Dale Dubin Interpretarea rapida a EKG-ului.pdf

eDUCATIE

1. ss profioasi a funetio.

Eipctrocardivg: sini este de obied desemnats

rin frei litere da inf ECG
Mie in ceca ce privegte————inimil. — fonefionares

Elechocadiograma se inserie pe o band’ de hirtie

Thiilimetrica ce peuma | faregistrare

penta a acı

2. PRINCIPE pe RAS

PRINCIPL Dr ROA

Electrocardiograma Änregi
sear, contractia cardiac’

Informatie {nregi
imspulsurile

tat pe ECG seprozinta
ale inimii,

Acoste impulsuri clectrice roprezintä
diversele etape ale cardiace

ECG fumeur de asemenca. infowatil
pra inimá in timpul fazelor

Ss si de recuperare.

Cind imiocarás
se

NOTA: Scopul principal al acestei imagini este
de a va Ismilariza en secfilinea trarsversaló à
inimii care va fi folositä

pe tot parcursul acestei cárti. Probabil

ati recunoscut divercele cavitäti fär& ajutorul
etichetelor, dar totusi eu Ie-am adiugat

eazi impulsunile decirice care declau-

electrico

stimularti

contract

CONTRACTIE !

au polarizate in stare de rvpaus, dar

(Culte cardiace nt inctircat
hid ant stimulate electric ele se ,,depolarizean

Tn stare de repans cetulele anima
ene interioral ser polarizate
Wind incâreat negativ

NOTA : in consul cel mai strict, o celula polarizatá,
Ta repaus, are o sarcina interioara

"negativa bi o suprafasá inchreatä pozitiv.

Peatea a simplilica Jucrurile noi nu yom

Ina In considoratic deeit interioral

eelulei miccardice

Tateciorul ceulelor mivcardice cate de óbice
(Ste incareat negativ devine cine poritiv
shit sint stimulate penteu à se contracia.

Stimularca dlectrici a acestor celule inusculare
“specializate este denumit
$i determing

depolasizare

3. PRINSIOI DR RAZA,

ISCH DE BAZA

Astfel onda progresiva de stimulare (depolarizara) Iraverseszñ
luna deteesai espia mi rca ul,

Acéasté depolarizare poate {i considerata ca
peines onel_ ande cu sarin
interinmul celaletor

poritive

NOTA: Depolarizarca stimuler contractia celn-
lo: miecaudice cd sarcina dr intériocul
colulclor devine poritiva

Stimulal electric de depolarizare antrencazí
o cualtacfie progresiva a coluler

ind unda cn sarcini pozitive progreseaza
spre interiorul celuiclor.

miocardice

16

a de depolarizare (interiorul eelulei devine poritiv) si de repo-
are (celnlele redowin negative) Sint integistrate de ECG dupa

a stimulant’: de depolarizare fneare

ul celulelor miocardice. poritiv

fimpul___eelulite miveaidice repolariarii
+ nie negative 'n interinrul

Aria din ole.

NOTA: Repolarizarea este un fenomen strict

vie si inima ir. tot timpul acestui proces

le du ropas.

iularca miocesdicá sui faze depolarizarea

Hint jaregistrate renolarizarea

re sau
ECG dupi cum se vede In figura de mai sus.

17

4. PRINCIPE DE RAZA

]

Cind activitatea dectrieñ trayerscazá inima ca poate
ajutorul detectorilor externi (entanafi) ji inregistrat

cardiograma.

Atit depolarizarca eit si repolarisaea
sint fenomer,

Activitatea electricos a inimii poate fi
inregistratá la nivelul
cu ajutorn! unci echipament de detectic.

ECG inregistreux al

atea electrica.
2 inimfi ca ajutornl
electrozilor_— put pe pile.

captatz cu
te electro.

electrico

pipi

detectori

PRINCI DE BAZA

fe un electrod

zitiv plasat pe piele, se In
ceflexiune poz

(ón sus)

estunés undei de depolarizare poate fi
Colgiderata ca inaintarea amet unde
inchrcäturi.

Secasté unda ca incärcätura poativa
Grenteari spre un clectrod

Aix, s- produce simultan o dellexiune
‚sus Inregistratä pe E

<A vedeti o unda poxiliva (de depotarizare)

= ECG aceasta inceamnd ca in acest moment
tä un stimul de depolasizare care

dirjeaa___ “Van eleetrod

le pe piele, pou,

nda positivá de depolarizare à celulelor €

diace progreseaza
istzcaná pe ECG

eutanatı

spre

5. PIXEL DE WAZA PRINCIPIL DE BAZR

SECTIUNE TRANSVERSALA

Nodul SA este‘la originea impulsului elzetric care se propaga ca
undé, stiuulfad cele dous eta.

—s situat pe peretele posterior Nodul SA
al atriubui drept, declanjeazd impulsu! electric
care sta la baza stimularil cardiace.

Acrastá und de depolarizare provine din nodul SA
Si stimnlerri cele cous

de depolarizaro ce trece
te fi cuptatá prin dotectorl catanafi sensi

Cind_aceasta__ce depolarizare undä
traverscani ab

le, ca declanseazá o undä
a contracjict atriale

wlul electric care ia nastere

se indepärteuzä de nod in mod

concentric M toate direcplle. aca atril

ar fio pinza de aps in care s-ar arunca

o piatra la nivelul nodului SA, s-ar naste

o unda cireularä de mirime crescindá care

¿ar deplasa aviné ce punct de plecare nocul SA

In acset fel se produce Cepolarizarca atrial

cu punet de plecate rodul SA. Amintiti-y

cA dapelorizarea atrial este o endi care

se propaga avind incäreäturi povitive
Fier eollelr mioeardica

(timnlarea)

6. PRINCIPE DE BAZA

Astfel umda P roprezintt uctivitaea electrica a contractiler eeior
ou atrii,

Cind unda de depolarizare travorseazi

cole deus fe 0 anda
de sultan contractie
Astícl una rcprezinti »

depolarizarea gl cantrachia ambelor atril

NOTA: In realitate contractia se produce
putin dupa depolarizare, dar not considerám
ambele fenomene ca apärind simultan.

2

PRINCE DE BAZA

NODUL AV ~

“pauzà de 1/10

… secunda
aici

À la modul AV, und
nivelui <A pätrundk In. ventri

Re

Aivelul nodulai AV exists 0
‘de 1/10 secunda inainte ca impulsul sa stimuleze
adevärat nodul AV. Exietä numervase teorii

moëului in care se petrece aces: fenomen
‘iol vom refine cu precñdere faptu!
MAX ISIA 0 pauca inzinte ca nocul
SAV ei fe simeiut.

Acestä panza de 1/10 secunda permite singelui
Menea prin valvcie AV apre >,

ROTA: Ajungi sic: vom corela fenomenelo
[electos cu cele mecanite. Atrille se contractá
“impingind singele prin valvulele AV dar accasız
Mecere fn directia ventriculilor prir -valvule
hegesitä pufin timp (aproximativ 1/10 secunds),

ista o pi

nodul AV

post’

ventrieuli

7. PRINCIPAL DE BAZA

aura de 1/10, secunda,
un Impuls electric care ccboa
acestula,

prin fasciculol AV spee ramurile

Dupi aceasti_ pare — —_pilmeste nodul AY
un stimul de depolarizars provenind din tri
Acest stimul clectric trece de nodul AV spre
fusciculal AV si spre Sa ramursle

dreapta si stings, fasciculala:

Progresarca stimulidwi din modul AV

declangeara —ventricnlara, depolarizarca

NOTA: Fascicalul AV (fescieulal His) case
din nodul AV se Indreaptä in jos, se Importe
in interiorel septului interventricala

in ramurile dreapti si stings

PRINCIPLE DE BAZA

LE

Complerul ORS

Adel AY spre Hire

Nentriculilor este compus dintr-un fesut
OS specializat care transmite impulso
de le medal AV. El este compus
if nodnl AV, faccicrtul His si ramurile
Breaptd si Saga ale £
feeminä in Fbeele fine ale refelei Purkinjs.
pllsurile elcetrice ic null mai reucdé
Phin acest {esut narvas speeializ
fin celulele miocardice obiynui

but cleetric trece de là —
iculul Mis si apot la remurile drea
ing’ ale fascicululai cate se termina
Fibrete rejelal. Packinje

se inserie pe ECG ln momentul
= dleciric cobenrä din nodul AV
Sistemul de conducere ventricularä, care
# Vermind in colule miocardice ventriculare.

inlexul QRS roprezintä deci activitatea
rica a stimula

OTA: Sistemul de conducere neuro-muscular

lesal QRS repreánti impuleul electric: care se deplascazá
a zetelei Pursinje si celulele miocardice

modal AV

complex QRS

ventriculiter

8. PRINCIPE DE DAES

PRINCIPAL DE BAZ

QRS

Fibrele rejelei Purkiaje transmit impulsul electric la
vardice, determinind contesctia simeltañá a ventre

irc fine ale cofelei Purkinje transnie

Julele mio.

lu direct 1a cite miocardice electric
Ciad acest impuls ayange la celulel imivenrdice
ale ventriculilor, acestca se depo!
Hi se contractá
“Astlel impulsul transtals la celalsle miocardice
Yeniticulare determiná. contractia——— ventriculilor

NOTA: Complexol QRS al ECG reprezinta
incepurul comtraciies ventriculare. Mecanismul fic.
al eontractiel ventriculare fine in sealitate

mai mult timp decit complexul QRS,

dar noi conzideräm cá acesta represiat’
contracte ventrieulard. Astfel_ complesul
Sepresinta depolarizarea veatricalilor à
fare determina contractia. MA wiaárifi bins?

ors

2

da Q este o undá care sc dirijenei

da Q, cind exietá, apare la
xului us: este prima deflexiune
‘complexisi

} orientatá tn jos, este urmati de o undi
insas, nda

Dach intr-un complex QRS exictä
re deflexiune in sus, care apare
unei unde „Q" nu sste vorba de
iQ. deoarece prin delinitie unda Q
ima undä a comploxslai QRS, Unda Q cote
prima undz dintr-un complex.

une in jos a complexului ORS. Ea este
5, unda R. Aducca nu ex

À 'unds Q.

in josul

inceputul

9. PRINCIPAL DE BAZA

@ UNDA R

4 UNDA S

Unis. R, fudrepuua fn sus, este urmata de o und
jos. Complesul ORS in intrezime reprezintit activitat
contracpiei ventricalare.

Prima deflexiune in sus a complexulut ORS
pere

Oiiéé delles une in jos prec cdat de
a deflexiune in sus este o

Se poate spune ck complexul ORS In intecgimo fe
prezintá, depolarizarea____ (31. declarsares
<cntractiei ventriculare),

‘À : O deflexiune orientatá In sus cste
denumith totceaura una Ke Dstiacia Intro
unda O'si S, orientare In jos, se face dupa cum
unda crientati Ir los se produce inainte

sau Cup unda K Unda Q apere Inalr:tea undei R
i unda $ cote situará dupä unda R.

5 indreptata in

anda

vada S

Contrisalara

‘PRINCIPM DE BAZA

E

HET

la fiecate din undele determinate print-un numär

Qs

ul 4 mu e clar. Tntrucit nu exista
eA, noi mu puter preciza dack
te o unda O sau o unda S, De accea

2

10. MANCHE DATA,

PRINCI DE RAZA

UNDA T

secmenrsr T

Dupä complexul QRS se produce o pauzá, apoi apare anda T.

Existe dupa complesul QRS, pauzá
T repreciita ventricular. tepolarizarca
Pauza eite — segmental ST Fa
44 En apare vind celulele cardiace pot
NOTA : Acest segment ST care in mod simplo este Sechs negativa Ih tnterord

portiunea orizontala a nie de back Intre
complexul QRS gi unda T are, dupá cum se
va veda, la cwiind, o foarte mare important,

— aga incit ele se pot din nou de celle

pong mecanie
urmeaza dupä pauza. Unda T al Este vorba de ua

3 undà de repolerizare care es

rich, de obicel ascunsä In complexnl QRS

11. trials

QRS - conrccse

ventnculord

Tr repctoare
raie

PRINCIPE DE BAZ

Hee

Un cicla udiac este reprexentat prin unda 1%. complezal QRS 4
unda 1. Acest ciel se repré la net TRE

De it cepalrciares »
atrialà.

7 teprenintá depolanzaren Complexul ORS
Sete

‘Unda, reprezintä clarizarea E
ventricular ce

NOTA punet de vedere ‘aziologic nn ciclu

cardiac comport’ sistola atrial, sistola
ventricular’ (contractia ventricular’)
Si perioada de repaus dintre bata.

32

mA

mn
un mm

milimereie’

milimetra
milimetra

cinci

12. PRINCIPAL DE RAZA,

Muxcımı DE BATA

Adineime
2 mm

Inolime 3 mn

NEGATIV

in sus int denumite deflexiuni ,,povitive”. Deflexiunile
1S negative”.

Inaltimsa si adincimea unei made sint másurate in milimetri gi
‘eonstituie o misuri a voltajului.

Iazltimea si adineimes unéeior pot fi misurate

in. milimetri. positive sint orientate

Tnilfimea si adiuciuiea undeler sint o mäsura
at yoltajului.

negative sint orientate

Supradenivelarea sau subdenivelarea. segmentelor
liniei de bará este — fn milimetri in acelaí inâsuratà
fel in care masuram undele,

pe
. Va reamintiti cs depelasi
ex undei cu sarcinä pezitivi.
lulelor. De asemenca progresiunea
. sar ira im nl
in& pe ECG o deflexiune
find acrasth und se rienteazt
‘eutanat pozitiv. Fifi sicuri
ca putin nesiguri asupra acestui
ja pagina 7 pentru o secunda.

13. PRINGLE DE BAER

PRINCIPAL DE mAZk

0.2 sec.

TIMPUL à

‚0,16 Sec. 0,08 Sec.

Axa orizontali marcheazt ti

“Timpsl reprezentat prin distants dintre
oui Uni! groase este de

E a patrate mic intre
coud Erase.
Fiocare mica diviziune (másuratá pe orizontali

intre liniile fine) reprezinta_—.

gi axel orizontal putem determina durata
re pile file ciclului cardiac,

0,20 soennie
unde poate fi determinatä
eet simea Sa pe ‘orizontal, axul
al, subtiri repeezin:a______. 0.16 secunde
6,04 soude

Se inregistrare care trece
“dat in 0,12 sceunde
pitrate mich, (Nu este nevoie sa fit tres
mito a citi o ECG)

37

14. PIC DE BAZA px A
PRINCIPIO DE BAZX PRINCI? DE BAL

Soe Deva precodale
1 i V Se
u ER VE

aH HEE Y th
AVR El VEINE
AVLÉFE VE He
AVES

en. O cel «erivatile umipalare-ale memelor, olsettoeil sin:
À pe brat. cr geting # pe gamba sting’ formind un

Pisnangtil Elntoven)
ECG standerd este compusi din gase toracice (sau

devivatii A din gace derivafü Precordalo

ps beagle despt gi ting

lc puter Obtine derivafile membreler
NOTA: Derivafille care mu amt considerate ca

„standard”” pot fi Inregistrate din diverse pari A
ale corpulni Asiunghi

et de vedere istoric, electrovardio-
trati mai Anti

15. PRINCIPAL DE DAZA

Ficcare laturá a triumghialui format de câtre cei

diferifi pentru fiecae din derivati

O persche de electrozi formeaz o.

Cind vorbira de o pereche de electrori, unul
este pozitiv sf altul este 2"

Derivatia 1 este orizontal2 sí electredul
brajulví sting este E
cel al brapului drept este ——

NOTA: Minunata constructie a aparatului ECG
Re permite sä folosim nu Impertä ce electrod
cutanat, pozitiv seu negativ, in funstie

de derivatia pe care aparalul o Inregistreaza

Cind se examincara derivazia Dy, electrodul
brafului sting este acom "Gi eel
al gambei stingi este E

NOTA . In reaitate am electrod este de asemenea
plasat pe gamba dreaptS pentru inregistraten ECG.
Accasta ajutá la stabilizarea trasenlui.

30

tre elschrori
rezint o derivatie (Dy, Dir, Dax) folesiunl o pereche de electron:

derivate | Bite En
Sin centru si oricare
it

De si Day
ae se formes

argus
pt

PRINCIPAL DIS MAZA.

a acestor trol derivatil spre central
color trei linsi de referinfü.

Dome me

iunghintui,

dorivatii

de refering

central

16. ‘dows derivetit unipolare ale membrelor, AVL si AVE
intr-un mod asemänätor.

O alta derivatie este derivatia AVR. De
braful drept ca positiv iar tofi ceilaji el
regula) ca pamint inegativ)”.

atia AVR folesest«
vi ai membrelor (de

AYL foloseste brafal sting

pére
AVR se servegte de 2000000 0 trap dept
vz ai membrelor An AVL sint

Toti ceilalfi detoctori stat orientafi spre un „pämint” unic gi sint Me
us comun. „pämi

Acest „pämint” este consuderat ca negativ ponitiv al AVE este situat A

pion

NOTA : Un om cu mumelr Frank Wilson a descoperit sing

cd pentru a Änregistra in acest fel o deriratie
Gobi amplifica: (erscut) eit BCE pentro
a ohfine un traseu de acccasi amplitudine

cu dexivatile Dy, Di Si Dany La demumit
derwvatia A(augmentatá), V (veltay),

R (Right ann = Bratul drept) si de asemenes

a creat dou’ derivafii suplimentare utilising
acecaÿi tchnica,

2 Jn realitato electodul pieioralui deept niciodaea

‘eas Iogat la electcomardingrat eind se Imsepistcasa
Gerisatile AS

AVR — bratul diept poaitiv
AVE — braful sting pezitiv
AVE — picioral (sting) pozitiv

2 43

17. HENCE BAA

+

Derivatile AVR, AVL ÿ AVE co incraciscazá in unighinri diferite
sl preduc intersectia a trel alte Buil de reverinta.

AVR, AVL
derivatii ale membrelor
Aceste cerivata ——— in: unghiuri se
de 60 ce grade aja sum o fae Dy, Dy § Dan fnerucigeazi

Derivasile AVR AVL # AVE se trade
———— üierite fata de derivative B.D, unghiar

Gide cumule

de Di. Du Si Dim

ae

RCIP DE BAZ

o Se
ke |
à al

Insrzestia color ase
derwati ale membrelor

le Dy Da Si Dg se stprapon pe
file AVR, AVI. AVE acon.

vatit ale meribrelor pot fi
ca situate Íntirun

A bee sola
hui esto cunacut ca pl

ee Din» AVR, AVI. i AVE — se intilnese
it de relerinta care se inttetais cu precizie
973 intt-ın plan pe toracele bolnevului

AVR
AVL, AVE

fase

plan

18. E
astie! ineit fi

care derivatic a membrelor Inregistreir dintr-un unghi dife

re derivafic (Dj, Dy Din, AVR, AVE si AVE)

Teprezintä o prolectie diferitä a aceleiagl activitäli cardiaco

inregistreazä aceeagi
care derivaie.
Undele por diferité in diversele derivafü

deoarece aclivilatea electrica este inrepistrata
din diferite.

cardiaca

NOTA: Amimtiti-vá ct activitatea electrica
nu se schimbi niciodal3, dar ci perechile

de clectrovi siut diferite pentra fiecare
derivatie in parte, aga incit traseul

se schimbi putin I i
ce noi schum

Snregictrám activitatea cardiach. Tine{i minte
ca unda de depolarızare este progresiunea unei
nde cu sarcint POZITIVE care merge in
interiorul celulelor miocarcice. aca
depolarizarca se tadreap{à spre un clectrod
POZITIV, vezultä pentra aceasta derivafie
particular o deflexiune POZITIVA orientata
pe traseu in sus. (Pufind repetitic,

dar webule insistat asupra acestui lucru)

pe misura

6

activitate

pozifii

aga ch nccastä pagin pare goal?

Tecomandi exportilor i automobile sá

ina pentru a avea

'a infelege comparatia,

19. Dach observati acalagi odinct din quse pancte de
vefi putea tecunsaste mesina,

NOTA : Este mai bine si se nbseive din case
unghiuri deci: din uml siagur. Astle!
inregistreisa act lectrice cardiaco
Sin fase unghiuti diferite ne da 0 perspectiv’
um puteti lua e inghifiturs de
odibniti Amuzat-va arirind
acest automobil inaint= de a reincope.
este vorta de ur Taunderbid 1903, Ty
ve la volan nu este adentificatila

NOJA: Nac posibil a vedos spatole maginit de
pe fotografía de wai sus din stings, dar gratie
diferitelor pozifii putefi spune mai multe
asupra accsiuia (sau daca vreti chiar despre
sofer). La fel, dumneavoaste nu puteti vedes
anumite undé Intr-o singurä devive|ic, dar

tu cele sise pozitil dent ale derivatiilor
membrelor este postbil sá aveti o mai buna
vedere de ansantbla

eerinta diferite,

dati ale pieptusai sat
fence dieu stse porilil progres

ste derivatii soracios electradul
pe torace este consideras

jcast electrod este o ventura

denvatiils toracıce).

torácico st nomerotate de da V,
inet piugtesiy de le
nara Dem
Woracice acopert inima In
tilt sale anatomice eu tacle.

