Ghid-didactic-pentru-profesorul-consilier-scolar-2021-Toderici-Gana (1).pdf

KINDERGARDEN
SCHOOL

2. 1
CENTRU JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ
ARAD
Prof. consilier școlar Lavinia GANA
Prof. dr. Ovidiu Florin TODERICI
(Coordonatori)
Ghid didactic pentru profesorul consilier școlar

3. 2

4. 3
CENTRU JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ
EDUCAŢIONALĂ ARAD
Prof. consilier școlar Lavinia GANA
Prof. dr. Ovidiu Florin TODERICI
(Coordonatori)
Ghid didactic
pentru profesorul
consilier școlar

5. 4
Editat de Pro Universitaria SRL, editură cu prestigiu recunoscut.
Editura Pro Unive
rsitaria este acreditată CNCS în domeniul Ştiinţelor
Umaniste şi CNATDCU (lista A2-Panel 4) în domeniul Ştiinţelor Sociale.
Copyright © 2021, Editura Pro Universitaria.
Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Pro Universitaria.
Nicio parte din acest volum (fragment sau componentă grafică) nu poate fi
copiată fără acordul scris al Editurii Pro Universitaria.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Ghid didactic pentru profesorul consilier şcolar / coord.: prof. consilier
şcolar Lavinia Gana, prof. dr. Ovidiu Florin Toderici. - Bucureşti :
Pro Universitaria, 2021
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-26-1396-9
I. Gana, Lavinia (coord.)
II. Toderici, Ovidiu Florin (coord.)
37

Redactor: Elena Onea
Tehnoredactor: Liviu Crăciun
Copertă: Aurelian Leahu
Redacţie:
tel.: [phone]
e-mail: [email protected]
Editura Pro Universitaria
Librăria UJmag:
tel.: [phone];
021.312.22.21
e-mail: [email protected]
ujmag.ro
Ujmag.ro

6. 5
CUVÂNT ÎNAINTE

Activitatea profesorului consilier școlar şi modul de desfășu-
rare al acesteia este reglementată prin Ordinul Ministerului
Educaţiei și Cercetării din România nr. 5555/7 oct. 2011, cât şi prin
diverse documente emise în decursul anilor de către ministerul de
resort. Precizările legislative sunt insuficiente sau chiar ambigue, în
anumite situaţii. Din această cauză, în special, tinerii absolvenţi ai
instituţiilor de profil întâmpină dificultăţi în organizarea activităţilor
de asistenţă psihopedagogică, orientare școlară şi profesională etc. în
momentul angajării pe postul de profesor consilier școlar.
Apariţia Ghidului didactic al profesorului consilier școlar,
răspunde nevoilor acestei categorii socioprofesionale şi oferă
cadrului didactic posibilitatea adaptării resurselor didactice şi a
instrumentelor de proiectare a activităţii la nevoile constatate la
beneficiarii direcţi și indirecţi, cât şi o eficientizare a activităţii
profesionale.
Ghidul didactic, elaborat de profesori consilieri școlari din
cadrul CJRAE Arad, se dorește a fi un suport generos, prin
multitudinea de informaţii pentru toţi cei care doresc să fie parte ai
procesului educaţional în calitate de profesori consilieri școlari.


Director CJRAE Arad,
Prof. dr. Toderici Ovidiu Florin

7. 6
CUVÂNT ÎNAINTE

Din păcate, perioada pandemică nu va intra prea repede în
sertarul cu amintiri nedorite, datorită efectelor ei pe termen lung
asupra noastră, a tuturora, implicit asupra elevilor pe care îi avem în
grijă. Datorită acestei realităţi, rolul consilierului școlar se
accentuează în procesul de revenire la normalitate. Acest lucru a fost
înţeles de consilierii școlari ai Centrului Judeţean de Resurse și
Asistenţă Educaţională Arad, care s-au apucat prompt de intervenţie,
chiar și în condiţii virtuale. Iar atunci când faci lucrurile cu pasiune,
simţi nevoia să-i pasionezi și pe alţii. Au conceput ghidul de faţă cu
dorinţa de a le fi călăuză prietenoasă atât colegilor debutanţi, cât și
sursă de inspiraţie colegilor cu experienţă.

Inspector pentru învățământul special
și special integrat
Prof. Milencovici Svetlana Zagorka

8. 7



Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE ........................................................................................... 5
Prof. dr. Ovidiu Florin TODERICI – Director CJRAE Arad

CUVÂNT ÎNAINTE ........................................................................................... 6
Prof. logoped Zagorka MILENCOVICI - Inspector școlar
pentru învăţământ special şi special integrat
CONSILIEREA ŞI ASISTENȚA PSIHOPEDAGOGICĂ
- Ce?, Cine?, Cum?, Unde? .......................................................................... 11
Prof. consilier școlar Corina PUTIN

MANAGEMENTUL INIȚIAL AL CABINETULUI
DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ................................................................ 19
Prof. consilier școlar Denisia GONDOR

FIȘA POSTULUI PROFESORULUI CONSILIER ȘCOLAR ..................... 26
Prof. consilier școlar Simona MATIU

CONSILIERUL ȘCOLAR ORGANIZAT ȘI EFICIENT,
ONLINE ŞI OFFLINE ..................................................................................... 37
Prof. consilier școlar Emeșe Roberta BOJIN

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ......................................................... 43
Prof. consilier școlar Codruţa Mirabela OCHIȘ

CUI SE ADRESEAZĂ CONSILIEREA PSIHOPEDAGOGICĂ? ............... 49
Prof. consilier școlar Anna RUDOLF

CONSILIEREA ŞI ASISTENȚA PSIHOPEDAGOGICĂ – SAU
UNDE, CUM ȘI CU CINE NE DESFĂȘURĂM ACTIVITATEA! .............. 52
Prof. consilier școlar Lavinia GANA

METODE DE CONSILIERE .......................................................................... 60
Prof. consilier școlar Cristian IGNUȚA

9. 8
PLANUL DE CONSILIERE ............................................................................ 73
Prof. consilier școlar Adina-Dana MĂCINIC

MAPA BENEFICIARILOR activității de consiliere
psihopedagogică (elevi, părinți, cadre didactice,
membri ai comunității) ............................................................................. 80
Prof. consilier școlar Codruţa Mirabela OCHIȘ

CONSILIEREA ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE
SPECIALE (CES) ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ ................................. 97
Prof. consilier școlar Corina Daniela GRAD

MODULUL: AUTOCOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ ...... 117
Prof. consilier școlar Corina Daniela GRAD

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI

PLAN DE ACTIVITATE .................................................................... 126
Prof. consilier școlar Florina TEAHA

TU CE VREI SA FII CÂND ALȚII ÎȚI FABRICA VISE? .............. 152
Prof. consilier școlar Ligia Iemima IERCAN

METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU ÎN CONSILIEREA ȘCOLARĂ

10 MOTIVE PENTRU A VENI LA CABINETUL
DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
PENTRU CONSILIERE ..................................................................... 158
Prof. consilier școlar Lavinia STAN

VORBEȘTE CU CONSILIERUL DIN ȘCOALA TA ....................... 159
Prof. consilier școlar Otilia ARDELEAN

FIȘA DE LUCRU ,,CARE SUNT SURSELE DE STRES
DIN VIAȚA MEA?” ............................................................................ 160
Prof. consilier școlar Otilia ARDELEAN

FIŞĂ DE RĂSPUNS pentru activitatea individuală
de consiliere şi orientare în carieră a elevilor ..................... 162
Prof. consilier școlar Angela Carmen PLĂCINTAR

10. 9
METODE CARE SPRIJINĂ SOCIALIZAREA COPIILOR ........... 168
Prof. consilier școlar Otilia ARDELEAN

METODE ŞI TEHNICI DE CONSILIERE ....................................... 171
Prof. consilier școlar Florina TEAHA

FIȘE DE LUCRU MIJLOACE DE LUCRU
PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA STIMEI DE SINE .......................... 178
Prof. consilier școlar Adina IGNUȚA

CURRICULUM VITAE MODEL EUROPEAN ............................... 184
Prof. consilier școlar Mirabela Codruţa OCHIȘ

11. 10

12. 11
CONSILIEREA ŞI ASISTENȚA PSIHOPEDAGOGICĂ

- Ce?, Cine?, Cum?, Unde?
Prof. consilier școlar Corina PUTIN
Centrele Judeţene de Resurse și Asistenţă Educaţională/
Centrul Municipiului București de Resurse și Asistenţă Educa-
ţională sunt unităţi subordonate Ministerului Educaţiei și sunt
coordonate metodologic de inspectoratele școlare. Aceste instituţii
se centrează pe oferirea, coordonarea și monitorizarea serviciilor
educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor
didactice, părinţilor dar şi membrilor comunităţii, pentru a asigura
acces la o educaţiei de calitate și, de asemenea pentru a asigura
asistenţa psihopedagogică necesară membrilor comunităţii. (1)
Printre activităţile specifice un rol important îl ocupă oferirea
serviciilor de consiliere.
Consilierea reprezintă o asistență individualizată acordată
persoanelor care se confruntă cu probleme educative, sociale,
personale, profesionale.(2)
Consilierea psihopedagogică este un proces complex de
acordare a asistenţei psihopedagogice persoanelor normale, care
parcurg diverse experienţe de învăţare, în scopul formării şi
dezvoltării propriei personalităţi.
Consilierea psihopedagogică reprezintă un demers profe-
sional organizat, structurat, cu mijloace şi tehnici specifice, în
cadrul căruia un consilier acordă asistenţă și sprijin unor persoane
care sunt într-un moment de dificultate, de impas existenţial.
Consilierea este recomandată persoanelor care doresc să
atingă un nivel de viaţă superior, să depășească anumite obstacole
sau să-și construiască „strategii de viaţă” personale.

13. 12


Cui se adresează consilierea psihopedagogică?

Consilierea psihopedagogică sau educaţională se adresează
copiilor și adolescenţilor, oferind repere psihoeducaţionale pentru
sănătatea mentală, emoţională şi socială a acestora.
Serviciile de consiliere și asistenţă psihopedagogică, de
orientare/reorientare școlară și profesională se adresează preșcola-
rilor/elevilor, părinţilor, cadrelor didactice şi membrilor din comuni-
tate pentru a oferi acces la educaţie de calitate și, de asemenea, de a
ofere asistenţa necesară dezvoltării armonioase.(3)





Care sunt scopurile consilierii psihopedagogice?
Scopul central al consilierii este de a ajuta consiliatul să-și
exploreze, descopere, clarifice modalităţile de utilizare eficientă a

14. 13
resurselor personale. În funcţie de acest scop, consilierea
psihopedagogică poate genera:
Facilitarea schimbărilor comportamentale;
Întărirea capacităţilor de a face faţă problemelor;
Ameliorarea relaţiilor;
Stimularea potenţialului personal;
Promovarea procesului decizional

(CUM şi DE CE să ia anumite decizii = estimarea consecinţelor +
aprecierea valorilor implicate + ce influenţează procesul decizional
şi cum funcţionează el)

Cum ne ajută și care sunt obiectivele consilierii
psihopedagogice?

Consilierea psihopedagogică oferă un suport real în cazurile
de insucces școlar prin identificarea factorilor perturbatori, a
dificultăţilor de adaptare și a cauzelor acestora, precum și în cazul
dificultăţilor de învăţare şi a performanţelor școlare scăzute.
Consilierul are în vedere identificarea potenţialului copilului
și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, precum şi a dispoziţiei
afective negative, neîncrederea în sine, comportamentele de risc
sau conflictele interpersonale, pentru a se acţiona corespunzător
înainte ca acestea să producă efecte negative în evoluţia școlară și
personală a acestora.
Consilierea școlară implică o relație specială, bazată pe
confidenţialitate, încredere şi respect.

15. 14
Obiectivele consilierii psihopedagogice

Promovarea sănătății și
a stării de bine presupune
funcţionarea optimă a indivi-
dului din punct de vedere
somatic, fiziologic, psiho-emo-
ţional și social. Componentele
stării de bine sunt:
Acceptarea de sine: ati-
tudine pozitivă faţă de propria
persoană; acceptarea calităţilor
şi defectelor personale; percep-
ţia pozitivă a trecutului și a
viitorului.
Relații pozitive cu ceilalți: încredere în oameni, sociabil,
intim, nevoia de a primi și de a da afecţiune, atitudine empatică,
deschisă și caldă.
Autonomie: independent, hotărât, rezistă presiunilor de
grup, se evaluează pe sine după standarde personale, nu este
excesiv preocupat de expectanţele și evaluările celorlalţi.
Control: sentiment de competenţă şi control personal asupra
sarcinilor, își creează oportunităţi pentru valorizarea nevoilor
personale, face opţiuni conforme cu valorile proprii.
Sens şi scop în viață: direcţionat de scopuri de durată medie
şi lungă, experienţă pozitivă a trecutului, bucuria prezentului și
relevanţa viitorului, convingerea că merită să te implici, curiozitate.
Dezvoltarea personală se referă la cunoașterea de sine,
imaginea de sine, capacitatea de decizie responsabilă, relaţionarea
interpersonală armonioasă, controlul stresului, tehnici de învăţare
eficiente, atitudini creative, opţiuni vocaţionale realiste.
Prevenția dispoziţiei afective negative, a neîncrederii de
sine, a comportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a
dificultăţilor de învăţare, a dezadaptării sociale, a disfuncţiilor
psihosomatice, a situaţiilor de criză.

16. 15

Ce presupune consilierea psihopedagogica?

Procesul de consiliere psihopedagogică are
în vedere:
 Consilierea elevilor în scopul identifi-
cării metodelor adecvate de învăţare;
 Evaluarea rezultatelor școlare în concordanţă cu standar-
dele de evaluare;
 Intervenţie în cazurile de insucces școlar;
 Identificarea factorilor perturbatori în procesul instructiv-
educativ;
 Consiliere în cazul dificultăţilor de învăţare și performanţă
școlară scăzută;
 Identificarea dificultăţilor de adaptare a elevilor la mediul
școlar, precum și a școlii la nivelul elevului;
 Orientarea carierei elevilor și consiliere vocaţională.



Tipuri de consiliere

Consiliere informațională: oferirea de
informaţii pe domenii/teme specifice.
Consiliere educațională: repere psiho-
educaţionale pentru sănătatea psiho-emoţională,
fizică și socială a copiilor și adolescenţilor.
Consiliere pentru dezvoltarea personală:
formarea de abilităţi și atitudini care să permită o funcţionare per-
sonală și socială flexibilă și eficientă, în scopul atingerii stării de bine.
Consiliere suportivă: oferirea de suport emoţional și
apreciativ.
Consiliere vocațională: dezvoltarea capacităţii de planifi-
care a carierei.
Consiliere de criză: asistarea psihologică a persoanelor
aflate în dificultate.

17. 16
Principii ale consilierii psihopedagogice

 Relația de consiliere este una confidențială.
 Relația de consiliere este una permisivă. Consilierul
nu îngrădește libertatea consiliatului de a avea
propriile idei, concepte, opinii, convingeri.
 Consilierul manifestă respect autentic pentru clientul
său, îl acceptă așa cum este, cu defecte şi calități, nu îl
judecă şi nici nu îl critică.
 Consilierul gândește problemele clientului împreună
cu acesta. El îl ajută pe client/beneficiar să se dezvolte
/schimbe, nu îi oferă soluțiile de-a gata.
 Consilierul nu dă sfaturi consiliaților săi, ci îi ajută
să-și dezvolte un sistem propriu de rezolvare a
problemelor.

18. 17
Unde se desfășoară consilierea
și asistența psihopedagogică?

Consilierul școlar desfășoară activităţi de asistenţă psihope-
dagogică atât individual cât și colectiv (în clasă sau cabinet), în
unitatea de învăţământ unde funcţionează cabinetul de asistenţă
psihopedagogică.
Conform legislaţiei în vigoare activitatea profesorului
consilier școlar din centre și cabinete de asistenţă psihopedagogică
se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv
40 ore/săptămână, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor
legale, în concordanţă cu orarul unităţii de învăţământ unde
funcţionează cabinetul de asistenţă psihopedagogică şi va conţine:
 activităţi aferente art. 14.(2).(a) din Anexa 1 la OMECTS
5555/2011:
18 ore/săptămână repartizate conform programului zilnic
de activitate, care constau în: activităţi de asistenţă psiho-
pedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu preşcolarii
/elevii, activităţi de orientare, reorientare şcolară şi
profesională, activităţi de consiliere a preşcolarilor, elevilor,
părinţilor, cadrelor didactice;
 cât și activităţi aferente art.14. (2).(b). din Anexa 1 la
OMECTS 5555/2011:
22 de ore/săptămână repartizate conform programului
zilnic de activitate care constau în: activităţi de pregătire
metodico-ştiinţifică şi complementară, stabilirea măsurilor
şi întocmirea programelor de prevenire şi intervenţie
psihoeducaţională, activităţi metodico-ştiinţifice, colabo-
rarea cu comunităţile locale, participarea la şedinţe şi
lectorate cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile
profesorale cu tematică specifică. Programul zilnic al
activităţilor va fi organizat pe ore, în concordanţă cu
orarul unităţii de învăţământ, ţinând cont de durata zilei
de muncă, conform art. 112/1 din Codul Muncii.

19. 18
Bibliografie:

1. Toderici O.F., (2020), Educational system in Romania under the
circumstances the spread of SARS – COV-2 coronavirus.
psycho-pedagogical assistance, counseling and advising the
students’ career în Revista Universitară de Sociologie. Year
XVI, no. 2/2020.
2. Băban A., (2009), Consiliere educaţională-Ghid metodologic pentru orele
de dirigenţie şi consiliere, Editura ASCR, Cluj-Napoca.
3. Toderici O.F., (2020) Educational system in Romania under the
circumstances the spread of SARS – COV-2 coronavirus.
psycho-pedagogical assistance, counseling and advising the
students’ career în Revista Universitară de Sociologie. Year
XVI, no. 2/2020.

20. 19
MANAGEMENTUL INIȚIAL AL CABINETULUI
DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ
Prof. consilier școlar Denisia GONDOR
I. Activităţi organizatorice
Modalităţi de realizare
1. Amenajarea cabinetului de asistenţă psihopedagogică
(CAP), având la bază recomandările date de literatura de
specialitate. [pentru ciclul primar şi gimnazial se vor utiliza dotări
specifice artterapiei, biblioterapiei şi terapiei prin joc, iar pentru
ciclul liceal dotări recomandate de terapia cognitiv-comporta-
mentală şi educaţia raţional-emotivă şi comportamentală];
2. Stabilirea programului CAP şi conceperea unui afiş cu
serviciile puse la dispoziţie de acesta. [expunerea afişului la
aviziere/panoul consilierului]

Resurse: materiale (teste şi scale de evaluare, cărţi, jocuri şi
jucării, softuri educaţionale/terapeutice etc.)

II. Promovarea cabinetului de Consiliere
Modalităţi de realizare
1. Informarea cadrelor didactice despre rolul profesorului
psiholog, dar şi despre importanţa cooperării consilier
şcolar - cadru didactic. [Se va face cunoscută, cadrelor
didactice, importanţa pe care o au dânşii în depistarea şi
semnalarea (consilierului şcolar) a unor cazuri care intră în
competenţele şi serviciile CAP.]
2. Participarea la şedinţele cu părinţii. [Prezentarea în cadrul
şedinţelor cu părinţii a serviciilor oferite de CAP, subliniind
importanţa implicării părinţilor în depistarea şi semnalarea

21. 20
problemelor pe care le au cu proprii copii. Se vor împărţi
pliante (vezi Anexa 1 şi 3) şi/sau broşuri cât mai multor
părinţi, cu date despre CAP şi despre profesorul consilier].
3. Realizarea prezenţei în social-media a CAP şi se va pune la
dispoziţia beneficiarilor (vezi Anexa 2).

Resurse: materiale (afişe, pliante, broşuri, network socio-
profesional).

III. Realizarea unei baze de date privind situaţia şcolară şi
disciplinară
Modalităţi de realizare
1. Identificarea nevoilor pe care beneficiarilor din unitatea de
învăţământ le prezintă, stabilind astfel un cadru general al
planificării activităţii CAP. [În cadrul şedinţelor organizate la
începutul anului şcolar (şedinţe cu părinţii, comisii metodice la
diferite discipline/specializări sau consiliul profesoral) se va aplica
un chestionar particularizat categoriei de respondenţi căruia i se
adresează: cadre didactice, elevi sau părinţi.]
1’. Întocmirea bazei de date privind situaţia disciplinară,
absenteismul (de anul trecut şcolar, dar şi a anului şcolar în curs)
sau posibilele delicvenţe prezente la anumiţi elevi / la anumite
grupuri sau clase de elevi. [Se vor desfăşura discuţii cu diriginţii şi cu
ceilalţi profesori în vederea stabilirii problemelor specifice fiecărei
clase şi semnalarea/identificarea cazurilor deosebite. Tot în această
etapă se vor înregistra elevi cu cerinţe educaţionale speciale,
tulburări de comportament, comportament de risc, risc de abandon
şcolar, rămânere în urmă la învăţătură, tulburări emoţionale,
tulburări de învăţare, inadaptare la mediul şcolar etc. Pe întreg
parcursul anului şcolar se va monitoriza activitate elevilor care
manifestă comportament de risc].
2. Elaborarea documentelor manageriale în concordanţă cu
rezultatele analizei de nevoi şi a bazelor de date obţinute în urma
identificării elevilor care prezintă tulburările / disfuncţionalităţile
menţionate la 1’.
Resurse: materiale - rezultatele obţinute în urma analizei de
nevoi, baza de date digitală

22. 21
Start-up strategy:



Nișa educațională



Posibile răspunsuri
 Flyere / cărţi de vizită / prezenţa în mediul online
 Recomandări de la cadre didactice / prieteni
 Particip la evenimentele școlii
 Media: articole pe un blog / în presă / pagina Facebook pe
un subiect definit, speech-uri la reuniuni
 Activarea network-ului social
 Recomadări ale foștilor beneficiari
 Key students
 Colaboratori

• Ce ofer? Servicii
• Cui? Potenţiali beneficiari
• Prin ce căi îmi atrag elevii? Filieră
• Cine mă ajută / recomandă? Network socio-profesional
• Ce pot pierde? Cost de oportunitate?

23. 22
Anexa 1




Anexa 2

24. 23
Anexa 3

25. 24
Deprinderi fundamentale de consiliere
Consilierea are la bază ascultarea eficientă. Această
deprindere implică un comportament verbal şi unul
nonverbal.

Scopul ascultării active este să demonstrezi beneficiarului că
îl asculţi şi să îl încurajezi să vorbească şi să se exprime în mod
liber.

„Când îţi cer să mă asculţi, iar tu începi să-mi dai sfaturi, n-ai
făcut ce-ţi ceream.
Când îţi cer să mă asculţi, iar tu începi să-mi spui de ce nu ar
trebui să simt asta, îmi batjocoreşti sentimentele.
Când îţi cer să mă asculţi, iar tu simţi că trebuie să faci ceva
pentru a-mi rezolva problema, atunci mă abandonezi, oricât de
ciudat ar părea.
Ascultă, tot ce îţi cer este să mă asculţi, nu să vorbeşti sau să
faci ceva; îşi cer doar să mă asculţi.”
Text indian anonim

Nu este suficient să înţelegi perspectiva celuilalt ci trebuie
să-i şi comunici acest lucru prin intermediul limbajului verbal
şi non-verbal.
Comportamente care mă pot afecta în consilierea
psihopedagogică
1. Sfătuirea - te consideri un mare rezolvator de probleme şi
ești gata să dai sugestii, auzi doar câteva propoziţii și deja începi să
cauţi cel mai bun sfat;
În timp ce tu te străduieşti să convingi beneficiarul să încerce
pur şi simplu ceea ce recomanzi, cel care îţi cere ajutorul se poate
simţi în continuare singur pentru că nu poţi asculta şi să fii pur şi
simplu acolo pentru el;
2. A avea dreptate - a utiliza orice argumente doar pentru a
evita să recunoşti că te-ai înşelat (situații cu direcțiunea școlii sau
alte cadre didactice);

26. 25
Cât timp nu vei recunoaşte că greşelile sunt greşeli, vei
continua să le faci;
3. Filtrarea - asculţi anumite lucruri, nu şi altele.
O regulă de bază a ascultării este să evaluezi doar după ce ai
ascultat tot conţinutul mesajului.
4. Cititul minții: - eşti preocupat de adevăr, să îţi dai seama
ce simt sau gândesc în realitate; acorzi mai multă atenţie intonaţiei
şi indiciilor subtile şi nu prea asculţi ceea ce persoanele spun.
5. Repetiția: - atenţia ta este focalizată asupra următorului
tău comentariu, repeţi în minte ce vei spune, „eu voi spune asta şi el
va spune asta şi apoi eu voi spune...”.

27. 26
FIȘA POSTULUI PROFESORULUI
CONSILIER ȘCOLAR
Prof. consilier școlar Simona MATIU
Fișa postului este un document deosebit de important atât
pentru activitatea de resurse umane cât şi pentru derularea în bune
condiţii a activităţii din instituţie şi este un document care prezintă
în detaliu cerinţele care trebuie să le îndeplinească un angajat
precum şi condiţiile de muncă necesare pentru ca acesta să-și
desfășoare activitatea. De asemenea, precizează rolul angajatului
precum şi relaţiile profesionale pe care trebuie să le aibă ocupantul
postului cu ceilalţi angajaţi în vederea realizării obiectivelor
specifice postului respectiv.
Fișa postului este unul dintre documentele pe baza cărora se
oficializează angajarea şi salarizarea personalului Centrului
Judeţean de Resurse și Asistenţă Educaţională (CJRAE). Fișa
postului este un document asumat şi semnat de salariat la angajare.
Din perspectiva instituţiei, postul este componenta principală care
permite organizarea activităţii și stabilirea sarcinilor și responsa-
bilităţilor angajaţilor. Pentru angajat, postul reprezintă o sumă de
activităţi pe care trebuie să le Îndeplinească, în condiţii
determinate, în cadrul instituţiei.
Anterior încheierii sau modificării contractului individual de
muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana selectată în
vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la (...) funcția/
ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din
România sau altor acte normative şi atribuţiile postului art. 17
alin. (2) lit. d.) din Codul muncii – Legea nr. 53/2003 actualizată.
La pct. F din modelul-cadru al contractului individual de
muncă aprobat prin Ordinul M.M.S.S. nr. 64/2003, modificat şi

28. 27
completat, se precizează: Atribuțiile postului sunt prevăzute în
fișa postului, anexă la contractul individual de muncă.

Fișa postului în cadrul CJRAE ARAD este elaborată în
temeiul:
- Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, actualizată cu
modificările şi completările ulterioare;
- Codului Muncii - Legea nr. 53/2003, actualizată cu
modificările şi completările ulterioare;
- O.M.E.C.T.S. nr. 5555 din 7 octombrie 2011 pentru apro-
barea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor
judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educa-
ţională actualizată cu modificările şi completările ulterioare;
- O.M.E.C.T.S. nr. 5573/7 octombrie 2011 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcţionare a învăţământului
special şi special integrat;
- O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regula-
mentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar, actualizată cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea
şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, până la încetarea
efectelor acestei Legi;
- Regulamentului de Organizare și Funcţionare al C.J.R.A.E.
Arad și a Regulamentul Intern al C.J.R.A.E. Arad;
- Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic
din învăţământul preuniversitar;
- Contractului individual de muncă înregistrat în Registrul
general de evidenţă a salariaţilor.

În fișa postului sunt precizate:
- Numele și prenumele salariatului, Unitatea de învăţământ
în care își desfășoară activitatea şi funcţia didactică;
- Cerinţele postului: studii, specializare vechime în muncă,
vechime în învăţământ, vechime în domeniul consilierii școlare,
gradul didactic şi încadrarea pe post (titular, detașat, suplinitor,
plata cu ora);

29. 28
- Relaţiile ierarhice de subordonare, de colaborare precum
şi alte relaţii de colaborare (conform OMECTS 5555/ 7.10.2011,
Anexa nr. 1, Cap. III, Art.5, Art.16, cu modificările şi completările
ulterioare);
- Atribuţiile şi obligaţiile specifice postului care sunt preci-
zate în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea centrelor
judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă
educaţională aprobat prin O.M.E.C.T.S. nr. 5555 /2011, Cap. III,
Sec. a 2-a, Art. 16, 17 şi 18, în O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor
de învăţământ preuniversitar, actualizată cu modificările şi comple-
tările ulterioare, cât şi în Regulamentul de organizare și funcţionare
al C.J.R.A.E. Arad;
- Alte atribuții (se completează cu sarcini – în afara celor
menţionate anterior - ce îi revin cadrului didactic la C.J.R.A.E. Arad,
nivel judeţean/local/inclusiv la nivelul unităţii şcolare unde îşi
desfăşoară activitatea);
- Responsabilităţi privind aplicarea metodologiilor şi proce-
durilor interne de lucru;
- Responsabilităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
- Echipamente - instrumente de lucru;
- Competenţe de lucru;
- Competenţe comportamentale;
- Criterii de performanţă;
- Criterii de evaluare;
- Norma didactică/timpul de lucru cu precizarea că:
Profesorii consilieri din cabinetele şcolare/interşcolare de
asistenţă psihopedagogică efectuează 2-4 ore/săptămână
de predare în specialitate sau în cadrul curriculumului la
decizia şcolii din ariile curriculare om şi societate, consi-
liere şi orientare ori în cadrul programului „A doua şansă”,
în acord cu planul-cadru, conform specializării/
specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de studii, în
concordanţă cu Centralizatorul privind disciplinele de
învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele
de concurs valabile pentru încadrarea personalului
didactic din învăţământul preuniversitar, denumit în

30. 29
continuare Centralizator, conform Metodologiei-cadru
privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar pentru anul în curs;
- Răspunderea disciplinară;
- Alte menţiuni cum ar fi: modul de realizare a corespon-
denţei profesionale în format electronic, cu/în cadrul
C.J.R.A.E. Arad, data de la care fișa postului își produce
efectele.



Anexă: Fișa postului CJRAE ARAD pentru consilier școlar.

Aprobată în şedinţa C.A. al CJRAE ARAD din 07 septembrie 2020


FIŞA POSTULUI Nr.________

pentru profesor consilier şcolar din Cabinetul școlar/interşcolar de
asistenţă psihopedagogică

În temeiul:
 Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, actualizată cu modificările şi
completările ulterioare;
 Codului Muncii - Legea nr. 53/2003, actualizată cu modificările şi
completările ulterioare;
 O.M.E.C.T.S. nr. 5555 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene
/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională
actualizată cu modificările şi completările ulterioare;
 O.M.E.C.T.S. nr. 5573/7 octombrie 2011 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcţionare a învăţământului special şi
special integrat;
 O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,
actualizată cu modificările şi completările ulterioare;
 Legii nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea şi
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;
 Regulamentului de Organizare și Funcţionare al C.J.R.A.E. Arad și a
Regulamentul Intern al C.J.R.A.E. Arad;
 Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din
învăţământul preuniversitar;

31. 30
 Contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de
evidenţă a salariaţilor.

se încheie prezenta fişă a postului

Numele şi prenumele:
___________________________________________________________________________
Unitatea / unităţile de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea:
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________

Funcţia didactică: consilier şcolar (cod COR- 235903)
Cerinţele postului:
 Studii (universitatea, facultatea, anul absolvirii, anul obţinerii licenţei):
_____________________________________________________________________________
 Specializarea:
_________________________________________________________________________________
 Vechime în muncă:
_________________________________________________________________________________
 Vechime în învăţământ:
_____________________________________________________________________________________
 Vechime în domeniul consilierii școlare:
_____________________________________________________________________________________
 Grad didactic:
_________________________________________________________________________________
 Încadrarea pe post (titular, detaşat, suplinitor, plata cu ora):
_________________________________________________________________________________

Relaţii ierarhice:
Cadrele didactice din cabinetele școlare/interşcolare de asistenţă
psihopedagogică se subordonează Ministerului Educaţiei Naţionale şi sunt
coordonate metodologic de inspectoratele şcolare judeţene, prin reprezentanţii
celor 2 instituţii, conform art. 1 și 2 (1) din OMECTS Nr. 5555 din 7 octombrie
2011 cu modificările şi completările ulterioare.

