătit. Sunt contient de ea numai ca de un loc în care ne străduim să
ajungem.

Dr. N: Ce anume tii despre această zonă spirituală?
S: (pauză lungă) Este un loc al contemplaiei... lumea mentală supremă a planificării i
proiect
ării. Nu-i pot spune prea multe despre această sferă, cu excepia faptului că este destinaia
final
ă a tuturor gândurilor. Sensurile tuturor lucrurilor vii sunt coordonate aici.
Dr. N: Aadar Lumea Atotcunoaterii este abstractă în cel mai înalt grad?
S: Da, e vorba, de fapt, de a amesteca forma i coninutul-raional cu idealul. Este o
dimensiune în care e posibil
ă realizarea tuturor viselor i speranelor noastre.
Dr. N: Bine, i dacă nu poi merge acolo deocamdată, cum de tii despre acest loc?
S: Noi primim... străfulgerări, întrezărim... ca un stimulent care să ne încurajeze să facem
efortul final de a ne termina munca
i de a ne alătura maetrilor.
Fundamentul lumii spiritelor este un loc al cunoaterii la care clienii mei au făcut aluzie sub

94/159
diferite denumiri. Mi se dau doar referin
e foarte vagi despre acest absolut universal, pentru c ă nici
cei mai avansa
i clieni ai mei nu au o experienă directă în această dimensiune. Toate sufletele sunt
ner
ăbdătoare să ajungă aici i să fie absorbite de acest nucleu, mai ales pe măsură ce se apropie i
sunt ademenite de ceea ce v
ăd. Mi-e teamă însă că Lumea Atotcunoaterii poate fi îneleasă
complet doar de un suflet neîncarnat, aflat mai sus de nivelul V.


Dr. N: Dacă Lumea Fără Ego i Lumea Atotcunoaterii sunt la capetele opuse ale experienei
unui suflet, unde anume se situeaz
ă Lumea Timpului Modificat?
S: Aceasta sferă se află la îndemâna tuturor sufletelor, pentru că ea reprezintă propria lor lume
fizic
ă. În cazul meu, este Pământul.
Dr. N: Ah, trebuie să fie acea lume fizică de care îmi vorbeai.
S: Nu, sfera Pământului este simulată numai pentru uzul meu.
Dr. N: Atunci, nu studiază toate sufletele din lumea spiritelor aceeai lume simulată?
S: Nu, fiecare dintre noi studiază propria sa planetă geografică, unde se încarnează. Ele sunt
reale din punct de vedere fizic... temporar.

Dr. N: i voi nu trăii propriu zis fizic în această lume simulată asemănătoare Pământului - ci
doar o folosi
i?
S: Da, aa e - pentru a ne antrena.
Dr. N: De ce numeti această a treia sferă Lumea Timpului Modificat?
S: Deoarece putem schimba secvenele temporale pentru a studia anumite evenimente.
Dr. N: Care e scopul principal pentru care facei acest lucru?
S: Pentru a ne îmbunătăi deciziile din viaă. Acest studiu mă face mai judicios i mă
preg
ătete pentru Lumea Atotcunoaterii.

Notă: Subiectul folosete frecvent termenul lume pentru a descrie zone non-fizice menite
lucrului
i studiului. Aceste regiuni pot fi foarte mici sau indescriptibil de mari în raport cu sufletul
i pot include diferite dimensiuni. Cred că există realităi separate pentru diferite experiene de
înv
ăare situate în afara restriciilor temporale. Coexistena trecutului, prezentului i a viitorului în
a
ezările spirituale pe care le-a sugerat subiectul acestui caz va fi explorat ă mai departe în
urm
ătoarele capitole, la cazurile 23 i 25.

Dr. N: Nu am vorbit despre Lumea Creaiei i Non creaiei. Aceasta trebuie să fie lumea fizică
tridimensional
ă de care ai vorbit mai devreme.
S: Da, i ne place să o folosim i pe aceasta.
Dr. N: Este această lume menită să fie folosită de toate sufletele?
S: Nu. Tocmai încep să mă adaptez aici. Sunt considerat un nou venit.
Dr. N: Înainte de a vorbi despre acest fapt, a vrea să te întreb dacă această lume este identică
cu P
ământul?
S: Nu, este puin diferită. Are o dimensiune mai mare i o climă puin mai rece. Acolo există
mai pu
ină apă, mai puine oceane, dar e asemănătoare.
Dr. N: Este cumva o planetă mai îndepărtată de soarele său decât este Pământul de Soarele
nostru?

S: Da.
Dr. N: Dacă a putea numi această lume fizică Pământul II, de vreme ce pare a fi asemănătoare
din punct de vedere geografic cu P
ământul pe care-l cunoatem, ar fi lângă Pământul I pe bolta
cereasc
ă?
S: Nu.
Dr. N: Unde anume se situează Pământul II în raport cu Pământul I?
S: (pauză) Nu pot să-i spun.
Dr. N: Dar Pământul II se află în galaxia noastră, Calea Lactee?
S: (pauză lungă) Nu, cred că e mai departe.

95/159
Dr. N: A
 putea vedea unde anume se găsete galaxia din care face parte Pământul II cu
ajutorul unui telescop?

S: Cred... că da.
Dr. N: Galaxia care conine această lume fizică este în formă de spirală, ca galaxia noastră, sau
eliptic
ă? Cum ar arăta prin telescop, văzută de la mare distană?
S:... ca un lan mare... alungit ...(cu o expresie tulburată) nu pot să-i spun mai multe.

Notă: Fiind cu însumi astronom amator (folosesc un telescop puternic, special pentru
observarea obiectelor îndep
ărtate de pe bolta cerului), devin întotdeauna curios atunci când edina
ia o turnur
ă spre astronomie. Răspunsurile clienilor la acest gen de întrebări sunt departe de
a
teptările mele. Nu am niciodată convingerea că acest lucru se întâmplă din cauza blocajelor
exercitate de ghizi sau a faptului c
ă subiectului meu îi lipsete un sistem fizic de referină între
P
ământ i restul universului nostru.

Dr. N: (arunc o întrebare sugestivă) Presupun că te duci pe Pământul II pentru a te reîncarna în
vreo fiin
ă inteligentă?
S: (tare) Nu! Este exact ceea ce nu vrem să facem acolo.
Dr. N: Atunci, când anume mergi pe Pământul II?
S: Între vieile mele de pe acest Pământ.
Dr. N: De ce mergei pe Pământul II?
S: Mergem acolo ca spirite libere, pentru a crea i, pur i simplu, pentru a ne simi bine.
Dr. N: i nu-i tulburai pe locuitorii de pe Pământul II?
S: (entuziasmat) Acolo nu există oameni... este atâta pace... umblăm prin păduri, deerturi i
peste oceane, f
ără să avem vreo responsabilitate.
Dr. N: Care e forma cea mai avansată de viaă pe Pământul II?
S: (evaziv) Oh... nite animale mici... fără prea multă inteligenă.
Dr. N: Animalele au suflet?
S: Da, toate lucrurile vii au - dar ele au doar fragmente simple de energie mental ă.
Dr. N: Au evoluat sufletul tău i sufletele prietenilor tăi prin folosirea unor forme inferioare de
via
ă pe Pământul I, după ce ai fost creai?
S: Nu tim cu sigurană, dar nici unul dintre noi nu crede acest lucru.
Dr. N: De ce nu?
S: Pentru că energia inteligentă este reglementată de... o ierarhie a vieii. Plante, insecte,
reptile - fiecare face parte dintr-o familie de suflete.

Dr. N: i toate categoriile de fiine vii sunt separate una de alta?
S: Nu. Energia creatorului se alătură unităilor fiecărui lucru viu în cursul existenei.
Dr. N: Eti implicat în acest element al creaiei?
S: (uluit) O, nu!
Dr. N: Bine, atunci cine este selectat să viziteze Pământul II?
S: Vin aici aceia dintre noi care suntem legai de Pământ. Este un col de vacană în
compara
ie cu Pământul.
Dr. N: De ce?
S: Acolo nu există războaie, certuri sau lupte pentru supremaie. Atmosfera este patriarhală i
via
a este... linitită. Acest loc ne stimulează să revenim pe Pământ i să-l facem i pe acesta mai
pa
nic.
Dr. N: Bine, îneleg acum cum vă putei odihni în această grădină a Edenului în care suntei cu
totul lipsi
i de griji, dar ai spus că venii aici i pentru a crea.
S: Da, aa facem.
Dr. N: Nu e o întâmplare deci, că sufletele de pe Pământ vin într-o lume atât de asemănătoare
din punct de vedere geografic?

S: Ai dreptate.

96/159
Dr. N:
i alte suflete, ce nu sunt legate de Pământ, merg, la rândul lor, în lumi fizice
asem
ănătoare acelor planete unde s-au încarnat?
S: Da, lumi mai tinere cu organisme mai simple... pentru a înv ăa să creeze fără vreo formă de
via
ă inteligentă în jurul lor.
Dr. N: Continuă.
S: Putem experimenta, creând i văzând cum se dezvoltă aici ceea ce am creat. E ca i cum ai
fi într-un laborator unde po
i forma lucruri fizice din energia ta.
Dr. N: Se aseamănă aceste lucruri fizice cu ceea ce poi vedea pe Pământul I?
S: Da, numai cu ce este pe Pământ. De aceea sunt aici.
Dr. N: Începe prin a-mi vorbi despre momentul în care ai ajuns pe P ământul II i explică-mi ce
a f
ăcut sufletul tău mai întâi.
S: (se opune întrebării mele, dar în cele din urmă spune) Nu sunt... foarte bun.

Notă: Din moment ce subiectul îmi opune rezistenă, mă opresc câteva momente pentru a-l
lini
ti, încheind cu următoarele: „Când ajung la trei te vei simi mai relaxat i-mi vei spune ceea ce
tu
i Idis considerai potrivit că pot afla. Unu, doi, trei!”. Apoi am repetat întrebarea.

S: Mă uit să văd ce anume trebuie să fac. Apoi modelez obiectul în mintea mea i încerc să
creez acela
i lucru cu doze mici de energie. Profesorii ne ajută controlându-ne. Se ateaptă ca eu
s
ă-mi sesizez greelile i să le corectez singur.
Dr. N: Cine sunt profesorii?
S: Idis i Mulcafgil (ghidul senior al subiectului)... i se mai află i ali instructori prin
preajm
ă... nu-i cunosc foarte bine.
Dr. N: Încearcă să fii cât se poate de clar. Ce anume faci exact?
S: Formăm... lucruri...
Dr. N: Lucruri vii?
S: Nu sunt încă pregătit pentru asta. Experimentez cu elementele primare - tii, oxigen i
hidrogen - pentru a crea substan
e planetare... pietre, aer, apă... păstrând totul la o scară foarte
redus
ă.
Dr. N: Creezi, de fapt, elementele de bază ale universului nostru?
S: Nu, le folosesc doar pe cele disponibile.
Dr. N: În ce fel?
S: Iau elementele primare i le încarc cu impulsuri generate
de energia mea... i astfel ele se pot schimba.
Dr. N: Se pot schimba în ce?
S: (natural) Mă pricep bine la pietre...
Dr. N: Cum anume formezi pietre cu ajutorul energiei tale?
S: Oh... Învăând să încălzesc i să răcesc... praful... pentru a-l întări.
Dr. N: Faci minerale din praf?
S: Ei fac asta... profesorii ne dau materialele... vapori de gaze pentru a crea apa... i tot aa...
Dr. N: Vreau să îneleg clar acest aspect. Munca ta constă în a învăa să creezi provocând
c
ăldură, presiune i răcire prin fluxul tău energetic?
S: Cam aa - alternând curenii radiaiei de energie.
Dr. N: Aadar, nu produci, de fapt, substana pietrei i a apei într-un mod chimic?
S: Nu, după cum i-am spus, munca mea este aceea de a transforma lucruri... amestecând ceea
ce mi se d
ă. Mă joc cu frecvenele i dozajele energiei mele. Pare complicat, dar nu din cale afar ă.
Dr. N: Nu prea complicat! Credeam că natura a făcut toate acestea.
S: (râde) i cine crezi că este natura?
Dr. N: Bine, i cine crează atunci elementele primare pe care le foloseti în experimentele tale
- substan
ele primare ale materiei fizice?
S: Creatorul... i aceia care crează la o scară mai mare decât mine.

97/159
Dr. N: Bine, într-un fel tu creezi obiecte neînsufle
ite, cum ar fi pietrele.
S: Este mai mult încercarea noastră de a copia ceea ce vedem în faa noastră. Ceea ce tim.
(dup
ă un moment de gândire) Am început să mă ocup de plante, dar nu le pot crea încă.
Dr. N: i începi prin a lucra la scară mică, experimentând până ce vei reui mai bine?
S: Da, despre asta este vorba. Noi copiem lucruri i le comparăm apoi cu originalul, pentru a
putea face
i modele mai mari.
Dr. N: Toate acestea sună ca i cum sufletele se joacă asemeni copiilor, cu forme i cu nisip.
S: (zâmbete) Noi suntem copii. Direc ionarea unui flux de energie seamănă cu sculptarea
lutului.

Dr. N: Ceilali membri ai acestui curs de creaie provin din grupul tău matcă iniial?
S: Unii dintre ei da. Muli însă vin de aiurea (din lumea spiritelor), dar toi s-au încarnat pe
P
ământ.
Dr. N: Face cineva aceleai lucruri ca tine?
S: Păi, desigur, unii dintre noi se pricep mai bine la anumite lucruri, dar ne ajut ăm. Profesorii
vin lâng
ă noi i ne dau idei i sfaturi despre cum să ne îmbunătăim... dar...(se oprete)
Dr. N: Dar ce?
S: (sfios) Dacă sunt stângaci i fac o treabă proastă, dezmembrez unele creaii fără să i le mai
ar
ăt lui Idis.
Dr. N: Dă-mi un exemplu.
S: Plantele... nu-mi aplic destul de delicat energia pentru a produce schimb ările chimice
potrivite.

Dr. N: Nu te pricepi prea bine la crearea vieii vegetale?
S: Nu, aa că-mi desfiinez creaiile cele mai dezgustătoare.
Dr. N: Asta înelegi prin non-creaie? Poi distruge energia?
S: Energia nu poate fi distrusă. O reaezăm i o luăm de la început, folosind diferite
combina
ii.
Dr. N: Nu văd de ce ar avea nevoie creatorul de ajutorul vostru.
S: Pentru propriul nostru folos. Luăm parte la aceste exerciii astfel încât, atunci când munca
noastr
ă va fi considerată a fi una de calitate, să sperăm ca vom putea aduce contribuii reale vieii.
Dr. N: Nenthum, dacă noi toi lucrăm, ca suflete, pe scara dezvoltării, am impresia că lumea
spiritelor este o organiza
ie uriaă de tip piramidal, ce are în vârf o autoritate suprem ă a puterii.
S: (suspină) Nu, te îneli. Nu este o piramidă. Cu toii lucrăm la aceeai bucată lungă de
material. Suntem
esui cu toii în aceasta.
Dr. N: Mi-e greu să-mi închipui materialul, de vreme ce există atâtea nivele de competenă a
sufletelor.

S: Gândete-te la el mai degrabă ca la o continuă micare, decât la suflete care sunt situate în
grani
e bine determinate.
Dr. N: Mă gândesc întotdeauna că sufletele avansează în cursul existenei lor.
S: tiu, dar gândete că ne micăm de-a lungul.
Dr. N: Dă-mi un exemplu pe care să-l pot ilustra în minte.
S: E ca i cum am fi cu toii parte a unui tren universal pe un traseu al existen ei. Majoritatea
sufletelor de pe P
ământ sunt într-un vagon ce se mică de-a lungul liniei.
Dr. N: i toate celelalte suflete sunt în alte vagoane?
S: Da, dar pe aceeai linie ferată.
Dr. N: Unde sunt conductorii, cum este Idis?
S: Ei se mică înainte i înapoi între vagoanele legate, dar stau aproape de locomotiv ă.
Dr. N: Unde este locomotiva?
S: Creatorul? În faă, firete.
Dr. N: Poi vedea locomotiva din vagonul tău?
S: (râde de mine) Nu, dar pot simi fumul. Pot simi locomotiva huruind în timp ce înaintează
i pot auzi motorul.

98/159
Dr. N: Ar fi frumos dac
ă am fi cu toii aproape de locomotivă.
S: Vom fi, în cele din urmă.

Am descoperit că nu este obligatoriu ca sufletele să meargă în lumi fizice atunci când încep să-
i folosească energia la exerciiile de creare a vieii. Aparent, aceste exerciii încep în grupuri,
sufletelor fiindu-le mai u
or astfel să-i pună laolaltă energia atât unul cu celălalt, cât i cu
instructorul lor. Un subiect mi-a explicat procedeul astfel: „Atunci când am început, grupul meu a
format un cerc în jurul lui Senwa (ghidul). Trebuie s
ă exersăm intens să ne armonizăm gândurile i
s
ă ne reglăm capacitatea de a ne concentra cu toii, cu aceeai intensitate, asupra aceluiai lucru.
Odat
ă, lucram asupra unei frunze, după ce Senwa ne-a demonstrat cum ar trebui să ne iasă. Pe când
ne direc
ionam razele de energie pentru structură, culoare, i formă ne-am încurcat. Nu eram
unifica
i, aa că o mică parte a frunzei nu avea nervurile i pigmentarea potrivite. Eu sunt foarte
serios
i înclin spre perfecionism în ceea ce privete studiul, dar Nemi (glumeul grupului) îi
schimba inten
ionat energia într-un mod impropriu, încurcând experimentul spre hazul nostru, dar
i pentru că lecia îl obosise. În cele din urmă am reuit să-l aducem la ordine i astfel, am putut
încheia sarcina ce ne fusese dat
ă.”
Din câte pot constata, e de ateptat ca sufletele să lucreze individual cu forele creaiei din
momentul în care s-au stabilit la nivelul III. Expunerea despre fotosinteza plantelor are loc înainte
ca sufletele-elevi s
ă învee despre scala organică a vieii. Mi s-a spus că leciile de început în
domeniul crea
iei constau în însuirea de către suflete a relaiilor dintre substane, pentru a li se
dezvolta abilitatea de a-
i unifica energia cu diferitele proprietăi ale elementelor. Trecerea de la
formarea obiectelor neînsufle
ite la cea a celor însufleite, de la simplu la complex, este un proces
lent
i de lungă durată. Elevii sunt încurajai să creeze microhabitate planetare în miniatură pentru
un set de organisme date, ce se pot adapta unor anumite condi
ii de mediu. Odată cu exerciiul vine
i perfecionarea, dar clienii mei încep să simtă că pot contribui cu adevărat la dezvoltarea fiinelor
vii abia când se apropie de nivelul V de dezvoltare. Vom avea ocazia s
ă aflăm mai multe despre
aceste lucruri în cazul 23.

Unele suflete par a avea un talent natural de a lucra cu energia la cursurile de crea ie. Cazurile
mele indic
ă faptul că abilitatea în rezolvarea sarcinilor de creaie nu înseamnă că sufletul se află la
acela
i nivel de dezvoltare i în celelalte domenii ale curriculumului spiritual. Un suflet poate s ă fie
un bun tehnician în ceea ce prive
te folosirea forelor creaiei, dar să-i lipsească tehnicile i
aptitudinile rafinate ale unui ghid competent. Probabil acesta este motivul pentru care mi-a fost
l
ăsată impresia că i sufletelor cu adevărat avansate le este permis să se specializeze.
În capitolul precedent am explicat câteva beneficii ale solitudinii sufletului i ultimul caz ne-a
oferit înc
ă un exemplu în acest sens. Experiena spirituală nu e uor de tradus în limbaj uman.
Subiectul cazului 22 vorbe
te despre Lumea Timpului Modificat ca despre un mijloc al studiului
planetar. Pentru cineva aflat în stare de trans
ă, adevărata realitate este lumea mentală situată în
afara grani
elor timpului, toate celelalte fiind o iluzie creată în vederea obinerii anumitor beneficii.
Al
i subieci, aflai aproximativ la acelai nivel, numesc această sfer㠄spaiul transformărilor” sau,
pur
i simplu, „camerele de recreare”. Mi s-a spus că aici sufletele au posibilitatea de a-i modela
energia în obiecte însufle
ite sau neînsufleite, create atât în scopuri didactice, cât i de plăcere. Un
subiect mi-a relatat: „M
ă gândesc la ceea ce vreau i acel lucru se întâmplă. tiu că sunt ajutat.
Putem fi orice ne este familiar din experien
ele noastre trecute.”
De exemplu, sufletele pot deveni pietre, pentru a capta esen a densităii, copaci pentru calm,
ap
ă pentru coeziune i uurină, fluturi pentru libertate i frumusee i balene pentru putere i
imensitate. Oamenii neag
ă că aceste activităi ar reprezenta transmigraii Pământeti trecute. Am
aflat, de asemenea, c
ă sufletele pot deveni amorfe, fără substană sau structură i că se pot integra
total într-un anumit sentiment, cum ar fi compasiunea, spre a-
i ascui sensibilitatea.
Unii subieci vorbesc despre faptul că pot fi spirite mistice ale naturii, inclusiv personaje
asociate folclorului, ca elfii, gigan
ii i sirenele. De asemenea, este menionată existena unei relaii
personale cu animale stranii, mitologice. Aceste relat
ări sunt atât de vii, încât îmi este greu să le

99/159
etichetez pur
i simplu ca metaforice. Sunt oare vechile povestiri folclorice ale multor rase pure
supersti
ii sau sunt manifestări ale experienelor sufletului? Am senzaia că multe dintre legendele
noastre sunt amintiri ale sufletelor ce au venit pe P
ământ din alte locuri, cu multă vreme în urmă.



11
SUFLETUL AFLAT LA UN NIVEL AVANSAT DE DEZVOLTARE

EXISTĂ puini oameni care posedă suflete deopotrivă foarte avansate i bătrâne. Cu toate că
nu am avut
ansa de a hipnotiza prin regresie prea multe suflete de nivel V („alba tri”), a lucra cu
ele este întotdeauna stimulant datorit
ă marii capacităi de înelegere i a contienei lor spirituale
avansate. Realitatea este c
ă o persoană cu o maturitate atât de înaltă nu apelează la serviciile unui
regresionist pentru a-
i rezolva conflictele din planul vieii. De cele mai multe ori, cei din nivelul V
se încarneaz
ă în calitate de ghizi. Dat fiind faptul că problemele fundamentale cu care muli dintre
noi se confrunt
ă în viaa de zi cu zi au fost deja depăite de aceste suflete avansate, ele sunt mai
degrab
ă interesate de a aduce mici rafinamente unor sarcini specifice.
Le putem recunoate atunci când apar ca persoane publice, precum Maica Tereza; totu i, e mai
obi
nuit ca aceste suflete avansate să îi desfăoare lucrarea în linite i modestie. Fără să-i
neglijeze totu
i propriile obiective, împlinirea lor vine din îmbun ătăirea vieilor altor oameni.
Aceste entit
ăi se axează mai puin pe chestiuni instituionale i mai mult pe sporirea valorilor
individual umane. Totu
i, ghizii din nivelul V pot fi i practici, putând fi întâlnii astfel activând în
diferite curente culturale, fapt care le permite s
ă influeneze oamenii i evenimentele.
Am fost întrebat dacă majoritatea persoanelor sensibile, dăruite cu sim estetic i la care
predomin
ă activitatea emisferei cerebrale drepte, au suflete avansate, din moment ce indivizii
înzestra
i cu aceste trăsături par să fie adesea în contradicie cu imperfeciunile acestei lumi. Nu
v
ăd nici o corelaie aici. A fi sensibil, a aprecia frumuseea sau a avea impresii extrasenzoriale -
incluzând
i talentul fizic - nu indică în mod necesar prezena unui suflet avansat.
Un spirit avansat poate fi recunoscut prin faptul că manifestă răbdare faă de societate i dă
dovad
ă de aptitudini extraordinare de cooperare. Calitatea cea mai evident ă este excepionala lor
p
ătrundere i înelegere. Aceasta nu înseamnă că viaa nu le rezervă nici o capcană karmică, pentru
c
ă dacă ar fi aa, probabil că sufletele din nivelul V nu s-ar mai încarna deloc.
Pot fi găsite pretutindeni pe drumurile vieii, dar mai cu seamă în profesiile în care îi pot ajuta
semenii sau în care au posibilitatea de a combate injusti
ia socială. Sufletele avansate radiază spre
ceilal
i calm, bunătate i înelegere. Nefiind motivate de interese personale, îi pot neglija propriile
nevoi fizice tr
ăind în condiii modeste.
Persoana pe care am ales-o ca reprezentant al nivelului V este o femeie în vârst ă de vreo 35 de
ani, care lucreaz
ă într-un centru medical specializat în tratarea abuzului de droguri. Am fost
prezentat acestei femei de un coleg, care mi-a vorbit despre priceperea de care d
ă dovadă în
recuperarea persoanelor dependente de droguri, ajutându-
i pacienii să-i înale contiina de sine.
La prima întâlnire, m-a impresionat expresia calmă a acestei femei, dei la locul ei de muncă
se confrunta cu cazuri extreme. Era înalt
ă i foarte slabă, cu un păr rou aprins a cărui culoare radia
în toate direc
iile. Dei era caldă i prietenoasă, avea un aer de impenetrabilitate. Ochii ei de un gri
luminos
i clar erau ochii cuiva care vedea amănunte pe care oamenii obinuii nu le observă. Am
sim
it că privea mai degrabă în mine decât spre mine.
Colegul meu a propus să luăm prânzul împreună, pentru că această femeie era interesată de
studiile mele asupra lumii spiritelor. Ea mi-a spus c
ă nu a fost niciodată supusă unei regresii
hipnotice, dar c
ă, în urma meditaiilor ci, avea presimirea unei îndelungate genealogii spirituale.
Credea c
ă întâlnirea noastră nu era o întâmplare pe drumul propriei ei deveniri i am căzut de acord
s
ă explorăm cunotinele ei spirituale. Câteva săptămâni mai târziu a venit în biroul meu. În mod

100/159
clar aceast
ă femeie nu i-a dorit nicidecum să aibă o cronologie atât de lungă de viei trecute. Am
hot
ărât să fac un scurt rezumat al celor mai timpurii viei ale sale pe Pământ, pentru a-l folosi ca o
trambulin
ă spre amintirile ei supracontiente. Ea a intrat rapid într-o transă profundă i i-a
contactat imediat sinele interior.

Am descoperit imediat că istoria încarnărilor acestei femei era uluitoare, coborând până în
trecutul foarte îndep
ărtat al vieii fiinelor umane pe Pământ. Atingându-i amintirile cele mai
timpurii, am ajuns la concluzia c
ă primele ei viei au avut loc la începutul ultimei perioade
interglaciare calde, care s-a întins într-un interval cuprins între 130.000
i 70.000 de ani în urmă,
înainte de ultima mare Er
ă Glaciară. Clienta mea a spus că în timpul climatului mai cald din
mijlocul Paleoliticului a tr
ăit în savanele subtropicale umede, în zone propice vân ătorii, pescuitului
i cultivării plantelor. Mai târziu, cu vreo 50.000 de ani în urm ă, când calotele glaciare continentale
au schimbat din nou clima P
ământului, trăise în peteri, îndurând frigul.
Trecând repede peste perioade mari de timp, am mai descoperit c ă înfăiarea ei fizică s-a
schimbat, de la o postur
ă uor aplecată la una mai dreaptă. Pe măsură ce avansam în timp, am
îndrumat-o s
ă privească în suprafeele de apă i să îi contientizeze corpul în timp ce îmi
poveste
te. Fruntea ei teită a devenit verticală de-a lungul a mii de ani în corpuri diferite.
Marginile supraorbitale de deasupra ochilor au c
ăpătat un aspect mai puin pronunat, aa cum i
p
ărul de pe corp s-a rărit, iar masivele maxilare ale omului arhaic au devenit mai fine. Numeroasele
sale vie
i, trăite atât ca femeie, cât i ca bărbat, mi-au dat multe informaii despre habitat, folosirea
focului, despre unelte, haine, alimente
i despre practicile tribale rituale din antropologia
îndep
ărtată.
Paleontologii au estimat că Homo erectus, un om-maimu ă, strămo al omului modem, a
ap
ărut cu cel puin 1,7 milioane de ani în urmă. S-au încarnat, oare, sufletele pe Pământ încă de pe
atunci, folosind corpurile acestor bipede primitive, pe care noi le numim hominide? Câ
iva dintre
clien
ii mei mai avansai au declarat că sufletele foarte avansate, specializate în căutarea gazdelor
potrivite pentru sufletele tinere, au estimat c
ă există viaă pe Pământ de peste 1 milion de ani.
Impresia mea este c
ă aceste suflete examinatoare au considerat că atât cavitatea creierului
hominizilor timpurii, cât
i cutia vocală redusă sunt inadecvate pentru dezvoltarea sufletului până
cu vreo 200.000 de ani în urm
ă.
Arhaicii Homo sapiens, a a numiii umanoizi, au evoluat cu câteva sute de mii de ani în urm ă.
De-a lungul ultimilor 100.000 de ani am g
ăsit două semne evidente de contiină spirituală i de
comunicare. E vorba de obiceiurile de înmormântare
i de arta rituală, ilustrate de totemurile
sculptate
i de desenele de pe stânci. Nu există nici o dovadă antropologică că aceste practici au
fost utilizate pe P
ământ înainte de omul din Neanderthal. Iată că sufletele ne-au făcut pe noi umani
i nu invers.
Unul dintre subiecii mei mai avansai remarca: „Sufletele au însămânat Pământul în diferite
cicluri.” O serie de informa
ii adunate de la o gamă largă de clieni îmi sugerează că suprafeele de
P
ământ pe care le cunoatem astăzi au provenit din continentele timpurii care s-au scufundat,
probabil în urma unui cataclism vulcanic sau a unei schimb
ări magnetice. S-a spus, de exemplu, că
Insulele Azore din Oceanul Atlantic reprezint
ă vârfurile munilor din Atlantida scufundată. Într-
adev
ăr, am avut subieci care au relatat că au trăit în locuri străvechi de pe Pământ, pe care nu le
pot identifica cu ajutorul geografiei moderne.

Astfel, este posibil ca sufletele să fi existat în corpuri mai avansate decât Homo erectus, care a
disp
ărut cu aproape un sfert de milion de ani în urmă, dovezile fosile fiind ascunse în urma
schimb
ărilor geologice. Oricum, această ipoteză susine că evoluia fizică a oamenilor a avut
sui
uri i coborâuri, ceea ce cred că este puin probabil.
Am mutat acum subiectul într-o viaă africană, cu vreo 9.000 de ani în urmă, despre care mi-a
spus c
ă a fost un moment important în evoluia ei. E vorba de ultima viaă pe care a petrecut-o cu
ghida sa, Kumara, ea îns
ăi un suflet avansat în acel moment, fiind în acea via ă soia unui
binevoitor
ef de trib, pe care-l sfătuia în problemele cotidiene. Am localizat provizoriu inutul lor
în mun
ii Etiopiei. Aparent, clienta mea o cunoscuse pe Kumara într-un num ăr de viei anterioare,

101/159
acoperind mii de ani de-a lungul încarn
ărilor finale ale ghidei sale pe Pământ. Asocierea lor în
forme umane a luat sfâr
it când clienta mea a murit salvând viaa Kumarei, aruncându-se în faa
unei suli
e inamice.
Plină de iubire, Kumara îi mai apare încă acestei cliente ca o femeie solidă, cu pielea de
culoarea mahonului
i cu o claie de păr alb acoperită de o căciulă cu pene. Ea este practic
dezbr
ăcată, cu excepia unei bucăi de piele de animal care îi ascunde mijlocul amplu. La gâtul
Kumarei atârn
ă un irag de pietre multicolore, pe care uneori le face s ă sune în urechea clientei
mele, pentru a-i atrage acesteia aten
ia în timpul viselor.
Kumara predă printr-o tehnică de iluminare a amintirilor simbolice din leciile deja învăate în
vie
ile trecute. Soluiile vechi ale problemelor sunt amestecate cu noi alegeri ipotetice în forma
unui puzzle metaforic. Cu aceste mijloace, Kumara testeaz
ă cunotinele studenilor săi în timpul
medita
iilor i al viselor.
Mi-am privit ceasul. Nu mai aveam timp pentru informa ii auxiliare, pentru că intenionam să
explorez experien
ele acestei femei în viaa de după moarte. Am adus-o rapid în stare
supracon
tientă, anticipând unele dezvăluiri spirituale interesante. Nu avea să-mi înele ateptările.


Cazul 23

Dr. N: Care este numele tău spiritual?
S: Thece.
Dr. N: i ghidul tău spiritual i-a păstrat numele african de Kumara?
S: Pentru mine, da.
Dr. N: Cum arăi în lumea spiritelor?
S: Ca un fragment strălucitor de lumină.
Dr. N: Ce culoare are energia ta?
S: Albastră.
Dr. N: Albastru pur sau ai i alte nuane?
S: (pauză) Puin auriu nu prea mult.
Dr. N: Ce culoare are energia lui Kumara?
S: Violet.
Dr. N: Cum anume putem aprecia nivelul de dezvoltare spiritual ă a unui suflet, pe baza culorii
i strălucirii energiei acestuia?
S: Nuanele mai închise semnifică o intensitate mai mare a puterii mentale.
Dr. N: De unde provine cea mai înaltă intensitate a energiei luminoase inteligente?
S: Sursa e aceea care ne transmite cunoaterea graie căreia energia noastră capătă o nuană
mai închis
ă. Lumina noastră este legată de sursă.
Dr. N: Când spui sursă te referi la Dumnezeu?
S: Acest cuvânt a fost folosit în mod abuziv.
Dr. N: Cum?
S: Fiind personificat prea mult, ceea ce face sursa mai pu in decât este ea în realitate.
Dr. N: Unde anume greim, aadar, dacă personalizăm termenul?
S: ... Umanizăm prea mult sursa, dei noi înine suntem cu toii parte a acestui Tot care este
Unul.

Dr. N: Thece, a vrea să reflectezi asupra sursei în timp ce vorbim despre alte aspecte ale vie ii
sufletului
i ale lumii spiritelor. Mai târziu te voi întreba mai multe despre acest Unu. Propun s ă ne
întoarcem la manifest
ările energiei sufletelor. De ce au spiritele două cavităi negre în locul în care
ar trebui s
ă fie ochii, dacă nu se înfăiează în forme umane? Mi se pare foarte bizar.
S: (râde, fiind mai relaxată) Din aceste amintiri provin legendele Pământene despre stafii.
Masa noastr
ă energetică nu este uniformă. Ochii de care vorbeti reprezintă o intensitate mai
concentrat
ă a gândurilor.

102/159
Dr. N: P
ăi, dacă la urma urmei miturile referitoare la stafii nu par chiar atât de ireale, atunci
orbitele acestea întunecate trebuie s
ă fie nite extensii folositoare ale energiei lor.
S: A spune că, mai degrabă decât ochii... acestea sunt ferestre spre vechile trupuri... i spre
toate extensiile fizice ale fostelor persoane. Aceast
ă negreală este o...concentrare a prezenei
noastre. Noi comunic
ăm absorbindu-ne unul altuia prezena energetică.
Dr. N: Atunci când te întorci în lumea spiritelor ai contacte energetice cu alte suflete ce
seam
ănă cu fantomele?
S: Da, iar felul în care arătăm reprezintă, de asemenea, o alegere personală. Desigur,
întotdeauna exist
ă o multitudine de unde ale gândurilor în jurul meu - amestecându-se cu energia
mea care se întoarce, dar evit s
ă am prea multe contacte cu acestea.
Dr. N: De ce ?
S: Nu este obligatoriu să îmi fac prea multe legături aici. Voi fi singură o vreme pentru a
medita
i a-mi identifica greelile din ultima încarnare, înainte să discut cu Kumara.