E Inticit electrodul detector 21
este tutdeauna pul,

He depolarizare care se deplaseaza

fia co determin? o und? pozit

jatz In sus pe traseu

49

precordiato (toraciee} om olsen
diferite pe torace.

serace

partis

dicapta
sings

20. Desivapiite toracior se proiesteazá

vului care este polul negativ a

A prin nodul SA spre spatele bola.
fiecatei derivatil toracice.

Derivatiile toracice sint considerate ca

Daci se presupune cá deriva!
slut sazele unel roti, osia este

Derivayla

bolnavului ca

Vi este o dreaptá care

(positive sau negative) sore spate.

le Y, pins le Ve

ie picptel
este negativ in Vy

NOTA Planul care sectivicaza Corpul in douk
jawitati ~ supericard si inferioart ects

denumil plan arizontal,

negative

nodul AV,

spatele

ECG
negativ.
div
sul ORS este mai ales poz
iegativ) in Ve
a tiseamad ck unda (pos x
Yentrienlard (reprezentatd prin I

See
rte de) electrodul toracic

AT, Gite ace

Jueru. Daca nu, revedeti peg. 7)

21. FRIRCTEM

PRINCIPAL DE:

io ay

Derivetük; Vy $ Va Sat sitaste In dreptel fal drepto in timp.

eptulai interyentricalar
ze Vai Ve SIC in dreptel imimil sting RON

Derivatillc Y, si Vs sint demulnite 3

al Y stnt de obicei situate in
preccrdiale

inserventricalan. septulas

drepre

Gele dowd der:

ingi
nt ‘ei sine demumite denn en
precordiale Stingi),

tou precordial este

Pye ca D maire nest pouitiv

o define PRE tren poda
(seu insus)

s2

22. PRINCIPIT DE BAZ.

I DE BAZA

E
PS

EEE

2

El
(3

Be

Avr [EJ ]

E

Beimuhii precordiote

Sccliare tunsrersete

Fe o ECG standard, cele sase derivafü ale membrelor si cele sage
derivati precordíale sin: plasate pe o coloana. Este o rlvctracardio

grama cu 2 derivati

ECG standard are sase desivatit precordiale
ge ubica Inregistrat progres w de a Y,

Derivafiile membrelor fac parte toate dintroun
in care poate fi pe torazele
avulul (acesta este plamul fronta).

Derivatile precordiale tncetcuiese progresiv
inime Intr-un plan —

NOTA: Derivatille precordiale formeazt ur plan
care taie corpul fu dou parti: superioara
si inferioara,

54

Ye

vinualizat

orizontai

2 RITMUL

3 AXUL

1 FRECVENTA

4 HIPERTROFIE.

5 INFARCT

frecventa, ritmul,

probleme sint la fel de importante

frebuie omisi miel una

à Aceste cinci probleme pot
iv in ordinea indicata mai sus.

analizate

23. FRECVERTA

A: Seimraiul vizibil pe accasti lotagrafie mv
informeazä soferul asupra Vitezcl masitil sale,
Omul caro fine pauoul este um medic cars
Supreverheazä de la distants electrocardiogiama
polerului. Fanoul informeazk solertl asupre
Irecventel inimit sale (este putin exeitat)

Cind cititt-o ECG treb
53 examinati

Frecventa se citejte in ciclli pe

56

In interpretares uni ECG trebuie si iucepeti mal fait cu frecventa

modul SA este acela care determina frecenta

“e a jacd este determinará in moc
Be ee modul SA

sin sitnat in perétele posterior
a nel atrial

frecventa SA, este cardiac normal. pacemakerul

int

24. EREEVENTA

Pacemakeri
potentiali

Si alte regiani
nd mecanismele de conducere normal stat slábite.

Dacä pacemaker-al nomial nu functioneat
‘exist pecemaker-i ———— capabili
Si prela activitatea de conducere.

NOTA: Acesti pacemakert potentiali sint
denumifi adesea „octopiei”. De obic
si mu fancsioncasd decit In caz de boat
sau de urgente.

Pacenakerii poteafisli int situati In toate
pale ini indusie "©, Ventrieulit
$i nodal AV.

In conditi normale acegti pacemader- int
inuji din punct de vedere electric

nu (de acoea nai
Pacemaker „potential.

Loin

le inimä au posibilitatea de a deveni pacemaker

arriile

Tuneticneazi

modul SA na functioncazi, un
‘ectopic poate prelua activitatea de comand’,

lun focar atrial preia comanda inimil,

caca de obiza lac
pe minut, care este
venga normald doclengatä

Tn cazuri de urgent? sau re
focar atrial ectopic poate sf inceapñ <i
ce brusc Lao fervenpä foxrte rapida,
0, la 250/minut

an pacemakerá ectopici potential, fiecare putind preva
nt la o froevenfä de aproxuratis 13 pe mint

pacemaker

25. Pacemaker
ventricular
potential

Frecventa
60/min

Frecventa
30-40 pe minut
“iiorentiulod
= J
Ninlul AV determinä 6 stimulace de 69 pe min, dach ligero deal posedá de ascinence Bacomaberá potmriali care deciem,
stinulil obisncit al atrlor lie raw freeventa de’30 pina la 40/minut sch stem

mal cu origine superloari nu existá

AY pened paconaterá potential Nodal
in sand normal nodal AY ete o stage de ree

decuic care culege stimulel electric de aa
«depolanzare atriala s: il transmite ie
Nehricalilor (prin fascionla! Mis gi remarile

posedä de asemenea, pucemaker ventricali

er puienaker ventricnlas funcfioneazá ca

i récent de pind la ce rina 30. 40
Frreventa obisnnitk à pacemaker-atst nodulai 1 stimulul normal este abseat
AV (it idionodal) este de pe 6

vasta frecvenfá ventricalark independent
Aceastä stimulate cctopict apare numai daci Mans cind existi, se name rilm —— entr
stimula mu vine dela —— air cular.
Me (GTA; In caz de urgent end acti

acemeher-i sint obiectal unei
Maseulanzari deficitare (si deci wall aport
rat in oxigen), ei pot Turcfiona cu
Titmuri foarte rapide, cu seopul de a corija
Eoficital fisiologie Ur orar ectopic
Veutticalar poate, dé cazuri,

E descaro hero la tree

Fj adel SA)
NOTA: Ca gi un focar ectopic atrial,

BE, potential al un AV se poate
Auschrca fonrte topic. El poate Incepe sis
estare brae la 150-290 pe minut In can
patologine sau de argent

00,

26. Pe ee

FRECVENTE PROPRII
rit 75/min

Nodul AV 60/min,

30-40/min.
road urgenta 150-250/min. |

Focarele ectopice ale autilor, ale nodulul AV si ale ventricular
à ce eu o frecventi a lor proprie cind comanda normalá

Ventricalil pot fi sub comanda unti focar
ectopic cu © frecvertá de pe minut. 30 pina

2 40
Un focar ect
cu o frecvent

le
focal din modul AY
mai lenta de 6D/minut.

1 poate stimula inima
pe minut, dar 15
eu o frecventä

NOTA: In stärile patologice sit de urgent,
focarele eitopice ale fieräueia din aceste

3 rogiıni se pot desätea en o fucveniá

rapid. Freeventa rapid (150 pins la 250/min)
(Ste acceast pentru at, modal AV

A (ecarele ventrieulare,

62

FRECVENTÁ: 120/MINUT

aj rapidi eu un 2 normal rim

ste mai mare de 100 pe minul, este

normal injelegem un ritm regulat

¿mod normal provine din nodal SA
e ciclu dureazá la fel ca precedentul,

do frecvent& stabilk content

lin sinurali incrambá tahicardie
in nodul siro-atiial (avdul SA) cria
nastere

27. HHRCTENTA

PRECURNTA.

BRADICARDIE SINUSALA

O frecventá ui ca ce 60 pe u nn ritm: formal), vite

denamitä Bradicardio sinuzala.

———_ si.zata inscamnz ritm Lone Uracicardic
huind nastere din nodul SA,

O frecventi mai mich de so
pe minut indica o bradicazal sual and
Hitmul este. norma

NOTA: Cu toste ex complestle st 1rde
unele de clicle, undele P, QKS ST rämin
apropiate. Este vorba mai carind de panzo
lungifatre clar

curs vom putea detstmina
instrument special san riglt nu stat
re perte — freeventei

PA: In cen de urgentá este posibil sa nu
© rit de call SA NE TIPS DE EA!

frecuenta

caleularea

freevvenga

28. FREOVENTA

“100°

In primal stad seperti o wald R cate se giseste pe o linie gronst 300, 150, 100" pentru fiecace din line grease

nümirdule dupa Cam <a arätat Sá memaiizim

Pentra a calcula frecventa trebuio sá privim
mai futii undele 2". R

Sas unda care coincide cu 4" pentru Taille groase

goal. ie

Linia pe care se situeazä unda K nn am
Noi vom denumi numai
le urmatoare.

linij care urmeazä linie pe care

R coincide sint denumite ,,——, 300, 150, 100

29. FRECVENTA

aye
En
Sa ry .
oa «50°
Namarin apol cele bei Hi Gare urmeazié dupa: „300, 150. 100”.
Janin upii le £ Tin are ore dupa „300, 130, 100".
ci lini cere urmenza dupä ,300, 190,
100" int denmnite mn ng, sur. =.
Sá meniorim aceste Hei lini care mer,
impreuni = A
N a 13, 00, 50

eo =

"75-60-50"

fgrupe de tre cire „300, 150, 1007
3, 60, 50" trebule >

pebil 38 numiti linile care urmeaza
are o undk R dar este

üt mai comod de a va aminti pe sup

Sci cifre.

Speotifi Linie urmátoare dar mumifi-le

ceste: tteicfre pira cind devin dutomatisa. Sa
jguri ca putefi repeta aceste grape de “rai cite fard

invatate
pe de rost

grepele de
tral cire

30. Freevente se determina unde cade urmiteaea und R.
se poale de simplu,

Prima undi R cade pe o linie groasä, si cAutäm
acu ———— urmäloare.

Locul unde cade unda R urmätoare este acela
care

de, . Nu este nevois de nici un calcul.

Dach unda R cade pe 15" frerventa este de
7S pe

Este cit

unda R

freevenga

‘minut

Frecventa

60/min |

scind grupèle de tres cifre „309, 150, 109" si ,,75, 66, 50" veti

, aumal privind o ECG, 53 apreciafi aproniuialiv. frecventa

de trei cifte sint : prima 1 300, 150, 100
dom —_, sf 75, 60, 50

frecyenfá
tindu-va mumai dé grupele
da imiclet feceventa. 7 des titre

31. FRECVENTA

TRASEU DE EXERCITIU

festa este traceu) unxi Loluay a cürui trecy
inferioará fiecventel normale.

Freeventa trascului de
de

di sus este
— ick: pe minut,

Dacá vi sar spune cd aceasth frecventá as lua
matere cintr-un pacemaker ectopic, dummeavoasted
ati suspesta protabil
(pe baza frecventei)

NOTA ; Probabil este vera de un
da hästere in modul AV Hi pentru aceasta,
mu vedeti unda P.

care

a

nodul AV

ERECNTSTA

mai depindefi de aici.o riglä de calcul. Acum: putefi determing
erenja diati-o simpli prive.

frecuenta unui trasen ECG

ce muorenl printr-o simpli — observare

depisdefi de right pentra a determina
Re

freeventa

Piel determina (rsevana, anal tazeu E
faá si aveti rigli in buzunarul ECG

LA: Veli avea moros cu dumneaveastré ersisral
in moineutul cind se vor face transplante
SL atunci vofi fi ir posesia
erulai altuia).

32. e frei ori 1/300 de minut = 3/300 de

= 1/100 de minut (sau ritm de 100 pe minut).

‘Menfionati frecventa aproximativé pe traseele de uta sus: icafie logica a ceca ce pare a fi un fel ncobignuit de a

mul

A 1m
de unica de timp dintse ciac Ki
proses cite de — patra
y so
, 27300 de mins te san wn ritm
5 =
ee 150 apres
| Pate dace nina bet de 7
‘cut trehnie SA ne asteptam
DB Li “bee QRS le pears cut ie

74 15

33. TRECVENTA

; BRADICARDIE .
[frecvente lente)

10 150 190 75 60

li

|
|
|

306
| in

Cu toate ca este plictisitér anti amint de divizumi miei, se poate
saleula vital cardiac intr-un mod mat exact

Hivantete lente moi prépa 0 alla estado genen»
te cll mal repede Frecvlute

NOTA: In general miemorizares Subdivigiunile

i i dradicardit
mici reptezint& un efort considerabil, dar
in casal in cate aveti revaie esto bine
ca le puteti gási aci.
puteti à ay calcula

NOTA: ln crea ce priveste ritmuriie mai miei ar
de 60 de VAL pe mintt, le vet iii B= Grill détruites daw ui est
in paginile care atilizecsa dara, treeventeor, „300, 190, 100"
metodele de ealenle simplificate. WF, 60, 50", coca ce inscamn c& pate
me is finite fre-ventele de la 390 la 30.
ajele foarte jome presupuh o freévenfá

mich de 6) pe minut,

76 .

34. PREOVENTA

PKECVENTA

REPERE DE „3 SECUNDE“

TRASEU DE 6 SECUNDE

= INTERVAL DE | INTERVAL DE
2 steunor | 2 SECUNDE

Het

itt

In partes de sus a traseulai ECG exista mic repere verticale care
determina intervalo de „tr secunde”.

Existä mici repere

deasupra traseului. verticale
Luati o kandi cu t

amine}.

seu BCG $i

Aceste repere verticale drt denumite

Teperele ____ de tre secunde”. intervalulut
NOTA: Anamite hirtii pentru ECG au intervale
de 3 secunde marcate printr-un punct gros,
Cind ECG se deruleazd, lungimen Hitiei cuprinsä
intre aceste doux linii verticale trece sub acul
trei sceunde

Snregistrator fn

Awan: dom dif aceste intervale de ts
eorunde

terval de tre Sectirde este distanta Inıre

sande avem o banda

fiieemne —__ verticale

nd doux din aceite intervalo de tre socunde
© banda de Secunde.

à banda de sase secunde reprezint
care trece prin parat

o secando

1

sase

Hit

35. RECENT:

PRECVENTA

6 secunde
x10
60 secunde (1 min}

Astfel :
Numárul de cicli/Intervalul
de 6 secunde x10

Da frecventa (cicli/min)

Nomirafi namarul de sich competi (de La © and Bla o ada R)
pee asemeren banda, In riimurie lente vor tr putine celui

— cardiac euraplet se soceteste edu
de ld 6 anumith onda pint vind aceasta
so regetí din row,

De Jae undá R 1x o alió anda ete R
un clelu, us
Numärati mumárul de eich peo. durata

de gare secunde.

£0

“doce fragments de sase secande reprezintá

sente este obfinutk inrsaltind numärul de ciel. din 6 secande

en 16.

Änrezitrat pe ECG, minut

"Numärul de cicli pe miont reprezinté ———. u, fieerenfa
Asifel namiirul de ciel in 6 secunde inmulfit

aece

ne dau fiecrenja.

36. FRECVENTA

A LR

as

4 cdi

E traseu de
4 fase sec,

(ax10 = 40)

Dao frecventá de 40

Pünefi un zero la dréapta oumárulul de cich/bandä de jase secando
$ vefi aves fresvenja.

Pentra ritmurile foarte lente sau bradicardii
siuta{i mai íntii o banda de gase secunde.

Nomárafi numärul de — din aceasta banda cdi
si tamultigt oo pentru a obfine zece

Ireeverga.

NOTA: Pentru a inmulfi cu secc se poate pune
an zero la dreapta nomárului de cick dupä

Banda dle ase secande, De exemplo $ ciel

de pe banda de ses» secunde) corespund

ünel freevente de 50,

82 .

LE i
in IH

Se Ta

entionati frecvenfe aprorimativa < acestor trasee ECG.
4 à
vente: Nr. 1 pe miaut 2
a Nr. 2 ———— pe minut, 45
4 Nr 3 pe minut 50

“A: Gti trasse de ECG si distrati-va
ti cit de usoara este determinares

inf.

“A: Revedefi frecventa privind micile grafice

se gases la sfivgitul cär i

37. FRECUENTA

= =

ECG farnizeaza cole mai multe detalii pentru a ideutulica atrile
cardiace (ritmuri normale) care pot ff user dixguosticare dec se
‘cunoaste electrofizialog

— care dleslamseazA stimutul nodut SA

2 —_ inseamind lileral tara sit”, Admis
faq de comand,

Totugi mol utiizim acest cuvint pentru

a desemna un ritm anormal, sau o intrerupens

in regularitatea ritraalui gant silo normal
SA emite regulat impulsur: care
ind contractin —

ECG inregistreazä coate fenomenele clectrice
ale inimii care au pot <A fic vizate, simfite
sau auzite la cxamenal clinic. La furnizeazi
deci un misloc foaste precis penfru
determinaree modificarilor de ritm.

unda de stimulare denumita
—— difuzrazñ din model SA za 0 anda depolarizare

termina unda P pe ECG.

NOTA: Pentru a intelege tulburärile de ritm iA: “i

dumncavoastrí trebuie 24 fiji familiarizafi om lenca de incl,
cu eleetrofiziologia normals a inimii (adic a prin diminutivul sinus"
eu cäile normale ale conduceril electrics),

34

38. rer

ATRIUL DREPT

Sistemul de conducere atrial se compune din trei cúi specializate
de conducere.

Se cunose astiai trei vai de condugere atriala;
fasciculal internocal anterior, faseiculul intermodal
mijlocia sf fasciculul

internodat posterior
Fasciculul interrodal posterior poartá umole
de fasceaial PP Thorel

Aceast’ pagina servests de referinfá clei
stärile patologice legate de aceste fascicule
nu au fost ined descrise, dar en sigurantz

yu: fi cescrise intr-un Viltor apropiat.

Pentra moment este sulicient ch ze cuncascá
existente lor, +

jpulsal electric ajunge la nodul AV se produce © pauza de
“sscunda frainte ca acesta sa fie stimulat.

Jnipulsol atrial ajunge la nodul AV

rm pauza

HPA | Numele de nodul AY vine de la pozitin «a
barril ventriculi (de unde AV”)
elerieire preseuriarca penlıu
mas simple vorbind de ¡modal
Gitmort nodale” si „extrasistöle nodalo
Euler deci la nodul AV.

nod AV”

1uza. In cursul cárcia mu exist
date estic candied ete in mega
mata de catre porfiunca plata a liniei
Äntre unda P gi complexul QS.

39. sare

Odata stimula
decapta gi stiuy
trieuli.

Odatá ce nodal AY este stimulat, el trensmite
impulsul electric la ——— ig

Prin fasciculul His impulsul este condus in jos
Prin dreaptá qi stinga.

Ampulsul difazeasä rapid spre cei dei
pentru a declansa depolarizarea lor simultan

nodul AV; transmite stimulul electric spre camurile
+ fascicululul His, pentra a stimela ambil vea

faseiculul
Hs

ventricull

sul: nad AV — fascicul His — ramuri“ este format din tesut
los specializat care condo stimalul ehvtvie (depolar:

a)

mt nod AV — fascieul — ramuri” este

din fesut spceialirat nervez

infiusunile

fesut nervos-condure
e rapid.

NOTA : Ay dont sa insist asupra faptalui
Gacest tesut aervos «pecializat rendues
ile elective -apid In ventriculi
hiv] cardiac insus conduco sarcinile
electrice mult mai lent, Deci este uyor
Fecuinoscut impalsurile patologies care fau
re in afara sistemulut de ct

lizat al venisiculilor (pe
iF mai lente).