 Relaţii de subordonare: Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul
Școlar Judeţean Arad, directorul C.J.R.A.E. Arad, coordonatorul C.J.A.P.
 Relaţii de colaborare: directorul unităţii de învăţământ unde îşi
desfăşoară activitatea, care se bazează pe comunicare, cu respectarea
normelor etico-profesionale.
 Alte relaţii de colaborare – conform OMECTS 5555/ 7.10.2011, Anexa
nr. 1, Cap. III, Art. 5, Art. 16, cu modificările şi completările ulterioare.

 Atribuţiile şi obligaţiile specifice postului sunt precizate în
Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al

32. 31
municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională aprobat prin
O.M.E.C.T.S. nr. 5555/2011, Cap. III, Sec. a 2-a, Art. 16, 17 şi 18, în
O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,
actualizată cu modificările şi completările ulterioare , cât şi în
Regulamentul de organizare și funcționare al C.J.R.A.E. Arad.

Atribuţiile profesorului consilier şcolar:
a) Asigură informarea şi consilierea preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi
cadrelor didactice pe diferite problematici: cunoaştere şi autocu-
noaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile
elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi etc.
b) Asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice,
prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări compor-
tamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic.
c) Realizează investigarea psihopedagogică a copiilor şi elevilor.
d) Propune şi organizează programe de orientare şcolară, profesională şi a
carierei elevilor, în unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară
activitatea.
e) Propune, în cadrul curriculumului la decizia şcolii, cursuri opţionale
vizând dezvoltarea personală a elevilor.
f) Asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi.
g) Sprijină şi asigură asistenţă şi consiliere metodologică personalului
didactic.
h) Elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor
terminale vizând calificările profesionale din învăţământul profesional
şi liceal.
i) Recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele
care nu sunt de competenţa lor - centre logopedice, comisii de
expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.
j) Asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii
cu cerinţe educaţionale speciale.
k) Asigură servicii de evaluare psihosomatică a preşcolarilor în vederea
înscrierii în clasa pregătitoare / clasa I.

Obligaţiile profesorului consilier şcolar:
a) Stabileşte şi afişează programul de lucru, avizat de directorul unităţii de
învăţământ unde funcţionează cabinetul de asistenţă psihopedagogică și
aprobat de directorul C.J.R.A.E. Arad. Modificările de orar se transmit prin
email [email protected] la C.J.R.A.E. Arad, cu cel puţin 48 de
ore înainte de producerea modificării. Anual, până la data de 1 octombrie,
profesorul consilier școlar funcţionează după un orar provizoriu, după
această dată orice modificare de orar se va realiza doar în baza unui
document justificativ aprobat de către directorul C.J.R.A.E. Arad, cu
minim 48 de ore înainte de producerea modificării;

33. 32
b) Asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii
cu cerinţe educaţionale speciale (pentru copiii/elevii cu C.E.S. orientaţi
de S.E.O.S.P. Arad, întocmeşte fișa psihopedagogică, în colaborare/la
solicitarea cu educatorul/ învăţătorul/ dirigintele completează fişa de
traseu educaţional, fişa psihopedagogică și ataşează la dosarul copilului
din cabinet/elevului: fişe de lucru/produse ale activităţii sale, relevante
pentru nivelul dezvoltării psihosomatice/orientarea şcolară).
c) Întocmeşte, actualizează, completează toate documentele specifice
cabinetului de asistenţă psihopedagogică (portofoliul cadrului didactic
din cabinet).
d) Participă la cursuri şi activităţi de formare/dezvoltare profesională.
e) Participă, în calitate de membru/coordonator/colaborator, la proiecte
de specialitate, proiecte/programe cu caracter educaţional, la solicita-
rea unităţii de învăţământ sau a directorului C.J.R.A.E. Arad.
f) Furnizează date, situaţii statistice (aplicare de chestionare, culegere de
date specifice, întocmirea de rapoarte cu privire la probleme sau
situaţii specifice din unitatea şcolară – comportamente de risc,
graviditate, abuzuri de orice natură etc.) la solicitarea I.S.J. Arad/
C.J.R.A.E. Arad sau a altor organe competente în acest sens.
g) Prezintă consiliului profesoral al unităţii de învăţământ un raport de
activitate semestrial/anual, care cuprinde informaţii privind: numărul
de copii/elevi, părinţi, cadre didactice care au beneficiat de servicii de
consiliere şi asistenţă psihopedagogică, măsurile ameliorative propuse
pentru situaţiile de criză, situaţiile speciale şi măsurile întreprinse
pentru rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informaţii solicitate de
unitatea de învăţământ.
h) Organizează lectorate cu părinţii, cu tematică specifică.
i) Participă la ședinţele consiliului profesoral, la şedinţele cu părinţii, şi,
după caz, la alte acţiuni organizate de unitatea de învăţământ. Prezenţa
la activităţile Comisiei metodice a profesorilor consilieri și la ședinţele
Consiliului profesoral al C.J.R.A.E. este obligatorie.
j) Participă la activităţile altor comisii metodice când este solicitat, doar
dacă își exprimă acordul de a participa.
k) Participă, la solicitarea unităţii de învăţământ unde îşi desfăşoară
activitatea, la diverse proiecte şi programe educaţionale.
l) Utilizează documente specifice activităţii: planul de activităţi, registrul
de evidenţă a activităţilor, fişa de consiliere psihopedagogică, fişe de
orientare a carierei ş.a.
m) Colaborează cu personalul didactic al unităţii de învăţământ, cu diverse
instituţii şi organizaţii neguvernamentale, cu alţi factori educaţionali, în
echipe de intervenţie multidisciplinară, pentru rezolvarea problemelor
copiilor, tinerilor, elevilor, din unităţile de învăţământ unde îşi
desfăşoară activitatea.
n) Completează la nivelul cabinetului de asistenţă psihopedagogică, zilnic
(conform programului aprobat de activitate din cadrul cabinetului)

34. 33
condica pentru evidenţa orelor de muncă și registrul pentru evidenţa
activităţilor din cabinet şi predă angajatorului documentele de pontaj
până cel târziu în a II-a zi lucrătoare, din luna următoare;
o) Inventariază, păstrează şi utilizează eficient bunurile din dotarea
cabinetului de asistenţă psihopedagogică.

ALTE ATRIBUŢII (se completează cu sarcini – în afara celor menţionate
anterior - ce îi revin cadrului didactic la C.J.R.A.E. Arad, nivel judeţean / local /
inclusiv la nivelul unităţii şcolare unde îşi desfăşoară activitatea):
 __________________________________________________________________
 __________________________________________________________________

Responsabilităţi privind aplicarea metodologiilor şi procedurilor
interne de lucru:
a) Aplică prevederile metodologiilor şi procedurilor interne care îi revin,
în conformitate cu documentele legale aplicabile, specifice sectorului de
activitate;
b) Participă la training-urile de formare profesională oferite de C.J.R.A.E.
Arad și de alţi furnizori de formare profesională.
Respectă prevederile Legii Educaţiei Nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, a Legii nr. 53/ 2003 privind Codului Muncii, cu
modificările și completările ulterioare, OMECTS nr. 5555 din
7 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului
Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, O.M.E.C.T.S. nr. 5573/
7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
funcţionare a învăţământului special şi special integrat; O.M.E.N.C.S.
nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi Regulamentul
de Organizare şi funcţionare al CJRAE Arad și Regulamentul Intern.
c) Asigură aplicarea unitară a metodologiei, normelor, regulamentelor
aprobate, instrucţiunilor emise.
d) Manifestă disponibilitate şi este prezent, pe întreaga durată a
programului de lucru.
e) Întocmește rapoarte de activitate şi asigură completarea documentelor
de evidenţă a activităţilor: condica pentru evidenţa orelor de muncă și
registrul pentru evidenţa activităţilor din cabinetul de asistenţă
psihopedagogică.
f) Predă documentele de pontaj până cel târziu în a II-a zi lucrătoare din
luna următoare.
Responsabilităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
a) Îşi însuşește şi respectă prevederile legislaţiei, procedurile şi
instrucţiunile interne din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
b) Aduce la cunoştinţa angajatorului accidentele suferite de propria
persoană.

35. 34
c) Este interzis să se prezinte la locul de muncă sub influenţa alcoolului
sau a altor substanţe halucinogene.

Echipamente- instrumente de lucru:
 echipamente: Sunt utilizate echipamentele IT din dotarea cabinetului.
 instrumente de lucru: teste, fişe de lucru, aplicaţii IT, alte instrumente
specifice de lucru.

Competenţe de lucru:
 Capacitate de analiză şi sinteză;
 Capacitate de relaţionare cu persoanele din sfera de relaţii.

Competenţe comportamentale:
 capacitate de lucru în echipă;
 leadership şi management;
 orientare către rezultate;
 iniţiativă şi proactivitate;
 abilităţi de comunicare şi prezentare;
 planificare şi organizare;
 dezvoltare personală;
 flexibilitate.

Criterii de performanță:
 calitatea lucrărilor (executarea corectă a sarcinilor conform
instrucţiunilor , normativelor şi procedurilor);
 randamentul în muncă (productivitate, ritm de lucru, îndeplinirea
volumului de muncă stabilit);
 cunoştinţe şi aptitudini (experienţă, cunoştinţe şi deprinderi
profesionale necesare funcţiei);
 adaptare profesională (adaptarea la condiţii noi şi lucrări/ proiecte
noi);
 disciplină (respectă sarcinile trasate, încrederea inspirată, absenţe,
întârzieri)

Criterii de evaluare:
 Criteriile de evaluare sunt stabilite în Fişa anuală de evaluare, elaborată
conform Ordinului 5555/07.10.2011, art. 21, cu modificările şi completările
ulterioare, (Anexa 1 la fișa postului), document însoţit de un raport de activitate.
 Fișa anuală de evaluare se va completa, semna și se va depune la
secretariatul C.J.R.A.E. Arad în primele 4 zile lucrătoare de după finalizarea anului
școlar (31 august). Documentul va fi depus împreună cu Raportul de activitate
întocmit în baza fișei anuale de evaluare. Raportul de activitate va fi însoţit de un CD
care va conţine dovezi/ documente scanate la care se face referire în raportul de
activitate.

36. 35
 Evaluarea anuală a profesorilor consilieri școlari se realizează de către
Consiliul de administraţie al C.J.R.A.E. Arad, în maxim 15 zile lucrătoare, după data
de înregistrare a documentelor de evaluare la secretariatul C.J.R.A.E. Arad.
 Profesorii din centrele și cabinetele de asistenţă psihopedagogică pot
solicita în scris C.A. al C.J.R.A.E. Arad evaluarea parţială a activităţii și emiterea
calificativului parţial. În momentul solicitării evaluării parţiale și a calificativului
parţial cadrele didactice vor anexa Fișa de evaluare, Raportul de activitate și un CD
cu documentele justificative scanate. C.A. al C.J.R.A.E. Arad are obligaţia ca în
termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării să emită decizia
privind calificativul parţial solicitat.

Norma didactică/ timpul de lucru
Activitatea personalului didactic din centre şi cabinete de asistenţă
psihopedagogică se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv
40 ore/săptămână, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale, în
concordanţă cu orarul unităţii de învăţământ unde funcţionează cabinetul de
asistenţă psihopedagogică şi va conţine:
 activităţi aferente art. 14.(2).(a) din Anexa 1 la OMECTS 5555/2011:
18 ore/săptămână repartizate conform programului zilnic de activitate,
care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi
colectiv cu preşcolarii/elevii, activităţi de orientare, reorientare şcolară şi
profesională, activităţi de consiliere a preşcolarilor, elevilor, părinţilor, cadrelor
didactice;
 cât și activităţi aferente art. 14.(2).(b). din Anexa 1 la OMECTS
5555/2011:
22 de ore/săptămână repartizate conform programului zilnic de activitate
care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară,
stabilirea măsurilor şi întocmirea programelor de prevenire şi intervenţie
psihoeducaţională, activităţi metodico-ştiinţifice, colaborarea cu comunităţile locale,
participarea la şedinţe şi lectorate cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile
profesorale cu tematică specifică.
Programul zilnic al activităţilor va fi organizat pe ore, în concordanţă cu
orarul unităţii de învăţământ, ţinând cont de durata zilei de muncă, conform
art. 112/1 din Codul Muncii.
Profesorii consilieri din cabinetele şcolare/interşcolare de asistenţă
psihopedagogică efectuează 2-4 ore/săptămână de predare în specialitate sau în
cadrul curriculumului la decizia şcolii din ariile curriculare om şi societate,
consiliere şi orientare ori în cadrul programului „A doua şansă”, în acord cu planul-
cadru, conform specializării/specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de
studii, în concordanţă cu Centralizatorul privind disciplinele de învăţământ,
domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru
încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, denumit în
continuare Centralizator, conform Metodologiei-cadru privind mobilitatea
personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul în curs.

37. 36
Cele 2-4 ore/săptămână de predare în specialitate fac parte din cele 18 ore
din norma didactică menţionată în art. 14.(2).(a) din Anexa 1 la O.M.E.C.T.S.
nr. 5555/2011 cu modificările și completările ulterioare;
Pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii
și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, profesorii consilieri școlari își pot
desfășura activitatea, în funcţie de precizările art. 38 şi art. 39 din Legea
nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor
pandemiei de COVID-19.

Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau a celor menţionate în prezenta fișă
a postului sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător atrage după sine
sancţionarea disciplinară și/sau diminuarea calificativului , conform:
 art. 55 din O.M.E.N.C.S. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regula-
mentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar;
 art. 98, art. 280-art. 283 din Legea Educaţiei Nr. 1/2011, cu modificările
şi completările ulterioare;
 art. 247-art. 253 din Legea nr. 53/2003 privind Codului Muncii,
actualizat prin Legea nr. 12/2015 şi Legea nr. 97/2015.
 Regulamentul de Organizare și Funcţionare al C.J.R.A.E. Arad și a
Regulamentului intern al C.J.R.A.E. Arad.

Alte mențiuni:
 Corespondenţa profesională, în format electronic, cu/în cadrul C.J.R.A.E.
Arad se va realiza doar pe adresa de email [email protected];
 Prezenta Fișa va produce efecte din momentul asumării prin semnarea
de către cele două părţi: reprezentantul legal al C.J.R.A.E. Arad și
profesorul consilier.



Director C.J.R.A.E. Arad, Profesor consilier,
prof. dr. Ovidiu Florin Toderici
Numele şi prenumele:__________________

Semnătura:_________________________
Data:________________________

38. 37
CONSILIERUL ȘCOLAR ORGANIZAT ȘI EFICIENT,
ONLINE şi OFFLINE
Prof. consilier școlar Emeșe Roberta BOJIN
Consilierea școlară este o activitate complexă, plină de
provocări și de situaţii neprevăzute pentru care niciodată nu te simţi
pregătit în totalitate. Însă tocmai lipsa de previzibilitate şi caracterul
inedit dau farmecul acestei profesii. Niciodată un consilier școlar nu
va putea spune că munca sa e monotonă. Cu toate acestea, pentru ca
prezenţa ta în școală să fie de un real folos, e nevoie de planificare şi
organizare din primele zile ale anului școlar.
Dacă ești la început de drum, ești într-o școală nouă sau chiar
și dacă ai deja vechime în școala ta, nu aștepta ca părinţii sau
cadrele didactice să te contacteze pentru a-ţi solicita serviciile sau
ca elevii să te caute pentru consiliere.

Ce să faci la început de an școlar?
Experienţa digitalizării activităţii școlare ne-a facilitat comu-
nicarea online și ne-a pus la dispoziţie instrumente cu ajutorul
cărora munca noastră pe parcursul întregului an să poată fi
organizată mai bine, astfel încât să putem gândi și realiza programe
de consiliere eficiente cu ajutorul tehnologiei. Mai jos sunt câteva
exemple:
1. La începutul anului școlar, poţi trimite tuturor părinţilor
(prin grupurile de whatsapp ale educatoarelor, învăţătorilor și
diriginţilor) o prezentare a rolului tău în școală, a serviciilor pe
care le oferi elevilor, părinților şi cadrelor didactice şi a
programului cabinetului de asistență psihopedagogică. Astfel
te asiguri că atât cadrele didactice responsabile de fiecare clasă cât
și toţi părinţii din școala în care lucrezi, vor fi informaţi corect

39. 38
despre când, unde și pentru ce îţi pot cere sprijin. Pentru materiale
de promovare atractive poţi folosi aplicaţiile:


2. În decursul primei luni de școală poţi realiza un plan lunar
cuprinzând temele specifice pe care îți propui să le abordezi
prin activități de consiliere colectivă la clase pe parcursul anului.
Acest plan va fi adaptat în funcţie de nivelul de învăţământ căruia te
adresezi. În cazul în care este primul tău an într-o școală, vei începe
cu tema „Cunoaște-ți consilierul școlar”, planificând o activitate
de intercunoaștere pentru fiecare clasă, faţă în faţă sau online. Poţi
desfășura jocuri în care tu şi elevii să aveţi ocazia să vă adresaţi
întrebări despre teme pe care vor să le discute cu tine, dar
bineînţeles și întrebări de intercunoaștere (mâncarea preferată,
interese, cum vă petreceţi timpul liber,
ce cărţi vă plac sau ce seriale urmăriţi,
etc.) pentru a construi o relaţie
deschisă cu ei. Puteţi juca și „Mit sau
adevăr” cu întrebări despre munca de zi cu zi a consilierului în
școală. Poţi crea jocul în wordwall.net și la clasă îl veţi accesa cu
laptop şi videoproiector. Dacă vrei varianta clasică, scrie întrebările
pe bileţele şi pune-le în ouă de la Kinder. Vei avea ocazia de a
informa corect elevii și de a corecta eventualele prejudecăţi/
percepţii greșite ale acestora despre consiliere.
Câteva exemple de întrebări pe care le poţi utiliza la clasele
primare:

40. 39


După ce te-ai asigurat că „ai luat pulsul intereselor lor” și toţi
elevii te-au întâlnit, construiește planul lunar și trimite-l cadrelor
didactice pe grupul școlii, pe e-mail, whatsapp sau îl poţi posta în
social media. Astfel, educatoarele, învăţătoarele și diriginţii pot
programa din timp activităţile pe care doresc să le desfășori cu
clasele lor. Desigur, poţi ori când să desfășori și alte activităţi la
clase dacă apar nevoi importante. Mai jos ai un exemplu de plan:

41. 40
PERIOADA TEMA PROIECTE/
PARTENERIATE
NIVEL/
CLASE
SEPTEMBRIE Luna
promovării
consilierii
școlare
CUNOAȘTE-ȚI
CONSILIERUL ȘCOLAR
Toate clasele
OCTOMBRIE Luna
prevenirii
agresivităţii și
bullying-ului
FII UN APĂRĂTOR
GROZAV ÎMPOTRIVA
BULLYING-ULUI!
Gimnaziu
NOIEMBRIE Luna
prevenţiei
consumului de
substanţe
nocive
DEPENDENȚI DE
LIBERTATE
(supradoză de adevăr
despre alcool, tutun,
droguri)
Liceu
DECEMBRIE Luna bunătăţii CALENDARUL
FAPTELOR BUNE
(cultivarea bunătăţii și a
dărniciei)
Primar
..... Luna..... ..... .....
MAI Luna orientării
școlare/
profesionale

MESERIILE VIITORULUI
NEXT LEVEL (tranziţia la
liceu, oferte
educaţionale)
PAȘI ÎNCREZĂTORI
SPRE ȘCOALĂ (tranziţia
la ciclul primar)
Liceu
Clasele a VIII-a

Grupele mari
grădiniţă

3. Pentru a-ţi întocmi ușor și rapid o bază de date completă cu
diferitele tipuri de probleme de care e necesar să te ocupi la cabinet
în ședinţele de consiliere individuală, realizează un scurt chestionar
de screening de tip google forms. Trimite link-ul tuturor familiilor
(în același mod ca şi prezentarea ta de la punctul 1.) și vei obţine
simplu în urma răspunsurilor primite o bază de date în format
electronic.

Foto: https://brightfutures-counseling.com/

42. 41
Ce faci pe parcursul anului școlar în urma obținerii
acestor informații?
a) În funcţie de informaţiile completate de părinţi în formular,
vei pregăti și oferi învăţătorilor şi diriginţilor, module de psiho-
educație specifice pe problemele cele mai frecvent apărute în fiecare
clasă. Aceste materiale pot fi oferite atât în format electronic cât și
faţă în faţă în cadrul unor ședinţe de consiliere individuală cu
fiecare cadru didactic, pentru a avea ocazia să le explici cum să le
aplice. Astfel, adulţii care se ocupă de educarea elevilor care sunt în
anumite categorii de risc, vor fi mai informaţi pentru a face faţă
problemelor care pot apărea pe parcursul anului școlar şi pot aplica
măsuri corecte pentru a gestiona problemele clasei de care sunt
responsabili.
b) Copiii al căror rezultate la chestionarul din formular indică
o problemă specifică de consiliere școlară, vor fi incluși în
programul de consiliere individuală sau în grupuri de suport,
după caz. Selectează cele mai urgente cazuri de care să te ocupi,
ţinând seama și de numărul de ore disponibile săptămânal.
Exemple de grupuri mici (4-6 participanţi din clase diferite cu
problematici similare):
 Grup de autocontrol/managementul furiei;
 Grup de autocunoaștere/dezvoltare personală;
 Grup de art-terapie/terapie prin joc pentru îmbunătăţirea
abilităţilor socio-emoţionale.

Cum îmbini consilierea față în față cu instrumentele
digitale?
4. Atunci când un elev este programat pentru prima dată la o
ședinţă de consiliere individuală, (după discuţia iniţială cu părintele
și cadrul didactic), trimite părintelui în prealabil pe e-mail/
whatsapp acordul parental, iar dacă e vorba de un elev de
gimnaziu sau liceu, îi poţi trimite şi chestionare de evaluare
inițială pe care să le completeze (pentru evaluarea personalităţii și
a problemei specifice cu care acesta se confruntă) iar în momentul
în care acesta se prezintă la cabinet sau online, vei avea deja
rezultatele interpretării evaluării iniţiale ca punct de plecare
pentru a realiza ședinţa de intercunoaștere, în cadrul căreia vei

43. 42
completa informaţiile cu observaţiile tale despre problema de
consiliere. După prima ședinţă, aceste rezultate pot fi trimise și
părinţilor pe e-mail, sub forma unui raport iniţial care cuprinde
formularea problemei, a obiectivelor care vor fi abordate în
intervenţia psihopedagogică și eventual numărul de ședinţe care
estimezi că vor fi necesare. La fel vei putea trimite şi raportul final,
la încheierea procesului de consiliere.
5. Între două ședinţe de consiliere, elevul poate primi
materiale online de psihoeducație (aplicații pe care să lucreze
pentru a exersa diferite abilități, materiale video pe care să le
vizioneze, teste online, etc ) pentru fixarea achiziţiilor din cadrul
ședinţelor de consiliere școlară.
Exemple: Platforma REThink http://rethinkplatform.ro/
ro/the-rethink-game/
Desene animate psihoterapeutice „RETMAN” https://retman.ro
/?page_id=14
Teste personalitate online https://www.valuescentre.com/
https://www.16personalities.com/ro/test-de-personalitate-gratuit

Îmbinând în mod ingenios beneficiile tehnologiei cu căldura
din cadrul relaţiilor interumane directe, putem face un pas uriaș în
îmbunătăţirea serviciilor de consiliere psihopedagogică din școli,
comunicând în stilul specific copiilor digitali şi totodată ajungând
mai ușor la toţi beneficiarii noștri, dar promisiunile nu sunt
suficiente …este necesar ca întreaga societate să se unească pentru
a asigura un mediu sigur prin măsuri speciale de protecţie pentru
copiii noștri. (Toderici O.F. în Education for Children and the New
Pandemic Reality, 2020,https://heinonline.org/HOL/LandingPage?
handle=hein.journals/socwkv4&div=19&id=&page=)

44. 43
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
Profesor consilier școlar Codruța Mirabela OCHIȘ
În contextul noului curriculum, planificarea calendaristică
este un document administrativ care asociază elemente ale
programei cu alocarea de timp considerată optimă de către
consilier pe parcursul unui an şcolar. Tipic, planificarea se
realizează la începutul anului școlar şi constă în decizii care ajută
consilierul școlar să evalueze obiectivele generale ale școlii, nevoile
elevilor, părinţilor şi profesorilor şi selectează scopurile şi
obiectivele programului de consiliere.

45. 44
Avizat,

CABINET INTERŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:

CONSILIER ŞCOLAR:
PLANIFICARE ANUALĂ
CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ

Domeniul de
competenţă
Competenţe
generale
Competenţe
specifice
Activităţi Termen/
Responsabil
Indicatori de
performanţă
Identificarea
elevilor care au
nevoie de
intervenţia
consilierului
şcolar.
- construirea
unei baze de
date a elevilor
care au nevoie
de intervenţia
consilierului
şcolar.
- - identificarea elevilor
/preșcoalrilor care prezintă
agresivitate verbală şi fizică,
absenteism şcolar, tulburări
afective, probleme în
familie, părinţi plecaţi în
străinătate sau absenţi,
dificultăţi de învăţare,
instituţionalizare, alte
probleme.
- completare de
chestionare;
- discuţii.
Septembrie –
octombrie /
consilier şcolar.
- construirea
bazei de
date.
Autocunoaştere,
intercunoaştere.




- să observe şi
să descrie
elemente de
auto-
cunoaştere;
- să sesizeze
diferenţele
individuale şi
să manifeste
toleranţă
pentru acestea.
- elevii să cunoască
particularităţile vârstei lor;
- elevii să facă comparaţii
între cei de aceeaşi vârstă
cu ei şi ei;
- elevii să îşi conştientizeze
nevoile,
- dezvoltarea empatiei
(implicit a inteligentei
emoţionale).
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- discuţii;
- jocuri de rol.

Semestrul I, II /
consilier şcolar
- detectarea
nevoilor
personale;
- comparaţii
juste între
sine şi
ceilalţi;
- toleranţă
faţă de sine
şi cei de
aceeaşi

46. 45
vârstă.
Importanţa şcolii.




- să descrie şi să
înţeleagă
importanţa
şcolii pentru
dezvoltarea sa
ca individ.
- elevii să conştientizeze că
şcoala este cea care le
deschide poarta spre viitor;
- creşterea performanţei
şcolare;
- reducerea chiulului.
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- discuţii;
- jocuri de rol;
- exerciţii;
- monitorizarea
comportamen-
tului (deviant) al
elevilor.
Semestrul I, II /
consilier şcolar
- îmbunătă-
ţirea atitu-
dinii faţă de
şcoală;
- diminuarea
chiulului;
- creşterea
performan-
ţei şcolare.
Managementul
emoţiilor.
- să-şi recu-
noască aptitu-
dinile şi
calităţile
personale;
- să manifeste
toleranţă faţă
de propriile
greşeli şi
eşecuri cu
scopul de a le
depăşi.
- elevii să identifice
importanţa stimei de sine;
- elevii să înţeleagă că stima
de sine reprezintă secretul
frumuseţii şi al succesului;
- elevii să se respecte şi să îi
respecte pe ceilalţi.
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- discuţii;
- jocuri de rol.
Semestrul I, II /
consilier şcolar
- -creşterea
stimei de
sine;
- îmbunătăţi-
rea relaţiilor
cu ceilalţi;
- scăderea
agresivităţii.
Managementul
învăţării.
- să identifice
modalităţile
optime prin
care realizează
o activitate de
învăţare
eficientă.

- discuţii despre modul în
care învaţă elevii;
- prezentarea importanţei
memoriei în învăţare;
- discuţii despre rolul
motivaţiei şi al voinţei;
- prezentarea şi învăţarea de
către elevi a unor metode şi
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- discuţii;
- jocuri de rol;
- exerciţii;
- expuneri.
Semestrul I, II /
consilier şcolar
- îmbunătăţi-
rea perfor-
manţelor
şcolare;
- creşterea
atractivităţii
materialelor
de învăţat.

47. 46


tehnici de învăţare eficientă.
Munca în echipă. - să dezvolte
competenţe de
lucru în echipă.
- elevii să conştientizeze
importanţa muncii în
echipă;
- elevii să înveţe să lucreze în
echipă.
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- discuţii;
- jocuri de rol;
- exerciţii;
- organizarea unor
concursuri.
Semestrul I, II /
consilier şcolar
- prezenţa
abilităţilor
de a munci
în echipă.
Stil de viaţă
sănătos
- să adopte un
stil de viaţă
sănătos pentru
dezvoltarea
fizică şi psihică.
- elevii să conştientizeze
importanţa sănătăţii;
- elevii să se ferească de
comportamente de
autodistrugere;
- elevii să practice sport.
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- discuţii;
- expuneri.
Semestrul I, II /
consilier şcolar
- creşterea
atenţiei în
vederea
menţinerii
sănătăţii;
- procentul de
fumători
constant sau
în scădere.
Prietenia - să dezvolte
relaţii inter-
personale
pozitive.
- elevii să recunoască
prietenia;
- elevii să cunoască metode
de menţinere a prieteniei;
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- discuţii;
- jocuri de rol.
Semestrul I,II /
consilier şcolar
- valorificarea
prieteniei.
Comunicare şi
interacţiune
socială pozitivă

- să demons-
treze abilităţi
de relaţionare
pozitivă.
- identifică factorii care
influenţează negativ o
relaţie interpersonală;
- explică rolul regulilor în
familie, la şcoală şi în
societate.
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- studii de caz.
Semestrul I, II /
consilier şcolar
- manifestă
comporta-
mente adec-
vate, într-o
relaţie de
prietenie;

48. 47
- respectă
regulile în
cadrul
familiei,
şcolii şi
societăţii.
Reducerea
agresivităţii
- să demons-
treze abilităţi
de rezolvare a
conflictelor
prin comporta-
mente non-
agresive.
- identifică factorii şi cauzele
agresivităţii;
- identifică consecinţele
comportamentelor agresive;
- identifică modalităţi de
control al furiei;
- dezvoltă abilităţi de
rezolvare a conflictelor.
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- discuţii;
- jocuri de rol.

Semestrul I, II /
consilier şcolar
- reducerea
comporta-
mentelor
agresive.
Reducerea
absenteismului
şcolar
- să reziste
tentaţiilor care
duc la
absenteism
şcolar.
- identifică factorii şi cauzele
absenteismului;
- identifică consecinţele
absenteismului;
- dezvoltă modalităţi de
control a tentaţiilor care duc
la absenteism şcolar.
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- discuţii;
- jocuri de rol.