Notă:
Această afirmaie este tipică sufletelor avansate ce se întorc în lumea spiritelor, dup ă
cum am men
ionat mai devreme, la cazul 9, cu toate că acest suflet se află la un nivel atât de
avansat, încât nu va discuta cu ghidul s
ău decât mult mai târziu, i atunci la propria sa cerere.

Dr. N: Probabil că ar trebui să vorbim puin i despre sufletele mai bătrâne. Kumara se mai
încarneaz
ă pe Pământ?
S:Nu.
Dr. N: Mai cunoti i alte suflete care, asemenea Kumarei, au fost aici de la începuturile vie ii
pe P
ământ i care acum nu se mai întorc?
S: (atentă) Câteva..da...multe i-au început încarnările Pământ devreme i le-au încheiat
înainte de a veni eu.

Dr. N: A rămas vreunul?
S: Ce vrei să spui?
Dr. N: Mă refer la sufletele avansate care, dei ar putea sta în lumea spiritelor, continuă să vină
i să se încarneze pe Pământ.
S: Oh, te referi la înelepi?
Dr. N: Da, la înelepi - vorbete-mi despre ei. (acesta este un termen nou pentru mine, dar,
adesea, când am de-a face cu suflete avansate, m
ă prefac că tiu mai multe decât cunosc în realitate,
pentru a ob
ine informaii).
S: (admirativ) Ei sunt adevăraii păzitori ai Pământului, tii... sunt aici i veghează la tot ceea
ce se întâmpl
ă.
Dr. N: În calitate de suflete foarte avansate care continu ă să se încarneze?
S: Da.
Dr. N: i nu obosesc, oare, înelepii să se tot perinde în jurul Pământului?
S: Aleg să rămână i să-i ajute pe oameni în mod direct, pentru că sunt dedicai Pământului.
Dr. N: Unde sunt aceti înelepi?
S: (visătoare) Ei trăiesc viei simple. Am cunoscut câiva dintre ei pentru prima oară cu mii de
ani în urm
ă. În ziua de azi e mai greu să îi vedem... nu le plac prea mult oraele.
Dr. N: Sunt muli?
S: Nu, ei trăiesc în comunităi mici sau... În deerturi i muni... În locuine simple. De
asemenea, r
ătăcesc din loc în loc...
Dr. N: Cum pot fi recunoscui?
S: (suspină) Cei mai muli oameni nu îi pot recunoate. În vechime erau cunoscui drept
oracolele adev
ărului.
Dr. N: tiu că sună pragmatic, dar nu ar fi, oare, mai folositoare aceste suflete b ătrâne i foarte
dezvoltate dac
ă ar ajuta umanitatea de pe poziia unor lideri internaionali decât ca pustnici?
S: Cine a spus că sunt pustnici? Ei preferă să fie alături de oamenii obinuii, care sunt i cei

103/159
mai afecta
i de micările i tulburările sociale.
Dr. N: Ce sentiment încearcă cineva când întâlnete un înelept pe Pământ?
S: Ah... simi o prezenă specială. Puterea lor de înelegere i sfaturile pe care i le dau sunt
atât de în
elepte. Ei trăiesc simplu. Lucrurile materiale nu înseamnă nimic pentru ei.
Dr. N: Te-ar interesa un astfel de serviciu, Thece?
S: Nu... Ei sunt sfini. Eu atept emoionată timpul când voi putea să nu mă mai încarnez.
Dr. N: Probabil că termenul în elepi ar putea fi folosit i în cazul sufletelor ca acela al
Kumarei sau chiar pentru entit
ăile spre care se îndreaptă ea pentru a crete în înelepciune?
S: (pauză) Nu, ei sunt altfel... sunt mai presus de înelepi. Îi numim Cei Bătrâni.

Notă: A plasa aceste fiine deasupra nivelului VI.

Dr. N: Există muli astfel de Bătrâni ce lucrează cu sufletele de nivelul Kumarei i mai
avansate?

S: Nu cred... În comparaie cu noi ceilali... dar le simim influena.
Dr. N: Ce simi în prezena lor?
S: (gânditoare) O putere concentrată de iluminare... i îndrumare...
Dr. N: Ar putea fi Cei Bătrâni întrupări ale Sursei?
S: Nu sunt eu cea mai în măsură să o spun, dar nu cred. Trebuie că ei sunt aproape de Sursă.
B
ătrânii reprezintă cele mai pure elemente ale gândirii... angajate în planificarea i stabilirea
substan
elor.
Dr. N: Ai putea să clarifici puin ce ai vrut să spui despre aceste suflete avansate aflate aproape
de Surs
ă?
S: (vag) Poate numai că se află aproape de conjuncie.
Dr. N: i-a vorbit vreodată Kumara despre aceste entităi care o ajută ?
S: Puin. Ea aspiră să fie printre ele, ca noi toi de altfel.
Dr. N: Se apropie ea de Bătrâni în ceea ce privete cunoaterea?
S: (încet) Da, în măsura în care mă apropii i eu de ea. Este o asimilare lentă cu Sursa, pentru
c
ă nu suntem desăvârii.

Odată ce sufletelor avansate le sunt clar stabilite îndatoririle în calitate de ghizi, aceste fiin e
trebuie s
ă acioneze pe două planuri. Pe lângă rezolvarea propriilor treburi rămase neterminate,
continuând, a
adar, să se încarneze (chiar dacă mai rar), ele trebuie, de asemenea, să-i ajute i pe
al
ii în timp ce se află în stare discarnată. Thece discută cu mine despre acest aspect al vieii ei ca
suflet.


Dr. N: Atunci când te-ai reîntors în lumea spiritelor i iei din izolarea ta autoimpusă, ce
anume faci în mod normal?

S: Mă alătur membrilor companiei mele
Dr. N: Câte suflete sunt în compania ta?
S: Nouă.
Dr. N: (sărind prea repede la următoarea concluzie) Oh, aadar, voi zece formai un grup de
suflete conduse de Kumara ?

S: Nu, cu răspund de ele.
Dr. N: Atunci aceste nouă entităi îi sunt elevi?
S: Hmmm... ai putea spune i aa...
Dr.N: i ei toii fac parte dintr-un grup (matcă) - care presupun că este compania ta?
S: Nu, compania mea este formată din două grupuri diferite.
Dr.N: De ce?
S: Ei sunt la... nivele diferite de dezvoltare.
Dr. N: i cu toate acestea tu eti profesorul spiritual al acestor nouă suflete?

104/159
S: Prefer s
ă-mi spun supraveghetor. Trei suflete din compania mea sunt de asemenea
supraveghetori.

Dr. N: Bine, atunci ce sunt ceilali ase?
S: (pur i simplu) Oameni care nu supraveghează.
Dr. N: A vrea să clarific acest lucru folosind termenii mei, dacă eti de acord, Thece. Dacă tu
e
ti un supraveghetor senior, cei trei din compania ta trebuie s ă fie ceea ce a numi ghizi juniori?
S: Da, dar termenii junior i senior ne descriu ca pe nite autoritariti, ceea ce nu suntem!
Dr. N: Intenia mea nu este de a indica un rang sau altul, ci de a identifica, m ăcar în linii
generale, responsabilit
ăile. Consideră că termenul senior înseamnă profesor avansat. A numi-o pe
Kumara un atare profesor maestru sau chiar un director educativ.

S: (ridică din umeri) Cred că aa e bine, atâta vreme cât director nu înseamnă dictator.
Dr. N: Nu înseamnă asta. Acum, Thece, poziionează-i memoria într-un loc în care poi vedea
culorile energiei tuturor sufletelor din compania ta. Cum arat
ă cele ase suflete care nu sunt
supraveghetori?

S: (zâmbete) Ca nite bulgări murdari de zăpadă.
Dr. N: Bine, deci acetia au o nuană albă, cum arată atunci ceilali?
S: (pauză) Păi... doi sunt mai degrabă gălbui.
Dr. N: Ce-mi poi spune despre cel de-al nouălea membru?
S: Acela este An-ras. se descurcă foarte bine
Dr. N: Descrie culoarea energiei sale.
S: Are o nuană apropiată de albastru... e un supraveghetor excelent... mă va părăsi în curând...
Dr. N: Hai să ne îndreptăm spre celălalt capăt al companiei tale. Care membru te îngrijorează
cel mai mult
i de ce?
S: Ojanowin. Ea are de multe viei convingerea că iubirea i încrederea aduc numai suferină.
(contemplativ) Are calit
ăi deosebite pe care a vrea să le aduc la suprafaă, dar atitudinea ei o trage
în jos.

Dr. N: Ojanowin se dezvoltă mai încet decât ceilali?
S: (protector) Nu mă înelege greit, sunt mândră de efortul ei. Ea are o mare sensibilitate i
integritate, care îmi plac. Pur
i simplu are nevoie de mai multă atenie din partea mea.
Dr. N: În calitate de supraveghetor-profesor, ce calitate a dobândit An-ras pe care vrei s ă o
vezi
i la Ojanowin?
S: (fără ezitare) Adaptabilitatea faă de schimbări.
Dr. N: Sunt curios dacă toi cei nouă membri ai grupului tău avansează în mod uniform, sub
îndrumarea ta.

S: Afirmaia ta este cu totul ruptă de realitate.
Dr. N: De ce?
S: Pentru că există diferene în ceea ce privete caracterul i integritatea.
Dr. N: Bine, dacă sufletele au ritmuri diferite de învăare în funcie de caracterul i de
integritatea lor, cum se potrive
te acest lucru cu capacităile mentale ale creierului omenesc pe care
îl alege un suflet?

S: Nu se potrivete în nici un fel. Eu mă refeream la motivaie. pe Pământ folosim multe
varia
ii ale creierului fizic, în cursul dezvoltării noastre. Cu toate acestea, fiecare suflet este condus
de integritatea sa.

Dr. N: Asta vrei să spui când vorbeti despre caracterul sufletelor?”
S: Da, iar intensitatea dorinei este o parte a caracterului.
Dr. N: Dacă acest caracter este identitatea unui suflet, unde intervine dorin a?
S: Impulsul de a se autodepăi este unul interior al fiecărui suflet, dar i acesta poate fluctua
între vie
i.
Dr. N: Atunci cum se potrivete identitatea sufletului cu acest lucru?
S: E o extensie a dorinei. Integritatea este dorina de a fi sinceri cu privire la Sine i la
motiva
ii într-o asemenea măsură, încât să fie posibilă o contienă totală a drumului ce duce la

105/159
surs
ă.
Dr. N: Dacă energia primară inteligentă este aceeai, de ce sufletele diferă în ceea ce privete
caracterul
i integritatea?
S: Pentru că experienele lor cu viaa fizică le schimbă i aceasta se i intenionează. Prin
aceste schimb
ări sunt adăugate componente noi inteligenei colective a fiecărui suflet.
Dr. N: i la asta se rezumă încarnarea pe Pământ?
S: Da, încarnarea este un element important. Unele suflete sunt înclinate mai mult decât altele
s
ă se dezvolte i să-i realizeze potenialul, dar cu toii vom face acest lucru într-un final. Trăind în
multe trupuri fizice
i în diferite aezări, ne dezvoltăm natura adevăratului nostru sine.
Dr. N: i acest fel de autoactualizare a identităii sufletului reprezintă scopul vieii în lumea
noastr
ă?
S: În orice lume.
Dr. N: Păi, dacă fiecare suflet se preocupă de Sine, atunci cred că aceasta explică de ce avem o
lume în care oamenii sunt egoi
ti.
S: Nu, ai interpretat greit. A ne realiza nu înseamnă să ne cultivăm sinele în scopuri egoiste,
ci s
ă-i permitem să se integreze cu ceilali în viaă. Acest lucru arată deopotrivă caracter i
integritate. E comportamentul etic.

Dr. N: Ojanowin are mai puină onestitate decât An-ras?
S: (pauză) Mă tem că se îneală pe ca însăi.
Dr. N: Mă întreb cum de poi funciona efectiv ca ghid spiritual pentru cei nouă membri ai
companiei tale
i să te încarnezi în acelai timp pe Pământ ca să-i finalizezi propriile lecii.
S: În trecut acest lucru îmi afecta într-o anumită măsură capacitatea de concentrare, dar acum
am dep
ăit acest neajuns.
Dr. N: Trebuie să-i separi energia sufletului pentru a putea realiza acest lucru?
S: Da, această capacitate (a sufletelor) permite să mă ocup de amândouă. Faptul că sunt pe
P
ământ îmi permite să ajut în mod direct un membru sau altul al companiei mele i în acelai timp
s
ă mă ajut pe mine însămi.
Dr. N: Această idee a sufletelor care se pot divide nu e un lucru pe care s ă-l pot conceptualiza
prea u
or.
S: Felul în care foloseti termenul „divide” nu e cel mai corect. Fiecare parte a noastr ă este
întreag
ă încă. Eu nu spun decât că la început ai nevoie de puin timp pentru a te obinui, având în
vedere c
ă trebuie să coordonezi două programe în acelai timp.
Dr. N: Aadar, eficiena ta pedagogică nu e diminuată cu nimic de faptul că ai mai multe
activit
ăi.
S: Până la urmă, nu.
Dr. N: Care consideri că este principala ta menire: ca profesor, aceea de a fi pe P ământ, într-un
trup omenesc sau de a fi în Lumea Spiritelor ca entitate liber
ă?
S: E vorba de două setări diferite. Modalităile în care îmi instruiesc elevii sunt diverse, dar
deopotriv
ă de eficiente.
Dr. N: Însă modul în care te apropii de un membru al companiei tale e diferit în func ie de
locul în care te afli?

S: Da.
Dr. N: Sugerezi cumva că lumea spiritelor este principalul centru de învăare?
S: Este locul evaluărilor i al analizei, dar sufletele se odihnesc aici.
Dr. N: Atunci când elevii tăi trăiesc pe Pământ, ei tiu că tu eti ghidul lor i că eti
întotdeauna al
ături de ei?
S: (râde) Unii mai mult, alii mai puin, dar cu toii îmi simt influena într-un moment sau altul.
Dr. N: Thece, tu te afli în acest moment pe Pământ, în trupul unei femei. Poi intra totui în
contact cu membrii companiei tale?

S: i-am spus deja că da.
Dr. N: Vreau să ajung, de fapt, la următorul lucru. Nu e greu să-i îndrumi pe elevii tăi prin

106/159
propriul t
ău exemplu, având în vedere că vizitele tale pe Pământ sunt foarte rare?
S: Dacă a veni prea des i a lucra cu ei în mod direct, aa cum lucrează, de exemplu, doi
oameni, m
ă tem că a interveni în dezvoltarea lor normală.
Dr. N: Ai aceleai rezerve în a interveni i când acionezi ca profesor în lumea spiritelor, în
stare discarnat
ă?
S: Da... dei tehnicile sunt diferite.
Dr. N: A vrea să tiu mai multe despre capacitatea profesorilor spirituali de a- i contacta
studen
ii. Ce anume faci exact din lumea spiritelor pentru a-l alina sau sf ătui pe unul dintre elevii
t
ăi care se află pe Pământ?
S: (nu răspunde)
Dr. N: (încercând s-o conving) înelegi ce te întreb? Cum le induci idei?
S: (într-un final) Nu-i pot spune.

Notă: Presupun că clienta mea s-a blocat în acest punct, dar nu mă pot plânge. Până acum, atât
Thece, cât
i ghida ei au fost generoase cu informaiile. Am hotărât să opresc edina pentru puin
timp, pentru a apela direct la Kumara.


Dr. N: Kumara, dă-mi voie să discut cu tine prin intermediul lui Thece. Inteniile mele sunt
bune. Punând întreb
ări discipolei tale intenionez să-mi îmbogăesc cunotinele tămăduitoare i să-
i apropii pe oameni de puterile superioare aflate în ei în
ii. Misiunea mea principală e de a
combate teama pe care o încearc
ă oamenii în faa morii, ajutându-i să îneleagă natura sufletelor
lor
i căminul lor spiritual. Mă vei ajuta în această strădanie?
S: (îmi răspunde Thece, pe un ton ciudat) tim cine eti.
Dr. N: Atunci, mă vei ajuta amândouă?
S: Vom discuta cu tine... atât cât vom considera....

Notă: Acest lucru înseamnă că dacă depăesc graniele nedefinite ale acestor doi ghizi printr-o
întrebare inoportun
ă, nu voi primi răspuns.

Dr. N: Ok, Thece, atunci când voi ajunge la trei îi va fi mai uor să-mi vorbeti despre cum
anume func
ionează sufletele ca ghizi. Începe prin a-mi spune în ce fel î i poate atrage atenia un
membru al companiei tale aflat pe P
ământ. 1, 2, 3 (Pocnesc din degete pentru a accentua efectul)
S: (după o scurtă pauză) înainte de toate ei trebuie să-i calmeze mintea i să-i concentreze
aten
ia dincolo de ceea ce îi înconjoară.
Dr. N: Cum vor proceda?
S: Prin tăcere... Întorcându-se spre ei înii. Racordându-se la vocea lor interioară.
Dr. N: În acest fel strigă după ajutor spiritual?
S: Da, cel puin când mi se adresează. Ei trebuie să îi depăească contiina interioară, pentru
a m
ă implica într-un gând central.
Dr. N: Pe tine sau problema care-i preocupă?
S: Ghizii trebuie să treacă dincolo de ceea ce îi frământă, pentru a putea fi receptivi faă de
mine. Acest lucru e dificil dac
ă nu rămân calmi.
Dr. N: Au, oare, toi cei nouă membri ai companiei tale aceleai capacităi de a te chema în
ajutor?

S: Nu.
Dr. N: Probabil că Ojanowin întâmpină cele mai multe probleme.
S: Da, ea este dintre cei care au probleme.
Dr. N: De ce?
S: Pentru mine e uor să recepionez semnalul. E mai dificil pentru oamenii de pe P ământ.
Energia gândului direc
ionat trebuie să depăească emoia umană.
Dr. N: În cadrul unei reele a lumii spiritelor, cum preiei exact mesajele membrilor companiei

107/159
tale din miliardele de suflete care trimit semnale spre ghizii lor?

S: tiu imediat. Toi supraveghetorii tiu, pentru că oamenii îi trimit propriile lor modele ale
gândurilor.

Dr. N: Ca un fel de cod vibraional într-un câmp de particule ale gândurilor?
S: (râzând) Cred că poi descrie i astfel un model energetic.
Dr. N: Bine, i atunci cum răspunzi cuiva care are nevoie de îndrumare?
S: (se încruntă) optindu-le răspunsurile la ureche!
Dr. N: (încet) Aa face un spirit prietenos cu o minte tulburată de pe Pământ?
S: Depinde...
Dr. N: De ce anume? Sunt, oare, spiritele-profesor indiferente fa ă de problemele de zi cu zi
ale oamenilor?

S: Nu indiferente, pentru că dacă ar fi, n-am mai comunica. Noi cântărim fiecare situaie. tim
c
ă viaa e trecătoare. Suntem mai... detaai, pentru că, lipsii de trupurile umane, nu mai suntem
împov
ărai de imediatul emoiilor omeneti.
Dr. N: Dar ce facei în cazul în care respectiva situaie reclamă îndrumare i ajutor spiritual?
S: (cu gravitate) în calitate de supraveghetori... recunoa tem gradul de... turbulenă... din unda
gândului tulburat. Apoi ne amestec
ăm atent cu aceasta i atingem mintea cu blândee.
Dr. N: Descrie-mi, te rog, acest proces mai departe.
S: (pauză) E un curent alunecos de gânduri, de obicei mai curând turbulent decât lin, trimis de
cineva aflat în suferin
ă. La început eram neîndemânatică i nici azi nu am încă talentul Kumarei.
Trebuie s
ă intri subtil... să atepi cea mai bună receptivitate.
Dr. N: Cum poate să fie neîndemânatic un supraveghetor, având în vedere c ă ai mii de ani de
experien
ă la activ?
S: Comunicatorii nu sunt cu toii la fel. De asemenea, supraveghetorii au abilităi diferite.
Dac
ă unul din membrii companiei mele este într-o criză - rănire fizică, tristee, teamă, revoltă - ei
trimit doze mari de energie negativ
ă necontrolată, care pe mine mă alarmează, dar pe ei îi
epuizeaz
ă. În aceasta constă provocarea unui supraveghetor. Să tie când i cum anume să
comunice. Atunci când oamenii vor s
ă fie ajutai imediat, e posibil ca ei să nu se afle în cea mai
potrivit
ă stare pentru a reflecta.
Dr. N: Bine, atunci poi să-mi spui în ce fel erai neîndemânatică, când nu aveai încă experienă
ca ghid?

S: Mă grăbeam prea tare să-i ajut, fără să-mi coordonez modelele gândurilor despre care i-am
vorbit. Oamenii se pot bloca. Nu po
i, de exemplu să ajungi la ei când sunt foarte îndurerai. Când
aten
ia este distrasă i energia gândurilor e risipită în toate direciile nu poi ajunge la o minte
agitat
ă pentru că eti izolat de aceasta.
Dr. N: Cei nouă membri ai grupului tău simt că intervii după ce ei te cheamă în ajutor?
S: Supraveghetorii nu ar trebui să intervină. E mai mult o... cuplare uoară. Eu le induc idei pe
care ei le cred a fi propria lor inspira
ie pentru a-i liniti.
Dr. N: Ce anume îi creează cele mai mari probleme atunci când comunici cu oamenii de pe
P
ământ?
S: Teama.
Dr. N: N-ai vrea să detaliezi puin acest aspect?
S: Trebuie să fiu atentă să nu-mi răsfă oamenii, făcându-le vieile prea uoare... să-i las să se
lupte cu greut
ăile lor, fără să intervin direct. Atunci când un supraveghetor intervine prea repede,
înainte ca ei s
ă facă asta, oamenii suferă mai mult. Kumara este expertă în asta...
Dr. N: Este oare ca, în cele din urmă, responsabilă de tine i de compania ta?
S: Păi da, noi suntem cu toii sub influena ei.
Dr. N: Îi vezi vreodată pe colegii tăi pe aici? Mă gândesc la asociaii tăi, aflai la nivelul tău de
dezvoltare, cu care po
i discuta despre metodele pedagogice.
S: O, te referi cumva la cei cu care am crescut împreun ă?
Dr N: Da.

108/159
S: Da... mai ales pe trei dintre ei.

Dr N: i ei conduc la rândul lor grupuri de suflete?
S: Da.
Dr. N: i sunt responsabili de un număr de suflete apropiat de al acelora de care te ocupi tu?
S: Uh, da, cu excepia lui Wa-roo. Compania sa este de cel puin două ori mai mare decât a
mea. E adev
ărat că se i pricepe. Sarcinile sale au crescut, fiindu-i adăugată încă o companie.
Dr. N: Câtor entităi superioare le cerei sfatul i îndrumarea tu i prietenii tăi ce conduc
companii?

S: Doar uneia singure. Cu toii mergem la Kumara pentru a schimba observaii i a căuta
modalit
ăi de a ne îmbunătăi activitatea.
Dr. N: Câte suflete ca tine i ca Wa-roo supraveghează Kumara?
S: Oh... n-a putea preciza.
Dr N: Încearcă să-mi dai măcar o cifră estimativă.
S: (după ce reflectează) Cel puin 50, poate chiar mai multe.

Celelalte întrebări referitoare la activităile spirituale ale Kumarei au fost nefructuoase, aa că
mi-am îndreptat aten
ia spre pregătirea lui Thece în domeniul creaiei. Experienele ei (pe care le-
am condensat) ne-au dus mai departe decât cele descrise de Nenthum în capitolul precedent. Pentru
cititorii cu înclina
ii tiinifice, vreau să subliniez că atunci când un subiect îmi relatează despre
crea
ie, sistemul lor de referină nu se bazează neapărat pe tiina Pământească. Trebuie să
interpretez cât de bine pot informa
iile pe care le primesc.

Dr. N: Curriculumul ce se adresează sufletelor pare să fie foarte variat, Thece. A vrea să
abordez un alt aspect al instruirii tale. Energia ta folose
te proprietăile luminii, căldurii i ale
mi
cării în crearea vieii?
S: (uluit) Ah...tii despre asta....
Dr. N: Ce poi să-mi mai spui totui despre acest aspect?
S: Doar că sunt familiarizată cu acest lucru.
Dr. N: N-a vrea să discut despre ceva care te-ar face să te simi stingherită, dar a aprecia
dac
ă mi-ai confirma unele efecte biologice rezultate în urma ac iunii sufletelor.
S: (ezita) Oh..nu cred...
Dr. N: (intervin repede) A fost mândră de tine Kumara referitor la un lucru pe care l-ai creat în
ultima vreme?

S: (fără să opună rezistenă) Reuesc bine petii.
Dr. N: (exagerez în mod intenionat pentru a o face să continue) Aadar, poi crea un pete
întreg cu ajutorul energiei tale mentale?

S: (vexată)...Glumeti?
Dr. N: Atunci, cu ce anume începi?
S: Cu embrionii, firete. Credeam că tii...
Dr. N: Verificam doar. Când crezi că vei fi pregătită pentru mamifere?
S: (nu răspunde)
Dr. N: Uite, Thece, dacă vei încerca să cooperezi cu mine pentru câteva minute, promit că nu
voi insista prea mult asupra acestui subiect. E
ti de acord?
S: (pauză) O să vedem...
Dr. N: Ok, atunci, ca o clarificare iniială, spune-mi ce faci de fapt cu energia ta pentru a
dezvolta via
a până la nivelul petilor?
S: (împotrivindu-se) Dăm instruciuni organismelor... În funcie de condiiile înconjurătoare...
Dr. N: Faci acest lucru într-o singură lume sau în mai multe, în cadrul pregătirii tale?
S: În mai multe, (nu mi-a spus prea multe în acest sens, decât c ă aceste planete sunt
asem
ănătoare cu Pământul)
Dr. N: În ce fel de mediu lucrezi acum?

109/159
S: În oceane.

Dr. N: Cu forme primare de viaă marină, cum sunt algele i planctonul?
S: Când am început, da.
Dr. N: Vrei să spui înainte de a te ocupa de embrionii petilor.
S: Da.
Dr. N: Atunci când sufletele încep să creeze forme de viaă, încep cu microorganismele?
S:... cu mici celule, da, i acest lucru e foarte greu.
Dr. N: De ce?
S: Celulele vieii... energia noastră nu poate deveni eficientă până ce nu o putem direciona
pentru... a modifica moleculele.

Dr. N: Atunci, tu de fapt produci noi compui chimici, amestecând moleculele elementelor
primare ale vie
ii prin fluxul tău energetic?
S: (încuviinează din cap)
Dr. N: Poi fi mai explicită?
S: Nu.
Dr. N: Lasă-mă să încerc să sintetizez, iar dacă greesc, te rog să-mi spui. Un suflet ce devine
expert în crearea vie
ii trebuie să poată sparge celulele i să dea instruciuni ADN, iar tu realizezi
acest lucru trimi
ând particule de energie în protoplasma?
S: Da, trebuie să învăăm să facem acest lucru - coordonându-l cu energia solară.
Dr. N: De ce?
S: Pentru că fiecare soare are efecte energetice diferite asupra lumilor din jurul lui.
Dr. N: Atunci de ce ai interveni în ceea ce un soare ar face oricum cu ajutorul energiei sale?
S: Nu e vorba de o interferenă. Examinăm noi structuri... mutaii... observăm i vedem ce este
func
ional. Aranjăm substanele pentru ca ele să aibă cea mai mare eficacitate în raport cu diferii
sori.

Dr. N: Când o specie de viaă evoluează pe o planetă, oare condiiile de mediu pentru selecie
i adaptare sunt naturale sau sunt încropite de minile inteligente ale sufletelor?
S: (evaziv) De obicei, o planetă ale cărei condiii sunt prielnice vieii este supravegheată de
suflete
i tot ceea ce facem este natural.
Dr. N: Cum pot sufletele să supravegheze i să influeneze proprietăile biologice ale creterii
i evoluiei, de-a lungul a milioane de ani într-o lume primordial ă?
S: Timpul nu se măsoară în ani Pământeni pentru noi. Îl folosim pentru a realiza experimentele
noastre.

Dr. N: Tu personal creezi sori în universul nostru?
S: Un soare în mărime naturală? O, nu, aa ceva îmi depăete cu mult puterile... necesită
puterile reunite ale multora. Lucrez numai la scar
ă redusă.
Dr. N: Ce anume poi crea?
S: Ah... mici mănunchiuri de materie foarte concentrată, încălzită.
Dr. N: Dar ce reprezintă ceea ce ai lucrat, atunci când isprăveti?
S: Mici sisteme solare.
Dr. N: Sorii i planetele tale miniaturale sunt de mărimea unor pietre, a unor blocuri sau a lunii
?

S: (râde) Sorii mei sunt de mărimea unei mingi de baschet, iar planetele... ca nite bile... e tot
ce pot face.

Dr. N: De ce faci toate acestea la o scară atât de mică?
S: Pentru a exersa, astfel încât să pot crea i sori mai mari. După ce sunt comprimai suficient,
atomii explodeaz
ă i se condensează, dar nu pot face ceva cu adevărat mare singură.
Dr. N: Ce vrei să spui?
S: Trebuie să învăăm să lucrăm împreună, să ne combinăm energia, pentru a putea obine
rezultate optime.

Dr. N: Rine, i atunci cine produce exploziile termonucleare care creeaz ă universurile fizice i

110/159
chiar spa
iul?
S: Sursa... energia concentrată a Celor Bătrâni.
Dr. N: O, aadar sursa are ajutoare?
S: Aa cred...
Dr. N: De ce se străduiete energia ta să creeze materia universului i forme mai complexe de
via
ă, atâta vreme cât Kumara i entităile de deasupra ei sunt deja experte în asta?
S: se ateaptă de la noi să ne alăturăm lor, tot aa cum i ei îi doresc să-i unească energia
perfec
ionată cu Cei Bătrâni.

Întrebările referitoare la creaie evocă întotdeauna problema Cauzei Prime. Oare explozia
masei interstelare ce a cauzat na
terea stelelor i planetelor a fost un accident al naturii sau a fost
pus
ă la cale de o foră inteligentă? Când ascult relatările unor subieci, de exemplu Thece, mă
întreb de ce ar exersa sufletele reac
ii în lan în energia materiei pe nite modele la scară redusă,
dac
ă nu intenionează să facă i corpuri cereti mai mari. N-am avut subieci de nivel VI sau mai
avansa
i care să-mi arate în ce fel pot duce ei mai departe forele creaiei. Dacă sufletele
progreseaz
ă, atunci este de ateptat ca entităile aflate la nivelele menionate mai sus să fie
implicate în na
terea planetelor i în dezvoltarea formelor de viaă capabile de inteligenă
superioar
ă, potrivite pentru a fi folosite de suflete.
După ce m-am gândit la motivele pentru care sufletele imperfecte sunt totu i asociate cu
crea
ia, am ajuns la următoarea concluzie: tuturor sufletelor le este dată oportunitatea de a participa
la dezvoltarea formelor inferioare de via
ă inteligentă pentru a se perfeciona ele însele. Acest
principiu poate fi aplicat, de asemenea,
i întrebării referitoare la motivul pentru care sufletele se
încarneaz
ă în formă fizică. Thece a sugerat că inteligena supremă, pe care a numit-o sursa, este
format
ă dintr-o combinaie de creatori (Cei Bătrâni), care-i fuzionează energia pentru a nate
universuri. Acela
i lucru mi-a fost comunicat i de către ali subieci atunci când acetia mi-au
descris puterea combinat
ă a sufletelor bătrâne care nu se mai încarnează.
Acest concept nu este unul nou. De exemplu ideea conform c ăreia nu avem o singură
divinitate apar
ine filozofici sectelor Jainiste din India. Jainitii cred că sufletele ce au ajuns la
perfec
iune, numite Siddhas, sunt un grup de creatori universali. Aceste suflete sunt eliberate
complet de transmigra
ii viitoare. Mai jos de acestea se află sufletele Arhat, iluminaii avansai,
care se mai incarneaz
ă încă, alături de încă trei nivele de evoluie a sufletelor. Pentru jainiti,
realitatea este etern
ă i necreată. Astfel, sufletele Siddhas nu au nevoie de creator. Majoritatea
filozofiilor orientale neag
ă această dogmă a jainismului, în favoarea unui consiliu de administra ie
divin, creat de un pre
edinte. Această concluzie e mai potrivită cu modul de gândire occidental. Cu
anumi
i subieci e posibil să abordez o gamă largă de subiecte în perioade scurte de timp. Mai
devreme, pe când vorbea despre preg
ătirea cosmică a sufletelor, Thece a făcut aluzie la viaa
inteligent
ă care există în alte lumi. Acest lucru aduce în discuie un aspect referitor la viaa
sufletelor ce va fi cu greu acceptat de unii dintre noi. Doar pu
ini dintre subiecii mei, de obicei
sufletele mai b
ătrâne i mai experimentate, îi pot aminti că au trăit cândva în alte lumi, în forme de
via
ă inteligente, non-umane, chiar ciudate.
Amintirile lor sunt mai curând efemere i înceoate în ceea ce privete împrejurările acelor
vie
i, detaliile fizice i locaiile planetare faă de universul nostru. Mă întrebam dacă Thece a trăit o
atare experien
ă cu mult timp în urmă, aa că am deschis discuia despre acest subiect.

Dr. N: Puin mai devreme ai spus că mai există i alte lumi fizice în afara Pământului, care
stau la dispozi
ia sufletelor.
S: (ezitând) Da...
Dr. N: i, presupun, pe unele dintre aceste planete există viaă inteligentă ce poate fi de folos
sufletelor ce doresc s
ă se încarneze?
S: Aa este, există multe coli.
Dr. N: Vorbeti vreodată cu alte suflete despre colile de pe planeta lor?

111/159
S: (pauz
ă lungă) Nu prea sunt tentată să fac asta - nu sunt atrasă de celelalte coli.
Dr. N: Ai putea să mă ajui să-mi fac o idee despre acestea?
S: Oh, unele sunt... coli analitice. Altele sunt lumi mentale... locuri subtile...
Dr. N: Ce crezi despre coala Pământului - prin comparaie?
S: coala Pământului este nesigură. E plină de resentimentele multor oameni faă de faptul că
sunt condu
i i de antagonismul liderilor, unul faă de celălalt. Există multă teamă de a veni aici.
Este o lume conflictual
ă din cauza faptului că există prea multă diversitate între prea muli oameni.
Alte lumi au popula
ii mai mici i sunt mai armonioase. Populaia Pământului a luat-o înaintea
dezvolt
ării sale mentale.
Dr. N: Ai prefera să te pregăteti pe o altă planetă?
S: Nu, în ciuda discordiei i a cruzimii de pe Pământ, aici există i pasiune i curaj. Îmi place
s
ă lucrez în situaii de criză. Să aduc ordine în dezordine. tim cu toii că Pământul este o coală
dificil
ă.
Dr. N: Aadar, trupul omenesc nu este o gazdă facilă pentru suflete?
S: ... Există i forme mai uoare de viaă. Care se află mai puin în conflict cu ele însele...
Dr. N: Bine, dar cum poi să tii acest lucru, poate doar dacă sufletul tău a fost i în altă formă
de via
ă?