40. Pacemakeri
potentiali

jecttie le afara

Eth pacrmohor potential (etic in ame ac
si in cei dol ventricul El pot prelux comanda daca mecanisnu!
Hormal este defelar rm ro

ocasional un impuls eh
bi in carciopati.

focare ectopice emit
flor de urgent, indeose!

ul ectopic este o zoná care
me cleric.

i potengiali exists in stimuli (sau

wenueull gl eee Fr don is
Exista Pacemakers de urgent care pot
are pa
preva “de gtimulare.dach activitatea a impulsatilor din forare ï
sormald ee eS ee ake indica O ——— cardiopatir
este defic
Toste tulbuesle de tt, pot for
Deoarece pacemaker-i potemtiali nw f BEE se cancaste decteofiiologia
in od ble te nen Le a ls (conduct) 3 mimi
normale, ei sint denumitt focare ra ia focarelor ;
{eu eis Sema) El parao ectopice Se prezinta o tulbarare de sit
Sau mal mull! stimuli care deci ch vzualizai ceca ce se nimplá
2 depolarizare incepind din zona tn care Te Inia gi interpretarea ya deveni
ef sit situath ne merizali scheme. O cuncastere
sin veruleh cinto ben intelegere
le tocase extopice pot declanga impulsuri
focare estopice pot decian ci

41. RM errs,

7 RITM
RITM NORMAL (REGULAT) 4

— Ritm variabil

Extrasistole si pauze

3 if

Ritm rapid

Distante egale intre acelasi fel de unde Blocuri cardiace

i ri fi clasificate in mai multe grape mari
Treen rit eailiac normal. tota 6, uta de ritm pot fi clasit gr

LE constanté intro
tedele de acevast maturz,

BA: Nu este necosar si invitati pe dinafara

Ritmal cormal al ¿aim e A grupe de tuiburari de ritm. Aczesla

Ss regular le capitole mari serveste
tere rapida a boli, dupa aspect
Distança Intro Sinilare este as Hginind echivalental ficiologic à coca ce

fetdeanns acces in Html clase regular franca veti fi capabiii sa ö

ti mecenismele ce in

a ormal pentru cá el ia austere
in nodul SA.

42. RES

RITM VARIABIL

Aritmie sinusala
Ritm vagabond

Fibrilatie atriala

Ritmul Variabil este un tip de ritm necegulat in care suecesiunes
andelor este normala (?—QRS—T), dar unde ritmul se schimbs
centinuu.

Ritmure sint acele ritmurl care variabil:
prezinta o neregularitate general fürä sa li se

oat’ prevoden reoparifin.

NOTA : Unit demumese acestea aritmil in mod
neregulat reregulate ciel mu poate fi notar
aici un aspect fix al neicgularitasii

Secventa normali a undelor
(adiek —— ORS, T), de obice, ?
in acest caz, exist

Votusi, intervalal fntre P-ORS-T

se schimbä
in mod constant,

ARITMIE SINUSALA
Ritm variabil
Unde P identice

uN =

ritmia sinuzalä este un sitm neregulet veriabil datorat adeseori
li arterelor coronar® (boala nodului sino-3trial).

aritmia sinuzala unda de stimulare la naptere
modul SA (de unde gi prefixul sinus).

arece toate impulsurile jau mastere i
modul SA toate undele — p

identics

ivitnten pacomaker ului este neregalat
mabel int eee Impulse

jntervale variabile.

te IRS—T ale “ie ui dintre cicluri sint
ee u
si marimea identica, er cronologia cich
este neregulatä.

43. am

me

RITM VAGABOND A
Ritm variabil | LRO
Modificari de | ‘1 CE
os ae i “os deflectluni
zi = FF atriale ectopice
E len : EE
ee : TE =
++ = > HHH 2 ant =
HAE SES EHEN + in
Ritmul rätäciter (Wintdering Pecemaher) este un itn watiabil lbrilatia: atriala sé datoreaza’ Jescircirii nnor pumeroase fecare

care apare ca urmare a schimbirit pozifim paremaker-alui. El
catacterizat prin unde P eu forma Varlbilz sh

Ta Wandering Pacemaker 202 hacker: activities

lui se deplascezk de ta un focar la alivl

Ritmul renultat este foarte
Ji mn evistá un aspect fix al rilen EN
Undele din Wandering Pacemaker au 0 P

forma cate Variazá pe másurl co pacemaker.
gi schimba scdiul oa

al, Nu existä un impuls unie care sá depolarizeze in mod complet
de si nımas cin intimplare influxal ajunge la node

Fibrilatia atriala e dateritä unor en focare
Gelopice mameronse in atril care emit In mod

constant impulsan: dectrice

Antrucit nu exist3 on impuls unie care sa

depolarizeze cele doma alıl nu puter vedea %

as veritabils.

Ritmal este told:suna neregalat pentre cd numai

din intimplare impulsuriie ajung la nodul AV
mira à dedlanja un complex ORS
spunsurile ventriculare neregulate pol

provoca un sita rapid sau lant.

a

44. ner

em

TRASEU DE EXERCITIU

- BATAI SUPLIMENTARE
$I PAUZE

Extrasistole

Scapari

Stop sinusal

Acest trascu este Integistrat 1d un Lolnav al carui puls este foarte

neregulat,

De acest traseu ce exereifin noi observtm
un ritm nercgulat In care distiygem
aya de bine indit puten: elimina »

unde

atriali.

Undele P mu sint identico asa incit putem
spune cd acest rasca, probabil, nu este

aritmie _

Diagnostico! mostra este: deci Wandering

fe usar, nu?

su

Pacemaker

istolele sint unde care apar mai precocr decit normal. Pauzole
ide printe-o linie de baza platk far accident.

TA: Extrasistolole si pauzele constituie

lenumire generalä data urei grup
je ritm care poate fi recunoseuth
privire. Analizind trasenl,

erupeı iauitaten cicluilur este
‚üsurinfä detertati, O identificare

lord este necesarà pentr a explica

u ce existä o pauzä sau o extrasistoli.

45. —

EXTRASISTOLE

— ==

Extra

lle (IRE pirscararl se dore une) scan pre

mature a diverselor focwe ectopice. determinind arde care agas
‘mai curind ca de obices In ciclu, (Primele parra ciclur: int mermado
aci]

Extrasistolelo, asemenea copiilor priwatii,
sint batai care apar "7" PF? mal curind
decit nam astepta,

Frtrasistolele, de obicei, Inu mastere
dia focare ____ estopice

— -— pot avea un aspect normal sat forme Undele
Dicare dar ele apar toate bruse, foarte precoce
in cieln

100

‘

EXT RASISTOLA ATRIALÁ |
eS z

3

wovenind dinsr-un focar atrial
da precore decit ae-am

cc
ids rosters und unde P ahomale mai

jatora atrial (estrasistola
focar ectopic
à decit ar face-o. à

Ubilaie pre
Mala) ja ra:
ll y pe malt mal

me int

nodul SA

acest impuls vu ia nastere In ———
aseamane cı celdalte unde 2 día aczeagi

raie,

st impuls cctupie depalarizcazá atrüle
fun fel analog mpulsului normal
fel Sncit modul AV capteaz 3) transmite
pulsnl exact ca si cum ar fi vorba 2,
eo unda — noemalis

101

46. AU

EXTRASISTOLA
NODALA (AV)

St

Stimularca prematura (extrasistola) mudala ate ca origine b des.
chreare ectopic’ a modului AV in aga fellacit impulso! trece normal
prin chile de eunducere,

Extrasistola modalá (stimularea prematust
nodale) ia nastere inir-un focar situa
An nodul AV care se descarca mainte

2 ————— ol inccapá un-ciclu normal, modul SA

“Astfel se obser vit de obicel un _. 2
de aspect normal care survine foarte preciice,
si care de abicei nu esto precedat de o unda D.

complex

NOTA: Citeodatä acest focar nodal trimite

‘bn impuls care stimuleazá atriile de jos

da ss (CONDUCERE RETROGHADS), In aces
car, aceasth depolarizare aitiald reirograda poate
da nasler= unes unde P inversate situak exact
Snaintes sau dupá complexul QRS: uncori aceasta
andi P particalará inversata se ponte amesteca
eu complexul ORS.

102

ITA

EXTRASISTOLA
VENTRICULARA

i

ssistilele veutriculare (ESV) dau nastere intr-un focar- ectopic
noi vertrical.

"Un focar ectopic ponte fi la originea anvi impuls,

u mal din — 2 ventriculi

Extrasistola ventriculasa, cu tonte celelalte

istole, se produce précoce,

a undei _

lah care rezultä

ee hu
electracardiografic.

pera. ar Ea
nn Es
oie ne gee

NOTA

103

47. iba mod cbishuit sistem! de condiwcore
sonducerca este lout (ORS foarre lire)

Impukal ESV nu arm:
hisian ; pentra acest moti

Sistemul hisian cu ramurile sale ronduce
foatte rapid stiraulal electric normal

al Cepalatizatii ventriculare, ceca. es dä
sagiere la un — ORS Stma.

complex

Din contra, impulsul FSV ia nagters in miocard
{ia afara sistemultt Ce condacrr nerves

specislizal) si celulele miocardice condac

impulenl foarte TT lent

ul de conducere nerves el inimit
impulsurile ca o frecventa de 2—4
metrisre Miccardul normal ru transinite
impulsul electric decit cu a vitez2 de

un metre/scc. (far aju: istermulul

de concurere, nervor). Sistemul de conducere
nerves al ventriculilar transmite dec; impulsul
electric de 2 pind la 4 ori mai tepece.

ceca ce festitul muscular (miocardal)

my poate face,

10

2 esista o pau compensitone extrasistolé
Gareia inimé, din punct de vedere von

: ventriculare non
Ta timpa: conduct ventricular
Mens iting se polar,
na one sings (wetecole ating)
In Opnen erei cate merge apre dreupta
“drept) ; sezultá dec: un complex Q
E (normal). Din contra o ESV
atr-un singur ni es
wees intes celuilalt. De EX
E ES int foarte inalte si foarte

Ble net nt ext
je olasate tiie contractile
MAG dues teen, der fk 82 proveace

à compensatoare $ tard st tulbure
regulat normal
105

48. ET

T HSE
Cradienn

ESV pot sá se
t 53 se cupleze cu una sau mai multe batat normale pene

a produce bigeminism, trigentinism ete

ESV se
Pete ciclari normale rer
Dai ie la peal, ace ape

Ciud y ESV se cupleaz ital
Clad 0 ESV se cuplea on o Dita normal
aspect se reproduce cu ficar PR Sana

Dacä vedeti o ESV
Da ee E aparent cuplatt cu di
DR sae Fan mec ut

106

etupleass

bigeminism

trigeminism

FE HE

agi fccar pot Ina masters mumeraase
u exits mai molt de sase ESV pe frinat esto m

Pfenomen patalozic.

era

nd 0 anumilt deriva puteli
i nd vordeauma

Y apirind adeseori dar avin
À aspect, Intracit ESV sint identice :
o A de da ——_ —— mater

1 ch vascularisatia

Sa mimi (coronard) este defiitará
Darin Jor sugercaad ch cova mi marge bine
Y pe minut coustitoie Ses:

Y lenomen paictogic.

TA: ln sazurile ln care debitul coronaria
Ste adcevar dar singele este prosl oxigrnst
palimonere, olstructie trahenlä cie, inma
i osigenaid (cu CO, crescut) si th
Rectopice ventrieulare Sint frecvente.

107

49. Mist

EM
Parasistolie
HE A E
| TE . =.
: a et = it

Parasistolio este un sites dubiu provocar de dt preemañerà diaire
Care unul este ectopic gi de-obicel de origine venariculara

Ritniurile cetopice vertticulare dan complex

QRS analoage celos din exttasistole : In general

ele sine lente sf cind sint asociate cu un ale

sitim supraventicalar, int curoseuts stb

numele de =. paracistolio

Bétalle ventricelate.cetopice realizrczs
istolie un ritm tegulat st detorité

tmul fenoren de ,,procecfic” nu evista derit
Pütine bitai care fin co *ransmit din causa
unui bloca; al ritmului supaventéicular.

Trebuio sä ne gincim la parasistolie cha
se VAT "culate eu o lung serie
de batal normale, extrasistole

à usa an
anis poste dissarca 0 laguna
o: i wecsive, care reali

ar eet des
tete serie de pals =

ade ESV

tone pair’ emite venir
feu ectopi
He apied de de

il i grave decit
Vite ds ESY sit próbavil mai grave des
al peace at ih

Un acres cw mai muit de £ ESY
ic: me iapid’ constituic un acces
Bete u Ut
empl al im de mai sus) das vom: observe
asta in detaliu, mai tirzi

109

50. sud sal

E i ei i
4! 4 ira!
| au if |
4 T 4
+} q pl |
mide aaa oa
El i 4 + ravegheati indeaproape acest bolnav

ir imapul urei perioade
BSW anpltvcedie oye tore Et NRA e- A Pa in ee
tiple, Fiscare tocar preduce ¢ ESV cu un aspect idealic la arr bile si pot luz nastere 4

deschware,

T
Intr-o derivatic dati ESV c= ia nastere
= — focar va avea acelasi espect, acelasi
itia de ESV multit numeroase. inde ventriculii in timpul unei A
‘ir periculoasá $ necesita un ide SH
Ueatament rapid Lacd ne gain cf ua fear
Ventricular unie se poate Mers drciama ET ada Ta
ar ee Tgeken sce
de ctm perculcare (ex. taie A

ventriculara), aparitia de ESV muliifocale
umerosse Incannä ct exista o tulburare
evolutiva 3 ca sansele aparifici unei

talburári de ritm perículcasa san chiar rrortalá
(ca de ex. o fibrilagic ventriculara)

sint foarte ereseut.

ho

51. roma

SCÁPARE ATRIALÁ

Scapante se prec cine pacema
eee ur stimul le impul unuia sau
un focar cetopie, mo

—— y, (nou! SA) nisi déscarca
1 s&u result normal. nim rimine
Temporar silenjibass.

Fe frase ECG. rind Ancemakir-al ad jai vino
Si se descarce, Luis de baza este plata
si fara

NOTA: De obirei nu este nevoie Sa se caute
aceste paure. Fle slut evidente ese

ge intrerup continuitatea ritmalui regular
de oe rasen.

ma

Her-ul morral au parvine 53 declan
muller vicluti, astfel e <=

prcemálor id

unde

ti
del tual; de devia stimulate
ne 0 peroada

a ectopic scapi" atunei si rmite locas
Fopriul sau impals electeic pentru à stim ala
me electric linig ta

nd an Jo etl arial e deere cap
rtoada Slenfionst pe mai mult de un eich ¢
Pim de oe al scipace

Cum unda P ia nastere ectopic, ea mu seaming
eu celelalte unde P.

n3

52. KIN Huy

SCAPARE NODALA (AV) APARE VENTRICULARA

lei Pg ES) Coo fi Es] 1

al 1 a a 8 TA il
Seäpärile nodale “au masters fa nodul AV si stimnleazá ventricali file ventricularo tan nastere Intr-im tocar ventricilas ect
‘ORS normal. mög á

le ventriculare nu mastere intron
ventricular — case se descäreh ectopic
in vedere absenfa activitayn electrico

de origine <uperioará.

descarcä cel putin In timpul unui eich lásind q
inima ________ sllentieasi. du pune

Séparez wodita in Aaztcie in nodal AY, iar st réspuns veuirigular ectopit, deoarece
Impulst urmenrd sistemal de concucere nerve: deze intr un focar ventricular ectopic,
cligauit: ramus Creapta stings a Fascicalulad Lens € tip extrasistola comtractic
Ha friculará, dupa o pauza. ventrieulssa
precoce
Rezults un — QRS in aparontá normal cum BE. Diners asentar vantricaiar
cäci ventricalli sin: desolasizafi exact ea sı es Gad

depolarizarea ventsiculará
uni complex de tip
ur.

cum: nodul AV ar fi sthmulat de sus datarita ar ee

cual Depot a Soro ak m

14 ns

53. STOP SINUSAL

j +H W

Stopul sinuzel se produce eind zara de com:

la a nodule’ SA

este locatá brusc si nu trimite stimall de comardi. Dupá panza

ar ea ne caco in aereas: oericadi cu citemnl preco

in oprirea activits fit
— antreriad o init

Un alt centru de comanda trebwne <A prota
activitatea de stimalare astfet incit o Elia.
rogiane a nodului SA sau un fosar ectopic

atrial vecin ineepe si se cescarce pont

A um ——— regular.

NOTA: Intrucit noul pacemaker (ectopic) pein
simuler, el posed’ proprisl

A me este acelesi cu

al pocemaler-abai care sa oprit.

ne

orita stopulai sinuzal, preia cou anda © cid mwud de Pucca

noculu SA

si

BTA: Doct de iegiee siaural ponte nice

LOC DE IESIRE SINUSAL

= Traseu inigial

ä se intilnese belnavi care nu pronta al
Hout blocaj sau unci absente a nodului sinratrial es

sa ailınich mu jioate wece mai depaste de accat aod SA.
fun train arati absents futuras undelar P In

derivatiile si bradicardie,
ie bruit um bloc
i de desito
x sinusal

lartaren. snul pacemaser artificial

À: Molmaci care au blee de ie
Prezenta nneori accese de tahicardie.

À : Stopul sinnzal gi Dlocul de iesire
tin esentic entice. Trebmie si
aminti + responsabilitates conducerí
face poate fi prelmata de came
‘emer potential situat in atti, nodal
ventricular seu ventriculi (ea un rit

teases cocespunzind noului paczmater).

ur

54. Lie

TRASEU DE EXERCITIU RITMURI RAPIDE

Tachicardie paroxistic:
Flutter atrial
Flutter ventricular

Fibrilatie atriala
Fibrilatie ventriculará

DIRE

+
FREE LI LENTE

HS H HE

Ochiul exersar al infirmierei din unitatea de ingrijire a bolilor a anal

soronare a develat o bâtale care a apirut putin mas rapede pu
electrocardiograma inregistrat de monitos de la balnav.

wile rapide pot fi regulare sau seregulate
ene ce survit sap

un tit rapid,
Privind ultimul complex QRS de pe acect trascu
Hectrecardiografic veileqi c& el nu este
precedat de unda = r origine a acestor ritmuri rap!

Sint necesare pen.zu preeizarca
lagnosticulus, O canoaytere clementasät

tint complex ORS se ascamin eu alte eher normale g preranfa
souplese ORS. Stim dec! 24 el a ırmat sıstemul eee ectopic potentiatt simplifica
© oigan à fascculul THs O nice Sea wae

al rimurilor sale.

Ultima depolarizars ventriculará ps aceast
electrorardiogtamá a luat nagters probabil
in si este vorba de o extrasistola, nodal AV

us

55. mu

TAHICARDIE
PAROXISTICÀ
(BRUSCA)

T T Ti
| ; dd;
+ y
m
TT T 1 +
DO CET
Ps ja tahiea: parosistice este euprinst Intre
Takicardia paroristicá inseamınä 0 frecventi rapida, cx debut Vie a, ena e evooastta (lade 30 ii eapabil 5 Fecur
reac, de obicei, ia rastere dintr-un pacemaker ectopic. ae pila
inscamns frecvonfál cardiac rapid, Talicarde

Paroxistic? insvarnd mused

aticardia parosislica se deslangeark spontan
copie cure descarca impulsuri

rapida.
ini linie

urmatware va cádea
Pacemaker-v) normal, ud

frecyenta cerdinci in anumi
corkwste de tabicardie
re in nodal sino
Adeseoti ea se datoreste excitafiei,
efortules, deegurilor stimulante,
socalui ete.

tshicacdl

sutem recumoagte 0 tabicardie
RE ati rapid onlinen de frecventá
PL so

121

56. AEM

TAHICARDIE
> PAROXISTICA
ATRIALA

aa

“y

FE HH HE TR | _ Mici unde P ascutite
- H si pozitive in DII si DIE
+t y Ht
+ i a
a HE Segment ST izoelectric
| nn
alt de o und?
dos esistá al m
Tahi-ardia parosistich attialé so detoreazd unc! desciresri rapide cardia parosisic atril cu ler esistd mai mal de LU
si braste a anui fosar ectopir atrial. dia = fru fiecare QRS. Acencta arata ad csitent
Tahiesrdie. parósistica aulala este © cacemt2 i e
cardlacó —— Mind nagtere dintr-un brusca leareha parosistni AE cu O ons
re le ge basa fata ea résume O
de obicei, Intre 130 sf 250. fummcaza dupa fiecare aná Y, vo, $
A malte impalsul atviale An
Intrvcit foranı este cotopic, undele P ale spa ajang la — —
tah alrale mu se seta ows sau de und Y
de able, P (cele dinaésiea ll así putem area dou sau mai mul
era din seme te Sima raie ie genes ears
std in plus o tubicardie atriald.
Fiume impuls ce:cpic stinuleasi ail
si este condus in jos prin calle normale: model ” re Licardia paroxistics atrllá cu bloc eats
atrio-ventricular, trunchinl si ramurile lesca un semn de ———— digit
fascicululni His. Ciel P QRS" veto normal,
ua

122

intoxicafie

57. Reva pres

TAHICARDIE
TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARÁ
PAROXISTICA

NODALA

ü E dE

4 ania Sans
alicerdi supra

tie siruat aria paroxisticd aura i tahicardía yo
fore deifupra ventriculilor Si sint denurtte ,
due"

woxisticd sc ala se dax
v.

