DIDACTICA_domeniului.docx.pdf- carte teorie

didactica predarii

1. DIDACTICADOMENIULUI
notedecurs

2. DIDACTICA-ŞTIINŢAPROCESULUIDEÎNVĂŢĂMÂNT
I. CONCEPTULDEDIDACTICĂ
Termeniisemnificativipentruconceptuldedidacticăsunt:grecesculdidactikecare
înseamnăştiinţaînvăţării,latinescularsdiscendicareînseamnaartaînvăţăriişigrecescul
matheticacareînseamnăştiinţadea-iînvăţapealţii.
Dinpunctdevedereetimologic,didacticasemnificăatâtştiinţa,câtşiartaînvăţării,atâtca
auto-învăţare,câtşicainter-învăţare.Caşipedagogia,didacticaesteştiinţă,deoarece
elaboreazalegitătişinormedidactice,şiartă,deoarecemodeleazăpersonalitateaîndevenire
princeeacesenumeştemăiestriepedagogică,prinaplicareadiferenţiatăametodologiei
pedagogice.
DIDACTICAafostdefinităcaştiinţaşiartaconceperii,organizăriişidesfăşurăriicu
succesaprocesuluidepredare-învăţare-evaluaresauaprocesuluiintructiv-educativsau
educational.Dacăpedagogiaesteştiinţafundamentalăşidesintezăaeducaţiei,didacticaeste
ştiinţaşiartaprocesuluideînvăţământ.Educaţiaareosferămailargădecâtprocesulde
învăţământ,ocupându-secutoatetipurileşiformeleei:educaţiaformală,non-formală,
informală.
Procesuldeînvăţământareuncaracterpredominantformal,sedesfăşoarăînmodspecial
înşcoaladediferitetipurişinivele.Didacticaareîncentrulpreocupărilorsaletehnologia
procesuluideînvăţământ:metodele,mijloaceleşiformeledeorganizareşievaluarea
procesuluieducational.
II.PROCESULDEÎNVĂȚĂMÂNTŞILATURILESALE
PROCESULDEÎNVĂŢĂMÂNTreprezintăactivitateaintenţionată,conştientăşiorganizată
depredare-învăţare-evaluare,realizatăîntr-unspaţiueducaţionalinstitutionalizat,cuo
tehnologiedidacticădeterminată,cuanumiterezultateanticipateşirealizate.
Laturileprocesuluideînvăţământsunt:PREDAREA,ÎNVĂŢAREA,EVALUAREA.
⮚PREDAREAestelaturaprocesuluideînvăţământintenţionată,programată,organizatăde
transmiteredecătreprofesoracunoştinţelorteoreticeşipracticecarestaulabaza
învăţării.
⮚ÎNVĂŢAREAestelaturaprocesuluideînvăţământintenţionată,programatăşiorganizată
dedobândireşiasimilareacunoştinţelorteoreticeşipracticedecătreelevpebaza
predăriişiastudiuluiindividual.
⮚EVALUAREAreprezintaosuccesiunedeoperaţiideapreciere,măsurareşicontrola
cunoştinţelorteoreticeşipracticeprincareseraporteazăobiectiveleeducaţieila
rezultateleobţinute.
Eficienţaprocesuluideînvăţământestedatădeinteracţiuneadinamicăîntrepredare,
învăţareşievaluare.Fiecaredintreceletreilaturialeprocesuluideînvăţământseraportează
unalacealalta,pentruaintraintr-ointeracţiunerealăşieficientă.Profesoruloperaţionalizează
obiectiveledidacticeînfuncţiedevârstaelevilor,selecteazăconţinuturileînfuncţiedeprofilul
clasei,alegeşiimbinămetodele,mijloaceleşiformeledeorganizarealecţieiînfuncţiede

3. particularităţilesubiecţiloreducaţionali.Elevulseraporteazălaintenţiileprofesorului,îşi
regleazăposibilităţiledeînvăţareînfuncţiedecerinţeleformulateexplicit,recepţionează,
prelucreazăşiredăcunoştinţelepredateîntr-omodalitatepersonalăînfuncţiedeaptitudinile.
capacităţile,intereseleşiaspiraţiilesale.Evaluareatindesădevinăolaturădinceincemai
integratăaprocesuluieducaţional,fiindprezentăpeîntregparcursulacestuiaevaluareinitială,
continuăşifinală.
ÎNVĂŢAREApoatefiprivitădinurmătoareleperspective:
1. Cafenomenallumiivii,învăţareaesteprocesulcareconstăînmodificărileadaptativece
asigurăcontinuitateaşievoluţialumiivii.Aceastaesteceamailargăsemnificaţieaconceptului
deînvăţarecareidentificăînvăţareacuadaptarea.Daradaptarealamediuaplantelorşi
animalelornupoateficonfundatăcuînvăţareaumană.
2. ÎNVĂŢAREAUMANAesteprocesulcareasigurămodificăristructuraleşifuncţionale
profunde,selectiveşistabile,obiectivateînachiziţiicognitive,afectiveşiacţionaleca
răspunsurişianticipărialefiinţeiumanelasolicitărilevariatealemediuluisocio-culturalşi
educaţional.Învăţareamersului,avorbirii,amoduluideagândi,deareacţionaafectivşi
comportamentalreprezintăcelemaibuneexempledeînvăţareumană.
3. ÎNVĂŢAREAŞCOLARĂesteactivitateafundamentalăaelevuluiînşcoalăavânddouă
componente:a.învăţareainternăcareestelaturamentalăaprocesuluideînvăţământşicare
constăînrealizareaactelordepercepţie,înţelegere,abstractizare,generalizare,fixareşi
reproducereacunoştinţelor;b.învăţareaexternăsaucomportamentalăcareconstăîn
aplicareacunoştinţelor,formareadeprinderilor,obişnuinţelorşipriceperilorintelectualeşi
practice.Eficienţaprocesuluideînvăţământestedatădeinteracţiuneadintreînvăţareainternă
şiceaexternă,dintreceacognitivăşiceacomportamentală.
III.CARACTERISTICILEPROCESULUIDEÎNVĂŢĂMÂNTsuntconsiderateurmatoarele:
1. Caracterulbilateral(profesor-elev)-biunivoc(1-1)-inter-activ.Procesuldeînvăţământ
serealizeazăîntreparteneriiprincipalicaresuntprofesorulşielevul.Concepţiaparteneriatului
educaţionalconsiderăprocesuldeînvăţământdependentînegalămăsurădeprofesorşielev
deoareceeiaurol-status-uricomplementare.Rolulelevuluisereflectăînstatus-ulprofesorului
iarstatus-ulelevuluideterminărolulprofesorului.Relaţiabiunivocăînprocesuldeînvăţământ
sedesfăşoarăînambelesensuri,delaprofesorlaelevşidelaelevlaprofesor.Atâtprofesorul,
câtşielevul,potdeveniemiţătorişireceptorideinformaţie.Profesoruleste,prinrolulsau
specific,celcaretransmitecunoştinţeleteoreticeşipracticeorganizate,planificate,modelate,în
aşafelîncâtacesteasăpoatăfiîncondiţiioptimerecepţionate.Elevuleste,prinrolulsău
specific,celcarerecepţioneazăcunoştinţeleteoreticeşipracticetransmisedeprofesor.Darşi
elevulesteemiţătordeinformaţiipentruprofesordespremodalitateaîncarearecepţionat
informaţiiletransmisedeprofesor.Aceastaesteverigadefeed-backaprocesuluideînvăţământ,
careseconstituieîntr-omodalitatedecontrolasupraeficienţeiacestuia.Relaţiabiunivocăse
desfăşoarăîntr-ocircularitatepermanentă,avândocomponentădirectădelaprofesorlaelev
şiocomponentăinversădelaelevlaprofesor.
Inter-activitateaprocesuluieducaţionalsereferălaparticipareaprofesoruluişielevuluila
descoperireacunoştintelor,lamodelarealor,latransformareaobiectiveloranticipateîn
obiectiverealizate.

4. 2. Calitateadeobiectşisubiect.Pânălagimnaziu,elevuleste,înmodpredominant,
obiectalprocesuluideînvăţământdeoareceprofesorulareroluldeterminantînformareaşi
modelareapersonalităţiiacestuiaînşcoală.Treptat,înperioadapreadolescenţeişiadolescenţei,
creşterolulelevuluiîndobândireacunoştinţelor,acestadeveninddinceîncemaimultdin
obiectînsubiectaleducaţiei.Dartrecereadelacalitateadeobiectaleducaţieilaceadesubiect
nudepindedoardevârstaelevilor,cişideparticularităţilelorindividuale,denivelulintelectual,
dematuritateaafectivă,degraduldedezvoltareaintereselorşiaspiraţiilor.Mediuleducaţional
mailarg,defamilie,grupdeprieteni,societate,seconstituieîninfluenţeexternealeprocesului
deînvăţământcareaccentueazăsauinhibăauto-educaţia.
3. Caracterulinformativşiformativalprocesuluideînvăţământ.Procesuldeînvăţământ
arepondereaceamaimareîntransmitereacunoştinţelorgeneraleşidespecialitatedintoate
domeniiledeactivitate,darşiînformareacapacităţilorcognitive,afectiveşiacţionaleale
elevilor.Pemăsuradezvoltăriipersonalităţiielevului,secreeazăunraportoptimîntrecaracterul
informativşicelformativalprocesuluieducaţional,deplasându-seaccentuldepeaspectul
cantitativsprecelcalitativ-formativalpredării-învăţării.Eficienţaprocesuluideînvăţământeste
condiţionatădedescoperireaacestuioptimînrelaţiainformare-formare,înindividualizareaeiîn
funcţiedetipuldescoală,deprofilulclasei,departicularităţiledevârstăşiindividualeale
subiecţiloreducaţionali.
4. Caracterulcognitiv-creativalprocesuluideînvăţământ.Procesuldeînvăţământnueste
unprocespropriu-zisdedescoprireacunoştintelor,ciunulderedescoperire,deselectare,de
transpunereînlimbajpsiho-pedagogic,detransmitere,defixareşievaluareaacestor
cunoştinţe,înmodalităţisistematice,planificateşiorganizate.Caracterulcognitiv-creatival
procesuluideînvăţământsereferăla:-laturileprocesuluideînvăţământ(predare,învaţare,
evaluare),-componenteleprocesuluideînvăţământ(cunoştinţe,priceperi,deprinderi,abilităţi),
-parteneriieducaţionali(profesor,elev),resursemateriale,financiareetc.
5. Caracterulciberneticalprocesuluideînvățământestedatderelaţiabiunivocăîntre
profesorşielev,mediatădeinteracţiuneadintrerepertoriileemiţătoruluişialereceptorului,de
totalitateastructurilorcognitive,afectiveşiacţionalealepartenerilorcomunicăriişidegradul
lordeîntâlnire.
6. Caracteruleducaţionalalprocesuluideînvăţământsereferălamisiuneaşcoliide
modelareasubiecţiloreducaţionali,lafinalităţiledelungăduratăaleşcolii,deformareşi
dezvoltareapersonalităţiicomplexe,flexibileşicreativealeelevilor.
IV.COMPONENTELEPROCESULUIDEÎNVĂŢĂMÂNT
Conţinuturilecurricularealeprocesuluideînvăţământsuntconsideratecomponentele
acestuiaprinintermediulcăroraserealizeazăprincipalaactivitateaprocesuluideînvăţământ
învăţarea.Componenteleprocesuluideînvăţământsunt:
1. CUNOŞTINŢELE-carereprezintăcomponentaideatică,cognitivă,aprocesuluide
învăţământ,exprimatăprininformaţiisubformădenoţiuni,principii,legi,teorii,ipoteze,carese
predauşiseînvaţălaoanumitădisciplinădeînvăţământsaupeansamblulacestora.De
exemplu,ladidacticăcunoştinţelesereferăla:procesuldeînvăţământ,lastrategiişimodeleale
învăţării,laprincipiidiactice,latehnologiadidactică,lacomunicaredidactică,laevaluareetc.
Cunoştinţeletransmisedeprofesortrebuiesăfieştiinţifice,organizatesistemic,clare,accesibile
particularitatilordevârstăşiindividualealeelevilor.
2. PRICEPERILEreprezintăcomponentaformativ-acţionalăaprocesuluideînvăţământ,

5. exprimatăprincapacitateadeaaplicacunoştinţeleînmodconştient,activ,participativîn
condiţiivariate,schimbate.Ladidactică,sepotformapriceperiledeaaplicametodeledidactice
depredare,deînvăţare,deevaluare,înmoddiferenţiatînfuncţiedesituaţiade

6. învăţare,desubiecţiieducaţionali,deobiectivelepropuse.Joculderolesteunadintrecelemai
eficientemetodedeformareşidezvoltareapriceperilordidactice.
3. DEPRINDERILEsuntpriceperitransformateînsistemeautomatizate.Joculderolsepoate
antrenatimpdemaimulţianipânăcândlaturileprocesuluideînvăţământpredare,învăţare,
evaluareseautomatizeaza.Deprinderiledidacticeauatâtaspectepozitive,dedesfăşurare
cursivă,eficientăaprocesuluideînvăţământcâtşiaspectenegativecarepotducelarigidizarea
acestuia,larepetarealuinecreativă.
4. OBIŞNUINŢELEsuntcomponenteformativ-actionale,deaplicareacunoştinţelorînmod
curentşifrecventcaonecesitatevitală,deobicei,caunactreflextotal.Învăţareauneimeserii
sauprofesiipresupuneformareaunorobişnuinţeprofesionalecarepotfiextinseînanumite
limiteşiînafaraei.Activitateaeducaţionalănuserealizeazănumaiînşcoalădecătreprofesor.
Unprofesorcuvocaţiesimtenevoiasă-şimanifesteobişnuinţeleeducaţionaledeaexplicamai
mult,deainfluenţabeneficpeceidinjurulsăuşiînafaraşcolii.
V.DINAMICAPROCESULUIDEÎNVĂŢĂMÂNT
Desfăşurareaprocesuluideînvăţământserealizeazăîncontextulinteracţiuniiunoretape
denaturăpedagogigă,psihologică,gnoseologicăşilogică.Acesteasunt:perceperea,
înţelegerea,abstractizareaşigeneralizarea,fixarea,formareapriceperilorşideprinderilorşi
evaluareacunoştinţelor.
1.PERCEPEREAesteetapacunoaşteriisenzoriale,princontactuldirectcurealitatea(materiale
didacticeintuitive,experienţe),prinmijlocireasimţurilorşiaîmbinăriicuraţionalul-cândse
formeazăimagineaglobalăarealităţiisubformădepercepţiişireprezentări.Cunoaşterea
umanăserealizeazălaceledouănivelealesale:cunoaştereasenzorială,caresereflectăîn
senzaţiişipercepţii,şicunoaşterealogică,caresereflectăîngândireşilimbaj.Dacăsenzaţiilese
formeazăprinreflectareaobiectelor,fenomenelorşiproceselorînprezenţaacestora,percepţiile
asigurăimagineaglobalăaparticularităţilorlor.Înabsenţaobiectelor,fenomenelorşi
proceselor,seformeazăreprezentările,caresesitueazălamijloculdistanţeiîntrecunoaşterea
senzorialăşicunoaşterealogică.Inprocesuleducational,operaţiaintelectualăaperceptieieste
bazametodelordidacticeintuitive,careasigurăelevilorcontactuldirectcuobiecteledeînvățat,
formândunansambludereprezentărinecesarepentrudevoltareagândiriispecificedomeniului
respectiv.
2.ÎNŢELEGEREA,ABSTRACTIZAREAŞIGENERALIZAREACUNOŞTINŢELOR
Esteetapacunoaşteriilogice,raţionale,abstracte.Pebazacomparaţiilor,analizeişi
sintezei,sediferenţiazăsemnificaţiileşiconexiunileesenţiale,tipiceşigeneralealerealităţii
studiate,realizandu-seînţelegerea,abstractizareaşigeneralizareaacestorasubformăde
noţiuni,concepte,idei,teze,principii,legi.
Pedagogiaşididacticasuntdisciplineştiinţificecuungradmaredeabstractizare.Noţiunilede
educaţie,curriculum,procesdeînvăţământ,învăţare,nupotfiperceputedirectşiconcret,ci
prinintermediulsituaţiilorşifapteloreducaţionale.Deaceea,sunteficientemetodeledidactice
demodelarearealităţii,desimulareşiimaginareasituaţiiloreducaţionale.Experimentul
pedagogics-adoveditafiunadintrecelemaiadecvatemetodedecunoaştereşitrasformarea
realităţiieducaţionale.
3.FIXAREAŞISTOCAREACUNOŞTINŢELOR
Esteactuldeînregistrareşifixarementalăacunoştinţelor,asigurându-sememorizarea
acestoralogică,creîndu-sefondulaperceptivnecesarînaintăriicunoaşterii.Fixareatrebuiesă

7. fiedinamică,însensulrestructurăriişiintegrăriicontinueasistemelordecunoştinte.Fixarea
cunoştintelorsefaceprinîntrebărişirăspunsuri,prinexerciţiiorale,prinrezolvaride
probleme.STUDIULINDIVIDUALestedeosebitdeimportantînfixareaşistocareacunoştinţelor.
Acestaestecuatâtmaiefficient,cucâtsubiecţiieducaţionaliauiniţiativaîncăutatea
informaţiilor,înidentificareasurselordeinformaţie,înselectareacunoştinţelornecesare,în
organizarealorînsistemedecunoştinte.Înacestfel,cunoştinţelesuntmaibineînţelese,
interiorizate,putandfiredateîntr-omanierăpersonalizată.
4. FORMAREAPRICEPERILORŞIDEPRINDERILOResteetapadeformareacapacităţilorde
aplicareacunoştinţelor,deformareapriceperilorşideprinderilorintelectualeşipractice,de
proiectareşiinvestigaţieştiinţifică.Aceastaestebazaformăriiprofesionaleaelevilor.Didactica
modernă,actuală,puneunaccentdeosebitpedezvoltareapriceperilorşideprinderilorlatoate
disciplineledeînvăţământcabazăacalificăriişiprofesionalizăriiviitoare.Caurmare,obiectivele
pedagogiceelaboratepânăînclasaaX-asunttransformateîncompetenţeînclaselemaride
liceuşiînînvăţământulsuperior.Devinedinceîncemaiimportantnuceeaceştiesubiectul
educational,ciceeaceştieelsăfacă.Conţinuturileeducaţionaleseadapteazăînaşafelîncâtsă
fiepredominantacţionale.Tehnologiadidactică,curoluldeaoperaacestetransformăriîn
didacticamodernă,esteceaactiv-participativă,careantrenează,stimuleazăşidezvoltă
capacităţileacţionalealesubiecţiloreducaţionali.
5. EVALUAREACUNOŞTINŢELOResteactuldidacticdecontrol(verificare,apreciere,
notare)acunoştinţelor.Evaluareaevidenţiazăvaloarea,nivelul,şieficienţaînvăţării.Didactica
actuală,cuprivirelaproblematicaevaluării,susţinenecesitateaintegrăriievaluariiîntregului
proceseducaţional,întoateetapelesale.Cucâtevaluareaestemaicontiuă,maiformativăşi
maiacţională,cuatâteadevinemaieficientă.
CONDIŢIILEÎNVĂŢĂRIIEFICIENTE
Înprocesuldeînvăţământ,eficiențaînvațăriidepindedeurmătoareleconditii:
1.particularitatileindividualealesubiectiloreducationali;
2.volumul,calitateasiaccesibilitateacunostintelor;
3.transferuldecunostințe;
4.exerciţiul;
5.strategiiledepredaresiînvatare;
6.competenţelemorale,profesionaleşipedagogicealeprofesorului;
7.calitateavieţiiscolare;
8.caracterulsistemicalprocesuluideînvățământ;
9.influenţelesocio-culturaleexercitateasupraprocesuluideinvățământ.
Acestecondițiipotficlasificateînmaimultecategorii:
A.interneșiexterne
B.structuralesifuncționale
C.staticeşidinamice
D.formaleșidecontinut

8. E.instrumentaleşioperaţionaleetc.
Condițiileinternealeprocesuluideînvățământauroldecisiv,iarceleexterne
influențeazădoarcalitateasieficientaacestuia.Condițiilestructuralesereferă,maiales,la
caracterulsistemicalprocesuluideînvățământ,laparticularitatileindividualealesubiectilor
educationali,lacantitateașicalitateacunoștințelor.Strategiiledepredare-învațare,transferulde
cunostinte,accesibilitateacunostintelor,asiguracondițiilefuncţionalealeprocesuluide
învățământ.Condițiileformalefactrimiterelaformeledeorganizareșideevaluareaprocesului
didactic,iarceledecontinutprivesc,maiales,problematicacurriculară.Competenţelemorale,
profesionalesipedagogicealeprofesorului,calitateavietiiscolare,auuncaracterpredominant
instrumentalșioperațional.
Eficiențaprocesuluidepredare-învățare-evaluareestedatădeinteractiuneadintretoate
acestecategoriisitipuridecondiţii,deîmbinareaechilibratadintreele.
Didacticamodernă,actuală,tindesăsecentreze,dinceîncemaimult,pesubiecţiieducationali,
pecalitateacunoștințelor,pecalitateaviețiișcolare.Daridentificareadisfuncțiilordidacticesi
educaționale,caresepoatefaceprinfeed-back-uleducational,areroluldeacontribuila
corectareaacestorasilaperfecționareapermanentaaprocesuluidepredare-învățare-evaluare.
Porninddelatabloulcompetențelorgeneralesispecificealeprofesorului,îngeneral,putem
elaboracompetențelegeneraleșispecificealeprofesorului.
Competențelegeneralealeprofesoruluisunt:
1. PROIECTATEA,ORGANIZAREA, DESFĂȘURAREA ŞIEVALUAREA
ACTIVITĂȚILORDIDACTICE
2.COMUNICAREADIDACTICĂȘIEDUCAȚIONALĂEFICIENTĂ
3. DEZVOLTAREA,CONSOLIDAREASIPERFECȚIONAREADEPRINDERILORTEHNICE,A
CAPACITĂȚILORCOGNITIVESIMOTRICE
4.STIMULAREACREATIVITĂȚIIȘIAÎNVĂȚĂRIIDETIPFORMATIV
5. ORGANIZAREASIDESFASURAREADEACTIVITĂȚIEXTRA-CURRICULARESI
EXTRA-ȘCOLARECUCARACTEREDUCATIONAL
6. CONSISLIERE,ORIENTARESIINTEGRARESOCIO-PSIHO-PEDAGOGICĂAELEVILOR
7. STAPANIREADESINESIECHILIBRULCOMPORTAMENTALINTOATESITUAȚIILE
EDUCAȚIONALE
8. DEZVOLTAREAPROFESIONALĂCONTINUĂ,ÎNDOMENIULCULTURAL,ÎNGENERAL.

9. Competențageneralădeproiectare,organizare,desfășuraresievaluareaactivitățilorse
poatetraduceincompetențespecifice,cumarfi:
a.utilizareaadecvatăacunoștințelordedidacticagenerală,aspecialitatii,depsihologie;
b.proiectareasievaluareaconținuturilorinstructiv-educative;
c.organizareaadecvatăaactivitățilordidacticeinfunctiedetipuriledelectie;
d.adoptareadestrategiididacticecaresapermitautilizareaeficientaamijloacelorsiauxiliarelor
didacticeinprocesulinstructiv-educativ.
Competențageneralădecomunicaredidactică,pedagogicăsieducaționalăeficientăse
poatetraduceinurmatoarelecompetențespecifice:
a. stapanireaconceptelorsiteoriilormodernedecomunicareorizontala,verticala,
complexa,multipla,diversificatasispecifica;
b. proiectarea,conducereasirealizareaprocesuluiinstructiv-educativcaactde
comunicare;
c.capacitateadeadiagnosticaasteptarilesiintereselefamiliei.
Capacitateageneralădedezvoltare,consolidaresiperfecționareadeprinderilorsi
CAPACITĂȚILORcognitivesimotricesepoatetransformaincompetențespecific,cumarfi:
a. stăpânireaconceptelorșiteoriilormoderneprivindformareaschemelordeacțiuneșia
CAPACITĂȚILORdecunoaștere.
b. selectareametodeloroptimeinvedereaformăriigandiriicriticesiadeprinderilor
practice:
c.selectareametodeloroptimeinvedereaformăriigandiriisiadezvoltariisimtuluiartisticsi
estetic.
CompetențageneralădestimulareaCREATIVITĂȚIIsiainvatariidetipformativsepoate
traduceincompetențespecificeca:
a.manifestareauneiconduitepsiho-pedagogiceinovativeinplanprofesionalsisocial.
b. înțelegereamecanismuluideformareatrasaturilorpsiho-moralesiadoptareametodelor
sitehnicilordecunoasteresiactivizareaelevilor.
c.organizareaunoractivitățididacticecurolformativcrescut.
Toatecelelaltecompetențespecificepotfiastfelderivatedincompetențelegenerale.