După ce am făcut această introducere, Thece a început să-mi spună că fusese o mică fiină
zbur
ătoare, într-o lume străină, ce era pe punctul de a muri i în care se respira cu greutate.
Din descrierile ei, se părea că soarele acelei planete intra în stadiul nova. Cuvintele ei erau
ovăitoare, fiind pronunate în respiraii scurte, sacadate.
Thece a relatat ca trăise în acea lume într-o junglă umedă i că cerul nopii era atât de dens
acoperit de stele, încât nu existau spa
ii întunecate între ele. Acest fapt mi-a lăsat impresia că
respectiva planet
ă era poziionată în apropierea centrului unei galaxii, probabil chiar galaxia
noastr
ă. Ea a mai spus că petrecuse foarte puin timp în acea lume, pe vremea când era încă un
suflet tân
ăr, iar Kumara era mentorul ei. După ce condiiile de mediu n-au mai permis existena
vie
ii, ele au venit pe Pământ pentru a continua să lucreze împreună. Mi-a spus că exista o legătură
între evolu
ia mentală a vieii pe Pământ i ceea ce experimentase înainte. Indivizii acelei rase de
oameni zbur
ători au început să fie temători, izolându-se i devenind chiar periculoi unul faă de
cel
ălalt. De asemenea, ca i pe Pământ, legăturile de familie erau importante, reprezentând expresii
ale loialit
ăii i ale devoiunii. Pe când tocmai încheiam irul întrebărilor referitoare la acest
subiect, discu
ia a continuat într-un mod neateptat.

Dr. N: Crezi că mai sunt i alte suflete pe Pământ care să fi trăit, de asemenea, viei fizice în
aceast
ă lume dispărută astăzi?
S: (pauză, apoi fără să se poată abine) De fapt, am întâlnit unul.
Dr. N: În ce împrejurări?
S: (râde) Am întâlnit un bărbat la o petrecere cu ceva timp în urmă. El m-a recunoscut, nu din
punct de vedere fizic, ci mental. A fost o întâlnire ciudat
ă. Mi-am pierdut echilibrul când s-a
apropiat
i m-a luat de mână. Am crezut că e cam insistent când mi-a spus că mă cunoate.
Dr. N: Ce s-a întâmplat apoi?
S: Eram stupefiată, ceea ce nu e un lucru obinuit pentru mine. Am tiut că existase o legătură
între noi. Credeam c
ă era vorba de ceva de natură sexuală. Acum îmi dau seama clar. Era... Ikak.
(acest nume se pronun
ă cu un sunet clămpănitor, din fundul gâtului ei) Mi-a spus că am fost
cândva împreun
ă într-un loc îndepărtat i că mai erau i ali câiva aici...
Dr. N: i-a mai spus i altceva despre ei?
S: (încet) Nu... mă întreb... ar trebui să-i cunosc...
Dr. N: i-a spus Ikak i altceva despre relaia voastră fizică din acea lume?
S: Nu. A văzut că eram confuză. Oricum, în acel moment nu tiam despre ce vorbea.
Dr. N: Cum de el putea să-i amintească despre acea planetă fiind contient, iar tu n-ai reuit?

112/159
S: (încurcat
ă) El este... Înaintea mea... o cunoate pe Kumara (apoi, vorbind mai mult cu ea
îns
ăi decât cu mine). Ce face el oare aici?
Dr. N: De ce nu-mi povesteti ce s-a mai întâmplat la petrecerea aceea?
S: (râde din nou) Am crezut că vrea doar să mă agae. Era o situaie Penibilă, pentru că eram
atras
ă de el. Mi-a spus că sunt foarte atrăgătoare, lucru pe care bărbaii nu mi-l spun de obicei.
Aveam ni
te străfulgerări mentale..că fusesem cândva împreună ca fragmentele unui vis.
Dr. N: Cum s-a terminat discuia ta cu acest bărbat?
S: El a remarcat disconfortul meu. Cred că s-a gândit că era mai bine să nu mai avem i alte
contacte, pentru c
ă nu l-am mai văzut de atunci. M-am gândit la el totui, i poate că ne vom mai
vedea cândva...


Cred că sufletele traversează timpul i spaiul pentru a se întâlni. Am avut recent doi subieci,
foarte buni prieteni, care au venit la mine în acela
i timp pentru regresie. pe lângă faptul că au fost
suflete pereche în multe vie
i anterioare pe Pământ, fuseseră parteneri într-o minunată lume
acvatic
ă, în care trăiseră ca fiine acvatice inteligente. Amândoi îi aminteau plăcerea cu care se
jucau sub ap
ă i ieeau la suprafaă pentru „a iscodi”. Nici unul dintre subieci nu a putut să-i
aminteasc
ă prea multe despre această planetă sau ce s-a întâmplat cu rasa lor de creaturi marine.
Poate c
ă făcuseră parte dintr-un experiment Pământean euat, cu mult timp înainte ca un mamifer
terestru s
ă devină cea mai promiătoare specie de pe Pământ pentru suflete. Bănuiesc că nu era
vorba totu
i despre Pământ, pentru că am mai avut i ali subieci care mi-au spus că au trăit într-un
mediu acvatic despre care
tiau că nu este Pământean. Unul dintre aceti subieci mi-a spus „Lumea
mea acvatic
ă era foarte caldă i limpede, întrucât aveam trei sori deasupra noastră. Absena totală a
întunericului de sub ap
ă era confortabilă i făcea construcia locuinelor noastre mult mai uoară”.
M-am întrebat adesea dac
ă visele noastre care implică zborul, respiraia subacvatică i alte isprăvi
fizice neomene
ti au vreo legătură cu experienele noastre fizice anterioare în alte medii.
La începutul studiilor mele despre suflete, mă ateptam într-o anumită măsură ca acei subieci
care î
i pot aminti alte lumi să spună că au trăit în galaxia noastră în vecinătatea soarelui nostru.
Avea s
ă fie o presupunere naivă. Pământul se află într-o zonă rarefiată a Căii Lactee, cu numai opt
stele, situate la 10 ani lumin
ă de Soare. tim că galaxia noastră cuprinde mai mult de 200 de
miliarde de stele
i că se află în cadrul unui Univers despre care se speculează că ar conine 100 de
miliarde de galaxii. Num
ărul lumilor (din jurul sorilor) care ar permite existen a vieii depăesc
imagina
ia. Gândii-vă, dacă admitem că numai o mică parte din doar 1% din totalul stelelor din
galaxia noastr
ă au planete pe care există o formă de viaă inteligentă, ce poate fi folositoare pentru
suflete, num
ărul acestora va fi, totui, de ordinul milioanelor.
Din informaiile pe care le-am adunat de la subiecii mei, deopotrivă dispui i capabili să
discute despre reparti
iile lor anterioare, rezultă că sufletele sunt trimise în orice lume în care există
forme potrivite de via
ă inteligentă. Dintre toate stelele pe care le cunoatem numai 4% sunt
asem
ănătoare soarelui nostru. Acest lucru nu pare să aibă importană pentru suflete. Încarnările lor
planetare nu sunt legate de lumile de tip P
ământesc sau de bipezi inteligeni care merg pe sol.
Sufletele care au fost în alte lumi spun c
ă încearcă un anumit ataament faă de unele dintre
acestea, întorcându-se acolo (de exemplu pe P
ământ) periodic, pentru o succesiune de viei. Nu am
avut mul
i subieci care să-i poată aminti detalii concrete despre viaa pe care au trăit-o în alte
lumi. Acest lucru se poate datora lipsei de experien
ă, slăbirii memoriei sau blocajelor impuse de
ghizii mae
tri spre a evita orice disconfort cauzat de întoarcerea în trupurile neP ământene.
Acei subieci care sunt capabili să discute despre experienele lor din alte lumi afirmă că,
înainte de a veni pe P
ământ, sufletele sunt frecvent aezate în corpurile unor creaturi cu inteligenă
inferioar
ă celei a fiinelor umane (acest lucru nu a fost valabil în cazul lui Thece). Cu toate acestea,
odat
ă ajunse în trupul uman, sufletele nu sunt trimise înapoi pe o treapt ă inferioară a evoluiei
mentale. Totu
i, contrastele fizice pot fi puternice, călătoriile în afara Pământului nefiind neapărat
pl
ăcute. Unul dintre clienii mei de nivel mediu vorbea despre acest fapt astfel: „Dup ă o lungă serie
de vie
i trăite în trupuri umane i-am spus ghidului meu că am nevoie de o pauză i că a vrea să

113/159
merg pentru o vreme într-un alt tip de mediu. El m-a avertizat: „S-ar putea s
ă nu îi placă
schimbarea aceasta chiar acum, pentru c
ă te-ai obinuit foarte mult cu atributele minii i ale
corpului uman”. Clientul meu a insistat
i i s-a dat o viaă în ceea ce a fost descris a fi „O lume
plin
ă de culoare în care exista o specie de fiine mici i dense. Erau nite fiine profunde, dar
posomorâte, cu fe
e albe ca ceara, care nu zâmbeau niciodată. Lipsit de râsul omenesc i de
flexibilitatea fizic
ă nu mă puteam sincroniza i am progresat prea puin.” Această sarcină a fost cu
adev
ărat dificilă pentru acest individ, dacă inem cont de faptul că umorul i râsul sunt caracteristici
esen
iale ale vieii sufletelor în lumea spiritelor.
Mă apropiam de faza finală a edinei mele cu protagonista Cazului 23. A trebuit să aplic unele
tehnici adi
ionale de adâncire, deoarece voiam ca Thece să ajungă la cele mai adânci ascunziuri
ale min
ii sale supracontiente, pentru a putea vorbi cu mine despre spaiu i timp, cât i despre
surs
ă.

Dr. N: Thece, ne apropiem de sfâritul edinei noastre. A vrea să ne întoarcem încă o dată la
discu
ia despre sursă i creator, (pauză) Vrei să faci asta pentru mine?
S: Da.
Dr. N: Ai spus că obiectivul final al sufletelor este să caute să se unifice cu sursa supremă a
energiei creative - î
i aminteti?
S: ...conjuncia... da.
Dr. N: Spune-mi, sursa se află cumva într-un spaiu central, special al lumii spiritelor?
S: Sursa este lumea spiritelor.
Dr. N: Atunci, de ce vorbesc sufletele despre a atinge miezul vie ii spirituale?
S: Pe când suntem spirite tinere, noi simim putere peste tot în jurul nostru i avem sentimentul
c
ă ne aflăm ... la marginea acestei puteri. pe măsură ce cretem, există o contienă a unei puteri
concentrate, dar sentimentul este acela
i.
Dr. N: Chiar dacă ai numit acest lucru locul Celor Bătrâni?
S: Da, ei sunt parte a puterii concentrate a sursei care ne sus ine ca suflete.
Dr. N: Bine, concentrând această putere laolaltă, ca pe o sursă de energie, poi descrie
creatorul în termeni mai omene
ti?
S: Ca pe fiina lipsită cu totul de individualitate (fără un eu individual), i aceasta este ceea ce
ne str
ăduim să devenim.
Dr. N: Dacă sursa reprezintă întreaga lume a spiritelor, în ce fel diferă acest loc mental de
universurile fizice cu stele, planete
i lucruri vii?
S: Universurile sunt create - să trăiască i să moară - pentru a fi folosite de sursă. Locul
spiritelor este sursa.

Dr. N: Se pare că trăim într-un univers care se extinde, se poate contracta din nou i, în cele
din urm
ă, moare. Din moment ce trăim într-un spaiu ce cunoate limite de timp, cum ar putea fi
lumea spiritelor în afara timpului?

S: Pentru că noi trăim aici într-un non-spaiu în care nu există timp... cu excepia anumitor
zone.

Dr. N: Explică-mi, te rog ce sunt aceste zone.
S: Sunt... ui de legătură. Deschideri prin care să putem intra într-un univers fizic în care există
timp.

Dr. N: Cum pot exista aceste ui în non-spaiu?
S: Deschiderile există ca nite praguri între realităi.
Dr. N: Bine, dacă lumea spiritelor este non-dimensională, ce fel de realitate este aceasta?
S: O stare constantă a realităii, opusă realităilor lumilor dimensionale care sunt materiale i
schimb
ătoare.
Dr. N: Are, oare, trecutul, prezentul sau viitorul vreo relevan ă pentru sufletele care trăiesc în
lumea spiritelor?

S: Numai ca mijloc de a înelege succesiunea din formă fizică. Viaa aici... este o

114/159
neschimbare... pentru aceia dintre noi care nu trec pragul într-un univers al substan
ei i timpului.

Notă: O aplicaie majoră a pragurilor temporale folosite de suflete va fi examinat ă în capitolul
urm
ător dedicat alegerii vieii.
Dr. N: Atunci când vorbeti despre universuri foloseti pluralul. Sunt oare celelalte universuri
fizice altele decât cel care con
ine Pământul?
S: (vag) Sunt... realităi diferite... pentru a se potrivi cu sursa.
Dr. N: Vrei să spui că sufletele pot intra în camerele diferitelor realităi fizice prin ui
spirituale?

S: (încuviinează) Da, pot să o facă - i chiar o fac.

Înainte de a încheia edina cu această clientă foarte avansată, ar trebui să adaug că majoritatea
persoanelor care se afl
ă în hipnoză adâncă sunt capabile să vadă dincolo de o realitate Pământeană
a spa
iului tridimensional, în realităi alternative nelimitate de timp. În stare subcontientă, subiecii
mei experimenteaz
ă un timp cronologic cu vieile lor trecute i prezente care se aseamănă cu ceea
ce ei percep în timp ce sunt con
tieni. Se petrece, însă, o schimbare când îi conduc în lumea
spiritelor
i în stare supracontientă. Aici ei percep timpul acum ca o unitate omogen ă a trecutului,
prezentului
i viitorului. Secundele în lumea spiritelor par a reprezenta ani pe P ământ. Când
edinele lor se sfâresc, clienii vor fi adesea surprini de cât de unificat este timpul în lumea
spiritelor.

Mecanica cuantică este o ramură modernă a fizicii care investighează toate micările
subatomice din punct de vedere al nivelurilor energetice electromagnetice, unde toate lucrurile din
via
ă sunt considerate a fi în cele din urmă non-solide i existând într-un câmp unificat. Mergând
dincolo de legile gravit
ăii ale lui Newton, elementele aciunii succesive în timp sunt de asemenea
considerate a fi unificate de frecven
a undelor de lumină i de energia cinetică. Odată ce arăt că
sufletele experimenteaz
ă sentimentul trecerii timpului în mod cronologic în lumea spiritelor, oare
nu contrazice acest fapt conceptul de unitate a trecutului, prezentului
i viitorului? Nu, nu îl
contrazice. Cercet
ările mele îmi indică faptul că iluzia progresiei timpului este creată i susinută
pentru acele suflete ce vin spre
i din dimensiuni fizice (care sunt obinuite cu astfel de răspunsuri
biologice, cum ar fi vârsta), astfel încât ele s
ă-i poată aprecia mai uor evoluia. Ca atare, mi se
pare coerent c
ă adepii fizicii cuantice au lansat ipoteza că timpul, mai degrabă decât un absolut cu
trei faze, este doar o expresie a schimb
ării.
Când subiecii mei spun că se deplasează ca suflete pe linii care se curbează, mă gândesc la
teoriile despre spa
iu i timp ale astrofizicienilor care consideră că lumina i micarea sunt o uniune
a timpului
i a spaiului care se curbează înspre el însui. Ei spun că dacă spaiul se curbează
suficient de mult, timpul se opre
te, într-adevăr, când îmi ascult clienii vorbind despre zone
temporale
i tunelele de trecere în alte dimensiuni, mă gândesc la similarităile cu teoriile
astronomice actuale, conform c
ărora spaiul fizic este înfăurat sau încercuit în bucle cosmice ce
creaz
㠄guri” de hiperspaiu i găuri negre care ne pot conduce în afara universului nostru
tridimensional. Probabil, conceptele despre spa
iu i timp ale astrofizicii i metafizicii sunt
apropiate.

Le-am sugerat subiecilor mei că, dacă lumea spiritelor le pare a fi rotundă i să se curbeze
când ei c
ălătoresc rapid ca suflete, acest lucru ar putea reprezenta o sfer ă finită, închisă. Ei neagă
ideea oric
ăror bariere dimensionale, dar totui nu-mi oferă prea multe informaii în sprijinul părerii
lor, exceptând formul
ările metaforice. Protagonista cazului 23 spune că lumea spiritelor însăi este
sursa crea
iei. Unii au numit acest loc inima sau respiraia lui Dumnezeu. Subiectul cazul 22 a
definit spa
iul sufletelor ca pe un „material” i am avut chiar subieci care dădeau lumii spiritelor
calitatea „pliurilor unei rochii nefinisate, fâ
âind înainte i înapoi”. Ei simt uneori efectele unei
mi
cări ondulatorii, suave, din energia luminii, descrise ca „valuri (sau inele) care ies dintr-o ap ă
tulburat
ă.” În mod normal, geografia spaiilor sufletelor are o consistenă moale i deschisă pentru
persoanele aflate în stare supracon
tientă, fără să prezinte proprietăile gravitaiei, temperaturii,

115/159
presiunii sau ale timpului terestru asociat unui univers fizic haotic. Oricum, când am încercat s
ă
caracterizez întreaga lume a spiritelor ca pe un spa
iu gol, vid, oamenii aflai în transă au refuzat
acest termen.

Dei subiecii cazurilor mele nu pot explica pe deplin locul în care locuiesc sufletele lor,
afirm
ă cu toii că acesta reprezintă realitatea lor ultimă. Un subiect în transă nu vede lumea
spiritelor nici ca fiind departe, nici aproape de universul nostru fizic. Totu
i, în mod curios, ei
descriu substan
a spirituală ca fiind uoară sau grea, densă sau rarefiată, mare sau mică, atunci
când compar
ă experienele lor ca suflete cu viaa de pe Pământ.
În vreme ce realitatea absolută din lumea spiritelor pare să rămână constantă în mintea
oamenilor în timpul hipnozei, referirile lor la alte dimensiuni fizice nu sunt constante. Cred c
ă
celelalte universuri, altele decât al nostru, sunt create în scopul de a furniza medii propice pentru
dezvoltarea sufletelor în fiin
e pe care noi nici măcar nu putem să ni le imaginăm. Un subiect
avansat mi-a spus c
ă a trăit într-un număr de lumi în lunga sa existenă, nedivizându-i niciodată
sufletul de mai mult de dou
ă ori în acelai timp. Unele dintre vieile sale adulte au durat numai
câteva luni în timp P
ământean, din cauza condiiilor planetare locale i a duratei de viaă foarte
mici a formei dominante de via
ă. Vorbind despre o „planetă edenică”, ideală, cu puini oameni i
despre o versiune simpl
ă i linitită a Pământului, el a adăugat că această lume nu este departe de
P
ământ. „O, l-am întrerupt, nu putea să fie la numai câiva ani lumină de Pământ?” El mi-a explicat
cu r
ăbdare că respectiva planetă nu se află în universul nostru, dar că era mai aproape de Pământ
decât multe planete din propria noastr
ă galaxie.
Este important pentru cititor să îneleagă că atunci când oamenii îi amintesc vieile trăite în
alte lumi, ei par s
ă nu fie limitai de constrângerile dimensionale ale universului nostru. Când
sufletele efectueaz
ă călătorii intergalactice sau interdimensionale, măsoară durata călătoriei
raportându-se la timpul de care au nevoie pentru a-
i atinge destinaiile prin efectul de tunel din
lumea spiritelor. M
ărimea regiunilor spaiale implicate i poziia relativă a lumilor una faă de alta
sunt de asemenea importante. Dup
ă ce am ascultat relatările câtorva subieci cu privire la realităi
dimensionale multiple, am r
ămas cu impresia că ei cred că există o confluenă a tuturor acestor
curen
i dimensionali într-un mare fluviu al lumii spiritelor. Dac ă a putea să mă detaez i să
îndep
ărtez toate aceste realităi alternative din minile subiecilor mei, ar fi ca i cum a decoji un
fruct de anghinare de toate înveli
urile sale pentru a ajunge la miez.
Am mai intervievat-o pe Thece pentru un timp i am observat că obosise. Puini subieci pot
p
ăstra acest nivel de receptivitate spirituală o perioadă mai mare de timp. M-am decis să închei
edina cu câteva întrebări referitoare la geneza întregii creaii.

Dr. N: Thece, a vrea să închei edina punându-i alte câteva întrebări referitoare la sursă. Eti
de mult
ă vreme un suflet, aadar cum te raportezi tu însăi la unicitatea creaiei despre care îmi
vorbeai mai devreme?

S: (pauză lungă) Prin senzaii de micare. La început există o migraie exterioară a energiei
sufletului, dinspre surs
ă. După aceea, vieile noastre se petrec micându-ne spre interior....spre
coeziune
i unitate....
Dr. N: Felul în care descrii acest proces mă face să mă gândesc la un organism viu ce se
extinde
i se contractă.
S:...există o descărcare explozivă.... apoi o revenire... da, sursa pulsează.
Dr. N: i tu te îndrepi spre centrul acestei surse de energie?
S: Nu există, de fapt, nici un centru. Sursa e peste tot în jurul nostru, ca i cum am fi...
În
ăuntrul unei inimi care bate.
Dr. N: Dar ai spus că, pe măsură ce sufletul tău avansează în cunoatere, te reîntorci spre un
punct originar.

S: Da, atunci când am fost împins afară eram copil. Acum, când adolescena mea se sfârete,
sunt atras înapoi...

Dr. N: Înapoi unde?

116/159
S: Spre interiorul sursei.

Dr. N: Poate că ai putea să-mi descrii această sursă de energie folosindu-te de culori, explicând
cu ajutorul lor mi
carea sufletului i scopul creaiei.
S: (suspină) E ca i cum sufletele sunt parte a unei explozii electrice masive care produce un
efect de halou. În acest... halou circular este o lumin
ă de un rou închis care pâlpâie... luminând
marginea cu o nuan
ă albicioasă. Contiena noastră începe la aceste margini de lumină
str
ălucitoare i, pe măsură ce cretem... ne scufundăm tot mai mult în lumina mai închisă la
culoare.

Dr. N: Îmi vine greu să vizualizez o divinitate a creaiei ca pe o lumină rece i întunecată.
S: Din cauză că eu nu sunt suficient de aproape de conjuncie pentru a-i putea explica bine.
Lumina mai închis
ă este ea însăi un... acoperământ, dincolo de care simim o căldură intensă...
plin
ă cu o prezenă cunoscătoare, ce se află peste tot... i care trăiete!
Dr. N: Cum poi descrie momentul când ai contientizat pentru prima dată identitatea ta ca
suflet, dup
ă ce ai fost împinsă afară din acest halou?
S: A fi... este acelai lucru cu a privi cum se deschide prima floare a prim ăverii... i această
floare e
ti tu. i, pe măsură ce floarea se deschide mai mult, devii contient i de alte flori i... că
exist
ă... o bucurie nemărginită.
Dr. N: Dacă această sursă energetică explozivă i multicoloră se prăbuete în ea însăi, vor
muri, în cele din urm
ă toate florile?
S: Nimic nu se prăbuete... sursa este eternă. Noi nu vom muri niciodată ca suflete - tim asta
cumva. Fuzionând cu ea, în
elepciunea noastră mai mare face ca i sursa să fie mai puternică.
Dr. N: Acesta este motivul pentru care sursa dorete să facă acest exerciiu?
S: Da, să ne dea viaă, astfel încât noi să putem ajunge la perfeciune.
Dr. N: De ce ar avea nevoie o sursă, care este în aparenă deja perfectă să creeze o inteligenă
ce nu este înc
ă perfectă?
S: Pentru a ajuta creatorul să creeze. În acest fel, prin autotransformare i înălare la nivele
superioare de realizare, noi ad
ăugăm ceva la construcia vieii.
Dr. N: Sunt forate sufletele să se desprindă de sursă i să vină în locuri cum este Pământul,
din cauza unui p
ăcat originar sau a vreunei căderi în dizgraie în lumea spiritelor?
S: Asta e o prostie. Noi venim... pentru a fi amplifica i... în frumoasa diversitate a creaiei.
Dr. N: Thece, a vrea să mă asculi cu atenie. Dacă sursa are nevoie să devină mai puternică,
ori mai în
eleaptă, folosind o diviziune a energiei sale divine i creând inteligene mai mici, despre
care sper
ă că se vor amplifica - nu e cumva acest lucru dovada faptului c ă nici sursa însăi nu e cu
totul perfect
ă?
S: (pauză) Sursa crează pentru propria sa împlinire.
Dr. N: Aici e aici. Cum ar putea ceva ce este absolut s ă devină mai absolut, în afara cazului în
care totu
i îi lipsete ceva?
S: (ezitând) Ceea ce înelegem ca fiind... sursa noastră... e tot ce putem ti i ne gândim că
dorin
a creatorului este de a se exprima pe sine prin... na terea noastră.
Dr. N: i crezi că sursa a devenit mai puternică prin existena noastră ca suflete?
S: (pauză lungă) Cred că perfeciunea creatorului este... Întreinută i îmbogăită de faptul că-i
împarte cu noi... posibilitatea de a ajunge la perfec
iune i că aceasta reprezintă extensia maximă a
sa îns
ăi.
Dr. N: Aadar, sursa se apucă să creeze în mod deliberat suflete imperfecte i forme de viaă
imperfecte pentru acestea, supraveghind ce se întâmpl
ă, spre a se extinde ea însăi?
S: Da, i noi avem încredere în această decizie i în procesul de revenire la originea vieii.
Trebuie s
ă mori de foame pentru a aprecia cu adevărat hrana, să-i fie frig pentru a înelege
binefacerea c
ăldurii i să fii copil pentru a înelege valoarea părinilor. Transformarea ne dă scop.
Dr. N: Ai vrea să fii părintele unor suflete?
S:... Să particip la propria noastră concepie este... unul dintre visurile mele.
Dr. N: Dacă spiritele noastre nu ar trăi experiena vieii fizice, am putea cunoate vreodată

117/159
aceste lucruri despre care îmi vorbe
ti?
S: Am ti că există, dar nu le-am cunoate. Ar fi ca i când energia ta spirituală ar cânta game
la pian cu o singur
ă notă.
Dr. N: i crezi că dacă sursa nu ar crea suflete pentru a crete i a se dezvolta, energia sa
sublim
ă s-ar micora din lipsă de expresie?
S: (suspină) Probabil că acesta e scopul.

Am încheiat edinăa cu această ultimă afirmaăie profetică a Thecei. Pe când o scoteam din
transa adânc
ă era ca i cum s-ar fi întors la mine de dincolo de timp i de spaăiu.
Mi-am exprimat recunotinăa pentru oportunitatea pe care mi-a oferit-o, i anume de a lucra cu
ea la un nivel atât de avansat. Zâmbind, doamna mi-a spus c
ă dacă ar fi avut idee de ce zăcea în ea,
ar fi putut refuza s
ă lucreze cu mine.
Pe când ne luam rămas bun, m-am gândit la ultimele ei afirmaăii, referitoare la sursa vieăii. În
Persia Antic
ă, misticii sufiăi aveau un proverb - creatorul fiind binele absolut i, prin urmare,
frumosul absolut, natura frumosului e de a dori s
ă se manifeste.



12
ALEGEREA VIEĂII

VINE vremea când sufletul trebuie să părăsească iarăi sanctuarul lumii spiritelor pentru o
nou
ă călătorie pe Pământ. Această decizie nu este una uoară. Sufletele trebuie să se pregătească să
lase în urm
ă o lume a înăelepciunii absolute, în care convieăuiesc în libertate i fericire, pentru a
întâlni cerin
ăele fizice i mentale ale trupului omenesc.
Am văzut cât de obosite pot fi sufletele atunci când se reîntorc în lumea spiritelor. Multe dintre
ele nici nu vor s
ă se mai gândească la o nouă întoarcere pe Pământ. Acest lucru este mai cu seamă
adev
ărat când nu ne-am apropiat prea mult de obiectivele noastre la sfâr itul unei vieăi fizice. Odată
revenite în lumea spiritelor, sufletele au re
ăineri chiar i faăĂ de părăsirea temporară a unei lumi a
în
ăelegerii de sine, camaraderiei i a compasiunii, pentru a merge într-un mediu terestru plin de
incertitudini
i temeri generate de oameni agresivi i competitori, în ciuda faptului că au o familie
i prieteni pe Pământ, multe suflete încarnate se simt singure i anonime în mijlocul unei populaăii
impersonale. Sper ca prin intermediul cazurilor mele s
ă demonstrez că în lumea spiritelor se
întâmpl
ă contrariul, sufletele noastre fiind implicate acolo în cele mai adânci i mai intime relaăii
de d
ăruire nesfârită i eternă. Identitatea noastră spirituală este cunoscută i apreciată de o
multitudine de alte entit
Ăăi, de al căror sprijin nu încetăm să ne bucurăm niciodată.
Întinerirea energiei noastre i propria evaluare a sinelui durează mai mult la unele suflete decât
la altele, dar, în cele din urm
ă, sufletul este motivat să înceapă procesul de încarnare. Dacă mediul
nostru spiritual e greu de l
ăsat în urmă, ca suflete ne amintim, de asemenea, cu afecăiune i chiar cu
nostalgie de pl
ăcerile fizice ale vieăii de pe Pământ. Când rănile unei vieăi anterioare s-au vindecat
i ne-am refăcut în întregime, simăim chemarea unei manifestări fizice a identitĂăii proprii.
Sesiunile de preg
ătire cu consilierii i colegii notri ne-au sprijinit în efortul spiritual de a ne
preg
ăti pentru următoarea viaăĂ. Karma i acăiunile noastre trecute, cât i greelile i realizările
noastre au fost toate evaluate spre a putea fi stabilit un traseu optim al încerc
ărilor viitoare. Sufletul
trebuie acum s
ă asimileze toate aceste informaăii i să treacă la acăiune, pe baza următoarelor trei
decizii esen
ăiale:
•
Sunt pregătit, oare, pentru o nouă viaăĂ fizică?
•
Ce lecăii vreau să urmez în mod special pentru a avansa în cunoatere i dezvoltare?
•
Unde ar trebui să merg i cine ar trebui să fiu în viaăa viitoare, pentru a avea condiăii optime

118/159
de a lucra la obiectivele mele?

Sufletele mai bătrâne se încarnează mai puin, indiferent de cererile demografice de pe
planetele pe care au fost repartizate. Când o lume moare, acele entit
ăi care nu i-au terminat
treburile se mut
ă în alta, care are o formă de viaă potrivită cu sarcinile pe care le aveau de
îndeplinit. Pentru un suflet etern, ciclul încarn
ărilor pare a fi reglat mai mult de dorina interioară a
acestuia decât de nevoia trupurilor gazd
ă ce evoluează într-un univers planetar.
Totui, Pământul are cu sigurană o nevoie crescândă de suflete. Astăzi avem peste cinci
miliarde de oameni. Estim
ările demografilor cu privire la câi oameni au trăit pe Pământ în ultimii
200.000 de ani variaz
ă. Media estimată este de circa 50 de miliarde de oameni. Această cifră, pe
care eu o consider totu
i mică, nu semnifică numărul vizitelor făcute de diferite suflete. Reinei că
acelea
i suflete continuă să se reîncarneze i că mai sunt i cele care ocupă mai multe trupuri în
acela
i timp. Există specialiti în reîncarnare care consideră că numărul oamenilor ce trăiesc astăzi
pe P
ământ se apropie de numărul total al sufletelor care au trăit aici vreodată. Frecvena încarnării
sufletelor pe P
ământ este inegală. Este evident că astăzi Pământul are mai multă nevoie de suflete
decât avea în trecut. S-a estimat c
ă în anul 1 populaia lumii era în jur de 200 milioane de oameni.
În 1800 popula
ia lumii crescuse deja de patru ori, pentru ca după numai 170 de ani să crească din
nou, tot de patru ori. Estim
ările indică faptul ca în intervalul 1970 - 2010 e de ateptat ca populaia
lumii s
ă se dubleze.
Când studiez cronologia încarnărilor clienilor mei, observ că, de regulă, există o pauză de
sute, chiar mii de ani între vie
ile lor în culturile nomade din Paleolitic. Odată cu apariia
agriculturii
i a domesticirii animalelor din Epoca Neolitică, în urmă cu 7000 - 5000 ani, subiecii
mei raporteaz
ă că au trăit viei mai dese. Totui, vieile lor sunt adesea despărite de perioade de
500 ani. Odat
ă cu ridicarea oraelor, dezvoltarea comerului, i cu accesul mai uor la hrană, văd că
încarn
ările sufletelor se măresc proporional cu creterea demografică. Între anii 1000 i 1500
d.Hr., clien
ii mei au o medie de o viaă la două secole. După 1700, aceasta medie s-a schimbat la o
via
ă într-un secol. Din jurul anului 1900, majoritatea subiec ilor au mai trăit cel puin o viaă într-
un secol.

Această cretere a numărului încarnărilor sufletelor a fost contestată pe motiv că amintirile
vie
ilor trecute sunt cu atât mai proaspete, cu cât oamenii afla i sub hipnoză se apropie de viaa lor
actual
ă. Acest lucru poate fi adevărat într-o anumită măsură, dar dacă o viaă este importantă, ea va
fi p
ăstrată întotdeauna vie în memorie. Fără îndoială, enorma explozie demografică pe Pământ
constituie principalul motiv pentru care sufletele vin aici mai des.

Când i-am întrebat pe clienii mei despre inventarul sufletelor disponibile, mi-au r ăspuns că ar
trebui s
ă-mi fac griji mai curând pentru că planeta noastră va muri din cauza suprapopulării decât
c
ă s-ar epuiza rezervele de suflete. Există convingerea că există întotdeauna noi suflete disponibile
pentru a umple orice nevoi ale cre
terii demografice. Dacă planeta noastră este doar un exemplu
între toate celelalte popula
ii inteligente existente în univers, atunci inventarul sufletelor trebuie s ă
fie cu adev
ărat astronomic.
Am spus că sufletele au libertatea de a alege când, unde i cine anume vor să fie în vieile lor
fizice. Anumite suflete petrec mai pu
in timp în lumea spiritelor, pentru a-i accelera dezvoltarea,
în timp ce altele se opun vehement ideii de a o p
ărăsi. Nu există nici o îndoială că ghizii notri au o
mare influen
ă în această privină. Aa cum avem parte de o discuie, în faza de orientare ce
urmeaz
ă imediat după moarte, tot astfel există nite discuii pregătitoare cu sfătuitorii notri
spirituali înainte de a p
ărăsi lumea spiritelor, având ca scop determinarea măsurii în care suntem
preg
ătii să ne natem din nou în forma fizică. Cazul ce urmează ilustrează o scenă spirituală tipică,
implicând un suflet aflat la un nivel inferior de dezvoltare.

119/159
Cazul 24

Dr.N: Când ai realizat prima oară că ai putea să te întorci pe Pământ?
S: O voce blândă mi-a apărut în minte i mi-a spus: „Ar fi timpul, nu crezi?”
Dr.N: Cine este această voce?
S: Instructorul meu. Unora dintre noi le trebuie un impuls atunci când se consider ă că suntem
din nou preg
ătii.
Dr.N: Crezi că eti pregătit să te întorci pe Pământ?
S: Da, cred că da... M-am pregătit pentru asta. Dar va trebui să studiez foarte muli ani
P
ământeni, până voi termina. E copleitor.
Dr.N: Crezi că vei merge tot pe Pământ i când te vei apropia de sfâritul încarnărilor tale?
S: (pauză lungă) Ah... poate nu... mai există i o altă lume, pe lângă Pământ..dar tot cu
oameni...

Dr.N: Ce înseamnă acest lucru?
S: Pământul va avea mai puini oameni..va fi mai puin aglomerat... nu-mi este prea clar.
Dr.N: Unde crezi că ai putea fi atunci?
S: Am impresia că se face o colonizare în altă parte - n-am îneles exact.