4 a i si tabicardia
Earth ñ ala la gra rentricullor
cnpravene

Uicnlaze

s utile incepind de jes,
prin concucere retcogradá. Aceasta

o la de P inversate care
insecliar fuainte san im
re din complexele (RS al» tahi
ti avertizati de avt fenomien
ntiini din cind in cind

lá $ tahicardia paroxistica nodala
|. Deci, dack nui nu putem face
lagnosticu! intre aceste doui forme vom spune
jamai ch este vorba de a talucardio

123

58. KIM

TAHICARDIE E
PAROXISTICÁ =

2 VENTRICULARÄ

= E =
Sn ee
E nu a E + i
HEHE =
Tañicardía parosisn -
E pee de deolansatá de un fou ja an impuls atrial poate ds
2 un aspect caracteristic de o sa atiayaeze an complex in ADs!

card ventricular

Peursul unei ta
das uni) din impubsuri provenind in auf
fcator gon.acti smin Te
ferviente drum st
AV ni este vultic
fa anninite momente im cusul
= a eklare. init mnt eltern | tabkeaulies

Faire vin sí stimuleze modul AV.

stimicaci

% ventriculart de w
copie al anti
lad u frecvona ventrieutaré de 150

bil da aa

Accesele brugte at
ese rue ae cards vent
de eximeistols venteieulare fer A: Clad uedul AV este stimukat de 9
ee a e TA are atriaa de origine superioará
e cana ventricular) impulsul
MS Sora à trnnchiuhai 3

NOTA: Ca toate De Rezulta un romples OR a

NOTA, Ca ate ci stil se depolaienzá. tes ee Rezuits un romples ORS in aparenta

in mod seguia, cm Hal dor People, au | Borat Gav cal patin cu irceput nora

se Vad de obice: ande P distincte Acer goetione de QRS ix aparenta normal
| e A do obicet ex complenal de ti

Marco ventriculara provenind din foraral
topic. Accusta.realizeazi un complex de fuziune,
ios impulsa! de ongine supetioars va merge pink
fr caput ava decama un QRS normal realizing

© bataic de capturá”. Prezenta de „caplur
fad de „fuziuni” confirma diaguosticel

de tehicardie ventsicdlard.

120
127

59. de tahicaritie parowistica ver
is uns cardiguacii ischemer

Be

D Hébert parents venta
a fon ares QE

Rate vorba de o state petologic care trideaai
lia connate, arterelor

NOTA: Frecventa ventricalara rapida la nasteie
Sat tn eens veau ectoie N treue ä
$34 funettomeze in mad chend ma

De aceza tratamentul trebuie sa fie rapid,

128

me.
FLUTTER
ATRIAL

i

+
IH

pei

sl! qtrial ia, rastere dintrun fosar ectopic: atrial. Undele P
fn in succeshune Tapida yi fiecare este identieh cu wrmatoarea

Mutterul atrial un foca ectopic: atrial so
A cu o frecuenfi de 290 la 330.antrenind
Giocesiune rapida de depulariziri 2

uct au exista, deci un — 2
ge descarca, fiecare unda P este identica

elle. Lepolorizarile atriale jau.

sere in mod ectopic; mu este deci vorha

inde P veritabile st se mumesr adesea
acessté rauza unde de fintlet,

timplare stimulul atrial. va stimula
roduce deci 0 mica serie
ea apart ORs.

jumai din
hodul AV.
de und» P inal

128

arriale

fora.

complexului

60. Flutter atrial

==

Ei: ==

Acest trésou ss aseamind intrucltva eu flutterul atrial dar pentru
3 apirca' mei evocator, uu axcti decit sit Intoarceti ca susul In Jos,

Cind existá inéoialà de existengí a unvi flutter
¿sal Incoarcerea porte fi wtila trsseului

NOTA: Flutteru! atrial este caracterizat

primer serie de unde P identico Intro Ingiruire
Sapida sau unde

de Hutter. Intrucit undele sint identice int
comparate cu dirt unui Gerástráu : linia

de Laza este denamita „ia dinte de fieristr
Este important de uotal cá undele se susce
rapid si ex incre ele traseul nu se intoarce
la finla de baza plata. Intoarcefi-va

5i privifi tahicardia puroxistica atriala
Ca bloc si fiti siguri ca aff Infeles bine
diférenta fntre cole den’

130

FLUTTER
VENTRICULAR

striclar este produs de un focar ectopic ventricular
een cu dre de 200 1a 30min. Regio

de unda simusoidala regulatá.

terul ventricular sc datereste unui focar
Ci tect
en de ye at, 20. 300

A cadentt extem de rep cto percal
À ch. vefi gti sa Tecunoastefi acest pe
‘al undelor 7 regulate. sinuseidale

TR: Flutteral ventricular 3e degradeazá
‘pentru à produce tulburkr
mortal

61. 1 17
Flutter ventricular
fer 4

transformindu-se in fibrilatie
ventriculará

Niutteral ventricular cvelueaet aproape invatriatrt pre ibrilatie
yentrichlara, care noceitä € reanitiate cardiooalmena-h sia de
bare.

NOTA: In’ cursul Muticrulul: ventercular
vertrieulil se contract’ cu 0 ‘reeven|t

de necrerut. Traseclo de mal sus ¿rata

tin flatter ventricular cu o frecventa

de a>roximativ 300 pe minut, sav de 5
eontinesii pe secunda. ste un lichie
tikes $ ventric enfa de

3 vontractii pe secunda, nu se pot tmple,
incit practic au exista umplere Ventrienl
Din acest moliv nu >xistä un debit cardiac eficace.
Artetele coronare mu primes singe

si pind sl jaime nu mat este srigata t
Survie fibrilatia vestriculars decarces

numeroase focare ventriculare ectosics
a acfiune pentru a Íncerca sa compense
Areas stars.

182

\FIBRILATIE ATRIALA

A
a

SH H y

nor munteraiss focace atrial ectopice
ferite, entcencadá un rilm atrial

alt se daton »
Becircinds se eu frecvente di

Foret
— auialà se produce eind aumermase

empleo atriale se descarca

Fecontinm

= Numai o mica parte din atrit este

= Numai o mica par Lehe!

larizari ecare in im
eset pentru fed ie,
EN cso desareı raid Hee
TEE ame bine mai depare

vodul SA trimi
A: In caz de ritm normal, uudul SA ti
puis care difuacazd prin str ca o undä

2 apruth dup aranca'ra und
Bag: calmo. Depolariza n
ta Hat arial ete amore
att use cing, ps acres Pan.

Parar simian in mai male Jocuri
eo numeroase.

kia.

133

62. | ar =
a ILATIE VENTRICULARÁ
FIBRILATIA ATRIALÁ à

F : sl ’ ef

E HU i + 3
HEHE itt te —
THE LM 4
=u ese + et De

oragte timo ‚u magtere in
e ad seco Magie ale

Neetopier ventrieulare muitiple antrenind

Fibrilatia atrialá apace adesee ca o linie de ba24 neregalatà

unde PL Rispunsal ORS nu este regulat gi poate f rapid sau lent, ficuller
Filedatia atriala poate antrona deflexiuni beat __ la magtere din facare ventricular’
aga. de mici incit ele apar ca o linie de baza ice ventriculare multiple,
neregvlatA fri unde visible, P “sgccareiedn-ce cu o frecvontá proprie,
y focate
Nodal AV este stimulat in mod neregalat BE cali EE ectopics
fn cursul Hbrilafiei atriale, fu aya (el fact dt ie ge descaro In acelas timp,
ventricular este in general meregulat, _ 1äspumul Dire din ele stimuleaza numat o tic?
(Asteptati-vä deci la un puls neregulat.) une a ventriculilor: sezultá secuse
regulate ale veutriculilor,
' Frecventa venteiculara depinde de räs- i à
¿A sities este adesen denumitt
edule AY la numeros rt sima naa Asal cence Intraderar ven
exista nici o functi blas

del incit frecventa ventriculara poate ft , Geamani cu aceasta. N
rapid’ sau relativ nomralé. sficace a pompa

134

63. fotal neregulat,

Florists veaticutard este MOT de recurascut
dupa asp. —— al rasen

Ne esta aspect carietetisne i Abate

Ei ai cum puter vedoa diera
fun moment la strat, Mar.
inch ete prem ef nu à

it de haotice

DES tnte-adevar teperati à Teetitie
in morfologie say y *eeularitate in doflexiunj.
Made mu ete vota ia ae

ventricular,

NOTA: Cele ti trasee de ne sus sint

PES AN continue ale imal unui bolnay
sera, de a mari. Reinet eur amplitudines
decia dininun pert à ceinima mane

136

de a EN

à este mn fel de stop e
e mn | Fa mt
Nu mai sis
nétrgulet ale

a
ARR
Bos) cate ee produce ee:

evs Pitt ane

i fn rio:

Ventre st
ae oes plats
cmreinut

via. venta, eprint

sf nas ae nes 9
Bee imediata (nas) caine om

Ei) mac a

fie

Jderat initial E
Seo

En
a cater
Rte
ie ti legäturä cu
SR in orice loc sau site

64. Un bolvava simpit hruse o oprestine toracica

Aceasta cahicardie prezinta QRS-uri de aspet
normal. Deci nu se poate vorbi de o tahicerdie
ventrieulara, do un Mutter ventricular san de
© ventriculará.

uade P, gtim deci ci nu este vor
ena me tity See a oe
nodal.

NOTA : Trebuic sá fie vorba de o tahicardie
atrial ; anamneza ne informeazh ci este
paroxisticä. Poate este vorba de o tahicardie
paroxisticá atralé cu bloc? Sigur ch nu!

138

fibrilagie

tahicardie

‘flatter

BLOCURI CARDIACE

Bloc SA
Bloc AV

Bloc de ramura

Blocul cardiac se poate produce la nivelul nodului SA san a noduiut
AY sau a fascicululai His gia samurilor sale

Un bloc cardiac se poste produce in oricare
din aceste trei regiuni : modul SA, aodul AV

au - si ramurile sale. fasciculul

His

cardiace
electa

Blocurite > sint DIU, — ——
care Impledica trecerca stimulilor electrict

NOT. examineari ritmul pe un waseu
irobuis TOTDEAUNA si se cante existenja
anul bloc cardiac.

139

65. BLOC S.A.

ciu lisa.

Blecul noduhi SA face ce Fremaker-ul si. su cprsascd temporar
cel putin in cimpul unui riclu, dar if reyaseste apoi artivitates <a

hodulwi AV antrenéaad o Intirziete a impulsului alsial la
de stimulen

nocului AV, pawza care precede stimalares sentriculilor
sai Jungá delt pauza normalá

In bloc al nadulai SA npreste emiterea
de stiwali prin acest nal In timpal pet AV intirzie impulsul atrial in riomentul

a cel patia ur complet. eich Veare accsta va stimula nodal AV
Dapá pavzñ stimularea obignuith — reine TA: Vi amintiti ci am dat arbitrar o zocime
ex acelági ritm ca inaintea blocalui, secundh ca pau? intre depolariearca acriala
peatin ch acelasi pacemaker igi regiscste ‘spimularva uodului AV. Accustä pauch Juire
Acceag activitate. u >
modal

limulal, depolarizarea se produce normal

(adici toate undele Y iau nagtere in nedul SA)

140

66. =

BLOC AV

AV?

BLOC AV 1°

Tatirrierea datorita Blecului AV pretungeste intervalol PR ow y de pro grad se caracteriasat printron interval
IO Se. (an patrat mare).

mai mult de ur pätrat mare (020 ser.) pe BCG. mai mare de 0,29 sec.

Intirzierse datoritä blecahui AV à teperat alungiren ghey
€ e afi reperat alungiren _——
prelungr PR, intervalal BE Sule as determina ide ve Gp
bloc AV este vorba.

NOTA: ..Segmentele” sint portiuni din linia à PR
de bazi dar un „interval” confine de obicei sr este mai mare =
a endl, Astéel Intercalul PR cuprinde unda P 10,20 secande siniem In prezenta un
ji Enia de baza care ll urmeaza pina pla de bloc AV.
da momental in care Incspe complezal ORS. a
Inter este micurat de la inceputul

+ xl ra rad se caracterizeasi Primal

bloc AV de

uncei P la faceputul ceimplestiu ORS.
ro socvenf P-

QRS—T normalä, dar cu

Intervalol PR trebuie sá mäseere mai putin
de un pätrat mare sau mai putin de, 0,29 see

NOTA : Trebuie si masurafi imtervalul PR pe
fiecare ECG cäci dach intervalul PR este

mai hung de un pitrat ware, exists un bloc
atlowventricular

142

67. + 4 i
BLOC AV 3/1

Un bloc AV de gradul doi apore:atunci ‘iad sint neessare ? sau
‘snaisnulte irspulsuri attiale pentre a doclanga un thspuns veut ie a
(bloc 2/1 san 3/1)

Uneori dons sav’ mai multe impulsuri utriale

aint nevesare peatra 2 stimula nodul AV

Este vorba de ur bloc de gradual ——— doi
cest se prezinta ca una sau mai multe undo P enmytrvele
Core pieced = © ale traseulas ORS
Ciné — vepolarizári atriale (unde P) eine wi

mecesare pentru: declangarca unui 1aspuns
a nodului AV, se vorbestede bloc O
AV pe 13/1)

144

ORS absent

pada Wenekehach se proce end bloeul AV,
ee PR progren

12 progrest? de la
du la alt pina ce to final u
mai deeianjcazi un rispuns

ida P gi compiexa! QKS se imlepirteazá
resin ciclurile urmetoare.

Btima — P rämine izolats,

ESE Bminada excl rt oa de ce
ER a MO

145

luc ape cud tervals PR se langage
A ns mai ste ada (sente OHO)

intervalul

ons

und

68. aan

BLOC MOBITZ Il

ar

BLOC
DE GRADUL Ill

(Bloc complet)

E \ - HH
Berri T t

wn comples ORS, Acesta este tigal Mobitz II.

nei cing

sue ent de RER u

11 anımf3 adesea
ul nodului AV

| din ce in co mai marea:

al condacerii nodale,

Abcen;a ocazionalk a unui complex ORS poate
indica existente aul bloe de üpel Fon

ue

#8, 5i sceasta Siri alungirea intervalulai D

ER, lipseste
precedente
Mobite 1

‘de gradul trei ( complet") apare cind nic: anut din impulsa
ciones mahıl AN (au exist sispuas ventral)
À trebmiz sa preia comanda ci fasisi in mod independent

Al de gradul 3 niet uaa din depolarizarite
mu ctimuloazá BE

In tlocul de gradul 3 blorul AV cate complet,
"ici unw! Lin impulsurils atriale ov
jazi nocul AV. Din aceasta ceuza rerullá
emtriculi mestimulagi sau modul AV pun in
% aber ectopic. In aceasts situafie
fenfa attialt si frecventa ventriculara siat
sencente una fajá de cealalta. Dacá ORS are
À wimal se spune adesce ci ritmul este
dal" (centra de comandá nodal) $1 daca
rie sint largi si bizare ritmul este
“dexumil ‚idioventrieular” (Pacemaher
rica «díul pacemaker-ulut ectopic este
i determinat de frecventa ventricular; dack
a este in jurul Jui 69, pacemaner-ul este
idaci aceasts este de 30—40 este vorha de
A Päcemaker ectopic ventricular.
'blocul AV. de gradul 3 se constasá 0 anumitä
scventh atrialá (undá P), qi o frecventä
dependents, de obicei ma) lenti. Aceasta este
limita acésea disaciatic AV.

147

nodul

ventriculará

(QRS)

69. BLOC DE GRADUL II]
Teo

Frecventa atriala: 100
Frecventa ventriculara: 30

Yentrieul nestimulati (fn blocul de gradul à
ftecventa lor proprie, independent’, care esto
El pot de asemenea fi stimulasi ce nocul AY.

nccp Sk bata eu
lentá (30 — 10 /enin.).

Erecventele foarte lente ein! eal-alnse
spcetind cicurle pe segmento de traced: ECG
de sase aceunde si famulfiuduls cu —

Ta acest car exista un focar ectópic st + (cach
eure este tesponsabil de ritmul ventricular, ORS-unle
Notati frecvenfa atrial

au un aspect
normal)

NOTA: In blocul de gredul 3 pulsul (froewensa

ventricular’) peate {i atit de lent incit

flaxal sanguin cerebral este diminuet. Rezulta ct

ua bolnay care ar un Hoc de gradul 3 poate

preventa pierderca cunostingel. Este sindromul
Stockes-Adams,

148

Lis

BLOC DE RAMURÀ

i in rammunile
(nie ramura se Catoreszt unui Local al in palsoly

hat sting’ a fasicofa His
Hasena ds sransmite
hacia an rept
marcas si veutrirwtal Sing

stimul este Lransmis In acelasi imp
dei venta.

E ntisia sau coleilalte Famarı

sermirä o intrziere a impulsuluk AB elec
Da lea respectiva,
i 2 depolarizati
obisci cei doi yantrieı ae sport
tan (sau stnulati)

149

70. Douá QRS defazate
BLOC DE RAMURA

QRS larg

Astíci in biocul de ramurä ua vent ba
< se depolarizeasä
pain

mai tireiu dect cell
rain decit celälalt, determinind doux QRS dents

Clnd exist an bloc de ramura
seu silos se poate depolariza cu

NOTA: Remarca(? is
depara gi ER demore vera
Sete ris de ae ag! are
en poa ea simultan. complesal QRS
eet agit, dpi cura constatan pe ACC

Tntracit ORSU da
Tuch ORS-U larg represinta di

nesimuliaak 4 celor doi Ventre sl Manta

Fetes de lied dows, et Bet

se numese in ordine RUM. OE

150

unde

_ BLOC DE RAMURA > | 3

éste de 3 pitratele mich
unde R (R si R))

WY de ramas? Lirgimen QRS-alet
1) sau mai miult si se observa dout

ars

iagnosticul de blue de ram
ORS ucbuie sá albA cel pufin o irgiee
we päträfele miel (sau 0,12 sec), tect
verificat tot mereu lárgirea

fvitatii clectrice a inimii. Totosi In
¡siunile de amplitudine mare acul indie
a din molive saecanice. Deflexiuaes QRS din
ivatile precordiale poate fi age de importanta
it acul Iinregistreazá in mod inexact un ORS de
mai mare decit este ln realitate. Pentru
‘motiv adessori este mai Infelept de a masura
6 ebicei derara QRS in derivajile membrelor.
OTA: Daci un belnav care are un bloc ée ramurá prezin:d
ahicardie suprayentricularä. sugzesiuuca rapidä a ORS
weit poate sugera o tahicardie ventriculará, Atenfie !

151

71. BR dreapta

BR stinga

precordiale drepte

Derivatii
precordiale stingi

la blocal de ramuré sting ventriculul sting este stimular cu int.

se. À
udiziere,

In blocut co ramurs trebuietemarcatä
lei = Apoi tivbaie
& rames aspecial RR"

in anumite derivado

Ta blocei de ramurí dreaptä, ventricalol
e depolarizeará!orimul, in aga fel
fact und RY reprecint® activitatea indesist
a ventricaloh dept,

Ta blocul de ram: eh impulsul venricular
i este intIrzdat ir asa del inelt

drept se depolarjecaza primul si este armar

de depolarizarea: venfricalului sting.

NOTA: Prin „Lloe de ramurä” se sabia
ua bloc al uncl ramuri a fasciculalo: His.
Depolaricarea cate progrescazá coborind

deca lungal ramuriv neblocate Incoujuré
iegienen blocatá (a ramnri Diocate) gi produce
a excitatic (ith aiath) a acete: roman

dedesubtul Moeului.

hlocul de ramurá crcptá, vertricalul drept esie sumadas

sting

sentricutut

Na (derivapit pre-
records le stingiy In eäutarea

x plesul QRS este destul de larg perro
Were

A irsbuie sa se examinezo imediat —
dido drepre si silugé In ckuiacca RW

derivagite

DTA: Exicth o foarte seurtä periondt de timp,
jeliat dupa depolatizarea veatriculara, da |
pul cliela ai ua slimal nu poate depolecian
i adicd actztin slut refractar la
ponent
ye aceeasi pentru cel dol
Sac In eas de te Tayad tau düpt
im

Ih acest caz pont: exista o mich
inte ca caflalt vontrical st räspundk
est tel nsabisnuit de conducere denumit
Siponeiicere aberant "se poate ascmäna
fie bloc de ram

drepte

Derivatite precordi stat Vy si Va

153

72. REE

®
Li
BR dreapta
Daca existé un aspect RR’ fu Y, $i Ve se vorbeste de un bluc de
ramuri dreaptä.
Sn can de gin (gi deci de bine

de remurä) s2 fine sama de detivatiile
precordiale drepte si «tingi in ciutarea lui RR’

Cind existá un aspect R—R'in Y,
vorba probabil de au bloc de/tamurá.