10. MODELEŞISTRATEGIIALEÎNVĂŢĂRII
ÎncepândcuseolulalXIX-leacercetărileneuro-fiziologiceşipsihologiceaucondusla
elaborareaunorteoriişiconcepţiialeînvăţăriicaretreptatauconstituitfundamentele
psihologicealeprocesuluidepredare-învăţare.Celemaiimportanteîntrebăricareaufost
formulatecuprivirelaînvăţareaufost:
1. CEseînvaţă?
2. CUMseînvaţă?
3. CANDseînvaţă?
4. CINEînvaţă?
LaîntrebareaCESEINVAŢĂs-araspunstreptat:
a.semnalele(deexp.aprinderealuminiiverzilatrecereadepietoni)
b.înlănţuireadesemnale(mersul)
c.reacţiilesimple(bunaziua!)
d.acte,acţiuni,comportamente(îmbrăcatul)
e.conduitesimple(relaţiasocială)
f.operatiimintale(analiza,sinteza,comparatia)
g.conduitecomplexe:cognitive,afective,psiho-motorii,volitive (învăţarea,
prietenia,conducereaauto,aluadecizii).
LaîntrebareaCUMSEÎNVAŢĂ?PRINCEMECANISME,LEGI,LEGITĂŢI?s-arăspunsprin:
a.reflexecondiţionate(Pavlov,Skinner,Tolman)
b.asociaţie(Spencer,Wundt)
c.legeaefectuluisauareuşitei(Thorndike)
d.legeaconfiguraţieiglobale(Koller,Kofka)
e.legeaacţiunilormintalesauainteriorizăriiacţiunilorexterne(Piaget,Galperin)
f.observaţie,imitaţie,descoperire(Bandura,Dewey)
g.feed-back,hipnoza,transplantdegene,transplantelectronic.
LaîntrebareaCÂNDSEÎNVAŢĂ?s-arăspuns:
-seînvaţăpeparcursulîntregiivieţi,darînmoddiferenţiatînfuncţiededezvoltareapsihică,
trecânddeladezvoltareasenzorio-motoriespreceaverbal-conceptuală.
LaîntrebareaCINEINVAŢĂ?s-arăspunsanimalelesuperioareşiomul.
Celemaiimportanteteoriialeînvăţăriicareaufostexperimentateşiformulate
începândcusecolulalXIX-leapânăînprezentaufost:
1. TEORIILEÎNVĂŢĂRIIASOCIAŢIONISTE(asociaţie)
2. TEORIILEÎNVĂŢĂRIICOMPORTAMENTALISTE(comportament)
3. TEORIILEÎNVĂŢĂRIIGESTALTISTE(gestalt,formă,structură)
4. TEORIILEÎNVĂŢĂRIIPEBAZAOPERAŢIILORMINTALE(operaţie)
5.TEORIILEÎNVĂŢĂRIIGENETIC-COGNITIVE(acţiune,cogniţie)
6.TEORIILEÎNVĂŢĂRIICUMULATIV-IERARHICE(TREPTE)
7.TEORIILEÎNVĂŢĂRIIPRINOBSERVAŢIE(model)
8.TEORIILEÎNVĂŢĂRIIPRINDESCOPERIRE(căutare)
9.TEORIILEÎNVĂŢĂRIICIBERNETICE(feed-back)

11. 10.TEORIILEIPOTETICEALEÎNVĂŢĂRII(hipnoza,transplantdegene,transplant
electronic).
Dintreacesteteorii,prezentămînmoddesfăşurat,TEORIAÎNVĂŢĂRII
CUMULATIV-IERARHICEaluiR.GAGNNE,teoriecareleconţineşipecelelalte.Înlucrareasa,
Condițiileînvăţării,R.GAGNEdistinge8tipurideînvăţaredecomplexitatecrescândă,înaşafel
încâtoînvăţaremaicomplexăpresupunerealizareaprealabilăacelorlaltemodurideînvăţare
maisimplă.Cele8nivelurialeînvăţăriisunt:
1.ÎNVĂŢAREADESEMNALEreprezintăcondiţionareaclasicăaînvăţăriidetip
pavlovian.Pebazaunuireflexnecondiţionatsemnificativpentruunanumittipdeactivitatese
formeazăunreflexconditionat.Deexempluînprocesuldeînvăţământsepotcondiţionaunele
semnalenon-verbale(privirea,gestica,mimica,)înrelaţiecureflexulnecondiţionatdeorientare,
cuscopulobţineriidecondiţiieficientealeînvăţării.Deoarecereflexuldeorientarealatenţiei
estenecondiţionat,aparând,înmodautomat,însituaţiaunuizgomotputernic,deexemplu,se
poatecondiţionaproducereaunuiastfeldezgomotdeunaltsemnal(pauzaînvorbire)pentrua
atrageatenţiasubiecţiloreducaţionaliasupralecţiei.Treptat,prinrepetare,atenţiaelevilorseva
instalanumaiprinrealizareapauzeiînvorbire,fărăproducereazgomotuluirespectiv.
Învăţareadesemnalenupresupuneunefortvoluntarsaumintal,deprelucrarea
informatiei,ciserealizeazădoarprinASOCIEREADESTIMULIînanumitecondiţii.Eaesteo
învăţaredetipasociaţionist.
2.ÎNVĂŢAREASTIMUL–RASPUNS(S-R)esteoînvăţarecomportamentală.Aceastanu
serealizeazădoarprinasocieredestimuli,cipebazalegiiefectuluisauasatisfacţiei(Thorndike).
Deexemplu,atuncicândsugarulînvaţăsă-şiţinăsingurbiberonulsauatuncicândcopilulînvaţă
sădesenezebastonaşe.Acţiuneaînsineîiproducesatisfacţiişiîldeterminăsăcontinue.
Aceastăînvăţareareocomponentăexternădarşiunainternă(satisfacţia).Schemacompletă
dupăcareserealizeazăînvăţareaesteSs-R(STIMULEXTERN-STIMULINTERN-REACŢIE).
3.ÎNLĂNŢUIREADEMIŞCĂRIesteprezentăînformareatuturordeprinderilornoastre:
mersul,vorbirea,scrisul,mersulpebicicletă,conducereaauto,tehno-redactareaunuitext.
AceastaesteuntipdeînvăţareS-Rmaicomplexă,cunoscutăînliteraturadespecialitateca
învăţareprinîncercareşieroare,învăţareoperantăsauinstrumentală(Tolman,Skinner).
Întărireaacestorcomportamenteînlănţuiteseface,peplanintern,prinplăcereaprodusăde
actulînsine,darşipeplanextern,prinlaudă,încurajare,stimulare,îngeneral.Formarea
deprinderilorşipriceperilorînşcoalăreprezintăînvăţareaprinînlănţuireademiscări,detip
instrumental,pebazasatisfacţieiprodusedeactulînsineşiastimulăriiexterne.Existăşiceea
cesenumeştestimulare(întărire)negativăatuncicând,deexemplu,elevulestepedepsitîn
modneadecvat,lascoală,prinbătaie,sauprivaţiuneinformaţionalăşiînmodaparentparadoxal
elrepetăcomportamentulconsideratnegativ.
4.ASOCIAŢIILEVERBALEsauînlanţuiriledecuvinteşipropoziţiicândintervineşi
procesuldecodificareainformaţiei.Începândcuacestnivel,învăţareadevinespecificumană
deoareceesteverbală,mediatădecuvânt,careesteunstimulgeneralizat.Darînvăţareaverbală
sebazeazăpeînvăţareaelementară,careesteachiziţiacopiluluipânăla2ani.
ÎNVĂŢAREAVERBALĂestecelmaibineexplicatădeTEORIAOPERAŢONALĂA
ÎNVĂŢĂRII,caredecurgedincercetarileluiPiaget,fiinddezvoltată

12. deprofesorulrus,P.GALPERIN.Elaratăcăformareaoperaţiilormintaleparcurgeurmatoarele
trepte:
a.fazadeorientaredeexemplu,încazuloperaţieideadunare,copiiiasistăcum
învăţătoruladună4bile+3bile;
b.fazaacţiuniirealeîncareeleviiînşişiexecutăoperaţiacubeţişoaresaucualt
material;
c.fazaverbalizăriicândeleviiadunăcuglastare,fărăsăfoloseascămaterial;
d.fazainteriorizăriicândîntâiadunăînmintetotatâtderarcaşiatuncicândvorbesc
şi,apoitreptat,mairepede,pânăcândacţiuneaseautomatizează.
Operaţiilemintaleformatestaulabazaînsuşiriituturornoţiunilor.
5.ÎNVĂŢAREAPRINDISCRIMINAREserealizeazăatuncicând,odatăînsuşităonoţiune,
deexemplu,ceadefloare,seexerseazădiferenţafinăîntrefloareşitrandafir.
6.ÎNVĂŢAREACONCEPTELORCONCRETE
Noţiuneareprezintăformalogică,fundamentalăagândiriicarereflectăînsuşirile
esenţiale,necesareşigeneralealeuneiclasedeobiecte.Noţiunilesecaracterizeazădupădouă
criteriiesenţiale:
a.conţinutulnoţiuniicaresereferălatotalitateaînsuşirilorprincareaceastase
defineşte(deexp.noţiuneadestudent)
b.sferanoţiuniicaresereferălatotalitateaobiectelorcedeţinaceleasiînsuşiri.
Noţiunilesepotclasifica,dupămaimultecriterii,în:
a.concrete,celecaredeţinînsuşiriobservabile
b.abstracte,celecaredeţinînsuşirineobservabile
c.finite-cusferadeterminată,deexemplu,noţiuneadecarte
d.infinitedeexemplu,noţiuneadeunivers
d.individualedeexemplu,noţiuneadelună
e.colectivedeexemplu,noţiuneadeclasădeelevi
f.videdeexemplu,noţiuneademarţian.
Noţiunileseînvaţăprinmetodeconcretebazatepeobservaţie,povestire,maiales
noţiunileconcrete,şiprinmetodeabstracte,bazatepeexplicaţiesaudefiniţie-încazulnoţiunilor
abstracte.
7.ÎNVĂŢAREAREGULILOR,ALEGILOR,AFORMULELORMATEMATICEŞIANOŢIUNILOR
ABSTRACTE
Acestniveldeînvăţareabstractăpresupunemaimultecondiţiialeînvăţării:
a.stăpânireanoţiunilorcareintrăînregula,principiulsaulegearespectivă;
b.cunoaşterearaporturilordintrenoţiunilerespective,
c.realizarearelaţieiinductivedelaparticularlageneralşideductivedelageneralla
particular.
8.REZOLVAREADEPROBLEMEconstituietipuldeînvăţarecelmaicomplicatcareconstă
încombinarearegulilorcunoscutepentruasoluţionasituaţii,problemenoi.

13. TEORIAGENETIC-COGNITIVAALUIJ.BRUNNER
J.BRUNNERacontinuatşiadezvoltatteorialuiPiagetdespreformareaoperaţiilor
intelectuale.Astfel,BRUNNERprezintăceletreimodalităţidecunoaşterealumiiînordinealor
crescândă:
a.modalitateaactivărealizatăprinacţiune,prinmanipulareaobiectelor,prinexerciţiu,
fundamentalăînformareadeprinderilorşipriceperilordarşiînachiziţionareaprimelor
cunoştinţe.Eacaracterizeazăcunoaştereacopiluluiînprimiianideviaţă;
b.modalitateaiconicăbazatăpeimagini,maiales,vizuale,fărămanipulareaobiectelor.
Punctulmaximdedezvoltareaacestuimoddecunoastereesteintre5şi7ani.
c.modalitateasimbolicăatuncicândSIMBOLURILE(CUVINTESAUSEMNE
CONVENŢIONALE)ÎNLOCUIESCIMAGINILE.
Psihologulamericanaratăcălamaimuţeestespecificămodalitateaacţionalăde
învăţare,pebazajocului,lapopulaţiileprimitivedominăînvăţareaiconică,pebaza
reprezentărilorformatevehiculândpoveşti,participândlaritualuri,iarlasocietăţilecivilizate
învăţareaestesimbolicăbazatăpecuvinte.
Înprocesuldeînvăţământ,sereediteazămodalitateaontogeneticădedezvoltarea
psihicului,laniveluleducaţieişiînvăţării.Aşacum,laînceputulviețiicopilului,sedezvoltă
acţiunea,apoiimagineaşiapoicuvântul,şiînprocesuldeînvăţământ,elevuldobândeşte
cunoştinţeîntâicuajutorulmanipulăriiobiectelor,apoiprinintermediulimaginilor,povestilor,
descrierilorşi,treptat,pebazasimbolurilorabstractealelumii.
Deaceea,susţineBrunner,înprocesuldeînvăţământ,metodeleactiv-participativede
activizarepracticăsaumintalăasubiecţiloreducaţionalisuntesenţialepentrustabilireaunei
legăturicâtmaistrânseîntreacţiuneşigândire.
Toateteoriiledespreînvăţarepotfivalorificate,înanumitelimiteşidezvoltateîn
procesuldeînvăţământ.
Astfel,teoriileînvăţăriicondiţionateexplicăînvăţareaumanăpebazaformării
reflexelorcondiţionate,simplesauinstrumentale(Pavlov,Skinner).Mecanismulneuro-fiziologic
alînvăţăriiumaneestereprezentatdereflexelecondiţionatedarînvăţareaumanăestemult
preacomplexăpentruafiredusălaacestea.Reflexelecondiţionatesimplesauinstrumentale
staulabazaformăriideprinderilorumaneşiacelorșcolare.Dar,chiarşiîncazuldeprinderilor
umane,deoarecesuntimplicatestructurilelimbajuluiverbal,teoriilecondiţionăriisunt
nesatisfacatoare.
Teoriileînvăţăriigestaltiste,configuraţioniste,scotînevidenţărolulstructuriiglobale,a
configuraţiei,asemnificaţieiintuitiv-cognitive(Koller,Koffka).Cercetăripsihologiceau
demonstratfaptulcă,înînvăţareascrisului,deexemplu,elevulîşiformează,maiintâi,imaginea
globalăalitereisaucuvântuluişiapoiaceastăimagineesteasociatăşicondiţionată.Teoriile
învăţăriiconfiguraţionistearatăcăunmaterialestecuatâtmaibineînvăţatcucâtestemaibine
structurat.
Teoriileînvăţăriipebazaacţiunilormintale(Piaget,Leontiev,Galperin)punînevidenţă
interiorizareaacţiunilorexterneprinformareaoperaţiilorintelectualecestaulabazaînvăţării.
Acesteteoriicoreleazăaspecteleteoreticecucelepracticealeînvăţării,aspecteledeevoluţiecu
celededinamicăaînvăţării.

14. Teoriileînvăţăriiprinobservareaulabazăunmodelalînvăţării,fenomenuldemodelare
aînvăţării.Inprocesuldeînvăţământ,modeluliniţialalînvăţăriiesteprofesorulsaumentorul.
Acesteteoriialeînvăţăriiexplicăceeacesenumeşteinter-învăţare,învăţaresocială.
Teoriileînvăţăriiprindescoperirestaulabazacunoaşteriiprinintermediulacţiunii
elevilordeacăutainformaţia,deaoînţelege,generalizaşiaplicaprininiţiativaproprie,prin
colaborareacuceilalţielevisubconducereaşicoordonareaprofesorului.
Teoriileînvăţăriiciberneticeconsiderăprocesuldeînvăţareunprocesciberneticîncare
acţioneazăprincipiulfeed-back-uluiconducândlaauto-corectareaînvăţării.Învăţarea
programată,învăţareaasistatădecalculatorreprezintăexempledeînvăţarecibernetică.
Teoriileipoteticealeînvăţăriisereferălaînvăţareaprinhipnozăunderolulrelaxării
estefundamentalcaşitransformareastăriideconştiinţă.Transplantuldegene,tranplantul
electronic,suntipotezealeînvăţăriicareurmeazăsăfiedemonstrate.
Cercetarileactualeîndomeniuleficienţeiînvăţăriisusţinconceptulşipractica
ÎNVĂŢĂRIIAUTONOME.
P.H.WINNE(1998)aratăcăînvăţareaautonomăadevenitunconstructcentralîn
abordărilecontemporanealeeficienţeiînvăţării.Invăţareaautonomăsecaracterizeazăprin
faptulcă:
a.elevulîşicautăsingurinformaţialabibliotecă
b.elîşiînţelegepropriamotivaţie
c.esteconştientdepropriileafecte
d.seorganizeazăsingur
e.îşiconstruieştetacticaşistrategiaînvăţării
INVĂŢAREAAUTONOMĂareîncentrulatenţieisaleAUTOREGLAREA,carese
concretizeazăînauto-observare,auto-judecare,auto-reactie.
Sistemuleducaţionaltrebuieproiectatînaşafelîncâtsăasisteelevulînaprogresacât
mairepededelastadiuldeinstruirelaceldeauto-instruireşiauto-monitorizare.
InaceeaşiconcepţieaînvăţăriiautonomeDANSEREAUclasificaurmatoarelestrategii
aleînvăţării.
a.strategiiprimareca:identificarea,înţelegerea,reţinerea,recuperarea
b.strategiidesuportca:stabilireaatitudinilornecesare,auto-motivarea,
controlulînvăţării,planificareatimpuluietc.
Porninddelaprincipaleleteoriisiconcepţiialeînvăţăriis-arealizatmodelareainstruirii
înacordcuparadigmeleinstruirii.AstfelANITAWOOLFOLKdescrieprincipalelemodeleale
instruirii(1998):
1.MODELULINSTRUIRIIDERIVATDINPERSPECTIVABEHAVIORISTĂASUPRAÎNVĂŢĂRII
Acestmodelpuneaccentulpeobiectiveleînvăţării,petehnicileînvăţăriideplineşi
aleinstruiriidirecte.Abordareabehavioristăasuprainstruiriiesteutilăatuncicândscopul
intruiriiesteînvăţareaunorinformaţiiexpliciteşicândmaterialuldeînvăţatestefactual.
Conceptuldeintruiredirectănumităşipredare-explicităpuneaccentulpe
DEPRINDERILEBAZALEformatedincunoştinteclarstructuratecarevorfifolositeînînvăţarea
ulterioarăaaltorcunoştinte,peexplicaţiileşidemonstraţiileintensivealeprofesorului.

15. 2.MODELULINSTRUIRIIDERIVATDINPERSPECTIVACOGNITIVISTĂASUPRAINVĂŢĂRII
Acestmodelesteutilatuncicândsevizeazăînvăţareadenoiconcepteşirelaţionarea
conceptelor.Elopereazăcuparadigmeca:
a.învăţareaprindescoperire(Brunner)
b.învăţareaconştientă(Ausubel)
c.învăţareapeetape(Gagne)
Invăţareaprindescoperireporneştedelafapte,delasituaţiiconcrete,fiindcentratăpe
acţiuneaelevuluidirijatdeprofesor,deaintuiaspectelecomunealeacestora,deadescoperi
legaturaesenţialădintrefaptepentruarealizageneralizarealorînnoiconcepte.
Invăţareaconştientăsubliniazărolulelevuluideaacţionaînmodconştient,fiindatent,
activ.interesat.Motivaţiaesteceacarecontribuieladezvoltareaşilarealizareaînvăţării
conştiente.
InvăţareapeetapesereferălatrepteleînvăţăriiprezentatedeGagneporninddelacele
maisimplesemnalele,învăţareastimul-raspuns,înlănţuireademişcări,trecândprinformarea
operaţiilormintale,învăţareaprindiscriminare,învăţareaconceptelorconcrete,ajungândla
învăţareaconceptelorabstracte,aregulilor,principiilorşilegiloriarînfinallarezolvareade
probleme.
3.MODELULINSTRUIRIIDERIVATDINPERSPECTIVACONSTRUCTIVISTĂASUPRA
ÎNVĂŢĂRII
Viziuneaconstructivistăaînvăţăriisereferălaînţelegereasistemică,structuralistăa
învăţăriicentratăpeelev.CONSTRUTULdeînvăţareserealizeazăîncomundecatreprofesorşi
elevdarîncentrulprocesuluieducaţionalesteelevul.Modelulconstructivistasupraînvăţăriise
caracterizeazăprin:
a.mediudeînvăţarecomplex
b.conţinuturivariatealeînvăţării
c.sarcinideînvăţareautentică
d.interacţiunesocială
e.negocieresocială
f.responsabilitatepersonală
g.învăţaresituaţională.
Metodeledidacticeşieducaționaleprincareserealizeazămodelulînvăţării
constructivistesuntceleactiv-participative:întrebări,problematizare,activitateaîngrup,
învăţareaprincooperareşidezbatere.Cucâtmediuldeînvăţareestemaicomplex,formaldar
şinon-formalşiinformal,cuatâtînvăţareaestemaistimulativă.Cucâtelevulestesolicitatsă
acţionezeautonomasupraunorconţinuturivariatealeînvăţării,cuatâtînvăţareasaestemai
eficientăşiautentică.Interacţiuneacuprofesorul,cuceilalţielevi,cualţipartenerieducaţionali,
conducelacreştereaproductivităţiiînvăţării.
Eficienţaînvăţăriiîncadrulprocesuluideînvăţământpoateficrescutăprintr-un
managementsuperioralactivităţiideînvăţare.Managementulînvăţăriiserealizeazădecătre
profesorşielev,acestatrecândtreptatînatribuţiileelevului.Dacăpânăînprezent
managementulînvăţăriieracentratdoarpeaspectelecognitivealeînvăţării,cercetările
psiho-pedagogicedemonstreazădinceincemaimultnecesitateaunuimanagementcomplex:al
atitudinilor,almotivaţiei,altimpului,altuturorforţelorpsiho-educaționalealeelevului.

16. Strategiileeficientealeînvăţăriitrebuiesăfieeleînseleînvăţatedelaclaselemici,pe
totparcursulprocesuluieducaţional.Richardsonexperimenteazăunmodelstrategicalînvăţării
bazatpeurmătoareleactivităţi:explicitareadecizieideaînvăţa;precizareaobiectivelorînvăţării;
finalizareaunuicontractinformalîncaresăfieformulateexplicitobligaţiileşibeneficiileelevului
şialeprofesorului;auto-evaluareainiţialăadeprinderilorşipregătirea;programuldepregatire
suplimentar;antrenamentul;auto-monitorizarea;auto-evaluareaperiodica;auto-corectia;
auto-evaluareafinala.
Logan,porninddelapremisacădeficienţaînînvăţarepoateficompensatăsauredusă
prinscenariideînvăţarespecific,delimiteazătreipaşinecesaripentruacestdemers:
a.identificareacaracteristicilorceluicareînvaţă;
b.dezvoltareasuportuluiconcretalintervenţiei,
c.corelareasianalizadatelorreferitoarelaperformanţeleobţinute.
Invăţareaauto-motivată,educaţiadiferenţiată,auto-disciplinascolară,autonomia
educatorului,asumareadenoiroluri,suntmodalităţiderealizareşidecreştereaeficienţei
procesuluieducaţional.
NORMATIVITATEAPROCESULUIDEÎNVÂŢĂMÂNT
PRINCPIILEDIDACTICE
Termenuldeprincipiuderivădinlatinesculprincipiumcareînseamnănormă,teză
fundamentală,lege,legitate.
Principiiledidacticereprezintănormelegeneralecarefundamenteazăteoriaşipractica
educativăşideciorienteazăconceperea,organizareaşidesfăşurareacusuccesaprocesuluide
învăţământ.Ocontribuţiedeosebităînacestsensaavut-opedagogulJ.A.COMENIUSînlucrarea
DIDACTICAMAGNA.
CARACTERISTICILEPRINCIPIILORDIDACTICE
Formulămînmodfirescîntrebareacaresuntfundamenteleacestorprincipii,cumau
fosteleelaborate,deceestenecesarărespectarealor?Principiiledidacticeaumaimulte
caracteristicicareevidenţiazărăspunsurilelaacesteîntrebări.
1.caracterullegic-deoareceexprimăraporturileesenţialeşigeneralecare
orienteazăconcepereaşidesfăşurareaprocesuluideînvăţământ.Deexempluunitateaîntre
teorieşipracticănuesteîntâmplătoareşiaccidentalăciesenţială,deeadepindeeficienţa
procesuluideînvăţământ.Dacăeleviiîşiînsuşescdoardinpunctdevedereteoretic
cunoştinţelesauauînvăţatnumaisăleaplice,legeaunităţiiîntreteorieşipracticăse
«răzbună»peei.
2.caracterulobiectiv-carearatăacţiunealegilorînmodindependentfaţăde
educatorşieducat.Deexempluprincipiulconştientizăriicunoştinţeloracţioneazăpozitiv-
conducândlaînţelegereaşireţinereaacestoradacăestecorectaplicatdecătreprofesorşi
elev-cuajutorulmotivaţieiintrinseci,stimulativeşinegativdacănuesteaplicatcorect,
apelându-seînmodexcesivlamotivaţiaextrinsecă,lareproducereacunoștințelorşinula
înţelegereaacestora.

