Chirurgie Proiect plăgi prin arma de foc

Chirurgie

1. Plăgile prin arma de foc. Etiopatogeneză. Particularități de tratament. Tîmbur Loredana Bajurean Anastasia M2204 Profesor : Popa Gheorghe

2. DEFINIȚIA Plaga reprezintă leziunea ţesuturilor moi , asociată cu dereglarea integrităţii învelişului extern (pielii, mucoasei sau structurilor interne), cauzată de acţiunea agentului traumatic. Există două mecanisme de acţiune a agentului traumatic – extern, cel mai frecvent , şi intern. Exemplu de mecanism intern poate servi o fractură deschisă a extremităţii, când fragmentul de os fracturat produce leziunea ţesuturilor moi .

3. Semne locale și generale Semnele locale clasice ale plăgii sunt următoarele : durerea ( dolor ), hemoragia ( haemorrhagia ), dehiscenţa (hiatus) marginilor plăgii şi dereglările funcţionale ( functio laesa ) . Intensitatea semnelor este în funcţie de localizarea plăgii , caracteristica obiectului vulnerant , rapiditatea producerii plăgii , starea neuropsihică a bolnavului , starea hemodinamicii sistemice şi starea sistemului de coagulare al sângelui, volumul total al leziunii , precum şi lezarea vaselor , nervilor , muşchilor , articulaţiilor , oaselor şi organelor interne. Semnele generale ale plăgii sunt determinate de severitatea hemoragiei şi anemiei ( slăbiciune generală , vertij , somnolenţă , paliditatea tegumentelor , tahicardia , hipotonia ), leziunile organelor interne şi asocierea infecţiei ( frison , febra ).

4. CLASIFICAREA PLĂGILOR În raport cu caracterul lezării ţesuturilor plăgile se divizează în : - Plagă prin tăiere – cu cuţitul , lama, sticla . Se caracterizează printr -un risc înalt de lezare a nervilor , vaselor şi organelor interne; - Plagă prin înţepare – cu o baionetă , ţintă , lamă îngustă de cuţit , ac. În plan diagnostic prezintă dificultăţi , deoarece în asemenea plăgi sindromul dolor nu este exprimat , dehiscenţa marginilor este minimală iar hemoragia externă nu este caracteristică ; - Plagă tocată – cu toporul , sabia, lopata . Deseori se asociază cu fracturi ale oaselor şi leziuni ale organelor interne; - Plagă prin contuzie – în urma acţiunii unui obiect bont ( piatră , butuc ). În plăgile respective sindromul dolor este foarte pronunţat , iar hemoragia externă este redusă ;

5. CLASIFICAREA PLĂGILOR - Plagă prin laceraţie – în urma acţiunii unui obiect bont , orientat însă sub un unghi ascuţit în raport cu suprafaţa corpului ( asfaltul în caz de accidente în traficul rutier ). În asemenea plăgi se produce detaşarea tisulară – scalparea pielii pe o suprafaţă largă ; - Plagă prin strivire – mecanismul este similar celui din plaga contuzionată şi lacerată , dar viteza obiectului vulnerat şi gradul afectării ţesuturilor sunt maximale ( impactul cu un obiect bont în accidentele rutiere sau căderea de la înălţime , compresie ). Muşchii şi alte ţesuturi moi sunt zdrobite , se produc multiple fracturi ale oaselor . - Plagă muşcată – produsă prin muşcătura de câine , pisică , om, şarpe . - Plagă mixtă – combină proprietăţile mai multor plăgi ; - Plagă prin armă de foc .

6. Plăgile prin armă de foc Plaga prin armă de foc este o rană cauzată de pătrunderea unui proiectil ( glonț sau fragment) lansat de o armă de foc în țesuturile corpului , inclusiv pielea , mușchii , oasele și organele interne. Aceste plăgi pot varia semnificativ în funcție de tipul de armă , calibru și viteza proiectilului , și sunt adesea însoțite de hemoragii , leziuni tisulare extinse și riscuri de infecție . Plăgile prin arme de foc pot fi superficiale sau penetrare adâncă , în funcție de traiectul și impactul proiectilului .