Semestrul I,II /
consilier şcolar
- reducerea
absenteis-
mului.
Şcoala părinţilor. - părinţii să
dezvolte o
relaţie pozitivă
cu copilul,
benefică
dezvoltării
acestuia.
- intensificarea colaborării
dintre părinţi şi şcoală,
aspect favorizant pentru
îmbunătăţirea procesului
educativ;
- îmbunătăţirea relaţiei dintre
părinţi şi copii;
- îmbunătăţirea atitudinii faţă
de şcoală a părinţilor;
- dezvoltarea abilităţilor soci-
ale ale adulţilor şi creşterea
- întâlniri lunare
cu părinţii.
Semestrul I, II /
consilier şcolar
- numărul
părinţilor
participanţi.
- Îmbunătă-
ţirea relaţiei
dintre
părinţi şi
copii.

49. 48
capacităţii de a face faţă
stresului în mod pozitiv.


Orientare şcolară şi
profesională.
- să identifice
meseria
potrivită şi
traseul
educaţional
necesar
dobândirii
acesteia.
- -elevii să identifice
abilităţile şi aptitudinile
proprii;
- -elevii să îşi aleagă un drum
şcolar şi profesional în
acord cu abilităţile şi
aptitudinile pe care le deţin.
- discuţii;
- consiliere de
grup;
- consiliere
individuală;
- completare de
chestionare de
interese.
Semestrul I, II /
consilier şcolar
- alegerea
obiectivă a
traseului
educaţional.


Semnătura___________

50. 49
CUI SE ADRESEAZĂ CONSILIEREA
PSIHOPEDAGOGICĂ?
Prof. consilier școlar Anna RUDOLF

Consilierea psihopedagogică sau educaţională se adresează
tuturor participanţilor în procesul instructiv – educativ, şi anume:
cadre didactice, elevi și părinţi, oferind repere psihoeducaţionale
pentru sănătatea mentală, emoţională şi socială a acestora.
Cercetările realizate arată că implicarea familiei contribuie la
îmbunătăţirea rezultatelor, frecvenţei școlare și la dezvoltarea
responsabilităţii elevilor pentru activităţile școlare. Facilitarea
comunicării dintre școală şi familie, trebuie să devină o preocupare
constantă a consilierului școlar. Prin reunirea forţelor școlii și
familiei, se dezvoltă parteneriate, care asigură succesul elevilor,
atât pe plan academic, cât şi pe plan social.

Beneficiile unui parteneriat școală – familie include:
- Pentru elevi: performanţă academică, atitudini și
comportament pozitiv, adaptare și implicare școlară.
- Pentru părinţi: atitudine pozitivă faţă de școală, relaţii mai
bune între copii și părinţi
- Pentru cadre didactice: motivaţie crescută pentru
îmbunătăţirea metodelor educative.

Întreaga activitate este realizată conform principiilor consi-
lierii: confidenţialitate, responsabilitate profesională, încredere,
respect și comunicare eficientă.

51. 50
Serviciile oferite în cadrul cabinetului de asistenţă psiho-
pedagogică vizează fiecare categorie de beneficiari:
1. Elevi: Principala categorie de grup ţintă a consilierului
școlar sunt elevii. Toate activităţile, indiferent că sunt
individuale sau de grup, trebuie să fie adaptate la nivelul
de vârstă /dezvoltare al grupului de elevi.
Activităţile de consiliere şi orientare școlară şi profe-
sională se pot realiza:
 Individual, în cazul elevilor care doresc o autocunoaștere
mai aprofundată sau necesită sprijin în dezvoltarea
stimei de sine, în alegerea unei cariere sau pentru
diferitele probleme întâmpinate. Consilierea individuală
poate fi solicitată de părinte, diriginte sau de elev.
 Frontal (cu întreaga clasă) pe teme propuse de
consilier, cadre didactice, elevi.
 În grup mic de 4 – 6 elevi la cabinetul de asistenţă
psihopedagogică pentru testare vocaţională, informare
- formare, dezvoltare personală.
Tipul de sprijin acordat elevilor:
- Sprijinirea elevilor pentru a face faţă dificultăţilor
școlare.
- Sprijinirea elevilor pentru a face faţă dificultăţilor
emoţionale.
- Sprijinirea integrării elevilor în clasă.
- Sprijinirea elevilor în situaţii de criză.
- Consilierea și orientarea a carierei: informarea cu
privire la carieră reprezintă activitatea de bază în
cadrul oricărui proces de consiliere şi orientare a
carierei. Aceasta include toate informaţiile necesare
pentru a planifica, obţine şi menţine angajarea. Prin
acest tip de intervenţie se oferă informaţii despre
diferite ocupaţii, abilităţi, oportunităţi de învăţare,
tendinţe ale pieţei muncii, programe educaţionale,
instituţii educaţionale şi de formare, programe
guvernamentale sau non-guvernamentale, oportunităţi
de muncă etc.

52. 51
2. Părinți: Consilierea părinţilor include acţiuni desfășurate
individual sau cu mai multe persoane orientată spre
educaţia familială, rezolvarea problemelor, sprijin în situaţii
de criză. Scopul consilierii este de a sprijini părinţii, de a le
ajuta să-și dezvoltă priceperile parentale, încrederea în
forţele proprii, de a îmbunătăţii capacităţile de comunicare
intrafamilială şi rezolvarea situaţiilor conflictuale.
 Consilierea individuală a părinţilor se poate constitui
într-un set de măsuri educative care ajută părinţii pe
următoarele dimensiuni:
 Furnizarea unor informaţii despre educaţie, tehnici
de învăţare eficientă.
 Acordare de sprijin în situaţii de criză.
 Optimizarea comunicării asertive părinte – copil.
 Dezvoltarea relaţiilor profesori – părinţi.
 Consilierea de grup a părinților: la începutul anului
școlar sau la cerere în cursul anului, profesorul consi-
lier participă la ședinţele cu părinţii pentru a-și pre-
zenta activitatea. Consilierea de grup al părinţilor poate
lua şi forma unor lectorate, sesiuni de informare pe
diferite teme de interes precum optimizarea comuni-
cării și a relaţiilor de familie, stilurile de parenting,
disciplinare pozitivă, prevenţia consumului de droguri,
succesul școlar, ş.a.m.d.
3. Cadre didactice: Consilierea educaţională poate lua
forma consilierii individuale sau consilierii de grup.
Serviciile oferite pentru cadre didactice sunt:
 Informare, consiliere, asistenţă psihopedagogică în
cunoașterea elevilor.
 Colaborarea cu profesorii diriginţi în pregătirea şi
susţinerea orei de consiliere şi orientare.
 Colaborarea cu profesorii diriginţi privind orientarea
școlară şi profesională.
 Îndepărtarea cauzelor inadaptării școlare.
 Dezvoltarea metodelor de predare eficientă.
 Îmbunătăţirea relaţiei profesor – elev.

53. 52
CONSILIEREA şi ASISTENȚA PSIHOPEDAGOGICĂ –
SAU UNDE, CUM ȘI CU CINE NE DESFĂȘURĂM
ACTIVITATEA!
Prof. consilier școlar Lavinia GANA
Acest ghid se adresează profesioniștilor din domeniul consi-
lierii școlare, în principal debutanţi, sau celor care sunt interesaţi de
a deveni consilieri școlari. Noi, echipa Centrului Judeţean de Resurse
și Asistenţă Educaţională Arad, ne propunem astfel să răspundem la
câteva întrebări pe care le-am avut şi noi la început de drum şi să îţi
împărtășim, drag cititor, din experienţa noastră.
În acest capitol vom afla mai multe despre cum anume
procedăm noi, profesorii consilieri școlari, atunci când ne
desfășurăm activitatea într-un cabinet interșcolar de asistenţă
psihopedagogică dintr-o școală sau grădiniţă. Recomandările pe
care le veţi regăsi aici sunt trasate conform legislaţiei în vigoare şi
sunt bazate pe experienţa lucrului efectiv cu preșcolarii, elevii,
profesorii și părinţii. Nu sunt literă de lege şi nici nu avem pretenţia
să fi acoperit toate aspectele apărute în practică, ci se doresc a fi un
punct de plecare în munca efectivă.
Consilierea și asistenţa psihopedagogică, activitatea principală
a profesorului consilier școlar, se adresează, conform reglemen-
tărilor legislative în vigoare, și anume OM 5555/2011, preșcolarilor,
elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice. Astfel, consilierul școlar
poate ocupa un post care să acopere una sau mai multe instituţii de
învăţământ, fie ele grădiniţe sau școli. Astfel, putem sublinia că
activitatea noastră diferă foarte mult în funcţie de nivelul de
învăţământ unde ne desfășurăm activitatea prin specificul postului
nostru, deși suntem încadraţi cu toţii pe nivel liceal.

54. 53
Este foarte important să ne amintim că noi suntem
colaboratori în cadrul unităţilor de învăţământ, nu suntem
subordonaţi acestora. Angajatorul nostru este CJRAE și nu unitatea
de învăţământ. Astfel, depinde de noi foarte mult cum ne
promovăm munca în unităţi şi cum suntem percepuţi.
Norma didactică a unui profesor consilier școlar este de 18
ore, împărţite pe cinci zile lucrătoare. Diferenţa până la norma de
40 de ore/săptămână este reprezentată de activităţi metodice, de
pregătire şi documentare. Astfel, timp de 18 ore suntem efectiv la
grădiniţă sau școală. Dintre acestea, 4 ore sunt de predare
(psihologie, educaţie socială), iar restul sunt dedicate activităţilor
de consiliere individuală şi de grup. În condiţiile în care avem
minim 400/600 de copii unităţile acoperite de cabinetul de
asistenţă psihopedagogică trebuie să ne împărţim cele 14 ore în
funcţie de aceste numere.

1. Consilierea şi asistența psihopedagogică din grădiniță

A) Timpul de lucru
Dacă ești încadrat pe un post care cuprinde una sau mai
multe grădiniţe, e bine să știi de la bun început că acestea se
grupează pe unităţi cu personalitate juridică, astfel că o grădiniţă
mai are pe lângă ea în același PJ (unitate cu personalitate juridică)
cel puţin încă o locaţie. Astfel, va trebui să fii foarte atent să le
cuprinzi pe toate în orarul tău, ceea ce va fi o adevărată provocare
dacă sunt mai multe locaţii decât zile în săptămână. În acest caz, va
trebui să aloci timp fiecărei grădiniţe cel puţin o dată sau de două
ori pe lună, când să te deplasezi efectiv la acestea. Bineînţeles,
directorii grădiniţelor și educatorii te vor ajuta în acest sens, pentru
a putea fi mai eficient.
Spre exemplu, dacă într-o locaţie există 150 de copii înscriși,
şi în altă locaţie, doar 20, e clar că vei aloca mai mult timp din
săptămâna ta locaţiei cu mai mulţi copii înscriși. Iar dacă ai mai
multe locaţii cu copii puţini, e foarte probabil că vei ajunge acolo
pentru consiliere de două ori pe lună. A doua variantă e să îţi
împarţi timpul de lucru și în funcţie de spaţiul pus la dispoziţie
pentru consiliere. Sunt unităţi mici, care nu pot pune la dispoziţie o
sală specială pentru consiliere individuală sau pe grupuri mici, şi

55. 54
atunci nu poţi desfășura aceste activităţi în condiţii optime. Sunt
cazuri însă, în care părinţii sunt dispuși să aducă copiii la consiliere
acolo unde există spaţii.
O altă variantă ar fi să îţi modifici orarul şi în funcţie de
solicitări și de numărul de cazuri, dar acest fapt complică puţin
lucrurile, pentru că orice modificare de orar trebuie anunţată atât
la Centru, cât şi la unităţile de învăţământ, și aprobată, respectiv
avizată de aceste instituţii.

B) Desfășurarea efectivă a activității:
Oriunde ţi-ai desfășura activitatea, primul pas este să te faci
cunoscut şi să îţi promovezi serviciile. Despre acest lucru, şi despre
analiza de nevoi de consiliere în unitatea de învăţământ, însă, vei
găsi mai multe informaţii în alt capitol al acestui ghid.
Sursele principale de informaţii în cazul consilierii și
asistenţei psihopedagogice a preșcolarilor sunt educatoarele.
Astfel, când te afli pentru prima oară într-o nouă unitate, vei merge
să te prezinţi, apoi vei realiza împreună cu ele analiza de nevoi de
consiliere la grupele respective.
Atunci când ţi se aduce la cunoștinţă o problemă legată de un
caz anume, înainte de a lua copilul respectiv la consiliere trebuie să
ai acordul părintelui. Apoi, trebuie să te asiguri că, pentru copilul
respectiv, consilierea individuală este soluţia ideală. Să nu uităm că
grupul ţintă de beneficiari ai consilierii la grădiniţă au între 3 şi
6 ani. Pentru un copil de 3 ani, spre exemplu, poate să fie o sursă
mare de anxietate faptul că un adult străin îl ia din grupă și îl duce
la consiliere într-un alt spaţiu. Apoi, nivelul de dezvoltare al
copilului poate să nu permită consilierea efectivă, care presupune
un act de comunicare verbală, și aici intră în scenă metodele
creative și ludice, descrise în alt capitol al ghidului, care pot
contribui semnificativ la scăderea anxietăţii copilului, comunicarea
eficientă cu acesta și la atingerea obiectivelor consilierii.
Este foarte important pentru copil să fie familiarizat cu
prezenţa ta, de aceea ar fi ideal să începi demersul consilierii prin
observarea copilului la grupă, şi prin interacţionarea treptată cu
acesta. De asemenea, este crucial ca copilul să nu simtă că este
pedepsit atunci când merge la consiliere. Mulţi copii care ajung la

56. 55
consiliere au probleme de disciplină şi de multe ori personalul
grădiniţei subliniază, total neinspirat, acest fapt atunci când trimit
copilul la consiliere.
De asemenea, în cazul în care un copil necesită consiliere,
trebuie menţinut contactul permanent pe durata consilierii cu
părinţii și cu educatoarele pentru a monitoriza eventualele
probleme apărute, dar mai ales progresul.
Totodată, la grădiniţă, consilierea de grup poate ocupa un loc
important. Temele de interes se discută cu educatoarele și de
comun acord se vor concepe activităţi potrivite nivelului de
dezvoltare al copiilor. Ceea ce ar fi potrivit la grupa mare, este
foarte posibil să nu se potrivească la grupa mică. Așadar, din nou,
relaţia cu educatoarele contează foarte mult, pentru că pentru a ne
desfășura eficient activitatea trebuie să avem o bună colaborare cu
acestea, respectiv cu conducerea grădiniţei. Un aspect important
pentru această categorie este abordarea activităţilor din
perspectivă nonformală. Educaţia nonformală este caracterizată
prin faptul că prezintă un caracter voluntar, promovează
socializarea, solidaritatea, vizează dezvoltarea, este preocupată de
schimbările sociale şi de partenerii sociali.(Toderici O.F. în The role
of non-formal education in equalizing the chances in theromanian
educational system https://old.upm.ro/ldmd/LDMD-06/Com/Com
%2006%2010.pdf, p.71)

2. Consilierea la ciclul primar
A) Timp de lucru
Majoritatea posturilor din cadrul CJRAE dintr-un judeţ au în
componenţă și clasele aferente ciclului primar, care cuprind copii
între 6 şi 10 ani. Astfel, timpul de lucru dedicat claselor primare
trebuie să fie direct proporţional cu numărul aferent de elevi, dar
să fie în concordanţă şi cu spaţiul unde ne desfășurăm activitatea.
Spre exemplu, clasele primare ale unei școli pot să fie într-o altă
locaţie decât cea principală, unde să nu existe un cabinet de
consiliere şi asistenţă psihopedagogică, și astfel, consilierea
individuală a elevilor să fie problematică. În aceste cazuri, se poate
opta pentru consiliere de grup, în funcţie de nevoile de consiliere

57. 56
de la clasă sau se poate lua legătura cu părinţii copilului pentru a-l
aduce la locaţia unde există cabinet efectiv.
În cazul în care, în structura cabinetului, avem clase din toate
ciclurile de învăţământ în aceeași clădire, programarea timpului de
lucru se poate realiza pe întreaga unitate. Ora de la care luăm
copilul pentru consiliere individuală se negociază cu învăţătorul.
Nu există reglementări clare în ceea ce privește procedura prin care
un elev poate fi luat la consiliere, ci doar niște recomandări. Nu se
specifică niciunde în legislaţie că, pentru consiliere individuală,
elevul poate fi luat doar de la anumite ore, sau doar în timpul orelor
de curs. Totuși, puţini sunt părinţii care sunt dispuși să aducă copiii
la consiliere înafara orelor de curs. De aceea, orarul consilierului
școlar se va realiza în concordanţă cu orarul unităţii de învăţământ
unde acesta își desfășoară activitatea.

B) Desfășurarea efectivă a activității
La fel ca în cazul grădiniţelor, şi în cazul ciclului primar relaţia
cu profesorii pentru învăţământul primar este esenţială. Ei sunt cei
care ne semnalizează nevoile de consiliere, fie ele la nivel individual
sau de grup. De asemenea, obţinerea acordului părintelui este foarte
importantă. Familiarizarea copilului cu prezenţa consilierului școlar
este un alt punct cheie. Este recomandată cel puţin o întâlnire iniţială
între profesorul consilier și clasă, în care profesorul să le explice
elevilor care este rolul său şi ce activităţi pot face împreună. Astfel,
copiii vor fi mult mai deschiși spre comunicare.
La fel ca în cazul preșcolarilor, metodele preferate de
consiliere vor fi cele ludice şi creative, poveștile terapeutice, etc. Pe
măsură ce cresc, elevii vor deveni mai dornici să vorbească efectiv
cu consilierul școlar, iar metodele mai sus menţionate vor fi
secondate și de consilierea efectivă, în forma ei verbală.
Consilierea de grup se va realiza întotdeauna de comun acord
cu învăţătorii, pe teme de interes şi potrivite pentru clasa
respectivă şi pe nivelul de dezvoltare al elevilor. Temele potrivite
pentru consilierea de grup pot fi preluate din programa disciplinei
Consiliere şi orientare, aferentă claselor primare.
Atât pentru consilierea individuală, cât şi pentru consilierea
de grup, fie ea în cabinet sau la clasă, trebuie să se respecte

58. 57
recomandările din legislaţia în vigoare în ceea ce privește
documentele folosite (registru de evidenţă, acord semnat de
părinte/tutore legal, fișe de consiliere, fișe de lucru folosite etc.).
Toate aceste instrumente sunt descrise în alte capitole ale
prezentului ghid.

3. Consilierea la gimnaziu şi liceu
A) Timp de lucru
La fel ca în cazul claselor primare, timpul de lucru alocat
claselor de gimnaziu şi liceu, atât pentru consilierea individuală, cât
şi pentru cea de grup, trebuie să fie proporţional cu numărul
elevilor din aceste clase. De exemplu, dacă într-o unitate de
învăţământ avem o singură clasă de gimnaziu pe nivel, cum se
întâmplă în multe din școlile din mediul rural, nu vom aloca mai
mult de o zi pe săptămână acestora. Bineînţeles, alocarea timpului
depinde foarte mult și de solicitările pentru consiliere, astfel încât,
cu avizul directorului unităţii de învăţământ şi cu aprobarea CJRAE,
orarul poate fi modificat pentru a acoperi mai bine nevoile.

B) Desfășurarea efectivă a activității
La fel ca în cazul grădiniţelor sau claselor primare,
promovarea activităţii consilierului școlar şi identificarea nevoilor
de consiliere, atât individuală, cât şi de grup sunt cruciale. Atât
profesorii, cât şi elevii trebuie să știe de existenţa consilierului
școlar, de orarul acestuia, şi să cunoască cât mai multe aspecte
legate de serviciile acordate efectiv de acesta.
Faţă de grădiniţă sau de ciclul primar, în consilierea elevilor
din ciclul gimnazial şi liceal apar unele mici modificări. Chiar dacă
temele de consiliere de grup rămân cele din programa de Consiliere
și orientare, nevoile de consiliere încep să difere. Faptul că deja tot
mai mulţi copii ajung la pubertate mult mai repede ca în generaţiile
trecute, din ceea ce am observat în practică, face ca nevoile lor de
consiliere să fie tot mai mult orientate spre autocunoaștere şi
dezvoltare personală şi spre comunicare și abilităţi sociale. Elevii
devin mai curioși despre ei înșiși şi despre relaţiile cu ceilalţi și vin
să solicite consiliere individuală sau pe grupuri mici din proprie
iniţiativă.

59. 58
La liceu, acest fapt este şi mai pronunţat. Elevii de liceu vin
deja să solicite consiliere atât pentru teme clasice precum autocu-
noaștere și dezvoltare personală, comunicare, orientare școlară şi
profesională etc., cât și pentru tulburări din sfera patologiei, cum ar fi
depresia sau anxietatea. În acest caz, se recomandă, pe lângă
consilierea suport oferită în cabinetul de asistenţă psihopedagogică,
să se recomande părinţilor acestor elevi, sau chiar elevilor, dacă
aceștia sunt majori, şi o evaluarea psihologică sau psihiatrică. Aici
intervine foarte clar limita dintre consilierea şi asistenţa psiho-
pedagogică, şi consilierea psihologică, respectiv psihoterapie. În
cabinetul de la școală nu oferim servicii psihologice! De aceea, unde
vine vorba de nevoi de consiliere ce nu pot fi acoperite de sfera
consilierii școlare, vom recomanda elevului să solicite, prin părinţii
săi servicii de specialitate acolo unde este cazul.
De aceea, mai ales începând cu acest ciclu, este foarte
important să ne facem cunoscută activitatea tot mai mult, astfel
încât elevii să se simtă încurajaţi să apeleze la serviciile cabinetului
de asistenţă psihopedagogică. Li se va specifica elevilor că pot veni
la consiliere doar cu acordul semnat al părinţilor, şi cu acordul
verbal al profesorului de la ora căruia lipsește. Profesorul consilier
este cel care discută cu profesorul de la clasă acest aspect. Din nou,
pentru că nu există reglementări clare în ceea ce privește modul în
care un elev poate fi luat pentru consiliere în timpul programului
de la școală, se recomandă ca acest lucru să se facă cu acordul
profesorului, şi cu condiţia recuperării materiei predate.
Următoarea programare la consiliere este bine să nu fie de la ora
aceluiași profesor, pentru ca elevul să nu rămână cu lacune.
În ceea ce privește consilierea la clasă, temele se negociază cu
profesorii diriginţi, sau direct cu elevii, prin utilizarea unor
instrumente de sondare a nevoilor de consiliere (chestionare,
interviuri etc.).
Așadar, putem observa că nevoile de consiliere și, în general,
tiparul activităţii de consiliere sunt diferite de la un nivel de
învăţământ la celălalt iar o mare parte a acestora se bazează pe
activităţi nonformale deoarece participanții înșiși sunt actorii
construirii și transmiterii cunoștințelor, asumându-și un rol
preponderent în propria educație. (Toderici O.F. în The role of non-

60. 59
formal education in equalizing the chances in theromanian
educational system https://old.upm.ro/ldmd/LDMD-06/Com/
Com%2006%2010.pdf, p. 71) De aceea, sperăm că acest capitol și-a
atins scopul în ceea ce privește oferirea unor linii directoare
minimale în abordarea de început a acestor diferenţe.

61. 60
METODE DE CONSILIERE
Prof. consilier școlar Cristian IGNUȚA
Cele mai eficiente metode în cazul activităţilor de consiliere
sunt cele interactive, bazate pe activităţi de tip nonformal, Legea
Educaţiei recomandând realizarea unor activităţi nonformale în
școală deoarece activitățile de tip nonformal au fost considerate
activități de agrement și sport, servicii de sănătate, proiecte de
dezvoltare, programe educaționale menite să răspundă unor
obiective generale de dezvoltare.
În activitatea de consiliere cele mai folosite metode sunt:
 Observaţia;
 Conversaţia euristică;
 Problematizarea;
 Brainstorming;
 Metoda cooperării;
 Psihodrama;
 Dezbaterea în grupuri sau perechi;
 Studiul de caz;
 Tehnica triunghiurilor şi a cvartetelor.

1. OBSERVAȚIA
Este o metodă general valabilă pentru cunoașterea, inter-
venţia şi asistenţa psiho-pedagogică. În procesul consilierii obser-
vaţia reprezintă metoda aplicată cu scopul facilitării cunoașterii şi
autocunoașterii subiecţilor educaţionali şi a angajării lor de către
consilier in autogestionarea propriei personalităţi.
Pentru aceasta, consilierul pune în evidenţă comportamentul
non-verbal (privire, mimică, gestică) şi paraverbal (prozodia, vocea

62. 61
etc.) al subiectului educaţional, ca şi comportamentul sau verbal
(cuvinte folosite, mesajul transmis etc.).
În procesul consilierii, se observă:
 așezarea subiectului pe scaun;
 starea sa de liniște sau de neliniște;
 numărul gesturilor făcute şi acordul sau dezacordul
acestora cu limbajul verbal folosit (congruenţa sau
necongruenţa);
 caracteristicile vocii, tremurul vocii, pauzele in vorbire;
 privirea subiectului educaţional: ocolită, directă topică
folosită, toate acestea in relaţie cu problema, cu situaţia şi
cu personalitatea de ansamblu a subiectului educaţional.

Pentru ca extrospecţia sa fie eficientă, aceasta subformă de
observaţie trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
 consilierul să determine fenomenul de observat;
 consilierul să realizeze un mare număr de observaţii;
 consilierul să-și noteze observaţiile pentru a disocia
faptele de interpretarea lor;
 observaţia să se realizeze in condiţii variate, în mod
sistematic;
 observaţia are rol de orientare, dar şi de diagnostic;
 aceasta este atât directă, prin intermediul organelor de
simţ, cât şi indirectă, prin intermediul comportamentului;
 deși observaţia longitudinală poate fi utilă prin informa-
ţiile pe care le oferă despre istoria de viaţă a clientului,
observaţia transversală este specifică procesului de
consiliere.

Modalităţile sintetice de înregistrare a observaţiilor prin
documente ca: grila de observaţie, protocolul de observaţie, fișa
psihopedagogică sau caietul dirigintelui sunt cele mai recomandate
instrumente prin care consilierul poate colabora cu profesorii, cu
dirigintele, cu alţi factori responsabili de educaţia clientului său.

63. 62
2. CONVERSAȚIA EURISTICĂ
Dacă prin observaţie constatăm faptele (gesturi, privire,
mimică, limbaj), prin convorbire confruntăm aceste fapte cu
relatările personale ale clientului, ale subiectului educaţional,
identificăm motive, aspiraţii, trăiri afective, interese.
Dintre toate tipurile de convorbire, discuţia liberă, interviul
semistructurat ca şi reflexia vorbită sunt cele mai adecvate
consilierii, deoarece pot fi adaptate la specificul acesteia.
Condiţiile generale de eficienţă a convorbirii se referă la:
- evitarea tendinţelor de „faţadă”, de a răspunde conform
așteptărilor consilierului;
- sinceritatea întrebărilor, dar și a răspunsurilor;
- asigurarea unui climat de deschidere, încredere şi empatie;
- notarea răspunsurilor semnificative imediat după înche-
ierea ședinţei de consiliere.

Condiţiile specifice care asigură eficientă conversaţiei în
procesul de consiliere se referă la:
 tipul de întrebări folosite: închise, deschise, justificative,
ipotetice, deschise ;
 preponderenţa întrebărilor deschise.

S-a constatat ca cele mai eficiente întrebări sunt cele deschise,
în care clientul poate sa completeze „spatiile libere”, cu propriile sale
probleme (mecanismul proiecţiei) şi soluţii (caracterul euristic).
Întrebările închise sunt acele întrebări care conduc de cele
mai multe ori la răspunsuri prin da sau nu. Aceasta tendinţa atât de
a formula întrebări, cât şi de a oferi răspunsuri, este o modalitate
facilă de comunicare care dezvăluie o cantitate mică de informaţii
putând duce chiar la fragmentarea sau întreruperea comunicării.
Întrebările justificative (de ce?) sunt întrebări riscante în
consiliere deoarece au o conotaţie de culpabilizare care este
negativă şi contraproductivă în procesul depășirii situaţiilor de
dificultate. În loc de a folosi interogaţia „de ce?” se recomandă
folosirea întrebărilor deschise de tipul: „Ai putea să-mi descrii
situaţia X?”, „Ce s-a întâmplat?”, „Povesteşte!... Spune!”.

64. 63
Această întrebare „de ce?” conduce la o analiză care nu este
de competenţa consilierii, trimite subiectul în trecut în loc să-l
orienteze spre prezent şi generează de cele mai multe ori atitudini
defensive din partea interlocutorilor.
Întrebările ipotetice sunt utile pentru conștientizarea
consecinţelor pozitive sau negative ale unor acţiuni și pentru
propulsarea subiectului educaţional în prezent şi mai ales în viitor
(scopul consilierii). De exemplu: „Cum ai vrea să fii peste 4 ani?”,
„Dacă ai fi colega ta pe care o admiri, cum ai reacţiona?”.
Aceste întrebări asigura subiectului educaţional o stare de
confort psihic prin abordarea indirectă a unor probleme dificile,
focalizând consilierea pe soluţia acestora.
Întrebările deschise sunt cele mai adecvate primelor etape
ale consilierii, atât din punctul de vedere al consilierului, cât şi al
subiectului consiliat.
Adresarea întrebărilor este o pricepere care se formează în
timpul specializării pentru activitatea de consiliere şi se dezvoltă în
procesul consilierii.
Viitorii consilieri trebuie să știe:
Ce fel de întrebări să adreseze subiecţilor educaţionali:
- de cele mai multe ori deschise;
- închise atunci când consilierul are nevoie de o precizare,
de lămurire pe care nu o poate obţine altfel;
- întrebările închise să fie formulate astfel încât să nu
culpabilizeze;
- întrebările ce sunt orientate către fapte;
- întrebările cine sunt orientate către persoane;
- întrebările „ar putea...”... „Poate?” oferă cea mai mare
flexibilitate de răspuns;
- întrebările „De ce?” provoacă adesea sentimente defensive.

Ce fel de întrebări sunt de evitat:
- întrebările lungi, complicate, multiple;
- întrebările ce sugerează răspunsul;
- întrebările de tip „papagal”, de repetiţie a întrebărilor
anterioare;
- întrebări-interogatoriu.

65. 64

Conversaţia în procesul consilierii este euristică dacă:
- consilierul își propune in mod explicit să „descopere”
împreună cu subiectul educaţional „problema” care face
subiectul consilierii;
- consilierul angajează clientul pe planul întregii sale
personalităţi în identificarea, calibrarea şi rezolvarea
problemei - după modelul terapiilor scurte.
- consilierul orientează, ghidează, susţine subiectul educa-
ţional în procesul consilierii;
- strategia consilierii individualizată este elaborată pentru
subiectul respectiv, situaţia respectivă şi problema
respectivă;
- soluţia adaptată este originală, acceptată şi trăita personal
de subiectul educaţional.

3. PROBLEMATIZAREA
Este una dintre cele mai adecvate metode ale procesului de
consiliere. Aceasta metoda face parte din categoria metodelor
pedagogice activ-participative, de predare-învăţare-evaluare, prin
care subiectul educaţional este situat de către profesori în mod
intenţionat într-un spaţiu didactic conflictual cu scopul rezolvării
unor probleme educaţionale.
Caracteristicile generale ale metodei problematizării sunt:
- progresul cunoașterii prin intermediul conflictului de idei;
- mobilizarea subiectului educaţional spre rezolvarea
problemei.