Notă: Opusul regresiei într-o viaă trecută este progresia într-o viaă viitoare, procedeu ce
permite anumitor subiec
i să vadă frânturi ale viitorului ca pe nite scene incomplete. De exemplu,
unii mi-au spus c
ă populaia Pământului va fi redusă considerabil până la sfâritul secolului al
XXII-lea, în parte din cauza deterior
ării solului i a schimbărilor atmosferice. Ei văd, de asemenea,
oameni tr
ăind în clădiri ciudate în formă de cupolă.
Detaliile referitoare la viitor sunt întotdeauna limitate, datorit ă, presupun, amneziei ce se
instaleaz
ă din motive karmice. Voi avea mai multe de spus despre aceste lucruri în cazul urm ător.

Dr.N: Să ne întoarcem la ce spuneai despre impulsul pe care-l dau instructorii oamenilor
pentru a p
ărăsi lumea spiritelor. Ai prefera să nu facă acest lucru?
S: Oh... Mi-ar plăcea să rămân... dar instructorii nu vor să ne învârtim prea mult pe aici, dacă
nu vrem s
ă ne plafonăm.
Dr.N: Poi insista să rămâi?
S: Păi... da... instructorii nu te forează să pleci, pentru că sunt foarte manierai, (râde) Dar au
ei metodele lor de a te... Încuraja atunci când este timpul.

Dr.N: Cunoti pe cineva care nu a vrut să revină pe Pământ dintr-un motiv sau altul?
S: Da, prietenul meu, Mark. A spus ca nu-i mai poate aduce nici o contribuie. Era atât de
s
ătul de viaa de pe Pământ, încât nu dorea să se mai întoarcă.
Dr.N: A trăit multe viei?
S: Nu, nu chiar. Dar nu se adapta bine.
Dr.N: Ce au făcut profesorii cu el? I s-a permis să rămână în lumea spiritelor?
S: (reflectând) Alegem să ne natem din nou atunci când se hotărăte că suntem pregătii
pentru acest lucru. Ei nu te for
ează în nici un fel. Lui Mark i-a fost arătat că îi ajutase pe cei din
jurul lui.

Dr.N: Ce s-a întâmplat cu Mark până la urmă?
S: După încă o serie de... Îndoctrinări... Mark i-a dat seama că s-a înelat în privina
abilit
ăilor sale i s-a întors, în cele din urmă, pe Pământ.
Dr.N: Îndoctrinări! Acest lucru mă duce cu gândul la constrângere.
S: (deranjat de remarca mea) Nu este deloc aa! Mark era doar descurajat i avea nevoie de
încredere pentru a continua s
ă încerce.

Notă: În capitolul patru, referitor la sufletele dislocate, subiectul cazului 10 ne vorbe te despre
felul în care sunt „remodelate” sufletele care au acumulat prea mult
ă energie negativă pe Pământ.

120/159
Cazul 22 men
iona, de asemenea, nevoia restaurării sufletelor afectate. Acestea sunt modificări mai
serioase decât refacerea primar
ă ce se pare că a fost folosită în cazul sufletului obosit al lui Mark.

Dr.N: Dacă ghizii nu vă forează, poate, oare, un suflet să refuze categoric să se nască din nou?
S: (pauză) Da... Cred că poi să stai aici i să nu te mai nati niciodată în formă fizică dacă
ur
ăti atât de mult acest lucru. Dar instructorii i-au spus lui Mark c ă dacă nu trăiete într-un trup,
studiile sale vor dura mai mult. Dac
ă ratezi ocazia unei experiene directe, pierzi mult.
Dr.N: Ce poi să-mi spui despre situaia inversă, când un suflet insistă să se întoarcă imediat pe
P
ământ, să zicem după o moarte prematură?
S: Am văzut i astfel de cazuri. Este o reacie impulsivă, care dispare după o vreme.
Instructorii te ajut
ă să înelegi că graba de a te întoarce undeva ca nou-născut nu schimbă
circumstan
ele morii tale. Acest lucru ar putea să se întâmple doar dacă ai putea renate imediat, ca
adult,
i în aceeai situaie. În cele din urmă, toi îi dau seama că trebuie să se odihnească i să
reflecteze.

Dr.N: Bine, spune-mi atunci ce părere ai despre perspectiva unei noi viei.
S: Sunt emoionat. Nu a avea nici o satisfacie fără vieile mele fizice.
Dr.N: Ce faci atunci când eti pregătit pentru o nouă încarnare?
S: Merg într-un loc special.

Odată ce un suflet a decis să se reîncarneze, următoarea etapă în procesul de întoarcere este
aceea de a fi îndrumat c
ătre locul de alegere, a vieii. Înainte de a se decide cine vor fi în noua
via
ă, sufletele se gândesc când i unde anume doresc să meargă pe Pământ. Având în vedere
aceast
ă practică spirituală, am împărit selecia vieii i alegerea finală a unui trup în două capitole,
pentru o mai bun
ă înelegere a acestui proces.
Alegerea, pe de o parte a timpului i a locului încarnării i, pe de alta, a cui anume vrem să
fim, nu reprezint
ă două decizii complet separate. Cu toate Acestea, începem având posibilitatea de
a vedea cum ne-am putem integra în anumite medii, în viitor. Apoi aten
ia ne este îndreptată asupra
oamenilor care tr
ăiesc în aceste locuri. Am fost puin intrigat de această procedură până când am
realizat c
ă un suflet este puternic influenat de condiiile culturale, de evenimente i de participanii
la acestea, într-o anumit
ă perioadă de timp.
Am început să cred că lumea spiritelor, ca întreg, nu funcionează uniform. Toate regiunile
spirituale sunt v
ăzute de sufletele care călătoresc având aceleai proprietăi eterice, dar cu aplicaii
diferite. Ca o ilustrare în acest sens, spa
iul orientărilor menit sufletelor care se întorc poate
contrasta cu spa
iul de alegere a vieii, menit sufletelor ce pleacă. Amândouă implică evaluări ale
vie
ilor pentru suflete aflate în tranzit, evaluări ce includ scene de pe Pământ, dar asemănările se
opresc aici. Spa
iile de orientare sunt descrise ca nite locuri mici, potrivite pentru discuii intime,
create anume pentru ca sufletul proasp
ăt întors să se simtă bine, însă atitudinea noastră mentală în
acest loc poate fi oarecum defensiv
ă. Aceasta deoarece avem sentimentul că ne-am fi putut
descurca mai bine în via
ă, întotdeauna există un ghid care interacionează direct cu noi.
Pe de altă parte, când intrăm în spaiul de alegere a vieii, suntem plini de sperane, promisiuni
i ateptări măree. Aici, în timp ce evaluează opiunile noilor viei, sufletele sunt realmente
singure, f
ără ghizii lor. Acest loc agitat i stimulator este descris a fi mult mai mare decât alte zone
de studiu spiritual. Subiectul cazului 22 îl consider
ă ca fiind o lume în sine, în care energia
transcendent
ă modifică timpul pentru a permite studiul planetar.
Dacă subiecilor mei le vine greu să descrie anumite locuri spirituale, cei mai muli vorbesc cu
pl
ăcere despre zona de alegere a vieii, folosind descrieri deosebit de asemănătoare. Mi s-a spus că
acest spa
iu seamănă cu o sală de cinema, în care sufletele au posibilitatea de a se vedea în viitor,
jucând diferite roluri în diverse locuri. Înainte de a pleca, sufletele î
i vor alege un scenariu.
Imagina
i-vă că facei o repetiie cu costume înainte de a intra, propriu-zis, în noua via ă. Pentru a
ne vorbi despre acest lucru, am ales un subiect de sex masculin, bine informat despre felul în care
sufletul lui este ajutat s
ă ia deciziile potrivite.

121/159


Cazul 25

Dr.N: Ce se întâmplă după ce ai decis că vrei să te întorci pe Pământ?
S: Păi, atunci când eu i instructorul meu cădem de acord că este timpul potrivit, transmit
gânduri...

Dr.N: Continuă.
S: Mesajul meu este primit de coordonatori.
Dr.N: Cine sunt acetia? Nu se ocupă ghidul tău de toate aranjamentele pentru încarnare?
S: Nu chiar. El vorbete cu coordonatorii, care chiar ne ajută să vedem posibilităile vieilor
noastre în Inel.

Dr.N: Ce este Inelul?
S: Este locul unde mă duc acum. Noi îi spunem Inelul Destinului.
Dr.N: Există un singur loc de genul acesta în Lumea Spiritelor?
S: (pauză) Oh, cred că trebuie să fie mai multe, dar nu le pot vedea.
Dr.N: Bine, hai să mergem împreună în Inel, când voi ajunge la trei. Când voi termina de
num
ărat, vei avea capacitatea de a-i aminti toate detaliile acestei experiene. Eti pregătit să
mergem?

S: Da.
Dr.N: Unu, doi, trei! Sufletul t ău se îndreaptă acum către spaiul de selecie a vieii. Explică-
mi ceea ce vezi.

S: (pauză lungă)... Plutesc deasupra Inelului... este circular... un balon uria  ...
Dr.N: Continuă. Ce-mi mai poi spune?
S: Este o... foră concentrată de energie... lumina este atât de intensă. Sunt tras spre interior...
printr-o pâlnie... este un pic mai întunecat.

Dr.N: Îi este frică?
S: Hmm... nu, la urma urmei am mai fost aici. Va fi interesant. Sunt emo ionat gândindu-mă la
ce m
ă ateaptă.
Dr.N: Bine, odată intrat în interiorul Inelului, care sunt primele tale impresii?
S: (vocea îi scade)Sunt... puin nelinitit... dar energia mă relaxează. Contientizez ceva ce se
îngrije
te de mine... ceva căruia îi pasă... Nu mă simt singur... prezena îndrumătorului meu mă
înso
ete de asemenea.
Dr.N: Continuă să îmi relatezi totul. Ce vezi mai departe?
S: Inelul este înconjurat de ecrane - Mă uit la ele.
Dr.N: Ecrane aezate de-a lungul pereilor?
S: Par a fi chiar pereii, dar nimic nu este cu adevărat solid... totul este... elastic... ecranele se
curbeaz
ă în jurul meu... micându-se.
Dr.N: Spune-mi mai multe despre aceste ecrane.
S: Sunt goale... deocamdată nu reflectă nimic... licăresc ca nite bucăi de sticlă... oglinzi.
Dr.N: ce se întâmplă mai departe?
S: (emoionat) Simt un moment de linite - mereu este aa - apoi este ca i cum cineva a pornit
proiectorul într-o sal
ă de cinema. Ecranele prind viaă... cu imagini i sunt culori... aciune... plină
de lumin
ă i sunet.
Dr.N: Continuă să-mi relatezi. Unde se află sufletul tău faă de ecrane?
S: Plutesc în mijloc, privind panorama vieii peste tot în jurul meu... locuri... oameni... (vesel).
Cunosc acest ora
.
Dr.N: Ce vezi?
S: New York-ul.
Dr.N: Ai cerut tu să vezi New York-ul?
S: Am discutat despre întoarcerea mea acolo... (absorbit) Aaa - s-a schimbat - mai multe

122/159
cl
ădiri...i mainile...este mai zgomotos ca niciodată.
Dr.N: Voi reveni la New York în câteva minute. Acum vreau s ă-mi spui ce ar trebui să faci în
Inel ?

S: Voi aciona mental panoul de comandă.
Dr.N: Ce-i acesta?
S: Un dispozitiv de scanare în faa ecranelor. Îl văd ca pe o aglomerare de lumini i butoane.
Este ca
i când m-a afla în carlinga unui avion.
Dr.N: i tu vezi aceste obiecte mecanice într-o locaie spirituală?
S: tiu că pare o nebunie, dar asta e tot ce îmi vine în minte pentru a- i explica ceea ce fac.
Dr.N: Nu-i nimic, nu-i face griji din pricina asta. Spune-mi numai ce trebuie s ă faci cu panoul
de comand
ă.
S: Îi voi ajuta pe coordonatori să schimbe imaginile de pe ecran acionând mental asupra
scanerului.

Dr.N: A, vei aciona proiectorul ca i cum ai lucra într-o sală de cinematograf?
S: (râde) Nu proiectorul, scanerul. Oricum, nu sunt filme adev ărate. Privesc exact viaa ce se
desf
ăoară în New York. Mintea mea se conectează cu scanerul pentru a controla micările
scenelor pe care le urm
ăresc.
Dr.N: Ai zice că acest dispozitiv se aseamănă cu un computer?
S: Un fel de... Funcionează ca un sistem de urmărire care... transformă...
Dr.N: Ce transformă?
S: Comenzile mele... sunt înregistrate pe panou, astfel încât s ă pot urmări aciunea.
Dr.N: Poziionează-te la pupitru i fii tu operatorul, în timp ce vei continua să-mi explici totul.
S: (pauză) Am preluat controlul. Văd linii ce converg în diferite puncte într-o serie de scene...
c
ălătoresc în timp acum de-a lungul liniilor privind imaginile de pe ecran schimbându-se.
Dr.N: i aceste scene se mică constant în jurul tău?
S: Da, apoi punctele se aprind pe linii când vreau ca scena s ă se oprească.

Notă: Liniile de călătorie sunt un termen de care am mai auzit vorbindu-se i mai înainte, în
alte regiuni spirituale, pentru a descrie tranzi
ia sufletului, (vezi Cazul 14).

Dr.N: De ce faci toate acestea?
S: Scanez. Opririle sunt răscruci cruciale ale drumurilor vieii, implicând decizii
importante...posibilit
ăi... evenimente care fac necesară luarea în considerare i a altor posibilităi
de alegere.

Dr.N: Aadar, liniile marchează drumurile printr-o serie de evenimente în timp i spaiu?
S: Da, pista este controlată în inel i transmisă mie.
Dr.N: Creezi scene de viaă în acest timp?
S: O, nu! Eu doar controlez micările lor în timp pe linii.
Dr.N: ce altceva îmi mai poi spune despre aceste linii?
S: Liniile de energie sunt... drumuri cu puncte de lumin ă colorată ca nite borne pe care le pot
mi
ca înainte, înapoi sau opri.
Dr.N: Ca i când ai pune o casetă video cu butoane de start, stop, derulare înainte i înapoi?
S: (râde) Aceasta este ideea.
Dr.N: Bine, te miti de-a lungul pistei, scanezi imaginile i te hotărăti să te opreti. Spune-mi,
ce faci apoi?

S: Înghe scena pe ecran pentru a putea intra în ea.
Dr.N: Ce? Vrei să spui că devii tu însui parte din scenă?
S: Da, acum am acces direct la aciune.
Dr.N: În ce fel? Devii un personaj din acea scenă sau sufletul tău plutete pe deasupra, în timp
ce oamenii se mi
că de jur împrejur?
S: Amândouă. Pot experimenta cum este viaa cu oricine din scenă sau doar să-i privesc pe ei

123/159
din orice punct.

Dr.N: Cum de poi să părăseti pupitrul i să intri într-o scenă de pe Pământ în timp ce încă
monitorizezi ac
iunea în Inel?
S: tiu că e posibil să nu înelegi acest lucru, dar o parte din mine rămâne la pupitru, astfel
încât s
ă pot porni sau opri scena oricând.
Dr.N: Poate că îneleg. Îi poi împări energia?
S: Da, i pot trimite gânduri înapoi la mine însumi. Bineîneles că mă ajută i controlorii, când
intru
i ies din ecrane.
Dr.N: Deci, în esenă, poi derula timpul înainte i înapoi sau îl poi opri?
S: Da ... În Inel.
Dr.N: În afara Inelului, timpul co-există pentru tine în lumea spiritelor sau este progresiv?
S: Co-există aici, dar îl putem vedea totui cum trece pe Pământ.
Dr.N: Mi se pare că atunci când sufletele sunt în Inelul Destinului se folosesc de timp ca de un
instrument.

S: Ca suflete, noi folosim timpul... În mod subiectiv. Lucrurile i evenimentele se mică... i
devin obiecte în timp... dar pentru noi timpul este uniform.

Dr.N: Ceea ce mi se pare paradoxal la călătoriile în timp este că ceea ce urmează să se
întâmple s-a întâmplat deja, a
a că îi poi întâlni propriul suflet într-o anumită fiină umană, atunci
când intri în scenele viitoare de via
ă.
S: (zâmbete enigmatic) Când avem un atare contact, sufletul încarnat este suspendat pentru
un moment. Este relativ scurt. Noi nu tulbur
ăm ciclurile vieii când călătorim în timp.
Dr.N: Bine, dacă trecutul, prezentul i viitorul nu sunt cu adevărat separate în timp ce
c
ălătoreti, de ce anume opreti scenele pentru a reflecta asupra alegerilor, dacă tot poi vedea în
viitor?

S: Mă tem că tu nu înelegi adevăratul scop în care controlorii inelului folosesc timpul. Via a
este condi
ionată. Timpul progresiv este creat pentru a ne testa. Nu ni se arat ă toate deznodămintele
posibile ale unei scene. Unele p
ări ale vieilor ne sunt ascunse.
Dr.N: Deci timpul este folosit ca un catalizator pentru înv ăare, vizualizând vieile, dei nu poi
vedea tot ce se va întâmpla?

S: Da, pentru a ne testa abilitatea de a găsi soluii. Ne măsurăm abilităile în funcie de
dificultatea evenimentelor. Inelul ne prezint
ă diferite experimente spre a alege câteva.
Pe Pământ vom încerca să le rezolvăm.
Dr.N: În Inel poi vedea i vieile de pe alte planete decât Pământul?
S: Nu, pentru că sunt programat să urmăresc timpul de pe Pământ.
Dr.N: Felul în care poi sări prin timp în ecrane mă face să mă gândesc la o minge!
S: (rânjete) O, este stimulant - asta e sigur - dar nu putem s ă ne zbenguim prea mult, pentru că
avem de luat decizii importante pentru via
a următoare. Va trebui să îmi asum consecinele pentru
orice alegere gre
ită... dacă nu mă voi descurca prea bine într-o viaă.
Dr.N: Tot nu îneleg cum de poi face multe greeli serioase în ceea ce privete alegerile tale,
când tu experimentezi de fapt p
ări ale vieii în care ai de gând să trăieti.
S: Posibilităile mele de a alege mediul de viaă nu sunt nelimitate. Aa cum am mai spus, este
posibil s
ă nu pot vedea în întregime anumite scene într-un segment de timp. Având în vedere c ă nu
i se arată niciodată totul, fiecare varianta de trup implică un anumit risc.
Dr.N: Dacă destinul viitor nu este în întregime prestabilit, dup ă cum spui, de ce numeti acest
loc Inelul Destinului?

S: O, aa e, există destin. Ciclurile vieii sunt la locul lor. Numai că sunt foarte multe
alternative neclare.


Când îmi duc subiecii în locul de alegere a vieii, ei văd un cerc al trecutului, prezentului i al
viitorului - cum se întâmpl
ă i în Inel. Simind că părăsesc timpul spiritual Acum, din cadrul
cercului, sufletele par c
ă se învârt înapoi i înainte în timp ce-i fac turele de recunoatere, pe unde

124/159
rezonante. Toate aspectele timpului le sunt prezentate ca realit
ăi regăsite, retrăgându-se i revenind
împreun
ă, ca fluxul i refluxul. Deoarece realităile paralele sunt suprapuse una peste cealaltă,
acestea pot fi v
ăzute, de asemenea, ca posibilităi ale vieilor fizice, mai ales de către sufletele mai
experimentate.

Faptul că subiecii mei nu văd în întregime viitorul în aceste condiii, ca parte a unui plan
spiritual atotcunosc
ător, m-a pus pe gânduri. Încercând să clarific acest lucru, am ajuns, în cele din
urm
ă, la concluzia că lumea spiritelor este proiectată pentru a proteja interesele fiecărui suflet. În
general, oamenii cu care lucrez sunt suflete tinere, înc
ă încarnate. E posibil ca ei să nu vadă prea
clar în viitor anumite evenimente semnificative, deoarece cu cât ajung mai departe de
probabilit
ăile prezente, cu atât cresc ansele de a întâlni realităi alternative, care le tulbură
imaginea. De
i aceleai proprietăi se aplică i timpului din trecutul îndepărtat, există o excepie.
Propriile vie
i trecute ale unui suflet sunt mult mai uor identificate. Acest lucru se petrece
deoarece o singur
ă realitate, cu un curs al aciunii definit, a fost deja stabilită pentru a pregăti acest
suflet,
i este astfel imprimată adânc în memoria lui.
În capitolul cinci, cazul 13 a demonstrat cum ni se instaleaz ă amnezia atunci când intrăm în
via
a actuală, astfel încât experienele vieilor trecute nu vor inhiba descoperirea de sine în prezent.
Acela
i lucru este valabil i pentru sufletele ce examinează vieile viitoare. Fără a ti de ce, muli
oameni cred c
ă viaa lor urmează un plan. Bineîneles că au dreptate. Cu toate că amnezia previne
cunoa
terea acestui plan în stare contientă, memoria incontientă păstrează cheia către amintirile
spirituale ale unei amprente generale a fiec
ărei viei. Vehiculul de alegere a vieilor furnizează un
fel de ma
ină a timpului pentru suflete, unde ele văd anumite drumuri alternative ale drumului
principal. De
i aceste cărări nu ne sunt dezvăluite în întregime când suntem în stare de suflete,
aducem totu
i ceva din harta lor pe Pământ. Odată, un client mi-a spus: „Ori de câte ori am
nel
ămuriri faă de ceea ce am de făcut în viaă, mă aez linitit i mă gândesc la locurile în care am
fost
i le compar cu locurile în care a vrea să merg în viitor. Răspunsul la următorul pas îmi vine
din interior”.

Acceptând ceea ce ne este sortit pe drumul vieii drept „voia lui Dumnezeu”, nu înseamnă că
existen
a noastră trebuie închisă într-un determinism spiritual în care să ne supunem unui destin
inefabil. Dac
ă totul ar fi fost predestinat, n-ar mai exista nici scop i nici dreptate pentru strădania
noastr
ă. Când suntem lovii de adversităi, nu se ateaptă de la noi să ne dăm în lături, abordând o
atitudine fatalist
ă i să nu luptăm să îmbunătăim respectiva situaie, făcând schimbări la faa
locului. De-a lungul vie
ilor noastre, fiecare dintre noi va trece prin situa ii în care avem ansa unor
schimb
ări care implică riscuri. Aceste ocazii pot veni în momente care nu ne convin. E posibil s ă
nu ac
ionăm, dar provocarea i ansa sunt acolo i ne ateaptă. Scopul reîncarnării este exerciiul
liberului arbitru. F
ără această facultate, am fi cu adevărat nite creaturi neputincioase.
Astfel, destinul karmic înseamnă că nu suntem chiar blocai în evenimente pe care nu le putem
controla. Semnific
ă, de asemenea, că avem lecii karmice i responsabilităi. Legea cauzei i
efectului ac
iunilor noastre există întotdeauna, acesta fiind motivul pentru care subiectul acestui caz
nu a vrut s
ă facă o greeală alegând o viaă nepotrivită pentru el. Dar, orice ni s-ar întâmpla în
via
ă, este important să înelegem că fericirea sau suferina noastră nu reflectă nici o binecuvântare,
nici o tr
ădare din partea lui Dumnezeu-suprasufletul, a ghizilor no tri sau a celor ce coordonează
alegerea vie
ii. Noi suntem stăpânii destinului nostru.
În timp ce închei conversaia cu Cazul 25, este posibil să apară evident cititorului faptul că
obiectivele muzicale ale acestui individ pentru urm
ătoarea sa viaă sunt mai curând egoiste. Cu
siguran
ă, dorina lui de a fi un talent muzical admirat are unele elemente de compensa ie
personal
ă, care ar fi mai puin evidente la un suflet mai avansat. Cu toate acestea, se va observa, de
asemenea, c
ă acest suflet vrea să se dăruiască într-o măsură importantă.
Dr.N: Acum a vrea să vorbim mai mult despre imaginile pe care le vezi în New York. i s-a
vorbit cumva, înainte de a veni în Inel, despre selec
ia bazată pe criterii geografice?
S: Oh, într-o anumită măsură. Am discutat cu instructorul meu despre faptul că în viaa trecută
am murit de tân
ăr la New York. Am vrut să mă întorc în acest ora dinamic ca să studiez muzica.

125/159
Dr.N: Ai vorbit cu instructorul t
ău i despre alte suflete - prietenii tăi, care ar putea dori să se
încarneze o dat
ă cu tine?
S: Sigur, asta face parte din pregătiri. Unii dintre noi încep o nouă viaă cercetând din umbră,
hot
ărând care ar fi cele mai bune medii pentru toi cei implicai. Eu le-am făcut cunoscut că voiam
s
ă reîncep în acelai loc în care fusesem ucis. Instructorul i prietenii mei mi-au oferit sugestii în
acest sens.


Notă: Acest subiect a venit în America ca emigrant rus în via a lui anterioară. A fost omorât
într-un accident, în timpul construc
iei unei căi ferate în New York, la vârsta de douăzeci i doi de
ani, în anul 1898. Re-na
terea lui în acelai ora a avut loc în 1937.

Dr.N: ce sugestii?
S: Am vorbit despre dorina mea de a ajunge pianist de muzică clasică. Am cântat la acordeon
pentru a câ
tiga un ban în plus - tii, la petreceri, nuni, lucruri de genul acesta.
Dr.N: i această experienă îi motivează interesul pentru pian?
S: Da. Pe când eram distribuitor de gheaă pe străzile New York- ului, treceam pe lângă sala
de concerte. Îmi fixasem un obiectiv - ca într-o zi s
ă studiez muzica i să mă fac cunoscut în marele
ora
. Începusem chiar înainte de a muri.
Dr.N: i-ai vizualizat moartea, ca tânăr la New York, în timpul ultimei tale vizite în Inel?
S: (cu tristee) Da... i am acceptat-o... ca pe o condiie a vieii. A fost o viaă bună - dar scurtă.
Acum vreau s
ă mă întorc, cu un start mai bun i să-mi fac un nume în muzică.
Dr.N: Poi cere să mergi oriunde pe Pământ?
S: Hmm... e destulă libertate în privina asta. Dacă avem anumite preferine, acestea sunt
cânt
ărite în funcie de ceea ce este disponibil.
Dr.N: Vrei să spui - în funcie de ce trupuri sunt disponibile?
S: Da, în anumite locuri.
Dr.N: Când ai spus că vrei un început mai bun în muzică, presupun că acesta este un alt motiv
pentru care vrei s
ă te întorci la New York.
S: Acest ora îmi va oferi cele mai mari anse de a-mi împlini dorina de a studia pianul. Am
vrut un ora
 mare, cosmopolit, cu coli de muzică recunoscute.
Dr.N: De ce nu la Paris?
S: Nu mi s-a oferit un trup în Paris.
Dr.N: Vreau ca lucrurile să fie limpezi în ceea ce privete opiunile tale de a alege. Când
începi s
ă vizualizezi scene din viaa în Inel, te uii mai întâi la oameni sau la locaii?
S: Începem cu locaiile.
Dr.N: Bine, deci acum te uii la străzile New York-ului?
S: Da, i este minunat, pentru că fac mai mult decât să le privesc. Plutesc de jur împrejur,
adulmecând mâncarea din restaurante... aud claxonatul ma
inilor... urmăresc oamenii care se
plimb
ă prin magazinele de pe Fifth Avenue... reintru în atmosfera locului.
Dr.N: În acest punct, chiar ai pătruns în mintea oamenilor care se plimbă pe străzi?
S: Nu, nu încă.
Dr.N: ce faci mai departe?
S: Merg în alte orae.
Dr.N: Oh, cred că tocmai îmi spuneai că trebuie să te stabileti la New York.
S: Eu n-am spus asta. A putea să mă duc i în Los Angeles, Buenos Aires sau Oslo.
Dr.N: Voi număra până la cinci i când voi ajunge la cinci vei scana aceste orae în timp ce vei
continua s
ă vorbeti... unu... doi... trei... patru... cinci! Relateaz ă-mi ce anume faci.
S: Mă duc în sălile de concerte i la facultăile de muzică i privesc studenii repetând.
Dr.N: În timp ce pluteti în jurul acestor studeni nu faci decât să observi atmosfera generală?
S: Ba mai mult decât atât. Intru în mintea unora dintre ei pentru a vedea cum... traduc muzica.
Dr.N: Trebuie să fii într-un loc special precum Inelul pentru a examina procesul mental al

126/159
oamenilor?

S: Dacă e vorba de evenimente trecute i viitoare, da. A lua legătura cu cineva care se află în
prezent pe P
ământ e posibil de oriunde (din lumea spiritelor).
Dr.N: Poi să descrii modul în care sufletul tău ia contact cu cineva?
S: (pauză) ... Ca o periere uoară.

Notă: Sufletele sunt capabile să trimită i să recepioneze mesaje între lumi spirituale i
temporale, dup
ă cum au experimentat muli dintre noi. Totui, aceste legături temporare sunt
realizate
i se pot destrăma cu repeziciune. Unirea unui suflet cu un trup neînsufle it, pentru durata
unei vie
i, este mult mai dificilă, i va fi descrisă în continuare în Cazul 29.

Dr.N: În ce an se petrec cele văzute de tine în aceste viei prospective?
S: (ezită) ...1956, i cele mai multe dintre proiectele mele au vârsta adolescen ei. Îi voi verifica
atât înainte, cât
i după acest an ...în măsura în care Inelul îmi va îngădui.
Dr.N: Deci, Inelul îi dă posibilitatea de a fi efectiv în pielea mai multor persoane care nu s-au
n
ăscut încă, în timpul relativ de pe Pământ?
S: Oh, pentru a vedea dacă m-a potrivi bine cu ei - pentru a le verifica talentul i părinii -
genul
ăsta de lucruri, (decis) Vreau la New York.
Dr.N: Crezi că te-ai uitat destul de atent la celelalte orae?
S: (nerăbdător) Da, am făcut-o, dar nu le doresc.
Dr.N: Ateaptă un minut. Dacă i-ar fi plăcut o studentă de la conservatorul din Oslo, ai fi vrut
s
ă trăieti în New York?
S: (râde) Ca fapt divers, există o fată foarte promiătoare la Los Angeles, dar tot la New York
vreau.

Dr.N: Bine, treci mai departe. Având în vedere că timpul tău În Inel se apropie de sfârit, dă-
mi câteva am
ănunte despre viaa pe care probabil o vei alege.
S: Mă duc la New York pentru a deveni muzician. Încă încerc să mă decid între câteva
persoane, dar cred c
ă voi alege (se oprete i râde) un copil grăsu cu mult talent. Corpul lui nu va
avea vigoarea celui precedent, dar voi beneficia de avantajul unor p
ărini cu ceva bani, care mă vor
încuraja s
ă exersez, exersez, exersez.
Dr.N: Banii sunt importani?
S: tiu că par... avar,egoist, dar în viaa anterioară nu am avut bani. Dacă vreau să exprim
frumuse
ea muzicii i să mă bucur i eu, i ceilali, am nevoie de o pregătire adecvată i de nite
p
ărini care să mă sprijine, altfel mă voi abate de la elul propus... mă cunosc doar.
Dr.N: Dacă nu-i place nici una dintre opiunile prezentate în Inel, poi cere să i se arate alte
locuri
i ali oameni?
S: Nu e nevoie, cel puin pentru mine. Mi s-a oferit destul.
Dr.N: Dă-mi voie să fiu mai direct. Dacă trebuie să-i alegi viaa strict dintre cele ce-i sunt
ar
ătate în Inel, de unde tii că aceia care coordonează selecia nu aranjează cările împotriva ta?
Poate c
ă ei te programează să faci anumite alegeri?
S: (pauză) Nu cred, având în vedere cum s-au petrecut lucrurile întotdeauna când am venit în
Inel. Nu mergem acolo decât dac
ă în mintea noastră s-a conturat deja ce fel de viaă am vrea să
tr
ăim, i eu întotdeauna am avut la dispoziie alegeri interesante, bazate pe propriile idei.
Dr.N: Bine, ce se întâmplă după ce termini de analizat vieile în Inel?
S: Controlorii... intră în mintea mea pentru a vedea dacă sunt mulumit de ceea ce mi s-a
ar
ătat.
Dr.N: E vorba întotdeauna de aceleai entităi?
S: Cred că da... cel puin din câte îmi pot aminti.
Dr.N: Înainte de a părăsi Inelul, te constrâng ei în vreun fel săi ei o decizie?
S: Nicidecum. Plutesc afar ă i mă duc să vorbesc cu colegii mei înainte de a mă hotărî.

127/159
Bineîn
eles că aceste teatre asemănătoare Inelului nu se limitează numai la vizualizarea
planetei noastre. Am ar
ătat că unora dintre sufletele ce vin pe Pământ le face plăcere să se
încarneze
i în alte lumi. În capitolul zece am explicat că în spaiul transformărilor din lumea
spiritelor sufletele au posibilitatea de a experimenta orice forme
i înfăiări, atât în scopul propriei
lor deveniri, cât
i, pentru perioade scurte, de a se recrea. Subiecii mei mi-au spus că, în vederea
încarn
ărilor lor în universul nostru sau în alte dimensiuni, le stau la dispozi ie, în apropierea
centrelor grupurilor din care fac parte, tunele sau canale spa
iale i temporale. (Mai târziu, Cazul 29
va descrie cum anume este s
ă te deplasezi pe unul dintre acestea atunci când te na ti din nou).
Oamenii spun că aceste intrări sunt simbolizate printr-o linie a unui imens pasaj arcuit
asem
ănător unei gări de mari dimensiuni. O femeie a explicat în felul urm ător: „Noi vedem aceste
deschideri ca pe ni
te găuri în spaiu mai luminate sau mai întunecate. Pentru mine, tunelul mai
luminat indic
ă o comunitate de fiine mai interactive. Câmpurile mai întunecate duc la ni te colonii
mentale mai pu
in dense, în care voi fi singură mai mult timp”. Când am rugat-o să-mi dea un
exemplu al unei astfel de colonii, ea a spus: „în lumea lui Arnth suntem asemeni mingilor de vat
ă
de zah
ăr, micându-ne pe valuri de gaz, nefiind nimic solid. Rotirea unul în jurul altuia este
extaziant
ă”. Un alt subiect, descriind intrarea sa într-o deschidere luminat ă, a precizat: „Uneori,
între încarn
ările umane, merg împreună cu grupuri de suflete în lumea focului din Jesta. În aceast ă
atmosfer
ă vulcanică putem experimenta stimularea fizică i emoională de a deveni molecule
inteligente de foc. Acum
tiu de ce îmi place să stau în temperaturi de peste 100 de grade
(Farenheit) pe P
ământ.”
Ancorarea fizică a unui suflet este importantă. Cazul 25 ne-a spus că alegerile lui în privina
loca
iei erau limitate la patru orae. Numărul scenelor pe care sufletele le văd înaintea unei noi viei
este, de bun
ă seamă, diferit de la o vizită la alta. Ofertele vieilor personale sunt selective, ceea ce
îmi indic
ă faptul că alte entităi spirituale au lucrat în mod activ în folosul nostru, preg ătindu-ne
imagini ale locurilor înainte ca noi s
ă ajungem. Numărul spiritelor specialiste care asistă sufletele
în spa
iul de alegere al vieii nu pare să fie niciodată mare. Ele sunt mai degrabă ca nite apariii
vagi pentru subiec
ii mei, dei cei mai muli consideră că sunt implicai membrii Consiliului
B
ătrânilor i ghizii lor personali.
La începutul istoriei omenirii, când lumea era subpopulat ă, clienii mei îi amintesc de viei în
care s-au n
ăscut întotdeauna în aezări umane răzleite. În timp, odată cu întemeierea satelor i apoi
a marilor centre ale civiliza
iei antice, subiecii cazurilor mele spun că se întorc în aceleai zone.
Alegerile vie
ilor au fost din nou împrătiate din punct de vedere geografic de marile migraii ale
popoarelor ce colonizau P
ământuri noi, mai ales în ultimii patru sute de ani. În acest secol al
suprapopul
ării, multe suflete aleg să trăiască în locuri în care au mai fost înainte.
Să însemne, oare, această tendină că sufletele doresc să se întoarcă în aceleai ări din motive
rasiale? Sufletele nu au o înclina
ie către o selecie a vieilor bazată pe etnicitate i naionalism.
Aceste produse ale separatismului uman sunt înv
ăate în copilărie. Pe lângă faptul că e mai
confortabil pentru un suflet s
ă aleagă o cultură cunoscută deja (ceea ce nu e acelai lucru cu
înclina
ia spre o rasă sau alta), trebuie să luăm în considerare i afinităile pe care multe spirite le au
pentru de
erturi, muni sau mări. Sufletele pot avea, de asemenea, preferine pentru un mediu rural
sau urban.