7. Mecanisme de vătămare Trauma balistică direct Viteza mare a proiectilului : Proiectilele de mare viteză (ex. calibru mare, 7,62 mm) produc leziuni severe datorită energiei cinetice mari , având un impact devastator asupra țesuturilor . Leziuni țesuturi moi : Piele , mușchi , ligamente și nervi sunt rupte direct de proiectil . Leziuni osoase : Fracturi ale oaselor , uneori multiple , ce pot fi agravate de fragmente de proiectil . Leziuni vasculare : Hemoragii masive din vasele mari ( artere sau vene ), riscuri de șoc hemoragic . Leziuni organice : Organe interne ( plămâni , ficat , splină ) pot fi afectate , provocând hemoragii interne și șoc . 2. Cavitatea permanentă Distrugerea țesuturilor pe traiectoria proiectilului : Zona de țesut distrusă rămâne permanent după trecerea glonțului . Leziuni extinse : Structuri anatomice importante ( organe , oase , țesuturi moi ) pot fi afectate pe întreaga traiectorie a glonțului . Fracturi osoase : Proiectilul poate cauza multiple fracturi prin impactul direct asupra oaselor .

8. Mecanisme de vătămare Cavitatea temporară Undă de presiune : Proiectilul generează o undă de presiune ce poate afecta țesuturile aflate la distanță de traiectul său . Leziuni secundare : Chiar și organele interne care nu sunt direct lovite pot suferi rupturi sau hemoragii datorită presiunii mari (ex. plămâni , rinichi ). Efectul cavității : Cavitatea temporară este mai pronunțată în cazul proiectilelor de viteză mare, iar țesuturile afectate se pot rupe sau lărgi , chiar dacă proiectilul nu le-a lovit direct. 2. Fragmentarea și deformarea proiectilului Proiectile deformabile (ex. hollow point) : Acestea se deformează sau se fragmentează la impact, provocând leziuni mai extinse și multiple prin împrăștierea fragmentelor . Proiectile full metal jacket (FMJ) : Acestea pot rămâne intacte , dar pot provoca leziuni severe prin traiectul lor direct și prin ruperea oaselor sau prin fragmentarea în structuri interne .

9. Fiziopatologia pl ăgilor Impactul proiectilului asupra țesuturilor Trauma directă : Când proiectilul pătrunde în corp , distruge țesuturile pe traiectoria sa , având un impact imediat asupra pielii , mușchilor , nervilor , vaselor sanguine și oaselor . Distrugerea țesuturilor moi : Piele , mușchi și țesut subcutanat sunt rupte și străpunse de proiectil . Leziuni ale oaselor : Fracturile se produc atunci când proiectilul lovește osul , cauzând fragmente de os care pot afecta țesuturile adiacente . Viteza mare a proiectilului : Când glonțul se deplasează cu viteză mare, energia cinetică a acestuia determină o zonă largă de distrugere a țesuturilor . Crearea cavității permanente : Proiectilul străpunge și distorsionează țesuturile , creând un canal de distrugere în corp care se menține după trecerea acestuia .

10. Fiziopatologia plăgilor 2. Leziuni vasculare și hemoragie Leziuni ale vaselor sanguine mari : Proiectilul poate distruge artere sau vene mari , provocând hemoragii masive . Acestea pot duce la șoc hemoragic , cu pierderea rapidă de sânge . Hemoragie internă : Dacă proiectilul pătrunde în cavitățile toracice , abdominale sau craniene , poate provoca hemoragii interne ce necesită intervenție chirurgicală rapidă . Distorsiunea vaselor mici : De asemenea , vasele sanguine mai mici pot fi secționate , determinând sângerări localizate și hematoame .

11. Fiziopatologia plăgilor Cavitatea temporară și efectele asupra țesuturilor Undă de presiune : Pe lângă impactul direct al proiectilului , acesta creează o undă de presiune care se propagă în țesuturile adiacente , provocâ n d o dilatare temporară a cavității . Leziuni secundare : Chiar și organele interne sau țesuturile aflate la distanță de traiectul proiectilului pot suferi rupturi , hemoragii sau contuzii din cauza acestei unde de presiune .