17. 3.caracterulalgoritmic-deoarecenormeledidacticeseexprimăprintr-unsetde
regulicesecercunoscuteşirespectate.Deexempluunitateaîntresenzorialşilogicînfuncţiede
vârstăsusţinefaptulcălavârstelemicipredominăcunoaştereasenzorialăiarlacelemari
cunoaşterealogică.Caurmareînprocesuldeînvăţământserespectăaceleaşietapecaşiîn
evoluţiaontogeneticăacopilului,pentruaseobţineeficienţanecesară.
4.caracteruldinamic-subliniazăfaptulcănormeledidacticesuntdeschiseînnoirilor.
Deexemplutemeiniciaînvăţăriiprinnoimetode,tehnicişiprocedeeeducaționale.
5.caracterulsistemic-carearatăfaptulcănormeledidacticealcătuiescunsistem,
unansambluunitarîncareseintercondiţioneazăreciproc.Dacăunadintrelegiledidacticiinu
esterespectată,potsăaparăefectenegativeşiîncazulacţiuniicelorlaltelegiDeexemplu,
unitateaîntreteorieşipracticăsecorelează,înmodessential,cuunitateaîntresenzorialşi
logic,efectelenegativealeîncălcăriiuneiasereflectăînmoddirectasupraceleilatelegi.
PRINCIPIULINTUIŢIEISAUALUNITĂŢIIÎNTRESENZORIALŞILOGIC
Termenuldeintuitiederivădinlatinesculintuiţiocareînseamnăaprivi,aobserva
realitateanemijlocită.
PRICIPIULINTUIŢIEIexprimănecesitateastudieriiobiectelor,fenomenelor,proceselor
prinintermediulsimţurilorcarerealizeazăcunoaştereasenzorialăarealităţiicapunctdeplecare
sprecunoaşterealogică,raţionalăcontribuindlaînfăptuireaunităţiiîntresenzorialşilogic.
Cunoaştereaumanăseproducelaceledouănivelealesale:a.cunoaştereasenzorială,carese
realizeazăprinsimţurişicareconducelaformareaimaginiib.cunoaşterealogică,carese
realizeazăcuajutorulgândiriiînunitateculimbajul.Intreceledouăniveledesemnalizarea
lumii,existăatâtcontinuitatecâtşidiscontinuitate.Continuitateasereferălafaptulcăprimul
nivelstălabazaceluide-aldoilea,însensulcănupoateexistacunoaşterelogicăfără
cunoaştereasenzorialăiniţială.Discontinuitateasereferălasaltulcareserealizeazădela
cunoaştereasenzorialălacealogică,însensulreflectăriilumiicomplexe,globale,trecute,
prezenteşiviitoarecuajutorulgândiriiînunitateculimbajul.
PRINCIPIULINTUIŢIEIarecabazăfilozoficăconcepţiasenzualist-empiricăcaresusţine
căorigineatuturorideiloresteexperienţasensibilăsaucunoaştereaprinmărturiasimţurilor(D.
HUME)
JANAMOSCOMENIUSnumeaacestprincipiuREGULADEAURapredării-învăţării,
deoareceelaapărutcaundemerslogicîmpotrivaînvăţăriiscolastice,mecanice,pederost,
împotrivabuchiriselii.
PRINCIPIULINTUITIEIserealizeazăprinintermediulpercepţiilorşial
reprezentărilor-decialimaginilor.Daracesteanusuntcopii,fotografiialerealitatiiciactepsihice
dereconstrucţiearealităţiişistaulabazacunoaşteriiraţionale,subformădenoţiuni,judecăţi,
raţionamente.
Inprocesuldeînvăţământprincipiulintuiţieiserealizeazădeasemeneaprinîmbinarea
materialuluididacticnatural(obiecte,substanţe,sistemetehnice)cuceldesubstituţie(machete,
modele,reprezentarigrafice),culimbajulverbalşicuelementele

18. logico-matematice.Imbinareaechilibratăaimaginii,cuvântuluişiaelementelorlogico-
matematicereprezintăesenţaintuiţieipentruoînvăţareeficientăsustineJ.PIAGET.
PRINCIPIULINTUIŢIEIareoponderemaimareînşcoalaprimară,îngimnaziuaceasta
ponderefiinddeterminatădeprezenţamaiactivăagândiriiconcrete.
PRINCIPIULCONEXIUNIITEORIEICUPRACTICA
TEORIAesterezultatulreflectăriiabstracte,conceptualearealităţiisubformăde
informaţiisaucunoştinţe.Înfiecaredomeniualrealităţiisuntelaborateteoriispecific-
explicative,ceeaceadusladezvoltareaştiinţelorîndomeniilenaturii,gândirii,societăţii.De
exemplu,înpsihologiaeducaţiei,legileînvăţăriiconstituieunsistemdeideiesenţiale,necesare
şiabstractealefenomenuluideînvăţare,careexplicăeficienţaacestuia.Inpedagogie,normele
didacticeînseşisesitueazălacelmaiînaltniveldereflectareabstractăarealităţii.
PRACTICAesterezultatulaplicăriicunoştinţelorobiectivateîntehnici,tehnologii,
priceperi,deprinderideproducereabunurilormaterialeşispiritualecaresuntînacelaşitimpşi
demersurideformareşiexercitareaprofesiunilor.
Laîntrebareacaredintreceledouăcomponenteestemaiimpotantă,TEORIASAU
PRACTICA,răspunsulseconstituieînînsăşinormadidacticăpecareodiscutăm:unitateaîntre
teorieşipractică.Dinpunctdevedereistoricpracticaaaparutprima,dinpreocupările
oamenilordeatransformarealitatea,deaaduceaspectenoi,dinceincemaiutileşimai
perfectionate.Dinpunctdevederealimportanţei,TEORIAŞIPRACTICAconstituieceledouă
dimensiuninecesarealecercetăriiştiinţifice,caresecondiţioneazăreciprocîntr-opermanentă
circularitate.Practicaesteceacareimpulsioneazăcunoaştereaspredescriere,explicaţie,
înţelegereteoretică,iarteoria,înmodnecesar,trebuieaplicatăşiverificatăînpractică.
Inprocesuldeînvăţământ,PRINCIPIULCONEXIUNIITEORIEICUPRACTICAexprimă
necesitateaîmbinăriicomponenteiideaticeaînvăţăriicuceaacţională,aplicativădeciaactului
deînsuşireacunoștințelorteoreticecuformareapriceperilor,deprinderilorşiabilităţilor.
Cunoaştereateoreticănuestecompletăfărăcunoaştereapracticăşiinvers.Inînvăţământ
acestprincipiuserealizeazăprinexemplificări,argumentari,exerciţii,activităţididacticecu
caracteraplicativ,înlaboratoare,încabinete,înateliereproductive,prinîmbinareaeducaţiei
formale,non-formaleşiinformale.
Regulileorientativeînaplicareaacestuiprincipiusunt:evitareaempirismuluidarsia
teoretizarii,deciapredominăriiuneiasaualteiadintreceledouălaturialeîntregului.
Empirismulsaupredominareapracticiiasuprateorieiestespecificunuinivelinferioralcalificării,
seîntâlneştelameseriaşi,careştiusăfacădarnupotsăexpliceceeacefac,caresunt
argumenteleeficienţeiactivităţiilor.Teoretizareasemulţumeştecuaspecteleteoretice,
abstractealefenomenuluirespectivfărăaconducelaaplicareaacestorideiînpractică,fărăa
dezvoltadeprinderile,priceperileşiabilitatilenecesarecunoaşteriişitransformăriirealităţii.

19. PRINCIPIULÎNSUŞIRIIACTIVEŞICONŞTIENTEACUNOȘTINȚELOR
Acestprincipiuexprimănecesitateacaînvăţareasăsefacăcuştiintă,subiectul
educaţionalsăînţeleagăsemnificaţiileobiectuluisauprocesuluistudiat,sădepunăefort
operaţional,mentalşiacţional.ÎNVĂŢAREATREBUIESĂFIEUNACTDETRECEREA
CUNOȘTINȚELORPRINFILTRULPROPRIUALGÂNDIRII.
Invăţareaconştientăsepoaterealizaprinintermediulmotivaţieipozitivepredominant
intrinseci,cuajutorulsatisfacţiilorobţinutedeeleviînînvăţare,prinformareaconvingerilorcare
susţinînvăţarea,dezvoltânddisponibilităţiledecreaţiealeelevilorşiprofesorilor.Însuşirea
activăacunoștințelorsepoaterealizaînclasăşiacasă,prinparticiparealadescoperirea
cunoștințelorîmpreunăcuprofesorul,cuceilalţieleviprinlucrulindividualşiîngrup,prin
studiulindividual,princonsultareabibliografiei,prinelaborareaunoreseuri,referate,lucrăride
laborator,portofolii.
PRINCIPIULÎNSUŞIRIICONŞTIENTEŞIACTIVEACUNOŞTINŢELORseaplicădecătre
profesorprin:-întrebăriretorice-ipoteze;-interpretări-conexiuniîntrevechileşinoile
cunoştinte,-modelări-simulări-documentare.
Inprocesuleducaţionalcelemaiadecvatemetodedepredare-învăţare-evaluaresunt
celeactiv-participativecareconduclaînsuşireaconştientăşiactivăacunoştinţelorteoreticeşi
practice.
PRINCIPIULSISTEMATIZĂRIIŞICONTINUITĂŢIICUNOŞTINŢELOR
Acestprincipiuexprimănecesitateacamateriadestudiusăfiestructuratăînunităţi
metodicecoerente,ordonateîntr-osuccesiunelogică,ştiinţificăşipedagogicăşicaresă
alcătuiascăunsisteminformaţional.Criteriiledeorganizareaconținuturiloreducaționale:logic,
ştiinţific,pedagogictrebuierespectateatâtlaselectareacunoştinţelordindiferitedomeniiale
ştiinţei,tehnicii,culturiişiarteicâtşilaelaborareamanualelor,acursurilor,aproiectelorde
tehnologiedidactică.Documenteleșcolareşiuniversitareplanuldeînvăţământ,programa
analitică,planificarileanualesausemestrialealecunoștințelor,suntmodalitatide
sistematizareşicontinuitateacunoștințelor.
Sistematizareaşicontinuitateacunoștințelorpoatefirealizatăprintr-undemersliniar
caresăadaugenoicunoştinţe,printr-undemersconcentriccaresăreiacunoştinţelepeunplan
superiorsauprintr-undemersliniarşiconcentric.Dacălaclaselemici,demersulde
sistematizareacunoștințeloresteliniar,eleviiînvăţândpentruprimadatănoicunoştinţe,la
claseledegimnaziudemersulesteconcentric,revenindu-selavechilecunoştinţe,iarlaclasele
mariseîmbinădemersulliniarcucelconcentric,deaprofundareşispecializareacunoștințelor.
Procedeeledesistematizareacunoștințelorseconcretizeazăînscheme,conspecte,
tabele,clasificări,referate.

20. PRINCIPIULACCESIBILITĂŢIICUNOŞTINŢELORSAUALRESPECTĂRIIPARTICULARITĂŢILORDE
VARSTĂ
Particularităţiledevârstăsunttrăsăturilefizice,psihiceşiacţionalecomuneunei
anumitecategoriidevârstăcaurmareainteracţiunilorîntreereditate,mediuşieducaţie.Astfel,
fiecarestadiudedezvoltareontogeneticăsauvârstăeducaţionalăareanumitecaracteristicidin
punctdevedereintelectual,afectiv,volitiv,comportamental.Acesteparticularităţicomuneunei
anumitevârstepermitrecepţionarea,prelucrarea,memorizarea,redareacunoștințelorteoretice
şipracticecuoanumităuşurinţă.Principiulaccesibilităţiicunoştinţelorexprimănecesitateaca
materiadestudiusăfieastfelvehiculatăîncâtsăfieînţeleasăcuoanumităuşurinţă
corespunzătorparticularităţilordevârstă.
Accesibilitateacunoştinţelornupresupunepopularizareaştiinţei,cinecesită
identificareastrategiilormetodico-pedagogicecaresăasigureînţelegereacunoștințelor
performanteşicomplexe.Fiecareştiintăşidisciplinăştiinţifică,fiecaretehnologieşidisciplină
deînvăţământdispunedeunanumitlimbajspecific,deunanumitobiectdeactivitateşide
anumitemetodedecunoaştereşiacţiune.Accesibilitateacunoștințelornuînseamnăcoborârea
niveluluiştiinţificalpredării-învăţării,nuînseamnărenunţarealalimbajulştiinţificsau
tehnologic,ciraportarealadomeniuldeactivitatespecific,lametodeleparticularealedisciplinei
respectivedeînvăţământ.
Principiulrespectăriiparticularităţilordevârstăşialaccesibilităţiicunoștințelorpoatefi
aplicatcuajutorulurmatoarelorreguli:
1.folosireaunordemersurilogiceinductivedepredare-învăţaredelasimplula
complex,delauşorlagreu,delaconcretlaabstract;
2.asigurareaunuistudiuritmic;
3.folosireaînmodconcomitentînfuncţiedevârstasubiecţiloreducaţionaliaunor
demersurilogico-deductivedelagenerallaparticular,delaabstractlaconcret;
4.îmbinareacontroluluicuauto-controlul,înînţelegerea,reţinereaşievaluarea
cunoștințelor.
PRINCIPIULINDIVIDUALIZĂRIIŞIDIFERENŢIERIIÎNVĂŢĂRII
Principiulrespectăriiparticularităţilordevârstăesteînstrânsălegaturăcuprincipiul
respectăriiparticularităţilorindividuale.Dacăparticularităţiledevârstăsereferălatrăsăturile
comuneuneivârste,particularitatileindividualesereferălatrăsăturilefizice,psihiceşiacţionale
diferitealereprezentanţiloraceleiasivârste.Dacă,deexemplu,totiadolescenţiisunt,dinpunctul
devederealstadialitatiicognitive,lanivelulgândiriiabstracte,încadrulacesteivârste,nivelul
lordeinteligenţădiferădelaunullaaltul,înfuncţiedeinteracţiuneaconcretădintreereditate,
mediuşieducaţie.
Particularităţileindividualesuntnivelulşitipuldeinteligenţă,dominanta
temperamentală,trăsăturiledecaracter,tipuldemotivaţie,interesele,aspiraţiile,
comportamentulspecific,înalţime,greutate-trăsăturiprincarefiecarepersoanădintr-ungrup
devârstăseindividualizează.
Inprocesuldeînvăţământ,principiuluiindividualizăriiîicorespundeprincipiul
diferenţieriiînvăţării.
Principiulindividualizăriişidiferenţieriiînvăţăriiexprimănecesitateadeavalorificacât

21. maibineposibilităţileşieforturileindividualealeeleviloratâtînceeacepriveştepersoanele
înzestratecâtşiînceeacepriveştepersoanelemaiputinînzestrate.
Inacestcontext,suntfolositestrategiideindividualizareaînvăţării,ca:
1.sarciniinstructiveindividualizateînfuncţiedeaptitudini,înclinaţii,opţiuni;
2.fişedelucruindividualizatederecuperare,dezvoltare,auto-instruire;
3.pregătireindividualăsubformademeditaţii,consultaţii,discuţii,auto-instruire.
Diferenţiereaînvăţăriiexprimănecesitateadeaadaptaconţinuturileşistrategiile
educaționaleînfuncţiedeparticularităţilediferenţialerelativcomuneunorgrupedepersoane
cumarfi:
-aptitudinipentrumatematică-fizică
-aptitudinitehnice
-aptitudiniartistice
Lanivelinstitutional,diferenţiereaînvăţăriiserealizeazăprinorganizareaunor:-
grade-profile-şcoli-instituţii-disciplineşiactivităţideosebite-şcolispeciale-clasespeciale-secţii
despecializare.
Şcolilespecialelucreazăcuelevicucerinţespecialedenaturăintelectuală,afectivă,
psiho-motorie,comportamentalăsaucucerinţespecialecomplexe.Pentruacestetipurideşcoli
şiclaseaufostelaboratecursuri,programeanalitice,planurideînvăţământspecialecare
corespunduneiDIDACTICISPECIALEŞISPECIALIZATEpedomenii:
1.oligofreno-pedagogiapentrueleviicudizabilităţiintelectuale
2.tiflo-pedagogie,pentrueleviiorbi
3.surdo-pedagogia,pentrueleviisurdo-muţi
4.pedagogiapentrueleviicudizabilităţisenzorio-motorii
5.pedagogiapentruhipo-acuzicietc
Toateacesteşcolispecialeseînfiinţeazălatoateniveleleînvăţământului-grădiniţă,
şcoalăprimară,gimnaziu,liceu.Eleviicaresuntcapabilipotfiintegraţiînstudiileuniversitare
punându-li-seladispoziţiecondiţiiadaptatedificultăţilorlordeînvăţare.Pedagogiamodernă
accentueazănecesitateaintegrăriituturorcategoriilordeeleviînînvăţământuldemasă,prin
adaptareadidacticiilaparticularităţilelorindividuale.
Eleviicuînzestrărideosebiteauladispoziţieşcolideelită,secţiişiclasedespecializare
îndomeniileîncareaceştiaauaptitudinispeciale,programeanaliticeşiactivităţiadaptate
niveluluisuperiordedezvoltareaparticularitatilorlorindividuale.
Invăţământulnormaltindedeasemeneasăsespecializezedinceincemaimultîn
funcţiedeparticularitatileindividualealeelevilor,folosindmetode,mijloaceşiformede
predare-învăţare-evaluaredinceîncemaidiferenţiate.
PRINCIPIULINSUŞIRIITEMEINICEACUNOȘTINȚELOR
Laîntrebareaceînseamnăînsuşireatemeinicăacunoștințelorestechematăsă
răspundăîntreagapedagogie.Insuşireatemeinicăacunoștințelordepindedeobiectivele
stabilite,deconţinuturilevehiculate,destrategiiledidacticeadoptate,decontextuleducaţioal
general.

22. Darprincipiulînsuşiriitemeiniceacunoștințelorseconcretizeazăîn:
1.învăţareadeplină;
2.însuşireacunoștințelor,formareapriceperilor,deprinderilor,capacităţilor,a
personalităţiiîngeneral;
3.adaptabilitatealanorme,
4.responsabilitateaindividualăşisocială.
Conceptuldeînvăţaredeplinăsereferălaformareastructurilorpsihologice,la
dezvoltareafuncţiilorpsiho-sociale,laantrenareacomportamentuluiadaptat,lacreşterea
eficienţeisubiectuluieducaţionaldatorateprocesuluideînvăţare.Temeiniciaînvăţăriisepoate
verificaprininteracţiuneadintreaspecteleinformativeşiceleformativealeînvăţării,prin
organizareaînsistemacunoștințelor,priceperilor,deprinderilor,capacităţilor,abilităţilor.Dacă
înţelegereareguleişianormeisefaceîncepândcu6-7ani,creştereaadaptabilităţiilanormeîn
unitatecucreştereaflexibilităţiilaacesteasefacepeparcursulîntregiivieţi.Adaptabilitatea
subiecţiloreducaţionalilanormelesocialeîngeneralnuînseamnăsupunereoarbă,ci
înţelegereanormelorşiauto-disciplinareaproprieipersoaneînaşafelîncâtaceastasăintre
într-orelaţiearmonioasăcunormaşiregula.Aceastasepoaterealizaprintrecereatreptatăa
educaţieiînauto-educaţie.
Responsabilitateaindividualăşidegrupreprezintăunuldintrecelemaideficitare
obiectivealeprocesuluieducaţional.Dificultateaformăriispirituluideresponsabilitateeste
legatădecaracterulimplicitalacestuiobiectiveducaţional,careafostlăsatsăsedezvoltedela
sine.Dupădecembrie1989,descentralizareapoliticăseprelungeştetreptatşiînceeas-anumit
descentralizareeducaţională,careserealizeazăînsăcumaridificultăţi.Unuldintrepilonii
descentralizăriieducaționaleesteresponsabilitateaindividualăşidegrup,careseformeazăla
toţireprezentanţiiparteneriatuluieducaţional:profesori,elevi,inspectoretc.
Responsabilitateaindividualăşidegrupsepoateînvăţalaşcoală,înmodintenţionat,
conştient,organizat,prinraportareaelevilorlasarcinilediferenţiatealeînvăţării,prinintegrarea
lorînactivităţileformale,non-formaleşiinformale,prinrelaţiademocraticăcuprofesorii,prin
creştereacaracteruluicreativalînvăţământului,printransformareaeducaţieiînauto-educaţie.

23. TEHNOLOGIAPROCESULUIEDUCAŢIONAL
I. Delimităriconceptuale
Inproblematicatehnologieididactice,carereprezintăprincipalapreocupareadidacticiica
stiinţăaprocesuluideînvăţămîntsuntnecesaredelimităriconceptualeîntreurmătoarele
concepte:
stilpedagogic–tehnologie-metodologie-moddeorganizare–metodică–
tehnică–metodă/procedeu-STRATEGIEDIDACTICĂ
Incepemdelimitărileconceptualecustilulpedagogiccareareunprofilpredominantvaloric,
fiindcelcaredătonulactivităţiididacticeşiîncheiemacestedelimităriconceptualecustrategia
didacticădeoareceaceastaareunprofilsintetic,fiindinteracţiuneaproiectatăşiorganizată
întremetode,mijloace,tehnici,procedeedidactice.STILULPEDAGOGICestedatdecalitatea
comportamentelorprofesorului,deatitudinealuifaţădevalorileprofesiuniididacticeîn
asigurareaeficienţeiprocesuluiintructiv-educativ.
Cercetareaştiinţificăapusînevidenţămaimultestilurideconducere,organizareşi
desfăşurareaprocesuluieducaţional,dupăcriteriidiferite.Celemaicunoscutestiluride
conducereaactivităţiiidentificatedupăcriteriileproductivităţiimuncii(activităţii),alsatisfacţiei
şialagresivităţiisuntconsideratedeK.Lewinurmătoarele:
1. stilulautoritarist;
2. stiluldemocratic;
3. stilullaissez-faire.
Stilulautoritaristsecaracterizeazăprintr-oproductivitateamunciimare,prinagresivitate
scăzutăşiprinstărideinsatisfacţieamuncii.
Stiluldemocraticsecaracterizeazăprinproductivitateamunciimare,prinagresivitatescăzutăşi
prinstăridesatisfacţieamuncii.
Stilullaisser-fairesecaracterizeazăprinproductivitateamunciiscazută,prinagresivitate
crescutăşiprinstărideinsatisfacţieaactivității.
Dintreacestetreistiluriclasicedeconducerecelmaieficientesteconsideratstilul
democraticdeoarecearecaracteristicipozitivelatoateceletreicriterii.
Modalitateaîncareeducatoriiîşiconcepşiîşiorganizeazăactivităţiledidacticevariazădelao
generaţielaalta,delaoşcoalălaalta,delaunprofesorlaaltul.
Infuncţiedetipuldeprofesoruncercetătoramericandistingetreistiluriprincipale:
●amabil,întelegător,participativ;
●raţional,sistematic,eficient;
●imaginativ,stimulativ.
Noilecercetăricuprivirelaeficienţamanagerialăauneiactivităţiaratăcăaceastaeste
datădetoatetipurilederesurse:umane,materiale,financiare,detimpetc.Celmaieficientstil
deconduceredidacticădepindedeprofesor,deelev,desituaţiadeînvăţare,dedotarea
materialăşifinanciarăaprocesuluieducaţionalasupracăroravalorileeducaționaleaurolul
esential,fiindcunoscutsubdenumireadestilsistemico-situaţional.
TEHNOLOGIAprocesuluieducaţional,însenslargdenumeşteansamblulmetodelor,
mijloacelorşimodurilordeorganizareaînvăţării,dincareeducatorulselecteazăşistructurează
elementelenecesareproiectării,desfăşurăriişievaluării

24. activităţiididactice,înfuncţiedeobiectivelepedagogice,denaturaconținuturilorşiasituaţiilor
deînvăţare.
TEHNOLOGIADIDACTICĂacunoscutoevoluţiecalitativăde-alungultimpuluiprin:
a.trecereadelaunînvăţămîntbazatpeometodădominantă,launprocesdidactic
caracterizatprinflexibilitate,dinamism,varietatedemetodeşimodurideorganizareapredării-
învăţării;
b.trecereadelaunînvăţământcuunsinguractor,sauactorprincipal,profesorullaun
procesbipolar,cudoiactoricareacordăelevilordreptuldeaînvăţaprinparticipare;
c.trecereadelaunînvăţământcareseparapredarea-învăţareadeverificare,launproces
didacticcetindesăintegrezeevaluareaînînvăţare,punândaccentulpeevaluareaformativăşi
pepregătireaelevilorpentruauto-evaluarearealistă;
METODOLOGIADIDACTICĂSAUŞTIINŢAAPLICĂRIIMETODELORnutrebuieconfundatăcu
metodicasaudidacticaaplicatăîntr-unanumitdomeniudeactivitate.Metodologiadidacticăeste
reprezentatădeconcepţiile,principiileşitehnicilecareexplicăşisusţinaplicareametodelor
didacticeşieducaționale.
MODULDEORGANIZAREAÎNVĂŢĂRIIconstituieungrupajdemetodeşiprocedeeoperaţionale
într-oanumităsituaţiedeînvaţare.Deexemplu,oredublesautriple,4-5claseunite,învăţarea
asistatădecalculator,învăţareabazatăpemanualeşicaieteprogramate,orariiglisante.
METODICAreprezintăansambluldemetodespecificeuneidisciplinedeînvăţământ.Deexemplu
metodicapredariipsihologiei,pedagogiei,inginerieieconomice.
TEHNICADIDACTICĂreprezintăoîmbinaredeprocedeeşimijloacedeînvăţământpentru
realizareaefectivăauneiactivităţididactice.Deexemplusefoloseştelaînceputullecţieitabla,la
mijlocullecţieiretro-proiectorulşilasfărşitullecţieioanumităplanşăcareredăînsinteză
lecţiapredată.
METODASAUCALEASPRE-reprezintăunelementesenţialaltehnologieididacticeşipresupune
anumitecaracteristici:
a.esteselectionatădeprofesorşipusăînaplicarelalecţiecuajutorulelevilor;
b.presupunecolaborareaprofesor-elev;
c.sefoloseştesubdiversevariantesauprocedeecombinate;
d.permiteorganizareadiferităaprocesuluiinstructiv-educativşiintegrarea
profesoruluiîndiferiteroluri:animator,ghid,evaluator.
II.CLASIFICAREAMETODELORDEÎNVĂŢĂMÂNT
Metodeledidacticeaufostclasificateînliteraturadespecialitatedupămaimultecriteria,astfel:
1.Dinpunctdevedereistoric,aufostdiferentiate:
a.metodeletraditionalesauclasice
b.metodelemoderne,dedatămairecentă

25. 2. Infuncţiedeextensiuneasfereideaplicabilitate,aufostidentificate:
a.metodelegenerale(aplicabiletuturordisciplinelorstiintifice);-deexempluobservaţia
b.metodeleparticulare-restrânselapredareaunordisciplinesauaplicabilepeanumite
treptealeînvăţământului)-deexempludezbaterea
3.Porninddelamodalitateaprincipalădeprezentareacunoștințeloraufostclasificate:
a.metodeleverbale-bazatepecuvântulscrissauvorbit,deexempluconversaţia
b.metodeleintuitive-bazatepeobservareadirectă,concret-senzorialăaobiectelor
şifenomenelorrealităţiisauasubstituteloracestora,deexempludemonstraţia
4. Dupăgraduldeangajarealelevilorlalecţie:
a.metodeleexpozitivesaupasivecentratepememoriareproductivăşipeascultareapasivă
aelevilor,deexempluexpunerea
b.metodeleactive,caresuscităactivitateadeexplorarepersonalăarealităţii(descoperirea,
simularea,brainstorming-ul).
5. Dupăfuncţiadidacticăprincipală:
a.metodedepredareşicomunicareacunoștințelor,
b.metodedefixareşiconsolidareacunoștințelor,
c.metodedeapreciereşiverificareacunoştintelor.
6. Dupămoduldeadministrareaexperienţeiceurmeazăafiînsuşită:
a.metodealgoritmice,bazatepesecvenţeoperaţionale,stabile,construitedinainte,
b.metodeeuristice,prindescoperireproprieşirezolvaredeprobleme.
7. Dupăformadeorganizareamuncii:
a.metodeindividuale,pentrufiecareelevînparte,cumsuntfişeledeprogres
b.metodedegrup,deexemlulucrulpegrupe,omogene,eterogene,mixte
c.metodefrontale,cuîntreagaclasă,lecţiaclasică
d.metodecombinate,princombinareavariantelordemaisus.
8. Dupătipuldeînvăţare:
a.metodebazatepeînvăţareaprinreceptare(expunerea,demonstraţia)
b.metodededescoperiredirijată(conversaţiaeuristică,observaţiadirijată,studiuldecaz)
c.metodededescoperirepropriu-zisă(exercitiuleuristic,rezolvareadeprobleme.
brainstorming-ul)
Acesteclasificărineajutăsăidentificămtendinţelegeneralealemetodologieicătre
caracteristicipolare(traditional-modern,algoritmic-euristic).Inrealitate,acestemetodepotfi
clasificatedupăcriteriidiferiteînmaimultetipuridecategoriididactice,concomitent:de
exemplu,metodaexpuneriiesteclasică,pasivă,algoritmică,verbală,frontală,bazatăpe
receptare.Metodaproblematizăriiestemodernă,activă,euristică,individuală,degrup,care
aparţinepreponderentdescopeririidirijate.
Metodeledidacticenusefolosescînstarepură,ciîncombinaţiicualtemetode,tehnicişi
procedee,însituaţiieducaționalediversepentruarăspundesolicitărilordiferitealeprocesului
depredare-învăţare-evaluare.