Să fie, oare, atrase sufletele noastre de aceleai zone geografice, deoarece doresc o nouă viaă
în aceea
i familie pe care au avut-o în viaa trecută? Tradiia anumitor culturi, cum ar fi cea a
indienilor americani, spune c
ă sufletele aleg să stea în cadrul aceleiai descendene genetice. Un
om care moare e a
teptat să se întoarcă ca propriul său nepot nenăscut. În experiena mea am văzut
rareori ca sufletele s
ă repete aceleai alegeri genetice în mai multe viei anterioare, deoarece acest
lucru le-ar inhiba dezvoltarea
i le-ar reduce oportunităile.
Din când în când aud despre un suflet care se întoarce în trupul unei rude dintr-o via ă
anterioar
ă în circumstane karmice neobinuite. De exemplu, dacă un frate i o soră au unul pentru
cel
ălalt o afinitate deosebită i unul va muri subit încă de tânăr, e posibil ca sufletul celui mort să
doreasc
ă să revină în trupul copilului fratelui care trăiete, reînnodând legătura lor întreruptă spre a

128/159
finaliza o sarcin
ă importantă.
O situaie mai obinuită pe care o întâlnesc în experiena mea e ilustrată de sufletele copiilor
mor
i la puin timp după natere care se întorc la aceiai părini ca suflete ale următorilor copii ai
acestora. Aceste planuri sunt f
ăcute dinainte de către sufletele participante la evenimentele tragice
ale familiei
i implică un întreg labirint de probleme karmice. Nu cu mult timp în urm ă am avut un
caz în care clientul meu a murit prematur, din cauza unei boli din na
tere, în ultima sa viaă. L-am
întrebat: „Care a fost scopul pentru care ai murit la numai câteva zile de la na
tere? El mi-a
r
ăspuns: „Lecia era pentru părinii mei, nu pentru mine, de aceea am ales să mă întorc pentru ei ca
intermezzo”. Când sufletele revin pentru o via
ă scurtă, mai degrabă ca să ajute pe altcineva decât
s
ă lucreze la propriile probleme, deoarece nu este timp suficient, unii numesc aceasta „via ă de
intermezzo”. În acest caz, p
ărinii au abuzat, provocând, în cele din urmă, moartea unui alt copil, pe
când erau împreun
ă într-o viaă trecută. Dei erau un cuplu de tineri adorabili în ultima viaă a
clientului meu, ace
ti părini aveau nevoie în mod evident să experimenteze durerea ca un copil pe
care
i l-au dorit foarte mult să fie luat de lângă ei. Experimentarea suferinei cauzate de această
pierdere teribil
ă a dat sufletelor acestor părini o mai adâncă înelegere a efectelor tăierii legăturilor
de sânge. Voi prezenta un exemplu pe aceast
ă temă în Cazul 27.
Sufletele nu-i vizualizează cu regularitate moartea în vieile următoare. Dacă sufletele aleg o
via
ă în care vor muri prematur, de multe ori văd acest lucru în spaiul de alegere a vieii. Am
descoperit c
ă sufletele se oferă voluntar în mod special pentru trupuri care vor suferi de boli
incurabile, vor fi ucise sau î
i vor sfâri viaa împreună cu alii din cauza unei catastrofe. Sufletele
ce ajung s
ă fie implicate în asemenea tragedii nu se află într-un loc i moment nepotrivit, în timp ce
un Dumnezeu capricios se uit
ă în altă parte. Fiecare suflet este motivat în alegerea unui eveniment
la care vrea s
ă participe. Un client mi-a spus că viaa lui anterioară a fost dinainte planificată să se
încheie pe când era un b
ăieel indian-american în vârstă de numai apte ani. El a relatat: „Eram în
c
ăutarea unei lecii dure i prescurtate despre umilină i această viaă de suferină de foame a unei
corcituri cu care toat
ă lumea se purta urât a fost de ajuns”. Un alt exemplu i mai sugestiv al unui
suflet ce s-a oferit voluntar pentru o sarcin
ă terifiantă a fost cel al unui subiect al meu ce a ales ca
în ultima sa via
ă să se alăture (împreună cu încă trei spirite din grupul său) trupurilor unor femei
evreice deportate din München
i duse în lagărul morii de la Dachau în 1941. Toate au fost cazate
în aceea
i baracă (fapt de asemenea stabilit dinainte) în care clienta mea a i murit în 1943, la
vârsta de 18 ani, îmb
ărbătând copiii i încercând să-i ajute să supravieuiască. Misiunea ei a fost
îndeplinit
ă cu mult curaj.
Dei evenimentele, rasa, cultura i locaia geografică par a fi de multe ori prioritare în procesul
de selec
ie, acestea nu sunt cele mai importante alegeri ale sufletului pentru via a viitoare. Pe lângă
toate celelalte considerente, încarnarea se reduce pentru suflete la a lua toate deciziile importante
privitoare la un anumit trup
i la tot ce poate fi învăat utilizând creierul unei anumite fiine umane.
Urm
ătorul capitol analizează motivele biologice i psihologice ce stau la baza alegerii trupurilor de
c
ătre suflete.



13
ALEGEREA UNUI TRUP NOU

ÎN locul unde îi aleg viaa, sufletele noastre nu văd avanpremiera vieii unei singure fiine
umane în cadrul aceluia
i ciclu temporal. Părăsind această zonă, majoritatea sufletelor sunt încli-
nate spre un candidat principal ce ne-a fost prezentat pentru a fi ocupat de sufletul nostru. Oricum,
sf
ătuitorii notri spirituali ne dau multe ocazii de a reflecta asupra a tot ceea ce am v ăzut în viitor,
înainte de a lua decizia final
ă. Acest capitol este dedicat numeroaselor elemente care influen ează
aceast
ă decizie.

129/159
De fapt, începem s
ă deliberăm în privina trupurilor ce ne sunt prezentate spre alegere încă
înainte de a merge în locul de selec
ie a vieii. Sufletele fac acest lucru în scopul de a se preg ăti
corespunz
ător pentru vizualizarea anumitor persoane în medii culturale diferite pe P ământ. Cred că
sufletele care se ocup
ă de camera ecranelor tiu dinainte ce să ne arate, tocmai datorită acestor
gânduri din mintea noastr
ă. Trebuie să procedăm cu multă atenie la alegerea trupului potrivit, de
care ne vom folosi în via
a care va veni. După cum am spus, ghizii i membrii grupului nostru
particip
ă la acest proces de evaluare atât înainte, cât i după vizita noastră la locul de alegere a
vie
ii.
Când îi ascult pe subiecii mei descriind toate pregătirile necesare pentru alegerea unui nou
corp fizic, m
ă gândesc la fluiditatea timpului spiritual. Profesorii no tri folosesc viitorul relativ în
locul de alegere a vie
ii pentru a permite sufletelor să măsoare utilitatea umană în vederea lucrului
la planurile lec
iilor neterminate. Planul pentru următoarea viaă variază în privina gradului de
dificultate, stabilit chiar de mintea sufletului. Dac
ă tocmai ne-am întors dintr-o viaă uoară, în care
n-am f
ăcut progrese prea mari, sufletul nostru ar putea dori s ă aleagă pentru următorul ciclu
temporal o persoan
ă care să se confrunte cu suferine sau tragedii. Nu e ceva ieit din comun să văd
c
ă cineva care a „alunecat” printr-o viaă lipsită de provocări, îi supradozează tumultul de
evenimente în urm
ătoarea existenă pentru a recupera timpul pierdut în atingerea obiectivelor sale
de înv
ăare.
Mintea sufletului este departe de a fi infailibilă când lucrează împreună cu creierul biologic.
Indiferent de nivelul sufletului nostru, a fi oameni înseamn
ă că vom face cu toii greeli i trebuie
s
ă ne corectăm erorile pe parcurs, în timpul vieii. Acest fapt se va aplica în cazul oricărui trup pe
care l-am alege.

Înainte de a aborda factorii mentali mai compleci ce influenează decizia unui suflet de a se
uni cu creierul unui copil, voi începe cu aspectele fizice ale alegerii unui trup. În ciuda faptului c
ă
sufletele noastre
tiu dinainte cum vor arăta, un sondaj naional din Statele Unite indică faptul că
90% dintre b
ărbai i femei nu sunt mulumii de caracteristicile fizice ale corpurilor lor. Aceasta
este puterea amneziei con
tiente. Societatea creează la rândul său destulă nemulumire în acest
sens, propunând stereotipuri
i modele ideale ale înfăiării fizice. Totui, i acest aspect face parte
din planul lec
iei sufletului.
De câte ori nu ne-am uitat în oglindă i am zis: „Oare sunt acesta eu? De ce arăt aa? Mă aflu,
oare, în corpul meu?” Aceste întreb
ări apar mai ales atunci când tipul de corp pe care îl avem ne
împiedic
ă să facem acele lucruri pe care credem că ar trebui să le putem realiza. Am avut câiva
clien
i care au venit la mine convini că trupurile lor îi împiedică să trăiască o viaă mulumitoare.
Muli oameni handicapai cred că dacă n-ar fi fost victimele unei erori genetice sau ale unui
accident care le-a mutilat corpul, vie
ile lor ar fi mult mai împlinite. Oricât de crud ar putea suna
acest lucru, cazurile mele arat
ă că numai puine accidente ce implică mutilări ale corpului n-au fost
alese de bun
ăvoie de către suflete. A trăi într-un corp afectat de boală nu implică în mod necesar
plata unei datorii karmice cauzate de faptul c
ă am fi rănit pe cineva într-o viaă trecută. Aa cum va
demonstra urm
ătorul meu caz, când un suflet se află într-un trup afectat, alegerea sa poate implica
o cale spre însu
irea unei lecii diferite.
E greu să-i spui unei persoane ce tocmai s-a îmbolnăvit i care încearcă să se descurce cu un
handicap fizic c
ă acest lucru este, de fapt, o oportunitate pentru a avansa într-un ritm mai rapid
decât aceia dintre noi cu min
i i corpuri sănătoase. Această înelegere trebuie să vină din interior.
Cazurile clien
ilor mei m-au convins că efortul necesar depăirii deficienelor fizice accelerează
evolu
ia. Aceia dintre noi ce sunt considerai de societate ca fiind imperfeci suferă discriminări,
care fac
i mai grea povara lor. Depăirea obstacolelor ridicate de neputinele fizice i suferinele
noastre ne face mai puternici în fa
a încercărilor vieii.
Corpurile noastre sunt o parte importantă a încercării pe care ne-o stabilim noi înine pentru
via
ă. Libertatea noastră de alegere faă de aceste trupuri se referă mai mult la elementele
psihologice, decât la cele 100.000 de gene pe care le mo
tenete fiecare fiină umană. Totui, vreau
s
ă arăt în cazul de la începutul acestui capitol de ce doresc sufletele anumite corpuri, bazându-se, în

130/159
special, pe considerente fizice
i nu pe implicaii psihologice. Acest caz expune planul implicat în
decizia unui suflet de a fi în corpuri fizice contrastante în vie
i diferite. După acest caz, vom
examina de ce î
i aleg sufletele trupurile i din alte motive.
Clienta cazului 26 era o femeie înaltă i bine proporionată, căreia îi plăcea să facă sport, cu
toate c
ă suferise toată viaa de dureri la picioare. În timpul interviului preliminar, am aflat c ă
încerca o durere confuz
ă în ambele picioare, localizată în jumătatea inferioară a oldului. De-a
lungul anilor, a mers la mai mul
i doctori care nu au găsit nici o cauză medicală pentru simptomele
ei. În mod evident se sim
ea epuizată i dorea să încerce orice pentru ameliorare.
Când am auzit că doctorii au ajuns la concluzia că disconfortul femeii era, probabil, de natură
psihosomatic
ă, am bănuit că originea durerilor ei s-ar putea afla într-o viaă anterioară. Înainte de a
merge la sursa problemei sale, am hot
ărât să o trec pe clienta mea prin câteva viei anterioare
pentru a stabili care erau motivele care au determinat-o s
ă aleagă acele corpuri. Când am rugat-o să
îmi vorbeasc
ă despre o viaă în care s-a simit deosebit de bine într-un trup omenesc, mi-a povestit
despre una tr
ăită în corpul unui viking numit Leth, în jurul anilor 800. Ea mi-a spus c ă Leth era „un
fiu al naturii” care a c
ălătorit de-a lungul Mării Baltice, până în vestul Rusiei.
Leth a fost descris purtând o mantie lungă din blană moale, pantaloni mulai din piele de
animal, cizme legate în partea superioar
ă i un coif metalic. Era înarmat cu un topor i cu o sabie
ascu
ită, pe care le manevra cu uurină în luptă. Clienta mea a fost intrigată de imaginea ei mentală
de a fi din nou în trupul acestui r
ăzboinic bine legat, având „uvie murdare de păr blond-rocat
împr
ătiate pe umerii mei”. Cu o înălime mai mare de 6 picioare (cca 1.90 m.), era, cu siguran ă,
un gigant al timpului s
ău, înzestrat cu o putere enormă, avea un piept imens i membre puternice.
Un b
ărbat foarte rezistent, Leth a călătorit cu ali nordici pe distane mari, navigând pe râuri i
traversând p
ăduri virgine i dese, prădând aezările din calea sa. Leth a fost omorât în timp ce
jefuia un sat.



Cazul 26

Dr.N: Care a fost cel mai important lucru pentru tine în via a pe care tocmai i-ai reamintit-o -
ca Leth vikingul?

S: Experiena acelui trup extraordinar i sentimentul forei fizice brute. N-am mai avut
niciodat
ă un asemenea corp în nici o viaă Pământească. Nu mă temeam de nimeni, pentru că trupul
meu nu reac
iona la durere nici când era rănit. Era fără cusur. Nu m-am îmbolnăvit niciodată.
Dr.N: Leth a fost vreodată tulburat din punct de vedere mental? A existat vreo sensibilitate
emo
ională în acea viaă?
S: (izbucnete în râs) Glumeti? Niciodată! Nu mă interesa decât ziua de azi. Mă îngrijoram
doar c
ă nu am parte de suficiente lupte, prăzi, mâncare, băutură i sex. Toate sentimentele mele
erau canalizate în scopuri fizice. Ce mai trup!

Dr.N: Bine, hai să analizăm decizia ta de a alege acest corp extraordinar, înainte de via a ca
Leth. Atunci când ai f
ăcut alegerea în lumea spiritelor, ai solicitat tu acest trup bine înzestrat
genetic sau pur
i simplu a ales pentru tine ghidul tău?
S: Consilierii nu fac acest lucru.
Dr.N: Atunci, explică-mi cum a ajuns acest corp să fie ales de tine?
S: Doream unul din cele mai reuite exemplare de pe Pământ, i Leth mi-a fost prezentat ca o
posibilitate.

Dr.N: Ai avut o singură alternativă?
S: Nu, am avut de ales între doi oameni ce trăiau pe atunci.
Dr.N: Ce se întâmplă dacă nu-i place nici unul dintre trupurile care-i sunt prezentate pentru
respectivul segment temporal?

S: (meditativ) Posibilităile mele de alegere par întotdeauna să se potrivească cu ceea ce vreau
s
ă experimentez în vieile mele.

131/159
Dr.N: Oare consilierii t
ăi tiu dinainte ce corp i se potrivete sau sunt atât de grăbii, încât
aceasta devine doar o alegere la întâmplare?

S: Nimic nu se face aici cu neglijenă. Consilierii se ocupă de tot.
Dr.N: M-am întrebat dacă aceti consilieri s-ar putea încurca uneori. Cu toi aceti copii care
se nasc, n-ar putea repartiza, s
ă zicem, două suflete unui singur copil sau, dimpotrivă, să lase un
copil f
ără suflet un timp?
S: (râzând) Nu suntem pe bandă rulantă. i-am spus doar că ei tiu ce fac. Nu greesc în felul
acesta.

Dr.N: Te cred. Acum, în ceea ce privete alegerile tale, sunt curios dacă au fost suficiente cele
dou
ă trupuri în locul alegerii vieii?
S: Nu avem nevoie de prea multe posibilităi de alegere, de vreme ce consilierii s-au gândit
deja la dorin
ele noastre. Aveam deja o idee despre mărimea, forma i sexul corpului pe care-l
doream înc
ă înainte de a mi se prezenta cele două variante.
Dr.N: Cum i s-a părut celălalt trup, pe care l-ai refuzat alegându-l pe Leth?
S: (pauză) Era un soldat roman... Avea i el un trup foarte puternic... aa cum îmi doream
pentru via
a aceea.
Dr.N: Ce era rău în a fi soldat roman?
S: Nu voiam... să fiu controlat de un stat (subiectul îi scutură capul)...prea restrictiv...
Dr.N: După câte îmi amintesc, în secolul al IX-lea o mare parte a Europei c ăzuse în stăpânirea
Sfântului Imperiu Roman al lui Carol cel Mare.

S: Asta era, de fapt, i problema cu acea viaă de soldat. Ca viking nu răspundeam în faa
nim
ănui. Eram liber. Puteam rătăci în sălbăticie cu banda mea de invadatori, fără să fiu supus nici
unui guvern.

Dr.N: Aadar, libertatea constituia un factor al alegerii tale.
S: Absolut. Libertatea de micare...furia bătăliilor... să-mi folosesc puterea în mod neîngrădit.
Via
a pe mare i în codri era aspră, crudă, dar erau timpuri brutale. Nu eram nici mai bun, nici mai
r
ău decât ceilali.
Dr.N: Ce poi să-mi spui despre celelalte considerente, cum ar fi personalitatea?
S: Nu mă îngrijora nimic, atâta vreme cât puteam să mă exprim din punct de vedere fizic la
capacitate maxim
ă.
Dr.N: Aveai soie - copii?
S: (rânjete) Ar fi fost prea restrictiv. Eram mereu pe drumuri. Am avut multe femei - pe unele
cu voia lor, pe altele cu for
a - i această plăcere dădea un plus manifestării forei mele fizice. Nu
voiam s
ă fiu legat în nici un fel.
Dr.N: Aadar, ai preferat corpul lui Leth ca pe o extensie pur fizic ă a senzualităii?
S: Da, voiam să experimentez la maximum toate simurile trupului, nimic mai mult.

Am simit că clienta mea era gata acum să se ocupe de problemele sale actuale. După ce am
trecut-o din starea supracon
tientă în cea subcontientă, am rugat-o să meargă direct la o viaă care
ar fi putut implica o durere a piciorului.

Aproape imediat, femeia a intrat în cea mai recentă viaă trecută a sa, devenind o fetiă în
vârst
ă de 6 ani, pe nume Ashley, ce trăia în New England în 1871. Ashley călătorea într-o trăsură
când, pe nea
teptate, a deschis portiera, căzând sub vehicul, pe strada pavată cu piatră, Una din
ro
ile trăsurii a trecut peste picioarele ei, cam la aceeai distană de genunchii ambelor picioare,
zdrobindu-i oasele. Subiectul meu a retr
ăit o durere ascuită în picioare pe când îmi descria cum a
c
ăzut.
În ciuda eforturilor depuse de medicii de prin partea locului i a folosirii prelungite a atelelor
de lemn, oasele micu
ei Ashley nu s-au sudat cum trebuie. Ea n-a mai putut niciodat ă să meargă
sau s
ă stea în picioare, iar proasta circulaie i-a cauzat în repetate rânduri umflarea picioarelor în tot
restul vie
ii ei - de altfel destul de scurte. Ashley a murit în 1912 dup ă o perioadă productivă de
câ
iva ani, în care s-a manifestat ca scriitoare i a avut grijă de copiii cu probleme. Atunci când

132/159
povestea vie
ii lui Ashley s-a sfârit, am readus-o pe clienta mea în lumea spiritelor.

Dr.N: De ce ai ateptat 1000 de ani între viaa ta în trupul unui bărbat puternic i cea în cel al
unei femei infirme?

S: Păi, desigur, între timp am îneles mai bine cine sunt de fapt. Am ales să fiu infirmă pentru
a câ
tiga concentrare intelectuală.
Dr.N: Ai ales un trup mutilat pentru acest lucru?
S: Da, vezi, neputând să merg, am putut citi i studia mai mult. Mi-am dezvoltat mintea i...
am ascultat-o. Am înv
ăat să comunic i să scriu cu talent, pentru că nu am fost distrasă. Am stat tot
timpul în pat.

Dr.N: A fost evidentă vreo trăsătură a sufletului tău atât în trupul lui Ashley, cât i în cel al lui
Leth?

S: Acea parte din mine care reclama o expresie înflăcărată.
Dr.N: A vrea să mergi la momentul în care ai ales trupul fetiei. Spune-mi cum anume te-ai
decis asupra acestui corp grav afectat.

S: Am optat pentru o familie într-o regiune populată a Americii. Vroiam un loc în care să
existe biblioteci
i să fiu îngrijită de nite părini iubitori, pentru a mă putea dedica învăăturii. Am
scris constant multor oameni neferici
i i am devenit o profesoară bună.
Dr.N: Ca Ashley, ce anume ai făcut tu pentru acea familie iubitoare care a avut grij ă de tine?
S: Trebuie să avem în vedere întotdeauna două aspecte - beneficiile i obligaiile. Am ales
respectiva familie deoarece ei aveau nevoie s
ă experimenteze intensitatea iubirii cu cineva care era
total dependent de ei, toat
ă viaa. Am fost foarte apropiai, pentru că ei fuseseră singuri înainte de a
m
ă nate eu. M-am născut târziu i am fost singurul copil. Îi doreau o fată care să nu-i părăsească
mai târziu, m
ăritându-se.
Dr.N: Aa că, a fost o înelegere?
S: Absolut.
Dr.N: Hai să urmăm, atunci, firul acestei decizii, până în momentul în care sufletul tău a văzut
pentru prima oar
ă viaa lui Ashley, în locul de alegere a vieii. Ai vizualizat detaliile accidentului
t
ău?
S: Desigur, dar n-a fost un accident - trebuia să se întâmple.
Dr.N: Odată ajunsă pe Pământ, cine a purtat răspunderea căderii? Mintea sufletului tău sau
creierul biologic al lui Ashley?

S: Am lucrat la unison. Ea urma să se prostească tot jucându-se cu Portiera, iar... eu am
profitat de acest lucru.

Dr.N: Spune-mi, ce a fost în mintea sufletului tău atunci când ai văzut accidentul în locul de
selec
ie a vieii?
S: M-am gândit cum ar putea fi folosit acest trup infirm. Am avut i alte variante de a alege un
corp afectat, dar l-am preferat pe acesta, deoarece nu vroiam s
ă am posibilitatea de a mă mica prea
mult.

Dr.N: A vrea să pun problema cauzalităii în acest punct. Ar fi căzut Ashley dacă ar fi avut un
alt suflet?

S: (defensiv) Mă potriveam cu ea... i ea cu mine...
Dr.N: Nu ai răspuns la întrebarea mea.
S: (pauză lungă) Există fore mai presus de înelegerea mea. Când am văzut-o pe Ashley
pentru prima dat
ă... am putut s-o observ i fără mine... sănătoasă... bătrână... o altă posibilitate de
via
ă...
Dr.N: Acum ajungem undeva. Vrei să spui că dacă Ashley i-ar fi început viaa cu alt suflet n-
ar mai fi c
ăzut?
S: Da... e o posibilitate... una dintre multe... ea ar fi putut s ă fie mai puin afectată, să zicem că
în a
a fel, încât să poată merge în cârje.
Dr.N: Bine, dar ai văzut cumva posibilitatea ca Ashley să trăiască fericită i sănătoasă fără

133/159
sufletul t
ău?
S: Am văzut... o femeie matură... cu picioare normale... nefericită... într-o relaie cu un
b
ărbat... frustrată de o viaă fără mari satisfacii... părini triti... dar totui o viaă mai uoară,
(vocea îi devine mai ferm
ă) Nu! Această cale n-ar fi fost benefică pentru nici unul dintre noi - eu
am fost sufletul cel mai potrivit pentru ea.

Dr.N: Tu ai făcut prima mutare în direcia căderii, de vreme ce ai ales să fii sufletul lui
Ashley?

S: Am făcut-o... amândouă... În acelai moment... ea devenise neastâmpărată, jucându-se cu
portiera tr
ăsurii, când mama ei i-a spus să se potolească. Apoi... i eu, i ea am fost pregătite...
Dr.N: Cât de rigid a fost destinul tău? Odată ce erai deja sufletul lui Ashley, exista vreo
posibilitate de a evita acest incident?

S: (pauză) Pot să-i spun că am avut o străfulgerare chiar înainte de a cădea. A fi putut să mă
trag înapoi, dar o voce din interiorul min
ii mele a spus... „E o ansă, nu mai atepta, acceptă
c
ăderea, asta ai dorit - e cea mai bună desfăurare a aciunii.”
Dr.N: A fost important acel moment?
S: Nu vroiam ca Ashley să îmbătrânească prea mult.
Dr.N: Dar durerea i suferinele prin care a trecut acest copil?
S: Au fost groaznice. Agonia acelor prime cinci săptămâni a fost inimaginabilă. Aproape că
am murit, dar am înv
ăat din această experienă i acum îneleg că amintirile despre capacitatea lui
Leth de a suporta durerea m-au ajutat...

Dr.N: Mintea ta interioară regretă ceva din aceste momente în care suferina a fost atât de
intens
ă?
S: Pe măsură ce îmi pierdeam i recăpătăm cunotina, în timpul fazelor critice ale durerii,
mintea mea devenea mai puternic
ă. Învingându-mi trupul zdrobit, am început să controlez mai bine
durerea... culcat
ă în pat... neajutorată... în mâna doctorilor. Talentele pe care le-am dezvoltat
controlându-mi durerea m-au ajutat mai târziu s
ă mă concentrez asupra studiilor... consilierul meu
m-a sprijinit
i el...
Dr.N: Aadar, ai câtigat mult în acea viaă din faptul că n-ai putut merge?
S: Da, am devenit o ascultătoare i o gânditoare. Am corespondat cu muli oameni i am
înv
ăat să scriu... i să am inspiraie. Am dobândit aptitudini pedagogice cu copiii, sim indu-mă
condus
ă de o putere interioară.
Dr.N: A fost mândru consilierul tău de realizările tale când te-ai întors în lumea spiritelor?
S: Foarte, dei mi s-a spus că devenisem puin cam indulgentă i cam răsfăată (râde), dar e o
compensa
ie rezonabilă.
Dr.N: Cum te ajută astăzi experienele tale în trupul puternic al lui Leth i în cel slab al lui
Ashley, sau nu exist
ă nici o consecină a acestora?
S: Beneficiez zilnic din aprecierea necesităii unei uniuni între minte i trup pentru a-mi învăa
lec
iile.

În timp ce clienta mea retrăia scena de pe stradă, în care i-au fost zdrobite picioarele, am iniiat
m
ăsurile de desensibilizare. La sfâritul edinei noastre am deprogramat total amintirea care îi
genera durerea picioarelor. Aceast
ă femeie mi-a notificat mai târziu că de atunci nu a mai avut
dureri
i că se bucură să joace tenis regulat.
Cele două viei trecute pe care le-am reprezentat în acest caz au fost dedicate alegerilor fizice
pentru existen
a reală a sufletului în două medii distincte.
Sufletele caută să se exprime pe ele însele, dezvoltând diferite aspecte ale caracterului lor.
Indiferent ce unelte fizice
i mentale se vor utiliza în timpul folosirii mai multor trupuri, legile
karmice vor prevala. Dac
ă sufletul alege unul extrem, undeva în josul liniei, acesta va fi
contrabalansat de o alegere opus
ă pentru a echilibra dezvoltarea. Vieile fizice ale lui Leth i
Ashley sunt exemple de compens
ări karmice. Hinduii cred că un om bogat trebuie să devină
cer
etor, mai devreme sau mai târziu, astfel încât sufletul s ău să se poată dezvolta în mod adecvat.

134/159
Dac
ă trece prin mai multe provocări, identitatea sufletului nostru devine mai puternic ă.
Cuvântul „puternic” n-ar trebui s
ă fie greit îneles. Subiecii mei spun că adevăratele lecii de viaă
sunt însu
ite atunci când recunoatem i ne adaptăm condiiei umane. Chiar i când suntem
victime, în realitate câ
tigăm ceva, pentru că astfel înfruntăm eecul i constrângerea, acest lucru
însemnând un progres real. Uneori, una dintre cele mai importante lec
ii este tocmai aceea de a
înv
ăa să ne rupem de trecut.
Dacă sufletele iau în calcul cu atenie atributele fizice ale unui trup Pământesc într-o varietate
de a
ezări culturale, ele acordă i mai multă atenie aspectelor psihologice ale vieii în formă
uman
ă.
Această decizie constituie partea cea mai importantă pentru suflet din întregul proces de
alegere. Înainte de a intra în locul de alegere a vie
ii, este în avantajul sufletului să reflecteze la
factorii eredit
ăii i mediului ce influenează modul în care va funciona o viaă biologică. Am auzit
c
ă energia spirituală a sufletelor are o influenă fluctuantă asupra temperamentului gazdei sale
umane - dac
ă acesta va fi introvertit sau extrovertit, raional sau idealist, analitic sau emoional.
Având în vedere aceste variabile, sufletele trebuie s
ă reflecteze dinainte la tipurile de trupuri care le
vor servi cât mai bine în via
a ce va urma.
Din câte am reuit să-mi dau scama, ghizii i maetrii ce se ocupă cu alegerea vieii cunosc
preferin
ele sufletelor cu privire la comportamentele umane pentru viitoarea via ă. Mi se pare că
unele suflete iau aceast
ă responsabilitate mai în serios decât altele. Totui, un suflet aflat în faza
premerg
ătoare seleciei vieii poate reflecta doar în ce măsură se va potrivi cu un anumit trup. Când
sufletele sunt chemate în locul alegerii vie
ii, s-a terminat cu ghicitul. Acum ei trebuie să-i
potriveasc
ă identitatea spirituală cu o fiină muritoare. Cazul următor se bazează pe motivaia
pentru care un suflet s-a al
ăturat din considerente psihologice cu două fiine umane, la o distană de
mii de ani. Subiectul cazului 27 e un om de afaceri texan ce posed
ă o mare i profitabilă firmă de
confec
ii.
În timpul unei vacane în California, Steve a venit să mă vadă la sfatul unui prieten. În timp ce
îi ascultam povestea, am observat c
ă era încordat i foarte vigilent. Îi rotea ochii nelinitit prin
biroul meu
i se juca agitat cu lanul de la chei. L-am întrebat dacă era nervos sau dacă îi era teamă
s
ă fie hipnotizat. El a răspuns: „Nu, mi-e teamă mai mult de ceea ce vei descoperi”.
Acest client mi-a spus că angajaii săi erau pretenioi i neloiali, i că mulimea de plângeri
ale acestora devenise intolerabil
ă. Soluia sa la această problemă a fost să întărească disciplina i să
concedieze anumi
i oameni. Am aflat că avusese două căsnicii ce s-au destrămat i că era alcoolic.
A spus c
ă încercase de curând un program de recuperare, dar a renun at, pentru c㠄erau prea critici
fa
ă de mine”.
Pe măsură ce discutam, Steve mi-a relatat că mama sa dispăruse după ce-l părăsise pe treptele
unei biserici din Texas, la o s
ăptămână de la naterea sa. După câiva ani petrecui la orfelinat, în
singur
ătate i nefericire, a fost adoptat de un cuplu mai în vârst ă. El a adăugat că acetia impuneau
o disciplin
ă strictă i păreau că-l dezaprobă tot timpul. Steve a plecat de acasă în adolescenă,
având dup
ă aceea multe încurcături cu legea i încercând odată chiar să se sinucidă. Cred că
personalitatea acestui client era prea dogmatic
ă i neîncrezătoare în autoritate. Mânia sa îi trăgea
r
ădăcinile din sentimente de izolare i de abandon. Steve a spus că simea că pierde controlul
asupra propriei sale vie
i i că dorea să încerce absolut orice pentru a-i „descoperi adevărata
identitate”. Am fost de acord s
ă explorez memoria sa incontientă într-un număr mic de edine,
dac
ă i el avea să se gândească să viziteze mai târziu un terapeut din oraul său pentru o consiliere
sus
inută. Pe măsură ce cazul se desfăoară, vom vedea cum sufletul lui Steve îi păstrează
identitatea, r
ăspunzând la provocările vieii fizice într-un trup omenesc. Intensitatea acestei asocieri
este crescut
ă în timpul hipnozei, atunci când subiecii mei discută despre motivele alegerii unui
anumit trup. Unul din motivele pentru care folosesc acest caz e acela de a indica o barier
ă dificilă
în calea descoperirii propriei noastre identit
ăi - traumele din timpul copilăriei. Sufletele ce se
unesc cu oamenii care dezvolt
ă tulburări de personalitate timpurii au ales în mod deliberat o via ă
dificil
ă.

135/159
Înainte de a-mi conduce clientul în Lumea Spiritelor pentru a afla de ce sufletul s
ău a ales
aceast
ă viaă, el a trebuit să-i retrăiască amintirile timpurii ale copilăriei. În scurtul fragment ce
deschide cazul, acest subiect î
i va vedea din nou mama naturală. Este una dintre cele mai
zguduitoare scene pe care le-am facilitat vreodat
ă.


Cazul 27

Dr.N: În acest moment te afli în prima ta săptămână de viaă i mama ta te vede pentru ultima
oar
ă. Nu are importană că eti bebelu, pentru că mintea ta interioară adultă tie tot ceea ce se
petrece. Descrie-mi exact ce se întâmpl
ă.
S: (subiectul începe să tremure) Sunt... Într-un co... Învelit într-o pătură... sunt aezat pe nite
trepte... e frig...

Dr.N: Unde sunt aceste trepte?
S:... În faa unei biserici... În Texas.
Dr.N: Cine te-a pus acolo?
S: (tremură din ce în ce mai tare) Mama mea... se apleacă spre mine... Îi ia rămas bun...
(începe s
ă plângă)
Dr.N: ce poi să-mi spui despre motivele pentru care te-a părăsit?
S: Ea e... tânără... nu e căsătorită cu tatăl meu... el e însurat. Ea plânge... simt lacrimile ei cum
îmi cad pe fa
ă.
Dr.N: Privete-o. Ce altceva mai vezi?
S: (se îneacă) Un păr negru... lung... frumos... Îi ating buzele... mă sărută... tandru, uor... Îi e
foarte greu s
ă mă părăsească.
Dr.N: i-a spus ceva înainte de a pleca?
S: (vorbind cu greutate) „Trebuie să te părăsesc pentru binele tău. N-am bani suficieni pentru
a avea grij
ă de tine. Părinii mei nu ne vor ajuta. Te iubesc. Te voi iubi i te voi păstra mereu în
sufletul meu”.