Vi este

im bent de rammmı vertsiculal dept
ste depolesiza! putin dupa ventricalal sting,

154

ons

dreapıa

droaptä

ben! de ¡amurs stingá ventriculal

BR stinga

un aspect R—R’ in cerivatille precordiale
a un los de ramurá sting’,

«curdiale stirgi sint Vs si Ve
explorator este situat in fata
Stlng In anbeie derivayil vontricululnt

lA aspectul R—R' nu se manifest ORs
Con crogetaj a mui

id Va sou Vy.

drept

Y inaintea ventriculului Sting:
> a QRS Birgit repeat
veutriculard dresptás

73. x

Diagnostic: B.R.

Cäutat
R.R’

Amp:

identifica fell ce loc privind denise. proceciale

sin

Pentru ca 28 existe un bloc de tamurd,
QRS-ul trebine $5 aiba 6 duratt de

cel putin, sernnde.
NOTA: La anumifi holnavi, blocol de raraura mn
va apasca decit atunci cind va fi realizath

9 frecventi destnl de rapida. Cind nm Bloc
de rámurá au apare decit la ¢ ahemita
Ineeven;£ areasta se mumeste frecventa cri

Aspectul RR’ pogte & mı existe decit
intro —— — _ precordiala. Unico

dificil sí se vada anda R’ dar de obice.
sa poste fi motará in Vi. Vo, Vy an Vy

te

NOTA : Citeodarí sc poste observa ur agpret R—R?
fn caz de QRS cu o duraté normal, Se va vorhí
devi de bloc de ramura incampiet.

cack existä nn ORS larg (5 patate miei) treble

drepte ji

on

deriv:

Rune

Atentie
la

E diagnostic

de infarct

tE i}.

1

a)

PANT: Ia ca de floc de rámurd stinga mu este uscr si se

ticul de intaret pe ECG.

2 In Blocul de tamurá stingi, wontrierinl
larineaza en frtirere incit

ia complesului ORS
veniriealaré dreapti

m reruncaste undele Q
‚ctul) Luind nagtere

blecul de rampró — trebuie cautate

le electrocardiogratice ale infarctulul «sa

se face in mod obignuic,

PA: In cax de blec de zamora sting’ sint
fe alte teste pemtra a verifica
da infarctulu aca: posi

157

arcapta

74. QRS... pentru un bloc de ramura

pentru un bloc Ay

Nu vitas, ind studisti ritmul, sá notati totdeauna durata inter

vaintni PR sia complexului QRS.
Tiebiie 4 másurag not meren intervalal PR
pe toate ECC cáci dacä este prelimgit

aceasta figeamn’ ch exist un amumit
FEU WS blog; ay

Lúrgimes QRS trebuie de asemenca £à fie nocati
pe toate RUG chci dict este alungite
existé un

NOTA : Mésurati inter valul PR gi lárgimea QRS
ind veti determina ritmul unel,ECC. Accasta
trebule si faca parte din obignuin}a
cumneavoastri, Apaiifia biusch a unui blos AV
sau a unui bloc do ramurá exprimal adesca

pericolul unui infarct de miocard

158

AY

Bloc de

C DE RAMURÁ

2:08 Vector =?
_ Hipertrofie ventriculara ?

le cu precizie in caz de bloc de ramuiñ.

sectoral principal al, ORS
eat
pe a ventes, este wait greu
inte ua mot de vector a blócal
ce vertical so depolavizeari

exista cu allevärat dos
in (drept gi sting).

rile hipertroflei ventricalare se Vazcaza
un ORS rormal. Biocul de ramurá éctermiai
dellesiuni ORS ciel fiecare din centrica
iría electrica simultana

Bevis depalaciaar coule vented.
Jo acen diagnasticul ECG

trebuie si fic

158

principal: al ORS si hipertrofia ventrieulará nu pot fi

ventriculare

75. SINDROMUL
WOLFF-PARKINSON-WHITE
ñ

urtcireuitea2n" jatit
ziorca (obiguultd)- a stimulárii vencricularo, proroeine cetfel 0
dernlariare vente taie este Teprezentara prin

Fesciculul accesoria

provoará
jeulara fa sindsomul

la delta prownach a
tervalulai PR io
ulus QRS.

parent

alungire” gparenti
anda dels

lara —

a unei pörtı din sept
NOTA: Sincromul Wolft-Parkinson-White ests
foarte important deoarece indivizil care au acest
fascicul uscesoriu de condacere pot avea

9 tshicardie parysisticd cu down mecanismo :

7. De reintrare: depolarizarea vontticulara
poate imediat sa restirnuleze atrial

(si nodul atrio-ventr‘cular) prin intermediul
Acéstui fascieul de conducere accesoria

SÍ aceasta ntr-un mod reimgrad.

2 Prin conducere sapicá ; tahicardille
supraventricolare (ex. flulter atrial sau fihrilatie
arriald) pot fi coadase rapid Ja. ventricali

(9/1) prin intermediul acestui fagcicul accesoriu,

160

rs premarura

fil a femarcar le un bolnay un puls neregulat. El à fast sur.
futird trei bätäl apoi 0 panza, Acest fenomen se repela
fstare in mod ragulat.

Ire pe ultimal ciclu arate ca interralul
fests mai mult de 0,20. Putem deci À
ff un bloc — av

quai Indeapeospe vedem ch intervalul P-R
rimul cick dar se lungeste

ee in cufeal fiscaraia din eichrile

esive. Acum suspectam o perioada Wenckebach

ultimul ciclu notdm o andi P
lata, neurmatä de un ricpuns QRS,

OTA: Revedeti capitolul ritm aruneind
ire la tabelele existeate la sft
Gestei chrti.

76. Axul se re

NOTA: Axul imprejoril carnia pamintal
vicsesie mu are nimi de à face

fu electrocardiografia, dar noi pater
trliza sageata mare (,axul")

in aceast® schemi,

= slectriog a fibrelor mugchiului
cardiac se produce inte anamita directie.

I se reler la directia acestui
Simul eleetrir,

162

La diteetia. depolarieaicd care diluzessh rin init
pentru a stimula contractia fibrelor musculare.

Stimularea.
(depulaui-

zarca)

aval

presenta directia general’
Aeplasiri electrice

inerc parte a stimulului electric.

terpreteazá o ECG, vectorul

direcfin

stilt
(sau depolie
rizai)

77. es
Sl

=
”
er
>
e
“
a
a

Complexu: QRS reprezmta stiranlul electric (gi contractio) ventri-

uli.

Comptexul — — represinth stimularea
simultaná a ambilor vonteiculi.

Sé petite spune ch stimulares si —
Senfelzularf aprospe coined (dat contraria
stim ca dareaza mas mult timp). ü

Astfel complexul ORS sepreainits
stimulacea Senta
lor

consecutiv.

X si eontractia

168

ORS

contractia

electrica.

La reprererta depolarirarca ventriculara cate inzepe la endo-
fainter) $ 15 face dram prin peretcie ventricular patem

de eunducero Milan trarsmite
à din nodul AV pint
A maze. In acest fel
plarizarea vemriculara ‘ncepe de la
da endocardicä (stratul intern) si
& prin grosimea. peretelti ventricular
e zonele In acelasi moment (bagati de
i vector care aint repronertati aici)

electric al depolarizárii este transmis
16 zoneie endorardulvi cu o vitezä tot

de marc incit depolarizaren
‘de obicei la nivelul endocardului
Le partile In acelasí moment.

vontriculara

polarizar=a wentriculilor se produce deci
pind de la —" spre. partea extern endocard
rosimes percielui ventricular, fn tor

Zonele in acclasi timp.

NOTA: Remarcati ci peretele vertricululn sting

“re vectori mai importanti. Si de asemenea
ER septul se depelanzcazd de la stinga apte
fireapts (acest uitim yunct mt este presenta)

78. Vector: In jos si
spre stinga
(bolnavului)

Bars aitond tot mich voctori At depelrizärii ventriculare (luird
fu cousicerare fa acelasi timp directia si amplizudinca los) obtinen
un mere , Vector mijlocia al QRS", care reprezint? direvtia geuerala
a depalarträni ventriculire

a ii sint in partea stinga a toracelni
Bt orientati fo jos si syie— siinga

Originen vectorai
uses

cin al ORS este

nodil AV se indreapt in jos

iu

mijlociu
al QRS

NOJA: Imma ese central omulu si model AY
este concrul inimil. Astfel nodul AV este
Sentral HER ina vector mijlociu al QRS.

a a vector place Doit
iia cA e porneste totdeauna

Intracit vectoril reprezentind. depólarizaréa todul AV.

vectorului sting sint mai mari. vectorul

mijlogiu al QRS se Indreapti. ugoc

spre ing. ventrizabal

106

79. Poxitia exactä a vectorului mijlocia al QRS este notatá in grade,
pe un cere desenat pe toracele bolnarvlui,

Putem determing poatia vector
mijlocia al QRS pe undera pe un
tncoajurind Es

Central cercalui este _. — nedul AY

Vectorul mijiocia al ORS se indreapté

in mod normal in jos gi apre stings

sau intre 0° si — ar
(nu uitati +)

NOTA : Axul inimii, in mod simplificat,
este vestoral mijlociu al QRS determinar
in grade fntr-un plan frontal, De exemplu
azul inimü in reprozentarea de mai zus
este aproximativ Ja +40".

este deplasat?, vectorul este deplasat deopotriva in
ie. Nodul AV este totdeanna Ia coada vectorului,

inima se deplascazá spr> —______ drenpta
forul mijlociu al ORS se indreaptä

te gragi, diafragmul este
(ca si inima) In aga fel incit

ectorul'millociu al ORS se poaze orienta
spre (ortzontal). stinga

a acestul vector cote totdeauna modal AV

109

80. Im eae de entre una din semricial, “aetieitarea tie Bieta do miscard existd fn. tnimi o zona moarth care sia
ma: mare de aces parte, deplascazi voctoni ace parts 'vascularizatia si nu conduce stimulul electric

pato eric A rad
o activitate cescutá, electr rá surst de vascularizare a cordului
Ureazñ. Zona vasculariratd do area:
bstruati nu mat are aport
si devine moart Gin punct
clestrie.

«cl aja fel incit yectoral mijlocia al ORS
este deplaset spre parten u hipertrofintt

Hart) existi o zoni à ini care
i ‘Aceasti soni vasculatizatie

etizatz. este muta din punct de vedere
si nu posedí deci nici nn vector.

eléctrica activitare
directia acestei zone infaretizate,
mijlocia al ORS tinde si se
¡eze peattt ca in acest loc nu mai
(adica vecroni dircetici
'opuse rm sint comtrahalansati)

170 m

81. 180°

a
+90” 1

Es ereouie si vedeti de ce vector’ mijlociu al ORS di informa
valable asapra function’ iain

calcula cirectia unui vector si ne gindim la o sferá care
inima si al cárui centru este uodul AV

mare care inconjurd inima, o eferi
Vestorul nijiociy at QRS trebuie sà se dirijeze

in jos gi spre stinga oe bolravutui
intte 0 sh +0.

este centrul acestei store. Nodul AV

Vectorel mijlocia 21 ORS ne da informa

valotoase asupra — ini Pozitiei
Si ne 64 9 idee aspra 2 hipertrofici
3 asupa — e mien. infarctuhnn

NOTA: Vectotul mijiociu al QRS tinde ex
se disijexe spre hipertrofia ventsiculera
i sh se Indepariezs de infarct,

2)
HA m

82. Sjumitaten

Eu aceasta ers prescatá in minte costó. deriva D, (bratut
sting ce elecurodul. pozitiy, braful dropt cu electro hee

Derivatia D, se stabilegte da brafelo innit
dep sl sting
negativ
Incadrind ia sfera derivaría 1), partes stags
(rafal sting) cate oii
1
ln derivaría D Hotel dre cate gti

174

83. AXUL

iit

5

Cid urda pozitivä de depclsrizare a celulelor cardíace se indreapi’ ra adds dl ORO acia Be cheers
spre un clectrod cutanat pozitiv oxistä o deflexiune pe ECC. feld et à dea d bi

O undà de depolariva-t care progreseasá A S
puto FE considerará ca o undé care DPI traseul ECG si priviti complesul E
se deplascazh cu Ma derivatia Di ors

poaitiva

Ri y EA: Noi exarninden complexul ORS pentru ca el
Gind aceasta uncä ou sarcin? poritivi ® pl pen
se otleuteeah spe un detona Be ries Ve UE
positive produce o déllsiude poali ae cee ER
fin sus) cart se Inregistecara —_— (pi gain). Posi
pe clectrocardiograma.
Sal este poztiv In D, Vecterul
us ; RS se orienteazh spre partes
Dac vedeti o und poritied (de depulariznre)
ro son bleed Ge ee moet : ——— * ee, aires
exista un stimul de depolarizare care se
orienieazk un electrod cutanat pozitiv.

spre

116

84. Coasideräin devivafia Di pe traseu, dacá QRS-ul <ste im principal
megetiv (in jos) gi vectorul se orienteazó spre partes dreapt} a
holnavntis.

Dacá lu Di compleaul ORS este mai
liniei de bazi, el este
sau negativ),

es deilcsubtul

porté negativ

Acunı ex Gerivatia Di in sfera care.
inconjcará bolnavul, Vectorul &irifndu-se
spre partes negativa a erei Se indreaptä

‘spre partea à bulnavulut. dreaptü

Des ORS in D, esto moi ales negativ, aceasta
ss datoreste faptulu: cä vectoral mijlocia

a se Hudieapie spre partes ORs
drcepti a Balnavului.

178

€ in ovine
MA PR ER

& vectoral :uijlocia al ORS se orientexzä spre
, complexul QRS fa Ty ne asieptäm

5 near
Yecterul miilodu a ORS'se orienteazs
dreapta bolnavului (la dreapta unci ini
- trecind prin nodul AV
ie deep. axial
él dach complexul QRS este _negatiy
‘aceasta Inseamnä ca exist D

Matic axial’ drcaptz,

19

85. ANGES

DERIVATIA DI
QRS Negativ QRS Poritiv

Ze

Deviatia axialä dreapta

Mafia AVF clectrodul pozitiv este plasat pe piciorul sting-

Geinaji-va o sfera imprejurul boinavului pentru derivagia À

Dintr-o simpla privire wol patem spune dict vectornl mi
QRS se orienteard spre partea stingh sau decaptl a tolnevulel.

Watia mentionatä mai Inainte.
sent, nim fn sfudiu numai

Derivatia este cea mai_potrvita
pentru a detecta o deviatic axiald dreepté. D

Not vom examina acum o sferi complet
y da Dy (ceca ce 4ecca care inconjoará inima eind
ma AVF pe ECG. Trebuie sä ne reorientäm

acá complexul QRS este poai

este cazul in mod obígmult) aceasta Incram
A mu existé deviatic axial! dira devarece vector ‘ce priveste portiunile pozitive
tul se orienteazi spre partea stingä five ale sterci in AVE.
2 bolnavalui jarsem butonul electrocardingrafului

UU a inregistra derivaría AVF cam la pezitiv

se picioralvi 2. sitag
In D beatal stg 4 bolsayulal poarta

etrodul N. iti
aie inferiosrá a sierei este probabil 2
(poritivá seu negativä), pot
dated te ET Rodel AV

180

86. Derivatia AVF

Pentru AVF yariea inferioari a sfetei este poritivä gi partes supe

Fioar’ este negativa.

Portinnea supericaca a sferei (deasupra nodulut

AN) este (pozitivä saw negativ).
Sfera in AVE este din dou pitti, partes
superioari. find ————— gl" parten.
inferipar TT

Dedesubtal_nodi
Sinteri cecriemtati, bine?

162

AN slera este Se

negativa

negativa
poritiva

poritiva

AVE dará QRS-ul pe traseu, in principal, este pozitiv,
al QR ala e ladra Ie jes

fia AVE dacä vectorul mijlociu al ORS
fa jos, complexul QRS al tra

ee orientat
ln sus sau

pozitiv

à Nu fit pertürbafi pentru ch
bs orienter fo ets dei vectors
irijeart in jos. Trebule sz reamintiti
tse orienteazá spre partes poriti
‚ind QRS-al este pozitiv. Se apre
dreptate ci in derivajia AVE partea
3 a Sere este wiflunen positiva.

87. QRSin
tia derivatia
“AVF

À

QRS in
derivatia
AVF

RS-ul este pozitiv in D, gi de asemenea pazitiv in AVF.
of'se nrienteazä in jos si inspre stinga bolnavului. (Este zoaa
al)

Dac ORS-0l esté negativ in AVE, vectórol se orienteazá fn sus,
‘spre porfiunca negativd a sferci. .

Centrai ——— este nodul AV. er QRS in principal iv fn D, indict faptal
té Li nulflacis al GRS se indreapté
f a volnavalın. sung
Junätaten sapericará a fer (dervafia AVE)
> ——— pezitivä sau negativa). nets igre
= QRS in principal poritiv in AVE
#4 ca Vectorel se Indreapti in

Un complex QRS negativ in AVE ne informeazi
cial mea af QRS sc ore emenca, dará ORSU este pity
in — spre jumitates nerativá a sferei. sus timp in D: gí AVE vestorul
bein al QRS trebule si se Indrspte In jos
spre stings bolnavului (ceea ce el face

OTA: Vectorul mijloein al QRS este in zona
ik cind ze indreapti in jos gi La stinga
"ventricull se indreapra tt jos
spre stinga belnsvului. Amintifi-vä
“Ghatunci cind se vorbegte de pozitia
Wectoralu:, dreapta si stinga se refer
Ta cicapta si stinga belnavului,

184 185

88. Exist patra sons posibi
Patra song pesibile unde se poate situa vectorut mil
41 ORS. Imaginafind aceasta pe too hola 1 oca

ach vectors se ap
ie nodal jap ses min
odia: =

axiala
dreapta
Dach vectorul se indreaptit tn j
pacientului faja de eE dle
ES
m nofala

185

reaptä)

_(Derivatie

xialá d

£

|
|

minind patratui in care se situeaza vectoral, cunoas:em directia
N ne vencio.

Acesiz este felul in care trebui
ti cole patra pätrate ale ui
Simprejural nodului AV al bolnavalut
dosare de ECG veti vedea un cero
‚se indica vector,

jor si sting seprezintí zona
AA sting’

89. Daca ORS este poaitiv In Dj si negativ in AVE, vectorul se géseste
in pittatel superior sing’ O REN

Dach QRS in Uy se orienteael I 305 vector
se indıraptä spre ery

stings

Daci veotorul se disijeará fn sus, atuné
in AVE este in principal

RS
Tiniei de baci dedesubtul

Dacá veclurul se orientezza In sus si spre stinga
bolnavului, existé o deviatie ines axial

188

m Baas ORS fa Di gi in AVE: puteji acum situa
nijlociv al QRS.

re dati cind complesul QRS este nezativ
exista u deviate axiala —— dresptä

IRS ecte in D, ginegativ =
x ha ama. RARE

gk vestorl mia al ORS se indreaptt
à spre stinga bolnavalui, ne vom
dcir denraquie DS AVE « a à
le ORS 52 fie mai ales positive

OTA : Cind vectorul se orientezzá in sus
dreapla belnavulul se vorbeste adesea
jevistie axial drespti extrema".

90. Derivatia 1 pe ECG

Depolarizare

ind depolary
derivatia dati

à se fâce intra dizectie perpendicular’ (ald de
deflesiumes este mints plsaa electra”

Depolarizama, ‘ind perpendiculare pe
axul wel verivasii este Orientata intr-un mod

meglijabil cpre unul sau altul dintse dectrozi.

deflexiuaea ‘nrepistrath este atít negativa

sit sf positiva si se spune atunc:

ae iroslectrieä

Cueirtal vomito” taseamnt costa"

volta] la asa fel Inclt portiunile neganive

$i positive ale complexului ORS

Sint apraap> — a ee

Cu toate ci dellesiunile negativi gi ponitich
ale uni complex QS Luis sin: egalo
ca märime, ele siat de obice ©" "| mic

NOTA: Depa ce sa localizat vectorul ORS,

mülochu inır-un pétrat anamit (adica normal,

la stinga, la dreapta, la extrema drcapta),

teperiad Uesivatia In care QRS este cel mai

izoelectric, noi putzm sitva mai vectoral

Aci axul san trehuie $3 se gasoaced le 90°

Aproximatis de acel al derivafiei „celei mai izoelectrice”
(8 se rad pag. urmätsare).

190

5! Deviatie axiala stinga
Bs RENEE cómico a

on : 0

me
ous eue ie
ou % |
ins £ von

o % van

sr si situeze mai exact un vector (acicá in grade)
Uebuie localizat vadrannı, apoi gäsitd
ed mai mul: imnalectric.

gy avind o deviatie asiada stinga
da un vector al QRS sijlocin cup.ins

¡mu ata
somnul negatir)

Y ávind un vector de | 60° va fi

sormalá

WV avind un vector al ORS mijlocin
ma normal va avca un ax electric
30° dach QRS in derivatia
inoelectric.