Problematizarea ca metodă pedagogică a fost definită ca o
modalitate de a crea în mintea elevului o stare conflictuală, intelec-
tuală, pozitivă, determinată de necesitatea cunoașterii unui obiect,
fenomen sau proces sau rezolvării unei probleme teoretice sau
practice pe cale logico-matematică și (sau) experimentală.
Dacă din punct de vedere pedagogic problematizarea implică
iniţiativa profesorului în crearea situaţiei problematice, din punct
de vedere al consilierii, problema nu este creată de consilier.

66. 65
Problema există, aceasta este a clientului care din proprie iniţiativă
în cel mai bun caz se adresează consilierului pentru rezolvare.
Astfel, caracterul activ-participativ al problematizării este
crescut în procesul consilierii datorită iniţiativei clientului. Consi-
lierul împreună cu clientul sau are rolul de a formula problema, de
a o calibra, de a elabora strategia rezolvării ei şi de a susţine
aplicarea soluţiei optime.
În pedagogie, conflictul ca nucleu al problematizării este
predominant cognitiv – el apare ca diferenţa între ceea ce elevul
știe şi ceea ce nu ştie, intre ceea ce îi este cunoscut şi ceea ce nu îi
este cunoscut. În procesul consilierii, conflictul este mai complex,
având şi o structură afectivă, una atitudinală, volitivă, comporta-
mentală. Obiectivele consilierii nu sunt doar de natură cognitivă, ci
şi afectivă, volitivă şi comportamentală.
În procesul consilierii se subliniază mai mult caracterul
benefic al conflictului. Realitatea umană şi cea educaţională în
special nu este un spaţiu liniar, lipsit de probleme și dificultăţi, ci
unul prin natură să fie problematic. Acest spaţiu problematic este
generator de probleme, de conflicte. În aceasta viziune, conflictul
este benefic deoarece el nu este înţeles doar ca sursă de dificultăţi,
ci și ca mecanism de rezolvare a acestora. Starea conflictuală, deși
este tensionată, fiind o stare de neliniște, ea este cea care poate fi
dirijată de către profesor sau consilier spre rezolvarea problemei –
prin ceea ce se numește managementul conflictului.
Managementul conflictului in procesul de consiliere are etape
similare cu cele ale problematizării:
- crearea sau alegerea tipului de problematizare;
- reorganizarea fondului aperceptiv, dobândirea de noi
informaţii și restructurarea datelor vechi cu cele noi
într-un nou sistem unitar cerut de rezolvarea tipului de
problematizare;
- stabilirea variantelor informative sau acţionale de
rezolvare și alegerea soluţiei optime;
- verificarea experimentală a soluţiei alese.

67. 66
Complexitatea „problemei” în procesul de consiliere, durata
mai mare a „problematizării”, uneori 10-12 ședinţe, determină
caracterul euristic al acestei metode.

4. BRAINSTORMING-UL
Reprezintă o metodă de stimulare a creativităţii de grup,
preluată din filosofia orientală şi dezvoltată de psihologul Alex
Osborn.
Din punct de vedere etimologic, brainstorming înseamnă
„furtună in creier”, „asalt de idei”„. Condiţiile esenţiale ale acestei
metode pot fi cu succes adaptate procesului de consiliere.
Grupul brainstorming este alcătuit din 3-12 membri, având o
structură optimă între 5 şi 8 membri. Principiul brainstorming-ului
este „amânarea criticii” care este inhibitoare, blocând procesul de
elaborare a ideilor şi soluţiilor.
Concret, se dă o tema de cercetare care poate fi problemă cu
care se confruntă grupul respectiv, cu două săptămâni înainte de
şedinţa propriu-zisă. În acest timp, membrii grupului meditează
asupra acestei probleme. Întâlnirea propriu-zisă
Se desfăşoară într-un spaţiu plăcut și într-un climat permisiv.
Membrii grupului brainstorming se cunosc intre ei, se simpatizează
şi se apreciază reciproc. Pot fi, de exemplu, elevi dintr-o clasă care au
aceleași probleme (de învăţare, de comportament etc.). În timpul
ședinţei de brainstorming, care durează 45 de minute - 1 oră,
fiecare membru al grupului poate spună tot ce îi trece prin cap, cu
privire la problema respectivă. De asemenea, fiecare membru al
grupului poate prelua o idee de la colegi, exploatând-o până la
ultimele sale consecinţe. În timpul dat (45-60 minute) se elabo-
rează aproximativ 100 de idei. Scopul şedinţei brainstorming este
cantitativ, de a elabora cât mai multe soluţii. De asemenea, specific
procesului de consiliere este şi catharsis-ul sau eliberarea de starea
conflictuală negativă pe care o implică problema respectivă.
La sfârșitul ședinţei se poate alege o echipă de specialiști care să
selecteze cele mai bune soluţii pentru a le aplica. În funcţie de
mărimea grupului, se alege un observator care va înregistra ideile
şi pe cei care le-au elaborat.

68. 67
Brainstorming-ul este una dintre cele mai eficiente metode
de stimulare a creativităţii de grup pentru rezolvarea prin
cooperare a unor probleme comune sau individuale.


5. METODA COOPERĂRII
Cooperarea este modalitatea de a studia cu eficienţă sporită o
temă complexă, teoretică sau practică, în echipa sau în grup,
îmbinând particularităţile individuale ale membrilor grupului cu
cele colective, sintetice ale grupului.
Aceasta metoda se bazează pe principiul ca omul este o fiinţă
socială care se dezvoltă plenar datorita influenţelor benefice ale
mediului socio-cultural.
Este o metodă de socializare, de dezvoltare a spiritului de
grup şi echipă, de învăţare în grup, de antrenament. În procesul de
consiliere, metoda colaborării poate fi folosită cu întreagă clasa sau
cu microgrupuri din clasă respectivă. În funcţie de tema respectivă,
de caracteristicile psiho-pedagogice ale clasei/grupului, se pot
organiza grupuri omogene sau eterogene.
Metoda cooperării, are o dinamică proprie de desfășurare:
 stabilirea conţinutului activităţii:
- tema;
- obiective;
- acţiuni.
 împărţirea sarcinilor pe echipe şi în cadrul fiecărei echipe;
 discutarea rezultatelor obţinute in fiecare echipă în parte;
 discutarea rezultatelor obţinute la nivelul întregii clase
între echipe;
 verificarea experimentală a concluziilor, dacă este cazul.

Metoda cooperării în procesul consilierii presupune formarea
la elevi a deprinderii de a se organiza pe echipe, de a-şi alege
coordonatorii, de a identifica obiectivele activităţii respective, de a
elabora soluţii în grup şi de a le aplica.

69. 68
6. PSIHODRAMA
Reprezintă una dintre cele mai complexe metode de
exploatare a funcţiilor compensatorii ale rolului şi ale jocului de rol.
La mijlocul secolului XX, J.C. Moreno, studiind teatrul şi
psihologia socială, a pus bazele psihodramei, definind-o ca „știinţa
care explorează adevărul prin metodele dramei”. Acesta considera
psihodrama ca o „terapie în profunzime a grupului, terapia prin
acţiunea grupului, în grup, cu grupul şi pentru grup”.
În procesul de consiliere nu se realizează terapia grupului în
profunzime la nivel inconștient, ci se orientează forţele raţionale
cunoscute ale grupului spre rezolvarea unor probleme educaţio-
nale. Psihodrama pune în evidenţă caracterul benefic de mecanism
în rezolvarea de probleme a jocului de rol. Psihodrama arată că
rolurile fiecăruia dintre noi au tendinţa să se rigidizeze, sa „îngheţe”
persoana în anumite structuri date.
Psihodrama constă în analiza rolurilor, in reconstituirea
istoriei acestora, a conflictelor dintre roluri, între sine şi rolul
social. Dinamica rolurilor constituie o formă de decondiţionare, de
reînvăţare a rolurilor integratoare socializante.
Metodologia moreniană pune la dispoziţia psihodramei
principiul interacţiunii active, al intercomunicării verbale, dar și
ectosemantice, al mișcării fiinţei umane în spaţial tridimensional,
viu şi concret.
Metodologia moreniană are 3 mari obiective:
 cunoașterea pe cale dramaturgică a structurilor con-
flictuale;
 catharsis-ul (eliberarea de conflict);
 învăţarea de roluri mobile prin deblocarea mecanismului
de „îngheţare” a rolurilor.

În cadrul consilierii, psihodrama se poate adapta situaţiilor
concrete de natura educaţională.
Astfel:
- echipa de terapeuţi poate fi alcătuita din: psiholog sau
consilier, asistent (profesor) şi elev după principiul triadei tata,
mama, copil;

70. 69
- grupul de terapie, un grup de colegi, cu aceleaşi probleme
de învăţare sau relaţionare, nu-și va propune vindecarea, ci
identificarea unei soluţii comune şi aplicarea ei eficientă;
- structura procesului se desfăşoară în mai multe secvenţe:
secvenţa 1 – se raportează la viaţa curentă a grupului din
care pot fi selectate temele şi modul de participare a membrilor;
secvenţa 2 – se referă la punerea în mișcare a grupului,
alegerea prin adeziunea grupului a protagonistului (actorul
principal), descrierea situaţiei, prezentarea personajelor, alegerea
unor alte euri ale actorului principal;
secvenţa 3 – instrumentul de punere în valoare a conflictului
este rolul. Acesta poate reflecta situaţia reală, complementară,
trecută, prezentă sau viitoare a protagonistului.

Modurile de comunicare sunt: verbal, nonverbal, mixt. Prin
intermediul rolurilor se ajunge la acţiune.
Jocul dramatic constă in monologul protagonistului, dialogul
acestuia cu eurile sale, în conversaţia sa cu consilierul.
Prin jocul de rol se poate pune în scenă situaţia reală,
asemănătoare sau paradoxala pe care o trăiește subiectul
educaţional - client al procesului de consiliere.
Una dintre cele mai cunoscute modalităţi ale jocului de rol
este, „tehnica scaunului gol”. Aceasta se folosește, în cazul unei
relaţii tensionate între elev şi unul dintre părinţii săi. Se aşează
elevul în faţa unui scaun gol și este stimulat să își imagineze că în
acest scaun se află părintele său, cu care este în conflict. Elevul este
încurajat să transmită acestui personaj întregul mesaj pe care nu l-a
putut manifesta în relaţia sa reală cu acesta, realizându-se un efect
de exteriorizare, conștientizare şi clarificare a conflictului
respectiv. Jocul de rol poate continua și cu schimbarea locului
subiectului educaţional. El este îndemnat să se așeze în scaunul gol,
în locul părintelui „incriminat” şi să se manifeste „ca şi cum” ar fi
acesta. Prin acest exerciţiu de schimbare a locului, se antrenează
empatia elevului, capacitatea sa de „a vedea” problema și din
punctul de vedere al părinţilor.
Astfel problema se calibrează, își dobândește dimensiune
reală, putându-se ajunge la descoperirea soluţiei şi la rezolvarea ei.

71. 70
Exerciţiul se poate realiza numai in relaţie cu profesorul-con-
silier sau în cadrul unui grup de elevi care au aceeași problemă.
Ei pot oferi la rândul lor soluţii pentru scenariul respectiv sau chiar
pentru „rezolvarea” problemei care este obiectul consilierii.


7. DEZBATEREA IN GRUPURI SAU PERECHI
Dezbaterea este o formă complexă şi eficienţă de conversaţie,
care se caracterizează prin:
- anunţarea temei de dezbatere de către coordonatorul
dezbaterii;
- organizarea grupului sau a perechilor de dezbatere;
- desfășurarea propriu-zisă sau schimbul de păreri între
membrii grupului;
- stabilirea concluziilor.

Această metodă se poate folosi cu întreaga clasă pe o temă
specifică procesului de consiliere: fumatul, drogurile, familia,
educaţia sexuală etc.
În cazul unor teme sau subiecte mai speciale, dezbaterea se
poate organiza in cadrul mai multor grupuri.
Pentru ca dezbaterea sa nu se transforme in „ceartă”, deci
pentru a evita caracterul conflictual ineficient al dezbaterii, este
necesar ca dezbaterea sa îndeplinească anumite condiţii:
- părerile enunţate să fie însoţite de argumente;
- când un membru al grupului de dezbatere își expune
punctul de vedere, ceilalţi ascultă în mod activ;
- formularea unor concluzii clare şi semnificative pentru
membrii grupului de dezbatere.

8. STUDIUL DE CAZ
Este „o modalitate de a analiza, o situaţie specifică,
particulară, reală sau ipotetică, modelată sau simulată, care există
sau poate să apară într-o acţiune, fenomen, sistem de orice natură,
denumit caz, în vederea studierii sau rezolvării lui în raport cu
nevoile înlăturării unor neajunsuri sau a modernizării proceselor,
asigurând luarea unei decizii optime în domeniul respectiv”.

72. 71
Se observă astfel caracterul predominant particular al
cazului, dar nu individual. Un obiect, fenomen, proces sau o
persoană pentru a fi caz trebuie să fie tipice, caracteristice,
repetabile pentru o anumită categorie de obiecte, fenomene,
procese sau persoane. De exemplu, în cazul procesului de consiliere
educaţională o tulburare de comportament cum ar fi întârzierea
sistematică la ore, poate constitui obiectul unui studiu de caz, dar
nu şi o simplă întârziere la ore, care este doar un incident.
Metoda studiului de caz are o anumită dinamică proprie care
constă în parcurgerea mai multor etape:
 identificarea (modelarea, simularea) cazului;
 studiul analitic (cauze, relaţii, rol);
 reorganizarea informaţilor deţinute, obţinerea de noi
informaţii și organizarea lor într-un ansamblu unitar;
 stabilirea variantelor de rezolvare şi alegerea soluţiei
optime;
 verificarea experimentală a variantei alese înainte de
aplicarea generalizată.

În procesul consilierii, identificarea tulburării de comporta-
ment presupune elaborarea răspunsurilor la următoarele întrebări:
- Ce fapte am observat?
- Sunt ele semnificative pentru persoana respectivă?
- Sunt repetabile?
- Când se produc?
- În ce condiţii?

Descrierea unui caz real sau modelarea unui caz ipotetic nu
este suficientă pentru studiul de caz. Studiul de caz are un caracter
analitic, el solicită stabilirea cauzelor posibile, a relaţiilor în care
este implicat cazul respectiv.
Întârziere sistematică la ore poate avea cauze care ţin de:
- elevul respectiv: „este somnoros”;
- familia acestuia: îl pune la alte activităţi;
- anturaj: este angajat într-un anturaj negativ, periculos sau
alte cauze.

73. 72
În funcţie de cauza sau cauzele fenomenului identificat, se
reorganizează informaţiile deţinute sau se dobândesc informaţii
noi. Dacă familia îl solicită la alte activităţi, se impun variante de
rezolvare a problemei care implică şi familia elevului respectiv.
Dintre aceste, variante se alege varianta optimă în funcţie de
reacţia familiei. De exemplu, atunci când familia este informată
despre consecinţele negative ale întârzierii sistematice la ore a
copilului, aceasta renunţa la solicitările suplimentare ale lui.
Acest studiu de caz demonstrează necesitatea unei relaţii
complexe în scoală-familie în soluţionarea unei situaţii educa-
ţionale care a devenit un caz: întârzierea sistematică la ore.

9. TEHNICA TRIUNGHIURILOR SAU A CVARTELOR
Elevii se grupează câte 3, respectiv 4 după diverse criterii, iar
profesorul distribuie fiecărei grupe sarcini variate, dar care vizează
acelaşi obiectiv, solicitând un raport final al grupului, parte a
sintezei colective. Grupurile lucrează 10-20 de minute, apoi
prezintă în 2-3 minute produsul activităţii, pentru grupul reunit.
Profesorul realizează sinteza, corectând şi întregind răspunsurile
(10 minute).

Bibliografie

1. Băban, A., Consilierea educațională, Editura Imprimeria
Ardealul, Cluj Napoca, 2001.
2. Peretti, J.A., Legrand, J. Boniface, Tehnici de comunicare, Editura
Polirom, Iași, 2001.
3. Toderici O.F., The role of non-formal education in equalizing the
chances in the romanian educational system https://old.upm.ro
/ldmd/LDMD-06/Com/Com%2006%2010.pdf

74. 73
PLANUL DE CONSILIERE
Prof. consilier școlar Adina-Dana MĂCINIC
„ - Vrei, te rog, să fii atât de bună şi să-mi spui în ce direcţie s-
o iau ca să plec de aici?
- Asta depinde foarte mult de locul unde vrei să ajungi, zise
pisica.
- Nu prea îmi pasă unde ajung, zise Alice.
- Atunci nu are importanţă în ce direcţie o iei, zise pisica.
-... numai să ajung undeva, adăugă Alice drept explicaţie.
- O, bineînţeles că ajungi, dacă mergi cât trebuie.”

„Peripeţiile Alicei în Ţara Minunilor”
Lewis Carroll

La ce bun un plan de consiliere?
De ce am avea nevoie de un plan de consiliere? Cred că citatul
de mai sus ilustrează destul de grăitor utilitatea planului de
consiliere. Un plan de consiliere îl ajută pe beneficiar, să își clarifice
unde se află și unde vrea, sau poate să ajungă, pe ce drum trebuie,
poate sau preferă să meargă pentru acest lucru, de ce antrena-
mente, persoane, vehicule, unelte, strategii, are nevoie pentru a-și
atinge ţelurile. Pe tine ca şi consilier, te ajută să vezi unde e clientul
şi unde vrea sau poate să ajungă şi te ajută să alegi cele mai
potrivite drumuri și vehicule pentru el. Pe amândoi vă ajută să nu
divagaţi prea mult, pierzând din vedere esenţialul, sau timpul, astfel
încât beneficiarul să își rateze scopul. Prin urmare:
- planul de consiliere se întocmeşte de comun acord cu
beneficiarul, contribuind la creșterea complianţei acestuia
și la întărirea relaţiei terapeutice
- în planul de consiliere se stabilesc în scris clar şi concret
punctele, scopurile şi strategiile de consiliere, ceea ce se
constituie într-un fir roșu între situaţia actuală şi cea
dorită.

75. 74
Cum arată un plan de consiliere bun?
De preferinţă e scris, dar uneori din cauza supraîncărcării,
sau în cazul celor suficient de experimentaţi, planul de consiliere se
poate afla doar în mintea noastră. Ideal însă ar fi să fie exprimate în
scris:
- convenţiile principale dintre consilier şi beneficiar
(frecvenţa şi durata ședinţelor de consiliere, intervalul
orar, reguli legate de relaţionare și respect reciproc,
aspecte etice şi legate de confidenţialitate, anularea unei
ședinţe, încetarea consilierii etc.);
- intervalul de timp pentru parcurgerea planului conceput
(3 luni, 6 luni, 1 an);
- momentele precise de evaluare (la începutul fiecărei
ședinţe de consiliere, lunar etc.);
- celelalte mijloace de intervenţie ce vor fi folosite (educaţie
remedială, meditaţii, logopedie, dosar CES, sport etc.).

Elementele principale ale planului de consiliere
Un plan de consiliere bun trebuie să conţină:
- Punctul de consiliere, adică nevoia, problema sau solici-
tarea beneficiarului pentru care doreşte să se producă o
schimbare şi la care doreşte să contribuie;
- Scopul consilierii, adică un ţel realizabil şi măsurabil pe
care beneficiarul doreşte să-l atingă la sfârşitul consilierii;
- Strategia de consiliere, adică paşii necesari pentru
atingerea scopului stabilit (acţiunile întreprinse de
beneficiar şi consilier pentru a realiza schimbarea dorită).

Cerinţe privind planul de consiliere
Ideal ar fi, să concepem planul de consiliere împreună cu
beneficiarul, dar uneori acest lucru, din motive obiective, nu este
posibil. Totuși, acesta trebuie să îi fie explicat beneficiarului, care
trebuie să își exprime acordul. Este consilierea lui, nu a noastră,
deci nu îl forţăm, nu îl ducem unde credem noi că trebuie, ajustăm
acolo unde nu este de acord. Totuși, nu suntem niște simpli
executanţi. Noi suntem profesioniștii și nu vom accepta să facem
lucruri neetice sau care contravin interesului superior al
beneficiarului, chiar dacă acesta ne-o cere.

76. 75
Pe scurt, planul de consiliere e bine:
- să fie conceput împreună cu beneficiarul, deoarece acesta
fiind direct implicat, poate fi mai motivat și mai complicat;
- să fie folosit în mod curent atât de consilier cât şi de către
beneficiar (deci putem face două exemplare);
- să fie scris la persoana I singular sau la persoana a III-a
singular şi la timpul prezent;
- să fie cât mai unitar (propoziţii scurte);
- să cuprindă acţiunile concrete pe care le vor întreprinde
atât beneficiarul cât şi consilierul;
- să se abordeze problemele pe rând, pe cât posibil;
- să cuprindă maxim trei problematici odată ca puncte
terapeutice;
- să fie stabilit pentru un interval de timp de maxim trei
luni, după care putem realiza o evaluare şi dacă e nevoie
se întocmeşte un nou plan.

Teme ce pot fi incluse în planul de consiliere
Printre temele ce pot fi abordate în consilierea individuală se
numără:
- identitatea , dezvoltarea personală (cine sunt, cum sunt,
ce şi cum pot îmbunătăţi la mine);
- lying, violenţă;
- comunicare, training asertiv, managementul conflictului;
- managementul stresului și autoreglarea emoţională;
- managementul învăţării, timpului;
- stil de viaţă sănătos/patogen;
- orientare școlară şi profesională.

Formularea punctelor de consiliere
Atunci când formulăm punctele de consiliere, trebuie să
ţinem cont de faptul că întreg comportamentul este funcţional.
Fiecare dintre noi, face exact ce poate şi cât poate la un moment
dat. Deci nu judecaţi, luaţi-o treptat şi după puterile beneficiarului.
Fiecare schimbare de comportament implică pierderea efectelor
sale corespunzătoare, poate implica teama de necunoscut sau de
eșec, care uneori pot fi mai înspăimântătoare decât ceea ce trăiește

77. 76
clientul acum. Până acum comportamentul, chiar şi disfuncţional i-a
folosit într-un fel. Așa că, în caz de teamă mare, luaţi-o cu pași mici.
Altfel, se sperie și nu mai vine și nu îl mai puteţi ajuta deloc.

Punctele terapeutice trebuie să reflecte foarte concret
problema beneficiarului şi motivaţia beneficiarului (folosind
propriile lui cuvinte).
Exemplu: #Mi se face frică atunci când intru în contact cu
colegii (consecinţe) şi nu ştiu cum să scap de acest lucru. Nu
îndrăznesc să iniţiez o conversaţie (comportament) de teamă
(emoție) că voi fi respins.”
Formularea scopurilor consilierii
Scopurile consilierii se formulează pe baza punctelor de
consiliere, concret, cuantificabil (SMART).

Exemplu: „În trei luni sunt capabil să iniţiez o conversaţie cu
colegii de la școală.”
Să ne reamintim ce înseamnă SMART:
- SPECIFIC = (specific) ţintește o arie specifică pentru
dezvoltare, evoluţie, schimbare;
- MEASURABLE = (măsurabil) poate fi cuantificat sau cel
puţin prezintă un indicator de progres;
- ASSIGNATE = (atribuit) cine e responsabil de realizarea
lui;
- REALISTIC = (realist) care poate fi atins folosind resursele
disponibile;
- TIME FRAMED = încadrarea în timp (de câte ori, până
când, în ce interval de timp).
Formularea strategiilor de consiliere
Strategiile de consiliere trebuie să formuleze concret acţiunile
(paşii) vizibile, măsurabile întreprinse pentru realizarea schimbării.
- Exemplu: „În pauza mare, în curte, mă aşez lângă un coleg pe
care nu îl cunosc şi fac cunoştinţă cu el. Apoi voi prezenta
consilierului modul în care a decurs această întâlnire.”

Există mai multe tipuri de strategii de consiliere dintre
care amintim: de stimulare a motivaţiei, strategii de dezvoltare a

78. 77
deprinderilor, de creştere a capacităţii de înţelegere, strategii
orientate spre relaţia terapeutică.

Strategii de stimulare a motivației:
- Planul de carieră;
- Balanţă avantaje/dezavantaje pe termen scurt/lung;
- Plan de activităţi zilnic/săptămânal;
- Identificare şi acordare de recompense;
- Istoric al reușitelor şi al factorilor care au contribuit la ele;
- Identificarea și analizarea consecinţelor (ne)îndeplinirii
obiectivului;
- Solicitarea părerii unor persoane neutre/binevoitoare
referitor la opinia/convingerea personală.

Strategii de dezvoltare a deprinderilor:
- Să înveţe să ia notiţe, să facă scheme/schiţe ale lecţiei, să
extragă ideile principale;
- Însușirea unor strategii de învăţare;
- Să înveţe să facă conversaţie (small talk);
- Să înveţe să își combată gândurile negative;
- Să înveţe tehnici de autoreglare emoţională și control al
stresului;
- Să înveţe să comunice asertiv;
- Să înveţe să rezolve conflicte;
- Să înveţe tehnici de rezolvare a problemelor;
- Să înveţe să își gestioneze timpul.

Strategii de creștere a capacității de înțelegere:
- Autocunoaștere şi dezvoltare: puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi, ameninţări, identificarea propriilor emoţii,
tipare de gândire şi comportament, relaţia gânduri-emoţii-
comportament etc.
- Psihoeducaţie: imagine/stimă de sine, factori și mecanisme
de declanșare/ întreţinere/ escaladare a comportamentelor
/problemelor existente, caracteristici de dezvoltare,
normalizarea experienţei, orientare școlară şi profesională,
orientare pentru obţinerea certificatelor necesare de la

79. 78
SEOSP și DGASPC, orientare către alte servicii de
specialitate: NPI, logopedie, psihoterapie, recuperare.

Strategii orientate spre relația terapeutică:
- Formularea (acordul) planului de consiliere împreună cu
beneficiarul;
- Respectarea ritmului beneficiarului;
- Flexibilitate în privinţa abordării obiectivelor și strategiilor;
- Validarea experienţelor, emoţiilor și ventilare emoţională;
- Stabilirea și respectarea flexibilă și de comun acord a
regulilor cu privire la consiliere;
- Utilizarea umorului;
- Autodezvăluirea;
- Empatie, acceptare necondiţionată;
- Încredere, suport, încurajare;
- Gestionarea transferului și reparentare limitată.

De obicei, începem cu strategiile orientate spre relaţia
terapeutică şi cu cele de stimulare a motivaţiei (dacă este necesar,
beneficiarul fiind nemotivat sau insuficient motivat pentru
schimbare) şi continuăm cu cele de creștere a capacităţii de
înţelegere şi cu cele de dezvoltare a deprinderilor. Această separare
şi succesiune este însă destul de artificială, deseori în practică fiind
de fapt nevoie să combinăm categoriile de strategii sau să revenim
la ele.

Capcane în formulare
Este bine în formularea punctelor, scopurilor și strategiilor
de consiliere, să evităm capcane ca: „sper să...”, „voi face tot
posibilul să...”, voi încerca să...”, „mă voi pregăti să...”, „mă voi gândi
la...”, „aş dori să...”, „încerc să…”, pentru că sunt vagi, nu stimulează
schimbarea, ci mai degrabă eschivarea.

Evaluarea
Bineînţeles că, pentru a vedea dacă are efect consilierea şi
suntem pe drumul cel bun , este necesar să facem evaluare cel
puţin o dată la 6 săptămâni, însă ideal ar fi să facem o scurtă

80. 79
evaluare la fiecare întâlnire. Pe lângă evaluarea orală, de ajutor pot
fi temele de casă, sub formă de fișe de lucru, experimente
comportamentale și diferite alte tipuri de sarcini, pe care
beneficiarul trebuie să le realizeze între ședinţele de consiliere,
pentru a ajuta la producerea şi consolidarea schimbării. Aceste
teme le vom negocia în prealabil cu beneficiarul pentru a nu-i
depăși posibilităţile. În cazul în care nu a reușit să le realizeze
investigăm care au fost motivele și ajustăm, căutăm soluţii.
În general, evaluarea urmărește verificarea punct cu punct, a
atingerii scopurilor formulate. Verificăm în ce măsură au fost
aplicate strategiile prestabilite, eficienţa lor, beneficiile, necesitatea
introducerii unor strategii noi și la nevoie se ajustează planul
terapeutic. În procesul de evaluare pot fi implicate și alte persoane
(profesor, părinte), ideal și persoane neutre, neimplicate în
procesul de consiliere.

Bibliografie:

1. Fundaţia De Hoop, Cursul de bază, România, 2007.
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Obiective_SMART
3. Toderici O.F. în The role of non-formal education in equalizing the
chances in the romanian educational system https://old.upm.ro/
ldmd/LDMD-06/Com/Com%2006%2010.pdf

81. 80
MAPA BENEFICIARILOR
activității de consiliere psihopedagogică
(elevi, părinți, cadre didactice, membri ai
comunității)
Prof. consilier școlar Codruța Mirabela OCHIȘ
1. Acordul părintelui pentru consilierea individuală a elevilor
2. Fișa de consiliere
3. Fișa psihopedagogică
4. Caracterizare elev

82. 81

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ARAD
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ AR AD
CABINET ŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
...................................................................................................

ACORD

Subsemnatul/a................................................................................................ în calitate de
părinte/reprezentant legal al elevului/ei/preșcolarului.......................................................
de la (unitatea de învăţământ)...........................................................................................................,
clasa/grupa......................,
□ sunt de acord
□ nu sunt de acord

ca elevul/a/preșcolarul............................................................... să participe la activităţile de
informare, consiliere şi asistență psihopedagogică, pe toată perioada școlarizării
acestuia/acesteia în unitatea de învăţământ.


Consilier şcolar Părinte/Reprezentant legal



DATA:.......................

83. 82

FIȘA DE CONSILIERE

Data
Nume și prenume
Vârsta
Statut (elev, părinte, cadru didactic)
Clasa
Şcoala
Solicitantul consilierii

Motivul pentru care solicită consilierea



Descrierea situației
Observații





Recomandări

84. 83

Fişă psihopedagogică


I. Date personale ale elevului
1. Numele şi prenumele …………………………………………………………………………...
2. Data și locul naşterii ……………………………..………………………………………………
3. Adresa/ Domiciliul …. ……………………………………………………………………………
4. Şcoala de provenienţă/ Școli urmate anterior ………………………………………

II. Date familiale
1. Numele, prenumele și vârsta tatălui ……………………………………………………..
2. Ocupaţia şi locul de muncă al tatălui …………………………..…………………………
3. Numele, prenumele și vârsta mamei …………………………….……………………….
4. Ocupaţia şi locul de muncă al mamei …………………….………………………………
5. Tipul familiei
 Constituită din ambii părinţi
 Tata (mama) decedat
 Părinţi despărţiţi, separaţi, elevul stă cu ………………
 Părinţi vitregi
 Plasament familial
 Altă situaţie ……………………………………………..
6. Fraţi (surori) mai mici sau mai mari

Nr.
crt.
Nume / Vârstă Ocupaţia
Nr.
crt.
Nume/Vârstă Ocupaţia
1 7
2 8
3 9
4 10
5 11
6 12

7. Alte persoane în familie ………………………………………………………………
8. Tatăl sau mama sunt plecaţi la muncă în străinătate?
 DA, cine? ………………..
 NU

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii elevului
1. Înălţimea …………….
2. Greutatea ……………
3. Îmbolnăviri ale elevului:
a) Boli în trecut …………. ………………………………………………………..
b) Boli în prezent ………………………………………………………………..
4. Internări în spital ………………………………………………………………………

85. 84
IV. Aspecte personale, școlare şi extrașcolare
1. Disciplina preferată …………………………………………………………… ……….……….
2. Disciplina detestată (care nu îţi place) ………………………………………
…………..........................................................
3. Ce hobby-uri ai? Ce îţi place să faci în timpul
liber?............................................................................................................................................
.. …………………………………................................................................................................
4. Scurtă caracterizare a elevului. Menţionează 3 calităţi și 3 defecte
personale:
 Calităţi ……………………………………………………………………………….
 Defecte ……………………………………………………………………………..