26. LasfârşitulsecoluluialXIX-leaşiînceputulsecoluluialXX-lea,s-adeclanşatmişcarea
pentrupromovareametodeloractive,fiindîntreţinutădecurenteşişcolinumite:educaţia
nouă,şcoalaactivă,şcoalapemăsură.Toateacestenoiorientăripedagogiceausubliniat
necesitateacunoaşteriielevului,aintereselorşiposibilităţilorsalecuscopulorganizării
învăţământuluiînfuncţiedeacesteparticularităţialeelevului.Criticilevehementevizauîn
primulrândexpunereacametodăcedominaînvăţământul.Inacestfel,metodeleactive,carese
bazaupestimulareaşiparticipareasubiecţiloreducaţionaliaudobânditunroldinceîncemai
importantînpracticaeducaţională.J.DEWEYcareprezentantalpragmatismuluiamericanajucat
unroldecisivînprocesuldemodernizarealînvăţământului.
IIIPROCESULDEMODERNIZAREALMETODELORCLASICE
Sistemulmetodelordeînvăţământalşcoliicontemporanenuaexclusmetodelepecarele
denumimclasicedaraîmbogăţitregistrulmodalităţilorînvăţării,aacordatunlocmaiimportant
metodeloractivedeînvăţământ,combinăriimetodelorşimijloacelordiferite.
EXPUNEREAafostdefinităînmodclasiccaactivitateaprofesoruluideacomunicaelevilor
cunoştintenoi,înmodsistematicsubformauneiprezentăriorale,organizatăşisusţinută.
Aceastămetodăs-aimpusdatorităavantajelorpecareleprezintă:
a.permitetransmitereaunuivolummaredecunoştinteîntr-untimprelativscurt;
b.serealizeazăîntr-omodalitatesistematică;
c.asigurădisciplinaşiordineaînclasă.
Dardezavantajeleacesteimetodedidacticesuntmaiimportantedecâtavantajeleceeace
justificăcriticileaduseexpunerii.Celemaiimportantecriticisereferălafaptulcă:
a.expunereacreazăunfluxunivocdeinformaţiidelaprofesorlaelev;
b.solicitămemoriaîndefavoareagândirii;
c.stimuleazăînsuşireaideilorpebazaautorităţiiprofesorului.
Caurmareaufostformulatenumeroaseprocedeedeinovareaexpunerii.Printreacestea
identificăm:
✔folosireaprocedeuluigeneticpentrurelevareaoriginiişievolutieiuneiidei.Deexemplu
ComplexulluiOEDIPprovinedinMitulluiOEDIPdarşidinexperienţapersonală,defamiliea
luiFREUD.
✔renunţarealaprezentareaelementelordescriptiveînfavoareacelorexplicativepemăsură
cesubiectuleducaţionalcreşteşisematurizează;
✔ancorareaînrealităţileeconomice,politice,sociale,culturale,aletimpuluirespectiv,în
sprijinireauneiidei.Deexemplureformaînvăţământuluiîncontextulreformeisocial-politice
şieconomicesauideeadeparteneriateducaţional;
✔enunţareaunoripotezepecareprofesorulledemonstreazăsubformaunuiblocunitarde
idei.Deexemplumetodeleactiv-participativesuntmaieficientedecâtceleclasice-aceasta
esteoipotezăcarepoatefidemonstratăprinfolosireaînparalelacelordouăcategoriide
metode;

27. ✔sugerareaunorproblemelasândloccăutărilorpersonale.Deexemplueducaţiaînfamilieşi
modalităţilepersonalederezolvareaunorsituaţiiconflictuale;
✔folosireacuvântuluiîncărcatdepasiune;
✔folosireaîntrebărilorretorice;
✔folosireasondajuluideopinie;
✔dezvoltareaunorjudecătidevaloare;
✔problematizareaconţinutuluideidei;
✔îmbinareadiferitelortipurideexpunere:-povestirea-descrierea-explicaţia,
prelegerea;
✔expunereacuopponent;
✔expunerea-dezbatere.
CONVERSAŢIAestemodalitateadelucruîncareeleviistimulaţişiîndrumaţideprofesor
participăînmodproductivcuforţeleşicunoştintelelorlaînsuşireaşidescoperireaaltor
cunoştinţe.Conversaţiacunoaşteunspordeeficienţăprinperfecționareainstrumentuluieide
lucru,întrebarea.Serecomandăfolosireaîntrebărilor:
a.convergente-careconduclacomparaţii,integrări,soluţiiunice.Deexemplu,întrebările
caresefolosesclauntestdetipgrilă.
b.divergente-careconduclaodiversitatedesoluţii.Deexemplu,întrebăriledestimularea
creativităţii.
c.deevaluare-caresolicităeleviisăemităjudecăţipropriidevaloare.
d.întrebări-problemă;
e.convorbireainversă-cândeleviiîntreabăşiprofesoriirăspund.
DEMONSTRAREA/DEMONSTRATIAestemetodacareconstăînînfăţişareaintuitivăa
fenomenelorrealităţiiobiectiveînmoddirect,nemijlocitsaumijlocit,prinsubstituire,pentrua
asiguraobazăperceptivă,concret-senzorială,bogatăşisugestivăactivităţiidepredareşide
formareapriceperilorşideprinderilor.
Demonstrareaafostperfecţionatăprin:
a.creareaunorsituatii–problemă,pecareeleviilerezolvăobservândşiacţionândcu
obiectele.DeexemplupentruformareaabilităţilordidacticelastudenţiiuneiUniversităţi
tehnice,aplicândmetodademonstrăriipotfiexploatateSITUAȚIILE-problemăcaresecreează
încazullucruluicueleviicutulburăridecomportament.
b.demonstrareapemodelesimilarecuobiectelereale,carecontribuieladezvoltarea
operaţiilorgândirii.Semnificativeînacestcazsuntmachetele,mulajele,simulatoarelefolosite
pentrucunoaştereacaracteristiciloresenţialealeobiectelor,fenomenelorşiproceselor.
c.demonstrareacuajutorulmijloacelortehnice,audio-vizuale(filmul,radioul,T.V.)

28. EXPERIMENTULreprezintăunadintrecelemaiimportanatemetodedecercetareoferinddate
obiectiveşiprecise.Experimentulafostdefinitcametodadeprovocareaunuifenomen,
transformareaintenţionatăaobiectelorşiproceselorrealităţiicuscopulverificăriiuneiipoteze
deoptimizarearealităţiirespective.
Instructuraexperimentuluiintrămaimultecategoriidevariabile:
a.variabilaindependentă,manevratădecercetator:deexemplu,onouametodă
pedagogică;

29. b.variabiladependentă,caredepindedevariabilaindependentă:deexemplu,rezultatele
obţinuteînurmaintroduceriiacesteinoimetode;
c.variabilaintermediară,carefaciliteazărelaţiaîntrevariabilaindependentăşivariabila
dependentă.
Pentruaneutralizaefecteleerorilorinternesauexterneîncazulunuiexperiment,sefolosesc:
a.tehnicapre-testariişiapost-testarii,încazulgrupuluiunic,
b.tehnicagrupuluiexperimental-încareseintroducevariabilaindependentă-şiagrupului
decontrolîncareaceastăvariabilănuseintroduce,pentruaseputeacomparaceledouă
situaţii.
Experimentulparcurgemaimulteetape:
a.observaţiafenomenuluicercetat
b.elaborareaipotezei
c.desfăşurareaefectivă
d.prelucrareadatelor.
Experimentulafostclasificat:
1.dupănumărulpersoanelorinvestigateîn:a.experimentindividual,b.experiment
colectiv;
2.dupăscopulcercetăriiîn:a.experimentdeconstatare,b.deverificare,c.creativ;
3.dupăCondițiiledeaplicareîn:a.experimentnatural,b.delaborator;
4.după problematicacercetată în: a.experiment
psihologic,b. experimentpedagogic, c.experimentsocial.
Cametodăactivădeînsuşireacunoștințelordecătreelevipecaleainvestigaţiilorde
laboratorsaupeterenulşcolarexperimentulacunoscutunprocesdeoptimizareprin
îmbogaţireavariantelorsaleşiprinaccentuareaforţeiluiformative.Astfelînprocesul
insructiv-educativs-audiferenţiat:
a.experimentuldeaplicareacunoștințelorteoretice;
b.experimentuldeformareadeprinderilorşiobişnuinţelor,demânuireaaparaturiide
laborator;
c.experimentuldecercetare.
Metodeledidacticetradiţionaleaufostastfelperfecţionatecuelementedinmetodologia
modernă,preluându-seelementede:descoprerire,problematizare,modelare,algoritmizare,
simulare,dezbatere,cooperare,exercitiu,instruireprogramatăcuscopulcreşteriieficienţei
procesuluieducaţional.

30. NOILEMETODEDIDACTICEŞIRESURSELELOREDUCATIVE
MişcărilepedagogicedelaînceputulsecoluluialXX-leacunoscutesubdenumireade
educaţianouă,activă,pemasurăsuntcelecareaucriticatînvăţământulpredominant
expozitiv,pasiv,reproductivdeclanşândexperimentareaunormetodepedagogiceactive,
participative,formative.Infelulacestaelevulnumaiesteconsideratunobiectaleducatiei,un
depozitdecunoştinteciopersoanavie,concretăcuaptitudini,capacităţi,intereseşiaspiraţii
propriiînvirtuteacăroraselecteazăcunoştinţelereceptate,leprelucrează,leasimileazăşile
redăîntr-omodalitatemaimultsaumaipuţinpersonală.
Dintrenoilemetodepedagogicecuresurseeducativedeosebitenereferimla:
I.LUCRĂRIDELABORATOR,ÎNCABINETE,ÎNATELIEREŞIFERME
Aceastămetodăsesubordoneazăprincipiuluiintegrăriiînvăţământuluicucercetareaşi
practica,princareseîmbinăfuncţiilecognitive,cucelecomportamentaleşi
volitiv-caracterialealeeducaţiei.
1.lucrăriledelaboratorîndeplinescfunctiicognitive,formativeşiaplicative,sepotorganiza
frontalcutoatăclasa,pegrupe,individual,atitudineaactiv-participativăaelevilorfiind
esenţială.
2.cabineteledidacticesuntdedouătipuri:
a.cabinetemetodiceundeactivitateasepoatedesfaşurapentrumaimultedisciplinede
învăţământ,
b.cabinetedespecialitate,pentruoanumitădisciplinădeînvăţământ.
3.lucrărileînateliereleşcolareseorganizeazăpentrudisciplineletehnice,avândcaracter
predominantaplicativ,dedescoperire,experimentare,deformarededeprinderişipriceperi.
4.activitateapelotulşcolarşiînmicrofermeestespecificăunuianumitprofildeşcoală,care
sespecializeazăpentrudezvoltareapriceperiloragricole,economiceşiadministrativeale
elevilor.
5.practicaproductivăatâtcaactivitatedesinestătătoarecâtşiînrelaţiecudisciplinele
teoreticedobândeşteoimportanţădinceincemaimare.Inprezentaceastămetodăsuferă
transformăriprinactualizareaeilaexigenţeleprezentuluisocio-economicşiorganizaţional.Astfel
seimpunedezvoltareaspirituluideiniţiativă,responsabilitateindividualăşidegrup,dezvoltarea
capacităţiideorganizareşiconduceredemocratică.
II.ÎNVĂŢAREAPRINDESCOPERIRE-esteometodădetipeuristiccareangajeazăelevulîn
căutareaşidobândireanoilorcunoştinte.
Ingeneraldescoperirileaufostclasificatein:
1.descoperirispontane-careseproduclaoricevârstă,indiferentdepregătireşiînmod
întâmplător;
2.descopeririştiinţifice-careserealizeazădecătrecercetătorisauspecialiştiîntr-un
anumitdomeniudeactivitate,
3.descoperiridetipdidacticsauredescoperiri,specificeprocesuluideînvăţământ.
Consideratădreptmetodădesinestătătoarecâtşicatehnicăîncombinaţiecumijloacele
didacticeşicuprocedeelecorespunzătoaredescoperireaesteactivitateadidacticăîncarerolul
principalînaflareaadevăruluiîlareelevul.

31. CelcarefundamenteazăînvăţareaprindescoperireesteJ.DEWEY.Elpreconizează
asigurareaunorcondiţiiorganizatoriceşimetodologicecaresăfavorizezedescoperirea.
Descoperireadidacticănusepoaterealizaînoricecondiţiididacticeciatuncicândeleviisunt
pregătiţimentalşiantrenaţipentrudescoperire,auladispoziţiemijloaceledidacticenecesare
desoperirii,cunoscobiectiveledescoperirii,etapele,surselematerialeşifinanciareale
descoperirii.
Inînvăţământ,descoperireadezvoltăsprirituldeobservaţie,proceselepsihicede
prelucrareainformaţiei,stimuleazăvoinţaelevilor,cultivăsentimentelederespectfaţăde
ştiintă,cultură,tehnică,îlintroducepeelevîntehnicacercetării.Descoperireaînînvăţământ
areanumitecaracteristici:
a.estedescurtadurată;b.investiilematerialeşifinanciaresuntreduse,c.eficieţadescoperirii
depindedecalitateaindrumariisiconduceriiprofesorului,d.descoperireautilizeazainductia,
deductiasianalogia.
Caurmareînînvăţământsefolosescmaimultetipuridedescoperiri:
1.descoperireainductivăcarearelabazăraţionamentulinductiv-delaconcretlaabstract,
delaparticularlageneral.Acesttipdedescoperireconducelaanalize,clasificări,definiţii,
principii,legi.Descoperireainductivăestelarânduleidedouăfeluri:
a.deschis-inductivăcareseîntâlneştelapreşcolarişişcolariimici.Deexemplueleviisunt
lăsaţisăordonezeanumiteobiectedupăcumvorajungândînacestfellaanumiteclasede
obiecte.Dupăces-aujucatcumaimultefeluridemaşinisuntajutaţisăajungălaconcluziacă
toateacesteafacparteditr-osinguraclasădeobiectenumitămaşina.
b.structural-inductivăcareseîntâlneştelaeleviimari.Deexemplu,învăţareadenoţiuni,
porninddelaobiecte,fapte,exemple.LapedagogiestudenţiiporninddelaSITUAȚIILEconcrete
deeducaţieînfamilie,şcoală,societaterealizeazăunsaltmintalînţelegândnoţiuneade
educaţie.
2.descoperireadeductivă,-delagenerallaparticular-carepoatefişieademaimultetipuri.
a.simplu-deductivă,cândprofesorulverificădateleutilizatedeelevi;
b.semi-deductivă,deexempluînţelegereanoţiunilor.Lapedagogienoţiuneade
normativitatedidacticăpoatefiînţeleasăprinaplicareaeiinsituaţiieducaționalediferite.
c.ipotetico-deductivă,detipuldacă-atunci.Deexemplu,raportulcauze-efecte(Invăţarea
mecanicăceefectepoateaveaasupradezvoltăriipersonalităţiielevilor?)
d.descoperireatransductivăsauprinanalogieîntâlnităîncompuneri,referate,sauîn
activitateadecercetarepropriu-zisă.
III.MODELAREADIDACTICĂestemetodacaretransmitemesajuldidacticcuajutorulunui
model.Modelulreprezintăoreproduceresimplificatăaobiectelor,fenomenelor,sauproceselor
realităţii.
Inînvăţământsefolosescmaimulteprocedeealemodelării:
a.mărireasaureducerealascară,obţinându-semachete,mulaje,staţii-pilot;
b.concretizareasauredareafigurativăaunordateprin:imagini,desene,scheme.
c.abstractizareasauredareaprinformuleaunordate;
d.analogia,deexempluimaginareaunuiobiectnousauaparatacăruifuncţionaresăfie
conceputărespectândstructurasaufuncţiilealtuiobiectsauaparatasemănător.

32. Caurmare,MODELELEpotfi:
●OBIECTUALE(obiecte)
●FIGURATIVE(scheme,grafice)
●SIMBOLICE(logico-matamatice)
IV.PROBLEMATIZAREAesteometodăactiv-participativăcomplexăcareconstăînpredarea
-învaţareaprinrezolvareaproductivădeprobleme.
PROBLEMADIDACTICĂestecreatăintenţionatdeprofesor,prininducereaînmintea
elevuluiauneistăriconflictualeîntrevechileşinoilecunoştinţe,întrerezolvareateoreticăşicea
practicăauneianumitesituaţii.Astfel,stareamintalădedezacord,contradicţie,îlmobilizează
peelevsăaleagărăspunsuloptimînurmaunuiprocesdeprelucrareainformaţiei.Deexemplu,
predarea-învăţareauneitemecaresereferălanoileeducaţiisepoaterealizaprinmetoda
problematizării,imaginandu-sescenariidiferitecuprivirelaraportuldintredezvoltareasocietăţii
şiapariţianoiloreducaţii:pentrumediu,pentrufamilie,pentruschimbare,pentrupace,pentru
timpulliber.
PROBLEMATIZAREAimpuneexistentaunuifondaperceptivdecunoştinţe,înmemoria
elevului,dozareadificultăţilordecătreprofesor,asigurareauneianumiteomogenităţi,evitarea
supraîncărcăriiprogramei.Caşialtemetodeactiv-participative,problematizareapoatefi
deosebitdeeficientănumaiatuncicandseîndeplinescanumitecondiţii:programaanaliticănu
esteîncărcată,eleviisuntantrenaţipentruproblematizare,clasaestesuficientdeomogenă.
V.ALGORITMIZAREAesteometodădepredare-învăţarececonstăînfolosireaalgoritmilorpentru
transmiterea,asimilarea,prelucrareaşiredareacunoștințelor.
ALGORITMULesteosuitădeoperaţii,realizatăîntr-oordineconstantă,prinintermediulcărora
serezolvăanumitetipurideprobleme.Algoritmulsefoloseşteînfazadeînceputastudiuluiunei
materiisauatuncicandsetrecedeladeprinderelapricepere,aplicându-secunoştinteleîn
condiţiivariabile.
Cercetareaştiintificăaidentificatmaimultetipuridealgoritmideînvăţare:
1.algoritmidepercepere,înţelegere,,generalizareşisistematizareacunoşinţeloraşacum
suntconceptele,judecăţile,formulele.
2.algoritmiderecunoaşterecumsuntreguliledestabilireaunuianumittipdeprobleme:de
calcul,deproiectare,deinvestigaţie,aplicative.
3.algoritmiderezolvare,deexemplureguliledescoaterearădăciniipătrate,prescriptiile
defolosireaunoraparate,maşini-
4.algoritmiderepetarecumsuntreguliledetransformareaacţiunilorîndeprinderisauchiar
obişnuinţe,intelectualeşipractice.
5.algoritmidecreaţie,folositiînînvăţareaeuristică,încercetareaşiproiectareainovatoare,
bazatăpegândireadivergentă.
VI.STUDIULDECAZesteometodădeanalizăauneisituaţiiparticulare:
a.realăsauipotetică;
b.modelatăsausimulată,c.careexistăsaupoatesăexiste,aunuifenomensausistemdeorice
naturătipicpentruclasaluidefenomene,învedereastudieriisaurezolvăriilui.
Studiuldecazareodinamicapropriecareparcurgemaimulteetape:
a.identificareacazului
b.modelareasausimularealui

33. c.studiulanalitic(cauze,relaţii,funcţii)
d.reorganizareainformaţiilor;
e.stabilireavariantelorderezolvareşialegereasoluţiiloroptime;
f.verificareaexperimentalăavarianteialeseînaintedegeneralizare.
Inprocesuleducational,cazurilepotfiabsenteismul,motivaţiascăzută,fumatul,
consumuldedroguri,casituaţiitipice,darşiunelevcuanumitetulburăridecomportament:
indisciplină,agresivitate,violenţă.
VII.DEZBATEREAesteometodăcomplexăcareconstăînconfruntareaopiniilorşiclarificarea
informaţiilorobţinuteprinstudiulindividual.
Inînvăţământaufostidentificatemaimultetipuridedezbatere:
1.DEZBATEREADEÎNVĂŢARE;
2.DEZBATEREADEORIENTAREŞIATITUDINE,
3.DEZBATEREATEORETICO-EPISTEMICĂ
4.DEZBATEREAPOLEMICĂ,
5.DEZBATEREAOARBA.
Dezbatereadeînvăţareîşipropunecaîndiferitesegmentealelecţieisărealizezeunanumit
progresînînvăţareprindiscuţiaîncontradictoriu.
Dezbatereadeorientareşiatitudinearecaobiectivedezvoltareaunoratitudininoiînprocesul
educaţional,orientareasubiecţiloreducaţionalicătreoşcoală,meserie,profesiune.
Dezbatereateoretico-epistemicăarecascoplămurireaconceptelor.aproblematiciiştiinţificede
pepoziţiiteoreticediferite,prindiscuţieşiconfruntareideatică.
Dezbatereapolemicăareungradmaimaredecontradicţie,sedesfăşoarăpeuntonmai
accentuat,cuexpresiiputerniccolorate,darcuacelaşiscopdeclarificareacunoștințelordeaflare
aadevărului.
Dezbatereaoarbăsedesfăşoarămaimultlaîntâmplare,încălcându-seCondițiiledeeficienţăşi
organizareauneidiscuţii.
Dezbatereaareînmodnormalunplandupăcaresedesfăşoară,presupuneabordareaunei
anumiteteme,stabilireaunoranumitecondiţiidedesfăşurareşiformulareaunorconcluzii.
VII.BRAINSTORMING-ulesteometodădestimulareacreativităţiitehnicedegrup,preluatădin
filozofiaorientalăşidezvoltatădepsihologulamericanA.Osborn.Dinpunctdevedereetimologic
brainstormingînseamnăfurtunaîncreier,asaltdeidei.
Grupulbrainstormingestealcătuitdintreipânăladoisprezecemembri,avandunoptim
structuraldeoptmembri.Membriigrupuluibrainstormingsuntspecialiştidindiferitedomenii
deactivitate,suntantrenatiînbrainstorming,secunoscşisesimpatizeazăreciproc.
Activitateagrupuluibrainstormingsedesfaşoarăînfelulurmător:sedătemadecercetarecu
douăsăptămâniînaintedeîntâlnireapropriu-zisă,timpîncaremembriigrupuluimeditează
asupraacesteiteme,antrenândnivelulinconştientalpsihicului.Intâlnireapropriu-zisăareloc
într-unspaţiuadecvat,plăcut,membriigrupuluiaşezându-seînsemicerc.