12. Fiziopatologia plăgilor 2. Inflamație și infecție Inflamație localizată : La locul plăgii , răspunsul inflamator apare rapid, ducând la umflare , durere și creșterea temperaturii locale. Infecții : Plăgile prin arme de foc sunt adesea contaminate cu praf , murdărie sau fragmente de material străin , ceea ce poate duce la infecții severe. Acest risc este crescut dacă proiectilul a traversat zone cu bacterii sau a introdus material străin în organism. Necroză tisulară : Dacă țesuturile rănite nu sunt tratate corespunzător , pot suferi necroză , ceea ce poate duce la pierderea funcției organelor afectate și necesitatea debridării chirurgicale .

13. Particularități de tratament Tratamentul pre-intra- și postoperator Prelucrarea chirurgicală primară lărgită : Deschiderea plăgii atât pe direcția longitudinală proximală , cât și distală . Excizia țesuturilor mortificate și contaminante ( inclusiv zona de contuzie moleculară ). Drenaj continuu și lavaj antibacterian : Lavaj cu soluții antibacteriene pentru a preveni infecțiile . Utilizarea drenajului pentru evacuarea secrețiilor și prevenirea abceselor . Restituirea defectelor osoase și tegumentare : Chirurgia reconstrucției osoase și plastii de țesuturi moi pentru restabilirea continuității . Imobilizare funcțional-stabilă : Stabilizarea fragmentelor osoase până la consolidarea completă prin diverse metode de imobilizare ( aparat mixt, ghips , tracțiune scheletală ).

14. Particularități de tratament 2. Asistența anestezică Blocaje nervoase și anestezie loco- regională : Blocajul plexului brahial (supraclavicular și interscalenic ) pentru membrele superioare . Rahianestezia și combinații de soluții pentru anestezie spinale . Monitorizarea continuă și terapii suplimentare : Adminstrarea de soluții pentru controlul durerii și relaxarea musculară (ex. Fentanil , Lidocaină ).

15. Părticularități de tratament 1. Corectarea Hipovolemiei și Anemiei Exemplu : La un pacient cu pierderi masive de sânge din cauza unei plăgi prin armă de foc la nivelul coapsei , se administrează transfuzii de sânge și soluții saline izotonice pentru a restabili volumul circulator. De asemenea , se poate adăuga albumină pentru a corecta hipoproteinemia . Scop: Mentinerea perfuziei tisulare și prevenirea șocului postoperator . 2. Echilibrul Acido-Bazic și Hidroelectrolitic Exemplu : Un pacient cu leziuni prin armă de foc care prezintă acidoză metabolică din cauza șocului și hipoxiei va beneficia de administrarea de bicarbonat de sodiu intravenos pentru corectarea acidozei și soluții de rehidratare orală pentru a restabili echilibrul hidroelectrolitic . Scop: Prevenirea complicațiilor și susținerea funcționării optime a organelor vitale . 3. Terapia Antibacteriană Exemplu : Într -un caz de plagă contaminată cu țesut mort, pacientul va primi inițial un antibiotic cu spectru larg , precum piperacilina /tazobactam sau meropenem , pentru a preveni infecțiile . După obținerea rezultatelor de la cultura bacteriologică , tratamentul poate fi ajustat în funcție de sensibilitatea bacteriană . Drenaj continuu : După intervenția chirurgicală pentru curățarea plăgii , se va implementa drenajul continuu al zonei afectate pentru a preveni formarea abceselor .

16. Concluzie Leziunile prin armă de foc reprezintă un tip complex de traumatisme care necesită un management rapid, eficient și multidisciplinar , având un impact semnificativ asupra funcției aparatului locomotor. Tratamentul acestor leziuni i mpune un abord intensiv în mai multe etape , începând cu intervenția chirurgicală urgentă , continuând cu terapia intensivă postoperatorie și asigurând o recuperare completă a pacientului .

17. Bibliografia https://chirurgiesemiologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Chirurgie%20generala%20si%20semiologie.pdf Sergheev S., Ezmecna S., Virani Ia. Profilaxia şi tratamentul complicaţiilor septice în clinica de traumatologie .// Conferinţa a VIII-a naţională a ortopezilor-traumatologi din RM. // Balţi , 2004 https://repository.usmf.md/bitstream/20.500.12710/4270/1/Unele_aspecte_de_tratament_a_leziunilor.pdf Croitoru Gh . Antibiotico-profilaxia complicaţiilor septice în fractura deschisă . // Conferinţa a VIII-a naţională a ortopezilor-traumatologi din RM.// Balţi , 2004 01 02 03 04

18. Mulțumim pentru atenție!