Dr.N: Ce se întâmplă apoi?
S: Ea... apucă cordonul soneriei... sună la uă... auzim nite pai apropiindu-se... acum pleacă.
Dr.N: Ce i-a spus gândirea ta interioară despre ceea ce ai văzut?
S: (aproape sufocat de emoie) Oh... mă vroia... nu dorea să mă părăsească... mă iubea!
Dr.N: (îmi aez mâinile pe fruntea subiectului i încep o serie de sugestii post-hipnotice ce se
încheie cu urm
ătoarele instruciuni) Steve, vei putea să-i aminteti aceste amintiri subcontiente
prin mintea ta con
tientă. Vei reine imaginea mamei tale tot restul vieii tale. tii acum că i-a
p
ăsat, într-adevăr, de tine i că energia ei îi este alături E clar?
S: Da...
Dr.N: Acum, înaintează în timp i spune-mi ce ai simit despre părinii tăi adoptivi.
S: Nu erau niciodată mulumii de mine... mă făceau să mă simt vinovat pentru orice... mă
judecau
i mă controlau... (faa subiectului se umple de lacrimi i sudoare) Nu tiu ce ar trebui să
fiu... nu sunt cu adev
ărat.
Dr.N: (ridicând vocea) Spune-mi ce nu e adevărat la tine?
S: Faptul că mă prefac...(se oprete)
Dr.N: Continu ă!
S: Nu mă controlez... o furie constantă... tratând rău oamenii pentru... a mă răzbuna... lipsa de
speran
ă...

Notă: După condiionări suplimentare îmi voi duce subiectul înainte i înapoi, între
subcon
tientul i supracontientul său.

Dr.N: Bine Steve, hai să ne întoarcem acum în timp până înaintea naterii tale în această

136/159
existen
ă. Spune-mi dacă ai mai trăit în vreo viaă împreună cu sufletul mamei tale naturale.
S: (pauză lungă) Da...
Dr.N: V-ai provocat suferine fizice sau emoionale în vreuna dintre aceste viei?
S: (după o clipă, subiectul îi crispează mâinile pe braele fotoliului) Ah...la naiba..asta
e...desigur..e ea!

Dr.N: Încearcă să te relaxezi i ia-o mai încet, ca să te pot urmări. A vrea ca atunci când voi
ajunge la trei s
ă intri în viaa pe care o consideri ca fiind cea mai importantă în ceea ce privete
rela
ia ta cu acest suflet. Unu, doi, trei!
S: (suspină adânc) Ah... e aceeai persoană... într-un trup diferit... dar e mama mea i în
aceast
ă viaă...
Dr.N: Rămâi concentrat asupra acestei scene. E zi sau noapte?
S: (pauză) Lumină puternică... soare fierbinte i nisip ...
Dr.N: Descrie-mi ce se întâmplă.
S: (ovăitor) Stau în faa templului meu ... în faa unei mari mulimi de oameni... gărzile mele
sunt în spatele meu.

Dr.N: Cum te cheam ă?
S: Haroum.
Dr.N: Cum eti îmbrăcat, Haroum?
S: Cu o robă lungă i cu sandale. Am un sceptru în mână, ornat cu nite erpi de aur, ca simbol
al autorit
ăii mele.
Dr.N: Care e autoritatea ta, Haroum?
S: (mândru) Sunt marele preot.

Notă: Am aflat mai târziu că acest bărbat fusese un ef de trib, în zona peninsulei Arabice, în
apropierea M
ării Roii, în jurul anului 2000 Î.Hr. În acea vreme, zona era cunoscut ă ca regatul din
Saba. Am aflat, de asemenea, c
ă templul era o structură ovală, ridicată din cărămizi i blocuri de
piatr
ă i că era închinat unui zeu lunar.

Dr.N: Ce anume faci în faa templului tău?
S: Stau pe treptele acestuia i judec o femeie. E mama mea. E îngenuncheată înaintea mea. I se
cite
te în ochi milă i teamă.
Dr.N: Cum ar putea să exprime amândouă aceste sentimente?
S: Se citete milă în ochii ei din cauza puterii care m-a acaparat... controlând într-o m ăsură atât
de mare via
a cotidiană a supuilor mei. În acelai timp se întrezărete i teama, având în vedere ce
urmeaz
ă să fac. Acest lucru mă tulbură, dar nu trebuie să arăt tulburarea mea.
Dr.N: De ce e mama ta îngenuncheată înaintea ta pe treptele templului?
S: A pătruns în depozit i a furat alimente pentru a le da poporului. Muli oameni flămânzesc
în aceast
ă perioadă a anului, dar numai eu pot da ordin să se distribuie alimente. Poriile trebuie
m
ăsurate cu atenie.
Dr.N: A acionat ea, oare, contrar unor reguli de raionalizare a hranei? Era o problemă de
supravie
uire?
S: (brusc) E mai mult decât atât - prin faptul că nu mi s-a supus, mi-a subminat autoritatea.
Folosesc distribuirea alimentelor ca pe un mijloc de a-mi... controla poporul. Vreau ca to
i să-mi fie
loiali.

Dr.N: Ce vei face cu mama ta?
S: (cu convingere) Mama mea a încălcat legea. A putea să o salvez, dar trebuie să o
pedepsesc pentru a oferi un exemplu. Am decis ca ea s
ă moară.
Dr.N: Cum te simi având în vedere că o vei ucide pe mama ta, Haroum?
S: Trebuie să o fac. A fost mereu un ghimpe în coasta mea - generând tulbur ări în sânul
poporului meu din cauza pozi
iei ei. Nu mai pot guverna liber dacă va fi i ea aici. Chiar i acum,
are o atitudine sfid
ătoare. O condamn la moarte lovind cu sceptrul în treptele de piatr ă.

137/159
Dr.N: Mai târziu î
i va părea rău că ai ordonat uciderea mamei tale?
S: (vocea îi devine încordată) Nu trebuie să mă gândesc la astfel de lucruri dacă vreau să
p
ăstrez puterea. În acest punct, memoria lui Steve a retr ăit două evenimente tulburătoare din punct
de vedere emo
ional, implicând aciuni intenionate de separare între mamă i fiu. Dei făcuse
leg
ătura karmică, era important ca abandonarea sa pe când era nou-născut să nu fie luată separat ca
pur
ă compensaie istorică. Pentru a începe vindecarea, trebuia să mergem mai departe.
Următoarea fază a edinei noastre a fost menită regăsirii identităii lui Steve ca suflet. Pentru
a face acest lucru, l-am dus în Lumea Spiritelor. În fiecare din cazurile mele, încerc s
ă duc
subiectul înapoi la cea mai potrivit
ă zonă spirituală, pentru a putea obine cele mai bune rezultate.
Pentru cazul 13 am folosit locul orient
ărilor. Alături de subiectul cazului 13 vom retrăi momentul
spiritual imediat urm
ător întoarcerii sale din locul alegerii vieii. În acest loc, a vrea ca Steve să
în
eleagă motivele pentru care a ales actualul său trup i rolul jucat în viaa sa de alte suflete.

Dr.N: Sub ce nume eti cunoscut în lumea spiritelor?
S: Sumus.
Dr.N: Bine, Sumus, din moment ce suntem din nou în lumea spiritelor, a  vrea să ne îndreptăm
spre perioada imediat urm
ătoare momentului în care l-ai văzut pentru prima dată pe bărbatul care
ast
ăzi e Steve. La ce te gândeti?
S: Un bărbat aa de ranchiunos... e atât de mânios că mama sa l-a părăsit... i ciudaii ăia care
l-au adoptat... nici nu
tiu dacă vreau să accept acest trup!
Dr.N: Îneleg, dar să lăsăm pentru puin timp la o parte această decizie i să ne ocupăm de alte
lucruri. Spune-mi ce faci, de fapt, odat
ă ce ai părăsit locul alegerii vieii.
S: Uneori a putea dori să rămân singur cu mine însumi. De obicei, mi-e teamă să aud opiniile
prietenilor mei despre vie
ile pe care le-am văzut, mai ales când e vorba de una atât de aspră.
Dr.N: Ai mai multe opiuni?
S: (îi clatină capul) Pe aceasta trebuie s-o aleg... e o decizie grea.
Dr.N: Spune-mi, Sumus, când te reîntorci în grupul t ău de prieteni, discui cu ei despre
posibilitatea de a v
ă asocia în viaa viitoare?
S: Da, cel mai probabil aceti prieteni apropiai vor face parte din viitoarea mea viaă, după
cum
i eu voi lua parte la a lor. Unii dintre ei nu vor fi în anumite vie i. Nu contează. Vorbim cu
to
ii despre vieile noastre viitoare Vreau să îneleg exact ideile lor. Vezi, ne cunoatem bine între
noi - atât sl
ăbiciunile, cât i calităile noastre - succesele i eecurile din trecut - de ce să ne păzim...
lucruri de genul
ăsta.
Dr.N: Discui cu ei detaliile referitoare la ce fel de persoană ar trebui să fii în viaa viitoare
înainte de a merge în locul de alegere a vie
ii?
S: O, da, la modul general. Fără nimic concret. Acum că l-am văzut pe Steve i pe cei care vor
fi lega
i în vreun fel de el, există rezerve, aa că vorbesc cu Jor.
Dr.N: Jor e ghidul tău?
S: Da, el a aflat multe despre ce credeam că ar trebui să fiu înainte de a fi trimis în locul în
care vizualiz
ăm vieile.
Dr.N: Ok, Sumus, tocmai te-ai întors la grupul tău matcă de la locul alegerii vieii. ce anume
faci mai întâi?

S: Vorbesc despre tipul ăsta, Steve, ce pare atât de nefericit... fără mama sa adevărată... toată
chestia asta... ce oameni vor fi în jurul s
ău... planurile lor... toate acestea trebuie să ni se
potriveasc
ă.
Dr.N: Vrei să spui - sufletele ce vor lua anumite trupuri?
S: Aa este, trebuie să întărim acest lucru.
Dr.N: Sunt, oare, repartizările sufletului negociabile i în acest punct, sau tuturor le este
comunicat în ce corp vor fi dup
ă ce părăsesc locul alegerii vieii?
S: Nimeni nu e forat să facă nimic. tim cum trebuie procedat. Jor... i alii ne ajută să facem
anumite ajust
ări... i să le trimitem apoi ca să întregim tabloul (faa subiectului devine gravă)

138/159
Dr.N: Sumus, te nelini
tete ceva în acest moment?
S: (trist) Uh... prietenii mei pleacă...se apropie alii... oh...
Dr.N: Bănuiesc că vor avea loc unele discuii cu alte suflete, încearcă să te relaxezi cât de mult
po
i. La comanda mea, îmi vei relata clar tot ceea ce se petrece. În elegi?
S: (nervos) Da.
Dr.N: Începe! Câte entităi vezi?
S: Sunt... patru... vin spre mine... Jor e unul din ei.
Dr.N: Care anume este primul?
S: (subiectul îmi apucă mâna) E ... Eone... va fi din nou mama mea.
Dr.N: E vorba de sufletul ce a fost mama lui Haroum i a lui Steve?
S: Da, ea este. Oh... nu vreau...
Dr.N: ce se întâmplă?
S: Eone îmi spune că e timpul să... aezăm lucrurile... să fim din nou mamă i fiu într-o viaă
dezorganizat
ă.
Dr.N: Dar, Sumus, n-ai văzut acest lucru în locul de alegere a vieii, când ai văzut-o pe mama
lui Steve ducându-
i fiul la acea biserică?
S: Am văzut oamenii... posibilitatea... era încă în stadiul de... consideraie abstractă... nu era,
de fapt, vorba înc
ă de mine. Cred c ă am încă nevoie să fiu convins, pentru că Eone nu e aici fără un
motiv.

Dr.N: Presupun că nici una din aceste entităi ce tocmai au ajuns nu face parte din propriul tău
grup?

S: (suspină) într-adevăr.
Dr.N: De ce ai ateptat tu i Eone 4000 de ani înainte de a discuta despre o echilibrare a
modului în care ai tratat-o în Arabia?

S: Anii Pământeni nu au nici o importană, ar fi putut să se fi întâmplat ieri. Pur i simplu nu
eram preg
ătit să răscumpăr durerea pe care i-am cauzat-o pe când eram în trupul lui Haroum. Ea
spune c
ă împrejurările sunt potrivite acum pentru acest exerciiu.
Dr.N: Dacă sufletul tău se alătură trupului lui Steve în această viaă din Texas, va considera
Eone acest lucru ca pe o plat
ă a datoriei tale karmice?
S: (pauză) Viaa mea ca Steve nu e intenionată ca o pedeapsă.
Dr.N: Mă bucur că înelegi acest lucru. i care sunt leciile pe care trebuie să i le însueti?
S: Să ... simt ce înseamnă trădarea într-o relaie de familie... în mod deliberat scindată...
Dr.N: Te referi la o ruptură intenionată într-o relaie mamă-fiu?
S: Da. Pentru a aprecia ce înseamnă să fii exclus.
Dr.N: Dă-i voie lui Eone să se îndepărteze i hai să vedem cine sunt celelalte entităi, Sumus.
S: (tulburat) Eone plutete înapoi la... Jor... i se apropie ...oh, la naiba - Talu i Kalish!
(subiectul tresare în scaunul s
ău încercând să îndepărteze aceste două spirite din mintea sa)
Dr.N: Cine sunt acetia?
S: (într-un torent de cuvinte) Talu i Kalish s-au oferit voluntari să fie părinii mei adoptivi -
de fapt, ai lui Steve. Ei lucreaz
ă adesea împreună.
Dr.N: i care e problema?
S: Doar că nu-i vreau în viaa mea aa de curând!
Dr.N: Ia-o mai încet, Sumus, ca să te pot urmări. Ai mai lucrat cu aceste suflete i înainte?
S: (bombănind) Da, da - dar mi-e aa de greu să fiu cu ei - mai ales cu Kalish. E prea devreme.
Au fost socrii mei în via
a din Germania.

Notă: Discutăm pentru câteva minute despre o viaă trăită de Sumus în Europa, în trupul unui
ofi
er superior care-i neglijase familia i constituise obiectul de batjocură al influenilor părini ai
so
iei sale.

Dr.N: Vrei să spui că Talu i Kalish nu au calităile necesare pentru însărcinarea de a fi părinii

139/159
t
ăi adoptivi, în viaa ta texană?
S: (dă din cap resemnat) Nu, ei tiu ce fac. Atât că întotdeauna e mai greu s ă fii împreună cu
Kalish. Ea alege persoane prea critice, preten
ioase, reci...
Dr.N: Manifestă mereu acest tip de comportament în trupuri umane?
S: Păi, acesta e stilul ei faă de mine. Kalish nu este un suflet care să se implice uor. E
independent
ă i foarte decisă.
Dr.N: Cum crezi că va fi Talu în calitate de tată adoptiv?
S: Sever... Îi va permite lui Kalish să conducă... poate fi prea detaat... mai ales din punct de
vedere emo
ional... De data asta o să mă răzvrătesc de-a dreptul împotriva lor.
Dr.N: Ok, dar, oare, ei te vor învăa ceva?
S: Da, tiu că o vor face, dar totui îi voi contrazice. Jor i Eone ni se alătură.
Dr.N: Ce vei spune la această discuie?
S: Vreau ca Eone să fie mama mea vitregă. Cu toii râd de mine când spun asta. Jor nu va
crede tot ce explic eu acolo. El
tie că sunt apropiat de Eone.
Dr.N: Râd de tine, Sumus?
S: O, nu e chiar aa. Talu i Kalish pun sub semnul întrebării opoziia mea de a-mi ataca
gre
elile împreună cu ei.
Dr.N: Bine, dar am impresia că tu crezi că toate aceste suflete te presează să iei o decizie
referitoare la via
a ta texană.
S: Aici lucrurile nu merg aa. Discutăm despre temerile mele faă de viaa însăi.
Dr.N: Dar am crezut că nu-i place de Talu i de Kalish?
S: Ei mă cunosc... am nevoie de oameni strici, altfel mă urc în capul lor. Toată lumea de aici
observ
ă la mine tendina de a fi indulgent cu mine însumi. Ei mă conving că o viaă uoară, fără
compania lor, ar fi ap
ă chioară. Amândoi sunt foarte disciplinai.
Dr.N: Păi, asta sună ca i cum te-ai decis deja să mergi împreună cu ei în viaa texană.
S: (gânditor) Da, o să aibă o groază de pretenii faă de mine În copilărie... Kalish sarcastică...
Talu perfec
ionist... pierzând-o pe Eone... va fi un drum destul de greu.
Dr.N: Ce va însemna pentru Talu i Kalish să interpreteze rolurile părinilor tăi?
S: Kalish i Talu sunt există într-o altă... configuraie decât mine. Eu nu trebuie să tiu prea
multe despre treburile lor. E oricum ceva legat de faptul c
ă sunt nite oameni rigizi i de depăirea
mândriei.

Dr.N: Atunci când te afli pe Pământ, mintea sufletului tău tie întotdeauna motivul pentru care
anumi
i oameni care te influenează pozitiv sau negativ reprezintă ceva important în viaa ta?
S: Da, însă acest fapt nu înseamnă că i persoana care sunt în acea viaă înelege ceea ce tie
spiritul meu. (zâmbe
te) Exact ce ar trebui să reuim să aflăm pe Pământ.
Dr.N: Ceea ce facem noi acum?
S: Mda... i eu triez puin cerându-i ajutorul, dar e în regulă.

Pare o enigmă faptul că pentru muli dintre noi e atât de dificil să atingem cunoaterea
adev
ăratei noastre naturi ca suflete, prin mintea contientă. Sunt convins că, de acum, cititorul a
în
eles că i în stare supracontientă ne păstrăm abilitatea de a ne observa pe noi înine cu o parte a
centrului critic al min
ii noastre contiente. Cea mai importantă latură a muncii mele de
hipnoterapeut e aceea de a-i ajuta pe clien
i să-i atingă sinele interior prin inter-relaionarea tuturor
fa
etelor minii.
Vreau ca Steve să îneleagă motivele comportamentului său înelegându-i sufletul. Dialogul
care urmeaz
ă ne oferă mai multe dezvăluiri despre motivele care l-au făcut pe Sumus să se
integreze în trupul lui Steve.

Conferina spirituală cu Jor, Eone, Talu i Kalish s-a încheiat. Pentru discuia referitoare la
alegerea trupului lui Steve, l-am dus pe Sumus într-un loc lini
tit al lumii spiritelor.
Dr.N: Spune-mi, Sumus, cât de mult din ceea ce reprezin i cu adevărat ca suflet se reflectă în
fiin
ele umane pe care le-ai ocupat?

140/159
S: Destul - dar nu exist
ă două trupuri identice, (râde) tii, nu se întâmplă întotdeauna să ai
parte
i de un trup bun i de o fuziune optimă a acestuia cu sufletul. Îmi amintesc că unele trupuri
ale mele erau mai pl
ăcute decât altele.
Dr.N: Vrei să spui că sufletul domină sau se subordonează creierului uman?
S: E greu de spus, pentru că există diferene subtile la creierul Fiecărui corp, ce ne influenează
modul în care... ne exprim
ăm fiind în respectivul trup. O fiină umană ar fi destul de goală fără
noi... dar, cu toate acestea, trat
ăm cu respect fiecare trup.
Dr.N: Cum crezi că ar fi fiinele umane în lipsa sufletelor?
S: A, ar fi dominate de simuri i emoii...
Dr.N: i, crezi că fiecare creier uman te face să reacionezi diferit?
S: Păi, ceea ce sunt... poate folosi unele trupuri mai bine decât altele. Nu m ă simt întotdeauna
complet ata
at de o fiină umană. Unele emoii fizice sunt copleitoare, i eu nu mai sunt atât de...
eficient.

Dr.N: Aa cum se întâmplă cu nivelul ridicat de furie al temperamentului lui Steve, afectat,
probabil, de sistemul nervos central al acelui trup?

S: Da, motenim aceste lucruri...
Dr.N: Dar tu tiai cum va fi Steve înainte de a alege corpul său?
S: (dezgustat) Da, i acesta este un exemplu tipic al felului în care reu esc să înrăutăesc o
situa
ie. Pot interpreta doar atunci când furtunile minilor umane sunt linitite, dar cu toate acestea
aleg oameni nervo
i.
Dr.N: Ce înelegi prin a interpreta?
S: Să explic idei... să dau un sens reaciilor lui Steve la agitaie...
Dr.N: Ca să fiu sincer, Sumus, pare că eti un străin în trupul lui Steve.
S: Îmi pare rău că i-am lăsat această impresie. Noi nu controlăm mintea umană... noi încercăm
numai s
ă o înălăm prin prezena noastră, astfel încât să îneleagă... sensul lumii i să fie receptivă
la moralitate.

Dr.N: E foarte bine, dar voi folosii trupurile omeneti i pentru propria voastră dezvoltare, nu-
i a
a?
S: Desigur, e o ...uniune. Dăm i luăm energia noastră.
Dr.N: Oh, vă croii energia în aa fel, încât să se potrivească cu un corp gazdă?
S: Ar fi mai bine să spunem că folosim diferite faete ale exprimării, în funcie de pornirile
emo
ionale ale fiecărui trup.
Dr.N: Hai să fim exaci, Sumus. Ce se întâmplă între tine i creierul lui Steve în acest moment,
pe P
ământ?
S: Am simit..că mă scufund... uneori energia mea este obosită i nu mai poate răspunde la
atâta negativism.

Dr.N: Privind înapoi la alegerile tale, la Steve, Haroum i la toate celelalte trupuri ce s-au
succedat între acestea – nu cumva au unele tr
ăsături comune care te-au atras?
S: (pauză lungă) Sunt o entitate de contact. Caut oameni care se implic ă... chiar i agresiv, faă
de ceilal
i.
Dr.N: Când aud cuvântul agresiune, îl traduc ca ostilitate. Asta ai vrut s ă spui?
S: (pauză) Bine, sunt atras de aceia care influenează ali oameni... Ah, puternic, la maximum.
Dr.N: Eti un suflet căruia îi place să controleze ali oameni?
S: N-a spune chiar a controla. Evit să aleg oamenii ce nu se implică intens în viaa celor care
îi înconjoar
ă.
Dr.N: Sumus, ce altceva faci decât să controlezi atunci când încerci să conduci alte suflete în
vie
ile lor?
S: (nu răspunde)
Dr.N: Ce ar spune Jor despre relaiile tale umane?
S: Hmm...că îmi place puterea - ca modalitate de a influena aciunile oamenilor cu putere de
decizie. C
ă doresc să conduc grupuri politice i sociale.

141/159
Dr.N: A
adar, nu i-ar plăcea să fii în trupul unui om linitit i modest?
S: Absolut deloc.
Dr.N: (insist) Sumus, e cumva neadevărat că i-a plăcut să contribui la abuzul de putere al lui
Haroum în Arabia
i că modul în care i-ai tratat angajaii, pe când erai Steve, te-a satisfăcut?
S: (tare) Nu, nu e adev ărat! Lucrurile îi scapă uor din mână când încerci să conduci oamenii.
Condi
iile de pe Pământ sunt acelea care te constrâng. Nu e doar vina mea.
Dr.N: Dar, e oare posibil ca Haroum i Steve să fi adoptat un atare comportament extrem i
pentru c
ă sufletul tău a fost împreună cu ei?
S: (cu greutate) N-am făcut bine, tiu...
Dr.N: Uite Sumus, sper că tii că nu cred că eti un suflet rău. Dar poate că te-ai lăsat sedus cu
u
urină de capcanele autorităii omeneti i acum vei fi o persoană care se simte în conflict cu
societatea.

S: (tulburat) începi să vorbeti ca Jor!
Dr.N: Nu mi-am propus aa ceva, Sumus. Poate că Jor ne ajută pe amândoi să înelegem ce se
întâmpl
ă în interiorul tău.
S: Probabil.

Steve i cu mine am atins un stadiu productiv în ceea ce prive te contactul cu sufletul său. Mă
adresez acestui subiect ca
i cum a vorbi cu doi oameni, apropiind sinele său contient i
incon
tient. După ce am aplicat condiionări suplimentare pentru a aduna aceste fore strâns
împreun
ă, am încheiat edina noastră cu o ultimă serie de întrebări. E important să nu permitem
min
ii sale să se abată de la subiect sau ca amintirile să se disocieze. Întrebările mele sunt directe i
pronun
ate rapid, pentru a crete i ritmul răspunsurilor subiectului.

Dr.N: Sumus, începe prin a-mi spune de ce ai acceptat ini ial trupul lui Steve.
S: Pentru... a mă ridica deasupra atraciei mele de a-i conduce pe ceilali... Întotdeauna mi-am
dorit s
ă comand...
Dr.N: Se află, oare, identitatea sufletului tău în conflict cu direcia pe care a luat-o viaa lui
Steve?

S: Nu-mi place acea parte a sa care se luptă să ajungă în vârf i în acelai timp se gândete să
scape, autodistrugându-se.

Dr.N: Dacă aceasta este o contradicie pentru tine, de ce mai există?
S: ...copilăria... tristeea...(se oprete)
Dr.N: Cu cine vorbesc acum? Sumus, de ce nu eti mai activ în a te ajuta pe tine însui - ca
Steve - s
ă depăeti ruinea cauzată de abandonul lui Eone i mânia izvorâtă din copilăria lipsită de
dragoste, petrecut
ă împreună cu Talu i Kalish?
S: Acum sunt mare ... i îi conduc pe alii... nu voi mai lăsa oamenii să mă rănească.
Dr.N: Sumus, dacă tu i Steve îmi vorbii acum ca o singură inteligenă, a vrea să tiu de ce e
stilul t
ău de viaă atât de autodistructiv.
S: (pauză lungă) Pentru că punctul meu slab e ... să-mi folosesc pe Pământ puterea pentru
autoconservare.

Dr.N: Crezi că dacă nu i-ai fi controlat pe oameni ca adult, viaa ta s-ar fi întors la modul în
care ai fost tratat în copil
ărie?
S: (furios) Da!
Dr.N: i atunci când nu eti mulumit de trupul pe care l-ai ales, ce anume faci ca suflet?
S: Mă retrag...
Dr.N: Îneleg, i cum anume procedezi, Sumus?
S: Nefiind... prea activ.
Dr.N: Din cauză că eti intimidat de un trup care, din punct de vedere emo ional se prăbuete,
r
ăsucindu-se cu viteză?
S: Păi... mă retrag într-o cochilie.

142/159
Dr.N: A
adar, evii să te confruni cu leciile majore pentru care ai venit pe Pământ?
S: Mmm...da.
Dr.N: Steve, părinii tăi adoptivi au fost aspri cu tine, nu-i aa?
S: Da.
Dr.N: Acum înelegi de ce?
S: (pauză) Pentru a vedea cum e să fii judecat în mod constant.
Dr.N: i?
S: Pentru... a depăi... i a fi întreg, (cu amărăciune) Nu tiu...
Dr.N: Cred că tii, Steve. Vorbete-mi despre sinele distorsionat pe care-l prezini celor din
jurul t
ău.
S: (după oarece tărăgănare) Pretinzând că sunt fericit - ascunzându-mi sentimentele în spatele
b
ăuturii i maltratării oamenilor.
Dr.N: Vrei să încetezi cu aceste lucruri i să începi să lucrezi la leciile tale de viaă?
S: Da.
Dr.N: Definete ce anume doreti să fii cu adevărat.
S: (înlăcrimat) Eu... noi nu vrem să fim ostili cu oamenii... dar nu vreau nici să risc să devin...
un nimeni... lipsit de respect
i recunoatere.
Dr.N: Aadar, eti la ananghie?
S: (încet) Da, viaa e atât de plină de durere.
Dr.N: Crezi că e un accident?
S: Nu, îneleg că nu este.
Dr.N: Steve i Sumus, repetai după mine: „Voi înapoia suferina pe care Eone, Talu i Kalish
mi-au provocat-o, pentru propriul meu bine
i îmi voi continua viaa devenind identitatea care
vreau s
ă fiu cu adevărat” (subiectul repetă aceste cuvinte de trei ori)
Dr.N: Steve, ce ai de gând să faci referitor la a te descoperi pe tine însui în viitor i la
acceptarea responsabilit
ăii pentru a evolua?
S: (într-un târziu) Să învă să fiu mai onest.
Dr.N: i să ai încredere că nu eti o victimă a societăii?
S:Da.

Am încheiat acest caz întărind înelegerea lui Steve despre cine este el cu adevărat i despre
misiunea lui în via
ă. Voiam să ajut la eliberarea lui, a adevăratei persoane de valoare ce este i
care trebuie s
ă aducă o contribuie pentru societate. Am vorbit despre alegerile lui din iubire i din
team
ă, ca i despre necesitatea de a se regăsi frecvent pe sine însui. Simeam că aezasem fundaia
în lupta cu resentimentele sale
i lipsa de intimitate. I-am reamintit lui Steve de necesitatea de a
continua terapia. Dup
ă aproape un an, mi-a scris că recuperarea sa mergea bine i că regăsise
copilul din el. Steve
i-a dat seama că greelile sale din trecut nu erau eecuri, ci mijloace în scopul
evolu
iei.
Cazul 27 demonstrează, că, sarcinile dificile pe care ni le programăm încep adesea din
copil
ărie. Acesta este motivul pentru care sufletele trateaz ă cu toată seriozitatea alegerea familiei.
Ideea c
ă fiecare dintre noi am fost de acord să fim copiii unui anumit cuplu încă înainte de a veni în
via
a aceasta este un concept greu de acceptat pentru anumite persoane. De i majoritatea
persoanelor au avut parte de iubirea p
ărinilor, muli dintre noi păstrăm amintiri nerezolvate i
dureroase despre acele persoane apropiate care ar fi trebuit s
ă ne ofere protecie i nu au făcut-o.
Cre
tem cu ideea că suntem victimele părinilor notri biologici i ai membrilor familiei pe care i-
am mo
tenit fără posibilitatea de a alege. Această presupunere este greită.
Când clienii îmi spun cât de mult au suferit din cauza faptelor membrilor familiilor lor, prima
întrebare pe care o pun min
ii lor contiente este: „Dacă nu ai fi cunoscut această persoană în
copil
ărie, care crezi că ar fi lacunele tale în procesul înelegerii?”. Poate să dureze un timp, dar
r
ăspunsul este în minile noastre. Există motive spirituale pentru care suntem repartizai în copilărie
în preajma anumitor tipuri de oameni, dup
ă cum alii sunt destinai să fie alături de noi ca aduli.

143/159
A ne cunoa
te din punct de vedere spiritual presupune să înelegem de ce ne alăturăm în viaă
sufletelor p
ărinilor, partenerilor i prietenilor notri apropiai. Există, de obicei, un scop karmic în
primirea suferin
ei sau plăcerii de la cineva apropiat. Aducei-vă aminte că, odată cu învăarea
propriilor lec
ii, am venit pe Pământ i pentru a juca o scenă din piesa leciilor altora.
Există persoane care, din cauză că trăiesc într-un mediu groaznic, cred că lumea spiritelor nu
este un centru al compasiunii divine. Cu toate acestea, faptul c
ă fiine legate spiritual vin, în urma
unei în
elegeri anterioare, în viei umane ce implică relaii de iubire i ură, reprezintă o expresie
absolut
ă a compasiunii. Depăirea adversităilor din aceste relaii ar putea însemna ca noi să nu
repet
ăm anumite aliane nepotrivite în viitor. Supravieuirea unor asemenea încercări pe Pământ ne
plaseaz
ă într-o stare de percepie mai înaltă cu fiecare nouă viaă i ne îmbogăete identitatea ca
suflete.

Persoanele aflate în transă pot avea probleme în a face o distincie clară între identitatea
sufletului lor
i ego-ul uman. Dacă personalitatea umană se bazează doar pe cele 5 simuri i pe
instinctele primare de supravie
uire, atunci sufletul reprezint ă întreaga noastră personalitate.
Aceasta înseamn
ă, de exemplu, că nimeni nu poate avea un ego uman care să fie gelos i un suflet
care s
ă nu fie.
Mai mult, cazurile mele arată că există variaii subtile între identitatea sufletului i
manifest
ările personalităii umane a multor corpuri gazdă. Cazul 27 a arătat similitudini i diferene
între personalitatea lui Haroum
i cea a lui Steve. Sinele sufletului nostru pare a fi agentul ce
guverneaz
ă temperamentul uman, dar ne putem manifesta diferit, în func ie de trupul nostru.
Se pare că sufletele subiecilor mei aleg corpuri care încearcă să potrivească deficienele
caracterului lor cu temperamentul uman, pentru anumite modele de dezvoltare. Într-una dintre vie
i,
un suflet foarte precaut
i cu puină energie poate fi dispus să se îmbine cu o gazdă umană linitită
i controlată. Acelai suflet, încurajat să-i asume riscuri mai mari, poate alege ca într-o altă viaă
s
ă lucreze în opoziie faă de caracterul lui natural, îmbinându-se cu un tip de trup agresiv i
temperamental.

Sufletele dau i primesc daruri mentale în viaă printr-o simbioză a celulelor creierului uman
cu energia inteligent
ă. Sentimentele adânci generate de o contiină eternă se alătură emoiei umane
în manifestarea unei personalit
ăi, care este aa cum ar trebui să fie. Nu trebuie să schimbăm ceea
ce suntem, ci doar reac
iile noastre negative faă de anumite evenimente ale vieii. Buddhitii
asiatici spun c
ă iluminarea înseamnă să vedem eul absolut al sufletului reflectat în eul uman relativ
i să permitem eului absolut să acioneze prin intermediul acestuia relativ de-a lungul vie ii.
În capitolele referitoare la sufletul novice, mediu i avansat am dat exemple concrete cu privire
la dezvoltarea sufletelor. Cred c
ă sufletele îi demonstrează propriile modele ale ego-ului în
corpurile pe care le locuiesc
i că exercită o influenă puternică asupra performanelor trupului. Cu
toate acestea, risc
ăm să cădem într-o capcană dacă facem raionamente pripite în legătură cu
maturitatea sufletelor doar pe baza tr
ăsăturilor comportamentale. Planul proiectat de suflete poate
implica
i ca acestea să-i păstreze în rezervă o parte a energiei în anumite viei. Uneori, un suflet
evoluat alege o tr
ăsătură negativă pentru a trebui să dea dovadă de o atenie specială într-un anumit
corp.

Am văzut cum alege un suflet persoana cu care vrea să se asocieze într-o anume viaă. Acest
lucru nu înseamn
ă că va avea i control total asupra respectivului trup. În cazuri extreme, o
personalitate fracturat
ă de conflicte interioare poate ajunge la o reacie de dedublare în faa
realit
ăii. Cred că acesta este un semn că sufletul nu e mereu capabil să regleze i să unifice mintea
uman
ă. Am menionat că, datorită emoiilor umane, sufletele se pot ataa în aa măsură de trupuri
lipsite de echilibru, încât, în momentul mor
ii, se transformă în spirite contaminate. Dacă devenim
obseda
i de corpurile noastre fizice sau vom căra de-a lungul timpului un carusel emoional,
sufletul poate fi anihilat de sinele s
ău exterior.
Muli gânditori importani au considerat că sufletul nu poate fi niciodată complet integrat cu
trupul uman
i că oamenii au două intelecte. Consider că ideile i imaginaia oamenilor sunt
emana
ii ale sufletului, care oferă un catalizator creierului uman. E imposibil să tim câtă putere de

144/159
ra
ăionament am fi avut în lipsa sufletului, dar cred că faptul că ni se alătură un suflet ne dotează cu
p
ătrundere psihologică i gândire abstractă. Văd sufletul ca fiind acela care oferă oamenilor o
realitate calitativ
ă, ca subiect pentru condiăiile ereditĂăii i mediului.
Dacă este adevărat că fiecare creier uman are un proprietar cu nite caracteristici biologice,
inclusiv inteligen
ăa brută i facultatea de a inventa, care sunt separate de suflet, atunci alegerea
corpului nostru ridic
ă o întrebare importantă. Aleg, oare, sufletele trupuri ale căror capacitĂăi
intelectuale se potrivesc cu propriul lor stadiu de dezvoltare? De exemplu, sunt, oare, atrase
sufletele avansate de min
ăi umane cu inteligenăĂ superioară? Uitându-mă la realizările universitare
i academice ale clienăilor mei, nu am descoperit altă corelaăie decât cu un suflet imatur ce înclină
s
ă aleagă trupuri cu aptitudini intelectuale scăzute.
Filosoful Kant scria: „Creierul uman nu este decât o func ăie a contiinăei i nu sursa
cunoa
terii adevărate.” Am descoperit că, indiferent de trupul ales, sufletele îi demonstrează
individualismul prin intermediul min
ăii umane. O persoană poate fi foarte inteligentă i totui să
aib
ă o atitudine refractară faăĂ de adaptarea la situaăiile necunoscute, fiind puăin interesată de lume.
Acest lucru îmi indic
ă un suflet începător. Dacă văd o persoană cu o dispoziăie constantă, ale cărei
interese
i abilitĂăi sunt concentrate i direcăionate spre a ajuta progresul omenirii, bănuiesc că e
vorba de un suflet avansat. Acestea sunt sufletele care caut
ă adevăruri personale dincolo de nevoile
propriului ego.

