cultura_medievala. în secolele XI-a XVI-a

SasMaiaPuica 2 views 23 slides Sep 10, 2025
Slide 1
Slide 1 of 23
Slide 1
1
Slide 2
2
Slide 3
3
Slide 4
4
Slide 5
5
Slide 6
6
Slide 7
7
Slide 8
8
Slide 9
9
Slide 10
10
Slide 11
11
Slide 12
12
Slide 13
13
Slide 14
14
Slide 15
15
Slide 16
16
Slide 17
17
Slide 18
18
Slide 19
19
Slide 20
20
Slide 21
21
Slide 22
22
Slide 23
23

About This Presentation

Cultura medievală


Slide Content

CulturaCultura
medievalămedievală
Literatura şi artaLiteratura şi arta
Trubadur

Literatura medievalăLiteratura medievală

În Evul Mediu, majoritatea scrierilor aveau un În Evul Mediu, majoritatea scrierilor aveau un
conţinut religios şi erau redactate în limba latină.conţinut religios şi erau redactate în limba latină.

Paralel se răspândea şi creaţia popularăParalel se răspândea şi creaţia populară:: legende, legende,
cântece, poeme, care descriu vitejia şi dragostea.cântece, poeme, care descriu vitejia şi dragostea.

Treptat apare literatura cavalerească (poeme Treptat apare literatura cavalerească (poeme
cavalereşti) care glorifică felul de viaţă al cavalerilor.cavalereşti) care glorifică felul de viaţă al cavalerilor.

Literatura medievală este expresia amestecului Literatura medievală este expresia amestecului
dintre credinţă, raţiune şi tradiţiile laicedintre credinţă, raţiune şi tradiţiile laice

Literatura prezintăLiteratura prezintă::
•evenimenteevenimente:: migraţii, cruciade migraţii, cruciade
•instituţiiinstituţii:: biserica, monarhia biserica, monarhia
•societateasocietatea:: cavalerismul, viaţa de curte, moravuri cavalerismul, viaţa de curte, moravuri

Literatura religioasă şi istoricăLiteratura religioasă şi istorică

Literatura religioasăLiteratura religioasă::

Istorii eclesiasticeIstorii eclesiastice

Lucrări teologiceLucrări teologice

Poeme şi piese de Poeme şi piese de
teatru cu subiecte teatru cu subiecte
biblicebiblice

Literatura istoricăLiteratura istorică::

CroniciCronici::

Istoria Istoria
longobarzilor longobarzilor
(Paulus Diaconus)(Paulus Diaconus)

Istoria cruciadelor Istoria cruciadelor
(Geoffroi de (Geoffroi de
VillehardoVillehardouuin)in)

Scrieri literareScrieri literare
Poeme eroicePoeme eroice::
•Cântecul lui RolandCântecul lui Roland (Franţa) (Franţa)
•Cântecul NibelungilorCântecul Nibelungilor
(Germania)(Germania)
•Cântecul CiduluiCântecul Cidului (Spania) (Spania)
•Cântec despre oastea lui Cântec despre oastea lui
IgorIgor (Rusia) (Rusia)
Povestiri versificatePovestiri versificate::
Romanul vulpiiRomanul vulpii
Poezia liricăPoezia lirică:: transmisă de transmisă de
trubaduri (truveri)trubaduri (truveri)
Romanul de curteRomanul de curte::
•Tristan şi IsoldaTristan şi Isolda
•Căutarea Sf.GraalCăutarea Sf.Graal

Cântecul lui Cântecul lui
RolandRoland

Cântecul Nibelungilor - manuscris
Plecarea lui
Siegfried
Uciderea lui Siegfried

Căutarea Sfântului Graal - tapiserie

LITERATURA LITERATURA LAICĂ
RELIGIOASĂ
Istorii
ecleziastice
Lucrări
teologice
Poeme şi
piese de
teatru cu
subiecte
biblice
ISTORICĂ LITERARĂ
Cronici:
Istoria
longobarzil
or (Paulus
Diaconus)
Istoria
cruciadelor -
Geoffroi de
Villehardoui
n
Poeme eroice
Povestiri
versificate
Poezia lirică
Romanul de
curte
Cântecul lui Roland (Franţa)
Cântecul Nibelungilor (Germania)
Cântecul Cidului (Spania)
Cântec despre oastea lui Igor (Rusia)
Romanul vulpii
Transmisă de trubaduri sau truveri
Tristan şi Isolda
Căutarea Sf. Graal

Arta Arta

A fost influenţată de religie.A fost influenţată de religie.

Locul cel mai important îl deţinea Locul cel mai important îl deţinea
arhitectura.arhitectura.