5. Ce alte aspecte/probleme personale ar trebui cunoscute de consilier?
............................................................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………….............................
......................................................................………………………………………………....................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................

86. 85

Fişă psihopedagogică
- model completat -

I. Date personale ale elevului
1. Numele şi prenumele: R.V.
2. Data și locul naşterii 2 aprilie 2010, Mălăiești
3. Adresa / Domiciliul: Str. Trenului, nr. 11, Arad
4. Şcoala de provenienţă / Școli urmate anterior: Școala Gimnazială
Mălăești, Republica Moldova

II. Date familiale
1. Numele, prenumele și vârsta tatălui: R. Ș., 42 ani
2. Ocupaţia şi locul de muncă al tatălui: muncitor în construcții
3. Numele, prenumele şi vârsta mamei R.L. 40 ani
4. Ocupaţia şi locul de muncă al mamei: operator fabrică plăci calculatoare
5. Tipul familiei
Normală
 Tata (mama) decedat
 Părinţi despărţiţi, separaţi, elevul stă cu ………………
 Părinţi vitregi
 Plasament familial
 Altă situaţie ……………………………………………..
6. Fraţi (surori) mai mici sau mai mari
Nr.crt. Nume / Vârstă Ocupaţia
1 R. V. 22 ani frizer
2 R. A. 17 ani elev
7. Alte persoane în familie …-……………………………………………………………
8. Tatăl sau mama sunt plecaţi la muncă în străinătate?
 DA, cine? ………………..
 NU

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii elevului
1. Înălţimea 1,46 m
2. Greutatea 35 kg
3. Îmbolnăviri ale elevului:
a) Boli în trecut: infecții respiratorii recurente
b) Boli în prezent -
4. Internări în spital -

IV. Aspecte personale, școlare şi extrașcolare
1. Disciplina preferată: Sport
2. Disciplina detestată (care nu îţi place): Limba română
3. Ce hobby-uri ai? Ce îţi place să faci în timpul liber? Jocuri pe calculator
(Roblox, Maincraft), jocuri în parc cu mingea

87. 86
4. Scurtă caracterizare a elevului. Menţionează 3 calităţi și 3 defecte
personale:
 Calităţi: ascultător, ordonat, vorbăreț
 Defecte: agitat, energic, inhibat

5. Ce alte aspecte/probleme personale ar trebui cunoscute de consilier?
Copil recent intrat în colectivul clasei a IV-a, transferat de la o școală din
Republica Moldova, stabilit, alături de părinți, în România. Întâmpină dificultăți de
adaptare/integrare în grup.

88. 87

Caracterizare elev

Nume, prenume elev:
Clasa:
Diriginte:
Vârstă elev:

Date părinţi elev (părinţi naturali sau nu, căsătoriţi, situaţia familială, locuri
de muncă, relaţia părinţilor cu copilul, implicarea în procesul educativ, aspecte
deosebite):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Locul elevului în structura familială (al câtelea copil este, fraţi – aspecte
deosebite, diferenţe care apar între elev şi fraţii săi, alţi membri ai familiei –
aspecte deosebite):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Situaţia materială a elevului (nivel de trai, locuinţă):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Supravegherea elevului de către familie (gradul de libertate acordat
copilului, modalităţi de sancţiune, alte aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Relaţia elevului cu colegii (prietenie şi relaţii conflictuale, violenţă fizică şi
verbală, autoritate şi supunere, alte aspecte):
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................
Situaţia şcolară a elevului (repetenţie, materii la care apar probleme, alte
aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Situaţia absenţelor (chiul, număr absenţe pentru anul şcolar trecut,
materiile de la care elevul chiuleşte cel mai des, unde şi cu cine pleacă elevul când
chiuleşte, alte aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................

89. 88
Relaţia elevului cu învăţătorul / dirigintele şi profesorii (respect, supunere,
respectarea regulilor impuse de cadrele didactice, violenţă verbală şi fizică, reacţia
la sancţiuni, profesori cu care apare o relaţie problematică, alte aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Comportamentul elevului în timpul orelor:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Modul în care elevul îşi petrece timpul liber (mediul, gaşca de prieteni,
activităţi, alte aspecte):
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Interacţiunea elevului cu poliţia, Serviciul de Delicvenţă Juvenilă, furt sau
alte acte care duc la încălcarea legii:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Aptitudini şi calităţi ale elevului:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Trăsături temperamentale şi caracteriale negative ale elevului:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Valorile elevului:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Alte aspecte de luat în considerare:
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................



Aprobat,
Directorul unităţii de învăţământ

90. 89

Fişă psihopedagogică

I. Date personale:
Numele şi prenumele:
.................................................................................................................................................
Data naşterii:................................................................................................................................
Domiciliul:....................................................................................................................................
Unitatea de învăţământ:
.................................................................................................................................................

Grupa/Clasa:.................................................................................................................................
II. Date familiale:
a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl
- numele şi prenumele:....................................................................................................
- ocupaţia:......................................locul de muncă:...............................................................
Mama
- numele şi prenumele:...........................................................................................................
- ocupaţia:....................................... locul de muncă:.............................................................
Reprezentant legal
- numele şi prenumele:...........................................................................................................
- ocupaţia:....................................... locul de muncă:.............................................................

b) Structura şi componenţa familiei:
Tipul familiei:
□ monoparentală prin: statut iniţial, deces, divorţ, separaţie
□ legal constituită
□ alte situaţii...............................................................................................................................
Fraţi/surori (număr fraţi/surori, vârstă, statut/ocupaţie):
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

c) Alte situaţii relevante pentru evoluţia copilului:
□ părinţi plecaţi în străinătate:...........................................................................................
□ crescut de rude de gradul II, III:....................................................................................
□ în protecţie specială:...........................................................................................................
□ alte situaţii:................................................................................................................................

d) Atmosfera şi climatul familial:
□ raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi/între părinţi şi copii
□ raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
□ dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
□ familie destrămată sau pe cale de destrămare
□ alte situaţii:......................................................................................................................

91. 90
Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi faţă de
problemele de educaţie ale copilului: ….....................................................................................

III. Starea de sănătate:
a) Starea generală de sănătate............................................................................................
b) Menţiuni medicale importante pentru procesul de
învăţământ:.................................................................................................................................

IV. Evaluare psihopedagogică:
a) Dezvoltare psihomotorie (coordonare motorie, schema corporală,
lateralitate, structuri perceptiv-motrice, orientare spaţiotemporală / Repere
fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere până la
7 ani):...................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Alte particularităţi (deficienţe şi conduite
specifice):......................................................................................................................................................
...........................................
b) Procesele cognitive şi stilul de muncă:
Gândirea:
- Înţelege noţiuni: □ simple □ complexe
- Defineşte noţiuni: □ simple □ complexe
- Operează cu noţiuni: □ simple □ complexe
- Înţelege relaţiile cauză-efect: □ da □ nu
Alte particularităţi ale gândirii:...................................................................................
Memoria:
Formele memoriei:
□ de scurtă durată □ de lungă durată
□ vizuală □ auditivă □ mixtă
Alte particularităţi ale memoriei:...............................................................................
Limbaj şi comunicare:
Vocabular:
□ redus □ mediu dezvoltat □ bogat
Exprimare orală:
□ nu comunică oral □ greoaie □ incorectă gramatical □ clară, corectă
Tulburări de limbaj:........................................................................................................
Alte particularităţi ale limbajului:............................................................................
Atenţia:
□ tulburări de atenţie □ nu prezintă tulburări de atenţie
Alte particularităţi (concentrare, stabilitate, volum etc.):................................
Motivaţia de învăţare:
□ extrinsecă □ intrinsecă
Alte particularităţi:.....................................................................................................
Receptivitatea, participarea şi implicarea:
□ participă activ, cu interes □ interes inegal, fluctuant □ pasiv
□ greu de antrenat □ inegal, absent

92. 91
Alte particularităţi:...................................................................................................
c) Relaţii sociale:
□ sociabil, comunicativ □ retras, izolat, puţin comunicativ
□ turbulent □ agresivitate verbală □ agresivitate fizică
Alte particularităţi:...........................................................................................................

d) Nivelul achiziţiilor şcolare (deprinderi, interese):
Deprinderi de citit:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de scris:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de calcul:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Abilităţi sau interese speciale:...................................................................................
Alte particularităţi:...................................................................................................................

V. Rezultate şcolare şi extraşcolare ale elevului
a) Discipline la care a obţinut rezultate deosebite:............................................
b) Rezultate deosebite obţinute în activităţi extraşcolare:............................
c) Factori explicativi ai reuşitei şcolare/dificultăţilor întâmpinate pe
parcursul programului şcolar:.....................................................................................................

VI. Traseul educaţional:
Programe educaţionale la vârstă antepreşcolară (creşă, grădiniţă, centre de
zi cu componenta educaţională):
Denumirea instituţiei:............................................ Perioada:...................................
Observaţii:.......................
Programe educaţionale la vârstă preşcolară (grădiniţă, centre de zi cu
componenta educaţională):
Denumirea instituţiei:.............................................. Perioada:...................................
Observaţii:.....................
Pregătirea şcolară (unităţi de învăţământ de masă, unităţi de învăţământ
special/special integrat):
Denumirea instituţiei:.............................................. Perioada:....................................
Observaţii:....................

Promovat în anul anterior: □ DA □ NU

Activităţi de sprijin anterioare şi prezente, inclusiv extraşcolare (terapii în
centre/clinici, în grădiniţă sau şcoală):
...............................................................................................................................................................
Comportamentul în timpul activităţilor şcolare anterioare şi
prezente:.......................................................................................................................................................

93. 92
Observaţii şi recomandări, inclusiv privind forma de
şcolarizare:...................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
.............

Întocmit, Data întocmirii:
Cadrul didactic
Numele şi prenumele:
Funcţia (educator-puericultor/profesor învăţământ
preşcolar/profesor învăţământ primar/diriginte/
consilier şcolar/profesor itinerant şi de sprijin):
Semnătura:





FIȘA DE CONSILIERE

Data:
Nume și prenume: V.G.I.
Vârsta: 14 ani
Statut (elev, părinte, cadru didactic) Elev
Clasa a VIII B
Şcoala Gimnazială Y
Solicitantul consilierii:
Elevul V.G.I. se prezintă la Cabinetul de Asistență Psihopedagogică de la
Școala Gimnazială Y
Motivul pentru care solicită consilierea: Orientarea școlară şi profesională
în vederea admiterii în învățământul liceal.

Descrierea situației: Un elev cu rezultate școlare medii, provenind dintr-o
familie cu părinți despărțiți. Copilul a trecut printr-o serie de schimbări de ordin
familial, este derutat, confuz, inclusiv în privința liceului pe care dorește să îl urmeze.

Observații
După discuția preliminară se aplică un test de aptitudini și un test de interese
profesionale (Holland), iar rezultatele la teste îl compatibilizează cu un anumit
profil şi specializare. I se oferă şi consiliere suportivă pentru gestionarea emoțiilor
disfuncționale generate de situația familială,

Recomandări
Se recomandă ca aptitudinile școlare și profesionale care au reieșit în urma
aplicării testelor să fie valorificate prin alegerea liceului ale cărui profil şi
specializare să fie compatibile cu interesele şi aptitudinile elevului.

94. 93

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ARAD
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ARAD
CABINET ŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
...................................................................................................


PROCES-VERBAL

Încheiat azi….…………..… cu ocazia desfăşurării consilierii colective a
părinților care a avut loc la Școala Gimnazială X, clasa a VII - a B.

Activitatea s-a desfăşurat în vederea (obiective):
- informare cu privire la schimbările emoționale ale elevilor din perioada
preadolescanței / adolescenței;
- oferirea de alternative constructive de petrecere a timpului liber în familie;
- conştientizarea părinților cu privire la necesitatea asigurării unui mediu
sănătos și armonios de dezvoltare a copilului în familie;
- oferirea de sugestii de disciplinare pozitivă;
- optimizarea conduitelor parentale.

La activitate au participat: 22 de părinți, dirigintele clasei și consilierul
școlar

Prof. Consilier școlar Profesor/Diriginte,




CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ARAD
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ARAD
CABINET ŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
...................................................................................................

RECOMANDARE

Ca urmare a consilierii copilului/elevului/ei H.P.V. de la Școala Gimnazială
X din grupa/clasa Pregătitoare A recomand:
- evaluare complexă NPI;
- includerea în structură de sprijin educațional;
- terapie comportamentală;
- logopedie.

Data
Consilier şcolar Părinte/Reprezentant legal

95. 94



Consilierul şcolar vă poate ajuta să depăşiţi momentele grele

Toţi trecem în viaţă prin situaţii dificile. Unele dintre acestea sunt fireşti,
cum ar fi trecerea de la copilărie la adolescenţă şi apoi la maturitate, începerea
şcolii, trecerea de la şcoala primară la cea generală apoi la liceu, începerea
serviciului, prima iubire, căsătoria.
Unele sunt momente fericite, altele necazuri cum ar fi: moartea unei
persoane apropiate, despărţirea de o persoană dragă, boala, accidentele,
dificultăţile în învăţare, probleme de familie etc. Acestea ne tulbură viaţa şi parcă
atrag după sine şi alte necazuri.
De aceea, problemele pe care le avem uneori ne copleşesc şi ne par a fi de
nesuportat. Foarte mulţi copii au trecut şi trec prin astfel de situaţii, dar
majoritatea reuşesc să depăşească aceste momente; şi aceasta pentru că i-a ajutat
cineva. Pentru a găsi răspuns problemelor tale şi tu poţi fi ajutat de cineva!
Aminteşte-ţi că nu eşti singur! Cere ajutor!




ZIUA
UNITATEA DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
INTERVALUL
ORAR
ACTIVITATE
A
LUNI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ
.................................
(Locația.................)
9-14
Consiliere psihopedagogică

MARŢI
LICEUL.........................
(Locația..........................)
9-14
MIERCURI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ
....................................
(Locația..........................)
9-14
JOI
GRĂDINIŢA PP11

9-12
VINERI CJRAE zi metodică

CABINET INTERŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ:
Şcoala ................................
Liceul ..................................
Grădiniţa .............................
ORAR
2020-2021

96. 95

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ARAD
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ARAD
CABINET ŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
...................................................................................................

PROCES-VERBAL

Încheiat azi….……...........cu ocazia……..............................................……........................
care a avut loc la (şcoala/clasa)..........................……………………………………………..........
Activitatea s-a desfăşurat în vederea (obiective).............................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

La activitate au participat:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

Prof. Consilier şcolar



CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ARAD
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ARAD
CABINET ŞCOLAR DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
...................................................................................................

PROCES-VERBAL

Încheiat azi….……...........cu ocazia……..............................................……..............
care a avut loc la (şcoala/clasa)..........................……………………...………………………........
Activitatea s-a desfăşurat în vederea (obiective).............................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
La activitate au participat:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

Prof. Consilier şcolar

97. 96

STRUCTURĂ ACORD DE PARTENERIAT

1. Părţile acordului:


2. Scopul acordului de parteneriat:


3. Obiectivele parteneriatului:


4. Activităţi principale:


5. Durata parteneriatului:


6. Obligaţiile şi drepturile părţilor (obligaţiile unei părţi se constituie în
drepturi pentru cealaltă parte şi invers):


7. Obligaţii comune ambelor părţi:


8. Încetarea acordului de parteneriat:


9. .Clauze finale:

Părţi semnatare*:






*Acordul se semnează, ştampilează, înregistrează de către ambele părţi
implicate urmând ca fiecare parte să păstreze câte un exemplar.

98. 97
CONSILIEREA ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE
SPECIALE (CES) ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ
Prof. consilier școlar Corina Daniela GRAD
În general, elevii prezintă diferite capacităţi de învăţare, unii
sunt mai buni, alţii întâmpină greutăţi; unii învaţă mai bine dacă
citesc, fiind orientaţi mai mult spre domeniul vizualului, alţii pot să
reţină foarte uşor informaţia, ascul-
tând, fiind astfel orientaţi spre
domeniul auditiv. La școală, elevii
sunt adunaţi într-o clasă şi se așteaptă
de la toţi să obţină rezultate bune.
Specialiștii consideră că există
diferenţă între simplele probleme cu
învăţatul şi nevoile speciale de învă-
ţare. Se consideră că problemele cu
învăţatul pot fi depășite cu răbdare şi
efort, însă nevoile speciale de
învăţare sunt mai adânc înrădăcinate.
Cerinţele educative speciale
desemnează acele nevoi speciale faţă
de educaţie, derivate sau nu dintr-o deficienţă, care sunt atât
suplimentare, cât și complementare obiectivelor generale ale
educației oricărei persoane.
Noţiunea de „cerinţe educative speciale” este interpretată
ca unitate în dezvoltarea copilului în ceea ce privește:
- nivelul individual de dezvoltare fizică și psihică cu
caracteristici biologice, fizice, psihice şi sociale specifice;
- ritmul de dezvoltare;
- stilul unic de învăţare, de adaptare.

99. 98
Din categoria copiilor cu CES fac parte:
- copiii cu deficienţe propriu-zise, la care cerinţele speciale
sunt multiple, inclusiv educative;
- copiii fără deficienţe, dar care prezintă manifestări stabile
de inadaptare la exigenţele școlii.

Termenul dificultăţi de învăţare
semnifică întârzierile în achiziţia informaţiei
unei /unor discipline școlare sau în
ansamblul disciplinelor școlare. Acesta este
utilizat atunci când un elev are performanţe
școlare slabe, în pofida unui potenţial
intelectual normal. Elevul cu dificultăţi de
învăţare este cel care, deși nu are o
deficienţă, nu rezolvă unele sau toate sarcinile învăţării școlare. El nu
are nevoi speciale semnificative, reclamând doar anumite cerinţe
educaţionale speciale sau abordări educative speciale.
Copiii cu cerinţe educative speciale sunt aceia care întâmpină
dificultăţi de dezvoltare, adaptare, integrare, copii /elevi cuprinşi în
sistemul de învăţământ.

Caracteristici:
- Se confruntă cu dificultăţi mult
mai mari în: dobândirea abilită-
ţilor de scriere, citire, calcul,
înţelegerea conceptelor;
- Pot avea întârziere de vorbire şi
limbaj asociate;
- Nivel scăzut de concentrare;
- Nivel scăzut de orientare spaţio-temporală;
- Dificultăţi în stilul de organizare;
- Adaptare dificilă la schimbare;
- Hiperactivitate sau inerţie;
- Respect de sine scăzut;
- Dificultăţi de colaborare şi socializare.

100. 99
Una din cerinţele integrării eficiente a copiilor cu CES în
învăţământul de masă este crearea unor servicii de sprijin
specializate în asistenţa educaţională, de care să beneficieze atât
elevii integraţi cât şi colectivele didactice din şcolile integratoare.
Serviciile specializate necesare pentru integrarea educaţională a
copiilor cu CES sunt realizate de către cadre didactice de sprijin
/itinerante.
Astfel, pentru a beneficia de aceste servicii de specialitate,
părinţii elevilor cu CES întocmesc un dosar sub îndrumarea
profesorului itinerant, care este înaintat comisiei S.E.O.S.P. de la
fiecare C.J.R.A.E. judeţean din ţară, comisie care analizează dosarul
și evaluează copilul, iar apoi eliberează un certificat de orientare
școlară și profesională.

 Consilierea elevilor cu CES
Consilierul școlar, la
solicitarea profesorului di-
riginte, poate realiza pe
baza unor fișe de evaluare
a structurii perceptiv-mo-
trice de orientate spaţială
şi temporală, evaluarea
elevilor cu CES (Anexa1).
Consilierul școlar asi-
gură servicii de consiliere
şi orientare școlară pentru copiii/ elevii cu CES care au certificat de
orientare școlară şi profesională de la comisia S.E.O.S.P. din cadrul
C.J.R.A.E.
Consilierul școlar întocmeşte mapa din cabinet a copilului
/elevului care cuprinde:
- Fișa psihopedagogică (Anexa 2), care se realizează în cola-
borare/la solicitarea cu educatorul/învăţătorul/ dirigintele;
- Fişa de traseu educaţional al copilului /elevului;
- Fişe de lucru /produse ale activităţii sale, relevante pentru
nivelul dezvoltării psihosomatice;
- Fișa de orientare şcolară.

101. 100
Consilierul școlar va stabili stilul de învățare al elevului
prin observarea elevului și prin aplicarea unui chestionar specific.
Stilul de învăţare are
punctele lui forte, care trebuie
comunicat profesorului diriginte și
pus în valoare de către acesta,
astfel încât profesorul trebuie să
gândească într-un mod practic
procesul de învăţare al elevilor săi,
să ia în considerare diferenţele
dintre elevi.
Astfel elevii pot avea un stil de învăţare vizual prin imagine,
astfel încât materialul de învăţat poate fi organizat într-un mod în
care elevul să-l perceapă cât mai accesibil, reprezentat printr-o
schemă, prin folosirea ilustraţiilor, pot fi subliniate, îngroșate,
colorate anumite cuvinte cheie; stilul auditiv prin care elevul va fi
stimulat să înveţe cu voce tare, prin muzică; stilul kinestezic de
învăţare prin mișcare și prin atingerea obiectelor.


Activități de autocunoaștere și
dezvoltare personală în vederea îmbunătăţirii
imaginii de sine şi dezvoltarea capacităţii de
autocunoaştere: „Cine sunt eu?”, „Eu sunt cineva
care...”, „Puncte tari, puncte slabe”, „Desenăm
împreună”, „Să construim împreună”, „Desenul
meu”, etc.


Formarea deprinderilor de
relaţionare pozitivă, prin formarea
abilităţilor de comunicare asertivă,
abilităţi în rezolvarea de probleme şi de
luare a deciziilor;

Exerciții de identificare a propriilor emoţii, în vederea
scăderii impulsivităţii şi agresiunii; deprinderea unor metode de

102. 101
exprimare a furiei pe căi nedistructive,
legătura dintre gând, emoţie şi
comportament;

Formarea unor atitudini pozitive
faţă de un stil de viaţă sănătos:
„Programul meu zilnic”;

Realizarea de puzzle şi puzzle imagine, care îmbunătăţesc
atenţia asupra imaginilor /cuvintelor şi capacitatea de succesiune a
acestora.
În timp ce caută poze pentru
puzzle-uri, trebuie să caute lucrurile
care sunt „greșite”, în imagine sau
aspecte greu de găsit. De asemenea,
completarea de obiecte ajută la
îmbunătăţirea atenţiei şi concentrării.

Povești terapeutice /sociale, care sunt folosite pentru a
modela o interacţiune socială adecvată. Ele oferă elevului o scurtă
descriere a unei situaţii desprinsă din realitate /simbolică, utilizând
indicii sociale adecvate, precum şi perspectivele altora despre acea si-
tuaţie dată, astfel încât în final să fie recomandat un răspuns adecvat.
Poveștile terapeutice /sociale au un format bine definit,
fiind prezentate cu ajutorul unor propoziţii simple, care descompun
o situaţie socială dificilă în pași ușor de înţeles. Informaţiile irele-
vante sunt eliminate pentru o mai bună înţelegere a situaţiei. De
asemenea, un rol important în poveștile terapeutice /sociale revine
imaginilor şi fotografiilor.
Elevii trebuie să răspundă la
întrebări precum:
- Unde are loc situaţia?
- Ce se întâmplă?
- De ce se întâmplă?

103. 102
Jocuri de stimulare senzorială sunt foarte distractive
pentru elevii cu CES.

 Modelaj din aluat
Copiii amestecă făină cu apă și din
aluatul rezultat pot modela diferite
animăluţe, oameni de zăpadă, figuri
geometrice, litere, cifre, etc. După uscare,
își pot picta figurinele cu acuarele.

 Cursa broscuțelor.
Pe o masă fiecare copil
așează câte o broscuţă făcută din
hârtie (origami). Copiii primesc
fiecare câte un pai de la suc, în care
trebuie să sufle până când broscuţa
sa ajunge la linia de final.
Activităţile care implică suflatul ajută de asemenea și la
corectarea dificultăţilor de vorbire şi pronunţie a sunetelor.

 Împerechează obiectele după sunet:
În cutiuţe mici de plastic (gen de
surpriză de ou Kinder) se ascund diverse
obiecte mici: boabe de fasole, bănuţi, mărgele,
bomboane etc.
Copiii trebuie să agite fiecare cutiuţă şi să
le potrivească după sunetul emis, două câte
două.

Jocuri de atenție şi de concentrare:
Jocuri pentru îmbunătăţirea atenţiei şi a concentrării.
„Găsește diferențele”.

104. 103
„Găsește intrusul”

105. 104
Găsește o imagine fără copie. Cine nu are pereche? Găsește o imagine fără copie
Jocuri de autonomie personal

106. 105
Astăzi ne ordonăm lucrurile!
Fiecare copil trebuie să își deseneze un
simbol, sau să își scrie numele complet pe
dulapul sau pe portofoliul personal, pe care să-l
recunoască cu ușurinţă.
Odată pe săptămână, profesorul îi îndrumă
pe copii să-și ordoneze lucrările, proiectele, testele.
Elevii cu CES pot învăţa,
prin această acţiune repetată,
că toate lucrurile au locul lor la
școală, că trebuie să aibă grijă
de obiectele personale.
Jocul de rol
În cazul copiilor/elevilor cu CES, jocul de rol este ideal pentru
faptul că ei pot învăţa ușor principii esenţiale ale vieţii de zi cu zi:
„De-a magazinul”, „La doctor”, „La spectacol”, „De-a biblioteca” ,
„În excursie”, „Curățenie în camera mea”.

107. 106
Observând de fiecare dată comportamentul colegilor,
imitându-l şi generalizând fiecare noţiune dobândită într-o situaţie
reală, autonomia personală va fi îmbunătăţită semnificativ.

 Exerciţii perceptiv-motrice de orientare şi organizare
temporală:
- Exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii sau a
lunilor anului: „Trenul cu zilele săptămânii”, „Baloanele cu
lunile anului”;

- Exerciţiu-joc de asociere
a momentelor zilei cu
activităţile cores-
punzătoare: „Orarul în
imagini”.


- Exerciţiu-joc de dobândire a unor comportamente:
„Stai pe roşu, treci pe verde!” „Mergi în ritmul dat de mine!”.

108. 107
Jocuri de dezvoltare cognitivă
Elevul cu CES trebuie să urmeze o programă adaptată
conform cu nivelul dezvoltării sale intelectuale. Gândirea, memoria,
atenţia, motivaţia, creativitatea reprezintă elemente esenţiale în
obţinerea reușitei școlare. Profesorul poate folosi diferite jocuri
care-l vor ajuta pe cel mic să înveţe cu ușurinţă:
- Jocul omisiunilor: ex-
cluderea elementelor
nepotrivite dintr-un
ansamblu/sesizarea
elementelor lipsă
dintr-un ansamblu;
- Jocuri asociative: „Jocul categoriilor”, „Familia de animale”;
„Salata de legume”;
- Jocul ghicitorilor
- Jocuri cu elemente de abstractizare și generalizare.
Jocuri exercițiu: „Cu ce începe cuvântul...”, „Eu spun una, tu
spui multe”, „Despre cine e vorba?”.
Sfaturi pentru elevii cu CES:
- Fiţi foarte atenţi la ore.
Nu vă lăsaţi angrenaţi în
comportamente care să-i
deranjeze pe profesori și/
sau pe colegii voștri;
- Străduiţi-vă să fiţi în relaţii bune cu profesorii. Vedeţi ce
pretenţii au aceștia de la voi;
- Discutaţi cu ei despre progresele pe care le faceţi şi despre
problemele cu care vă confruntaţi;
- Faceţi-vă cât mai bine posibil temele şi îndepliniţi-vă
sarcinile încredinţate. Rezervaţi-vă timp pentru ele. Cereţi
ajutor la teme de la părinţii voștri sau de la un frate/ soră
mai mare, dacă este cazul;

109. 108
- Împreună cu părinţii voștri, fixaţi-vă unele obiective privind
instruirea voastră şi modalităţile în care să le realizaţi.
Discutaţi cu profesorii voștri despre aceste obiective;
- Daţi dovadă de înţelepciune în alegerea prietenilor. Ei vă
pot fi de ajutor sau vă pot împiedica să progresaţi la școală.
Consilierea cadrelor didactice
Profesorul consilier școlar are rolul de a comunica profe-
sorilor caracteristicile specifice şi punctele forte ale elevilor cu CES,
precum şi nevoile acestora.
Profesorul consilier şcolar formulează recomandări
membrilor echipei de sprijin privind planificarea activităţilor de
asistenţă a elevului, concretizează adaptările psihopedagogice necesare în organizarea procesului educaţional precum şi planifică
asistenţa psihologică a elevilor.
Consilierea părinților copiilor cu CES
Profesorul consilier școlar oferă
periodic informaţii părinţilor, iar părinţii trebuie să furnizeze informaţii
privind modul în care copilul transferă
competenţele achiziţionate în cadrul
şcolii, acasă şi în comunitate.
Pentru a avea copii fericiţi și a se
dezvolta armonios din punct de vedere
emoţional, este important ca părinţii să
le ofere în familia lor un climat de
ordine și de stabilitate. Pentru aceasta,
o modalitate eficientă este urmarea unui
program zilnic organizat, nu stresant

110. 109
și rigid care să le ofere copiilor un sentiment al echilibrului şi
stabilităţii. Dacă este posibil să se facă o programare a timpului în
care să se desfășoare activităţile, dar mai important este stabilirea
ordinii în care se desfășoară activităţile propuse, a succesiunii
desfășurării evenimentelor.
Important este ca părinţii să stabilească de comun acord și
împreună cu copiii lor un sistem de reguli. De asemenea, să se
stabilească şi consecinţele încălcării regulilor, de la care nu se
admite nici o abatere. Regulile să fie clar formulate și să fie aplicate
cu consecvenţă. Consecvenţa este cheia siguranţei pe plan afectiv.
Aceste reguli fixează limitele unui comportament care le este
permis copiilor și îi învaţă să aibă simţul responsabilităţii.
Dacă sunt mai multe reguli, se poate întocmi o listă cu acesta,
care apoi este afișată într-un loc vizibil.
Dacă o regulă este încălcată şi se aplică pedeapsa, consecinţa
încălcării ei, atunci administrarea pedepsei trebuie însoţită în
totdeauna de explicaţii.
Dacă copilul respectă regulile, le interiorizează și au loc
modificări ale comportamentului acestuia, sau dacă își face treaba cu
responsabilitate, părinţii să nu treacă cu vederea aceste comporta-
mente, ele să fie remarcate, lăudate şi răsplătite. Printr-o disciplinare
însoţită de multă dragoste, consecvenţă şi fermitate se creează astfel
în familie un climat de afecţiune, încredere şi stabilitate.
Părinţii atunci când îi învaţă pe copii lor diferite comporta-
mente, nu trebuie să se aștepte la rezultate imediate, deoarece copiii
învaţă treptat, în timp. Fiecare copil este unic și se dezvoltă într-un
mod unic, caracteristic lui. Pentru a crește frumos un copil este
nevoie de multă dragoste şi grijă, de mult timp de calitate petrecut
împreună și de multă muncă. Părinţii trebuie să se adaptează
necesităţilor individuale ale copilului lor, care este diferit de ceilalţi,
sau este diferit de fratele/sora sa, să îi aprecieze calităţile, să apreci-
eze ceea ce face bine, să evidenţieze părţile bune, să le încurajeze
imaginaţia, inventivitatea și să le acorde încrederea lor şi multă
dragoste. De asemenea, părinţii trebuie să fie ei înșiși modele pentru
copiii lor; ceea ce vor ca să facă copiii lor, ei înșiși să pună în aplicare.