91. -» Deviatie axialá dreapta |
cu via

‘Doct DI este cel mos Saale. ox

am a
on a
air

Deviatie axialä dreapta

An ne ol al ati nae ea

x a : =
AVE a

+

Ca si peutcu deviatia axial stings, se poate localiza pentru deviafie
axial droaptS ji deviatia axialf Gueapti extremvi vectoral mijle

bsen incicat ascmänätor cu pozifie accior unui ceasornic :
Ent vectorel QRS gi acul mic este vectorul undei T.

Tare un vector care se poate localiza
Ua bolnav cu 0 deviatie axial dreapta st in vector fel ea gi vectoral _
de +150 va avea probabil un tcaseu arätind un QRS

din qe I vector undei T si vectorul QRS
te de 69° sau mai mull de 60°
Ciad se constatá un vector de — 150" aceasta ‘un scan patologie.
Inscamnk cl acta vector este sit In cadranul A
vapiel axiale drepte m extrem fe
undei T este in general representat L
sageata ét Vector QRS. mai mica
NOTA : Se poats area un vector de 180° + sau F
— dup cum este situat In cadrauul deviatiei A
ae oa Amie |: Axal este adesca indicat prin litera A
Srepte extreme. zul À 60.

NOTA: Se poate calcula vectorul pentru
a ponies des SRE gr vn
(cele 0,04 secuude initiale sa terminale)
exact in acelagi fel cum se cal aleasa
vectoral mijloriu ai ORS,

192

92. |, putem déterming \ectorul ‘mijlocu,
‘sau Inapoi.

stud (rei, dimensi
à directia inain

dul éerivariei Va este-
Sau negativ).

Yectorul mijloein al QRS se poate dirija ES
pozitiv

fainzea sau Dolavadas. fs sparete

OTA: Electrodul detector al darivatiilor
modul AV diale se afla pe o pari de aspirafie care
mobilité pe (ae in poi ects
fiecare din cele ¡ase derivatii toracice.
in toate cazurıle para de aspiratic
Weare este pozitiva.

Aceasta inssamnd ci _depolarizdiea veuusiculart
Anerge inaitite sau in rm incepind din

electrodulvi detector in Vy se plascazá
in fata node av

104

93. Considerind o sfera pentro derivafia Vs,
anterioa:’ este ponítiva si

Considerim o slerä pentru derivetia Y, vedem
Volnarul din prefil dar. Er
este totdeauna nadıl AV.

Spatele bolmavulai este-considerat ca.
(Poritiv sau negativ) In earul derivaficr Vy,

Zona situatä Inaintea nodului AV este
in jumatatea a slerei.

190

contra

negativ

positiva.

gate
jul ORS in Vp este de obic neg
ta ie de bas)
ul méjlociu al ORS se orienteazá e
A y eaten mg te
dA ORS poritiva pe traseu in Va inseamna
a tilocia al ORS se entes ER

(coca ce mui normal).

94. Jntrucit ventriculul sting care e mai gros are o pozifie posteioara

in torace, accasla atrage vecturul inapol.

Ventes cs
inte cei doi ventricull =

Ventticulul sting este wa
fn torace decit Ventriculul drops

‘Veniriculul sting mai gros atrage
pastoral al ORS spre spatele balnavi

186

sting,

posterior

mijlocia

[
|

‚seetorul mijlocio al QRS in cole 3

il mijtaen al QRS poate: fi determinar
geretehui toracic al bolnzvului
à derivatüle —————

level QRS al acestor dor derivapi
2. vectorul mäjlociu al ORS
Stunt In zona normala.

oral mijlociu al QRS este orientat ins
‘complexul QRS este pozitiv In

jumai derivatiile Dy, AVE si Vp-putem,

Di wave

poitis

Ya

95. Rotate omiso

foc Inseam, ln mod Obignan, cregterca dimensruni, dar
Fe ea ee we ih vorba de o crestere a masei muscı

teuueuii de rotafie orara {posterioara) sun antiorst® (auteriocen

NOTA: Dich am putea placa o tijä de fier rectilinie
pi cavi supericará si am Impinge-o fn vena
card fear, maa at puta col prin Ria ch utlizes Totegráfia proprictal |
Imprejurul acestei bare. Noi putem procize acest Pliras dar am abandovat 1epede accastá idee,
tip de rotatie pe electrocardiogram’. In acelas fi trobuit st denumese acest capitol

timp putem vedea rotatia vectorului Imprejurul rafia” (Sack exista un euvint

acer ax central. Cardialogi pth 23

sh detivatiile septale V, sau Yau un ORS

care este tot atft pozitiv cit negativ (¿ona

de tanatie”). Cind ORS , traditional”

se deplascazä spre derivatilie Ve sau Y,

sc vorbeste de ralafie orar, Dacä vedem un DRS
tranzitional (QRS izoelsetrie) in V, sau Va este vida.
de o rotatie antiocera

Areast3 figurä reprecinta braful unal
in erancareo greutágil. Am avut

NOTA : Cind vorbim de rotatie orará sau antiorará
este vorba de o rotatie tn plan orizontal.

Vedeti pag. 38 pentru a reimprospita memoria
dumncavoastrs. O deviatie exit este in planul
frontal In timp co o refafie se face In plan
orizontal. Revedeti axele consultind schemole

de la sifrsitul acestei carts.”

96. ™)

1)

Normal / m

A

Hipertrofie

Hipertrotia une vavitat: cardiace

hada P reprezintä contcactia celos dos ate, pentew
peretelui acestei cavitii geh

‘une! hipertrahi atriale exam

Hipertrofia and cavitäfi cardince Inseamnd ci

celer doua atri

cosimea peretelui muscular al acestei canikäfi Ton contractia
a erescut dincolo de dimensiunea — Ze
doux atri se:traduce pe ECG
Hipertrotia, in mod obisnuit, na modifica rea celor dou atri se: æ P
volutual ft mu se produce in mod cavili
obligatoria dilatetia N ee
de hip otic o atrial
late exam’ ie P pe BCG.
Cregterea grosimii musculare a perelelui examinind undele P pr

unel cavitari cute a inimit poate fi
Feeunascats. pe.

ECG

97. Denwatia Y, este situará

Fe Na Ste con mai bn surs de Informapi despre dle an

Girect in fata atriñor ast/d tneit unda pe

Electrodul explorator plasat pe torace
In derivatia V, este considerar ca

(peritiv sau negativ) poritiv
Derivatia, Va este faregistrath puniad un éléetrod
fae la deenpte steinulal in spafiel 4
dntercostal; Acvasta fixeaxd arts: electrod
esplorator direct in faja atriloy
Intsucit acest clctrod este ce! mal aptoupe
de atril derivatia V, trebuie sa fie aorta,
‘ere ate cea mai mare valoare peatr à cerceta o
————— triada. hipertrofie
De asemenea se apreciacd cd unda P in derive

he ttt informafile cele mai presse u

Asupra hipertrofici atriale $i. de fapt, ca le Ca!

204

ids P difezica este caractetistied. per

+ LE undä
cre nn hacen

tril
je atiiali dar rimine de stabilit care este
— Hipertrofiat

deasupra

atrial

98. compares teiminals

+

|
|

|
+

Dack component IRIS a mel onda D dance (im N) este en

ma: mace, este vorba de 9 hipertrofie atrial drenpta,

Dacä unda Pin Y, este.
din atti este Ripartrofiar

stim ca unul

Daca din cele domi fare porfiunea
a undei E difazice este cea nai mare, exista
atuneó o hipertrotio atrial dresptä

O unda P difazieé in Vi. cu o componentá
mei mate ne informeaed Ca atrial —
al acestel bolnav este mai gros decll stingal

sla cave are o bipertt 5
g datoritä unei stcnozäri a valvul
Uva avca o undi P difaricá in

ditazien

bons = 4) dndei Pla ace
nV, este cea slat mare.

ta serminelá a undei P difazice in V, este
(roxtiva sau negativ).

drept

99. be s

Dach se apreciact complexul QRS in V,, unda S este in mod normal

mai mare decit unda R.

feptim de la el sû ne dez anamite

a
indleatit despee. presenta hiperteofici _

Jn Y. camplexul QRS este de regulá negativ
Fate TS foarte mick,

NOTA : Kiectrodul ia Y, este poziciv.
Depolarizarea ventriculark progrescaca fy jos
$ spre partes stfng? à boinavalıı
$i posterior (ventriculul sting. mai gros,
ase 9 pozitie postericarä), Tnirucit
depolarizer-z veutricularä se Indepärteazk
de electrodul V, (poritiv),

la principa ea Am
le cepolarizare pozitivé progresind cätre
ah eee posi acpi ode one
poditiva pe electrara 2. De asemenes,
© depolarizare fudepärcindu-se de electredul
Poziliv se inregistreard ca o dellexiune negativa.

$ reprezintá: activarea ventriculera,

ventricularo

rc ventrculrh dreapiä exist a
a mare in V,

In cáz de hipertrofie ventriculará
‚peietele ventriculului drept sste
R “gros, aya incit procesul de depolarizare
En last ca ORSTE a fe
em dev aytepia ca ORS tn Ny ai fie
Dé (orienfat ln sus) dedi co de oies

da Sin V, este mai_ = _ dectt unda R a
¿caz de hipertrofie ventricularä dreapt.

100. Hipertrofie ventriculara dreapta

fia ventriculars stinga: peretele ventricular sting este
antreuind dellexiuni mari in QRS in derivatile pro
à

In hipertrofia ventriculari dreaptS, unda R mare, care vsti ta
Vs diminué progresiv in Ya Vs Y, ete

In cas de hipertrofe verticales dien cable 0 O sting
oe din ‘pesete al Tim
rivatille precordiale urmatoare E

E x Fy ‘vantriculului:s:ing determin’
Diminvarea progresiva a inälfimii undei © IES care sie foarte crescute art
este treptata de la derivatile precordiale deep IE th adincime Indeoschi
spre detivatile precordiale stingt precordiale

Diatares ‘ventiiculubui drept mareste mod normal ura S in Veste adicá.

ctorilspre partea dienptä, in aga fel incit Dh craie ventrieulara’stinga
exista adesea o deviatie axtalà dresptä a in jos gi la stinga
{a vectoralui mijlochu, al ORS) MAL este inca mai important. si

feazi de electrodul pozitis Ve à

ES fail chiar mai adincd la V,
pea, poate evita o deviate’ aval
Petra cá vectorul mijlociu
Ändreaptä spre stinga.

210

101. In caz de hipertrofio ventriculará stingé existé © md S mare
in Vi $ 0 und R mare in Va.

en caz de hipertrofie ventricular sting
Its o anda, adincá in Vj. s

NOTA: Derivasia Vs este stuata In fata ventriculului
sting, incit depolarizarea ciescutä se Indreapta

spre clecrrodul Va dad exiott o. Aipertrefie
ventricalara singt. Reaulta o depolarizare
(pezitivä) mai importantä care se orienteaza

spre electredul pozitiv Vs; ORS ln Vs trebuie

deci sl fie cu precäderr pogitiv si rezulá

> undá R foarte mare lu aceastá derivajie.

In hipertrofia ventrieulark stings existé y undi $
brofandi in V, o uncä R mare ln >, Y

2

VI profunzimea undei S
in VI (mm)
ts
» YS inaltimea undei R
in VS (mm)

men Gn mn) a det $ in Y, pls Haies under R
Fat mare de 39 mum, BA o ler venta

uy mum) a undei S in Vi,
aces ya Ba not BTS

hipertrofie

+ Accesti adunare a undel S in Y,
$ alındei Rin Vi trehue sà fie facut
tic pe fiecare electrocaldiogtamá,
o singuri privire

102. HIPERTROFIE

Derivatii precordiale stingi

: el a AN

|
j i 1 o a
UNDA T INVERSATA |

Unda T prezinta ad
slag, Existä o inversi

a caracteristici de hipertrofie ventricular
2 yi o asimetrie a unde! T.

Le obicei exist? o anda
caracteristica care se ved
in caz de Aipert-ofie veutriculara sting?

Intrucit derivatille precordiale stingi
(Vi sau Vy) stat sitaate tn lafa

iculufus ele sint derivar sting
ideale pentru ciatarce aceatel unde T, cae
semnificá o Mpertrofi> ventriculará sting’

‘Accasti undä T inversatá prezintá o panta
descendent’ progresiv si o intoarcere varie

abrupt cätre línia de baza

214

biperttotis

cllazica

iii apoi unda KC 10: V apo unda Sin Vy
unde la Ve

NOTA: Revedeii hipertrofia in täbalele
Mie la strital carp

103. INFARCTE

Ateroscleroza poate obstrua 9 arteri coronal sau o placá ate
Scleroticä poate fi sediu! unui trombus care astupa caronara. Ocluna

corcnacd determina infarctul miocardic.

NOTA: Infarctul miocardic este conserinfa unci
oclazi a nel artere coronare. O Zona a inimit
se gésejte lipsitk de vascularizatic. Acest

tip de oclazie poate fi relativ: o persoand

ale carel artere coramare sint foarte ingustate
poate aves, in repaus, 0 aclivilate normal’,

dar In timpul efortului sau a emojilor, inima

care functioneazä mai rapid are neveie de un apert
de singe si de oxigen mai uult decit pot aduce
coronarele. Acest tip de infarct miocardic poate
ti la fol de serios sat mortal ca ji ocluzia

coronará clasica

NOTA: Acest capitol este demumit INFARCT ceca ve
presupune o ocluzte completa a une: artere

coronare. De asemenea noi putem determing daca

‘© arterí coronarä este mai mult sau mei pufin

ingustatl, cesa ce antreneazä o scádere a irigafici
cardiace. Trebuie sa stiti deci ca nol interpretam
elcetrocardiograma pentru a determina starca

de perfurie cororariamá a int

25

Zona de infarct

miocandulai apare cind o arterä
mr obstrucaz’ q determina 0 200% di

m le atac de cord, de ocluzie -
nee ardic se roterá la acalasi

ve ivigard namai din arterele —
Bee es e ui al
Bau se otetruenza, zona de mivcard irigaté
Dae accasta ramurá se gásegte lipsitk
“de o circulatic adecvatä.

ha ,,infarctata” iglare de obice’ sediul
ventrictlal sting si poate genera talburäri
de ritm severe sau

au

sonara: vent cutului
card fürs aport san-

coronará

curunare

moartea

104. Zona de infarct

{nici o activitate
electrica)

Retineti cd aumai ventricalul. sting. gros este atins de infarct mio:

Ventrienlul sting este cavitarca cu tel mai gro
peeve al inimi

astfel, in caz de ingustan-
3 arterelor corunare, Ventriculal sting care
Are nevoie de cea mai importenta Irigafte
sanguina esté primul care suferä de pe tuma
diminuárii ci-culatiel sia

Singele este pompat in toate paris
organismuln de cätre ventriculul gros =
Este foarte important acest Incr,

NOTA : Cind descrican infarctele cu localizarea
Tor, vorbim deci de o zoná din vex trical sting.
Attereie care irigä ventriculul sting por area
Tamuri si fa alte regiuui ale inimil, Sstfel

Inctt infarctol ventricalului sting poate
Suprinde si u portiune mich din alta cavitace.

218

ars vascularizare

isa venticululul sting care nu mal ars Ka a

fet de vedere electric, moarra si nu peate cos
e.

survin in general nuraai in

I ventrieulului
sting.
Pereteui ——
ata mar conduce, e
rar Marc rs conduce ne uds
es mu sg pot depolarıza normal.
cri sting FA: Zone intarctata este un teritoriu mut

unet de vedere electric, in timo co
Hnimi (re que sanguin’
normal} fanctioneaza normal

105. ANFARCTUI

ISCHEMIE
LEZIUNE

INFARCT

Clesica triada a infarcenlui miocascic este „ISCHEMIA”
NEA" gi „NECROZA”, dar fioeare din ele poate surveai izolat.

Aceasta triad’ constituie bazé recunoasterii

si diagnosticului infaretului "7. miseardic

Inseamrä efimologie 6 diminware | Ischemie

diminuaré a iripatiet

NOTA: Ischemia, lezlunéa gi nesroza nu este
Obligatar sé cooxiste pentru a se stabili
diagnosticul de inferct miocardic, Mai curind
‘ects vorb de un ansamblu de erit:ri care
trehure cdutat in mod sistematte

220

ISCHEMIE

a (diminuarea irkgafiei sanguine) so caracteriaearé
te (de sus in jos)

prin ende

insearaní diminarea aportului sanguin
mm arterel> cotonare).

ende T este semnul caracteristic Lnversares
denia 7; poate varia de la o unda discret
‘sau deprima:d la w inversare adinci.

___ inversaie pot demonstra
jamie in absente infarctului miocarcic.
exista © seadere a aportului seaguin

inima fra sf se product un infarct.

106. ISCHEMIE

Unda E ischemic’ tipied este inversatá in mod simetric:

NOTA; Pe tieca trebiie cautat sistematic
© inversare a andei 1. Íntrwcit dexivatile
precordaale siat cele mai aproape de ventricul,
jaudificarile undel T vor fi mai pronuntate
fa caste derivatii. Parcurge¡i traseul
tntdeauns de la Vy la Vy ai chütati inyorsarca

T pentru a vede "dach existi o scidere
a flusalui sanguin coronal,

Unda T a iechomici este inversatá jt

E

segm 0 st
fivelarea segment __inseamuit

- Segmentul ST poate si nu fie decit

ifilicat sn sí ss decaleze cu ¿0 milimetel

fd mule deasupra Ines ce baza.

Supradeni

simétrica velarea

segmentalul ST dovedey(e faptul
Tnfarcral este cut.

107. SUPRADENIVELARE ST

| > y + ‘Infarctul subendocardic

|. - Digitala ii
L tul Master pozitiv
— | — N Tes:

mi

" te condifit
2 fvelat fa anamite
Deck exist o snpradent tul SP poste fi subden

este recent (acur),

lace ST. aceasta Taccomna ca infarctal

stibdeaivelice
ate determina’ 6

ROTA: Dich facefi diagnostic de infarct: este palas ST

important de stiut dack cesta sa pret taste ee

di Recestl un catament imediat sae frm dan Domi suspect’ de ischom corana

ste vechi, poate de mai mul tne pour ri st

ent
Freer Ie Tan ridick deasupra tinie’ de bara Segmental nosticul (testul Master). A
a ; ta + neo
I are ob ma infäret care nn Pre
ee! Cat grosimil Ventricululat

ntl ST.
STA: Pericardita ponte supradenivelasesmeatul Air,
totngi unda T este de obicei si ea ridicata.
deasupra liniei de beck,

ace A; Un anevriem ventricular puate de acemenea
determina o supradenivelare a ST, dar In guest

Saz Segmental ST nu se intyarce in rare]

«volufici la linia de haat.

108. —

à

UNDA Q
INFARCT

UNDE Q
FARA SEMNIFICATIE

Unda Q impure dingnesticud ce infarct,

Disgnosticut de intarct miocardio se face
de obicel pe preventa —

NOTA à Unda 0 este prima, porflune negativa

a complexulul ORS si nu este aii tela

Preeedaté de niuie aitceva in comples.

cd SRE o andé peritivá th complexal QRS

Anzinica undel negative — chier un vil tose
el, {rebule 5-0 denumim unda S (pa: tes

orientata in sue care o produce este

© unda R)

Unde ee mare parte
4 derivafülor pe traseul indivizilor normales

se wat
Minis pot fi observate fa mod normal fa anumite-derivats

Q exista im anumite

mal
adelor
Lace unde Q exista sine pala cd ne
AS net e
absente

oat

109. Unde Q patologice Y -

Wrgime | mm

+ Ya iélpmes Ons

Vee aly
J

cescétet in ce: derivapit Se

L

O, Inda, patologicá este tarsi: dit un mie pâtrat (0,04 cee Sexaminoarh. un trasen tebe ce
ns Se teak eno tee din Inland eae GL ek in N

Undele __ snormale demonstrezzä o E
afectiune iS toate derivatille in cáutarea Tatologior
Patologic si anume prezenfa unui infarct,
O undi Q patologicá are in mod ebisnuit lärgimen
unui mic pátra: (adied | mm) si deci o durata,
de secundä. 0,04
. ne Gm kamen...
E Ar derivafia AVR se ascamänä
un alt criteriu util pentru catalogarca undei re i
Pb se pa eu merce MSE pera tees ae pr
ajungo Le 9 treime dia dimensiunea (nältime pote ie A a ere slog ol
Mi adíacimel complexului tn intregime. ORS fate cin D Cat and
ca ce e ascunde fn spatele enor unde À
; Sule considerafi ca sere de infarct.
NO es A Gel sau an din criteriile de mai de
sus sint suficiente pentra a face disguosticul. i
¿Cima priviti um traseu veriefi dedesabt exact dera

th ce ‘afi gäeit unde Q patologico.