Pare o povară grea ca în fiecare nouă viaăĂ, în fiecare trup, sufletul să-i caute adevăratul sine.
Totu
i, stăpânii notri spirituali nu sunt indiferenăi faăĂ de situaăia noastră i permit unei raze de
lumin
ă să străbată prin întunericul amneziei. Când e vorba de a descoperi pe P ământ sufletele
pereche
i de a ne aminti de aspectele vieăii pe care le-am văzut în locul de alegere a vieăii, există o
form
ă ingenioasă de antrenament pe care sufletele au ocazia s-o practice chiar înainte de
urm
ătoarea viaăĂ. Vom vedea despre ce este vorba în capitolul următor.



14
PREGĂTIRILE DE ÎMBARCARE

DUPĂ ce sufletele i-au încheiat consultările cu ghizii i colegii lor în ceea ce privete
multiplele ramifica
ăii fizice i psihologice ale unei vieăi noi i ale alegerii trupului, iau decizia de a
se încarna. Ar fi logic s
ă presupunem că vor merge imediat pe Pământ. Dar acest lucru nu se
petrece înainte de un clement important al preg
ătirilor.
Sunt sigur că s-a înăeles până acum că sufletele ce se întorc din locul de alegere a vieăii nu
trebuie numai s
ă facă cea mai bună alegere în ceea ce privete cine anume vor fi în următoarea lor
via
ăĂ, ci i să-i coordoneze această decizie cu ceilalăi actori implicaăi în piesa ce urmează a fi
jucat
ă. Comparând viaăa cu o mare scenă dramatică, vom avea rolul principal - ca actor sau actriăĂ.
Tot ceea ce facem în aceast
ă piesă influenăează i alte personaje secundare (secundare în sensul că
nu suntem noi) ale scenariului. Rolurile lor pot fi modificate de noi, dar în acela
i timp, i ei le pot
transforma pe ale noastre, pentru c
ă schimbările scenariului (rezultate ale liberului arbitru) pot fi
f
ăcute chiar în timpul reprezentării piesei. Acele suflete care vor avea o relaăie strânsă cu noi pe
scena vie
ăii reprezintă personajele secundare, fiecare având un rol important. Dar cum putem ti
oare cine anume sunt acestea?

Problema identificării sufletelor pereche i a altor oameni importanăi implicaăi în vieăile lor
este de cel mai mare interes pentru mul
ăi clienăi care vin la mine i doresc să fie regresionaăi. În
cele din urm
ă, majoritatea subiecăilor mei îi răspund la propriile întrebări în stare supracontientă,
pentru c
ă descoperirea acestor suflete constituie o parte integrant ă din pregătirea lor înainte de a
p
ărăsi lumea spiritelor. Spaăiul din lumea spiritelor în care se duc sufletele în acest scop este numit
uzual locul recunoa
terii, sau clasa de recunoatere. Mi s-a spus că aici activitatea seamănă cu

145/159
toceala dinaintea unui examen final. De aceea subiec
ii mei folosesc termenul de clasă pregătitoare
pentru a descrie acest aspect al consolid
ării spirituale ce are loc chiar înainte ca sufletele lor s ă se
îmbarce în pasajul de trecere spre P
ământ. Cazul care urmează reliefează această experienă.
Pentru a se înelege bine ce anume se petrece într-o clasă de recunoatere, ar trebui probabil să
definim termenul de suflet pereche. Pentru mul
i dintre noi, cea mai apropiată i mai dragă
persoan
ă este soul/soia noastră. Totui, după cum am văzut în cazurile anterioare, sufletele
importante din vie
ile noastre pot fi, de asemenea, i ali membri ai familiei sau un prieten apropiat.
Perioada de timp pe care ace
tia o petrec alături de noi pe Pământ poate fi mai lungă sau mai
scurt
ă. Ceea ce are cu adevărat importană este impactul pe care-l au asupra noastră atunci când
sunt aici.

Cu riscul de a simplifica o problemă complexă, relaiile noastre se pot împări în câteva
categorii generale. În primul rând sunt acele rela
ii ce implică iubire într-o asemenea măsură, încât
nici unul dintre parteneri nu în
elege cum ar putea trăi fără celălalt. Atracia fizică i mentală e atât
de puternic
ă, încât ambii parteneri au convingerea că au fost menii unul altuia. În al doilea rând
sunt rela
iile bazate pe prietenie, camaraderie i respect reciproc. În cele din urmă, avem acele
asocieri bazate în mare m
ăsură pe cunotine întâmplătoare ce oferă unele componente
semnificative vie
ii noastre. Astfel, un suflet pereche poate lua multe forme i a întâlni oamenii ce
se reg
ăsesc într-una din aceste categorii nu e un joc al hazardului. Sufletele pereche sunt
companioni desemna
i atât pentru a ne ajuta pe noi, cât i pe ele însele în atingerea unor obiective
comune, ce pot fi atinse gra
ie ajutorului reciproc acordat în diferite situaii. Din punct de vedere al
prieteniilor
i al iubirilor, recunoaterea identităii spiritelor înrudite provine din contiina noastră
cea mai înalt
ă. E o experienă minunată i misterioasă, atât din punct de vedere fizic, cât i mental.
Legătura cu fiinele pe care le cunoatem din lumea spiritelor, sub toate felurile de deghiz ări
fizice, poate fi armonioas
ă sau frustrantă. Lecia pe care trebuie să o învăăm din relaiile umane
este de a-i accepta pe oameni a
a cum sunt, fără a atepta ca fericirea noastră să fie total
dependent
ă de unul sau de altul. Am avut clieni care mi-au spus că, probabil, nu sunt împreună cu
sufletele lor pereche, având în vedere scandalurile
i mâhnirea din relaiile i căsniciile lor. Ei n-au
în
eles că leciile karmice ridică standarde dificile pentru fiecare dintre noi i că experienele
dureroase referitoare la sentimente sunt încerc
ări deliberate în viaă. Adesea, acestea îmbracă
formele cele mai severe.

Oricare ar fi împrejurările, relaiile dintre oameni constituie cea mai importantă parte a vieii
noastre. S
ă fie coincidenă, deja vu sau sincronizare perfectă când, aflai la timpul i locul potrivit
întâlnim pentru prima oar
ă pe cineva ce va da un sens vieii noastre? Să fie o amintire pe care am
uitat-o - ceva familiar ce se lupt
ă să răzbată din fundul memoriei noastre? A ruga cititorul să
sorteze acele amintiri ce implic
ă o primă întâlnire cu cineva important din trecut. A fost cumva la
coală? Sau ne-am întâlnit cu el sau cu ea la serviciu ori în concediu? Ne-a f ăcut cineva cunotină
sau a fost, pur
i simplu, o ansă? Ce ai simit în acel moment?
Urăsc să afectez fondul vostru de amintiri ale unor aa zise întâlniri spontane din trecut, dar
asemenea descrieri ca din întâmplare, prin
ansă sau impuls nu se pot aplica contactelor cruciale.
Acest lucru nu le face mai pu
in romantice. În cazurile care implică sufletele pereche, am auzit
multe relat
ări despre fiine apropiate spiritual care au traversat timpul i spaiul pentru a se reîntâlni
ca fiin
e fizice, într-un anumit moment i într-un anumit loc. E, de asemenea, adevărat că amnezia
con
tientă poate îngreuna întâlnirea cu aceste persoane importante în existen a noastră. Cu toate
acestea, s-ar putea s
ă existe un aranjament preliminar pentru a susine aceste posibilităi.
În cazul următor voi începe dialogul din acel punct al edinei în care îl întreb pe subiect
despre activitatea sa în lumea spiritelor, chiar înaintea rena
terii sale în viaa actuală.

146/159
Cazul 28

Dr.N: Eti aproape de momentul în care vei părăsi lumea spiritelor pentru altă viaă?
S: Da... Sunt aproape gata.
Dr.N: După ce ai părăsit locul alegerii vieii, s-a decis mintea sufletului tău asupra a cui anume
vei fi
i asupra oamenilor pe care-i vei întâlni pe Pământ?
S: Da, totul începe să se lege.
Dr.N: Ce s-ar fi întâmplat dacă ai fi avut îndoieli faă de alegerea ta în ceea ce privete
segmentul temporal sau un anumit trup? Ai putea da înapoi?

S: (suspină) Da, i am procedat aa înainte - cu toii am făcut-o de altfel - cel puin oamenii pe
care-i cunosc eu. Cel mai adesea e incitant s
ă te gândeti că vei trăi din nou pe Pământ.
Dr.N: Dar dacă ai fi refuzat să te întorci pe Pământ cu puin înainte de a fi gata să te încarnezi?
S: Nu e aa de... rigid. A discuta întotdeauna cu preparatorul i colegii mei posibilităile...
nelini
tile faă de noua viaă... Înainte de a îmi lua un angajament ferm. Preparatorii tiu când
suntem în impas, dar m-am decis.

Dr.N: Bine, sunt bucuros să aud acest fapt. Spune-mi, odată ce eti hotărât să te întorci pe
P
ământ, mai trebuie să afli ceva important în lumea spiritelor?
S: Trebuie să merg la cursul de recunoatere.
Dr.N: Cum i se pare acest loc?
S: E o întâlnire în care îi examinez... pe colegii mei... astfel încât s ă-i pot recunoate mai
târziu.

Dr.N: Când voi pocni din degete vei merge imediat în aceast ă clasă. Eti pregătit?
S:Da.
Dr.N: (pocnind din degete) Explică-mi ce anume faci.
S: Plutesc... Împreună cu ceilali... pentru a auzi vorbitorii.
Dr.N: Mi-ar plăcea să te însoesc, dar va trebui totui să mă folosesc de ce-mi vei spune tu - e
în regul
ă?
S: Sigur, dar trebuie să ne grăbim puin.
Dr.N: Cum arată acest loc?
S: Mmm... Un amfiteatru circular cu un pupitru în mijloc - acolo stau vorbitorii.
Dr.N: Vom intra i ne vom aeza pe scaune?
S: (clatină din cap) La ce ne-ar trebui scaune?
Dr.N: Mă întrebam numai. Câte suflete sunt în jurul nostru?
S: Oh... vreo zece, cincisprezece... oameni ce îmi vor fi apropia i în viitoarea viaă.
Dr.N: Acestea sunt toate sufletele pe care le vezi?
S: Nu, dar m-ai întrebat câte suflete sunt în jurul meu. Mai sunt i altele... mai departe, în
grupuri... ascultându-
i vorbitorii.
Dr.N: Cele zece sau cincisprezece suflete din jurul t ău fac parte toate din grupul tău matcă?
S: Unele dintre ele da.
Dr.N: Se aseamănă această adunare cu cea în care ai întâlnit câteva persoane la intrarea în
lumea spiritelor, imediat dup
ă ultima ta viaă?
S: Nu, aceea era mult mai linitită... doar cu familia mea.
Dr.N: De ce a fost acea întâlnire mai linitită decât aceasta?
S: Eram încă uluit de faptul că-mi pierdusem trupul. Aici, sunt multe discuii i
agita
ie...anticipări....energia noastră este cu adevărat ridicată. Ascultă, va trebui să ne grăbim
pu
in, a vrea să aud ce spun vorbitorii.
Dr.N: Aceti vorbitori sunt preparatorii votri?
S: Nu, sufleorii.
Dr.N: Acestea sunt suflete specializate în aceste lucruri?
S: Da, ele ne fac nite semne, într-un mod ingenios.
Dr.N: Ok, hai să ne apropiem de sufleori în timp ce tu vei continua s ă-mi relatezi ce se

147/159
întâmpl
ă.
S: Formăm un cerc în jurul pupitrului. Sufleorul plutete înainte i înapoi - îndreptând un deget
spre fiecare dintre noi
i spunându-ne că trebuie să fim foarte ateni. Trebuie să fac acest lucru!
Dr.N: (coborându-mi vocea) îneleg i n-a vrea să pierzi ceva, dar te rog să-mi explici ce
anume în
elegi prin semne.
S: Sufleorul ne ajută să tim ce anume va trebui să căutăm în viaa viitoare. Semnele sunt
a
ezate acum în mintea noastră pentru a ne împrospăta mai târziu amintirile, când vom fi încarnai
în form
ă umană.
Dr.N: Ce fel de semne?
S: Sunt ca nite indicii pe drumul vieii.
Dr.N: N-ai putea fi mai exact?
S: Aceste indicii ne îndrumă într-o direcie nouă în viaă, atunci când urmează să se întâmple
ceva important...
i noi trebuie să tim indiciile pentru a ne recunoate.
Dr.N: i sufletele urmează acest curs înaintea fiecărei viei?
S: Normal. Trebuie să ne amintim detaliile...
Dr.N: Dar n-ai vizualizat deja detaliile viitoarei tale vie i în locul de alegere a vieii?
S: Ba da, dar nu i amănuntele mai mărunte. În plus, nu cunoteam încă toi oamenii cu care
voi lucra atunci. Acest curs este o recapitulare final
ă care ne reunete pe toi.
Dr.N: Adică pe voi, cei care vei interaciona în timpul acestei viei?
S: Da, e mai curând un curs de pregătire, pentru că la început nu ne vom recunoate unul pe
cel
ălalt pe Pământ.
Dr.N: Se află aici i sufletul tău pereche primar?
S: (roind)... Ea e aici. i mai sunt i ali oameni pe care va trebui să-i contactez... sau să mă
contacteze ei într-un fel sau altul...
i ceilali au, de asemenea, nevoie de semnele lor.
Dr.N: A, de aceea e această adunare un amestec de entităi din diferite grupuri. Ele vor juca un
rol important una în via
a celeilalte.
S: (nerăbdător) Da, dar nu pot urmări ce se întâmplă dacă vorbeti i tu în acelai timp... ssssst!
Dr.N: (coborându-mi din nou vocea) Bine, atunci când voi ajunge la trei voi suspenda ceea ce
se petrece la acest curs, a
a încât nu vei pierde nimic. (încet) unu, doi, trei. În timp ce îmi vei
explica mai pe larg ce este cu acele indicii
i semne, activitatea din cadrul acestui curs e
suspendat
ă. Bine?
S: Cred...că da.
Dr.N: Voi numi aceste semne declanatoare ale memoriei. Vrei să spui că există declanatoare
speciale pentru fiecare din ace
ti oameni?
S: Acesta e i motivul pentru care am fost adunai la un loc. Vor exista momente în viaa mea
când ace
ti oameni îi vor face apariia. Trebuie să încerc să-mi amintesc câte ceva despre ei felul
în care arat
ă... În care se mică... vorbesc.
Dr.N: i fiecare dintre ei îi va declana o amintire?
S: Da, i voi putea scăpa ocazia de a-i recunoate. Indiciile trebuie să se declaneze în
memoria noastr
ă imediat i să ne spun㠄Oh, bine, eti aici, acum”. În sinea noastră ne putem
spune: „E timpul să trecem la faza următoare”. Poate că par nite lucruri mici i fără importană,
dar indiciile sunt
putu te de cotitură în vieile noastre.
Dr.N: Ce se întâmplă dacă oamenii ratează aceste indicii sau semne de recunoatere, pentru că,
dup
ă cum singur ai menionat, vei uita ceea ce a spus sufleorul? Sau dacă îi vei ignora înclinaiile
tale
i vei alege să mergi pe altă cale?
S: (pauză) Avem i alte posibilităi de alegere - poate nu chiar aa de bune - poi fi încăpăânat,
dar...(se opre
te)
Dr.N: Dar ce?
S: (cu convingere) După acest curs nu prea mai uităm semnele importante.
Dr.N: De ce nu ne dau, pur i simplu, ghizii notri răspunsurile de care avem nevoie pe
P
ământ? Cui folosete toată zăpăceala aceasta cu semne pentru a ne aminti anumite lucruri?

148/159
S: Din acela
i motiv pentru care venim pe Pământ fără să tim nimic dinainte. Puterea
sufletului nostru cre
te cu ceea ce descoperim. Uneori leciile noastre se rezolvă destul de repede...
dar de regul
ă nu este aa. Cea mai interesantă parte a drumului sunt cotiturile i de aceea e bine să
nu ignor
ăm indiciile din memoria noastră.
Dr.N: Bine, voi număra acum în sens descrescător, de la zece la unu, i când voi termina,
cursul t
ău va reîncepe - tu vei asculta despre ce semne vorbe te sufleorul. Nu voi spune nimic până
când n-ai s
ă ridici arătătorul de la mâna dreaptă. Acest lucru îmi va indica faptul că s-a încheiat
cursul t
ău i că-mi vei putea relata ce semne trebuie să ii minte. Eti pregătit?
S:Da.

Notă: Am terminat de numărat i am ateptat câteva minute, până când subiectul meu a ridicat
degetul. Acesta este un exemplu al motivului pentru care compara
iile între timpul din lumea
spiritelor
i cel de pe Pământ sunt irelevante.

Dr.N: N-a durat prea mult.
S: Ba da. Vorbitorul a avut multe de spus fiecăruia dintre noi.
Dr.N: Presupun că acum ai clar în minte detaliile semnelor de recunoa tere.
S: Aa sper.
Dr.N: Bine, atunci spune-mi care a fost ultimul semn care i-a fost comunicat.
S: (pauză) Un medalion de argint. Îl voi vedea când voi avea apte ani la gâtul unei femei de
pe strada mea...îl poart
ă întotdeauna.
Dr.N: Cum ar putea acest obiect din argint să fie un declanator de memorie pentru tine?
S: (abstract) Strălucete în soare...pentru a-mi atrage atenia.... trebuie să-mi amintesc...
Dr.N: (pe un ton poruncitor) Ai capacitatea de a pune laolalt ă cunotinele tale spirituale i
P
ământeti, (aezându-mi mâna pe fruntea subiectului) De ce e important sufletul acelei femei
pentru tine?

S: O întâlnesc când merg cu bicicleta pe strada noastr ă. Ea zâmbete.... medalionul de argint e
str
ălucitor... o întreb ceva în legătură cu acesta... ne împrietenim.
Dr.N: i apoi?
S: (visător) O voi cunoate doar cu puin înainte de a ne muta, dar e suficient. Îmi va citi i-mi
va vorbi despre via
ă, mă va învăa.... să respect oamenii...
Dr.N: Pe măsură ce creti, pot oamenii să fie ei înii semne sau să-i ofere indicii pentru a te
ajuta s
ă faci anumite legături?
S: Desigur, ei pot aranja să ne cunoatem la momentul potrivit.
Dr.N: Cunoti deja majoritatea sufletelor care vor fi oameni importan i pentru tine pe Pământ?
S: Da, i dacă nu-i cunosc, îi voi întâlni oricum la curs.
Dr.N: Presupun că ei pot pune la cale i întâlniri ce vor duce la o relaie de dragoste, nu-i aa?
S: (râde) Oh, peitorii - da, ei se implică i în asta, dar întâlnirile pot fi pentru prietenie...
oameni ce te ajut
ă în carieră lucruri de genul ăsta.
Dr.N: Atunci, sufletele aflate în acest amfiteatru sau aiurea pot fi implicate în diferite moduri
în via
a ta?
S: (entuziasmat) Da, voi lua legătura cu tipul din echipa mea de baseball. Altul va fi un
partener de afaceri la firm
ă - apoi, va fi prietenul meu de o viaă din coala generală.
Dr.N: Ce se întâmplă dacă iei legătura cu persoana nepotrivită în afaceri, în dragoste sau în
orice altceva? înseamn
ă acest lucru că ai ratat un indiciu care te-ar fi putut îndruma spre o rela ie
important
ă?
S: Hmmm... probabil nu va fi chiar rău... ar putea să fie un start într-o nouă direcie.
Dr.N: Bine, spune-mi acum care e cel mai important semn pe care trebuie s ă i-l aminteti.
S: Râsul Melindei.
Dr.N: Cine e Melinda?
S: Viitoarea mea soie.

149/159
Dr.N: Ce trebuie s
ă reii referitor la râsul ei?
S: Când ne vom întâlni, râsul ei va suna ca... un clopo el... bătaia unui cesule... nu pot să-i
descriu. Apoi, aroma parfumului ei când vom dansa prima dat
ă un parfum cunoscut... ochii ei.
Dr.N: Aadar, ai primit mai multe semne cu privire la sufletul t ău pereche?
S: Da, sunt atât de greu de cap, încât sufleorii au considerat probabil c ă am nevoie de mai
multe indicii. Nu vreau s
ă fac o greeală când întâlnesc persoana potrivită.
Dr.N: Ce ar trebui să-i atragă Melindei atenia la tine?
S: (rânjete) Urechile mele mari.... faptul că o cale pe picioare în timpul dansului... ce simim
când ne strângem prima dat
ă în brae.

Un vechi proverb spune că ochii sunt ferestrele sufletului. Nici un alt atribut fizic nu are un
impact mai mare atunci când dou
ă suflete pereche se întâlnesc pe Pământ. Cât despre celelalte
sim
uri ale noastre, am menionat într-un capitol anterior că sufletele rein amintiri cum ar fi
mirosul sau sunetele. Toate cele 5 sim
uri pot fi folosite de sufleorii spirituali ca semne de
recunoa
tere pentru vieile viitoare.
Subiectul cazului 28 a început să exprime oarece disconfort când îl împiedicam să ia parte la
cursul s
ău de recunoatere. I-am întărit asocierea vizuală a imaginii de plutire în jurul unui pupitru
central, într-un amfiteatru (al
i oameni folosesc termeni diferii). I-am lăsat subiectului meu timp
s
ă-i termine cursul i să comunice cu prietenii săi, apoi l-am scos din locul recunoaterii.
Obinuiesc să nu grăbesc niciodată clienii să intre sau să iasă din aezările lor spirituale în
timpul unei
edine deoarece sunt de părere că acest lucru îi împiedică să se concentreze i să-i
reaminteasc
ă. Când ne-am îndepărtat de celelalte suflete, am discutat cu acest bărbat despre
Melinda, sufletul s
ău pereche. Am aflat că aceste două suflete se simeau cel mai bine în ipostaze
de so
i soie, dei acceptau uneori să joace i alte roluri în vieile lor. Ambele aceste suflete voiau
s
ă se asigure că vor lua legătura unul cu celălalt pe Pământ, în vieile lor actuale. M-am gândit să
urm
ăresc ce avea să se întâmple.

Dr.N: Locuiai aproape de Melinda în tineree?
S: Nu, în Iowa, ea în California... (meditativ) în Iowa am cunoscut-o pe Clair.
Dr.N: Ai avut o relaie cu ea?
S: Chiar am fost pe punctul de a o lua de nevastă. Ar fi fost o greeală. Clair i cu mine nu ne
potriveam, dar am ie
it împreună în liceu.
Dr.N: i acum ai plecat din oraul tău natal pentru a veni în California?
S: Da... Clair n-a vrut să plec, dar părinii mei vroiau să părăsească ferma noastră i să se mute
în vest. Îmi place în Iowa
i nu mi-a fost uor să plec i s-o părăsesc pe Clair, care era încă la liceu.
Dr.N: Te-a ajutat vreun indiciu să te decizi?
S: (oftează) Sora mea a fost cea care m-a ajutat să mă decid. Ea m-a convins ca a avea mai
multe
anse în oraul în care plănuiau părinii mei să se mute.
Dr.N: O vezi pe sora ta în lumea spiritelor?
S: O, da, face parte din cercul meu (grupul matcă).
Dr.N: Clair e un suflet pereche?
S: (pauză) Mai degrabă o prietenă... doar atât....
Dr.N: i-a fost greu să o părăseti pe Clair?
S: O, da... ei i-a fost chiar mai greu. Eram atrai unul de celălalt în liceu. Infatuarea nu
reprezenta o leg
ătură mentală reală... E greu pe Pământ să realizezi ce trebuie s ă faci cu ali
oameni... Sexul este o capcan
ă... Ne-am fi plictisit unul de celălalt.
Dr.N: Atracia fizică pe care ai simit-o faă de Melinda a fost diferită de cea încercată faă de
Clair?

S: (pauză) Când am întâlnit-o pe Melinda la dans a existat o atrac ie fizică faă de corpul său
cred c
ă i ei i-a plăcut cum arătam eu... dar am simit amândoi că era mai mult decât atât...
Dr.N: Vreau să îneleg bine acest aspect. V-ai ales trupurile tu i Melinda în lumea spiritelor,

150/159
astfel încât s
ă fii atrai unul de celălalt pe Pământ?
S: (încuviinând din cap) într-o anumită măsură... dar am fost atrai unul de celălalt pe Pământ,
pentru c
ă în mintea noastră exista amintirea a cum trebuia s ă arătăm.
Dr.N: Ce s-a întâmplat în mintea ta atunci când a venit momentul s ă dansai?
S: Acum îneleg totul. Preparatorul nostru ne-a ajutat pe mine i pe Melinda în acea seară.
Ideea de a m
ă duce la dans mi-a venit pe neateptate. Nu-mi place să dansez, pentru că sunt
stângaci. Nu cuno
team pe nimeni în ora i mă simeam prost, dar am fost ghidat într-acolo.
Dr.N: Ai pregătit cumva împreună, tu i Melinda, scena dansului în cursul pregătitor din
lumea spiritelor?

S: Da, tiam despre ca i când am văzut-o la dans, alarmele s-au aprins. Am făcut atunci ceva
foarte neobi
nuit pentru mine - am invitat-o la dans, dei dansa deja cu altcineva. Când am
îmbr
ăiat-o prima dată aveam picioarele ca de cauciuc.
Dr.N: i ce altceva ai mai simit tu i Melinda în acel moment?
S: O senzaie de parcă eram în altă lume... exista familiaritatea aceea... a fost atât de straniu în
timpul acelui dans
tiind că, fără îndoială, se petrece ceva important... Îndrumarea... planul
întâlnirii noastre... inimile noastre b
ăteau să se spargă... eram vrăjii.
Dr.N: Atunci de ce a mai existat în viaa ta i Clair?
S: Pentru a mă tenta să rămân la fermă.... una dintre pistele false pe care trebuia s-o dep ăesc...
un alt fel de via
ă. După ce am plecat, Clair a găsit persoana potrivită.
Dr.N: Dacă tu i Clair ai fi ales calea cea mai uoară i n-ai fi primit indiciul de la sora ta, ar fi
fost oare via
a ta un dezastru?
S: Nu, dar nici atât de bună. Există un drum principal al vieii pe care-l alegem dinainte, dar
mai exist
ă întotdeauna i alternative din care putem învăa.
Dr.N: Faci vreodată astfel de greeli în vieile tale, luând-o pe piste false i pierzând indicii în
ceea ce prive
te o schimbare. În viaa ta profesională, o mutare în alt ora, sau referitor la întâlnirea
unei persoane importante, pentru c
ă detaliile văzute de tine în locul alegerii vieii sau la cursul de
recunoa
tere nu i s-au impregnat suficient de bine în memorie?
S: (pauză lungă) Semnele există. Dar, uneori trec peste înclinaiile mele. Există momente în
vie
ile mele când schimb direcia din cauză că gândesc i analizez prea mult. Sau nu întreprind
nimic din acela
i motiv.
Dr.N: A, deci ai putea face i altceva decât a fost plănuit în lumea spiritelor?
S: Mda... i s-ar putea să nu-mi iasă prea bine... dar avem dreptul de a rata indiciile.
Dr.N: Păi, mi-a plăcut discuia noastră despre locul recunoaterii i mă întreb dacă acest curs
spiritual te mai ajut
ă în vreun fel în viaa fizică?
S: (cu o voce îndepărtată) Da, uneori când sunt confuz cu privire la viaa mea i nu tiu ce să
fac mai departe îmi... imaginez unde ar trebui s
ă mă duc, în comparaie cu unde mă aflu i... Îmi
dau seama cum trebuie s
ă procedez.

A-mi ajuta clienii să recunoască oamenii destinai să aibă un impact asupra vieilor lor este un
aspect fascinant al muncii mele. Cred c
ă aceia care vin în biroul meu într-un anumit moment al
vie
ii lor pentru a discuta despre relaiile lor nu sunt acolo din întâmplare. Le stric eu, oare, scopul
cursului lor de recunoa
tere prin faptul că-i ajut să-i amintească indiciile? Nu cred, cel puin din
dou
ă motive. Probabil că ceea ce n-ar trebui să afle încă nu le va fi revelat nici sub hipnoză, i, pe
de alt
ă parte, majoritatea vin doar ca să confirme ceea ce bănuiesc a fi adevărat.
Pot vorbi despre semnele de recunoatere i din proprie experienă, având în vedere că am fost
binecuvântat cu
ansa de a interpreta trei indicii, ce m-au ajutat s-o întâlnesc pe so ia mea.
Frunz
ărind revista Look pe când eram adolescent, am v ăzut odată o reclamă pentru cadouri de
Cr
ăciun, înfăiând un ceas Hamilton căruia îi făcea publicitate o femeie frumoasă, brunetă i
îmbr
ăcată în alb. Sloganul reclamei era: „Pentru Peggy”, deoarece ea purta un ceas de mân ă, cadou
de la un so
imaginar. O senzaie ciudată m-a cuprins, i n-am uitat niciodată numele sau figura ei.
Când am împlinit 21 de ani am primit un ceas de acela
i fel de la o mătuă.

151/159
Câ
iva ani mai târziu, pe când urmam cursurile unei facult ăi din Phoenix, într-o sâmbătă,
sp
ălam nite haine de culoare albă. Deodată, primul declanator s-a activat în mintea mea cu
urm
ătorul mesaj: „E timpul s-o cunosc pe femeia în alb”. Am încercat s ă alung acest gând, dar
figura ei din acea reclam
ă punea stăpânire pe toate gândurile mele. M-am oprit, mi-am privit ceasul
Hamilton
i am auzit următoarea comandă: „Du-te acum”. M-am gândit la cine ar fi putut să poarte
alb. Ac
ionând ca i cum a fi fost obsedat, m-am dus la cel mai mare spital din ora  i am întrebat
la recep
ie de o asistentă cu calităile fizice din reclamă i cu numele de Peggy.
Mi s-a spus ca există o asemenea persoană care tocmai iese din tură. Când am văzut-o am fost
uluit de asem
ănarea cu imaginea din mintea mea. Întâlnirea noastră a fost penibilă i stânjenitoare,
dar mai târziu am stat în sala de a
teptare i am discutat fără întrerupere, ore în ir, ca i cum am fi
fost ni
te prieteni vechi care nu s-au văzut de multă vreme - fapt, desigur, adevărat. Am ateptat
pân
ă după căsătoria noastră să-i spun soiei mele motivul pentru care venisem la spital i despre
indiciile care mi-au fost date pentru a o g
ăsi. N-am vrut să creadă că sunt nebun. Aveam să aflu că
în ziua în care ne întâlniser
ăm pentru prima dată ea le spusese unor prieteni înmărmurii: „Tocmai
l-am întâlnit pe b
ărbatul cu care mă voi căsători”.
Sfatul pe care-l dau oamenilor cu privire la întâlnirile importante este s ă nu se gândească la
aceste evenimente prea mult. Unele dintre cele mai bune decizii vin din ceea ce numim instinct.
Urma
i-vă instinctele de moment. Atunci când trebuie să se întâmple un eveniment important în
via
ă, se i întâmplă de obicei.
Una dintre ultimele cerine pentru multe suflete înainte de a se îmbarca e aceea de a se înf ăia
pentru a doua oar
ă înaintea Consiliului Bătrânilor. Dacă unii dintre subiecii mei văd acest consiliu
doar o singur
ă dată între vieile lor, cei mai muli se înfăiează înaintea lui imediat după moarte i
înaintea unei vie
i noi. Lumea spiritelor este un mediu personificat de ordine i Bătrânii vor să
consolideze semnifica
ia sarcinilor sufletului pentru noua viaă. Uneori, clienii mei îmi spun că
dup
ă această întâlnire se întorc în grupurile lor pentru a-i lua rămas bun, în timp ce alii spun că se
reîncarneaz
ă imediat după întâlnirea cu Bătrânii. Ultima variantă a fost folosită de un subiect care a
descris aceast
ă întâlnire în felul următor.
„
Ghidul meu, Magra, mă conduce într-un spaiu linitit, alb, ce pare a fi într-o încăpere plină
cu nori. V
ăd cei trei membri ai consiliului meu ateptându-mă ca de obicei. Bătrânul din mijloc
pare a avea energia cea mai puternic
ă. Feele le sunt ovale, cu pomei înali. Nu au păr, dar au
tr
ăsături delicate. Par a nu avea sex - sau mai degrabă par a avea deopotrivă trăsături masculine i
feminine. Sunt calm. Atmosfera este oficial
ă, dar nu neprietenoasă. Fiecare dintre ei mă întreabă pe
rând câte ceva, într-un mod amabil. B
ătrânii cunosc în detaliu toată desfăurarea vieilor mele, dar
nu sunt atât de autoritari pe cât s-ar putea crede. Ei vor s
ă mă cunoască, pentru a-mi evalua
motiva
iile i puterea de a mă adapta la un nou trup. Sunt sigur că s-au implicat în alegerile care mi
s-au pus la dispozi
ie pentru viaa viitoare, pentru că simt că sunt strategi iscusii în acest domeniu
al alegerii vie
ii. Comitetul dorete să-mi onorez contractul. Ei subliniază beneficiile perseverenei
în a-mi respecta valorile, chiar în condi
ii vitrege. Adesea cedez prea uor sentimentelor de furie i
ei îmi amintesc acest lucru în timpul trecerii în revist
ă a aciunilor i reaciilor mele din trecut faă
de oameni
i evenimente. Bătrânii i Magra îmi dau inspiraie, sperană i încurajare pentru a avea
mai mult
ă încredere în mine în situaiile rele i pentru a nu lăsa lucrurile să-mi scape din mână. i
apoi, ca o ultim
ă manifestare de a-mi spori încrederea, îi ridică braele i trimit un fascicol de
energie pozitiv
ă spre mintea mea, pentru a o lua cu mine pe Pământ.”
Un aspect al celor două întruniri ale consiliului pe care, la început, l-am considerat destul de
ciudat, e acela c
ă membrii unui grup nu trebuie să meargă neapărat în faa aceluiai consiliu. Un
timp am presupus c
ă trebuie să existe o corelaie în ceea ce privete acest aspect, pentru că toi
membrii unui grup au acela
i ghid. Mă înelam. În mintea subiecilor mei, chiar un ghid senior se
afl
ă cu câteva trepte mai jos pe scara dezvoltării decât aceste fiine omnipotente ce compun
consiliile lor. Ei sunt asem
ănători cu Cei Bătrâni despre care ne-a vorbit Thece în capitolul 11, dar
au responsabilit
ăi mai exacte în ceea ce privete evaluarea vieilor sufletelor. Dacă un ghid poate fi
considerat de c
ătre un suflet, într-o anumită măsură, un confident, această familiaritate nu se

152/159
extinde
i asupra Bătrânilor. În timp, am ajuns să apreciez că autoritatea Bătrânilor, spre deosebire
de aceea a ghizilor, implic
ă o selecăie a sufletelor din mai multe grupuri.
Se pare că fiecare membru al grupului respectă caracterul confidenăial al acestor proceduri.
To
ăi văd propriul lor Consiliu al Bătrânilor ca fiind divin. Bătrânii sunt scăldaăi în lumină
str
ălucitoare i întreaga aezare are un aer divin. Un subiect a sintetizat acest lucru astfel: „Când
suntem adu
i în prezenăa acestor fiinăe superioare ce există într-o sferă spirituală atât de înaltă,
sentimentele noastre referitoare la sursa crea
ăiei sunt confirmate”.