111. 110
Sfaturi pentru părinţii:
- Familiarizaţi-vă cu școala la care învaţă copilul vostru, cu
obiectivele şi atitudinile acesteia;
- Colaboraţi cu profesorii copilului vostru şi străduiţi-vă să
fiţi în relaţii bune cu ei;
- Comunicaţi învăţătorului/profesorului diriginte preferin-
ţele copilului vostru, raportaţi progresul copilului, ceea ce
a realizat și dificultăţile cu care s-a confruntat;
- Manifestaţi un viu interes faţă de temele copilului vostru;
- Petreceţi timp cu copilul vostru, citiţi împreună cu el,
desfășuraţi diferite activităţi casnice, plimbări și joc în aer
liber;
- Verificaţi ce anume vizionează la televizor, pe internet
copilul vostru şi cât timp folosește în acest scop;
- Supravegheaţi deprinderile de alimentaţie ale copilului
vostru. Gustările dulci, băuturile carbogazoase pot avea
efecte negative asupra puterii lui de concentrare;
- Fixaţi de comun acord cu copilul ora de culcare şi
asiguraţi-vă că doarme suficient. Randamentul școlar al
copilului este crescut atunci când el este odihnit;
- Supravegheaţi relaţiile de prietenie ale copilului și
încercaţi să-l ajutaţi să-și aleagă
prieteni de valoare;
- Fiţi cel mai bun prieten al
copilului vostru. El are nevoie
de prieteni maturi de la care să
primească sfaturi.

Bibliografie:
1. Badea, E., Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului
de la 3 la 18 ani, Editura Didactică şi Pedagogică, București,
1993.
2. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare.
Structuri, strategii și stiluri, Editura Aramis, București, 2002.
3. Gherguţ A., Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale.
Strategii de educație integrată, Editura Polirom Iași, 2001

112. 111
Anexa 1
Fișă de evaluare nr.1
Structuri perceptiv-motrice de culoare și orientare spațială
Nume:................................. Clasa:........................
Vârsta:............. Data examinării:..................
1. Desenează o linie cu culoarea indicată:
Nr.
crt.
Culoare Desen copil Nr.
crt.
Culoare Desen copil
1 Roșu 6 Maro
2 Galben 7 Alb
3 Albastru 8 Roz
4 Negru 9 Mov
5 Verde 10 Portocaliu
2. Răspunde la următoarele întrebări:
Nr.
crt.
Întrebare Răspuns copil
1 Ce culoare are laptele?
2 Ce culoare are cerul?
3 Ce culoare are iarba?
4 Ce culoare are lămâia?
5 Ce culoare au buzele?
6 Ce culoare are portocala?
3. Desenează:
a. – în cerc
b. –
în afara cercului
c. – deasupra cercului
d. – sub cerc
e. – lângă cerc

113. 112
Anexa 2
Fișă de evaluare nr.1
Structuri perceptiv-motrice de orientare temporală
Nume:................................. Clasa:........................
Vârsta:............. Data examinării:..................
Nr.
crt.
Evaluarea orientării
temporale
Răspuns copil
1 Zilele săptămânii
2 Lunile anului
3 Anotimpurile
4 Momentele zilei
5 Ceasul
Completează următoarele propoziţii:
Azi este............................................. Ieri a fost.......................................... Mâine va
fi................................. Săptămâna are............................ zile. Prima zi din săptămână
este............................. Ultima zi din săptămână este............................. Anul are........................
luni. Acum suntem în luna..................................

114. 113
Anexa 3
Antet unitatea de învăţământ
Nr. înregistrare:.............../.....................
Aprobat
Directorul unităţii de învăţământ
Fisa psihopedagogică pentru elevul cu dizabilităţi
şi/sau cerinţ e educaţionale speciale
I. Date personale:
Numele şi prenumele:
Data naşterii:
Domiciliul:
Unitatea de învăţământ:
Grupa/Clasa:
II.Date familiale:
a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl - numele şi prenumele:.......................................................................
–ocupaţia:.......................... locul de munca:..............................................
Mama - numele şi prenumele:...................................................................
–ocupaţia:........................... locul de munca:.............................................
Reprezentant legal - numele şi prenumele:........................................
–ocupaţia:........................... locul de munca:...........................................
b) Structura şi componenţa familiei:
Tipul familiei:
□monoparentală prin: statut iniţial, deces, divorţ, separaţie
□legal constituita
□alte situaţii
...........................................................................................
Fraţi/surori (număr fraţi/surori, vârsta, statut/ocupaţie):
..................................................................................................................
c) Alte situaţii relevante pentru evoluţia copilului:
□părinţi plecaţi în străinatate:.............................................................
□crescut de rude de gradul II, III:.....................................................
□în protecţie specială:.......................................................................
□alte situaţii:.....................................................................................
d) Atmosfera şi climatul familial:
□raporturi armonioase, de înţelegere între pă rinţi/între
părinţi şi copii
□raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
□dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente

115. 114
□ familie destrămată sau pe cale de destrămare
□ alte situaţii:................................................................................
Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi
faţă de problemele de educaţie ale copilului: ……..........................
..............................................................................................................................

III. Starea de sănătate:
a) Starea generală de sănătate..............................................................
b) Menţiuni medicale importante pentru procesul de
învăţământ:...............................................................................................

IV. Evaluare psihopedagogica:
a) Dezvoltare psihomotorie (coordonare motorie, schema cor-
porală, lateralitate, structuri perceptiv-motrice, orientare
spaţiotemporală/Repere fundamentale în învăţarea şi dez-
voltarea timpurie a copilului de la naştere până la 7 ani):
Alte particularităţi (deficiente şi conduite
specifice):.............................................................................................................
.....................
b) Procesele cognitive şi stilul de munca:
Gândirea:
- Înţelege noţiuni: □ simple □ complexe
- Defineşte noţiuni: □ simple □ complexe
- Operează cu noţiuni: □ simple □ complexe
- Înţelege relaţiile cauză-efect: □ da □ nu
Alte particularităţi ale gândirii:.........................................................

Memoria:
Formele memoriei:
□ de scurtă durată □ de lungă durată
□ vizual □ auditiva □ mixta
Alte particularităţi ale memoriei:...................................................
Limbaj şi comunicare:
Vocabular: □ redus □mediu dezvoltat □ bogat
Exprimare orală: □ nu comunică oral □ greoaie
□ incorectă gramatical □ clară, corectă
Tulburări de limbaj:.............................................................................
Alte particularităţi ale limbajului:.....................................................
Atenţia:
□ tulburări de atenţie □ nu prezintă tulburări de atenţie

116. 115
Alte particularităţi (concentrare, stabilitate, volum etc.):
...........................................................................................................................
Motivaţia de învăţare: □ extrinsecă □ intrinsecă
Alte particularităţi:.....
............................................................................
Receptivitatea, participarea şi implicarea:
□participă activ, cu interes □ interes inegal, fluctuant
□pasiv □ greu de antrenat □ inegal, absent
Alte particularităţi:....
.....................................................................
c)Relaţii sociale:
□sociabil, comunicativ □ retras, izolat, puţin comunicativ
□turbulent □ agresivitate verbală □ agresivitate fizică
Alte particularităţi:................................................................................
d) Nivelul achiziţiilor şcolare (deprinderi, interese):
Deprinderi de citit:
□total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de scris:
□total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de calcul:
□total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Abilităţi sau interese speciale:...........................................................
Alte particularităţi:..............................................................................
V. Rezultate şcolare şi extraş colare ale elevului
a)Discipline la care a ob ţinut rezultate
deosebite:...................................................................................................
.....................
b)Rezultate deosebite ob ţinute în activităţi
extraşcolare:.............................................................................................
..........................
c)Factori explicativi ai reuşitei şcolare/dificultăţilor
întâmpinate pe parcursul programului
şcolar:..........................................................................................................
.............
VI. Traseul educaţional:
Programe educaţionale la vârsta antepreşcolară (creşă,
grădiniţă, centre de zi cu componenţă educaţională):
Denumirea instituţiei:.................................................................
Perioada:...........................................................................................
Observaţii:........................................................................................

117. 116
Programe educaţionale la vârstă preşcolară (grădiniţă, centre
de zi cu componenţă educaţională):
Denumirea instituţiei:....................................................................
Perioada:.......................................................................................
Observaţii:.....................................................................................
Pregătirea şcolară (unităţi de învăţământ de masă, unităţi de
învăţământ special/special integrat):
Denumirea instituţiei:....................................................................
Perioada:.......................................................................................
Observaţii:......................................................................................
Promovat în anul anterior:
□ DA □ NU

Activităţi de sprijin anterioare şi prezente, inclusiv extraşcolare
(terapii în centre/clinici, în grădiniţă sau şcoală):
............................................................................................................................................

Comportamentul în timpul activităţilor şcolare anterioare şi
prezente:......................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

Observaţii şi recomandări, inclusiv privind forma de şcolarizare:
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

Întocmit, Data întocmirii,

Cadrul didactic
Numele şi prenumele:
Funcţia (educator-puericultor/profesor învăţământ
prescolar/profesor învăţământ primar/diriginte/
consilier şcolar/profesor itinerant şi de sprijin)

Semnătura,

118. 117
MODULUL: AUTOCOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE
PERSONALĂ
Activitate: „Desenul meu”
Prof. consilier școlar Corina Daniela GRAD
MODULUL: Autocunoaștere și dezvoltare personală
ACTIVITATEA: Desenul meu
TIPUL DE ACTIVITATE: Stimă de sine, empatie, feed-back
pozitiv
GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei a V-a
DURATA: 50 minute
OBIECTIVE:
- Să dezvolte creativitatea elevilor;
- Să realizeze unui proces de autocunoaştere şi cunoaş-
tere prin intermediul colegilor de clasă;
- Să dezvolte nivelul de conștientizare cu privire la
trăsăturile bune ale propriei persoane și ale altora;
- Să promoveze comentariile pozitive şi feedback-ul
apreciativ în rândul participanţilor.
PREGĂTIRE
 Coli A4 pentru fiecare elev, creioane colorate, pixuri.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
- Exerciţiu de „spart gheaţa”, „Jocul numelui”:
Fiecare elev va spune o calitate a sa, care va începe cu
prima literă a prenumelui său.
Ex: Cristina cea curioasă pentru că îi place să cunoască
multe lucruri.

119. 118
- Elevii vor avea de făcut la alegere câte un desen. Pe
desen elevii nu își vor trece numele, dar va fi persona-
lizat printr-un logo, motto, ceva care să-i definească
foarte bine.
- Când desenele sunt gata, se va realiza o „prezentare” a
desenelor: fiecare elev va defila prin clasă şi-şi va
prezenta desenul (10-15min), astfel încât să fie vizibil
pentru toţi colegii lui. Desenele, după prezentarea lor,
sunt expuse pe un panou, la vedere, în clasă. Elevilor li
se va spune de la bun început că unul din scopurile
activităţii este să memoreze care sunt desenele
realizate de ceilalţi colegi.
- Fiecare elev va extrage un bilet, dintr-o urnă, pe care
este scris numele unui coleg de-al său. El va trebui să
scrie pe bilet o apreciere despre colegul său şi apoi să
lipească biletul pe desenul realizat de acel coleg. În
situaţia în care cineva nu-şi aminteşte cum arată
desenul colegului, al cărui nume este extras pe bilet, va
primi drept indiciu logo-ul, sau culoarea dominantă de
pe desen.
- Fiecare elevi își primește înapoi desenul cu aprecierile
colegului său și, dacă vrea, va citi cu voce tare ceea ce
are scris pe bilet.

Observație: Activitatea se poate desfăşura cu succes şi pe
parcursul a două ore, în prima se anunţă etapele şi tema de lucru,
iar în a doua oră se face prezentarea şi „etichetarea”.

120. 119
MODULUL: MANAGEMENTUL EMOŢIILOR ŞI DEZVOLTAREA
ABILITĂŢILOR EMOŢIONALE ŞI DE COMUNICARE
Activitatea 1: Problemele clasei noastre
MODULUL: Managementul emoţiilor şi dezvoltarea abilită-
ţilor emoţionale şi de comunicare
ACTIVITATEA: Problemele clasei noastre
TIPUL DE ACTIVITATE: Calitatea relaţiilor interpersonale
GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei a VI-a
DURATA: 50 minute
OBIECTIVE:
- Să identifice şi să formuleze problemele existente în
colectivul clasei;
- Să dezvolte spiritul critic şi autocritic al elevilor;
- Să îmbunătăţească comunicarea interpersonale şi să
dezvolte relaţii pozitive în grupul de elevi.
MATERIALE NECESARE:
- Coli flip-chart
- Fişă de lucru: „Lista cu problemele clasei”
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
- Pregătirea activităţii: Elevii sunt invitaţi să formeze echipe
de lucru care vor cuprinde câte 5-6 elevi;
- Consilierul stabileşte împreună cu elevii regulile activi-
tăţii. De exemplu: Să fim sinceri! Să ne exprimăm deschis
părerile! Să fim realişti! Să respectăm opiniile celorlalţi! Să
aducem argumente solide în sprijinul ideilor noastre!
- Li se cere elevilor să discute în echipă despre problemele
cele mai importante pe care le are colectivul clasei. Elevii
sunt invitaţi să se gândească, să discute între ei şi apoi să
scrie în fişa de lucru (lista cu problemele clasei) care cred
că sunt problemele clasei. Elevii îşi aduc aminte din
activităţile precedente aspectele negative care au rezultat
din relaţiile dintre ei.

121. 120
- Elevii au la dispoziţie 15 minute pentru a alcătui în echipă
lista cu problemele clasei. Ei vor fi încurajaţi să-şi exprime
deschis părerile, să comunice în grup propriile opinii, să
asculte opiniile celorlalţi şi să-şi argumenteze punctul de
vedere;
- În cea de-a doua parte a activităţii, fiecare echipă prezintă
clasei propria sa listă cu problemele identificate. Ceilalţi
elevi vor urmări cu atenţie expunerea problemelor şi, dacă
este cazul, vor solicita argumente, explicaţii şi vor pune
întrebări pentru a se clarifica asupra punctelor de vedere
susţinute de colegii lor;
- Profesorul consilier va nota pe o coală flip-chart, proble-
mele care apar în liste, bifându-le pe cele care se regăsesc
şi la alte echipe;
- Problemele care am fost bifate de mai multe ori se pun în
discuţie, considerându-se priorităţi. La ele se vor căuta
mai departe soluţii;


DISCUȚII: Care sunt problemele cele mai importante pe care
le are colectivul clasei?
Argumentaţi /explicaţi răspunsul.

122. 121
FIŞA DE LUCRU
Activitatea 1: Problemele clasei noastre
Discutaţi în echipă despre problemele cele mai importante pe
care le are colectivul clasei noastre. Întocmiţi o listă cu aceste
probleme.
LISTĂ CU PROBLEMELE CLASEI NOASTRE
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
………………………… ………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………… ……………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….

123. 122

Activitatea 2: Soluții la problemele clasei noastre

MODULUL: Managementul emoţiilor şi dezvoltarea abilităţilor
emoţionale şi de comunicare
ACTIVITATEA: Soluţii la problemele clasei noastre
TIPUL DE ACTIVITATE: Calitatea relaţiilor interpersonale
GRUP ŢINTĂ: Elevii clasei a VI-a
DURATA: 50 minute

OBIECTIVE:
- Să implice elevi în identificarea şi formularea soluţiilor la
problemele clasei și să-și asume responsabilităţi în cadrul
colectivului clasei;
- Să stimuleze iniţiativele şi contribuţiile individuale în
rezolvarea problemelor clasei;
- Să crească coeziunea colectivului şi comunicarea intra şi
intergrupale;
- Să creeze un climat socio-afectiv pozitiv al clasei de elevi.

MATERIALE NECESARE:
- Coli flip-chart
- Fişă de lucru: „Lista cu soluţii la problemele identificate”

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
- Profesorul consilier anunţă tema activităţii şi modul de
desfăşurare, în echipele deja constituite;
- Pe flip-chart este expusă lista cu problemele identificate
de elevi în activitatea anterioară. Elevii au stabilit deja
care sunt problemele prioritare ale clasei, urmând ca în
continuare să reia discuţiile pentru fiecare caz în parte şi
să propună soluţii;
- Elevii lucrează în echipă pe o fişă de lucru („Lista cu soluţii
la problemele identificate”) care să cuprindă câteva soluţii
la problemele menţionate. Pe parcursul celor 15 minute,

124. 123
profesorul consilier va observa modul în care elevii
comunică şi gradul de implicare a lor în realizarea sarcinii;
- Se trece la prezentarea de către fiecare echipă a listei cu
soluţii. Pe parcurs, se fac comentarii, se aduc completări şi
propuneri concrete de remediere a situaţiilor analizate;
- În urma dezbaterilor, profesorul consilier împreună cu
elevii întocmeşte pe o coală flip-chart lista finală cu cele
mai realiste soluţii. Se urmărește găsirea de soluţii viabile
pentru a rezolva problemele din cadrul colectivului clasei;
- O parte din aceste soluţii vor fi incluse într-un „Regula-
ment al clasei” şi vor deveni reguli, norme, principii
unanim acceptate şi respectate în cadrul colectivului
clasei;
- În finalul activităţii, li se propune elevilor un exerciţiu prin
care să identifice atitudinile care pot ajuta la soluţionarea
problemelor clasei.

125. 124

FIŞA DE LUCRU
Activitatea 2: Să găsim soluţii la problemele clasei noastre!

Pe flip-chart aveţi lista cu problemele clasei noastre stabilite
în activitatea precedentă. Discutaţi în echipă şi realizaţi o listă care
să cuprindă soluţiile voastre la problemele menţionate.


LISTĂ CU SOLUŢII LA PROBLEMELE IDENTIFICATE
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………… …………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………… ………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
………………………… ………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………… ……………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….

126. 125
Exerciţiu
Identificaţi care sunt atitudinile care pot ajuta la soluţionarea
problemelor clasei.
Cred că ajută la soluţionarea problemelor, dacă elevii...
 se ceartă;
 încearcă să se înţeleagă;
 îşi zâmbesc;
 nu dau dreptate celuilalt;
 se ajută unii pe alţii;
 se mint unii pe alţii;
 se ascultă cu atenţie;
 încearcă să câştige;
 nu comunică între ei;
 se iartă unii pe alţii;
 au încredere unii în alţii;
 urmăresc să câştige reciproc;
 se află în competiţie;
 colaborează;
 se lovesc unii pe alţii;
 lucrează împreună;
 se învinuiesc unii pe alţii;
 cer ajutor altor persoane;
 se înfurie unii pe alţii;
 manifestă empatie.

127. 126
PLAN DE ACTIVITATE
Prof. consilier școlar Florina TEAHA
DATA:
CLASA: a XI-a
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMĂNT: Colegiul Economic Arad
OBIECTUL: Consiliere şi orientare
TEMA: Comunicare şi interrelaţionare pozitivă
SUBIECTUL: Echipa între comunicare şi conflict
VARIANTA LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de cunoştinţe
TIPUL LECŢIEI: mixt
PROPUNĂTOR / PROFESOR: Teaha Florina Ramona
COMPETENŢE GENERALE:
1. Explorarea resurselor personale care influenţează
planificarea carierei;
2. Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea
dezvoltării personale şi profesionale;
3. Exersarea abilităţilor de management al unui stil de
viaţă de calitate.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Analizarea aspiraţiilor, a priorităţilor, a calităţilor perso-
nale, a punctelor tari şi a scopurilor prin autoevaluare;
1.2. Reactualizarea planului de dezvoltare a resurselor perso-
nale, prin raportare la situaţia prezentă şi la obiectivele
de viitor;
2.1. Aplicarea principiilor unei comunicări interpersonale
pozitive;
3.1. Exersarea unor abilităţi de promovare a unui stil de viaţă
de calitate.

128. 127
COMPETENŢE DERIVATE:
C1: Conştientizarea importanţei comunicării eficiente în
rezolvarea sarcinilor de echipă;
C2: Definirea noţiunilor de echipă şi conflict;
C3: Recunoaşterea semnelor conflictului şi fazelor acestuia;
C4: Identificarea propriul stil de abordare a unui conflict;
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Resurse procedurale: învăţarea prin descoperire, con-
versaţia euristică, expunerea, explicaţia, problematizarea,exerciţiul, chestionarul, jocul didactic, brainstormingul.
Resurse materiale: cărţi, fise de muncă individuală şi în
perechi, foi albe.
Resurse organizatorice: individual, frontal, munca în
echipă.
Bibliografie:
1.Adriana Băban, Consiliere educaţională , Cluj-Napoca, 2001;
2.Elena Bonchiş, Metodica predării psihologiei în liceu;
3.Andrei Cosmovici, Psihologia, Editura Polirom, 1999.
ANEXE:
Anexa 1 –
„Povestea echipei”;
Anexa 2 –
Fişă: „Ce este o echipă?”
Anexa 3 –
Paradoxul Abilene;
Anexa 4 –
Chestionar – Stiluri de abordare a conflictului;
Anexa 5– Imagine pentru descrierea conflictului

129. 128

Succesiunea secvenţelor de învăţare:

Succesi-
unea
momen-
telor lecţiei
Comp
deriv.
Conţinutul informaţional-
formativ
Activitatea profesorului
Activitatea
elevilor
Dozare Resurse
Moment
organi-
zatoric
Notează absenţele.
Pregăteşte mijloacele de
învăţământ.
Elevul de
serviciu
motivează
absenţele.
Ceilalţi
elevi se
pregătesc
pentru
lecţie.
1 min.
Captarea
atenţiei
Profesorul va citi „Povestea
echipei” şi se va discuta
afirmaţia: „Neînţelegerile
reprezintă cea mai des
întâlnită formă a comunicării.”
- Ce părere aveţi despre
această afirmaţie?
- Despre ce credeţi că o să
vorbim astăzi?
Elevii
discută
afirmaţia
3 min Conver-
saţia
Anunţarea
lecţiei şi a
compe-
tenţelor
derivate
- Astăzi o să discutăm despre
comunicare şi conflict în
echipă.
Pe parcursul activităţii voi
urmări dezvoltarea
următoarelor competenţe:
conştientizarea importanţei
comunicării eficiente în
rezolvarea sarcinilor de
echipă; definirea noţiunilor
de echipă şi conflict;
recunoaşterea semnelor
conflictului şi fazelor
acestuia şi identificarea
propriul stil de abordare a
unui conflict;
Aştept de la voi, de asemenea
să participaţi activ la
exerciţiile şi aplicaţiile
propuse.

Elevii sunt
atenţi la
cele spuse
de
profesor.
2 min

130. 129
Dirijarea
învăţării
C1
C2
C1
C2
Exerciţiu:
Clasa este împărţită în grupe.
Sarcina este ca, lucrând în
echipă şi folosindu-se de foi
albe, bandă de lipit, creioane
colorate să construiască un
produs final (fiecare echipă
va trebui sa cada de acord
asupra unui singur produs
final). Între membrii
echipelor va fi câte un
voluntar care va avea rolul
de a provoca conflicte.
După ce finalizează
produsele, fiecare echipă îşi
va alege un reprezentant şi
îşi vor prezenta rezultatul.
- Se discută apoi despre cum
au lucrat în echipă, cum şi-au
împărţit sarcinile, cum au
comunicat, daca au
întâmpinat dificultăţi, cum
le-au depăşit, cum s-au simţit
în cadrul echipei. Se discută
şi despre comportamentul
voluntarului.
- Împreună cu elevii se
defineşte termenul de
echipă. Fiecare elev va primi
fişa „Ce este o echipă?
- Cât de importantă
consideraţi ca este
comunicarea în echipă?
Relaţia dintre comunicare
şi conflict este foarte
importantă – se prezinta şi
se discută paradoxul
Abilene
- Din cauza unei comunicări
ineficiente se ajunge de
multe ori la conflict
Definirea noţiunii de
conflict: Elevii sunt rugaţi să
spună primele cuvinte care
le vin în minte atunci când
aud cuvântul „conflict”, iar
profesorul va nota pe tablă
ceea ce spun elevii.
Participă
activ la
activitate
Realizează,
lucrând în
echipă,
sarcina
primită.
Prezintă
rezultatul
muncii în
echipă
Elevii
participă la
discuţiile
propuse
Participă la
discuţii –
definesc
noţiunea
de echipă
Elevii
ascultă şi
participă la
discuţii
37 min
Munca
în
echipă
Joc
didactic
Foi albe
Bandă
de lipit
Creioane
Conver-
saţia
euristică
Conver-
saţia
Expli-
caţia
Fişe de
infor-
mare
Expune-
rea
Conver-
saţia
euristică
Proble-

131. 130
C3



C3


C4
Definiţie: Conflictul
presupune o opoziţie bazată
pe incompatibilitatea
opiniilor, intereselor,
scopurilor, convingerilor,
sentimentelor

Se discuta apoi fazele
apariţiei unui conflict:
dezacord, alimentarea
dezacordului, ruptura,
conflict

Se discută despre cum
recunoaştem un conflict.


- Aplicare şi interpretare
chestionar: Stiluri de
aplicare a conflictului





Participă
activ la
activitate
şi definesc
conflictul


Participă
activ la
discuţii





Comple-
tează
chestio-
narul
mati-
zarea


Brains-
tormin-
gul

Conver-
saţia

Expli-
caţia

Conver-
saţia
euristică


Chesti-
onar
Fixarea
noilor
cunoştinţe
–
realizarea
feedback-
ului
Se reactualizează
principalele aspecte legate
de comunicare şi conflict în
echipă. Se prezintă o imagine
care reprezintă o concluzie la
cele discutate


Participă
activ la
discuţii




5 min

Conver-
saţia
Imagine
Încheierea
lecţiei

Profesorul realizează
aprecieri individuale şi
colective;

2 min

132. 131
Anexa 1
POVESTEA ECHIPEI
A fost odată o echipă formată din 4 persoane: FIECARE, CINEVA,
ORICINE ŞI NIMENI.
Într-o zi era de rezolvat o problemă importantă şi urgentă.
FIECARE a fost sigur că CINEVA o s-o facă. ORICINE ar fi putut să o facă,
dar nimeni nu a făcut-o. CINEVA s-a supărat rău de tot pentru că era ceva
ce FIECARE ar fi putut să facă. FIECARE s-a gândit că ORICINE o va face,
dar NIMENI nu şi-a dat seama că FIECARE n-o va face dacă nu-i spune
CINEVA.
În final FIECARE a dat vina pe CINEVA, când NIMENI n-a făcut ceva
ce ORICINE ar fi putut face.
...iar problema, problema cea importantă şi urgentă a rămas mai
departe nerezolvată, dacă nu cumva o mai fi la fel şi în ziua de azi!!!
Anexa 2
CE ESTE O ECHIPĂ?
Echipă are 2 sau mai mulţi membri;
Membrii utilizează ceea ce ştiu să facă cel mai bine,
aptitudinile pe care le au şi cunoştinţele pe care le deţin;
Există obiective comune ale tuturor membrilor;
Fiecare membru al echipei îndeplineşte unul sau mai multe roluri;
Echipa are o identitate proprie;
Echipa are căi de comunicare specifice, propriul limbaj,
semne, etc.
Rezultatele şi eforturile echipei sunt analizate şi discutate de
toţi membrii săi.

133. 132
Anexa 3

PARADOXUL ABILENE
(Povestea unei duminici în familie)


Familia lui Jerry stătea în casă într-o după-amiază fierbinte şi plină
de praf într-un orăşel din Texas, când socrul lui a spus: „Haideţi să
mergem la Abilene pentru cină.” Lui Jerry nu-i place ideea de a conduce
peste 100 de km într-o maşină veche, fără aer condiţionat, la peste 30 de
grade. Atunci când soţia lui se arată încântată de idee, aprobă şi el.
Încercând să mai găsească o portiţă de salvare, el spune: „Sper că şi
mama ta vrea să meargă”. „Sigur că vreau”, răspunde soacra. Aşa că se duc
la Abilene.
Se întorc peste 4 ore, după o cină groaznică, încinşi şi acoperiţi de
praf. Se aşează cu toţii la masa din bucătărie şi după o perioadă lungă de
tăcere profundă, Jerry remarcă „A fost o excursie groazică, nu?”
Remarca este întâmpinată de o tăcere monumentală, din aceea care
se poate tăia cu cuţitul. Soacra lui Jerry recunoaşte că nu vroia să meargă
de la început. A fost de acord numai că s-a simţit obligată. Lui Jerry nu-i
venea să-şi creadă urechilor. El ştia că nu avusese nici un chef să meargă,
dar dorise să le facă pe plac socrilor.
Apoi intervine şi soţia lui Jerry: „Păi singurul motiv pentru care am
fost de acord a fost să vă fac pe plac ţie şi părinţilor mei.”
În sfârşit, tatăl ei intervine: „Fir-ar să fie, nici eu nu vroiam să merg
la Abilene. M-am gândit că vă plictisiţi.”

134. 133
Anexa 4
Stilul de abordare a conflictului
Chestionar: Tu în fața conflictului
Citește cu atenţie, fii sincer cu tine, încearcă să te recunoști.
Încercuiește, pentru fiecare întrebare, scorul care se potrivește cel mai
bine felului tău de a reacţiona în faţa unui conflict. 4 reprezintă acord
puternic, iar 1 dezacord puternic.
Nr.
crt.
Afirmaţie Evaluare
1 Ai o viziune clară asupra demersurilor pe care le
vei întreprinde?
4 3 2 1
2 Începi prin a întreba partea adversă ce ai greșit? 4 3 2 1
3 Eviţi să te întâlnești cu oponentul? 4 3 2 1
4 Te confesezi cuiva în legătură cu problemele tale? 4 3 2 1
5 Cauţi sprijinul altor persoane? 4 3 2 1
6 Adâncești diferenţele? 4 3 2 1
7 Te scuzi pentru că ai o misiune de îndeplinit? 4 3 2 1
8 Asculţi atent ce are de spus partea adversă? 4 3 2 1
9 Devii agresiv? 4 3 2 1
10 Îţi menţii calmul? 4 3 2 1
11 Studiezi propunerea părţii adverse? 4 3 2 1
12 Ai atitudine pacifistă? 4 3 2 1
13 Te grăbești să ajungi la o înţelegere? 4 3 2 1
14 Vorbești mai mult decât ceilalţi? 4 3 2 1
15 Te concentrezi asupra soluţiilor posibile? 4 3 2 1
16 Încerci să găsești soluţia optimă? 4 3 2 1
17 Cedezi în favoarea celorlalţi? 4 3 2 1
18 Privești cu calm conflictul? 4 3 2 1
19 Te porţi ca şi când nu există nicio problemă? 4 3 2 1
20 Iţi reformulezi ideile? 4 3 2 1
21 Încerci să-ţi impui punctul de vedere? 4 3 2 1
22 Iţi ceri prompt scuze? 4 3 2 1
23 Iţi delegi responsabilitatea? 4 3 2 1
24 Încerci să faci un compromis? 4 3 2 1
25 Accepţi totuși idei? 4 3 2 1

135. 134
Interpretare rezultate
Completează tabelul cu punctele pe care ţi le-ai acordat la fiecare
întrebare. Fă totalul şi studiază apoi caracteristicile stilului dominat.