229

28

110. INFARCT
ANTERIOR

Undela Qin Vi. Va, Vi: Y, Inseamnf wa infarct anterior. Este el
cut?

Precenta undelor Q in Y,, Va, Vs sau Vy
dovedese un infarct al. peretel anterior
al vontrieululu "PO sting

NOTA: Perstele anterior al ventricululul Sting
Cuprinde o parte din septal interventricular,
Anumiti cardiologi spun ci atunci cind exista
ound’ Qin Vj q: Va, aceste infurcte cuprind
‘septal si siat denumite infarcte „septale".

Ja practica, prezenta andelor ('patologice
(amintifi-vä cä Im Va si Va pot exista mies

unde Q normale) In detivatiile precordiale
foseamnd infarct anterior,

rice infarct anterior poate determina unde
Patolagiee In oriesre din derivafille precordlale
sau mai simplu lo una din ele ile
Precordiale sint fu esenfä puse inainte si acoasta
este un mod foarte bun de a ne reaiminti cum

se face diagnosticul de infarct anterior,

NOTA : Pe baza supradénivelici ST se poate spune
of este vorba de un infarct anterior acut

INFARCT
LATERAL

aa
a aan ale
mai apropiat de partea sting2 a bolnavului.

se produce un infarct lateral rerult? =

D, si in AVI, Col care este reprezentat
igurä este vechi.

Se poate preseutté infarctul lateral cu
IL.

AV. L" penteu lateral gif”
Heat Id clea Troan
orcas cu litera iin mayasenl), Este un

de asi aminti derivatiile care prezintä
infarct.

sting

unde

111. VENTRICULUL STING

a

Anterior
40119}50g

ét activitatea cectricd a pereflor anterior gi posterior se
fn direc apace.

1 vencricululas 3
retele inferior al imiaii tE pe ei gares perv anterior al. ventral tetas
Gisfragmatic Inseunné un infarct al porfis spre «picar
inferioare a Sting. ventriculuiyi

giearea peretelu posterior al... rta ting
Infacctl ——— en recunoaste prin unde inferior mtricalului ieee

© patologice in Di, Doy si AVE,
NOTA : Dach v-a5 spune cum Imi amintese
derivafile de explorare a infarciului infenor,
aceastä carte ar fi probabil interzisä, Dar daca
fineva ar constata unde Q patolagice te

i AVE precum si o supradenivelare S1
In aceste desivafil el ar votbs de Danse
inferior eut. Traseul de deasupra cotespunde
unui infaret acut?

ol il prin teatk grosmes
Pia venues pe exter an epcard

“und depolarizarea - peretilos

ectorii rep:

Neri $ pesto i venient tng Fan

oriente

232

112. INFARCT ANTERIOR

a (recent)
Ñ Seti Hu
E ER
FRA, He

Deck obserwim unde Q si o supradenivelare ST (in Y, si Ya lntram
infarct anterior açut, infarciul posterior Va da semne pure.

Un infarct anterior acut det

ink unde 9
Patologice fu Cerivatille precordial

cuo. à segmentulal ST, supradeni.
in. aceleash drnvaqii velare
Sá analizion aumal derivatile Vs $ Ve +

aparifía undelor Q patuluxice SL supradenivelarea

ST re va incica un Infaret acut. anterior

NOTA: Infarctu! posterior acut al. ventriculului
sting determing un aspect exact opus celui

Gin infarctnl anterior acut deoareve pre

antetior si posterior ai ventricaluiul sting

se depolarizcaza in directit opuse.

Infarct
erior posterior

ivatia V1 sau derivatia V2

wetul posterior acut existä o undá K mare (oj 1:2 undei 9)
N,

semplu, o undá Q intoarst
a ont Ruf, dup cam
‘uadele K sint de obicel
in VD.

ck datoritä infaretulu csi

ie mel ventiiculalat
mind a undi R mare (deflexiune poribivi)

tafi un infarct posterior cutee an, ae à

‘vedeti o und’ 3 »
VE Gate et E ponte prod §

Lo hipertrofie ventricvlara dreapta,

235

113. INFARCTUL POSTERIOR
ACUT | ‘m

- INFARCTUL
POSTERIOR
ACUT

TE ie a
Im Infareyut posterior akut sist de asetnenéa 6 suhéénicelare infarclul posterior seit ss carneterizeada prin unde R
ST (opus supradenicolrt ob) fe Y Y, . Po siden a1 in Wy. Va lona Ve
t

Un infaret anterior acut determina unde A+ Sa fiti totdeeuna ateni la subdenivelarca
Pi a RE Ne El supradenive ent ST in derivufiile prosordiale
+ segmentulat ST, tare ica un Infareı posterior vertabil

eamintit bine cate,
NOTA: DI cl nager à sement ST ita
a à Dioarece prertele posterior. er 1 infaretuh
al ventriculoli sting se depart 217) Diagnostica acetal
le divectie cpusa depnlärizäri perercki e do) toco Rent co mall
anterior, un Infarct ut al peel ee Ea
posterior va determina o saddens pus ‘tall
a ST M Y, san V, siege tin infarct it acht veritabil

a modifi

À reciproce pot

undi Q parologiez In V,.

236

237

114. intoarceti
traseul ECG

“$ Priviti VA, v2, va,
intr-o oglinda

radenivelarea ST-ului si unde Q
{infarct anterior)
ivelarea ST-ului si unde R mari
{infarct posterior)

re ele pot fi foarte

joare sint foarte sen
ei infarctete posterioare sint f
ute cu vedere

UOTE: Du se basales an ialacet postear
dajorita estentet unde R fnalte si unej

ict 2, ST fe Ya sau Va ttebule incercat
gist oglincil. Mat Inti Intogräcft cu sun
je ies tot rau Pari apol Pear
In oglind& si vet vadea cemnole Jane
gh tnfacctalul aout, adica 0 unes O page
E y supradenivelare'a ST, Jntoareds a Pagina.
Precedent imcereat

Acest test const In dow’ manevie adich
‘nveisarea trasrulu gi privirea Ya al Va

288

|face;i o lectura sistematich a unct
feet Serine, dali © atentie decsbita ri
ae sf -— dnd cáutali

ace ST in Vy gi Ye sint totdeauna
\ À importante. Atit subdenivelaies
gi snprademvelarea.

ti undele Q ln Vi si Ya gio

'asemenca friltimea un

ogtinas

ena >

115. Anterior
Q in V1, V2, V3 sau V4

mi fer ct dléoarere prog-
sue sediul unul infarct
important erm

Disgrosucul electrocardiografic al infaretulu) mu este In enga
int a 8 depinde de acesta

valabil In caz de bloc de ramarı stings

de abi patru
Jn biocol de ramurä stingä ventriculal sting zone prineipale und
(care este singutul care se infarctizcazi) se produce infarstele ventriculului sing.
depolarizeazk dupá ventriculul 22" drept
y afecta in acelasi timp
De acrea ore unta O care ia aegters en interet peste afecta la aca E
in ventriculul sting Poste st nu spark AA anal alingent foarte
la ineeputul ORS (in blocut do ramur complex lui ee atingeri foarte recente
stiuga) gi sa deve in mijlocul Irae ST
complexul ut ORS. Este deci imposibil, in acest ite ve val pa ‘a identifica Jucul
Caz, si se identifice unde agice & ra = le
5 il nu infarct recent
NOTA : Este posibila © esceptic. Ventriculul dep: a
qi cel stig ‘si Impart septul interventricalass la diagnosticul de infarct in caz sting

Un infarct al sone sep ve fds sees i teat
un infarct al ventricululai drept (care se
se depolacioraza primul in blecu! de ramurá
singt). Rezultä de aici unde D ip

la Inceputul QRS. Do azemenca chit tm presenta
taal lox de tamal sting enn

in derivatiile pren unit si se bänuiasch
(Car nu sá se afirme) un infarct antevorseptal,

ramurt —

241
240

116. tor este un gest de
sua cinenlativi coronere «imp
Hoste ir mag nati corónere à inal se poate L

Fortea Win Que Arte coronare care
‘nimi exigensl de care dois

are nevaie.

Arteta coronar st!
Arte coronar sunt are dowd ram:
artera circumflex. $1 arten
i al desceunlenta
(intersentri-

dará

Artera coronara

ventnen: —— incon
BE: PRE dreaptä)

22

rutin’, dar cunoscind
face un diag-

al lateral se datoreste und cclumii a artéréi c
3 arterei coronare stingi. Infarctul anterior = dal

GF acluaii a descendentei anterivarc, ramurä & coronarei

ciucomilesi, ramurk a cofonaret
f aduce einge la peretelr Jateral
Seninientulul sing

Dh coronacei ctingi irigh pererele anterior
wentrenlvini sting.
Gifcumtlexa si descendenta anterioará stat
sting’

Mie dovä ramuri ale arterei coronare

117. Infaretele postetioare se datotes: lo ge
dhepie

au z uncia din ramurile sale mai td!

Arteta coronará Inconjosri
ene eae
dtept pa dedesubt pe ai ee Dee

Posten al venindultal adas

Infarctul posterior se datoreaza deluzici
und am a pte

NOTA. Mult timp s-a apreci

Sa aprecial cf artera coronaria
‘dreapsf au ar juca decit un rol minor =
m Figaren inimii, Grafie progreselor recente
ale <oronarogratie sox demonstrat ta urn
seronark dicapid ar itiga nodul sino are
nacul atrio-ventricular sí trunchiul
fasciculului His. Na esto deci de
sá infarcicle posterioare acute se insof
de jelburdr de vir pesiculoase, Cardiolog
avizal au avut tatcesuns test deco
posterior al niocarduln. à

244

ral unes oca

coronarel

dreapta

este irgat fie de la soronara dreaprd,
Rap Se y domina una sau alta,

ide la coronara sılägs, dup’ cum pre

ale peut

NS
Sere
ian a en GH ae
aca lat bien.
Re a ey

seas pen eee olas
ea '

es predominant

De exempi dach

NOTA: Rudiologii
A ‚dominanta coronarei dre;
Fr fanctie de artera cate ing

toe vn eg ca ne
ra stinga la paste Fa mod predominant

stingl predominante.

118. Injelege hemiblocurile trebuie cuaosca! sistemul de iris
‘a ramusilor sistemului de conducere al ventriculilor.

Homiblocurile nt tratate in acest capital ‘Tueretl) cir de <i pas

adesea acociate infarctelor av:
avind drept concecintá e scidere à in. coronara Creaptá asigurk In gencia!

Katie sangrine à fase cy
À ie arise aodului atrio-ventricular,
i fis datori une romunı

mstante. si cea a ramificatiel posterioare
di stingi a fascicolutos
His

inte de à merge mai departe iii

prima not! de le pagina 249.
cerner stings tne de ases y 5
Hemiblocurile si Z inconstautä care furnizensá singe
Eric ae cm Bau
À fascicule I ne ale Pari 2 ı casi fascienivini His. à
E trucfic totalá a descendentei antéricare,
emiblocurile sint de. obi MMurd a arterci coronare sting’, ponte aves
dal int de obicei (dar nu totdesuna) pt consecinja un de ramura bloc
pid precum si un bemibloe Sting anterior.

Posterinare
En TA : Cheia Ingelegeril hemiblocarilor consti
N Ram Re memonizarea faptniui cá un infarct se poate
‘amifientil ou ere à fasciculului His nu are ocluzionárii unui vas En locuri sau
reat aa pera seep roe
rierafi de blocari partiale saa
a de blocuri dad una sau

‘mai multe ramuri cint interesate.

246

119. HEMIBLOC
ANTERIOR

{
+ DAS (Deviatia axiala stinga) de obicei
asociatá cu un infarct miocardic
(sau o alta afectiune cardiaca)

+ QRS usor lárgit (0,10 la 0,12 sec)
"q153

TELLE]

Prin hemibloc anterior se intetege un bloc al
a ramurii sting! a fasciculului His, $i ch
le indicate mai sos.

mificafici antericare.
mosticul se barcaza pe

Discreta intirziere a conducerit in directia

tegiumlor anterioará, lateral si Superionra

in sus si spre stínga, Ea este icprezentata
— E

pur ceviere arial
la cazal unui hemiblos anterior pur, Icgirea

vectorului QRS au este decir de 0,10 pind

la 012 secunde dar, dach exist’ oasociere

2 altor blocuri de ramuri ale ce faseiculaiut
acest QRS se lrgeste mai mul His
Un hemiblor anterior provoac de obicei o unda

Qin D precum si o und large peas 5

Profunda in Diu(Qs,)
NOTA: Pentru a putea pune ua diagnostic

de heinibioe enterar sau de alt to eae

cesar sá cxiste Uaseele anteriogre

Trebuie sA aliminati totdeauna «<uzele
preexistente ale une: deviatil asiale stingi,

de exemplu © hipertrufie ventricular’ 48

sau un cord orizontalizat, sau un infarct inferior

240

‘ii infarct anterior
e dia bolgavi care pré um
a heal aero

sic ca hemiblec anterior un

o proved 6 intima

gscicnlului Alis ner en
clarixir ste zone sei
Rd dco ac Sg
derioare pot _proveca un hemiblee |" Infaretele
For (este ugor de meniorizs
ce un ax al vectorulal QRS
ee UD ant este grew de sustinul pe ECG ue

60° de 19 ani

terior.
snocticu! de - 5

120. HEMIBLOC ANTERIOR + bloc de
ramurá drea; [B.R.D.) =

É \D (deviatie axiala dreapta) de obicel

= cu un infaret miocard!

iune cardiac)

'
‘Complexul QRS este normal
‘sau putin lärgit

pur gf plat esto tar deosrece raies
ce rami
A ola! fal His este scurta si groash
ce

irigatıe sanguin’.

Eo Pat à
aaa anterior al ventrivalull sting (prin actus pobicei, posed’ o Aublä:
Ecce, tamurd à connec a

e PE ro
culata Hi)

ERE e

interior poate suprima iigatin song! mer
heat pasea a ————

ulalul His.
NOTA: Nu trebuio uitat cd artera descendenta sormal
Anterion-d diga de asemenea rama, dreapta O zocalo
tn Din, cuac

He Pini DE de untae ce rr a and oe sarees ea
in b numele =

- dape
Un bolraw care in, realabil a avut un ax RS voard o deviafie — —
teres ee hr Auer y conte ree Cea

En as ORS la — 40°, ‘robabil are un _ 3 hemibios mes inante i
antenas Mate y. predomiaante spre

Un beinav care are un infarct ‘terior Prezinta

Re axlala stingk. Atenfie: un rad

as marc hats Provoca 0 deve axiale tines

Sea incl: hemiblocal 2 CURE * Indeoscbi, anterior
Au trebuie suspectat

250

121. | Hemibloc anterior
| BRD (Bloc de |
, [ramura ar pte) He
ner | (Bloc de |

posterior | Mina)

se jütelage mänuneht asifel et price BEA
lar este on fascicu!

À de conduceze ventricu

atentie hemiblocul
atentie hermilocurle poy
teebuie studi ev area

alt ania (ost desmnat sub nude de
Fe ae. deeapea fie ramata sine

ui His. Cind se vorbegte

Un infarct lateral
are de biecort (de exemplu neraiblec

ECEME sat vechi, poate

produce 9
fi confundata cu un mo tlt
da va un os pro cars pos
RoR fu ene oe Postston. are pwate devine bia de bi a
ee e infazet da fea un bloc de ramurá) se folosesie
Posterior pee diagncsticul de humibloc + cu un bo eilar pentra a indica un Dot
2 5 un heinibloc (etimolagie fascicul
Asigurafi-v pei ak mänunchi).
ed constited da nt Un bioc hifascicular Tiscamnä eh Cond
ARE, perte a ah ongüinastenien, | deonptä
i primonare ety. “pt Siu une nets
dé tamurá sting’, termenul
=
imate sterioare bitasicular se reterá in general la
‘sorte an Bi de tamara aig 9, ee Sora anc fie cu un USE
eclate es Tone an dien nd stat ani dreapt
te Periculoase din Ban zer buir Hemible “antericase ie cu un Dios
cata curile amuri stingi

tendintei ly
root SAME «Bee bocal

252

122. NTE

BLOCURI INTERMITENTE So
Stl col putin a romurá normals, neblecats £ dt a ms
ne EN ene =
Bic item na gare emai
tag une EO ce ge tem me
Pari
| =
| LE man à de roms CG oni ems ir. : : Bi tot

are ventricula

£ A y r di cepolaris id
Din ide acocicrle de Morar (lascicutae) sta adeseaintamaltemte omit eee el ai de Copolaizase venta eu
Kt cind le amt combinado eu alte Wocurl set mal u he gee Boo una iris ee ae
si traine. milerr, pentru a asigura cons
Un belnas purtätor al aul bloc al uneia sau imal écfscieuläre nu por sti il
mmullor ramuti ponte ave asocia, In med matted cmd ol son ma) m
intermitent, si un te a Hoe Br anne iaveroitonte:
‘ascot dind ere Intcunitente (Sw oessionce) fam
de bloc din partes um alt fesse, ‚nes, diagnostieul de Moc de

mi se face devit dact blocal este

Un bolnav poate aveaun bloc permanent al: une e alta din rama
tent pe ana sau p

Ami si un bloc internitent al unma san

mal alter _ fascicule i das

e si permane es

eee ee tetascicolar complet permanent sn en
Peay Le eames ean con pat ECG fb rare catalan complet de ru UT, dl
irtennitente (cum ar fi un ax QRS varlabi) E se
ici y >

NOTA: Dupá cum un bee Geri cate are un A: Dora toate Jassie ant BAR at
fontect a nu se aprinde úncori, un fascivul poate tent a a
auferi de un bloc inteunitemt. Totus pre desta In interior u pate oars
de acest bee en contact rau, block Asics aspect de Hoc tip Monit Tf (absent
intermitente vrevin ameninfarga iminenlé a ai bloc store a sonder, a ar
Permanent al accstai lascl a consecintá, um aspect

sent greu in favoarea implamtärü
ti pacemador artificial

123. torical bol
& examenal linc gi isa balravul

ele mai importante de diagnostic a

In mules spitale holuavil cu infarct miocariic
In Unität: de terupio intensiva sau Unicaja de
sint supravegheati in permanenta. In anis
Suspect de infarct siut iutecnati in unitaqi de on

‘ut stat internafi
oli coronais unde
fale ui bolas
tip.

ECG servegte anal en un GINO cette

NOTA: Devärace tratamentul de eliche
al difetitelor arias <= schimbh cu fin anamnert
fi atitudines privand indicara > sa port tilecul'9 9
de Implantare à tui pacemaker artificial vera Ge PS
fn blocuile atrio-ventrientare cote
in permanent motiicare, Pentru acest motiv à mumerdase
este esontial sà finefi pasul cu Meran CDS ae at ECG
medicalé curente. i ae

interpretarea mmimufiond à
Beleg gravis ine a fut si tes
Se posite se ln alg ee Muse à poston grama este © metodi de
controverse. Ficcare date hot Resets 1 RE o poeta
= documenteze asipra.accstul yuhleet pantry estic util, dar anterior

à cu un trasen
se compara cu un 1

ai face párerea sa proprio a cind se compar totdezuna sá obtincti

fal bolmavalvi. Incereaí Lettres comparte
NOTA: Infarctele dutinde” adi Bin trace ne orale, elgtiga mal
Sl cuprlada progresiv O soni mes ya eal ECG, ce si rachogratile, carie
a ventriculului silug. Este foarte clar of fn valcare daca sintem siguri ¢ ‘acme eile
© extindere a un! infarct recent permi tologic infaretsl privind tab
mn Proguestic mai putin favorabil decft OTA:

infarctal original. de la sfirgital acest
tal original, 257

256

124. PATOLOGII DIVERSE
Pulmonare
Electrolitice
Morfologii particulare
Droguri

Factor de mai sus pot produce me ale clectrocardi
He, dar neraractesistice. In uncle: Imprejo

Care int frech

24 pot fi reeunose ut
[eps caracteristic de pe electrocatdiog- am:
In cea mai mare parte à stilo menorca

m pus, Capital este sem: lectrocardiagratio
Ru permit decit si so bannesed, anumite ote
Patologice sau efcccul anumitor drogur ae
modificári clectrant

ae

de : in toate derivatiile

pia ag
prenne

Emfizemul
ende tone dora.
SES ACA besa plmorard exista
Si pneus ventricelo dept
anes apatire und ceneente crcsente: zu
ars

125. Subdenivelare ST in DIN

Undä Q mare in Dil

3
vio unda Qin
rer

Sindromni S,O, ca-acterizeazs cordul Pultionar
Jus, consecinfa embolici pulmonate
SQ, Eateritä merit unde $ iy D,

3a Bade IT patolngice din DS 9
a (Age OTs dia la dev axiala

ctrapré (D).