34. PRINCIPIULBRAINSTORMING-ULUIESTEINTERZICEREACRITICII
Nimeninuarevoiesăformulezecriticisauobservaţiiînaceastafazădedesfăşurarea
brainstorming-uluideoarececriticaesteinhibitivă,blocândprocesuldeelaborareaideilor.
Fiecaremembrualgrupuluipoatesăspunătotce-ivineinminte,cuprivirelatemapusăîn
discuţie,poatesăpreiaideilecolegilor,săledezvolte,valorificandu-lepânălacapăt.Intimpul
uneişedintebrainstormingcaredureaza45deminutepânăla1oră,seelaboreazăaproximativ
100deidei.
Aceastăetapăabrainstorming-uluiarescopuripredominantcantitative,careconstauîn
elaborareaunuinumărcâtmaimaredeidei,soluţiicuprivirelatemapusăindiscuţie.
Dacănumăruldemembriaigrupuluiestemaimaresealegeunobservatorcarevaavearolulde
aobservaprocesuldeelaborareaideilorşideanotafiecareideeîndreptulautoruluiei.De
asemeneasepoatealegeunsecretarcarevaînregistraîntr-unfelsaualtulideileelaorate,uneori
chiarfilmândşedinţarespectivă.Şedinţabrainstormingestecondusădeunpsiholog,cu
experienţăînacesttipdeactivitatecreativă.
Lasfârşitulşedinţei,intervinspecialiştiiîndomeniulrespectivdecercetarecarevor
selectacelemaibuneideipentrualepuneînpractică.
Inprocesuldeînvăţământ,brainstorming-ulareanumiteparticularităţi:membriigrupului
nusuntspecialiştiîndiferitedomeniideactivitate,cielevi,grupulpoateaveaşiunnumarmai
maredemembri,cercetareanuîşipropunesărealizezedescoperiripropriu-ziseciredescoperiri.
Brainstorming-ulstimuleazăimaginaţia,gândireadivergent–euristică,comunicarea,dezvoltă
relaţiiledecolaborare,capacitateadealucraîntr.ostarederelaxare,atitudiniledereceptivitate,
deschidere,fluiditateşiflexibilitate.
Metodadestimulareacreativităţiiînrudităcubrainstorming-ulestesinectica.Această
metodăprezintăanumiteparticularităţi:a.grupulsinecticăestemaimicdecâtgrupul
brainstormin(6membri),b.procedeelefolositesuntmaifantezistedeexemplucercetătorulse
situeazămintalînloculobiectuluidecercetatşiîşiimagineazăcums-arcomportaacesta,c.se
folosescprocedeecatransformareafamiliaruluiînstrăinşiastrăinuluiînfamiliar.
IX.SIMULAREAmaiestecunoscutăsubdenumireadejocderol,dramatizare,psiho-dramă
didactică.
SIMULAREAestemodalitateadepredare-învăţareprinintermediulunoracţiuni,rolurisau
mijloacesimilare,încondiţiiasemănătoarecuceleoriginale.Sepotsimulaactivităţide
conducere,deorganizare,activitateaproductivă,procesuldeînvăţământ.Simulareaesteo
metodăcareserealizeazăînmaimulteetape:
a.alegerearolurilor;
b.cunoaştereaobiectivelor;
c.îndeplinirearolurilor;
d.omologarearezultatelor.
Simulareaesteomodalitatedepredare-învăţaremaieconomică,careevităaccidentele,
eliminândadaptarealascarareală.
X. LUCRULCUCARTEA,CUMANUALULreprezintăomodalitatecomplexădeînvăţare
independentă,subcoordonareaprofesorului.Profesorulestecelcarestabileşteîmpreunăcu
eleviitemaşisubiectelecepotfiabordateprinaceastămetodă.Serecomandăbibliografia
necesară,seindicăobiectiveleurmărite,sestabilescetapelenecesarepentruafiparcurse.

35. Aceastametodăcontribuiela:
a.dezvoltarealaeleviacapacităţiideselectareadatelor;
b.antrenareaelevilorpentruîmbinareadatelorcunoscutecucelenecunoscute;
c.creştereastabilităţiipsihiceaelevilorînurmărireascopuluişiaobiectivelorstabilite,
d.formareapasiuniideaciti.
XI. EXERCIŢIULreprezintămodalitateadeefectuarerepetatăaacţiunilordeînvăţare
teoreticăşipracticăînvedereafixăriişiconsolidăriicunoștințelor.Cuajutorulacesteimetode
seformeazăstereotipurile,automatismelecareduclaunrandamentsporitalînvăţării.Aufost
diferenţiatemaimultetipurideexerciţii:
a.deacomodare;
b.defixareşiconsolidare;
c.deformareapriceperilorşideprinderilor;
d.derecapitulare.
Pentruafieficiente,exerciţiiletrebuiesăîndeplineascăanumitecondiţii:
a.săfieefectuateconştient
b.săfiegradateprogresiv
c.săserealizezeîntr-unnumărrational
d.săconţinăelementenoi,practice
e.săfieverificatedeprofesor.
Inconcluzie,metodeledesprecareamdiscutatpotficlasificateîncategoriidiferiteîn
funcţiedecriteriidiferite,eficienţadidacticăaacestoraconstândînîmbinareademetode.Astfel,
celemaiuzualecategoriididacticesunt:
1.METODELECLASICE:expunerea–conversaţia–demonstraţia-lectura;
2.METODELEMODERNE:descoperirea-problematizarea–modelarea-simularea-cooperarea-
asaltuldeidei-studiuldecaz;
3. METODEDEPREDAREpotfi:expunerea–demonstraţia–conversaţia;
4. METODEDEÎNVĂŢAREsunt:studiulcucartea–descoperirea-exerciţiul-studiul
individual;
5. METODEDEPREDARE-ÎNVĂŢAREsunt:EXPERIMENTUL–EXERCIŢIUL-ASALTULDEIDEI-
SIMULAREA;
6. METODELEACTIVE:conversatiaeuristică–problematizarea–exerciţiul–experimental;
7. METODELEDECUNOAŞTERE:observaţia–experimentul-studiuldecaz-demonstraţia-
modelarea-simularea;
8. METODELEDEEVALUARE:probescrise-probeorale-probepractice-testedecunoştinţe.
STRATEGIADIDACTICĂreprezintămodalitateadealegere,îmbinareşiaplicareametodelor,
tehnicilor,procedeelordidacticeînmodurideorganizarediferitealeprocesuluieducaţionalîn
funcţiedeSITUAȚIILEdiferitedeînvăţare,departicularităţiledevârstăşiindividualeale
subiecţiloreducaţionali.
Celemaieficientestrategiididacticesuntcelediferenţiateşipersonalizateînfuncţiedenivelul
şcolar,detipuldeşcoală,deformadespecializare,declasă,deprofesoriişieleviicarevorpune
înpracticăacestestrategii.Deexemplu,pentrustudentiiuneifacultăţitehnicecareauoptat

36. pentruadouaspecializare-ceapedagogicăstrategiiledidacticepebazaunormetodecumsunt
conversaţiaeuristică,brainstorming-ul,joculderol,sunteficientedeoarececonducatâtla
înţelegereacunoștințelorteoreticecâtşiladezvoltareacapacităţilor,competențelordidacticeşi
educaționale.Darstrategiadidacticănupoatefiprivităînafaracontextuluieifiresccarese
referălaunitateadintreobiective,conţinuturisistrategiaeducatională.Numaiaceastăunitate
asigurăeficienţarealăaprocesuluidepredare-învăţare-evaluare.Deasemenea,punereaîn
practicăastrategieididacticedepindedeparteneriieducaţionali.Cucâtmaimultecondiţii
dintreceleprezentatesuntîndeplinite,cuatâteficienţaprocesuluieducaţionalcreşte.
OBIECTIVAREACONŢINUTULUIÎNVĂŢĂMÂNTULUI
DOCUMENTEȘCOLAREŞIUNIVERSITARE
PROIECTAREADIDACTICĂ
Obiectivareaconţinutuluiînvăţământuluiserealizeazăîntr-unsistemdedocumente
şcolareşiuniversitare.Acesteasunt:
I. PLANULDEÎNVĂŢĂMÂNT;
II.PROGRAMAANALITICA;
III.MANUALULŞCOLAR;CURSULUNIVERSITAR;
IV.ORARULŞCOLARŞIUNIVERSITAR;
PLANULDEÎNVĂŢĂMÂNT
1.Concept
2.Conţinutulplanuluideînvăţământ
3.Cerinţeleîntocmiriiplanuluideînvăţământ
1. PLANULDEÎNVĂŢĂMÂNTesteundocumentoficialfundamental,întocmitdeinstituţiile
deînvăţământşiaprobatdeMinisterulÎnvăţământului.
Elasigurăînformasaceamaigeneralăşimaisinteticăîndeosebicantitativconţinutul
învăţămîntuluipentrufiecaregradsauprofildeînvăţământ.Inacestfelseelaboreazăplanuride
învăţământpentru:a.învăţământulprimar;b.învăţământulgimnazial;c.învăţământulliceal;
d.învăţământulpost-liceal;e.învăţământulcomplementar,demaiştri;profesional;
f.învăţământulsuperior.
2.Planuldeinvatamântprevede:
a.denumirileobiectelordeinvatamânt;
b.numaruldeoreafectatepesemestruşitipulactivităţii:curs,seminar,laborator,proiect,;
c.obiectiveleinstructiv-educativealefiecaruigradşiprofildeşcoală.
ÎnmoddesfasuratPlanuldeînvatamântprevede:
✔denumireatipuluideşcoalăsaudefacultate
✔specialitateasauprofesiaobţinută
✔duratastudiilor
✔sistemuldeverificare

37. ✔structuraanuluiscolarsauuniversitar
✔perioadadeactivitatedidactică
✔perioadadeexamene
✔perioadadepractică
✔perioadadevacanţă
✔pregatireaşisusţinereaexamenuluidediplomă.
3.Cerinţeleîntocmiriiplanuluideînvăţământsunt:
a.săasigureoanumitastabilitatecelpuţinpentruoseriedeelevi/studenţi,
b.săprevadăcelemainoidisciplinedeînvăţământcaresăasigurepregatirealanivelul
exigenţelorprogresuluitehnico-stiintific,
c.săstabileascăoponderecantitativ-raţionalăcanumărdeorepentrufiecaredisciplinăîn
funcţiederolulşiloculacesteia.
d.săaibăuncaracterrelativunitarpentruunanumitgradsauprofildeînvăţământceeace
nuexcludeexistenţaunordiferenţieri.
e.disciplineledespecialitatesăaibaogamălargădedisciplineînruditeşidiscipline
opţionale.
Planuriledeînvăţământactualeprezintăoseriedeelementedespecificitate,caresereferăîn
speciallaunnouconceptdeplan-cadru.
Potrivitreformeicurricularedinînvăţământulromânesc,începândcu1998s-aintrodus
planul-cadrudeînvăţământcaprincipalămodalitatededescentralizareaprocesuluide
învăţământ.
Planuri-cadruînînvăţământulobligatoriu
Planurile-cadrupentruînvăţământulobligatoriuoferăsoluţiideoptimizareabugetuluide
timp,pedeopartesuntcuprinseactivităţicomunetuturorelevilordinţară,pedealtăparte
esteprevăzutăactivitateapegrupurideelevi,peclaseînscopuldiferenţieriiparcursuluişcolar,
înfuncţiedeinteresele,nevoileşiaptitudinilespecificealeelevilor.Înînvăţământulobligatoriu
regăsimcurriculumladeciziaşcoliiprinceletreivariantealesale:curriculum–nucleu
aprofundat,curriculumextinsşicurriculumelaboratînşcoală;urmăreştesăcorelezemaibine
resurseleşcoliicudorinţeleşiposibilităţileelevilor.
Planurile-cadrulaliceu
Liceelesuntorganizateînmoddiferenţiat,pefiliere,profilurişispecializăridiferite,în
funcţiedeplanuri-cadrudiferite,tocmaipentruarăspundediferenţieriicapacităţilorşiintereselor
elevilordarşisolicitărilordiversealepieţeidemuncă.
Conformacestorcerinţeplanurile–cadruaufostorganizatepeariicurricularepentruacreşte
caracterulinterdisciplinaralconținuturilordeînvăţământ,pentruaasiguraritmuridiferitede
învăţarepentruelevi,pentruaserespectaprincipiulflexibilităţiiînînvăţământ.
Ariilecurriculareselectateînconformitatecufinalităţileînvăţământuluisunt:
1.Limbăşicomunicare

38. 2.Matematicăşiştiinţealenaturii
3.Omşisocietate
4.Arte
5.Educaţiefizicăşisport
6.Tehnologii
7.Consiliereşiorientare
Laliceu,curriculumulladeciziaşcoliipuneînevidenţădiferenţiereaîntreelevişişcoli,
contribuindlacreştereacompetitivităţiiînînvăţământ.
PROGRAMAANALITICA
1.Conceptuldeprogramăanalitică
2.Conţinutulprogrameianalitice
3.Cerinţeleelaborăriiprogrameianalitice.
1. Programaanaliticăobiectiveazăconţinutulînvăţământuluipentrufiecaredisciplinăsau
obiectdeînvăţământ.Aceastaprezintăconţinutuldisciplineideînvăţământpe:capitole,
subcapitole,teme,titlullectiilor.
Seelaborează:-pentruşcolidecătrespecialiştiiîndomeniuşiseaprobădeMinisterulEducatiei
siCercetarii,-pentrufacultăţidecatedrelerespectiveşiseaprobădecătreConsiliulprofesoral
alfacultăţiipebazaîndrumărilorMinisteruluiÎnvatamântului,-pentrudisciplinelecaresepredau
lamaimultefacultăţiseaprobădeSenatulInstitutuluideînvăţământsuperior.
2.Componenteleprogrameianaliticesunt:
a.notaintroductivăîncareseprezintăloculşiimportanţastudieriidisciplinei,finalităţile
urmarite,îndrumărilemetodice;
b.obiectivele-cadru,caresereferălaformareaunorcapacităţişiatitudinigeneratede
specificuldisciplineifiindurmăritepemaimulţiani.
c.obiectiveledereferinţă,carereprezintărezultateleaşteptatealeînvăţăriişiurmăresc
progresiaînvăţăriidelaunanlaaltul
d.exempledeactivităţideînvăţare
e.repartizareaorelorpeactivităţiledidactice,curs,seminar,laborator,recapitulări,lucrări
scrise,
f.conţinutulprogramei:-denumirilecapitolelorşinumăruldeoreafectate;-denumirile
temelorşinumăruldeoreafectate;-denumirilelucrărilorpractice;
g.standardelecurricularedeperformanţă,carereprezintăcriteriiledeevaluareacalităţii
procesuluideînvăţământşibazadeplecarepentruelaborareadescriptorilordeperformanţă,
respectivacriteriilordenotare.
d.bibliografiapentruprofesorşielevi/studenţi;
e.condiţiideelaborareşifolosireînmodadecvataprogramei.
3. Cerinţeleîntocmiriiprogrameianaliticesuntdenaturalogică,psihologică,pedagogică
Eletrebuieindeplinitedecadruldidacticcareelaboreazăprogramaanaliticărespectivăin
funcţiedeprevederileLegiieducațieinaționalesaualealtordocumentedepoliticăeducaţională,
dealteprecizărialeMinisteruluieducaţiei.
MANUALULŞCOLARŞIUNIVERSITARestedocumentulincareseobiectiveazăinforma

39. scrisăconţinutuldesfăşurataluneidisciplinedeînvăţământ.Manualuldeînvăţământesteo
cartedactilografiată,xerografiată,litografiată,sautiparităpentrufiecaredisciplinăînparte.
Manualulsaucursuluniversitaresteelaboratdespecialiştiiîndomeniu,individualsauînechipă
avânduneoriuncoordonator.ElseelaboreazăînconformitatecuprevederileProgramei
analiticeşialePlanuluideînvăţământ.Elconstituieprincipalasursădedocumentarepentru
elevişistudenţifărăsăexcludăaltesurse.
Celemaiimportantecerinţealeîntocmiriimanualuluisunt:
a.săprezinteconţinutuldisciplineiîntr-oformăesenţializatăşiexplicită;
b.săincludăcelemainoicuceriritehnico-stiinţifice,
c.săeviteistoricismul,descriptivismul,paralelismul,cualtediscipline;
d.săstimulezenecesitateastudieriişialtorsursebibliografice,
e.săcuprindăîntrebări,exerciţii,problemerecapitulativecaresăspijinestudiulindividual;
f.săţinăseamadeparticularităţiledevîrstăşiindividualealeelevilor.
ORARULŞCOLARŞIUNIVERSITAR
ORARULesteundocumentoficialceizvorăştedinprevederilePlanuluideînvatamântşicare
asigurăprogramareaconţinutuluiîncadrulactivităţilordidactice,peoperioadăşcolară
determinată,avândcamodulcareserepetăsăptămâna.Orarulseelaboreazădecătrecadrele
didacticeîncolaborarecureprezentanţiielevilor/studentilor,respectândprevederilePlanuluide
învăţământ.
CONDIȚIILEunuiorarbineintocmitsuntdenaturăergonomică,psiho-didacticăşideigienăa
studiului.Inmodsinteticprezentate,acesteasunt:
a.îmbinareaincursuluneiziledestudiuaactivităţiididacticediferitecurs,seminar,
laborator;
b.situarealainceputulsăptămâniiadisciplinelormaiuşoare,lamijloculsăptămâniiacelor
maidificileiarlasfârşituleideasemeneaadisciplinelorcarenupresupununefortdeosebit;
c.îmbinareadisciplinelordespecialitatecucelecomplementareincursulaceleiaşizile;
d.desfăşurareaactivităţiididacticedepreferinţăîntr-osingurăparteazilei;
e.asigurareasfârşituluidesăptamânăpentrustudiulindividual,pentrurezolvarea
temelorpentruacasă.
PROIECTULDELECŢIEcuprindearticulaţiaideaticăamaimultorelementecomponente
repartizateindouăpărţi:
A.Parteaintroductivăincareseprecizează:
1.DATA,
2.CLASA;
3.DISCIPLINA;
4.SUBIECTULLECŢIEI,
5.TIPULDELECŢIE;
6.OBIECTIVELEOPERAŢIONALE;

40. B.Desfăşurareapropriu-zisăamomentelorlecţieicarepoatefiredatăînmodsinteticastfel:
⮚momentelelectiei
⮚continutullectiei
⮚activitateaprofesorului
⮚strategiadidactica
⮚activitateaelevilor

41. Unproiectdelectieeficientsecaracterizeazaprin.-adecvarealasituatiaconcreta,-
operationalitate,-flexibilitate;economicitate.
Proiectarealectieipresupunerealizareadeconcordanteintretreipunctecheie:
a.obiectivelelectiei,b.metode,materiale,mijloace,c.evaluareasuccesuluiscolar.Princonectarea
celortreipunctecheieseproiecteazalectiaintr-unsetdeactiunirealizateinmaimulteetape:
a.consultareaprogramei,amanualului,asurselorbibliografice;
b.determinareaobiectivuluigeneralsiaobiectiveloroperationaleprindecelarea
CAPACITĂȚILORumanecepotfiidentificate,exprimate,masurate;
c.selectareasiorganizareaconținuturilorinvatariiinunitatisitemeprincipale;
d.alegereasicombinareametodelor,mijloacelor,modalitatilordelucrucuelevii;
e.stabilireaformelordeorganizaresidesfășurareaactivitățiididacticesiextradidactice;
f.alegereasiimbinareametodelordeevaluareaactivitățiididacticesieducative.
Proiectareapedagogicăreprezintaactiuneadeanticiparesipregatireaactivității
instructiv-educative.
Dupacriteriultimp,proiectareapedagogicăpoatefi:
1.globala
2.esalonata
Proiectareaglobala-arecareferintaoperioadamaimaredeinstruire(ciclu,ande
studiu)-opereazacuobictive,continuturisicriteriideevaluaremailargi-seconcretizeazain
planurideinvatamintsiinprogrameanalitice.
Proiectareaesalonata-seraporteazalatreiplanuritemporale(anscolar,semestru
scolar,lectie)-seadreseazauneidisciplinedeinvatamânt-seconcretizeazainplandelectie,proiect
detehnologiedidactica,fisatehnologicasauscenariudidactic.
Eficientaactivitățiididacticesieducaționaledepindedecorelareaintreproiectareaglobalasicea
esalonata,deuntateaintreobiectivele,continuturile,metodele,mijloacelesiformelede
organizaresievaluareaprocesuluieducational.
EVALUAREADIDACTICĂŞIEDUCAŢIONALĂ
I.Diferenţiericonceptuale
Omulreprezintăprindefiniţie,fiinţavalorizatoare,ceacarecomparăşiapreciază,acordă
sensşisemnificaţielumiimaterialeşispirituale,activităţiişirezultateloracesteia.Inactivitatea
educaţională,aceastăvalorizaresefacemaimultsaumaipuţinconştient,sistematic,organizat
înfuncţiedecontextulspecific:familie,şcoală,universitate.
Procesuldeînvăţământestecunoscutşisubdenumireadeprocesdepredare-învăţare-
evaluaredenumirecarescoateînevidenţămaibineinteracţiuneadintrelaturilesale:predarea,
-învăţarea,-evaluarea.Indiferentdetipuldelecţiealessaudevariantadelecţiefolosită,un
anumitgraddeinteracţiuneîntrepredare,învăţareşievaluareexistă.Celemainoicercetări
pedagogicearatăcreştereaeficienţeiprocesuluideînvăţământpemăsuracreşteriiinteracţiunii
întrepredareînvăţareşievaluare.Măsuraîncarepredareaesteînacelaşitimpînvăţareşi
evaluarearatăgraduldeeficienţăalprocesuluideînvăţământ.
Evaluareaînsensrestrânsreprezintătermenulgeneric,pentruacţiuniledeverificare,
măsurare,apreciere,control,estimare,notare,examinareacantităţiişicalităţiicunoștințelor
teoreticeşipracticeasimilatedesubiecţiieducaţionaliînprocesuldeînvăţământ.Evaluarea

42. reprezintăactuldidacticcaredeterminăpromovareasaunepromovareaeducaţilorîntr-oetapă
deînvăţământsaualtaiarîncazulîncareserealizeazăsubformădeconcursasigurăocuparea
unuilocdemuncăîntr-undomeniudeactivitatesocial-utilă.
Dar,evaluareaareosferămailargăînfuncţiedecategoriadeobiectelacaresereferă:
-evaluareaelevilor,arandamentuluişcolar,evaluareamanualelor,aprogrameloranalitice,a
planurilordeînvăţământ,aşcolii,aprofesorilor,asistemuluieducaţionalînîntregimeasa.De
asemenea,evaluareatraverseazămaimulteetapedelaconcepereaeipânălaaplicareaşi
exprimareaacesteia.
Timpdemaimultedecenii,cercetătoriis-aupreocupatdeproblematicaevaluării,de
identificareacelormaieficientecriteriideevaluare,destudiulsistematicalexamenelor,de
sistemeledenotare,derolulevaluăriiîneducaţiaşcolară.Caurmareaufostelaborateştiinţeşi
disciplineştiinţificecuprivirelaevaluareca:
a.docimologia;
b.docimantica;
c.doxologia.
DocimologiaafostdefinitădeautorulsăuHenriPieron,în1929ştiinţaexaminăriişia
modurilordenotare,studiulsistematicalcomportamentuluiexaminatorilorşialexaminaţilor.
VasilePavelcudefineşteevaluareacaştiinţaexaminării,sauştiinţacareseocupăcustudiul
examenelor,concursurilorşinotării,aformelor,procedeelorşimijloacelor,careasigură
apreciereajustăşiobiectivăacunoștințelorcelorevaluaţi.
Docimanticaestedisciplinacareseocupădetehnicaexameneloriardoxologiareprezintă
studiulsistematicalroluluievaluăriiîneducaţiaşcolară.
EVALUAREAafostdefinitădeIoanBontaşca“actuldidacticcomplex,integratprocesuluide
învăţământ,careasigurăevidenţiereacantităţiicunoștințelordobânditeşivaloarea,nivelul,
performanţeleşieficienţaacestoralaunmomentdat,înmodcurent,periodicşifinal,oferind
soluţiideperfecționareaactuluidepredare-învăţare.”
Considerămevaluareadidacticăşieducaţionalăprocesulcomplex,continuu,sistemic,curol
esenţialdevalorizareauneicomponentesauaintreguluisistemeducaţionalprininteracţiunea
întreoperaţiiledeverificare,apreciereşimăsurareconcretizateîndiferitemodalităţidenotare.
Inprocesulevaluăriiaufostpuseinevidenţămaimulteoperaţii,acţiunisauetapedenumitemai
multsaumaiputinasemănătordeautoridiferiticaresunt:
a.controlulsauverificarea-careestecomponentaevaluăriideconstataredecătreprofesor,
calculatorsauunorganismabilitatpentruevaluare,avolumuluişicalităţiicunoştintelor
teoreticeşipractice;
b.aprecierea-careestecomponentaevaluăriicareconstăînformulareauneijudecăţide
valoare,prinpunereaînevidenţăaniveluluişiperformanţelorcunoștințelorteoreticeşi
practice;
c.notarea-careestecomponentaevaluăriicarerealizeazămăsurareaşivalidarearezultatelor
activităţiişicareseobiectiveazăînanumitesemne,codurisausimboluriconvenţionale(nota,
calificativul),înfuncţiedeunanumitetalondeterminatanterior.
Dinpunctdevedereistoric,teoriileasupraevaluăriiaufostdistribuite(C.Cucoş)întrei
perioade:
-delasfârşitulsecoluluialXIX-leapânăla1930perioadacunoscutăsubdenumireade
perioadatestelor,
-adouaperioadădenumităperioadamăsurătorilorcarecontinuăperfecționareatestelor
darcarepunesubsemnulîntrebăriivaloareaacestora,prezentândşidezavantajelelor,