Stil
evaziv
Stil
superficial /
confortabil
Stil
competitiv
Stil concesiv
Stil
cooperant
Întrebare
Scor
Întrebare
Scor
Întrebare
Scor
Întrebare
Scor
Întrebare
Scor
3 2 1 6 8
4 7 5 13 10
17 12 9 16 11
19 18 14 24 15
23 22 21 25 20
Total Total Total Total Total

Stilul evaziv
Implică amânarea confruntării în speranţa că problema va dispare;
atrage după sine stres, creează probleme de comunicare, iar deciziile vor fi
luate arbitrar; cel care abordează problemele în acest stil neagă existenţa
vreunui conflict.
Stilul concesiv
Compromisul conduce repede la o soluţie care favorizează ambele
părţi. Principiile şi valorile reale sunt desconsiderate. Acest stil poate fi
folosit când problema este moderat importantă, dar trebuie rezolvată
foarte repede.
Stilul cooperant
Implică muncă alături de oponent pentru a găsi o soluţie care să
dea, pe cât posibil satisfacţie reciprocă. Se analizează grijile, preocupările,
interesele, intenţiile ambelor părţi și se caută alternative. Necesită timp şi
energie și poate deveni o scuză pentru amânarea deciziilor care trebuie
luate. Acest stil este potrivit când: problemele sunt prea importante
pentru ca rezolvarea lor să fie compromisă; trebuie rezolvat un conflict
vechi; există un grad înalt de implicare din partea părţilor; calitatea
deciziei este foarte importantă şi de aceea vor fi evaluate toate
posibilităţile.
Stilul competitiv
Încerci să-ţi impui punctul de vedere, pentru că ești convins că ai
dreptate, sau, pur şi simplu vrei să obţii o nouă victorie. Implică aport
emoţional, intelectual, ierarhic sau orice altă formă de putere care-ţi poate
sprijini ideile; dacă oponentului i se va da câștig de cauză, vei păstra

136. 135
resentimente. Acest stil este folosit atunci când: se cere urgent rezolvarea
problemei; se aplică măsuri nepopulare; ești convins că ai dreptate, iar
cealaltă parte nu este dispusă să asculte.
Stilul superficial
Se caracterizează ca un stil neautoritar, nehotărât. Interesele
celorlalţi primează. Folosirea excesivă a acestui stil poate să conducă la
scăderea respectului celorlalţi faţă de tine şi ideile tale. Este ales când: știi
că greșești; problema este foarte importantă pentru ceilalţi și au soluţii
care îi favorizează.

137. 136
Anexa 5

138. 137
PLAN DE ACTIVITATE
DATA:
CLASA: a XI-a
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMĂNT: Colegiul Economic Arad
OBIECTUL: Consiliere şi orientare
TEMA: Decizia de carieră
SUBIECTUL: Deciziile personale pe axa timpului
VARIANTA LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de cunoştinţe
TIPUL LECŢIEI: mixt
PROPUNĂTOR / PROFESOR: Teaha Florina Ramona
COMPETENŢE GENERALE:
1.Explorarea resurselor personale care influenţează
planificarea carierei;
2.Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea
dezvoltării personale şi profesionale;
3.Utilizarea adecvată a informaţiilor, în propria activitate,
pentru obţinerea succesului;
4.Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi
profesională.
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Elaborarea un program personalizat de reusită personală
şi profesională;
2.1. Analizarea beneficiilor comportamentului de cooperare;
3.1. Exersarea abilităţilor de utilizare eficienta a diferitelor
resurse, pentru a localiza, selecta şi evalua informaţii
despre învăţare, muncă, carieră;
4.1. Evaluarea pregătirii personale pentru continuarea studiilor
/pentru inserţia profesională.

139. 138
COMPETENŢE DERIVATE:
C1: Identificarea deciziilor importante pe care le-au luat şi pe
care urmează să le ia în viitorul apropiat şi conştien-
tizarea modului în care acestea îi influenţează;
C2: Conştientizarea factorilor care le influenţează deciziile
personale şi de grup;
C3: Familiarizarea cu tehnici de evaluare şi alegere a alterna-
tivei-alternativelor decizionale potrivite;
C4: Identificarea scopurilor personale de carieră pe termen
scurt, mediu şi lung.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
 Resurse procedurale: învăţarea prin descoperire, con-
versaţia euristică, expunerea, explicaţia, problematizarea,
exerciţiul, jocul de rol, brainstormingul.
 Resurse materiale: cărţi, fise de lucru, foi albe.
 Resurse organizatorice: individual, frontal, munca în
echipă.

Bibliografie:
1. Adriana Băban, Consiliere educaţională, Cluj-Napoca, 2001;
2. Metodica predării psihologiei în liceu – Elena Bonchiş;
3. Psihologia – Andrei Cosmovici, Ed. Polirom, 1999;

ANEXE:
ANEXA 1: Fişa „Ce înseamnă luarea unei decizii?”
ANEXA 2: Fişa „Valorile personale”
ANEXA 3: „Salvarea din peşteră!” – joc de rol
ANEXA 4: Tehnici de evaluare şi alegere a alternativei-
alternativelor decizionale potrivite
ANEXA 5: „Ce vreau în carieră?”
ANEXA 6: Poveste terapeutică.

140. 139
Succesiunea secvenţelor de învăţare:
Succesi-
unea
momen-
telor
lecţiei
Comp
deriv.
Conţinutul informaţional-
formativ
Activitatea profesorului
Activitatea
elevilor
Dozare Resurse
Moment
organi-
zatoric
Notează absenţele.
Pregăteşte mijloacele de
învăţământ.
Elevul de
serviciu
motivează
absenţele.
Ceilalţi elevi
se pregătesc
pentru lecţie.
1 min.
Captarea
atenţiei
Exerciţiu Zombi:
O echipă este pusă să se
înnoade astfel încât să
formeze un nod uman.
Este ales un voluntar care
este rugat să descurce
nodurile numai pe bază
de comunicare fără să
atingă zombi. Zombi
trebuie să execute ce li se
cere.
- Se face analogie cu
dificultăţile care apar
atunci când trebuie să
luăm decizii.
Elevii
participă la
jocul propus
5 min Joc
Conver-
saţia
Anunţarea
lecţiei şi a
compe-
tenţelor
derivate
- Astăzi vom vorbi despre
decizie şi despre factorii
care influenţează
deciziile personale şi de
grup şi vom începe să
discutăm puţin şi despre
decizia de carieră, temă
pe care îmi propun să o
abordăm mai în amănunt
în orele următoare.
Pe parcursul orei îmi
propun dezvoltarea
următoarelor
competenţe: identificarea
deciziilor importante pe
care le-au luat şi pe care
urmează să le luaţi în
viitorul apropiat şi
conştientizarea modului
în care acestea vă
Elevii sunt
atenţi la cele
spuse de
profesor.
3 min
Expu-
nerea

141. 140
influenţează;
Conştientizarea factorilor
care vă influenţează
deciziile personale şi de
grup; Familiarizarea cu
tehnici de evaluare şi
alegere a alternativei-
alternativelor decizionale
potrivite şi identificarea
scopurilor personale de
carieră pe termen scurt,
mediu şi lung.
Aştept de la voi, de
asemenea să participaţi
activ la exerciţiile şi
aplicaţiile propuse.
Dirijarea
învăţării
C1











C1














C2






- Ce este decizia?
Fiecare din noi ia zilnic o
multitudine de decizii.
Pornind de la decizii
minore, ca de exemplu
cumpărarea unui obiect
vestimentar, pană la
decizii care implică întreg
procesul de dezvoltare
personală, ca de exemplu
alegerea unei facultăţi
sau a unui loc de munca.
- Completarea fişei
„Ce înseamnă luarea
unei decizii?”
Concluzie: Luarea unei
decizii este un proces şi
nu un moment. Acest
proces implică resursele
noastre emoţionale,
intelectuale şi compor-
tamentale. Cu cat decizia
pe care trebuie să o luăm
este mai importantă, cu
atât timpul şi efortul de
deliberare trebuie să fie
mai intense.
- Care credeţi că sunt
factorii care ne
influenţează deciziile?
Consideraţi că există vreo
legătură între valorile
personale şi decizii?
Definirea noţiunii de

Elevii se
implică în
discuţii








Completează
fişa







Participă la
discuţii











34 min
Conver-
saţia
euristică

Expu-
nerea








Fişă de
muncă
indivi-
duală


Conver-
saţia
Proble-
matiz-
area

142. 141
C2
C2
C2
C3
C4
valoare personala:
- Definiţie: Valorile
personale sunt acele
standarde pe care ţi le
defineşti pentru a trăi
conform lor. Acest
proces de definire şi
redefinire este unul
continuu şi este
influenţat de mediul
extern. Modul în care
fiecare îşi defineşte
valorile personale este
unul propriu, iar deciziile
pe care le luăm în viaţă
sunt în legătură directă
cu valorile noastre.
-Se completează fişa
„Valorile personale”
Se discută despre
legătura dintre valorile
personale şi decizie.
Joc de rol: „Salvarea din
peşteră” (clasa este
împărţită în 4-5 grupe)
Se discută situaţia
prezentată şi modul în
care au decis:
- Cum aţi luat decizia
finală? Care au fost
factorii care v-au
determinat să alegeţi aşa?
A fost mai greu de luat o
decizie în grup sau ar fi
fost mai uşor să luaţi
decizia individual?
Se prezintă tehnici de
evaluare şi alegere a
alternativei-alterna-
tivelor decizionale
potrivite – fişa 4
Se realizează exerciţiul
„Ce vreau în carieră?”
(fişa 5) prin intermediul
căruia se va stabili
legătura cu ce activitatea
Elevii se
implică în
discuţii
Participă la
jocul de rol şi
îşi
argumentează
alegerile
Participă la
discuţii
Conver-
saţia
Proble-
mati-
zarea
Fişe de
lucru
Exerci-
ţiul
Conver-
saţia
Joc de
rol
Proble-
mati-
zarea
Fise de
lucru
Fişe de
infor-
mare
Conver-
saţia
Expune-
rea

143. 142
planificată pentru
următoarea întâlnire.
Fixarea
noilor
cunoştinţe
–
realizarea
feedback-
ului
Se prezintă o poveste
terapeutică
reactualizându-se
principalele aspecte
legate de factorii care
influenţează deciziile
personale şi de grup.


Participă activ
la discuţii






5 min



Conver-
satia
Încheierea
lecţiei

Profesorul realizează
aprecieri individuale şi
colective;
2 min

144. 143
Anexa 1
CE ÎNSEAMNĂ LUAREA UNEI DECIZII?
1. Enumeraţi două decizii pe care le-aţi luat în trecut şi le
consideraţi ca fiind foarte importante pentru dumneavoastră:
1. ........................................................................................................................................
2. ........................................................................................................................................
2. Enumeraţi două decizii pe care urmează să le luaţi în viitorul
apropiat şi care urmează să vă influenţeze dezvoltarea personală pe
termen lung, fiind foarte importante pentru dumneavoastră:
1. ........................................................................................................................................
2. ........................................................................................................................................
3.Selectaţi una din deciziile din viitorul apropiat pe care le-ati
enumerat mai sus şi analizaţi-o pe următoarele coordonate:
CE (ce aspect din viaţa ta vizează această decizie)
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
DE CE (de ce consideri că este important să iei această decizie)
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
CUM (ce trebuie să faci efectiv ca să iei această decizie)
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
CÂND (momentul în care va trebui efectiv să iei această decizie)
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

145. 144
Anexa 2

Exerciţiu:

Marchează cu + valorile importante pentru tine şi cu –
valorile mai puţin importante:


Ajutorarea celorlalţi
Independenţă
Colegialitate
Împlinire
Apartenenţă
Securitate
Putere şi autoritate
Creativitate
Profit material
Statutul social

146. 145
Anexa 3
SALVAREA DIN PEŞTERĂ – JOC DE ROL
Grupul vostru trebuie să joace rolul uni comitet de conducere
care finanţează mai multe proiecte de cercetare privind comportamentul
oamenilor în spaţii restrânse.
Aţi fost chemat la o şedinţă urgentă, convocată din cauză că unul
dintre experimente a luat o întorsătură foarte urată.
Şase voluntari au fost coborâţi într-un sistem de caverne dintr-o
regiune îndepărtată a ţării, având o singură legătură, prin radio, cu cabina
de control de la intrarea în peşteră. Intenţia era de a-i ţine pe cei şase
voluntari patru zile în subteran, dar aceştia au rămas blocaţi din cauza
unor căderi de pietre şi a creşterii nivelului apei.
Unica echipă de salvare vă anunţă că scoaterea voluntarilor va fi
foarte dificilă, din cauză că echipamentul pe care îl au la dispoziţie nu le
permite să scoată mai mult de un om pe oră. Este foarte posibil ca unii
dintre voluntari să moară înainte să poată fi salvaţi, înecaţi în apa care se
ridică rapid.
Voluntarii sunt conştienţi de ce îi aşteaptă. Ei au luat legătura prin
radio cu cabina de control, comunicând că nu vor să decidă ei care va fi
ordinea în care se va face salvarea. Conform prevederilor cuprinse în
caietul de proiect, responsabilitatea acestei decizii revine în această
situaţie comitetului vostru.
Echipamentul de salvare va ajunge la intrarea în peşteră în
cincizeci de minute, timp în care trebuie să comunicaţi echipei ordinea de
salvare, pe care trebuie să o scrieţi pe o listă de priorităţi.
Singurele informaţii pe care le deţineţi provin din dosarele
proiectului şi sunt reproduse în fişele cu datele personale ale voluntarilor.
Puteţi folosi orice criteriu care v-ar putea ajuta să luaţi o decizie.
Voluntarul 1: ELENA Elena are 34 ani şi este casnică. Are 4 copii, între 7 luni şi 8 ani. Îi
plac patinajul pe gheaţă şi gătitul. Locuieşte într-o casă plăcută din
Călăraşi, este născută în Bucureşti. Se ştie că Elena este bună prietenă cu
unul din voluntari (cu Ovidiu).

147. 146
Voluntarul 2: TEODORA
Teodora are 19 ani şi este studentă la Facultatea de Sociologie a
Universităţii din Iaşi. Ea provine dintr-o familie bogată din Bacău. Tatăl ei
este un industriaş cunoscut şi o autoritate de nivel naţional în industria de
avioane. Teodora nu este măritată, dar are mai mulţi peţitori şi toţi sunt
de familie bună, fata fiind şi deosebit de frumoasă. A apărut de curând
într-un documentar TV despre femeile de succes.

Voluntarul 3: ROMICĂ
Romică are 41 de ani şi s-a născut în Cădăruşani. Este profesor şi
şi-a dedicat întreaga viaţă dezvoltării socio-economice a rromilor. Face
parte din partidul social democrat şi a făcut cu ceva vreme în urmă mai
multe vizite în India. Este însurat şi are 11 copii, cu vârste între 6 şi 19 ani.
Distracţia lui favorită este cântatul într-o orchestră de manele.

Voluntarul 4: OVIDIU
Ovidiu nu este însurat şi are 27 ani. Ca fost jandarm, şi-a petrecut o
parte din stagiul militar în zona de frontieră, unde, în cursul unei acţiuni, a
reuşit să identifice o bandă de traficanţi, fapt pentru care a fost citat pe
ordin de zi. După revenirea la viaţa civilă, nu a mai reuşit să-şi găsească un
rost şi acum are probleme cu băutul. În prezent este instructor într-un
club pentru tineret, punând multă energie în ajutorarea tinerilor cu
probleme şi coordonarea expediţiilor speologice. Îi place să construiască
şi să conducă maşini de curse. Trăieşte în Braşov.

Voluntarul 5: PAUL
Paul are 42 ani şi este divorţat de şase ani. Fosta lui soţie s-a
recăsătorit. Paul s-a născut în Bucovina, dar acum trăieşte în Bucureşti,
unde lucrează ca cercetător la Spitalul Universitar. Este recunoscut pe
plan mondial ca fiind o autoritate în vindecarea turbării. De curând, el a
pus la punct un tratament ieftin, autoadministrabil, dar cea mai mare
parte a cercetării sale se află încă în faza de ciorne, în carneţelele lui. Din
nefericire, Paul a avut în ultimii ani unele probleme emoţionale. Îi place să
asculte muzică clasică şi operă şi practică sportul.

Voluntarul 6: EDUARD
Eduard are 59 ani, a trăit şi a lucrat toata viaţa în Baia Mare. Este
directorul general al unei fabrici de curele de transmisie. Fabrica are 71 de
angajaţi. El este o figură importantă în viaţa socială din localitate, este şi
consilier în Consiliul Municipal. Este căsătorit şi are 2 copii, ambii cu

148. 147
propriile lor familii şi plecaţi de ceva vreme din Baia Mare. Eduard s-a
întors de curând din Polonia, unde a răspuns personal de promovarea
unui contract pe 5 ani pentru livrarea unei cantităţi mari de curele de
transmisie de uz industrial. O dată încheiat, acest contract ar putea
însemna locuri de muncă pentru încă 25 de oameni. Hobby-ul lui Eduard
este colecţionatul armelor vechi, el intenţionând chiar să scrie o carte,
după ce va ieşi la pensie, despre armele din timpul Războiului de
Independenţă. Este un pasionat suporter de fotbal.

149. 148

FIŞA DE ANALIZĂ A SALVĂRII DIN PEŞTERĂ

Ordinea de salvare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Care au fost criteriile principale folosite în stabilirea ordinii în care
se va efectua salvarea voluntarilor?
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

Până la ce punct criteriile stabilite de grup au coincis cu cele
gândite de voi?
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

Cât de uşor v-a fost să luaţi o decizie de acest gen?
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

Ce elemente de comportament au determinat decizia grupului?
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

Ce elemente de comportament au îngreunat adoptarea unei decizii
de către grup?

............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

150. 149
Anexa 4
Tehnici de evaluare şi alegere
a alternativei-alternativelor decizionale potrivite
Adună cât mai multă informaţie despre situaţia de luare a deciziei.
Consultă cât mai multe surse de informare pentru a avea o
perspectivă complexă a situaţiei.
Verifică de fiecare dată corectitudinea informaţiei şi acurateţea ei.
Clarifică-ţi cât mai explicit alternativele.
Învaţă să accepţi că în unele situaţii nu vei avea acces la o serie
de informaţii vitale pentru luarea unei decizii.
Nu te grăbi în luarea unei decizii. Acordă-ţi suficient timp pentru
evaluarea alternativelor.
Deciziile pripite sunt cel mai adesea regretate.
Învaţă să accepţi riscul implicat în orice proces de luare a unei
decizii. Astfel, vei putea să fii pregătit pentru rezultate neaşteptate.
Acordă-ţi recompense după fiecare decizie luată eficient. Învaţă
atât din succes cât şi din eşec.
Acceptă faptul că nu există o alternativă ideală şi de fiecare dată
trebuie să faci şi compromisuri.
Nu uita să cântăreşti valoarea alternativelor atât în funcţie de
ceea ce eşti tu şi ceea ce poţi să faci.

151. 150
Anexa 5

CE VREAU ÎN CARIERĂ?


Idealul meu în viaţă:


Dorinţele mele legate de carieră:


Ce muncă mi-ar plăcea să fac în 5 ani de acum:



Ce muncă mi-ar plăcea să fac în următorii 2 ani:


Scopurile mele legate de carieră pentru următoarele 6 luni:


Ce deprinderi (să fac) şi cunoştinţe (să ştiu) legate de carieră mi-ar
plăcea să-mi dezvolt:

152. 151
Anexa 6
POVESTE TERAPEUTICA
Atunci când ne confruntăm cu problemele noastre din prezent de
multe ori putem descoperi că suntem prizonierii trecutului nostru, că sunt
lucruri pe care le-am trăit sau pe care le-am învăţat, care fie ne obligă să
luăm anumite decizii, să urmăm un anumit drum, fie ne ţin pe loc.
Astăzi, aş dori să-ţi povestesc despre elefanţi. Atunci când vedem
elefanţi la televizor, la gradina zoologică sau la circ, nu putem să nu fim
impresionaţi de puterea şi inteligenţa lor. Te-ai gândit vreodată cum ajung
elefanţii să fie dresaţi? Te-ai gândit vreodată cum pot deveni nişte animale
de câteva tone supuse omului? Ai văzut vreodată sfoara legată de piciorul
elefantului?
Hai să-ţi povestesc câte ceva despre felul în care sunt dresaţi
elefanţii în Africa. Atunci când sunt pui, când sunt mici şi neajutoraţi,
stăpânii lor îi leagă de picior cu un lanţ greu pe care îl prind de un copac
puternic. Oricât se revoltă, oricât se luptă ca să scape, ei nu reuşesc să se
elibereze. Ulterior, atunci când nu se mai pot zbate din cauza oboselii,
lanţul este înlocuit cu o funie. Animalul loveşte şi se smulge din funie şi
după puţin timp renunţă. Funia este după aceea înlocuită cu o coardă.
Elefantul fără prea multă nădejde mai încearcă de câteva ori să se smulgă
din legătură dar renunţă imediat. În cele din urmă coarda este înlocuită cu
sfoară(cordon) simbolic, care nu mai este ataşat de nimic. Elefantul nu mai
depune nici un efort pentru a se elibera. El aşteaptă liniştit ca stăpânul său
să desfacă legătura pentru a se simţi liber ca să se mişte.
Tot acest dresaj se desfăşoară în ani. Între timp elefantul creşte şi
devine puternic. Fără să depună prea mult efort acesta s-ar putea elibera
din cele mai solide legături. Cu toate acestea simpla sfoară legată de
piciorul său îl face să rămână supus stăpânului său.
Această istorisire nu este o dovadă a prostiei elefanţilor (elefanţii
sunt de fapt unele din creaturile cele mai inteligente), ci a felului în care
amintirile, experienţele noastre ne fac câteodată să ne simţim mai slabi
decât suntem. Chiar dacă între timp elefantul a crescut şi ar fi putut să se
elibereze de stăpânul său, el a devenit prizonierul amintirii neputinţei,
neajutorării pe care a trăit-o când era mic şi slab. El a renunţat prea
devreme ca să mai încerce, el nu a aflat niciodată cât este de puternic.

153. 152
TU CE VREI SA FII CÂND ALȚII
ÎȚI FABRICA VISE?
Prof. consilier școlar Ligia Iemima IERCAN
Descriere:
Având la baza „GHIDUL MESERIILOR DIN VIITOR ”-
Coordonator Andrea Paul conf. univ. dr. REI-ASE, activitatea este
una de informare privind digitalizarea a peste 65% dintre meseriile
din prezent şi a peste 10% dintre meseriile care încă nu s-au
inventat și vor apărea în următorii 10 ani. Elevii sunt provocaţi să
se cunoască și să înţeleagă schimbările ce se petrec în jurul lor,
pentru a-şi putea alege, dezvolta sau crea un job/meserie pentru
care are aptitudini, și nu numai.

Şcoala: Liceul Teoretic „Mihai Veliciu” Chişineu Criş
Profesor propunător: Consilier şcolar: Iercan Ligia Iemima
Locația: Google Meet
Data: 29.10.2020
Modulul: Orientare şcolară şi profesională
Competența generală: Exersarea abilităţilor de orientare
şcolară şi profesională

Competențe specifice:
 Alegerea domeniului de activitate potrivit cu personali-
tatea individuala prin informarea asupra meseriilor din viitor
Clasa/grup țintă: clasa a XII-a UB/elevi din ciclul liceal
Tipul de lecție: Informare și transmitere de cunoştinţe
Mijloace și procedee didactice: Aplicaţia Mentimeter
CLoud, Prezentare Powerpoint, Aplicaţia Youtube, MIndMASTER;

154. 153
Metode didactice: Activitate frontala online, Exemplificare,
Expunere, MIndMap;
Bibliografie&webografie:
Coordonator: Andreea Paul, conf. univ. dr. la Facultatea
REI, ASE Președintele Asociaţiei INACO – „GHIDUL MESERIILOR
DIN VIITOR’’
Site-ul Pinterest;
Youtube
Prezentarea activității:
Cadrul didactic începe activitatea prin prezentarea unor
meserii mai nonformale apărute de câţiva ani pe piaţa muncii prin
prezentarea unor secvenţe din filmuleţe ale unor personalităţi care
deja le practică şi provoacă elevii să răspundă ce au în comun
aceste doua personalităţi (Timp estimat 5 min)
https://www.youtube.com/results?search_query=mircea+br
avo
https://www.youtube.com/watch?v=JKbTnaz-oUM
Bazat pe răspunsurile elevilor, cadrul didactic prezintă prin
intermediul unui material powerpoint câteva deprinderi și
caracteristici ale unei persoane de succes care are o ţintă și o
viziune precum şi domeniile de activitate de viitor unde acestea pot
fi puse în practică. (Timp estimat 5 min)
În baza conţinutului din materialul ppt. realizat, cadrul
didactic prezintă elevilor un mindmap al meseriilor din viitor
(Anexa 1).
După prezentarea informaţiilor elevii oferă feedback
profesorului legat de informaţii prin Aplicaţia Mentimeter Cloud.
(Timp estimat aprox-5 min)
La finalul activităţii elevii sunt provocaţi să își afle tipul de
personalitate și tipul de carieră potrivit prin Aplicaţia Pinterest,
accesând şi completând un Playquizz „BEST CAREER FOR YOU
MYERS BRIGGS-PERSONALITY TYPE. (timp estimat 15 min)

155. 154
Exerciţiu de reflectie: https://www.youtube.com/watch?
v=i64uhOg_0rM

156. 155
PROIECT DE ACTIVITATE EDUCAȚIONALĂ
Școala: Liceul Teoretic „Mihai Veliciu” Chișineu Criș
Aria curriculară: Consiliere şi Orientare
Tema proiectului „AWESOME UPSTANDER ÎN LUPTA CU
CYBERBULLYINGUL”
Tipul activității: Blended learning, predare de noi cunoștinţe
Grupul țintă: Clasele V-VIII (se poate aplica și la ciclul liceal
cu înlocuirea altor linkuri/filmuleţe de vizualizat)
Profesor propunător: Consilier Școlar IERCAN LIGIA IEMIMA
Locul desfășurării: sala de clasă
Mijloace didactice:
Laptop cu internet
Smartphone-uri personale
Beţișoare scrise cu persoane abilitate /specializate în a
oferi ajutorul
Tabla
Carioca pentru tablă verde şi roșu
Plicuri cu sarcini de lucru în perechi pe situaţii concrete de
cyberbulling
Bileţele colorate pe care sunt scrise cuvinte aleatorii
uptstander/bystander
https://www.youtube.com/watch?v=MV5v0m6pEMs
(documentar marturii forme cyberbulling)
https://www.youtube.com/watch?v=ivdyx7Kdu3g
(diferenţa între upstander/bystander)
Metode şi procedee didactice
Expunerea
Prezentarea
Exemplificarea
Lucrul în perechi
Activitate frontală

157. 156
Scopul activității:
Scopul acestei activităţi este de a-i familiariza şi conștientiza
pe elevi, cu termenul cyberbullying şi impactul emoţional pe care
acesta îl are asupra fiecăruia dintre noi, formele cyberbullingului,
cunoașterea privind securitatea pe internet și pași concreţi pentru
solicitarea unui ajutor.

Desfășurarea activității:
Activitatea are la bază un material powerpoint, care poate fi
proiectat în timp ce profesorul explică elevilor tema activităţii.
(AWESOME UPSTANDER ÎN LUPTA CU VIOLENȚA
Li se explică elevilor într-un limbaj accesibil ce este
cyberbullying şi se face o paralelă între cyberbullying şi bullying cu
accent pe aspectul că în cyberbullying persoană se izolează şi e mai
greu de controlat și de ajutat.
Cu ajutorul unor mărturii (studii de caz ale unor adolescenţi)
dintr-un documentar desprecyberbulling se prezintă care sunt
principalele forme de cyberbullying cu termenii denumiţi din limba
engleză.(în documentar se vorbește despre SEXTING şi TROLING ca
forme ale cyberbullyingului)
Profesorul face introducerea scriind pe tablă doi termeni lângă
care desenează câte un om:cu verde notează UPSTANDERiar cu roșu
notează BYSTANDER. După prezentarea unui filmuleţ
https://www.youtube.com/watch?v=ivdyx7Kdu3g profesorul
notează în dreptul persoanelor desenate caracteristici ale celor două
persoane. Provoacă elevii să se încadreze într-o categorie care li se
potrivește şi să identifice emoţiile resimţite pentru fiecare în parte.
În continuare elevii sunt invitaţi să aleagă fiecare câte un
bileţel. Perechile de lucru se vor forma dintr-un elev care are un
bileţel cu upstander şi dintr-un alt elev care are un bileţel cu
bystander. Fiecare pereche primește câte un plic cu o situaţie
concretă de cyberbulling Sarcinile celor doi este de a găsi forma
corectă de cyberbulling prezentată în material şi exersarea
comunicării în rolul primit (cel de upstander/bystander).
Fiecare elev este provocat să-i răspundă ceilulalt la două
întrebări:

158. 157
1.Cum procedezi /a-i proceda dacă ai fi pus într-o situație
în care alții fac bullying/cyberbullying despre persoana
ta?
2.Care este teama cea mai mare din cauza căreia nu ai
ajuta un coleg care este într-o situație de bullying/
cyberbullying?
3.Alege din bețișoarele primite, acele persoane potrivite
pentru tine în oferirea ajutorului în situatii de
cyberbulling
La finalul a activităţii, profesorul invită elevii să își folosească
telefoanele prin folosirea aplicaţiei MENTIMETER (profesorul le va
scrie codul pe tablă pentru accesul elevilor pentru primirea
feedbackului ce va veni din partea elevilor printr-un cuvânt care ar
descrie cel mai bine feedbackul.

159. 158
10 MOTIVE PENTRU A VENI LA CABINETUL
DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
PENTRU CONSILIERE
Prof. consilier școlar Lavinia STAN
1. Te cunoști mai bine (îţi afli posibilităţile şi îţi descoperi
limitele);
2. Comunici eficient (cu prietenii, colegii, părinţii, profesorii);
3. Înveţi mai ușor și repede (îţi afli stilul propriu de învăţare);
4. Îţi îmbunătăţești rezultatele/ performanţele școlare;
5. Relaţionezi optim (îi înţelegi pe ceilalţi/te faci înţeles, îi
accepţi pe ceilalţi/te faci acceptat, îţi faci mai mulţi prieteni);
6. Discuţi despre subiecte care nu-ţi permiţi să le abordezi cu
alte persoane (prieteni, familie, cunoscuţi);
7. Primești ascultarea confidenţială a „of-urilor”/ frământă-
rilor și îndrumare calificată;
8. Îţi identifici abilităţile, aptitudinile, îţi dezvolţi capacitatea
decizională;
9. Primești ghidare către cariera dorită și potrivită;
10. Înveţi ce poţi face pentru a te simţi mai bine.


Alături de consilierul școlar poți găsi soluția cea mai bună!