S-au construit mai ales catedrale, care S-au construit mai ales catedrale, care
copleşeau prin monumentalitatea şi bogăţia copleşeau prin monumentalitatea şi bogăţia
decoraţiilor interioare.decoraţiilor interioare.

Sculpura, pictura, artele minore erau Sculpura, pictura, artele minore erau
considerate anexe ale arhitecturii.considerate anexe ale arhitecturii.

Principalele stiluriPrincipalele stiluri:: romanic şi gotic. romanic şi gotic.

S-au construit şi puternice castele feudale în S-au construit şi puternice castele feudale în
Franţa, Anglia, Spania, Germania, S Italiei.Franţa, Anglia, Spania, Germania, S Italiei.

Stilul romanicStilul romanic

Dimensiuni mariDimensiuni mari

Plan în formă de crucePlan în formă de cruce

Aspect masiv, greoi, Aspect masiv, greoi,
sever, întunecossever, întunecos

Arce în formă de Arce în formă de
semicercsemicerc

Ferestre miciFerestre mici

Ziduri groase, coloane Ziduri groase, coloane
solide, contraforturisolide, contraforturi

Decorate cu Decorate cu
basoreliefuri, fresce, basoreliefuri, fresce,
mozaicurimozaicuri

Catedrala Tournai
Belgia
Catedrala St Pierre
Franţa
Abaţia Saint Savin sur Gartempe
Catedrala Saint Front -
Perigueux
Catedrale romanice

Catedrala catolică din Alba-IuliaCatedrala catolică din Alba-Iulia
Catedrala Sf. Mihail
Turnul sudic al catedralei

Decoraţii romanice Decoraţii romanice
Coloane cu arcuri în semicerc Frescă
Basorelief

Stilul goticStilul gotic

Dimensiuni mariDimensiuni mari

Plan în formă de crucePlan în formă de cruce

Aspect zvelt, înalt, Aspect zvelt, înalt,
graţios, luminosgraţios, luminos

Arce în formă de ogivă Arce în formă de ogivă
(arc frânt)(arc frânt)

Ferestre mari cu vitraliiFerestre mari cu vitralii

Turnuri ascuţite (fleşe)Turnuri ascuţite (fleşe)

Decorate cu statui şi Decorate cu statui şi
rozaserozase

Vitralii – Saint Chapelle
Notre Dame - Paris Salisbury - Anglia
Catedrala din Strasbourg
Domul din Köln

Coutances - Franţa Saint Denis

Vitralii, rozase, capitel

Catedrala
Sf. Mihail
din Cluj-
Napoca

Biserica Neagră din Braşov

ASPECTE STILUL ROMANIC STILUL GOTIC
Dimensiun
i
Plan
Aspect
Arce
Ferestre
Susţinere
Decoraţii
Mari
În formă de cruce: naos (navă),
altar, cor. La intrare – portal

Masiv, greoi, sever, întunecat
În formă de semicerc
Mici
Ziduri groase, coloane solide,
contraforturi
Basoreliefuri, fresce, mozaicuri
Mari
În formă de cruce
Zvelt, înalt, graţios, luminos
În formă de ogivă (arc frânt)
Mari, cu vitralii
Turnuri ascuţite (fleşe)
Contraforturi, arcuri butante
Statui, rozase

Studiu de caz -Studiu de caz -
VoroneţVoroneţ

Ctitorită de Ştefan cel Ctitorită de Ştefan cel
Mare în 1488 pe locul Mare în 1488 pe locul
unui schit de lemnunui schit de lemn

PlanulPlanul:: pridvor, pridvor,
pronaos, naos şi altarpronaos, naos şi altar

În sec XVI s-au adăugat În sec XVI s-au adăugat
frescele exterioarefrescele exterioare

Specifică este culoarea Specifică este culoarea
albastrăalbastră

În ea se găseşte În ea se găseşte
mormântul lui Daniil mormântul lui Daniil
SihastrulSihastrul

Daniil Sihastrul
Martiriul Sf Ioan cel Nou
Acatistul Sf Nicolae

Realizat deRealizat de

Prof.Murgu Eugenia-AngelaProf.Murgu Eugenia-Angela

BibliografieBibliografie::

Manuale alternative de istorie, clasa a VI-aManuale alternative de istorie, clasa a VI-a

M Rangu/M Ţugulea/C Boboc – Caiet M Rangu/M Ţugulea/C Boboc – Caiet
metodic al profesorului de istorie, cl a VI-a, metodic al profesorului de istorie, cl a VI-a,
Ed Lidana, 2009Ed Lidana, 2009

Enciclopedia WikipediaEnciclopedia Wikipedia

www.ropedia.rowww.ropedia.ro
Tags