43. -atreiaperioadăîncepândcu1950,legatădeactivitatealuiH.Pieron,caracterizatăprin
încercareadeadescoperielevulcatotalitate,capersonalitate-denumităperioada
docimologică.
Perioadatestelor-ascosînevidenţăavantajeleobiectivităţiişistandardizăriitestelordarşi
limiteleacestoradevaliditate,fidelitateînfuncţiedecineelaboreazăşiaplicătestulrespectiv.
Perioadamăsurătorilorarealizatperfecționareatestelordaracontinuatsăpunăînevidenţă
dezavantajulesenţialaltestelor,careconstăînobţinereaunorrezultatefragmentareasupra
personalităţii,cuprivirelaaptitudini,atitudini,motive,cunoştinţedarcarenuasigurăşi
interacţiuneaîntreacestecomponentealepersonalităţii.
Perioadadocimologicăesteceacaredeschideonouăetapăînînţelegereacompletăaelevului
capersonalitateşiaevaluăriicasistem.
Evaluareaşcolarăesteprocesulprincareseidentifică,seobţinşisepunînevidenţărezultatele
şcolare.Daracesterezultatenuausemnificaţieînsine,eletrebuieraportatelaobiectivele
stabiliteanteriorşiimplicitlaoanumităscarădevaloriasocietăţii.Caurmareînevaluarene
intereseazarandamentulşcolar,adicăraportulîntreobiectiveleeducaționaleanticipateşi
rezultateleobţinute,niveluldepregătireteoreticăşipracticăasubiecţiloreducaţionaliraportat
laconţinuturileelaborate,laplanuriledeînvăţământşilaprogrameleanalitice.
Eficienţaînvăţământuluiesteunconceptmultmailargcaresereferălacapacitateasistemului
deînvăţământdeaproduceprinobiectivelestabilite,princonţinuturilevehiculate,prin
strategiileaplicaterezultatelecantitativeşicalitativeanticipate.Darprocesuldeînvăţământnu
esteizolatdecelelaltesistemealesocietăţii,elnuexistăînmodizolat,însineşipentrusine,ciîn
corelaţiecuîntregulsistemsocietal.Caurmare,evaluareasistemuluieducaţionaltrebuie
realizatăşiprinraportareaacestuialasistemulsocietal,prinraportareaobiectivelordidacticela
cerinţeleeconomico-socialeşiculturale,prinraportareaconținuturilordidacticelaştiinţa,
tehnicaşiculturasocietăţii,prinraportareatehnologieididacticelanoilemijloaceşitehnici
produsedesocietate.
Evaluarearidicăîncăfoatemulteproblemedatoratecomplexităţiiacestuifenomen:
a.ceevaluăm?
b.cumevaluăm?
c.cândevaluăm?
d.deceevaluăm?
Răspunsurilelaacesteîntrebărisuntîncursdecăutare,deelaborareşiaplicare.La
întrebareaceevalueazăprofesorii,răspunsulartrebuisăpunăînevidenţăevoluţiadela
evaluareacunoștințelorlaevaluareaabilităţilor,acapacităţilor,acompetențelorşia
personalităţiisubiecţiloreducaţionali.Laîntrebareacumevaluăm-punereaînevidenţăa
evoluţieidelaometodăunicădeevaluarelametodediferiteşiîmbinateînfuncţiede
particularităţileindividualeşidegrupalesubiecţiloreducaţionali-constituierăspunsuladecvat.
Cândserealizeazăevaluareadoarlasfârşituluneietapedeînvăţământ,înanumiteperioade
saupeparcursulprocesuluieducaţional-iatăoîntrebaretautologică.
Evaluareaestedoardenaturacognitivăsauşiafectivă,relaţională,atitudinalăcuprivirela
dezvoltareacompetențelorrelaţionalealeeducaţilor,cuprivirelaperfecționarearelaţiei
profesor-elevşiadisponibilităţiideintegrareînsocietateasubiecţiloreducaţionali?
Necesitateascurtăriifeed-back-uluidelaconstatarearezultatelorevaluăriila
perfecționarealor,centrareaevaluăriiasuprarezultatelorpozitiveşidezvoltareapermanentăa
parteneriatuluieducaţionalautenticcaresăeviteextremismeledeunfelsaualtulsuntcâteva
răspunsuriposibilelanecesităţiledeperfecționareaprocesuluideevaluaredidacticăşi

44. educaţională.
II.Funcţiileevaluăriiînprocesuldeînvăţământ
Inprocesuldepredare-învăţare-evaluaresintetizândmaimultecriteriialeevaluăriiputem
diferenţiaurmătoarelefuncţiialeevaluării:
a.constatareaachiziţieiunorcunoştinteteoreticeşi/saupracticesaufuncţiadiagnostică,
b.feed-back-ulsauinformareasubiecţiloreducaţionalicuprivirelarezultateleobţinutesau
funcţiacibernetică;
c.funcţiaselectivăprincareserealizeazăierarhizareaşiclasificareaeducaţilorînfuncţiede
cantitateaşicalitateacunoștințelorteoreticeşipracticeasimilate,
d.funcţiaeducativă-caresereferălaconştientizarearezultatelorevaluării,însituaţii
diferitedesucces,insuccessaumediocritate.Aceastaesteceamaiimportantăfuncţiea
evaluării,deoarecearecascopstimulareasubiecţiloreducaţionalipentruobţinereaderezultate
superioareînpregătirealor;
e. funcţiaprognostică-careprevedepebazadiagnosticuluieducaţionalstabilitevoluţia
ulterioarăasubiecţiloreducaţionali,valoarea,nivelulşipreformanţelepecarearputeasăle
obţinăînetapeleurmatoare;
f. funcţiasocial-economică-carefacetrimiterelaeficienţaînvăţământuluilanivel
macro-sistemic,măsuraîncareacestarăspundenecesităţiloreconomice,socialeşiculturaleale
societăţii.
Toateacestefuncţiisepotraportalacontextesocio-culturalediferitedarinterdependente:clasa
deelevi,sistemuleducaţionalsausistemulsocietalînintregulsău.Caurmareconstatarea,
informarea,corectarea,selecţia,perfecționareaseadreseazăelevilor,părinţilor,factorilorde
decizieeducaţională,economică,culturală.
AbordareasistemicăaevaluăriişiafuncţiilorsaleesteceapropusădeUNESCOpentru
ameliorareapracticilorevaluative.
III.Formesimetodedeevaluarearezultatelordidacticesieducaționale
Cercetărivariateşiautoridiferiţiauidentificatmaimultecriteriideclasificareaformelorde
evaluaredidacticăcumsunt:
1.cantitateaşicalitateacunoștințelorsauexperienţaasimilatăcaresuntevaluateprinceea
cesenumeşteevaluareparţială(ascultarecurentă,extemporale,probepracticecurente)şi
evaluareglobală(teze,exameneşiconcursuri).
2.perspectivatemporalăinfuncţiedecareevaluareapoatefi:
a. iniţială,dediagnosticareaniveluluidepregătirelaînceputulanuluisaulaînceputul
predăriiunordiscipline
b. curentă(continuă,deprogres)pentruasigurareapregătiriisistematiceşicontinuea
educaţilor
c. evaluareaperiodică,deverificareagraduluiderestructurareamaterieiînmodele
informaţionalemaimari
d. evaluareafinală,deverificareacapacităţiidesintezăprivindcunoaştereaîntregii
materiidestudiu.
3. coroborareacelordouăcriterii(cunoştinţe,timp)careconduceladeterminareatipurilor

45. deevaluare:
A.evaluareacontinuăsauformativă;
B.evaluareacumulativăsausumativa.
Comparândceledouătipurideevaluaresinteticăputemidentificacaracteristicilelorcarese
constituieînavantajeşidezavantajeastfel:
✔
Evaluareacontinuă,formativăEvaluareacumulativă,sumativă
✔verificarisistematice,pesecvenţemiciverificăriparţiale,pesecvenţemari
✔verificareatuturorelevilorşiaîntregii
materii
verificareaelevilorşiamaterieiprinsondaj
✔verificareaprocesuluideînvăţareverificarearezultatelorînvăţării
✔verificareaprinobiective verificareaprinscopuri
✔funcţiapredominantă estede
perfecționare
funcţiepredominantădeconstatare
✔determină relaţiidecooperare
întreelevi
genereazăatitudinide stress,
nelinişte
✔contribuielacreştereatimpuluipentru
instruire
contribuielascădereatimpuluipentru
instruire

46. AsacumsuntprezentateacesteformedeevaluarecuparticularităţilelordecatreI.T.Radu,
seobservăfaptulcaambeleprezintăatâtavantajecâtşidezavantajedeşimulţiautoriconsideră
căevaluareacontinuă,formativăestesuperioară.Soluţiapentrucaelesăconducăla
perfecționareaprocesuluideevaluareesteîmbinareaîntremodalităţidiferitedeevaluare.
4.Dupaprocedeediferitedeevaluareformeledeevaluareaufostclasificateîn:
a. Evaluareaorală(ascultarea)-esteformadeevaluarecurentă,darşiceaprin
exameneşiconcursuri.Aceastăformădeevaluareprezintăatâtavantaje,deoareceprofesorul
poatepuneîntrebăriajutatoare,elevulrăspundeliber-câtşidezavantajedeoarecenuexistă
baremuricontrolabile,sepotstrecurasubiectivitateaşiintimidarea.
b. Evaluareascrisă(extemporale,teze,altelucrări)careprezintădeasemenea
avantaje:elevulnuestestresat,poatelucraindependent,existăbaremurişipunctaje
obiective-darşidezavantaje,deoareceaceastăevaluareesteparţială(2-3subiecte),favorizează
copiatuletc.
c.Evaluareapractică,prinprobepractice,delaborator,atelier,ladisciplineleexperimental-
aplicative,laanumiteprofiledeînvăţământtehnic,medical,economie,pedagogic.
d.Evaluareasubformadeexameneareroluldeaasigurapromovarea,laodisciplinăsau
alta,aunuianşcolar/universitar,aunuicicludeînvăţământ,putându-serealizaprinunasaumai
multedinmodalităţiledeevaluareprezentate:oral,scris,practic,saumixt.
e.Evaluareasubformadeconcursuri,deselecţieacandidatilor,încaresefolosescformede
evaluarevariate:scrise,orale,practiceprincareseierarhizeazăcompetențeleînfuncţiede
număruldelocurisaudebaremuri.
Verificareaorală,curentăestecunoscutăşisubdenumireadeascultare.Aceastasepracticala
inceputulfiecareilecţiimixte(10-15minute)prinprocedeediferiteînfuncţiedevârstaşi
particularităţileindividualealeelevilor.Intrebărileformulatetrebuiesăfieclare,scurte,să
stimulezenunumaimemoriacişigăndireaşiimaginaţiasubiecţiloreducaţionali,săfieadresate
întregiiclasecuscopulmobilizăriiacesteia.Eleviinumiţisărăspundă(3-4)nusuntaleşiîn
ordinealfabeticăcidupăanumitecriteriipsiho-pedagogicecumarfi:realizareaunuianumit
progresînpregătire.Profesorularedatoriadeapromovaunclimatadecvatpentruascultare,de
linişte,încredere,concentrare,seriozitate.Laclaselemariverificareasepoatefaceprin
anunţareaunorelevidinainte,ceeacenuînseamnăneglijareaclaseilacareserealizează
evaluarea.
Intipuriledelecţiededicateverificăriicunoștințelorteoreticesau/şipractice,alecţiilorde
fixareşiconsolidareacunoștințelor,alecţiilordesinteză,verificareaoralăserealizeazăasupra
unorsubiecte,teme,saucapitoledeamploare,complexitateşidificultatemaimare.Etapade
lecţiededicatăascultăriiestedeasemeneamaimarecirca40deminute,realizându-seprin
tehnicişiprocedeediferite.
Verificareaprinlucrăriscriseesteargumentatădecondiţileobiectivealeorganizăriişi
desfaşurăriiconcreteaprocesuluideînvăţământ(numărulrelativmicdeoreşiprograma
analiticăincărcată)darşideCondițiilepsiho-pedagogicecaresolicităoevaluaredeprofunzime
apersonalităţiisubiecţiloreducaţionali.Verificareaprinlucrăriscriseserealizeazăpebazaunor
lucrărianunţatespecialcaprobedecontrolcumsunt:extemporalele,lucrăridesinteză,tezele
şialtelucrari.Verificareaprinlucrărilescriseestemodalitateadeverificarecareseadresează
tuturorelevilordinclasăşicarepermiteidentificareacalităţilordarşigreşelilormaifrecvente
aleelevilorcuscopulperfecţionăriiînvăţăriişidezvoltăriipersonalităţiisubiecţiloreducaţionali.

47. Extemporalelesuntprobescrisedecontrolcurrent,echivalentecuascultareaoralăcare
dureazaaproximativ15minute.Extemporalelesepotdafielainceputullecţieifielasfârşitulei
dardinlecţiadejapregătită,dinmateriacurentă.
Lucrărilescrisedecontroldupaparcurgereaunuicapitolreprezintăomodalitatede
verificareamplăcarepoatedura40-50deminute.
Cerinţeleverificariiscrisesereferălaformulareaîntrebărilor,asubiectelorşiproblemelorîn
funcţiedeparticularităţiledevârstăşiindividualealesubiecţiloreducaţionali,latimpulacordat,
ladificultăţilesubiectelor,laprezentarealor,lamoduldelucruindependentalelevilor,la
explicaţiileacordatedeprofesorcuprivirelarezolvarealor.Inceeacepriveştecorectarea
lucrărilorscrise-laclaselemicisecorecteazăcompletgreșelile,laclaselemijlociiseindică
naturagreşelilor,iarlaclaselemarisesemnaleazăacestea.Intimpulcorectăriilucrărilor,este
indicatcaprofesorulsă-şiîntocmeascaungraficalgreşelilorşialfrecvenţeilor.
Verificareaprinlucrăripractice
Aceastamodalitatedeverificareserealizeazăladisciplineleşişcolilecuactivităţide
atelier,laborator,deterendarcâştigăoponderedinceîncemaimareşilacelelaltediscipline
prinaplicaţiilelor,prindeplasareaaccentuluidepeaspecteleteoreticesprecelepractice,în
şcoliletehnice,înliceeleindustriale,înşcoliledearteşimeserii.Lucrărilepracticesepotda
individualsaupegrupeiardificultăţilelorsuntgradatecuscopulfixăriicunoștințelor,aformării
deprinderilor,priceperilorşiabilităţilor.Darverificărilepracticenuexcludposibilitateaformării
şidezvoltăriicalităţilormoralealesubiecţiloreducationali,cumarfi:disciplina,cooperareaîn
echipă,onestitatea,atitudineapozitivăfaţădemuncă,faţădeinstrumenteledelucruetc.
Controlulprinexamene
Examenulreprezintăoformăaevaluăriiprintr-olucraredeosebită,cusemnificaţiede
bilanţ,asupragraduluidepregătireasubiecţiloreducaţionali,într-operioadălungăde
şcolarizare,cuunanumitcaracterselectiv.Examenulareomarerezonanţăsocialăcaurmareel
adeterminatdiscuţiişicontroverseînrândulspecialiştilorşinespecialiştilor,printrepsihologi,
pedagogi,sociologi,părinţi,cuprivirelacalitateaexaminării,criteriideexaminare,menţinerea
saueliminareaexamenelor.Principalelecriticialeexamenelorincrimineazăstress-ulprovocatşi
intreţinutdeexamene,dificultateaorganizăriilor,posibilitateaapariţieifaptelordecorupţie,
necunoaştereadintreexaminatorişiexaminaţi-încazulbacalaureatului,deexemplu.Dar
examenulnuaredoardezavantaje-careaufostscoasemultinevidenţăinultimaperioadăcişi
avantajecuprivirelaobiectivitaealui,laevaluareaaptitudinală,cucaracterprofesional,la
adaptareasubiecţiloreducationalilaCondițiileuneievaluăriexigente,complexeşiselective.
Examenulpentruafibinerealizattrebuiesăîndeplineascăanumitecondiţii(I.Strachinaru).
a.subiecteledeexamensareflectetemecentrale,fundamentalecaresastimuleze
gandireasubiectiloreducationalisiafirmareaaptitudinilorlor;
b.dacaexamenulesteoral,candidatultrebuielasatsa-siexpunasubiectuliarprofesoruldupace
acestaaincheiatprezentareasubiectultrebuiesaadresezeuneleintrebarimenitesaverifice
capacitateacandidatuluidaarelevaesentialul,deaexemplificasiargumentaoanumitateza;
c.dacaexamenulestescrislucrareaestecorectatadeunprofesorsipoatefiverificatasidealti
membriaicomisieipentruasporiobiectivitateacontrolului,
d.examenultrebuiesasedesfasoareinconditiipsihologicesimoralefavorabilecurabdare,
bunavointa,calm,seriozitate,atitudineegalafatadetoticandidatii.
Problemacaresepunecuprivirelaexamennuesteeliminarealuicaformadeevaluareci
perfecționareacontinua.

49. Formedeoptimizareaevaluariifatademodalitatiletraditionale
I.Bontasprezintamaimulteformedeoptimizareaevaluariicumarfi:
1.testeledocimologice,
2.evaluareaprindiscutiilibere,pebazauneitematicistabilitaanterior,
3.evaluareacuajutorulmijloacelorelectronice-calculatoarele,
4.evaluareadetipDELPHI.
Testeledocimologice(grilele),continunnumarmaredeintrebari(50-60)diferite:
a.binare(dasaunu),
b.alegereadinmaimulteraspunsuridincarenumaiunulestecorect;
c.construitedeelev.
Testeledocimologiceprezintaatatavantajedeoarecesereferalaintreagamaterie,corectarea
estemaiobiectivasimairapida-darsidezavantajedeoarecefragmenteazamateriasinuverifica
capacitateadesintezaasubiectiloreducationali.
Evaluareaprindiscutiilibere,pebazauneitematicistabiliteanterior-dăsubiectilorposibilitatea
deaseprezentadegajatdardificultateainapreciereestemaimaredatoritalipseibaremurilorsi
posibilitatiiaparitieisubiectivitatii.
Evaluareacuajutorulmijloacelorelectronice-calculatoare-serealizeazapebazaunor
programedeevaluare,dispozitiveleelctronicecomparasiapreciazacunotecunostintele.
Avantajeleacesteimodalitatideevaluaresereferalaegalitateainaprecieresinotarepentrutoti
exminatiicareauaceleasicunostinte,indiferentiereasiierarhizareacandidatilorinmodobiectiv.
Dezavantajelesereferalaposibilitateainhibitieicandidatilortimiziinfatacalculatorului,datorita
lipseifactoruluiumansiastimulariipozitiveaacestuia.
EvaluareadetipDELPHI-esteoevaluareinechipaingeneralpentruprobelescrisesidupacaz
practice.Aceastametodadeevaluareprezintaavantajulnumaruluimaredecorectori(11
experti)sau2corectorisi1expertsupracorectorinînvățământulsuperiordararesi
dezavantajeletimpuluiindelungatdeevaluare.
IV.NOTAREA
Aprecierearezultatelorșcolareseconcretizeazadecelemaimulteoriprinnotare.Notarea
esteunactdeatasareauneietichete,aunuisemnunuianumitrezultatalinvatarii.Notaesteun
indicececorespundeuneianumiterealizariarandamentuluiscolar.GilbertdeLandsheerearata
canotareprezintaapreciereasinteticacetraduceevaluareauneiperformanteindomeniul
învățământului.DupaVasilePavelcu,notapoateindeplinimaimultefunctii:
a.informare,pentruelevi,profesori,parinti;
b.reglareaprocesuluideînvățare;
c.autoevaluare;
d.formareaimaginiidesine;
e.realizareaunuiniveloptimdeaspiratii;
f.terapeutică-prinacordareaunuipunctinplus-deexemplu;
g.patogen-princaracteruleistresant.
Inteoriasipracticanotarii,aufostpuseinevidentadouamodeledenotare:

50. 1. notareaprinraportarealagrup
2. notareaindividualizata.
Notareaprinraportarealagrupserealizeazaprincomparareaelevilorintreeisiprinraportarea
acestorrezultatelaanumitenorme,launanumitstandarddepregatiresiCompetența.De
exemplu,pentrunota5eleviitrebuiesaatingaobiectiveleminime,pentrunota7eleviitrebuie
saatinganivelulmediualcunostinelorteoreticesipracticeiarpentrunota10nivelulmaximal
acestorobiectivestabiliteanteriorsicomunicatesubiectiloreducationali.
Notareaindividualizatasecaracterizeazaprincompararearezultatelorobtinutedeelevilaun
momentdatcurezultateleloranterioare.Modalitateaindividualizatadenotarereprezintauna
dintremetodeledeconcretizareaprogramelordeinstruirediferentiata.Aceastamodalitatede
evaluarestimuleazasubiectiieducationalisasecunoascamaibine,sa-sistabileascaobiectivepe
masuraposibilitatilorproprii,sa-siorganizezemaibinetimpuldeînvățare,sa-siidentifice
optimulmotivationalsisa-siatingaobiectivelestabilite.
I.Bontasprezintaurmatoarelesistemeconventionaledenotare:
1. notareaprincifre(5-20),
a.cu5trepte-dela5la1intarileC.S.I.,
b.cu6treptedela6la1inGermania,Elvetia,Bulgaria,
c.cu7trepte,dela7la1inSuediasiNorvegia;
d.cu10trepte,dela10la1inRomania,
e.cu20detrepteinFrantasiRomaniapentruperfecționareamedicilor,dela20la1,notele
depromovarefiinddela12insus.
2. apreciereaprincalificative.(claseleI-IV,Romania)
a.foartebine(10-9);
b.bine(8-7);
c.satisfacator(6-5);
d.nesatisfacator(4-1)
3.evaluareaprinlitere,6-7litereinAnglia,deexemplu;
4. evaluareaprinsistembinar:admissaurespins-caresepracticalaanumitediscipline
optionale,laanumiteprobedeperfecționareapersonaluluididactic,launeleconcursurisiprobe
cumarficolocviile;
5.evaluareacubilecolorate:
a.albepentrufoartebine
b.rosiipentrubine
c.negrepentruinsufucient.
6.evaluareacuaprecieriinlimbalatina:
a.magnacumlaude(cumarelauda),pentrufoartebine,
b.cumlaude(culauda),pentrubine.
7.cudiplomademerit.
a.labacalaureat,
b.laabsolvireaînvățământuluisuperior.
Notareacorectaprezintaanumitecaracteristicipecarelepuninevidentamajoritateaautorilor:
⮚obiectivitatea,
⮚validitatea,
⮚fidelitatea.

51. Obiectivitateanotariisereferalacorectitudinea,responsabilitatea,exigentasiCompetența
docimologicacareseconcretizeazain:
a.raportareacantitatiisicalitatiicunoștințelordobanditelacantitateasicalitatea
cunoștințelorprevazuteindocumenteleșcolaresiuniversitare,inbibliografiasirecomandarile
profesorului;
b.evaluareagreselilorsiagravitatiilorraportatelavolumulsiperformanteleobtinutede
subiectiieducationali;
c.evaluareafrecventiieducatilorladisciplineleundeaceastaesteobligatorie.
Validitateasauvalabilitateanoteisereferalafaptuldacanotareflectaceeacearatacamasoara,
dacaaceastaestecorespunzatoaretrepteiierarhicedinsistemuldenotarerespectiv.Deexemplu
dacanota7careseacordastudentilordelaofacultatetehnicapentrupregatirea
psiho-pedagogicăestecorespunzatoarenotei7careseacordastudentilordelaofacultate
umanistasauestecorespunzatoarenotei5pentruaceeasipregatire.
Fidelitateasauconstantanotariiconstainfaptulcanotaacordatadeunexaminatorsase
mentinalaoricarealtexaminatorsaulaacelasiprofesorinaltaetapadeevaluareaacelorasi
cunostinte.
Notareasubiectiva,erorisaudisfunctiialeevaluariididacticesieducaționaleObiectivitatea,
validitateasifidelitateaevaluariisuntsituatiiidealesprecaresetindedarcareinrealitate
intalnescmultedificultatiderealizare.
Celemaicunoscutesituatiicareconduclanotareasubiectiva,laerorisaudisfunctiialeevaluarii
sunt:
1.Fenomenul“HALO”saualiradieriinotei.
2.FenomenuldeCONTRAST
3.Fenomenul”OEDIPIAN”sau”PYGMALION”
4.FenomenuldeORDINE
5.Nivelulmediualclaseicareperalevaluarii
6.Raportuldintreevaluareacunoștințelorsicomportamentulelevilor
7.EroareaLOGICA
8.Ecuatiapersonalaaexaminatorului.
FenomenulHALOafostpusinevidentadeEd.Thorndikesisereferalainfluentanegativaasupra
notelorulterioaredecatrenoteleanterioarealeunuielev,fielaaceeasidisciplinafieladiscipline
diferite.Efectulareobazapsihologicarealasianumeiradiereaimpresieipartialeasupraintregii
personalitatiaelevului.Astfeleleviibunisuntavantajatideoareceinvirtuteainertieiprofesorii
numaiobservaunelelipsurialeloriareleviislabisuntdezavantajatidupaacelasicriteriual
iradieriinoteisaualinertieiprofesorului.FenomenulHALOpoateficontracaratprintr-o
autosupravegherepermanentaaprofesoruluisauprincolaborareacualtiprofesoripentru
corectareanotarii.
FenomenuldeCONTRASTapareprinaccentuareaadouainsusiricontrastantecaresurvinimediat
intimpsispatiu.Inmodcurentprofesoriiautendintasacomparesisaierarhizezeelevii.Dardaca
dupaunelevbun,cuolucrarebunaurmeazaunelevsauolucrareslabaacestiadinurmadevinsi
maislabesiinvers.Constientizareaefectelordatoratecontiguitatiiprobeloresteprimamodalitate
decorectareaefectuluidecontrast.FenomenulOEDIPsauPYGMALION-sereferalaprezicerea
decatreprofesorarezultatelorevaluariiinfunctiedeparerilesalepreconcepute.Parerile
profesoruluinunumaicaanticipadarsifaciliteazaaparitiacomportamentelorrespective.Solutia
pentruacontracaraacestefectesteincredereainposibilitatileelevilorsicomunicareaacestei

52. atitudinipozitivecastimulentpentruînvățare.
FenomenuldeORDINEsemanifestaprinaceeasiinertieaprofesorului,carepastreazaacelasi
niveldeaprecierepentruosuitaderaspunsuricareinrealitateprezintadiferentecalitative.De
exempluuniiprofesorisuntmaiexigentidimineatasipunnotemaimicilacrarilorevaluatein
aceastaparteazilei,altiprofesorisuntmaiexigentidupa-amiazasipunnotemaridimineata.
Nivelulmediualclaseicapunctdereferintainevaluaredenatureazaconceptiadocimologicasi
ducelasubiectivitate.Inevaluaresepornestedelanivelulcelmaiinaltalprogramei,dela
nivelulmaximalnotei,serealizeazabaremurileinfelulacestaasigurandu-seoierarhizare
obiectivapescaravalorica.
Raportuldintreevaluareacunoștințelorsicomportareasubiectiloreducationali
Lastabilireanotelorpentrucunostinteleteoreticesipractice,nuseiauinconsideratie
deviatiilecomportamentalealeeducatilor,cuexceptiacopiatuluipentrucaresepunenota1.
Pentrucelelaltefaptecomportamentaledeficitareexistanotalapurtareinscolisisanctiuniin
facultatipotrivitregulamentelorșcolaresiuniversitare.
EroareaLOGICA-constainevaluareadetaliilor,aefortuluidepusdeelevi,aconstiinciozitatiiin
loculobiectiveloresentialeanticipateprinprogramaanalitica.Aceastaeroaresejustificauneori
dareanutrebuiesadevinaoregula.
Ecuatiapersonalaaexaminatorului.Fiecareprofesorisielaboreazaintimpunanumitsistemde
evaluare,dupacriteriiproprii.Astfeluniiprofesoripreferavalorilesuperioarealescariivalorice,
fiindmaigenerosi,altiipreferavalorileinferioarealeacesteiscarifiindmaiseveri,uniifolosesc
notacaincurajare,altiicaomodalitatedeconstrangere.Dacadiferenteleconstatatelaacelasi
examinatorpeparcursulanuluisaulaexaminatoridiferitisuntmaimaride1-2puncteecuatia
personalaaprofesorilorrespectivitrebuiecorectata.
Inafaradeacesterorididactice,potsaaparadiferitestarideoboseala,boala,situatiiaccidentale
carepotinfluentaevaluareadidacticasieducaționalădarcaretrebuiecunoscutesidepasite
Categoriiprobabiledeprofesoriexaminatori
Inmodconventional-arataI.Bontas-profesoriiexaminatorisepotclasificaindouacategorii:
1.dupagraduldeexigentamanifestatinprecesuldeevaluare;
2.dupaatitudineasicomportamentuldocimologic.
1.Dupagraduldeexigentainnotareexaminatoriiaufostclasificatiin:
a.examinatoriseveri,lacarepredominanotelemici;
b.examinatorinormal-exigentilacarenotelesuntdetoatecategoriile,celemaimultenote
fiindmediide7-8iarcelemaiputinenotemicisimari,
c.examinatoriindulgenti,lacarenotelemaripredomina.
2.Dupaatitudineasicomportamentuldocimologicexaminatoriiaufostclasificatiin:
a.examinatoriamorfi,reci,indiferenti,
b.examinatoriautoritaristi,egocentrici,
c.examinatoridetipuman,optimisti.