15
RENATEREA

AM văzut cum decizia unui suflet de a înainta spre următoarea sa viaăĂ, într-un anumit
moment
i loc pe Pământ, presupune o progresie ordonată de planificări spirituale. pe măsură ce
aduc con
tiinăa sufletului subiecăilor mei aproape de momentul ieirii lor din lumea spiritelor, cei
mai mul
ăi devin introspectivi, în timp ce alăii se angajează în tot felul de discuăii amuzante cu
prietenii lor. Aceste reac
ăii faăĂ de ceea ce îi ateaptă depind mai mult de respectivul suflet decât de
perioada de timp care s-a scurs de la ultima încarnare a acestuia.

Renaterea este o experienăĂ profundă. Acele suflete ce se pregătesc pentru a se îmbarca spre
P
ământ sunt asemenea unor veterani ce ateaptă să intre din nou în luptă. Aceasta este ultima ansă
pentru suflete de a se bucura de omniscien
ăĂ, de a ti exact cine sunt, înainte de a trebui să se
adapteze unui nou trup. Ultimul meu caz implic
ă sufletul unei femei care ne oferă o descriere
corect
ă a ultimei sale călătorii spre Pământ.


Cazul 29

Dr.N: A sosit timpul să renati în următoarea ta viaăĂ?
S:Da.
Dr.N: Ce este predominant în mintea ta în legătură cu întoarcerea pe Pământ?
S: Posibilitatea de a trăi în secolul al XX-lea. Este o perioadă incitantă, plină de schimbări
importante.

Dr.N: Dar ai văzut această viaăĂ sau măcar unele părăi din ea?
S: Da... Am trecut prin asta... (subiectul pare distras)
Dr.N: Mai este ceva despre care ai vrea să-mi vorbeti în legătură cu următoarea ta încarnare?
S: Am o ultimă discuăie cu Pomar (ghidul clientei) despre alternativele proiectului meu (de
via
ăĂ).
Dr.N: Poate aceasta să fie considerată ultima ta discuăie cu Pomar, înainte de plecare?
S: Da, cred că da.
Dr.N: Te-ar ajuta dacă mi-ai vorbi despre planurile de întâlniri posibile pe care le ai pentru
via
ăa viitoare?
S: (vocea îi este uscată i slabă) Cred că... le-am stabilit...
Dr.N: Cum a mers cursul tău de recunoatere? Cred că ai luat parte la această fază a
preg
ătirilor, nu?
S: (distrasă încă) Of... M-am întâlnit cu ceilalăi participanăi la proiectul meu.
Dr.N: Îăi sunt clare în minte semnele de identificare pentru întâlnirea sufletelor potrivite la
timpul potrivit?

S: (râde nervos) Ah... semnalele... convenăiile cu oamenii... da, toate acestea sunt rezolvate.

153/159
Dr.N: F
ără a analiza sau a cenzura în vreun fel impresiile tale, spune-mi ce sim i în acest
moment?

S: Tocmai... mă apropii de... marele salt într-o nouă viaă... simt teama... dar sunt i
emo
ionată...
Dr.N: Eti puin speriată i poate te întrebi dacă e chiar necesar să mergi pe Pământ?
S: (pauză i apoi cu mai multă voioie) Puin... îngrijorată... faă de ce mă ateaptă...
p
ărăsindu-mi căminul de aici... dar i bucuroasă de această oportunitate.
Dr.N: Deci, ai diferite emoii în legătură cu părăsirea lumii spiritelor?
S: Cei mai muli dintre noi au, pe măsură ce se apropie timpul. Am avut îndoieli înaintea unor
vie
i... dar Pomar tie când întârzii faă de programul meu - de altfel, nu poi ascunde nimic aici.
Dr.N: Bine, să presupunem că a venit momentul plecării tale într-o viaă viitoare. Când ajung
la trei, decizia ta de a te întoarce este ferm
ă i te afli în faza finală de părăsire a lumii spiritelor.
Unu, doi, trei. Descrie-mi ce
i se întâmplă acum.
S: Îmi iau rămas bun de la toi ceilali. Acest lucru poate fi... dificil. (îi întoarce capul cu
hot
ărâre) Oricum, toi îmi urează numai bine i eu mă îndepărtez de ei... alunecând singură. Nu este
o grab
ă prea mare... Pomar îmi permite să-mi adun gândurile. Când sunt aproape gata, el vine s ă
m
ă conducă... să mă încurajeze... tie când sunt pregătită de plecare.
Dr.N: Îneleg că acum eti puin mai voioasă i încrezătoare faă de perspectiva renaterii.
S: Da, este o perioadă de inspiraie i de ateptări... un trup nou... drumul pe care voi merge...

O pregătesc acum pe această clientă să părăsească lumea spiritelor pentru ultima oară înainte
de via
a ei actuală. Sunt tot atât de atent în acest punct ca atunci când am dus-o în lumea spiritelor
pentru prima oar
ă, folosind regresia în timp. Încep prin a întări câmpul protector de energie aezat
deja în jurul acestui subiect
i aplic tehnici suplimentare de condiionare pentru a-i păstra sufletul în
echilibru cu mintea copilului c
ăruia i se alătură pe Pământ.

Dr.N: Bine, tu i Pomar suntei împreună pentru ieirea ta din lumea spiritelor. Vreau să
prive
ti adânc în tine însăi i să-mi explici ce faci mai departe ca i când s-ar petrece cu
încetinitorul. Începe!

S: (pauză) începem..să ne micăm..cu viteză mai mare. Apoi contientizez că Pomar… se
deta
ează de mine i sunt singură.
Dr.N: Ce vezi i ce simi?
S:Oh...cu...
Dr.N: Rămâi acolo! Eti singură i te miti mai repede. Apoi?
S: (cu o voce plăcută)... mă îndepărtez... printre perne de albeaă... plec...
Dr.N: Concentreaz ă-te pe acest lucru! Continu ă i relatează-mi tot ce se petrece.
S: Oh, trec... prin... faldurile unui material mătăsos... Încet... sunt pe o bandă... o potecă... din
ce în ce mai repede...

Dr.N: Continu ă! Nu înceta să-mi povesteti.
S: Totul este înceoat... alunec într-un canal întunecat... sentimentul unei adânciri întuneric...
apoi... c
ăldură!
Dr.N: Unde eti acum?
S: (pauză) Sunt contientă că mă aflu în mama mea.
Dr.N: Cine eti?
S: (chicotete) Sunt într-un copil - sunt un copil.

Efectul de adâncire într-un canal pe care îl descriu subiec ii mei nu pare să se refere la cel de
na
tere al mamei. E asemănător cu tunelul prin care trec sufletele după moartea fizică i ar putea fi
chiar acela
i drum (dar parcurs în sens invers). Cititorul s-ar putea întreba de ce sunt atât de atent
cu momentul na
terii, de vreme ce i-am purtat deja pe subiecii mei prin atâtea viei anterioare.
Exist
ă două motive pentru aceasta. Întâi, retrăirea unei viei trecute nu implică neapărat procesul

154/159
na
terii. Al doilea, dacă îi readuc pe subieci în trupul lor actual i mă hotărăsc să le cer să
retr
ăiască experiena naterii, vreau să înlătur orice disconfort pe care l-ar putea încerca unii
oameni dup
ă ce se trezesc.
Înainte de a continua cu acest subiect ar trebui să ofer nite informaii generale referitoare la
suflete
i la copii. Toi subiecii îmi spun că tranziia sufletelor lor din lumea spiritelor în mintea
unui copil se dovede
te a fi mai rapidă decât drumul în sens invers. Care este motivul acestei
diferen
e? După moartea fizică, sufletele noastre călătoresc prin tunelul timpului i intră în lumea
spiritelor în mod progresiv. Am v
ăzut că pătrunderea în lumea spiritelor e gândită a fi mai graduală
decât întoarcerea noastr
ă pe Pământ, pentru a permite sufletului proaspăt eliberat să se adapteze.
Cu toate acestea, atunci când intr
ăm într-un copil ca suflete, venim dintr-un stadiu al
Atotcunoa
terii i astfel ne putem obinui mental mai repede decât la sfâritul vieii fizice. De
asemenea, avem la dispozi
ie un timp suplimentar pentru a ne adapta cât suntem în pântecele
mamei noastre.

Totui, faptul că am petrecut tot acest timp cu mama noastră nu înseamnă că suntem pregătii
pentru paroxismul na
terii, cu luminile orbitoare din spital, trebuind să respirăm aerul i fiind
pentru prima oar
ă luai în brae la modul fizic. Subiecii mei spun că, dacă ar fi să compare
momentul na
terii cu cel al morii, ocul fizic al naterii e mult mai mare.
Cu puin timp înainte de natere sufletul va atinge atent i se va alătura mai complet creierului
sensibil
i aflat încă în curs de dezvoltare al copilului. Când un suflet decide s ă intre într-un copil,
acesta nu are aparent libertatea de a alege, în sensul de a accepta sau respinge sufletul. Atunci când
intr
ă pentru prima dată, timpul cronologic începe pentru suflet.
În funcie de înclinaiile respectivului suflet, acest moment poate avea loc mai devreme sau
mai târziu în perioada sarcinii mamei. Am avut cazuri de suflete ce
i-au programat sosirea în
ultimul minut, chiar în timpul na
terii, dar acest lucru nu e obinuit. Studiile mele indică faptul că
pân
ă i sufletele ce se alătură copilului devreme par să călătorească mult în afara pântecului mamei
pân
ă în momentul naterii.
Odată ce naterea a avut loc, uniunea spiritului i a cărnii s-a solidificat într-un parteneriat.
Sufletul nemuritor devine apoi locul de percep
ie al ego-ului uman ce urmează să se dezvolte.
Sufletul aduce o putere spiritual
ă, motenire a unei contiine infinite. Dei am menionat că
sufletele pot fi
inute în captivitate de o persoană traumatizată, ele nu sunt niciodată prinse în cursă.
Pe lâng
ă faptul că pleacă în momentul morii, sufletele pot pleca i veni atunci când trupul doarme,
în timpul medita
iei adânci sau în timpul operaiilor chirurgicale, când se administrează anestezice.
Absen
a sufletului se poate prelungi mai mult în cazuri de afec iuni severe ale creierului sau în
com
ă.
Cazul 29 continuă, explicând frumuseea alăturării sufletului la o nouă fiină umană. Această
al
ăturare a unei fore de viaă inteligentă înaintea naterii închide cercul pe care am început să-l
tras
ăm la cazul 1, cu scena morii.

Dr.N: Bine, mă bucur că ai ajuns sănătoasă i în sigurană în noul tău trup. Spune-mi ce vârstă
are copilul?

S: Au trecut cinci luni (de la concepere).
Dr.N: E momentul în care intri, de obicei, în trupul unui copil?
S: În existenele mele... am ajuns în perioade diferite... în func ie de copil, mamă i de
viitoarea mea via
ă.
Dr.N: Ca suflet, te deranjează dacă e avortat copilul din pântecul mamei, oricare ar fi motivul,
înainte de na
tere?
S: tim dacă un copil ajunge să se nască sau nu. Nu ne surprinde dacă nu ne vom nate. Putem
fi prin preajm
ă măcar pentru a alina copilul.
Dr.N: Bine, dacă totui copilul nu se va nate, va fi ratată i sarcina ta ca suflet în acea viaă?
S: Nu, dacă se întâmplă astfel, niciodată sarcinile noastre nu se referă la o viaă întreagă.
Dr.N: Este posibil ca unii copii care au fost avorta i să nu fi avut niciodată suflete?

155/159
S: Depinde de momentul în care are loc avortul. Cei care mor foarte devreme, de cele mai
multe ori nici nu au nevoie de noi.


Notă: Această problemă a fost dezbătută foarte aprins în trecut i este de mare actualitate i
ast
ăzi. În secolul al XIII-lea, biserica cretină a considerat necesar să stabilească dacă un fetus
avortat are sau nu suflet. Sf Toma d'Aquino
i ali teologi medievali au decis în mod arbitrar că
sufletul se al
ătură pruncului la 40 de zile de la concepere.

Dr.N: Presupunând că un copil ajunge să se nască, tii obiceiurile pe care le au alte suflete cu
ace
ti copii?
S: (fără să-mi dea prea multă atenie) Oh, unii plutesc primprejur mai mult decât alii, intrând
i ieind din copil până la natere, deoarece se plictisesc.
Dr.N: Ce anume faci tu, de obicei?
S: Adopt calea de mijloc. De fapt, nu-mi petrec prea mult timp cu fiecare mi care a
bebelu
ului, pentru că poate deveni plicticos.
Dr.N: Bine, hai să luăm situaia de faă, eti înlăuntrul mamei tale - să lăsăm să treacă un timp.
Ce faci când nu e
ti lângă copilul nenăscut?
S: (râde încântată) Vrei să tii adevărul? Atunci îi spun. Mă joc! Este un moment potrivit să
plec
i, pur i simplu, să mă prostesc... când copilul e mai puin activ. Mă distrez cu prietenii mei
care fac
i ei acelai lucru. Ne balansăm în jurul Pământului pentru a ne vizita unul pe altul... i
mergem în locuri interesante... unde am tr
ăit împreună în vieile trecute.
Dr.N: Nu credei, tu i aceste suflete, că părăsind copilul nenăscut pentru perioade lungi de
timp impieta
i responsabilităile sarcinilor voastre?
S: (defensiv) Hei, stai puin! Cine a vorbit de perioade lungi de timp? Eu nu fac a a ceva! i,
oricum, exerci
iile noastre serioase nici n-au început încă.
Dr. N: Când pleci de lângă copil pentru puin timp, în ce plan astral te afli, comparativ cu
P
ământul?
S: Suntem tot în planul Pământului... i încercăm totodată să nu ne lăsăm prea distrai. Cel mai
adesea ne distr
ăm în vecinătatea copilului. Nu vreau să crezi că nu avem nimic de făcut cu copiii
nen
ăscui.
Dr.N: Oh...?
S: (continuă) Sunt ocupată cu această nouă minte, dei nu e încă gata cu totul.
Dr.N: De ce nu vorbim mai mult despre acest aspect? Când sufletul t ău intră într-un copil
pentru a r
ămâne cu acest nou trup toată viaa, care e menirea acestei preluări?
S: (oftează adânc) Odată ce mă ataez de un copil trebuie să-mi sincronizez mintea cu creierul
acestuia. Trebuie s
ă ne obinuim unul cu celălalt, de vreme ce vom fi parteneri.
Dr.N: Mi-au spus i ali oameni acest lucru, dar, oare, tu i copilul ai avut imediat o afinitate
unul pentru cel
ălalt?
S: Păi... sunt în mintea copilului, dar i separat. La început o iau mai încet.
Dr.N: Bine, de ce nu-mi explici atunci ce faci cu mintea copilului.
S: Mintea sa e delicată i nu trebuie grăbită. Încep cu un test uor... stabilind legăturile...
spa
iile dintre lobi... fiecare minte e diferită.
Dr.N: Există vreun conflict între copil i tine?
S: (încet) Oh... la început opune o uoară rezistenă. Nu mă acceptă complet... e un fapt
obi
nuit... până ne familiarizăm (se oprete pentru un moment i râde încet). Mă lovesc de mine
îns
ămi!
Dr.N: În timp ce te integrezi cu copilul, când anume devine acesta receptiv la for a identităii
tale ca suflet?

S: Mă deranjează cuvântul „for㔠pe care l-ai folosit. Noi nu recurgem niciodată la foră când
p
ătrundem într-un copil nenăscut. Mă proiectez întotdeauna cu grijă.
Dr.N: i-au trebuit multe viei pentru a învăa să te

156/159
proiectezi într-un creier uman?

S: Uh... o vreme... sufletele noi sunt ajutate să facă acest lucru.
Dr.N: De vreme ce reprezini energie pură, schiezi cumva legături mentale electrice, cum ar fi
neurotransmi
ătorii i celulele nervoase?
S: (pauză) Păi, ceva de genul acesta... nu disloc nimic...în timp ce înv ă modelul undelor
cerebrale ale copilului.

Dr.N: Te referi cumva la circuitul mental al reglării gândurilor?
S: La cum traduce această persoană semnalele. Capacitatea ei. Nu există doi copii la fel.
Dr.N: Fii complet sinceră cu mine. Sufletul tău nu preia cumva controlul asupra acestei mini
i n-o subjugă dorinelor tale?
S: Nu înelegi. Este un amestec. Înainte de sosirea mea aici exist ă... un gol pe care îl umplu
pentru a întregi copilul.

Dr.N: Aduci cu tine inteligena?
S: Noi dezvoltăm ceea ce deja există acolo.
Dr.N: Poi fi mai explicită faă de ce anume oferă concret sufletul trupului omenesc?
S: Aducem o...înelegere a lucrurilor... o recunoatere a adevărului din ceea ce vede creierul.
Dr.N: Eti sigur că acest copil nu te consideră la început o entitate străină în mintea sa?
S: Nu, acesta este i motivul pentru care ne unim cu mini nedezvoltate. Mă recunoate ca pe
un prieten..un geam
ăn... care va face parte din el. E ca i când copilul m-ar fi ateptat să vin.
Dr.N: Crezi că o putere superioară îl pregătete pe copil pentru venirea ta?
S: Nu tiu, dar aa s-ar părea.
Dr.N: Îi termini munca de unificare înainte de natere?
S: Nu chiar, dar la natere am început deja să ne completăm.
Dr.N: Deci, procesul de unificare durează ceva timp?
S: Sigur, până ne adaptăm unul cu celălalt. i, după cum i-am spus, părăsesc copilul nenăscut
la anumite intervale de timp.

Dr.N: Dar cum se petrec lucrurile cu sufletele care se al ătură copiilor în ultimele minute
înainte de na
tere?
S: Uf! Acesta este stilul lor, nu al meu. Ei trebuie s ă-i înceapă munca atunci când deja s-a
n
ăscut copilul.
Dr.N: Ce vârstă are trupul în momentul în care sufletul tău se oprete, întregind copilul?
S: Cam pe la cinci - ase ani. De obicei devenim în întregime operaionali când copilul începe
coala. Copiii sub această vârstă pot fi lăsai destul de mult numai cu ceea ce au ei.
Dr.N: Nu este de datoria ta să fii întotdeauna cu corpul tău?
S: Dacă lucrurile se înrăutăesc din punct de vedere fizic - atunci intru înapoi ca din pu că.
Dr.N: Cum ai putea ti acest lucru, dacă tu te prosteai cu alte suflete?
S: Orice creier are un model al undelor - ca o amprent ă. tim imediat dacă are probleme
copilul ce ne-a fost desemnat.

Dr.N: Aadar, voi supravegheai întotdeauna copiii ce v-au fost desemnai în fazele timpurii
ale cre
terii?
S: (mândru) O, da, i îi supraveghez i pe părini. Ei s-ar putea certa în preajma copilului, lucru
ce genereaz
ă vibraii disonante.
Dr.N: Dacă i se întâmplă acest lucru copilului, ce anume faci tu, în calitate de suflet al s ău?
S: Îl linitesc pe cât îmi stă în putină. Ajung la părini prin intermediul copiilor, pentru a-i
calma
i pe acetia.
Dr.N: Dă-mi un exemplu al modului în care poi să ajungi la părinii tăi.
S: O, îl fac pe copil să râdă i să-i împingă mânuele în faa părinilor. Genul acesta de lucruri
îi face pe copii s
ă fie îndrăgii de părini.
Dr.N: Ca suflet, poi controla micările motorii ale copilului?
S: Eu sunt..cu. Pot să apăs un pic în acea parte a creierului care controlează micările. Pot
totodat
ă să gâdil uneori copilul... fac tot ce pot pentru a aduce armonic în familia ce mi-a fost

157/159
destinat
ă.
Dr.N: Spune-mi, cum este să fii în pântecul mamei?
S: Îmi place sentimentul călduros i confortabil al dragostei. Cel mai adesea există dragoste...
uneori
i stres. Oricum, folosesc acest timp pentru a mă gândi i a plănui ce anume voi face după
na
tere. Mă gândesc la vieile mele trecute i la ansele pierdute cu alte trupuri, i acest lucru mă
stimuleaz
ă.
Dr.N: Dar, oare, nu i s-au blocat încă, prin amnezie, amintirile tuturor vieilor tale trecute, ca
i viaa ta din lumea spiritelor?
S: Acest lucru începe după natere.
Dr.N: Când copilul s-a născut, are el cunotină despre cine este sufletul său i care sunt
motivele acestei al
ăturări?
S: (pauză) Mintea copilului este atât de nedezvoltată, încât nu contientizează aceste lucruri.
Are unele cuno
tine în acest sens, care apoi se sting, ca o modalitate de alinare. Pân ă la vârsta la
care încep s
ă vorbesc, aceste informaii sunt închise adânc în mine, i aa i trebuie să fie.
Dr.N: Deci, ai gânduri efemere despre alte viei, câtă vreme eti la o vârstă fragedă?
S: Da..visăm cu ochii deschii... modul în care ne jucăm în copilărie... inventând, creând
pove
ti... având prieteni imaginari ce sunt reali de fapt... dar acest lucru se estompeaz ă. În primii
lor ani din via
ă, bebeluii tiu mai mult decât se crede îndeobte.
Dr.N: Bine, acum este exact momentul dinaintea naterii tale în această viaă. Spune-mi ce
anume faci.

S: Ascult muzică.
Dr.N: Ce muzică?
S: Ascult discurile tatălui meu - foarte relaxante pentru el - îl ajută să gândească. Sunt puin
îngrijorat
ă în ceea ce-l privete...
Dr.N: De ce?
S: (chicotete) Crede că-i dorete un băiat, dar îi voi schimba imediat părerea!
Dr.N: Aadar, aceasta este o perioadă productivă pentru tine?
S: (hotărâtă) Da, sunt ocupată cu planificarea momentului potrivit în care voi intra în lume ca
fiin
ă umană i voi respira pentru prima oară. Aceasta este ultima ansă de a medita în linite
asupra noii vie
i. Când voi iei, voi avea atâtea de făcut.




CONCLUZIE

INFORMAIILE coninute în această carte cu privire la existena sufletelor după moartea
fizic
ă reprezintă cea mai semnificativă explicaie pe care am găsit-o de-a lungul întregii mele viei
la problema sensului vie
ii noastre. Toi anii mei de cercetări dedicate descoperirii scopului vieii
abia dac
ă m-au pregătit pentru momentul în care un subiect aflat sub hipnoz ă a deschis ua spre o
lume etern
ă.
Cel mai vechi prieten al meu este astăzi un preot catolic. Pe când ne plimbam în adolescen ă
pe dealurile
i plajele din Los Angeles purtam adesea discuii filozofice, dar convingerile noastre
spirituale erau foarte diferite. El mi-a spus odat
ă: „Trebuie să ai curaj ca să fii ateu i să crezi că nu
exist
ă nimic dincolo de această viaă”. Nu înelegeam lucrurile în felul acesta atunci i nici încă
mul
i ani după aceea. Am fost trimis de părinii mei încă de la vârsta de 5 ani la coli de tip militar
pentru perioade îndelungate. Sentimentele de abandon
i de însingurare erau atât de puternice, încât
nu credeam în nici o alt
ă putere în afară de mine însumi. Acum realizez că am fost întărit într-un
mod subtil, pe care nu îl puteam în
elege. Prietenul meu i cu mine avem i astăzi moduri diferite
de a ne apropia de spiritualitate, dar acum suntem amândoi convin
i că scopul i ordinea

158/159
universului eman
ă dintr-o contiină superioară.
Privind în urmă în propria viaă, cred că nu a fost întâmplător că oamenii au venit, în cele din
urm
ă, la mine pentru a fi supui hipnozei - un medium al adevărului în care pot crede - vorbindu-mi
despre ghizi, por
i cereti, grupuri spirituale de studiu i chiar despre creaia însăi, într-o lume a
sufletelor. Chiar
i acum mă simt uneori un intrus în minile celor ce descriu lumea spiritelor i
locul lor în aceasta, dar cuno
tinele lor m-au îndrumat. Încă mă întreb de ce sunt mesagerul
cunoa
terii spirituale din paginile acestei cări, câtă vreme cineva mai puin dăruit cu cinism i
îndoial
ă ar fi fost, cu sigurană, mult mai potrivit. De fapt, adevăraii mesageri ai speranei pentru
viitor sunt oamenii reprezenta
i în aceste cazuri i nu reporterul.
Tot ce am aflat, despre cine anume suntem i de unde anume venim, datorez acelora care au
venit s
ă-mi ceară ajutorul. Ei m-au învăat că un aspect major al misiunii noastre pe Pământ ca
suflete este de a supravie
ui din punct de vedere mental fiind izolai de adevăratul nostru cămin.
Când se afl
ă într-un trup omenesc sufletul este singur. Izolarea relativ ă a sufletului pe Pământ în
timpul unei vie
i fizice temporare este îngreunată la nivel contient de gândurile conform cărora nu
mai exist
ă nimic dincolo de această viaă. Îndoielile noastre ne fac să găsim sprijin numai în lumea
fizic
ă pe care o vedem. Cunoaterea tiinifică potrivit căreia Pământul e doar un grăunte de nisip al
unei plaje galactice, din cadrul unui vast ocean al universului, nu face decât s
ă accentueze
sentimentul propriei noastre insignifian
e.
De ce nici o altă fiină de pe Pământ nu este preocupată de viaa de după moarte? Doar pentru
c
ă egoul nostru exacerbat nu vrea să conceapă viaa ca fiind vremelnică sau pentru că fiina noastră
este asociat
ă unei puteri superioare? Oamenii neagă faptul că orice gând referitor la viaa de după
este o expresie a speran
ei. La fel am făcut i cu. Cu toate acestea, există o logică în faptul că nu am
fost crea
i din întâmplare, numai pentru a supravieui, i că existăm într-un sistem universal care
ghideaz
ă transformările fizice ale Sinelui într-un anumit scop. Cred că aceasta e vocea sufletelor
noastre care ne spune c
ă avem o personalitate nemuritoare.
Nici una din afirmaiile despre viaa de după moarte din cazurile mele nu are un fundament
tiinific pentru a dovedi afirmaiile subiecilor respectivi. A spera ca acei cititori care consideră
materialul prezentat în aceast
ă carte prea inovator să reină măcar ideea că ar fi posibil să aibă o
identitate etern
ă. Dacă ei vor reine măcar acest lucru, scopul meu a fost atins.
Unul din cele mai problematice aspecte cu care se confrunt ă toi oamenii ce vor să creadă în
ceva mai înalt decât ei în
ii este cauzalitatea provenită din imensa doză de negativism din această
lume. Exemplul principal dat în sprijinul ideilor acestora îl constituie r
ăul. Când îi întreb pe
subiec
ii mei cum de permite un Dumnezeu iubitor suferina, observ cu surprindere că răspunsurile
lor nu sunt prea variate. Subiec
ii cazurilor mele spun că sufletele noastre sunt create de un Creator
care plaseaz
ă starea de pace absolută în mod deliberat la un nivel greu accesibil, tocmai pentru ca
noi s
ă ne străduim mai mult să o atingem.
Învăăm din greeli. Absena trăsăturilor pozitive ne arată defectele fundamentale ale naturii
noastre. Ceea ce nu este bun ne testeaz
ă, altfel nu am avea nici o motivaie de a îmbunătăi lumea
prin noi în
ine i de a ne măsura dezvoltarea. Când îi întreb pe subiecii mei despre trăsăturile milei
i ale mâniei pe care le percepem a fi expresia de sine a unui suflet-profesor, unii dintre ei r ăspund
c
ă numai Creatorul arată anumite atribute în scopuri specifice. De exemplu, dac ă echivalăm răul cu
dreptatea
i binele cu mila, i dacă Dumnezeu ne-ar fi permis să cunoatem numai mila, n-ar mai fi
existat dreptatea.

Cartea prezintă o temă a ordinii i a înelepciunii ce se înală din multe nivele energetice
spirituale. Într-un mesaj remarcabil, subliniat mai cu seam
ă de subiecii avansai, este expusă
posibilitatea ca divinitatea - suprasufletul divin al universului nostru - s
ă se afle la un nivel mai
pu
in decât perfect. Astfel, infailibilitatea absolută este deferită unei surse divine i mai înalte.
Am ajuns la concluzia că trăim într-o lume intenionat imperfectă. Pământul e una din
nenum
ăratele lumi populate de fiine inteligente, fiecare cu propriul său set de imperfeciuni ce
trebuie armonizate. Mergând pe firul acestei gândiri, am putea afirma c
ă existăm ca un singur
univers dimensional dintre multe altele, fiecare având propriul s
ău creator ce guvernează, la nivele

159/159
diferite de competen
ă, stadii similare cu dezvoltarea sufletelor arătată în această carte. Sub acest
panteon, fiin
ei divine din casa noastră distinctă i-ar fi permis să guverneze în modul său propriu.
Dac
ă sufletele noastre, care merg pe planetele universului, sunt vl ăstarele unui suprasuflet divin -
p
ărinte, care devine mai înelept prin strădania noastră, atunci n-am putea, oare, avea un bunic încă
i mai divin, care să fie divinitatea supremă? Conceptul conform căruia divinitatea noastră imediată
înc
ă evoluează, asemenea nouă, nu tirbete cu nimic ideea unei surse absolute a perfeciunii care
d
ă natere divinităii noastre. Sunt de părere că o divinitate supremă, perfectă, nu ar pierde nici
atotputernicia
i nici controlul absolut asupra întregii creaii permiând maturizarea unui vlăstar mai
pu
in perfect.
Aspectele interveniei divine reflectate în acest univers trebuie să rămână realitatea noastră
ultim
ă. Dacă divinitatea noastră nu este cea mai bună, din cauza folosirii suferinei ca un
instrument de înv
ăare, tot trebuie să o acceptăm ca pe cea mai bună pe care o avem i să
consider
ăm propria noastră existenă ca un dar divin. În mod cert, această idee nu e uor de
comunicat cuiva care sufer
ă, să zicem, de o boală incurabilă. Suferina în viaă este în mod deosebit
insidioas
ă, pentru că poate bloca puterea tămăduitoare a sufletului nostru, mai ales dacă nu am
acceptat ceea ce ni se întâmpl
ă ca pe o încercare stabilită mai înainte. Totui, de-a lungul vieii,
karma noastr
ă este stabilită în aa fel, încât nici o încercare să nu fie mai grea decât putem suporta.
La un templu wat din mun ii Thailandei de Nord un învăător buddhist mi-a reamintit un
adev
ăr simplu. „Viaa - spunea - ne este oferită ca un mijloc al exprimării de sine, oferindu-ne
numai ceea ce c
ăutăm când ne ascultăm inima”. Cea mai înaltă formă a acestei expresii sunt faptele
bune. Sufletul nostru poate c
ălători departe de locuina noastră permanentă, dar noi nu suntem doar
turi
ti. Purtăm responsabilitatea evoluiei unei contiine mai înalte, atât pentru noi înine, cât i
pentru al
ii în viaă. Astfel, călătoria noastră este una colectivă.
Suntem fiine divine, dar imperfecte, ce există în două lumi, materială i spirituală. Destinul
nostru este acela de a pendula prin univers, prin spa
iu i timp, învăând să ne conducem pe noi
în
ine i îmbogăindu-ne cunoaterea. Trebuie să ne încredem în acest proces cu răbdare i
perseveren
ă. Esena noastră nu e revelată pe deplin în majoritatea gazdelor fizice, dar Sinele nu se
pierde niciodat
ă, pentru că rămânem întotdeauna conectai cu ambele lumi.
Câiva subieci mai avansai au afirmat că există o micare din ce în ce mai puternică în lumea
spiritelor pentru a „schimba regulile jocului pe P
ământ”. Aceti oameni spun că sufletele lor erau
mai pu
in amnezice cu privire la sinele lor i la viaa de după moarte pe când trăiau în civilizaiile
timpurii. se pare c
ă în ultimele milenii, amintirile lor eterne au fost strict blocate la nivel con tient.
Acest factor a contribuit la rândul s
ău la pierderea credinei în propria noastră transcendenă.
P
ământul e plin de oameni ce încearcă un sentiment de gol i lipsă de sperană faă de semnificaia
vie
ii. Absena unei legături cu partea nemuritoare din noi, combinată cu existena substanelor
halucinogene
i cu suprapopularea au generat nelinite în lumea spiritelor. Mi s-a relatat că un
num
ăr mare de suflete ce s-au încarnat pe Pământ frecvent în ultimele secole optează acum, atunci
când au ocazia, pentru lumi mai pu
in stresante. Există locuri iluminate în care amnezia este mult
redus
ă, fără să cauzeze o senzaie de dor faă de căminul nostru din lumea spiritelor. Pe măsură ce
ne apropriem de noul mileniu, mae
tri ce conduc destinele Pământului par să facă acele schimbări
spre a permite mai multe informa
ii i înelegere despre cine anume suntem i de ce trebuie să
venim aici în vie
ile noastre.
Probabil cea mai satisfăcătoare trăsătură a muncii mele de a descoperi existena lumii spiritelor
în min
ile subiecilor mei este efectul pe care această cunoatere contientă o are asupra lor. Cel
mai important beneficiu care ne parvine din cunoa
terea faptului că suntem ateptai într-o lume a
iubirii absolute este acela c
ă devenim mai receptivi la puterile spirituale superioare din mintea
noastr
ă. Contiena că aparinem unui loc ne întărete i ne dă pace, nu în sensul încetării unui
conflict, ci în acela de a ne unifica pe noi în
ine cu o minte universală. Într-o zi vom încheia
aceast
ă lungă călătorie - cu toii - i vom atinge o stare supremă de iluminare în care totul este
posibil.
Tags
Categories
General
Download
Download Slideshow Get the original presentation file
Quick Actions
Statistics
  • Views 1,509
  • Slides 160
  • Favorites 5
  • Age 3695 days
Related Slideshows
Pray For The Peace Of Jerusalem and You Will Prosper 22
Pray For The Peace Of Jerusalem and You Will Prosper
RodolfoMoralesMarcuc
37 views
Don_t_Waste_Your_Life_God.....powerpoint 26
Don_t_Waste_Your_Life_God.....powerpoint
chalobrido8
40 views
VILLASUR_FACTORS_TO_CONSIDER_IN_PLATING_SALAD_10-13.pdf 31
VILLASUR_FACTORS_TO_CONSIDER_IN_PLATING_SALAD_10-13.pdf
JaiJai148317
36 views
Fertility awareness methods for women in the society 14
Fertility awareness methods for women in the society
Isaiah47
34 views
Chapter 5 Arithmetic Functions Computer Organisation and Architecture 35
Chapter 5 Arithmetic Functions Computer Organisation and Architecture
RitikSharma297999
32 views
syakira bhasa inggris (1) (1).pptx....... 5
syakira bhasa inggris (1) (1).pptx.......
ourcommunity56
35 views
View More in This Category