PE ¿Soren ta mod ohipaui o | sabdenive-
ao Dy. tare

3 desa 1
Moe de samara dieapes

E E la Y, la ste
ps ieee er
cg bl Embolia
apse svar’ now ar
pps ons, or ae
unui bloc de ramuri

x dupa uspectul R—
prdiale

j reaptá poa

locul de ramus dreaptä pos
TA ea lirgime norm
Sncempler complet 0

Gay cu aspect

126. Hiper K* |
MM
Hu} : E
a fl ls bask
a Pal ARE |__ prosminenté __
+ i 3
fours DE o o lle | |
M Es HE I A glee
pee Extrema [ Moderat : Extrem |
ti ap UM ]

In caz de bi
iPerkaliemi 4
QRS se en gh ad a e
ovine ascufid, couples a onal ont T Se lie
ae heerseazs) si apare o undä U

de hipokalicmie,unda Tse aplatizeacS
minus, Cind nivelul potastul
3 eoboare, anda T, se, poate

An caz de eregtere a kaliemiet, unda T
Serie TT ta
ascutit

u 4
nda P se ns Incit este dificil

tn — — extrema,

hi ii

Ciud un bolna: 2 iperkaliemia
depalriarea Nate o Hiperkaliemie, iors: Ms sinds meren ci undele
fa consecrate se prel cnilor de porasiu. “acegtia coDeara.,
pl complecal QS e ee Se earch. Inver comes io

———— ba min mérirea amplitudi ki To

irgegte

“Y sint cortul

In cos de hipokaliemie,apare o und =
Recta unda crepe cind. pierderca potasiulei
devine mai severi.

127. CALCIU

Hiper Ca: Hipó ca

ar
re Q-T alungit

In cay de hipercalcemi
ae N aoe oe RU
PAS AE Sn rdpe br ‚da supraincireare vent
Sox um aspect ondulat

ricwlari segmentnl ST este subido:

nedrearca ventricular se caracterizcozá pinto

Hipoceleeris
= de bis in
bee coi intervalul QT. prelungeste N
SOTA: Inter: ‚velace moderat
uva QT ete rat e neputal OR — © st
fii waded To
Crest Que po {OTA :Suprainclzcaten este adesca
Gresteren ealemmie favorite aparent asia de 0 hipertotie: ventricular
Ta detains) Done ste logic acest
intervat re). Rezuiti un Treva deoarece un ventricul care Tuptk contra
— st aa Galstente verecaro (valvolare sau
or Star a resistenfalor vescalare) se «8
rot pent 2 Incerca sí compeneezo.
ventricalark determin Supraineär-
care

“pmibdonivelare a segmentului ST,
De in general esto cu concavitatea in sus

EAT do fndoaie progresiv du mijlocal 5%:

284

128. Un pacemaker artificial (alimentat deo baterie) determina o de
flesiune clectrick (spike). Imediat dupa fiecare dintre ele roi he
asteptim sá vedem un räspuns vent Coulee

Lor$ #

NOTA: Paccviakersi artificial Sat imp:
fe cale ‘chirurgicald la bolnavii care au bon Ay
de gadul trei In blocul complet freevents
enticulasá este aitt de lentá: (30/40 mi.)
ineit este necesar um pacemaker comandat de
mira ca inima $4 poatä pompa cu
mormalá. Bateria. este instalara. sub
Ziele si electrorii siut plasata fie ‘pein
Semel venos: In. ventriculul drépe { Aaceme ke
endocavitar) fie cusuti la eupeafata
ventriculuni (Pacemaker epicardio.

regal electric
geterminte o mics deflesiene vexticala pe Di

Scope este ca fiecare impuls 53 captere (a ie
st depolarizere) ventricull, Intruch see en
depolarizare ventrientarà artificiale esto
ectopicd ficcare räspuns se va asemine
Fier

extrasistole
ventriculare

256

male local de implantaro à elecırodului activ.

eran
Demers epicadizci int plis pe sup

tin
tug 5 apa

ainen ventricalului

IS avind un aspect

loc de ramurá —— cu
¿pra de obieri

287

fe determina tipul
srocardiogrific se post
fudinl trasealui de:

astfel ed ventri- ventricalului

ara
apa aceasta apare u 9 te
Bie de —

S ce evoch
[pme ern pre un RER are

129. m
Pacemaker „demand
PACEMAKERI STIMULIND

VENTRICULUL DREPT

pe ttt
Iprovoacá toti un QRS de (a as Bs
tip bloc de ramura stinga) eee sao! ade
Daca exists o doviatic axialá stings, POP eal ha

Pacemakerul trebuie sá fie la vicful
ventriculului drept.

Dacá axul este normal, pacemakerul
trebuic sá fie in mijloeut camoril de
‘expulzie a ventriculului drept.

Daca existá o devialie axlóla Greapta,

Pacemakerul trebuie sá fle plasat sub
valvula pulmonara,

mating andes
Ceiba pee

panne eee mures pacemaketulst |

Pocematar se amanıca ch
pozas pe mim

|

pe inlasurile

M are eapadiaten de a perceps inlaulle
1 aint cel mal uiliast., 0 à un stimu, El pose

ft ventrieulare dre) Tungiune sau oprites sa.

Pacemaber-ii care stimuluaz’ ventricala! de
electrodul fiiné plesat fa in'erlorul cat

teeming punerca sa itt

NOTA: Poritis ideals a unui pacemater wid” SE deslangead la cevere™ dare
al ventricallui drept (pas po Lake gence) pn seat” Se decae da coe se
este realizati cind extremitatea déctroduh id a: Ser

este plasata la apexul casi

ventriculace die QRS care results a ae

oa 4 A nga cu Fi ‚ardiac redévine normal, ‚aker.ul

SUES eg an in ra gu ce m
ear ace en a asus eo shu

mrederove cu Fitmal normal.

aivelal celui prodererminat:

In one de pacersader, clad QS are un | aspect
de bloe de ramurä stings cu un ax elert

normal, electrodul se gäscste tn muijlocul
camerei de expulzie a ventricclulal drept

4 vate percepe re
ne eer E cit stimularca,

strasistoll ventrienlarä, inc lage ae Deka
Gemttoars <i au Inceaps dreht

epard in mod normal
Dar dact, ta car. de pacemaker. ORS indick un bloc gal eu accla care scpard in
de ramura si o leds axalé fone ontractile hacemaker-uhnl,
‘extremilatea "se gigegte sub cateteruins
valvulele pulmonaro.

268

130. Stimulare atrial

Stimulare — declansatá ff
de unda P #

Subdenivelarea ST (

orizontala)

culará secventialá

Stimulare atrio=ventri- Hi] Hi

subdenivelare crizomtalá à

bine 5% se cunoasct gi colelalte tipuri de stimulare chiar dach

utilizarea lor este rara, a sulgndocardic dia

inentului ST

In stimularca atriali, Saremaker-ul stimulesza
———— 8 condueerea se continua In mod atrial
noel pentca restul fecarul cie

hárstul, snbendocardic (deaumit initial leziune

en pire
ee EEE aa grin

Torderuna, in coca co priveste stimplarca i
Aedansata prin unda 1, Jalmaker-al percepe E | Yofaretil gubendocardig nu afectcasi deeit
ainda P si declangenzt putin dupe acvasta’ A ota a mioçardului exact In

o ventriculará (cera ce se mumgie Simulare portiane Mrarului endocardic,. Infarctele

he alectearh de obica
Mnfrcaga grosime a peretelui ventricular sind
li silimularea atrio-ventriculara sesventialá Sn zona jeta. Cu onto eh el. mich
atriile si ventriculii sint stimulate amincdoua. “suberdorardice nv gr ebuie sh fie
Primul eiectrod depolarizeezh i dupé Sauter macudi, de ee A au,
printr-un electrod Jepnrat re cate e in

adesca „stimulare atrial, sincron’”),

20

131. | PERICARDITA

Segmentul ST

Segmentul ST

supracenivelat | supradenivelat
| platizat sau concay

sl unda T decalata

|
|

À segmentul ST este sapradentvelat si de o
Unda T fn totalitatea «poate fl decalarn y,
in taport cu linia de baza.

Pericardita poate se segmental ST. supracinico:
Ex, Ut de ebscei un segment ST care tate plat Iene
Su conca (In Jos)

pate sl supradenivelezo intregul | Pericarcita

PE SPs
linia de baza adica Aceasta pare cd coboara
int a onda Poa cl ae

NOTA: Semnele clectrocaidiografice prezonte
pe figusa din stings sine constatste Pura
(Gr vatie unde ORS este de obicei negate
(ie Sample derivatüle precordiale. drepte),
Perticalaritatile preventate pe figura

Gin Greapta Sat notate Intro detwatic

nude ORS este de obicei podi (Dy sau D,).

22

4h i |

| as
Es

| Efect |

digitalic |

joe à semmentulai ST care fi di

da Beterminn o tne
mai mustaqi lui So

ixacdor I

o inchnare
ela antrenea:

mentado:

ie unde mu exist anda,
o derivatie ut ee
By met SF nerd ce e
pir discendem de E devine 3
ap pe escengentá a undei Bas e
lee ee descendentë, jeans
is in Dans, Retincti ca segment AST
I get subdeniva Singer K
Spek pe a boat
3 “electrocarciogiama eles

Ar Cautat

an

132. SUPRADOZARE DIGITALICA

Bloc SA
TAP cu bloc
Blocuri AV

Tachicardie cu
disoclatie AV -

INTOXICATIE DIGITALICA
ESV
Bigeminism
Trigeminism, etc...
Tachicardie ventriculara
Fibrilatie ventriculara
Fibrilatio atriala ‘

4

O snpradozare di

de diver igitalica are sendin =

diverse fun poate sh antrentec un bere mins Mes AY
ari

Digitala In exces jutirzis conducerea

stimula:
ati la Av
modal
a A
dlistalica poate determina. diverse

tipuri de Ble AU si o tahicardi >
de bloc AV, o fahicacdie, Intovarasità upeadozare

NOTA: Fiti totdea
l> hipokaliemie. a

zu

toxice favorizeazá teschrcare lor entre

ta in dose
In aceasta determin tulburári de ntm

poate deiermina tonic

Fodeeschi in ventriculi

aci de rilm severe! por st se dervolte
ut — ecropice ventri focarde
cua frecvent sav In mod repetitiv

© frecventi rapida

YEA: Preparatele de digitall siat prietent
fedicului in tratamental insufisienfei eardiace
‘din secolul al XiX-lea, Ele tot
“administrate cu prudentä deosrece In dore
determina: tulburäri de ritm mortale.

133. EFECTELE CHINIDINEI

st dal AAA
H OS ty HH —H |
y HH
H HH =
Eo unununn: HEEL EH !
E EEES TI
= pt Suenos {sea u E

al intoxicatiei chinidinice

|
Hoey T
| a:

sctul in valuri al intonicatict

Ginna determina uns P tai si eosétate 4 à lirgine à com. a efzctelor mentionate la pagina price
Blexalul QRS, Exisá adesea un sabanas y Sementalaj a5:
alungire a O Tg uade À

o oxage

nice reulti dir
ice 100
aida seul

inicias, in traseul de mai sus, Higejte
aplesal —

NOTA: Chinidina intireie conducerea electric

In miceaté, Cea mai mate parte à electa,

hint Inmesitraro. pe electrocardiograma

sr Satereste umet Incetinie a viteze! desolado
polarizärii

je al
dee Ps difazics tw aceasıä derivatie dle nun
eta Dr i Da

> 0
NOTA. À se reveden capitolal diverse” consulting
i =
tabelele care incep la pagina urmätoas

Si rey 5

Chinidina determir.d une rei
fi exopetate pe clectracardiograma Ea lärgeste
de ascmenca compiexul QRS.

Chinidira poate preluigl interralul 1
$ subddhivteesegmentul St EAU. =

276

134. si le art cu dummen
na (dach amastä carte

ble st

da cu usurl

Schemá de interpretare
rapida a El

fe FRECVENTA: «209, 150, 100... 75, 69, 30%

a) in cat de bradicardie
cl band de 6 206 x 19

‘RUTH: sa sac cre pe trasan undale sonne
stele à neregulacitat le
à Baia vendea Uach este o ends P
meinten Mechral QRS
aria dach este un QRS dupk fecare F
2) Se va masura apatiel PR
9 $ vo mir dune ORS

2 AXA: ORS deasupea sau dedesubtl Vai bat
MR deriva ormäteare:
BV penta a deovebi nea normal
geyioren ani Dez S
ay de akt 3 dimersunis D. AVF sl Y

A cise
ee ai
ea EEE Tee ug
nee =

a) Unde
r
À Supraden velaren sep

‚mentelor ST

135. mem © MP COVER Ine.

280

Metoda rapidá
a lui Dubin
pentru
citirea ECG

4
À Amineiund
5. Precventa lent
nda bene 1 = Frecyena,

€. au cum cos mer
See vetrole (und P) # vent

Ventricalle SEA mir.

EN

136. 2 Ritmul FARTS AY SAAN oat

EEL

sft in’ it rg

137. Va

Deviate

Se

3 Axa

Priviel oat tal OF

aria draapes N
GAS negar in DI

28

je teh QRS ente porta (den
a mei de bust) vectra cn (eereaped
sare aren pont ating) Do

Priv apol AVE pact QS cits =
pot, rector trebulesh à range)
Ion in parten parti à seres

de
de cre, ele aa ag ave
er <A

| Back QRS este nesaciy I Y,
vectoral hn indroapel Tr beats

©

AURA ; unida ® de Hrsime
Léna x eed mil perte (0.12 585)
a. Hipertrofie, aticlá sine

Raa AGA
tri re

2 HIFERTROFIE VENTRICULARA

A Hipertrofe ail drespià
ga E dias larga
‘Qu Tomponenta Anialk tos,

ventricular dreapth
RRA
a Orca po mure de da Ws 1 Ve
A
TA

riper venecia tg
id o Ve
se sk le de mi
Meare a net
ss
SESE verse] ea wa! tt
Te ape rack

138. 5. Infarctul

1 LEZIUNE = SEGMENT ST SUPRADENIVELAT
Represintt un proses acut,
segmental ST Devine fk ata
Ge bar te mo,

Bach nds Teste de areas
; supradenivelack #2 se sunpectere

2 pecar.
NA Sata Tant pease it
supracent dacerminat ex Weal
Year a infaretalu,
Dach ST ete subdontvel
gil sau Infaret
Jubendocardí saw tarta!
Matter posi
2 INFARCTUL — UNDA O
FA née @ por N normale

f
x
{ee wes
KO tt we
Dre
Bot per aoe

2 ISCMEMIE = UNDA INVERSATA
Unda T ioversara esto atmetricS,

Undele 7 sint in general parties
in DUD Ni dela Vs ay
pris aceste derivar pentru

à chula o Inverslune x tndel Y

|

Sediul infarctul
{entr sre)

EA

SWB wave

SATE om AVE

281

139. Diverse

1. BOLI PULMONARE

A Emfizarns mierovelta In toate:
derivan

1 Emos Dolmonors.
SiO, anda © largh in © I, una @ mar
io Die
Unda T inversath in VV,
Subdenivataren tet ST IRB it
Adeseori BR Sres transitorio.

2 ererou
À pme ke
| D A
Pret OR (Tactic dre won oY
(ORS Har: extrem

® pora Ks , ss
te en

© Hipercalcemie Car
OT scureat

se |

LACET A

3. ASPECTE DISTINCTIVE
A Supralncarcare
Ventriculul sting Ventrieulit drept

D Hipocslcemie Ca
ST stengie

~

de +

Bo Pacemaker artifc

saat prcemaro Y |

À

288

Diverse (urns
Lexiune sebandocardick

| ST subuerivelat

et

aran

Pertearsite
plas a concer

In. Digielins (son:

Date ara
namen
= ventriculark

teme
Aspe sin halbe 2 intoxicas

280

140. Boimaval D.D., de 29 ani, alo, 0
Dotraval DD. de 19 au, all, oscut ca Iipocondnc. pling!

seb sde

elnaval:

licventa: aprosiwiativ 70: pe minu

1/20 sec. (au csi

T YAA

gon normal (dar rotstie antiorará disrret

+ mu visa hipertrofie atrial
hipererogie ventrievlerh

Tafarct : abennçe wedelos O-patolegice
‘segment ST : necuniveiat cu ex

este supe
cre = in general asco,

esti

(ares
etat

TT

AVR A

tara?) Edie vorba de sp trasen mach

AVL “JM | |

BE a a

292
293

BR)

bo: AVI

‘ad un bloc de

2 fu plan orirontal)

derivatiei Ya unde

nivelat cu, 12 mm

de normal, apartinind

141. Tensiunca as
arterial 21/10 cm Hg la internare.

Inavul | RC.

venta: Frecvente etrialé de 30¢/minut

Frecventa ventriculará in general Töpminut, dar eiteo-
deci mas lent.
Dauer alia Teo réspuns pentricular neregat, dick rk
apart fi
POR vañatil
DRS mal marc de 0,12 dec. (an exist BRO.

+ Vector ee Indeeaptä dirget spre stinga: sau 0%. Rotatie orará

in plan; or zontal.

Aiperioiie) Hipertrefie ied grea! de apre
Nu exietá hiperraie ventricular’,

AVR a AS id E
! Ynfaret nde Q: unde O patologice in Dy sí AV

Tere te Qu ale GPS nee

Me . Unde T inverate i Pa Vs si Ve

Comóntariv: Aca bolnav preflnti un Matter atrial. Esisti semacls
Comte lateral verhi Gatorat unci joclurii mai vechi à arterri
Undinflese sting), Undele T iayersate fa; peobabil mañoral. ingus~
{aril discrete a artereler coromare’

395

142. Bolnavul K.T. Bärbat obez de 61 de an

catre famila : .
Abe fala sa, Acs, Blas present

dizat de urgentí”

ee ag

LA “AM

reventa ie jur de 75/minut.

Ritm: Riba regilal in general sinuzal cu tera ESV.

À ct Eu socunde, Se ponte spune à este la Tite
biocnini AY de xradul 1.
QRS: mai mic de 0,12 secando

Ax: Deviatic axialá stingi.

Hipétrofie: Mipertrolie atrialh attack probebilt
Hipertrofie venzricularä_ stinga

Tnfarctid : Unde O patologice ia Di À
en segmento ST supradenivelsts D
a verte tn No Ve Va E Ve

weer ide 7 aplatieie sau inverse In Yi Ve

VL.
in D, si AVE si subdent

AVR PA 1 | '

Camentartu: Acest bolnav aie un infaret lateral acut sten id oduzia
Gomencarin ershocumfiene seg Refineti unda premio Ss
ae ioelarea ST in denivagile presoidile drepte (ee echt total
o), aceasta sugereard à un inforel acul posteos, prin intere-
a ona à unes remar a arterel coromare dreple, Beta, boinav
saree N llopatie ischemicd severä pentru care pledearä undele T.
Dan stingh poate À dstoratá unes hipertrofi ventriculare
stingi.

AVL PV

ae O O E

298

143. Spiral 6. direc totic en en
rat o durcre toracicó, anterioará, puterniei, zdrobit
ca arg la Entera lo sp lo lor a

vu 6.6. E
venta in jur de 100/mini das variabilí

bloc AV)

- Kitmol sinuzal regalas
casta
a BR),

PR mab mic de 0,20 sec. (m es
US mai mie de 0.12 sec, (nu

E Devialie axial stings |

strofid: Nu ess hipertrafie atrial’
Na esta hipertiüfie- vertlZigularä-
Unae O parologice In Da. Van SA
rude © poeme unde O foarte mari in Vy, Ve Ve 3: Ver
Sagnier SL supradenivelate im Vy. Yo Ya 8 Ye
ri Uadee Y sine dif de rsennoscut dec wide 7 inverssie
nt dimmalate da Va. Vo si Ve

AVR SR ni
AVL ba

avr he Mac val

acest bolngy pregint® un änfäret anigrior „act repo
wisi o odoaie, 2 descendente: anterieare din Cooper
Le asias Änferios-tcehi:"Ingarerm-veehl-a thst
A ume, ante-efr! anterioare a bolnavului In spite!
Menus vocheimu arára view atingere cu locallzaro:

A spitalizäri.

Comentario

Aces elcetrocard
fanterioari. in timp!

298

144. LU

LL

66 = LSA VIDE aa - aMTaNYOD vacna wa
Spano SRI sp [mv Pest
1903 ad aDviauv> TAUNAAIL Y -RIVUASYIC AG VION
se xe

mme vie | |

|
eis |
|
|
|

EN

er en N