53. Randamentulșcolarșiuniversitar.Succesulșiinsuccesul
Randamentulscolarsiuniversitarnusereducelarezultateleactivitățiididacticesi
educaționaleraportatelaobiectivelestabiliteanteriorciesteunconceptmailargcareserefera
laevaluareapersonalitatiisubiectiloreducationaliinintregime,laevaluareasistemului
educationalraportatlasinedarsilasistemulsocietal.
Randamentulscolar/universitarinsensrestransprivesteraportuldintresucceselesiinsuccesele
didacticesieducaționale.
Succeseleșcolare/universitaresecaracterizeazaprin:
a.procentmaredepromovabilitate;
b.notebunesifoartebune,
cCompetențareala.
Insucceseleșcolare/universitaresecaracterizeazaprin:
a.numarmaredecorigente,examinarisireexaminari
b.numarmaredeelevisanctionati
c.rezultateslabe
d.integraresocio-PROFESIONALĂdeficitara
e.alienarePROFESIONALĂ
Randamentulscolarsiuniversitardepindedenumeroaseconditiiinternesistemului
educational,cumarfi:calitateaobiectiveloreducaționale,aconținuturilor,astrategiilor,a
subiecţiloreducaţionalişiaprofesorilordarşidenumeroasecondiţiiexterne:dotarea
materialasisustinereafinanciaraaînvățământului,influenteleeducativealefamiliei,scolii,
strazii,societatii-ingeneral.Crestereaeficienteisistemuluieducationalsepoaterealizasiprin
imbunatatirearandamentuluiscolarsiuniversitarcaurmareacresteriicalitatiiconditiilor
internesiexternealeînvățământului.

54. FORMEDEORGANIZAREALEPROCESULUIINSTUCTIV-EDUCATIV
I. LECTIA-formaprincipalădeproiectareşidesfăşurareaprocesuluideînvăţământ;
II.Alteformedeorganizarealeprocesuluidepredare-învăţare-evaluare,
Procesuldeînvăţământparcurgeetapediferitedarînlegaturăunelecualtele:proiectarea,
organizarea,desfășurarea,evaluarea-etapecareasigurainsinesiprinrelatiadintreele
eficientaactivitățiidepredare-învățare-evaluare.
Organizareaprocesuluideînvățământareurmatoarelecategoriidebaza:
1.lectia,
2.sistemuldelectii;
3.tipuldelectie;
4.variantadelectie;
5.proiectuldelectie.
LECTIA-esteformaprincipaladeorganizareaprocesuluideînvățământincadrulcareiaclasa
deelevidesfasoaraoactivitatecomunadeînvățaresubcoordonareaprofesoruluiintr-oanumita
unitatedetimp.
SISTEMULDELECTII-reprezintaounitatesupraordonataalectieiprincaresedesemneaza
grupuldelectii,detipuridiferitenecesaretratariiuneitemesaucapitoldinprogramade
învățământ.
TIPULDELECTIEesteomodalitatedeorganizaresidesfășurarealectieideterminatadeunul
dintreobiectiveleinstructiv-educativealeprocesuluideînvățământ:
a. comunicaresiinsusireanoilorcunostinte,
b.formareadepriceperisideprinderiintelectuale,motoriisisenzoriale,
c. consolidareacunoștințelor,priceperilorsideprinderilor:
d. învățareadeatitudini,traireavalorilor.
e. masurareasiapreciereaperformantelorelevilor.
VARIANTADELECTIE-estemodalitateadeorganizaresidesfășurareaunuitipdelectie,
determinatadeunuldintrefactoriivariabiliaiprocesuluideînvățământ:mijloc,metoda,
procedeu,stildelucru,locdedesfășurare,moduldeorganizareaprocesuluiinvatarii:
individual,pegrupe,frontal.
PROIECTULDELECTIE-reprezintaschemarationaladeconceperesidesfășurarealectiei,prin
careseprecizeazaobiectivelesicontinuturile,seselecteazasisecombinacelemaiadecvate
metode,mijloace,modurideorganizareaactivitățiisideevaluareaeficienteiacestora.
LECTIA-FORMA PRINCIPALA DEPROIECTARE SIDESFĂȘURARE A
PROCESULUIDEÎNVĂȚĂMÂNT
Inscoalafeudală,invațaulaolaltaelevide7-14aniavandfiecareunaltniveldecunostinte.
Învățământulaveauncaracterpredominantindividual:profesorullucraperandcufiecareelev
saucucateogrupadescolaridesfasurandactivitățididacticedeosebiteca:elementegrafice,
silabisirea,citirea,socotitul,scrierea.Inscrierealascoalaeraposibilainoriceperioadadinan,
deoarecenuexistapropriu-zisuninceputsiunsfarsitdeanscolar,cumnuexistaniciprograma
sauorar.Darprincaracteristicilesale:numarmicdeelevi,pregatireaelementaraaacestora,

55. scoalafeudalanuraspundeacerintelornoiisocietaticareseinfiripa-societateacapitalista.
Caurmare,învățământulindividualpredominantpanalaRenastereafostinlocuitcucel
organizatpeclasesilectii.Raspandireastiinteidecarteinmasedeveniseimperativadatorita
transformariloreconomicesisocialecarepregateaucapitalismul.Acesteasolicitauoamenicu
stiintadecarte,pregatitidinpunctdevedereprofesionalcarenuputeaufipregătiţidecâtde
învățământulpeclasesilectii.Celdintaicareaintreprinsoactiuneeficientadereorganizarea
scoliiafostJANAMOSCOMENIUS(1592-1670)carelainceputulepociimoderne,adezvoltarii
relatiilordeproductieinperioadadeascensiuneaburghezieiageneralizatexperientaeducativa
inaintata,aratandinoperasaDIDACTICAMAGNAcumsepoateobtineunrandamentcrescutin
scoalaprinorganizareaintruiriipeclasesilectii.Elindicamaiintaiimpartireaelevilorinclase,
potrivitcuvarstaacestorasicunivelullordedezvoltarefizicasipsihica.Clasalucreazatimpde
unanscolar,parcurgandoprogramaimpartitapelunisizile.Infiecarezisepredaulectiipe
obiecteprezentandu-secauntotunitar,cuscopbinedeterminat.Structuralectieicuprinde
citireasiexplicarealectieinoi,casirepetareadecatreelevidupacarte.Eleviilucreazainfiecare
zi4oredelectiicuinvatatorulsi4oredemuncaindividuala.Astfel,lectias-aafirmatprin
caracteristicilesalespecifice:obiective,continuturi,metode,mijloace,binedeterminate,
anticipate,organizate,planificatesioptimizatepermanent.
Primiicareauobservattotusilimiteleînvățământuluiorganizatpeclasesilectiiaufost
adeptiicurentului«educatianoua»,«sapornimdelacopil»,care-sipropuneauorganizarea
educatieiinfunctiedeintereselecopilului.Astfel,lainceputulsecoluluiXXacestiai-auopus
lectiei,noiformedeorganizareainvatarii,maisuplesimaiapropiatedeintereselecognitive
spontanealecopiilorsitocmaideaceeamaipropriisaraspundaexigentelorsocietatiimoderne.
Nouasocietatecapitalistacereascoliisaformezenunumaistiutoridecarte,cisispirite
independente,capabilesaseautoconducasisaseintegrezeactivinviataPROFESIONALĂsi
sociala.
Lectiaafostmereuperfectionata,porninddelacaracteruleiexcatedraincaresursa
invatariioreprezintaexclusivprofesorulpanalatehniciledidacticedeactivizareaelevilor,de
crestereaeficienteirelatieiprofesor-elev.Astfelpebazaunorindelungateconfruntarisiverificari
s-aconstatatcaactivitateascolaraorganizatapeclasesilectiiestesuperioaraaltormodalitatide
organizareaprocesuluiinstructiv-educativ.Lectiaasigurăstudiereasistematicaamateriei,
dozeazavolumuldeefortcerebral,dezvoltadisciplinasiinteresulpentrumuncascolară,
stimuleazăcapacitateaintelectualaaelevilor,curiozitateasiconstiiciozitatea,desteaptă
incredereainfortelepropriisiatitudineaactivainsferavalorilorculturale.
ProfesorulIoanStrachinaruaratacaeficientalectieiestelegataderespectarea
urmatoarelorcerintedebaza:
1.precizareaclaraascopuluilectiei-infunctiede:
a.sarcinadidacticafundamentalaalectiei
b.continutullectieiselectatdupaprogramaanaliticasiplanificare
c.varstasiniveluldedezvoltarealelevilor
d.problemeeducativespeciale
2.conceperealectieicaunitateindependentasicaparteaunuiintreg-sistemuldelectii.
3.selectareacontinutuluifiecareipartidelectiesiametodelordidacticenecesarepentru
transmitereaacestuicontinut.Esterecomandatsafieselectatecunostintelestrict

56. necesareintelegeriitemeicuprinseinprogramasiaseprezentalaunnivelmaiinaltfatade
cunostinteleprezenztateanteriorfaraadepasiniveluldeintelegerealelevilor.
4.preocupareadeaimbinamuncaindividualacuceadegrup.Lectiaestepredatade
profesorintregiiclasedarcunostintelesuntinsusiteinmodindividual,infunctiede
particularitatiledevarstasiindividualealesubiectiloreducationali.Deaceeaprofesorulvagasi
limbajulsitonulcaresaantrenezeatentiasiinteresultuturorsifiecaruiainparte.
5.legareaînmodorganicalaturiiinstructivecuceaeducativa.Dincontinutullectiei,
metodelefolositesitemelepentruacasaderivăinmodfirescefecteleeducativealelectiei.Prin
transmitereacunoștințelor,formareadepriceperisideprinderi,profesoruldezvoltăintimpul
lectieifuncţiileintelectualealeelevilor,îideprindecuefortul,leformeazăconvingeri,ledezvoltă
sentimenteleintelectualesitrăsăturiledecaracter.
6. folosireatimpuluilectieiinmodeficient.Folosirearationalasieconomicaatimpuluide
desfășurarealectieiasiguraritmulsustinutalactivitățiididactice,previnedezorganizareasi
indisciplinainactivitateaeducațională.Lectiatrebuiepregatitădintimpatatinceeacepriveste
continutulei,organizareasidesfășurareaacesteia,selectareametodelorsiaplicareamijloacelor
necesare,stimulareaelevilor.
TAXONOMIALECȚIEI
Realizareascopuluiuneilectiidepindedestructuralectiei,adicadeorganizareasi
succesiuneaintimpaetapelorsauverigiloruneilectii.Scopulsisarcinileuneilectiicorespund
etapelorsauverigiloruneilectii.Acesteasunt:
1. comunicareasiinsusireadenoicunostinte,
2.formareapriceperilor,deprinderilorpebazaaplicatiilor.
3. consolidareacunoștințelor,priceperilorsideprinderilor;
4. verificareacunoștințelor,priceperilorsideprinderilor.
Criteriulsarciniididacticepricipaleacondusmajoritateapedagogilorlaurmatoareataxonomie
sauclasificarealectiei:
⮚LECTIAMIXTASAUCOMBINATA
⮚LECTIADECOMUNICARESIINSUSIREACUNOȘTINȚELORLECTIADE
FORMAREAPRICEPERILORSIDEPRINDERILOR
⮚LECTIADECONSOLIDARE ACUNOȘTINȚELOR,PRICEPERILOR SI
DEPRINDERILOR
⮚LECTIADECONTROLSIEVALUAREACUNOȘTINȚELOR,PRICEPERILORSIDEPRINDERILOR.
Inmodcurent,tipuldelectiecelmaifrecventutilizatinscoalailconstituielectiamixtasau
combinata.
LECTIAMIXTASAUCOMBINATA-estelectiacareparcurgetoateetapele,antrenandtoate
verigileprocesuluiinstructiv-educativ(verificare,comunicare,fixareasiconsolidarea
cunoștințelor,priceperilorsideprinderilor).Lectiamixtasaucombinataraspunde
particularitatilordevarstasiindividualealeelevilordinclaselemicisimijlociicuprivirela
capacitateadeconcentrareaatentiei,rezistentalaefortulfizicsicerebral,formareadeinterese
siaspiratii.

58. Acesttipdelectieareurmatoareastuctura:
a.organizareaclaseipentrulectie(1-2minute)constăinasezareaelevilorlalocurilelor,
pregatireapentruactivitateadidactica,notareaabsentelor,creareaatmosfereinecesarepentru
etapaurmatoare.
b.verificareatemelordatepentruacasa,controlulsauascultarealectieiserealizeazainfunctie
devarstaelevilor,dedisciplinarespectivaprinmodalitatidiferite:controlulcaietelor,verificarea
uneitemelatabla,intrebariadresateintregiiclasesiunorelevi,lucraridecontrol(8-10minute)
c.anuntarealectieinoisistabilirealegaturiiculectiasaulectiileanterioare.Aceastaetapase
pregatesteprintr-oconvorbirecueleviimenitasatrezeascafondulaperceptivdecunostintedar,
inacelasitimpseadresazauneleintrebarilacareeleviinustiusaraspundasicaresalestimuleze
interesulpentrulectianoua.Astfel,profesorulanuntalectianoua,incadrataintr-unsistemde
lectii,intr-uncapitoldinprogramaanalitica.
d.transmitereanoilorcunostinte,comunicareadecunostintesaupredareapropriu-zisa(20-25
deminute).Aceastaesteparteaprincipalaalectieiincareprofesorulexpunesiexplicanoul
continutdecunostinteinfunctiedeproiectuldetehnologiedidacticarealizatanteriordarsiin
functiedeelementelesurprizacarepotsaaparainrealizareadirectaalectiei.Profesorul
comunicasianalizeazafaptenoi,generalizeazacunostintele,imbinanadmetodelesimijloacele
didactice:expunereasistematica,demonstrarea,lucrulcumanualul,cutabla,stimulandsi
antrenandeleviiindescoperirea,înțelegerea,organizareacunoștințelor.Continutulde
cunostintepredattrebuiesacorespundaprogrameianalitice,săaibauncaracterstiintificbine
determinat,safiesistematicsiaccesibilelevilor.Laclaselemicisimijlocii,esterecomandatsase
scriepetablaplanullectieiincadelainceputulacesteietapedetransmitereacunoștințelor.
e.fixareasiconsolidareanoilorcunostinteserealizeazacuajutorulconversatieidintreprofesor
sielevi.Aceastaconstituieomodalitatedeverificareagraduluideintelegereacunoștințelor,de
integrarealorintr-unsistemdecunostinte,depregatireatreceriicunoștințelordinmemoriade
scurtaduratainmemoriadelungadurata.Fixareasiconsolidareacunoștințelorsepoaterealiza
prinprocedeediferiteinfunctiededisciplinarespectivasivarstaelevilorprinexercitii,
comparatii,prinaplicareanoilorcunostintelasituatiinoi.
f.indicareatemeipentruacasa-constituieultimaverigaalectieimixtesaucombinate.Aceasta
etapaeducacostiinciozitateaelevilor,îipregatestepentrumuncaindependentasipentruefort,
ledezvoltacapacitatileintelectualecomplexe,leformeazapriceperilesideprinderiledeaplicare
acunoștințelor.
Succesiuneaetapelorsauverigiloruneilectiinuesterigida,ciareoanumitarelativitate.In
structuralectieicombinate,potsaaparainfunctiedevarstaelevilor,detemaprezentatade
particularitatileindividualealesubiectiloreducationaliinteractiuniintreverigileuneilectiisau
chiarschimbarealoculuiunoretapealelectiei.Astfeluneoritemelepentruacasanusunt
obligatorii,iaralteorifixareacunoștințeloresteinlocuitadeindicareatemelorpentruacasa.De
asemeneainlectiilemoderneverificareagraduluideintelegereacunoștințelorsepoaterealiza
permanentpemasuratransmiteriiacestorcunostinte.Aplicareametodeloractiv-participative
descoperirea,problematizarea,dezbaterea,studiuldecaz,maialeslaclaselemarisiin
învățământulsuperiorareroluldeaasigurainteractiuneaeficientaintreetapeleuneilectii
combinate.
Caurmareafolosiriiinmodpredominantinlectiacombinataauneimetodedidacticesaua
alteia,s-audiferentiaturmatoarelevariantedelectie:
a.lectiaintroductiva,

59. b.lectiaprelegere;
c.lectiaproblematizata,
d.lectiastudiudecaz,
e.lectiaexperimental-factuala;
f.lectiaincabinet,atelier,peterenulscolar,intr-ounitateproductiva;
g.imbinarealectieifrontalecuceapegrupesauindividuala.
IOANBONTASprezintastructurashematicaacelorlaltetipuridelectieastfel:
LECTIADECOMUNICAREANOILORCUNOSTINTE
1. Momentulorganizatoric(2-3minute)
2. Reactualizareacunoștințelor(3-4minute)
3.comunicareanoilorcunostinte(40deminute)
4.Fixareanoilorcunostintesirealizareafeed-back-ului(4-5minute)
5.Temapentruacasa(2-3minute)
Acesttipdelectieseproiecteazaingenerallaclaselemari,pentrutemelecarenecesitao
prezentaremaiextinsasimaiprofunda,datoritadificultatiidarsiimportanteilor.
LECTIADEFIXARESICONSOLIDAREANOILORCUNOSTINTE
1. Momentulorganizatoric(2-3minute)
2.Fixareasiconsolidareacunoștințelor(40minute)
3. Concluziisirealizareafeed-back-ului(5-6minute)
4. Temapentruacasa(2-3minute)
Aesttipdelectieseproiecteazadupaparcurgereaunuisistemdelectiisaucapitol.
LECTIA DERECAPITULARE, SISTEMATIZARE SISINTEZA A
CUNOȘTINȚELOR
1.Momentorganizatoric(2-3minute)
2.Recapitulerea,sistematizareasisintezacunoștințelor(40minute)
3.Concluziisirealizareafeed-back-ului(5-6minute)
4.Temapentruacasa(2-3minute)
Asemeneatipuridelectieseproiecteazadupaparcurgereaunisistemdecapitolealedisciplinei
deînvățământsilasfarsituldisciplineirespective.
LECTIADEFORMAREAPRICEPERILORSIDEPRINDERILOR
1.Momentulorganizatoric(2-3minute)
2.Formareapriceperilorsideprinderilorsauefectuareadeexercitii(40deminute)
3. Concluziisirealizareafeed-back-ului(5-6minute)
4. Temapentruacasa(2-3minute)
Asemeneatipuridelectieseproiecteazapentruefectuareadeexercitiisirezolvareade
problemeinclasa,pentruefectuareadelucraripractice,experimentale,inlaboratorsauin
atelier,scoala.
LECTIADEEVALUAREORALAACUNOȘTINȚELOR
1.Momentulorganizatoric(2-3minute)
2.Verificareacunoștințelorelevilor(35-40minute)

60. 3.Notareaelevilor,concluziisirealizareafeed-back-ului(5-6minute)
4.Temapentruacasa(2-3minute)
LECTIADEEVALUAREAPRICEPERILORSIDEPRINDERILORPRACTICE
1. Momentulorganizatoric(5-6minute)
2. Efectuareaprobeipracticedecontrol(40deminute)
3.Aprecieri,concluzii,feed-back(4-5minute)
Dartoateacestetipuridelectieprezintalarandullorvariantediferitedelectieinfunctie
demetodele,procedeele,mijloaceledidacticesieducaționaleaplicate.
Astfel,lectiadefixare,recapitularesisistematizareacunoștințelorpoatesaserealizezesub
urmatoarelevariante:
a.lectiaderecapitularecutextprogramat
b.lectiaderecapitularecuajutorulfiselor
c.lectiaintr-ounitateproductive,inlaborator
d.lectialainceputulanului
e.lectialasfarsitulsemestrului,anuluiscolar,alunuicicluscolar.
Lectiadeformareapriceperilorsideprinderilorpoateaveavariantediferiteprin:
a.elaborareadecompuneri,referate,exercitiisiprobleme,deconstruireamodelelorde
mânuireaaparaturii;
b.lectiidemuncaindependenta;
c.activitățidesfasuratepegrupe.
II.ALTEFORMEDEPROIECTARESIORGANIZAREAPROCESULUIDEÎNVĂȚĂMÂNT
SistemuldeinstruirepeclasesilectiiestedezvoltatdupaCOMENIUSdealtipedagogide
prestigiucaPESTALOZZI,HERBART,USINSKI,careaducargumentepentruvaloareasuperioaraa
acestuia.AstfelHERBARTfundamenteazapsihologicprocesulcunoasteriisirelevarolulcercurilor
deideiinprocesuldeasimilareacunoștințelorstabilind4trepteinprocesuldeînvățământ.
a.claritatea
b.asocierea
c.sistematizarea
d.metoda.
Ceeacepentruconceperealectieiechivaleazacuexpunereaintuitiva,legaturacuvechile
cunostinte,elaborareadefinitiei,alegiisiaplicarea.DarfaptulcaHerbartconsideravalabilecele
4treptealeconceperiilectieipentruoricedisciplinasioricetipdelectieindiferentdevarsta
eleviloraconduslaunanumitdidacticism.UrmasiiluiHerbartauaccentuatformalismuldidactic
peliniauneishemeinvariabilecareaduslablocareainitiativeiprofesorului.Careactiela
dogmatismulscoliiluiHerbarts-audezvoltatlasfarsitulsecoluluialXIX-leasiinceputulsecolului
alXX-leaorientarilede“educatienoua”reprezentatedeEd.Claparede(1873-1940),
A.Ferierre(1879-1961),Decroly(1931-1932),J.Dewey(1859-1952),M.Montessori(1870-1952).
Acestenoiorientarimaisuntcunoscutesubdenumireade“scoalaactiva,”deoareceacuza
spiritulverbalistsiuniformizatoralînvățământuluipeclasesilectiipropunandcentrarea
educatieipefortelepropriifiecaruicopil
Darsicurentulscoliiactiveaduslaformeradicaledeorganizareaprocesuluideînvățământ
obiectivateinceeaces-anumit“scoalapemasura:”Dalton,Winetka,Manheim.Niciunuldintre

61. acestesistemenupoartanumeleautoruluisau.SistemulDaltonsenumesteastfeldupanumele
localitatiiDaltondinS.U.A.siinlocuiesteactivitateadesfasuratapeclasesilectiicuactivitatea
independentaorientatadupaintereseleelevilorsidesfasuratainmodaleatoriuincabinete,
laboratoare,faraunorardinaintestabilit.
SistemulWinetka-cartierdinChicagoarelabazaideeacaeleviitrebuiesasedezvoltedupa
particularitatilelorindividuale,inmoddiferentiat,pebazadeactivitățipredominantindividuale,
deuneleactivitățicomune,coordonatedeprofesor.
SistemulManheim-dupalocalitateacuacelasinumedinGermaniaomogenizeazaclasele,care
eraualcatuitedinelevicuacelasinivelintelectual.
Scoalaactiva,educatianoua,pemasurareprezintaunefortdeperfecționareascoliitraditionale
dupaprincipiile.
a.activitățiipropriicopilului,
b.activitățiipractice,
c.intereseledominantealeelevilor.
Concomitentcuactivitateadidacticadesfasuratasubformadelectiiprocesuldeînvățământ
-arataI.BONTAS-cunoastesialteformedeorganizaresiproiectaredidacticaprintrecarecelemai
importantesunt:
1.proiectele;
2.consultatiile;
3.meditatiile;
4. vizitelesiexcursiiledestudiu,
5.practicainproductie;
6. practicapedagogică;
7.studiulindividual.
Dupaaltiautoriacesteformedeorganizareainvatariisepotclasificain:
1.activitățiinafaraclaseidarcomplementareculectiilecumsunt:
a. lucrarileaplicativ-practice;
b.excursiilesiviziteledidactice,
2. activitățiextra-didactice,non-formale,optionalesaufacultativeca:
a.cercuriledeelevi,b.consultatiile
simeditatiile,
c.olimpiadelesicompetitiileartisticesisportive;
d.excursiilesiviziteleextrașcolare.
Proiectelesuntformealeactivitățiididacticecareauinmodspecialuncaracterdepregatire
PROFESIONALĂ,bazatpecreativitateaelevilorsaustudentilor.Proiecteleseorganizeazasise
proiecteazainformedeactivitatedidacticadenumitesedintedeproiect.Sedinteledeproiectau
fostclasificateinmaimultetipuri:
1. sedintadeprezentareatemeisideinitiereinstudiulei
2. sedintadelucrulaproiect
3. sedintadeprezentareaproiectului

62. Sedintadeprezentareatemeisideinitiereinstudiuleiconstainprezentareadecatre
profesoratemeideproiectcuexplicatiilenecesare,abibliografiei,inrecomandarea
investigatiilornecesare,inlaborator,peteren,inprezentareamoduluideculegeresiinterpretare
adatelor,amoduluidecalacul,instabilireagraficuluideelaborareaaproiectului,indiscutarea
intrebarilorsiproblemelorformulatedeelevisaustudenti.
Sedintadelucrulaproiectareunanumitnumardeoretrecuteinorar,incaresubiectii
educationalilucreazaefectivlaproiectiarprofesorulobserva,analizeazasiacordaindrumarile
necesareatatfrontalcatsiindividual.
Sedintadesustinereaproiectuluiareoetapaanterioaraincaresubiectiipredauproiectele
pentrucontrolulfinal,corectaresaureelaborare.Sustinereaproiectuluisefaceoralinfata
conducaroruluideproiectsauauneicomisiiconstandinprezentareaetapelorparcurse,a
rezultatelorobtinute,cuargumentarilenecesare.
Proiectelepentruafivalidetrebuiesaindeplineascaanumitecerintepsiho-pedagogice:
-caracterconcret-actionalcuofinalitatepractica,
-caracterpsihologiccaresacorespundacuinclinatiile,intereselesiaspiratiilesubiectilor
educationali,
-sarespecteprevederileindrumaruluideproiect,
-sadinamizezemuncaindependentaasubiectiloreducationali,
-sadezvoltecapacitatileelevilorsistudentilordeproiectareclasicadarsimoderna,pecalculator;
-saseobiectivezeintr-olucrarefinala,cuostructuralogicacoerenta.
Autorulproiectuluitrebuiesacunoascacontinutulacestuia,sa-lsustina,prezentandstadiul
abordariitemei,obiectivelepropuse,metodologiaadoptatasiaplicata,solutiaobtinuta,eficienta
practicasiperspectivelededezvoltareatemei.
Consultatiiledidactice
Consultatiiledidacticesuntactivitățididacticesuplimentare,inafaraorelordinorar,cucaracter
facultativ,pentrucategoriidiferitedesubiectieducationali:
aelevi/studentiramasiinurmalainvatatura,
b.elevi/studenticurezultatedeosebitepentruobtinereaunorrezultatesuperioare.
Consultatiileseorganizeaza pentrurealizareaunorobiectiveeducaționale
diferite:
a.clarificareaunorcunostinteteoreticesipracticedificile,complexe,predatelalectiesauintalnite
inbibliografie
b.sprijinireaelevilorslabi
c.stimulareaelevilorbuni
d.cunoastereapersonalitatiisubiectiloreducationali
e.adaptareaconținuturilorsistrategiilordidacticelaparticularitatiledevarstasiindividualeale
acestora
f.stabilireauneirelatiimaiapropiateintreprofesorisielevi/studenti.
Pentruafieficienteacesteconsultatiitrebuiesaindeplineascaanumiteconditiide
proiectaresiorganizare:
a.sasestablieascaanticipatcuajutoruleleviloruninventaralproblemelorimportantecarevorfi
discutatelaconsultatii

63. b.sasedesfasoareintr-oatmosferamaidegajata,maiapropiataintreprofesorsielev,pebaza
decooperare,incredere,respectsiajutorreciproc.
Meditatiiledidactice
Meditatiiledidacticesuntactivitățididacticerelativobligatorii,programateinafaraorelor
dinorar,pentruinstruireasuplimentaraaelevilorramasiinurmalainvataturalaoanumita
disciplinasauaelevilormaislabilainvatatura.Pentruafieficienteeletrebuiesaindeplineasca
anumiteconditiiderealizare:
a.seorganizeazalacerereaelevilorsauaprofesoruluidarsipentrupregatireaunorexamene
finalecumarfibacalaureatul
b.sebazeazapetestareadocimologicaacunoștințelorelevilorpentruaseadaptacontinuturile
sistrategiiledidacticelaniveluldepregatireaacestora
c.seorganizeazainasafelincatsainlatureanumitecarentealeactivitățiididacticeprogramate
inorar.
Inafarameditatiilordidactice,seorganizeazasialtetipuridemeditatii:-inscolilecu
internat,undemeditatiileausemnificatiadepregatireindependentaalectiilorsub
supraveghereaunuipedagog;-meditatiiparticularepentruanumiteexamenemai
dificile(admitere,concursetc.);-meditatiiprinmass-media,carepotfiurmaritedetoate
categoriiledeeleviatatpentruactivitateadidacticacurentacatsipentrupregatireaunorexamenesau
concursuri.
Vizitelesiexcursiiledestudiusuntactivitățididacticenon-formale,careaucaobiectivelargirea
siaprofundareacunoștințelor,legarealordeviata,depractica,derealitateasocial-
PROFESIONALĂ,cepregatescelementeleintegrariisocio-profesionale.
Vizitaesteocalatoriedestudiucuoduratadecelmultozilaunobiectivprofesional,saudealta
naturadinaceeasilocalitatecuscoalasauolocalitateapropiatacaresaofereposibilitatea
intoarceriiacasainaceeasizi.
Excursiaesteocalatoriedestudiucuoduratademaimultezile,deladouazilepanaladoua
saptamani,laobiectiveprofesionalesaudealtanaturadinaltalocalitatesaudinstrainatate.
I,Bontasprezintamaimultetipuridevizitesiexcursiiinfunctiedeetapapregatiriielevilorlao
anumitadisciplina:
a.introductive-careseorganizeazainainteapredariiuneidisciplineavandunroldeinitierein
studiulrespectiv;
b.curente-careseorganizeazaconcomitentcupredareadisciplineidespecialitateavandunrol
complex,ilustrativ,demonstrativsiaplicativ,
c.finale-careseorganizeazalasfarsitulpredariiuneidisciplinedeînvățământavandroluri
ilustrativesiaplicativesintetice.
d.dedocumentare-careseorganizeazainainteastudieriiunortemeimportante,pentru
elaborareaunorreferate,proiecteetc.
Etapelevizitelorsimaialeaexcursiilorsunt:
a.pregatireaviziteisauexcursieicareconstain-stabilirealocalitatilorsiaunitatilor
economico-sociale-stabilireatraseuluisiamijloacelordedeplasare-asigurareaspatiuluide
cazaresiameseielevilor-documentarea-.instructajulprealabilalelevilordeprotectiesi
securitateamuncii-asigurareaunuiechipamentcorespunzator-asigurareatruseisanitarecu
ajutorulcareiasapoatafiluatemasurieficientedetratament.
b.desfășurareaviziteisausauexcursiei,curespectareacelorprevazute.

64. Practicainproductie
Practicainproductiereprezintaoformadeorganizaredidacticacarerealizeazaogama
variatadeobiectiveinstructiv-educative,practic-aplicative,deimbogatiresiaprofundarea
cunoștințelordespecialitate,deproiectaresicercetare,deformaresidezvoltareaconvingerilor
personalecuprivirelaadevaruriletehnico-stiintificeasimilate,contribuindlacalificareasi
pregatireaPROFESIONALĂaelevilorsistudentilor.Practicainproductieimpreunacucelelalte
activitățididacticepoatesacontribuielaimbinareapregatiriispecializatecupolificareasi
pregatireaPROFESIONALĂdeprofillarg,pregatirececorespundeschimbarilortehnico-stiintifice
produseinstiinta,tehnica,productiesiprofesie.
Practicainproductiecuscopdidacticseorganizeazainunitatideproductiecuprofilasemanator
cumarfi:-atelierelescoalasiinunitatileproductivepentrutineriidinînvățământultehnicsi
profesionalelementar,mediusisuperior-unitatiledecercetaresiproiectarepentrustudenti
-unitatiledeînvățământ,culturale,sanitare,juridicecomerciale,financiare-unitatiagricolepentru
eleviisistudentiicaresepregatescpentrudomeniilerespectivedeactivitate.
Bontasprezintaurmatoareleconditiideorganizaresidesfășurareeficientaapracticiiin
productie.
a.elaborareaunorprogramedepracticaalcarorcontinutsistrategiederealizaresafie
corespunzatoarespecialitatiielevilorsietapelordeefectuareapracticii;
b.dotareacorespunzatoareaunitatilordepracticaproductiva,
c.incheierealatimpaunorcontracte(conventii)caresaasiguredesfășurareaeficientaa
practiciiproductiveintreunitatiledeînvățământsiceleproductive,
d.stabilireacelormaibunispecialistidinunitatiledeînvățământsidinceleproductivecaresa
asigureoindrumareCompetențaapracticiiproductive,
e.saseasigureorganizareaelevilorpeechipe,peetapesilocuridepracticacuresponsabilitati
managerialedinparteaacestora;
f.efectuareapracticiisasebazezepecunostinteleteoreticesipracticeasimilate,
g.saaibauncaractereducativ,contribuindladezvoltareaspirituluide
disciplina,responsabilitate,respectetc;
h.rezultatelepracticiisafieconsemnateintr-uncaietdepractica,caresafievalorificatein
activitateadidacticasidecercetaredinscoalasidinfacultate,
j.saseacordeexigentacuvenitaexamenuluidepractica,
i. practicainproductiesacontribuielapolificareaviitoruluiprofesionist,pentrucaacesta
sasepoataadaptalanou,laschimbaritehnico-stiintifice,productivesiprofesionale.
Practicapedagogicăreprezintaoformadepregatirepracticaaviitorilorprofesoricare
completeazasidezvoltapregatireateoreticapedagogicăsimetodica.Practicapedagogicăse
organizeazapentrustudentiidinînvățământulsuperiordestatsiparticular,dediverseprofile
careasiguraprinplanuriledeînvățământpregatireapsiho-pedagogicăsimetodicaaacelor
studenticareopteazapentruactivitateadidacticaladisciplineledeînvățământcedefinesc
specializareaprindiplomaobtinuta.
Practicapedagogicăsedesfasoarainanumiteunitatideînvățământ:-licee-scolipost-liceale-scoli
demaistri-scoliprofesionale.Practicapedagogicăastudentiloresteeficientadacaasigura
realizareaurmatoarelorobiectiveimpotante:
1. cunoastereapsiho-pedagogicăaelevilorsipedagogicăaprocesuluideînvățământ
2. aplicarea cunoștințelor psiho-pedagogice simetodice

65. dobanditela cursuri sidezvoltareaacestoraprinstudiulindivividual;
3. formareadeprinderilor,priceperilorsiabilitatilordeactivitatedidacticanemijlocitasi
eficientacueleviisidezvoltareaintereselorsiaspiratiilordidactice,
4. dezvoltareaCAPACITĂȚILORmanagerialedeproiectare,organizare,desfășuraresi
evaluareaprocesuluideînvățământlaeleviipracticanti.
Practicapedagogicăareoanumitadinamicaspecificasiunanumitcontinut.
Dinamicapracticiipedagogicesereferalaceledouaetapealesale:a.etapapregatitoarecu
caracterdocumentarsidemonstrativ;b.etapacucaracterpracticnemijlocitdeefectuareaunor
activitățididacticecuelevii.
Continutulpracticiipedagogicesereferalaurmatoarelegenurideactivități.a.cunoastereascolii
inceeaceprivesteconducerea,resurseleumane,materialesiumane,organizareamanageriala
pecomisiisiconsiliifunctionareabibliotecii,acabinetuluimedical,abazeisportive;b.cunoasterea
decatrestudentiaprocesuluideînvățământsiaelevilorcareconstainasistentalaoredetipuri
diferitealeprofesorilormetodicienisipredareaunuinumardepredecatrestudentiipracticanti.
Indrumareapracticiipedagogiceserealizeazainmodcoerentdeoechipadespecialistiin
pedagogie,metodicasidecatreprofesoriimetodicienidinscolilerespective.
Sudiulindividual
Studiulindividualreprezintaactivitateacomplexasivariatadeînvățareautonoma,atatpentru
indeplinireaobiectiveloractivitățiididacticepropriu-zisecatsiaactivitățiiextradidactice,cu
caracterformalpreponderent.Deasemeneastudiulindividualreprezintaformafundamentalade
perfecționareapersonalitatiisiaprofesionalitatiidupaabsolvireascoliisaufacultatiiprinceeace
senumesteeducatiapermanenta.Asacumaudemonstratstudiilesicercetarile
psiho-pedagogicestudiulindividualesteformadebazaaautoeducatieiiarreusitaomuluide
mainesevabazapetehnicasiartadealucrasingurcucartea,deainvatasingur.Darlumeas-a
schimbatinceeaceprivestemijloaceledestocare,prelucraresitransmitereainformatiilor,incat
sitehnicadedestudiuindividualseadapteazalamijloacelenoicecompleteazacartea
:microfilmele,internetul,învățareaasistatadecalculator.Dublareacunoștințelorinaproximativ10
anideterminanecesitateacapricipiuldeselectieacunoștințelorsafiecelcalitativ”nonmulta
sedmultum”iarînvățareaautonomaareoponderedinceincemaimare.
Obiectivelestudiuluiindividualsunt:
a. imbogatireasiaprofundareapermanentaacunoștințelorteoreticesipracticea
deprinderilor,priceperilorsiabilitatilorintelectuale,afective,profesionale,
b.dezvoltareaCAPACITĂȚILOR,aptitudinilor,atitudinilorintelectuale,profesionale,manageriale
etc;
c.insusireaunortehnicideformaresiperfecționareintelectuala,PROFESIONALĂ,libera,
independentaComponentelecelemaiimportantealestudiuluiindividualsunt.
1. studiulcucartea,
2. pregatirealectiilor,seminariilor,lucrarilordelaborator,aexamenelor,
3.indeplinireatemelorpentruacasa
4.selectareasiaplicareainformatiiloroferitedemass-media.
Studiulcucarteaprezintaanumitetehnicidelucruspecificecumarfi:-decautareincataloagele

66. tematice,autori,titluri,teme,bibliografieimportanta;-decitireacartii,inclusivprinceeacese
numestecitirearapida,-deselectare,clasificaresistematizaresisintetizareainformatiilor,-de
pastrare,consemnaresivehiculareainformatiilor(fise,tabele,planurideidei,rezumate
conspecte),-deainvatacumsainvetiladiferitediscipline,inclusivprinînvățareaasistatade
calculator.
Pregatireapentrulectiisipentruevaluareacurenta,sistematica,sinteticasifinalaare
caracteristicileacestorformedeevaluare.Pregatireaelevilorsistudentilortrebuiesafie
rezultatulunoreforturipersonaleprinmetode,tehnicisiprocedeediferiteinfunctiede
experientafiecaruiasiderespectareaconditiilordeeficientaainvatarii.
Realizareatemelorpentruacasa:exercitii,probleme,eseuri,referate,trebuiesacontribuiela
aprofundareacunoștințelor,lafixareasiconsolidareaacestoranulasupra-solicitareanervoasasi
psihicaasubiectiloreducationali.TemelepentruacasatrebuiesarespecteCondițiiledeigiena
psiho-pedagogicăainvatarii,aefortuluiintelectualsipsihicinfunctiedeparticularitatiledegrup
siindividualealesubiectiloreducationali.
Selectareasiaplicareainformatiiloroferitedemass-mediainmodcritic,sustinutsimaturin
functiedeactualitatea,calitateasicomplementaritateaacestoracuinformatiiledidactice
propriu-zise.
Bugetuldetimpgeneralesteimpartitinplanulviețiisocialein:
✔8oredeactivitatePROFESIONALĂ,
✔8oredeactivitățiextra-profesinale,
✔8oredeodihnasirefacereafortelorumane.
Inînvățământulsuperiorsefolosesteununmodelorientativalstructuriibugetuluide
timppentruduratade24deorecamediestatisticasaptamanalaastfel:
a.6oredeactivitățididacticeobligatorii
b.4oredestudiuindividual
c.7-8oredesomn
d.2-3orepentrurezolvareaproblemelor
personale/organizatorice
e.3-4oredeodihnaactiva.
Programareabugetuluidetimptrebuiesaaibauncaracterdinamic,flexibil,creativinfunctiede
diferiteetapedepregatire,departicularitetileindividualesidevarstaalesubiectilor
educationali.
PREGATIREAPROFESORULUIPENTRULECTIE
Aceastaconstainelaborareamentalasiapoiinscrisaproiectuluidelectiecaremaieste
cunoscutsubdenumireadeplandelectiesauproiectdetehnologiedidactica,incepandcu
obiectivele,delimitareasidescriereatuturoretapelorlectiei,alegereasielaborareastrategiei
didacticesievaluareaacesteia.
Schematicproiectareadidacticaalectieiparcurgeurmatoareleetape:
a.consultareaprogrameianalitice,amanualelor,abibliografiei,
b.stabilireaobiectivuluigeneralsiaobiectiveloroperationale(cognitive,afective,psiho-
motorii.volitiv-caracteriale),

67. c.determinareacontinutuluilectiei,
d.alegereametodelor,tehnicilorsiprocedeelornecesarepentrutransmitereaacestuicontinut,
e.evaluarealectiei.
Asigurareaunuifeed-backpermanentinprocesuldepredare-învățare-evaluaresepoate
constituiintr-oetapadesinestatatoare,prezentainoricetipsivariantadelectie.
Evaluareasiautoevaluarealectiei
Evaluarealectieireprezintaomodalitatedeperfecționareaactivitățiieducatoruluiprin
raportarearezultatelorobtinutelaobiectiveleurmarite.
Autoevaluarealectieiesteomodalitatedeautoperfecționareaactivitățiibazatapecapacitatea
deautoobservaresiautoanalizacuscopulameliorariipermanentealectiei.
Evaluareasiautoevaluarealectieiserealizeazaincadrulasistenteilaoreurmarindu-se:fondul
stiintificallectiei-actualizareacunoștințelor-orientareaeducativa-scopulsiobiectivele
lectiei-structuralectiei-desfășurarealectiei-rezultatelelectiei.

68. TESTULDOCIMOLOGIC-INSTRUMENTDEMASURAREAREZULTATELOR
ȘCOLARE
I.Definitiesiclasificare
Testulesteoprobastandardizata-inceeaceprivesteelaborarea,aplicareasiinterpretareasa-
ceasiguramasurareaunorcunostintesicapacitatiprinraportareaacestoralaanumitenorme
stabiliteanteriorsau/silaoanumitapopulatiesemnificativa.
Testulesteunadintreprobelecuungradmaimaredeobiectivitate,folositeindomeniile
psihologic,pedagogic,sociologic,pentruaevaluadiferiteprocesepsihicecainteligenta,
memoria,vointa,emotivitatea,diferitepriceperi,deprinderi,aptitudini,abilitati,capacitati,dar
sicunostinte,saurelatiiinter-umanecasimpatia/antipatiaetc.
Eficientaunuitestesteapeciataprintreicaracteristicialetestului:fidelitatea,validitatea,
obiectivitatea.Prinacestecaracteristiciseverificadacatestulaplicatdealticercetatorida
aceleasirezultate,dacamasoaraceeacesustinecamasoara,sidacaasiguraoaprecierecorecta
siobiectiva.
Testuldecunostinte-saudocimologicaremaimulteelementedefinitorii(Radu,1981):
⮚realizeazamasurareasituatiilorexperimentaleinconditiiasemanatoare,
⮚inregistreazacomportamentulsubiectuluievaluat;
⮚subiectulesteevaluatstatisticprinraportarealagrupuldereferinta;
⮚scopulfinalesteclasificareasubiectiloringrupullor.
Testeleaufostclasificateinmodalitatidiferite,dupacriteriidiferiteastfel::
1. testeindividualesidegrup;
2. testeverbalesinon-verbale,
3. testedeinteligenta;
4. testedeaptitudini;
5. testedepersonalitate;
RaduI.clasificatesteleastfel:
1. Dinpunctdevedereaceeaceevalueaza:
a.testepsihologice-careoferainformatiidespreniveluldedezvoltareaunorprocesepsihice
cognitive,afective,volitionale.
b.testederandament(docimologice)careidentificagradulderealizareaunorobiectivede
predare-învățare.
2. Dinpunctdevedereametodologieielaborariitestelesunt:
a.testestandardizate,proiectatedefactoriidedecizie,deinstituteledecercetari;
b.testeelaboratedeprofesor.
3. Dupamoduldemanifestareacomportamentuluielevuluiaufostdiferentiate:
a.testeorale
b.testescrise
c.testepractice
4. Dupamomentuladministrariitestelepotfi:

69. a. Initiale
b. deprogres
c.finale.

70. 5. Dupasistemuldereferintatestelesunt:
a.testenormative-dupanormestabiliteprinetalonareatestului
b.testecriteriale-dupaobiectivelepedagogice.
II.ETAPELEELABORARIISIAPLICARIITESTULUI
Inelaborareasoaplicareatestuluisuntparcursemaimulteetape:
⮚precizareaobiectivelor
⮚documentareastiintifica
⮚avansareaunoripoteze-prinalegereatipuluidetestdeînvățaresaudeselectie.
⮚experimentareatestului
⮚analizastatisticasiameliorareatestului.
IIICLASIFICAREATESTULUIDOCIMOLOGIC.TIPURIDEITEMI.
Infunctiedetipulraspunsurilortesteledocimologicepotfi:
1.curaspunsurideschise;
2.curaspunsuriinchise:
a.itemidetipalegeremultipla(unuldinmaimulteraspunsuri)
b.itemidetipadevarat-fals;
c.itemi-perechecandseasteaptanotiuniperechecuceleprezentateinintrebari.
Itemiipotfideasemenea:
1.obiectivi;
2.semiobiectivi;
3.subiectivi.
1. Itemiiobiectivimasoararezultatealeinvatariisituatelaniveluricognitiveinferioare:
-cunostinte
-priceperi
-capacitatidebaza.
Itemiiobiectivisuntraspunsurileceicareseasteaptalaintrebarileinchise:
-itemicualegeremultipla
-cualegereduală(adevarat-fals)
-itemipereche.
Specificitateaitemilorobiectiviconstainfaptulca:
⮚raspunsulcorectesteunulsingur
⮚acordareapunctajuluistabilitsefacecuobiectivitate
⮚sebazeazapeunmodelalraspunsuluicorect.

71. Acesttipdeitemiauatatavantajecatsidezavantaje.Dintrecelemaiimportanteavantajeale
itemilorobiectiviprezentam:
⮚itemiisuntusordeconstruitsiusordecuantificat
⮚timpulredusdeelaboraresiinterpretare
⮚asigurainformatiivizandinsusireanotiunilordebaza.
Dintredezavantajeleitemilorobiectiviprezentam:
⮚solicitarezultatealeinvatariidecomplexitatescazuta
⮚exista50%sansedearaspundelaintamplare
⮚nusepotutilizainsituatiicomplexe.
2. Itemii semi-obiectivicuprindintrebari sicerintecare
presupunelaborarearaspunsurilordecatreelevi.Dincategoriaitemilorsemi-obiectivifacparte:
-itemicuraspunsscurt
-itemidecompletare
-itemidetipintrebaristructurateconstituitedinmaimulteintrebarilegateprintr-unelement
comun.
Itemiisemi-obiectiviprezintadeasemeneaavantajesidezavantaje.Dintreavantajeleitemilor
semi-obiectivienumeram:
✔elevulconstruiesteraspunsul
✔testulmasoaraogamamailargadecapacitatiintelectuale
✔sepotutilizadiferitamodalitatidecomunicareamesajului(text,grafice,diagrame,mesaje)
✔timpuldeaplicareestescurt.
Dintredezavantajeleitemilorsemi-obiectivienumeram:
⮚capacitatearedusadeabordareaunornivelurisuperioarealedomeniuluicognitiv
⮚raspunsulcorectpoatefialteratdediferiteelementeneimplicateinobiectivelepropuse(de
exp.ortografia)
⮚incazulitemilorcuraspunsscurtesteposibilsafiefurnizatemaimulteraspunsuricudiferite
gradedecorectitudine.
Itemiisubiectivisaucuraspunsdeschistesteazacapacitateaelevilordeatratainmodpersonal,
originalunsubiect,testeazacapacitateacreativaaelevilor.Dincategoriaitemilorsubiectivifac
parte:
1.itemiidetiprezolvaredeprobleme

72. 2.itemiidetipeseu(structuratsauliber).
Itemiisubiectiviprezintadeasemeneaavantajesidezavantaje.
Dintrecelemaiimportanteavantajealeitemilorsubiectivienumeram:
⮚permitformareauneigandiriproductive
⮚activeazaatitudineacriticasiautocriticaaelevilor
⮚oferaposibilitatealucruluiinechipa
⮚îiinvatapeelevisaapreciezemetodaceamaibuna.
Dintrecelemaiimportantedezavantajealeitemilorsubiectivienumeram:
⮚necesitauntimpindelungatdeproiectare
⮚implicaresursematerialesiumanecostisitoare
⮚necesitauntimpmaredeadministrare
⮚implicaungradmaredesubiectivitateinevaluare.
Intrebarilecaresepotfolosipentrupunereainevidentaaitemilorsubiectivisunt:
-cand,unde,ce,-acesteintrebarifiindpredominantdereproducere
-incefel,cum,dece-acesteafiindmaialesdeintelegere
-exemplifica,rezolva,efectueaza-acesteafiinddeaplicareacunoștințelor-demonstreaza,
clasifica,compară-intrebaridegandire
-interpreteaza-intrebaridecreativitate.
Itemiidetipeseupresupunelaborareaunorraspunsurimaicomplexedecatreelevi,
identificareamaterialuluideinvatatinmodliber,completarearaspunsurilorcuscheme,
diagrame,schite,grafice.
Evaluareacomplexasicorectasepoaterealizaprinimbinareaunoritemidiferiti,inetapediferite
aleinvatariiinfunctiedeparticularitatiledevarstasiindividualealesubiectiloreducationali.