160. 159
VORBEȘTE CU CONSILIERUL
DIN ȘCOALA TA
Prof. consilier școlar Otilia ARDELEAN
Uneori… e greu de spus ce e în mintea şi în inima ta...
apare durerea şi poate pune stăpânire pe viaţa ta…
nu ştii în ce direcţie să o iei sau de unde să începi…
doar ai nevoie să vorbeşti cu cineva…
Ce-i de făcut?
Vorbește cu consilierul din școala ta
te va ajuta să te cunoști mai bine;
îţi va asculta ofurile;
vei primi suport şi îndrumare;
vei fi asistat în luarea de decizii;
te va învăţa să comunici mai bine;
vei fi sprijinit să soluţionezi probleme;
vei învăţa să-ţi exprimi emoţiile;
te va învăţa să-ţi controlezi comportamentul;
îţi vei afla stilul de învăţare;
te va ajuta să-ţi planifici cariera;
vei fi asistat în realizarea portofoliului personal;
vei învăţa să-i înţelegi pe cei din jur.

161. 160
FIȘA DE LUCRU
,,CARE SUNT SURSELE DE STRES
DIN VIAȚA MEA?”
Prof. consilier școlar Otilia ARDELEAN
Fișa de lucru „Care sunt sursele de stres din viaţa mea?” este
selectată din „Consiliere educaţională Ghid metodologic pentru
orele de dirigenţie și consiliere BCU Cluj Napoca, 2001.
Prin aplicarea acestei fișe la consilierea de grup se urmărește
identificarea și mai apoi inventarierea surselor de stres la care este
expus elevul în viaţa de zi cu zi.
Au fost identificate următoarele nivele ţintă:
1. la școală;
2. în familie;
3. în grupul de prieteni;
4. la propria persoană.

Regulile grupului de lucru stabilite de la prima întâlnire au
fost următoarele:
 Să ne ascultăm reciproc;
 Să fim toleranţi;
 Să fim glumeţi;
 Să acceptăm diversitatea de opinii;
 Să ne implicăm cu toţii în sarcinile de grup;
 Să empatizăm unii cu alţii;
 Să fim deschiși la comunicare.
Aplicaţia „Care sunt sursele de stres din viaţa mea” la elevii
din ciclul liceal a condus la următoarea ierarhizare a surselor de
stres semnificative. Astfel au reieșit următoarele observaţii:

162. 161
La școală cea mai frecventă sursă de stres a fost examenul
urmat de evaluările de către profesorii de la clasă,
răsfoirea catalogului, programa încărcată, colegii, portarul.
În familie a rezultat următoarea clasificare: așteptări
ridicate din partea părinţilor, blocaje de comunicare,
interdicţii, nedreptate, reguli prea exigente, probleme
financiare familiale, manipularea emoţională.
La propria persoană a rezultat următoarea clasificare:
netoleranţa, interpretări eronate, perfecţionism, comodi-
tate, complexe de inferioritate/superioritate, autoironia,
minciuna, teama de eșec.
În grupul de prieteni a rezultat următoarea clasificare:
dezaprecierea, rea intenţie, conflictele, ironia, minciuna,
fiţele, manipularea emoţională.
Scopul aplicării acestei fișe de lucru la consilierea de grup a
fost în principal formarea clasei prin depășirea blocajelor de
comunicare și abordarea comunicării asertive, mai mult chiar s-au
aplicat şi exerciţii de creștere a stimei de sine şi de stimulare
motivaţională, exerciţi de relaxare sau joc de rol.

163. 162
FIŞĂ DE RĂSPUNS
pentru activitatea individuală de consiliere
şi orientare în carieră a elevilor
Prof. consilier școlar Angela Carmen PLĂCINTAR





Această fişă de lucru a fost concepută ca instrument de lucru
necesar profesorului consilier şcolar, ce poate fi utilizată în cabinetul de
consiliere psihopedagogică al şcolii, în activitatea individuală de orientare
şcolară şi profesională (OSP) cu elevii.
În prima parte a acesteia (I) se pot sonda, consemna şi colecta de la
elev câteva informaţii despre datele sale de identificare personală, despre
opţiunile sale profesionale şi motivaţia acestora, precum şi alte date
relevante despre ocupaţia profesională a părinţilor săi.
În cea de-a doua parte a fişei de lucru (II) se pot consemna
răspunsurile elevului ca urmare a parcurgerii unor teste sau chestionare
de către acesta, pentru a obţine diferite informaţii relevante despre
tipul/tipurile de inteligenţă specifice conform Teoriei lui Gardner, despre
interesele sale profesionale conform clasificării lui Holland şi despre tipul
său de personalitate conform Myers Briggs Type Indicator, toate din
perspectiva orientării sale şcolare şi profesionale.
Iar în cea de-a treia parte a fişei de lucru (III) poţi corobora toate
răspunsurile obţinute de către elev (cele din partea I + cele din partea a II-
a), astfel încât să ai o imagine de ansamblu şi să poţi să identifici cea mai
potrivită specializare şcolară şi profesională a acestuia.

164. 163
PARTEA I –
Date relevante despre elev
Nume și prenume elev: _________________________________
Unitatea de învăţământ: ______________________________________
Clasa: ________ Vârsta: _______
Opțiuni (dacă s-a gândit la ce i-ar plăcea să facă în viitor,
ca profesie): ____________________________________________________________
Motivația opțiunii/opțiunilor: ________________________________
Alte date relevante (ce își dorea în copilărie să devină pe
când va fi mare, care este opinia părinților, etc.):
____________________________________________________________________________
Ocupaţia părinţilor elevului: mama _______________________
tatăl ______________________
Data activităţii de consiliere privind orientarea şcolară şi
profesională: ____________________________________________________________
PARTEA a II-a –
Rezultate obţinute la chestionare de către elev
1.Chestionar de Inteligențe multiple
În calitate de profesor consilier şcolar, pentru activitatea de OSP,
poţi utiliza împreună cu elevul, chestionarul în varianta Excel, pe
calculator. Chestionarul îl va ajuta să-şi identifice tipul / tipurile
predominante de inteligenţă, conform Teoriei inteligenţelor multiplea lui
Howard Gardner, precum şi meseriile recomandate în funcţie de acestea.
Elevul va citi pe rând afirmaţiile, iar în dreptul fiecăreia care i se
potriveşte va marca cu cifra 1 în căsuţa/celula colorată şi bordura
îngroşată aferentă afirmaţiei repective. Dacă nu i se potriveşte, atunci nu
va completa nimic în căsuţa din rândul aferent întrebării. Pentru a obţine
cele mai bune rezultate, îl poţi încuraja să fie sincer în completarea acestui
chestionar, mai ales că nu există răspunsuri corecte sau greşite.
Parcurgerea şi completarea chestionarului de către elev se
realizează în ritmul acestuia.
Totalul scorului obţinut se face automat în Excel, astfel că mai jos,
poţi nota punctajul obţinut de către elev la fiecare tip de inteligenţă.

165. 164
Rezultat:
1. Inteligenţa verbal lingvistică: ______ puncte
2. Inteligenţa logico-matematică: _____ puncte
3. Inteligenţa vizual-spaţială: _____ puncte
4. Inteligenţa corporal-kinestezică: _____ puncte
5. Inteligenţa ritmico-muzicală: _____ puncte
6. Inteligenţa interpersonală: _____ puncte
7. Inteligenţa intrapersonală: _____ puncte
8. Inteligenţa naturistă: ______ puncte

Concluzie:
Tipul/tipurile de inteligenţă predominante ale elevului şi
meseriile recomandate în acord cu acestea:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

2. Chestionarul de interese profesionale Holland

Înainte de toate, îţi recomand ca tu însuţi/însăţi să parcurgi
activităţile şi ocupaţiile profesionale scrise în chestionar, pentru a te
asigura că poţi să îi oferi elevului informaţii, în situaţia în care te va
întreba ce presupune una sau alta. Ulterior, poţi utiliza împreună cu elevul
chestionarul Holland în varianta Excel, pe calculator. Acest chestionar, îl va
ajuta să-şi identifice categoria de interese profesionale care i se potriveşte
şi meseriile recomandate în acord cu acestea.
Parcurgerea şi completarea chestionarului de către elev se face în
ritmul acestuia.
Elevul va parcurge activităţile secifice unor ocupaţii profesionale,
iar în căsuţa închisă la culoare din dreptul fiecăreia, va nota cifra 2, 1 sau 0,
după cum urmează: 2 - dacă îi place acea ocupaţie, 1 - dacă îi este
indiferentă, 0 - dacă îi displace acea ocupaţie. În calitate de prof.consilier
şcolar, îl poţi încuraja pe elev să acorde punctajul în funcţie de interesele şi
de preferinţa reală pentru activitatea respectivă, şi nu în funcţie de
competenţele sau pregătirea necesară pentru aceste activităţi. Totalul
scorului se face automat în Excel, pe coloane, şi îl poţi nota mai jos.

166. 165
Rezultat (punctaj) obţinut de către elev conform celor
cinci coloane (RIASEC):
Coloana nr. 1 (Realist): __________
Coloana nr. 2 (Investigativ) _______
Coloana nr. 3 (Artistic) ___________
Coloana nr. 4 (Social) ____________
Coloana nr. 5 (Întreprinzător) _____
Coloana nr. 6 (Convenţional) ______
Concluzie: Tipul/tipurile de interese profesionale predominante ale
elevului şi meseriile recomandate în acord cu acestea:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3.Test de personalitate MBTI (Myers Briggs Type Indicator)
În cadrul activităţii de OSP, poţi utiliza împreună cu elevul testul de
personalitate MBTI în varianta Excel, pe calculator. Acest instrument de
lucru îl va ajuta să-şi identifice tipul predominant de personalitate,
caracteristicile pozitive şi cele vulnerabile cu care se raportează la muncă,
precum şi meseriile recomandate în acord cu acestea.
Elevul va citi afirmaţiile aşezate pe două coloane, la fiecare dintre
cele patru dimensiuni ale personalităţii, şi va alege/opta de fiecare dată o
singură afirmaţie care i se potriveşte, notând în dreptul acesteia nota 1.
Varianta Excel a chestionarului este construită astfel încât să calculeze
automat punctajul obţinut de către elev, la fiecare dintre cele patru
dimensiuni ale personalităţii (notate printr-o literă). În final, se obţine un
cod din patru litere, specific tipului predominant de personalitate, dintre
cele 16 tipuri descrise. Parcurgerea şi completarea chestionarului se
realizează în funcţie de ritmul elevului.

167. 166
Tabelul pentru notarea răspunsurilor elevului,
la varianta probei creion-hârtie:
Dimensiunea
1
Dimensiunea
2
Dimensiunea
3
Dimensiunea
4
Nr.
întrebării
E I S N T F J P
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Rezultat (Cod și Tip de personalitate): _______________________
Concluzie:
Caracteristicile pozitive şi cele vulnerabile cu care se
raportează elevul la muncă, în funcţie de tipul specific de
personalitate, precum şi meseriile recomandate în acord cu acesta:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

168. 167
PARTEA a III-a – Aducând totul împreună
(partea I + parte a II-a)
RECOMANDĂRI:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Opțiunea elevului, urmare a rezultatelor obținute și a
recomandărilor făcute:
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Urmare a parcurgerii de către elev a celor trei chestionare, poţi
analiza şi corela rezultatele obţinte pentru a investiga dacă există anumite
domenii de activitate care se repetă la cel puţin două dintre rezultatele
obţinute la chestionare, sau chiar la toate cele trei. Concluzia o poţi
împărtăşi cu elevul participant la activitatea individuală de OSP, oferindu-i
acestuia punctul tău de vedere. Totodată, poţi corela rezultatele obţinute
cu informaţiile oferite de către elev, pe care le-ai notat în prima parte a
rezentei fişe de lucru.
În final, poţi nota recomandările tale în ceea ce priveşte
parcursul şcolar şi profesional al elevului, cu menţiunea că acestea sunt
doar recomandări, iar el este cel căruia, într-un final, opţiunea şi decizia îi
aparţine.

169. 168
METODE CARE SPRIJINĂ SOCIALIZAREA
COPIILOR
Prof. consilier școlar Otilia ARDELEAN
Gaița albastră


- ajută la exprimare


Puterea lui EU
Vorbește categoric, ferm, direct,
la persoana întâi!
NU, mulţumesc!
Refuză persoanle care te
presează!
Întreabă!
Cere informații sau ajutor!
Roata care scârţâie
Insistă!

Mierla


- ajută să-ți faci prieteni și să-i
păstrezi



Sherock Holmes
Pune întrebări celorlalți!
Împărtășește!
Comunică cu ceilalți!
Vorba bună
Arată respect celorlați!

170. 169
Porumbelul
- ajută să stopezi discuțiile şi
certurile
Dă cu banul
Oprește un conflict înainte să ia
amploare!
Pauza de gândire
Gândește soluții câștigătoare
pentru toate părțile!
Calmarea
Stopează furia! Detașează-te de
conflict!
Pasărea colibri
- ajută să stopezi tachinările
Puterea lui EU împotriva
tachinării
Spune că nu-ți place să fii
tachinat!
Ridicatul din umeri
Arată că nu te deranjează să fii
tachinat!
Marele POATE
Lăsă-l pe celălalt fără replică!
Riposta
Reacționeză mai dur la
tachinările celorlalți!
Dispariţia
Fă-te nevăzut!
Cioara
- ajută să-ți asumi vina
Mea culpa
Revanșează-te pentru ce ai
făcut!
Nici vorbă
Spune că nu meriți să fii
învinovățit!

171. 170
Bufnița



- ajută să stopezi gândirea
negativă


Da, DAR...
Ignoră gândurile care te
blocheză în finalizarea
acțiunilor propuse!
Gândirea încurajatoare
Combate gândurile
descurajaoare!
Pauza de gândire 2
Rezolvă o problemă personală
care-ți blochează fericirea!
Sursa: Scott Cooper- Fă-te auzit! Ghid de socializare. Metode sa-ti faci prieteni şi sa te simti
bine in pielea ta, Editura Gama, 2014

172. 171
METODE ŞI TEHNICI DE CONSILIERE
Modelul EGAN şi Modelul de orientare în cinci trepte
Prof. consilier școlar Florina TEAHA
Consilierea școlară reprezintă un proces intensiv de acordare
a asistenţei psihopedagogice elevilor și a celorlalte persoane
implicate în procesul educaţional – cadre didactice, părinţi, tutori,
autorităţi școlare, etc.
Consilierea școlară:
este un proces de dezvoltare;
are rol de prevenire;
optimizează modul în care elevul relaţionează cu școala;
abordează diferite probleme ale subiectului consiliat.
I. MODELUL EGAN
Pornind de la ideea că activitatea de consiliere este un proces
de învăţare, Modelul Egan „investește” cu putere clientul,
orientându-l spre acţiune şi implicându-l în rezolvarea propriilor
probleme. Model de tip pragmatic și eclectic, acesta ne oferă o
imagine clară asupra problemei și asupra posibilităţilor sale de
rezolvare.
a)Etapele Modelului Egan
Modelul Egan îi oferă un suport consilierului astfel încât să își
sprijine clientul în întocmirea unui plan de acţiune care să-i
faciliteze rezolvarea problemelor. Acesta presupune o succesiune
de trei etape aflate într-o strânsă interdependenţă:

173. 172
1. Abordarea problemei
Această etapă este menită a-l ajuta pe client să-și identifice și
să-și clarifice situaţia problematică. În această etapă se urmărește a
afla care este situaţia clientului și pe ce anume trebuie să ne
centrăm în procesul consilierii.
Rolul consilierului este extrem de important, accentual
punându-se pe:
 prezenţă;
 ascultare activă;
 înţelegere, decelare, specificare;
 concretizare, detaliere;
 atitudine de respect, autenticitate și deschidere.

2. Configurarea situației ideale
În cadrul acestei etape se pornește de la descrierea
scenariului de viaţă prezent cu scopul de a-i ajuta pe clienţi să-și
creeze un viitor mai bun prin configurarea unei situaţii ideale, adică
prin oferirea de noi perspective, de alternative.
Consilierul va avea în vedere:
 identificarea datelor și a temerilor;
 oferirea informaţiilor;
 empatie;
 oferirea de alternative;
 confruntarea;
 împărtășirea propriilor experienţe;
 spontaneitate;
 orientarea participanţilor spre scopuri concrete,
măsurabile.

3. Elaborarea strategiilor de acțiune
Ultima etapă a acestui model de consiliere este destinată
elaborării scenariului strategic care să-i permită clientului
atingerea obiectivelor dorite sau rezolvarea problemelor.
Astfel, vom avea în vedere:
 sprijinul oferit clientului pentru identificarea opţiunilor;
 alegerea planurilor de acţiune;

174. 173
pregătirea acţiunii;
încurajarea şi sprijinirea acţiunii;
formarea unor abilităţi de evaluare.
b)Caracteristici ale modelului Egan
Modelul Egan are la bază principiul conform căruia consilierea
este un proces de învăţare. Acest model permite clientului să se
orienteze spre acţiune, de-a lungul procesului de consiliere acesta
simţindu-se învestit cu puterea de a-și accepta și recunoaște
situaţiile de viaţă problematice, de a găsi soluţii alternative, de a-și
crea propriile strategii de depășire a obstacolelor.
Esenţială la acest model este relaţia consilier-client,
considerându-se că aceasta este elementul-cheie pe parcursul
întregului proces de consiliere.
II.MODELUL DE ORIENTARE ÎN CINCI TREPTE
În procesul de consiliere, este foarte important să selectăm
cele mai potrivite metode şi tehnici în funcţie de particilarităţile
situaţiei dar şi în funcţiei de particularităţile individuale, de vârstă,
de mediu, de statut ale clienţilor/subiecţilor beneficiari ai
procesului de consiliere psihopedagogică.
Modelul de orientare în cinci trepte este un model centrat pe
rezolvarea de probleme, care poate fi folosit atât în consilierea
individuală, cât şi în cea de grup, oferindu-i consilierului libertatea
de a-și crea propriul stil.
a)Etapele Modelului de orientare în cinci trepte
Modelul de orientare în cinci trepte este un suport al
consilierului pentru a-l ajuta pe client să-și facă un plan de acţiune.
Aceasta presupune o succesiune de cinci trepte aflate într-o
strânsă interdependenţă:
Definirea și clarificarea problemei;
Lărgirea perspectivei;
Formularea de scopuri generale și intermediare;
Elaborarea unui plan de acţiune şi parcurgerea lui;
Evaluarea şi revizuirea.

175. 174
1. Definirea şi clarificarea problemei
În cadrul acestui prim pas, consilierul va urmări:
 Analiza problemei din punctul de vedere al clientului.
 Orice activitate de consiliere trebuie să aibă în vedere
faptul că profesorul-consilier și clientul lucrează împreună
la descoperirea și clarificarea problemei sau a situaţiei
unice, personale, a clientului.
 Insuficienta descriere a problemei poate complica sau face
imposibil procesul consilierii.
 Cu cât mai clar și evident își poate formula clientul
problema cu atât va fi mai ușoară găsirea unor soluţii
adecvate.
 Acest prim pas se încheie cu o definire clară a problemei.

2. Lărgirea perspectivei
 Pentru a asista clientul în găsirea soluţiei este necesar să
deschidem noi perspective/alternative.
 Consilierul şi clientul doresc să identifice concepţii/
convingeri vechi care acţionează ca niște frâne pentru
subiect.
 Pentru a schimba situaţia, uneori sunt necesare noi
abordări.
 Consilierul asistă clientul să se privească în alt mod,
intervenind prin restructurarea şi reinterpretarea
situaţiilor/convingerilor dezadaptative ale subiectului.
 Deschiderea perspectivei este o etapă de sine stătătoare ,
absolut necesară de-a lungul întregului proces de
consiliere.

3. Formularea scopurilor generale şi intermediare
 Noile perspective ne conduc spre punctul în care devine
clar ceea ce este de făcut.
 Este important să se găsească soluţii alternative; să
analizeze consecinţele pentru fiecare, să se respingă cele
care duc la consecinţe nedorite şi să se ierarhizeze cele
care au rămas.

176. 175
Consilierul sprijină clientul în formularea obiectivelor şi a
scopurilor propuse, care să contribuie la soluţionarea
problemei.
Dacă pasul trei este bine pregătit, clientul știe deja ce are de
făcut și cum să o facă.
Detectarea temerii
Teama Cazul cel mai rău Cazul posibil
Cazul cel mai
bun
Dorinţa Obstacolul
Teama de
confruntare
Obiectiv
Scopuri de lungă durată
5-10 ani
Scopuri intermediare 1-5 ani
Scopuri de scurtă durată
Scopuri de zi cu zi
Scopuri de viață +10
ani

177. 176
4. Elaborarea unui plan de acțiune şi aplicarea lui
 Unul dintre motivele pentru care clientul nu-și poate
atinge scopurile poate fi acela că diferitele căi de atingere
a acestora nu au fost examinate îndeajuns.
 Scopul pasului patru este acela de a identifica diferite
acţiuni alternative şi de a construi planuri de acţiune
pentru fiecare dintre acestea, cu scopul de a construi
planul întregii activităţi.
 Planul de acţiune (final) trebuie să fie astfel făcut încât să
permită atingerea scopurilor pas cu pas.

Planul de acţiune

1. Obiective 2. Pași 3. Sarcini
a) a) a)
b) b) b)
c) c) c)

5. Evaluare și revizuire
 Evaluarea trebuie să fie un element prezent în toţi pașii
procesului de consiliere.
 Se va analiza modul de îndeplinire a scopurilor propuse.


b) Caracteristicile Modelului de orientare în cinci trepte
Modelul de orientare în cinci trepte abordează consilierea ca
pe un proces de învăţare; este un model pragmatic şi eclectic,
„învestește” clientul cu putere, permite focalizarea clientului pe
rezolvarea de probleme și participarea sa activă la procesul
consilierii.
Esenţială la acest model este şi relaţia consilier/client, care,
în cazul de fată, fiind bazată pe o comunicare cooperantă este o
relaţie de tip parteneriat, conferindu-i clientului puterea de a-și
identifica, accepta şi recunoaște situaţiile de viaţă problematice, de
a găsi soluţii alternative, de a-și crea propriile strategii de depășire
a obstacolelor.

178. 177
Avantajul acestui model este așadar faptul că îi oferă
clientului posibilitatea de a-și rezolva problemele prin participarea
sa activă la procesul consilierii.
Bibliografie
1.Florea, Nicoleta-Adriana; Surlea, Cosmina-Florentina, Școala şi
consilierea părinților, Editura Arves, 2006.

179. 178
FIȘE DE LUCRU
MIJLOACE DE LUCRU PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
STIMEI DE SINE
Prof. consilier școlar Adina IGNUȚA
,,Zece lucruri bune despre dvs.”
- Scrieţi 10 lucruri bune despre dumneavoastră
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------

- Scrieţi ce aţi simţit când le-aţi făcut?(emoţii, gânduri, cu
cine aţi împărtășit)
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------

180. 179
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------
STIMA DE SINE:
- sentimentul de a fi iubit/apreciat de alţii: a fi convins că ai
lucruri de oferit altora și că ești demn de apreciere;
- capacitatea de a te adapta la critică: a vedea feed-back-ul
negativ al celorlalţi într-o manieră obiectivă;
- capacitatea de a te adapta la rejectare: a păstra direcţia
decisă de tine, în ciuda neacceptării celorlalţi;
- sentimentul auto-eficienţei: a trece peste grijile cauzate de
noutate. Încrederea că, atunci când îţi propui ceva, poţi
realiza
2.CE CRED DESPRE MINE
Întrebări:
- Cum vă simţiţi iubit/apreciat de ceilalţi? Care sunt persoanele ce contează cu adevărat?
- Ce anume aţi dori diferit de la aceste persoane?
- În ce relaţie sunteţi cu critica? Cui îi permiteţi să vă
critice? Pe cine anume criticaţi dvs.?
- Ce anume faceţi când sunteţi respins/ă? Se întâmplă ades?
Ce credeţi despre aceasta?
- Ce credeţi despre propria eficacitate? În ce domenii simţiţi
că aveţi mai multă eficacitate?
- Ce aţi aflat despre dumneavoastră? Ce sunteţi dispus/ă să
faceţi de acum înainte privitor la aceasta?
2. Meditaţia zâmbetului
,,O persoană fericită poate să își reînnoiască mereu energia.”
Efectele benefice ale acestei meditaţii:
- ne ajută să trecem peste momentele grele;
- contribuie semnificativ la obţinerea stării generale de bine
- ne ajută la creșterea stimei de sine.

181. 180
Procedură de intrare în starea de relaxare:
,,Te relaxezi, respiri adânc de câteva ori, urmărind cum intră
și cum iese aerul din piept. Când simţi relaxarea maximă, te
vizualizezi pe tine cum stai pe scaun și îţi analizezi insistent
expresia feţei, după care te conectezi la un eveniment fericit din
viaţa ta, rememorezi întâmplarea până când faţa ta se destinde
într-un zâmbet larg. Apoi fixezi acest zâmbet în memorie şi îl plimbi
prin tot corpul, îl duci în creier, pe frunte, în ochi, în gat, în tiroidă şi
așa mai departe, până în vârful degetelor de la picioare. Când
întregul tău corp fizic este un mare şi larg zâmbet, reţii în memoria
celulelor tale senzaţia, conștientizând senzaţiile corpului fizic, apoi
deschizi brusc ochii.”

Bibliografie:

1. Roxana Maier, Cărțile Roxanei-stima de sine, Editura Primus,
Oradea, 2020.
2. Mirela Codilă, Zâmbete și terapie, Editura Pro Dao, București,
2020.

182. 181
FETIȚA CARE NU PUTEA SĂ SE VADĂ ÎN OGLINDĂ
A fost odată o fetiţă care avea în casă o mulţime de oglinzi. Numai
că, de câte ori s uita în ele ,se întâmpla ceva foarte straniu: nu putea să
vadă imaginea ei adevărată. Nu putea să se oglindească. Fetiţa vedea
numai un fel de linie, un contur neclar, din care nu se putea desprinde nici
o formă. Asta era tot ce putea vedea când se uita în oglindă. Acest lucru o
speria destul de tare pe fetiţă, care se temea să spună altcuiva că ea nu
vede în oglindă decât o formă neclară. Fetiţei îi era frică mai ales pentru că
începea să creadă că ea nici nu este altceva decât o formă neclară, adică
ceva fără importanţă, de fapt un nimic. Prin urmare, ca să impresioneze, să
atragă atenţia şi să dovedească altora că ea există totuși, câteodată fetiţa
se înfuria și plină de mânie refuza să facă ceea ce i se cerea. În general însă
ea era visătoare, cu capul în nori, nu prea știa ce să spună și simţea că
mintea ei este complet goală. Pentru că fetiţa considera că lucrurile stau în
acest fel, viaţa nu-i oferea prea multă fericire. Nu reușea să realizeze
aproape nimic din ceea ce voia şi nu reușea să-i facă pe ceilalţi să o ia în
considerare așa cum și-ar fi dorit. Li se părea tuturor că este numai o
formă neclară, ca cea din oglindă, deci cu totul altfel decât își dorea ea să
fie în realitate.
Într-o zi, fetiţa era din nou furioasă, pentru că privind în oglindă,
iarăși nu vedea acolo mare lucru. Toate prietenele ei când se uitau în
oglindă puteau spune ce văd, puteau să descrie cum sunt. Așa că fetiţa s-a
hotărât să facă ceva pentru ca oglinda să-i arate și ei o imagine. Mai întâi,
s-a apucat să picteze un chip în oglindă. Numai că treaba asta nu se prea
potrivea. Când se uita în oglindă, știa că ce pictase acolo nu era deloc ceea
ce ar fi dorit să fie. Așa că și-a făcut un alt plan.
A plecat la un magazin unde se vindeau oglinzi și a spus:
- Oglinzile pe care le am acasă sunt defecte. Ori de câte ori privesc
în ele, nu pot să văd cine sunt eu. Ştiu că oricine privește într-o oglindă
trebuie să se vadă pe el însuși, exact așa cum este el.
Vânzătorul s-a uitat la fetiţă foarte uimit, pentru că nu mai auzise de
la nimeni altcineva ceea ce spunea ea: că nu şi vedea propriul chip în
oglindă. Apoi a scos din raft o oglindă nou-nouţă, a așezat-o în faţa fetei și
a întrebat-o:
-Nu te vezi nici aici? Eu pot să te văd.
-Nu, nu mă văd. Tot ce văd este o linie de contur, o formă neclară.

183. 182
- Cred că știu care-i problema ta, a zis vânzătorul. Nu-i adevărat că
oglinda nu –ţi reflectă imaginea. E a este acolo în oglindă. Eu pot să o văd.
Dar tu nu te uiți la tine ca să te vezi cine ești.
Apoi a continuat să discute un timp cu fetiţa, făcând-o să înţeleagă
că ea își putea construi imaginea din oglindă cu propria ei minte, așa după
cum dorea. Fetiţa a aflat că ceea ce reflecta oglinda era numai o imagine a
felului cum credea şi simţea despre ea însăși, adică ceva neclar şi foarte
nesigur. Dacă s-ar fi simţit mai sigură pe ea, mai puternică, atunci în
oglindă i-ar fi apărut imaginea clară, ca a unei persoane precis definite.
Fetiţa a plecat din magazin şi a început să se gândească, să se tot
gândească la ceea ce –i spusese vânzătorul. Dar din păcate ,nu avea habar
cum să facă să devină o persoană puternică şi bine definită. Nimeni nu –i
spusese niciodată acest lucru. Așa că s-a dus la prietena ei cea mai bună și
i-a mărturisit:
- Eu nu știu cine sunt şi nici nu știu cine aș vrea să fiu. Dar din
păcate, nu avea habar cum să facă să devină o persoană puternică şi bine
definită. Nimeni nu-i spusese niciodată acest lucru. Așa că s-a dus la
prietena ei cea mai bună și i-a mărturisit:
- Eu nu știu cine sunt şi nici nu știu cine aș vrea să fiu. Dar pentru că
prietena ei cea mică, de aceeași vârstă cu fetiţa, n-a înţeles-o nici ea şi n-a
știut cum să o ajute.
Atunci, fetiţa s-a dus la învăţătoarea ei și i-a spus același lucru. Dar
din păcate, nu avea habar cum să facă să devină o persoană puternică şi
bine definită. Nimeni nu- i spusese niciodată acest lucru. Așa că s-a dus la
prietena ei cea mai bună și i-a mărturisit:
- Eu nu știu cine sunt şi nu știu nici cine aș vrea să fiu. Dar pentru că
prietena ei era mică, de aceeași vârstă cu fetiţa, n-a înţeles-o nici ea şi n-a
știut cum să o ajute.
Atunci, fetiţa s-a dus la învăţătoarea ei și i-a spus același lucru. Dar
învăţătoarea a înţeles-o greșit. A crezut că e un moft al fetiţei care de fapt
dorea să chiulescă de la școală, așa că s-a supărat pe ea. Fetiţa i-a întrebat
apoi și pe părinţi la fel. Însă ei n-au fost siguri dacă au priceput ce voia e să
spună. Așa că nu i-au putut răspunde.
După toate aceste încercări, fetiţa a devenit foarte tristă, dezamă-
gită şi chiar disperată. Se gândea în sinea ei:
- Nimeni nu pricepe ce neplăcut este să te uiţi în oglindă şi să nu
vezi cine ești. Simt ceva foarte ciudat, de parcă aș fi o fantomă. Parcă
oamenii s-ar uita la mine şi nu m-ar vedea cu adevărat.
În acea noapte, înainte de a se culca, fetiţa s-a gândit: „Aș vrea să am
un vis în care să mi se spună cum sunt eu şi să pot afla cine sunt eu de

184. 183
fapt”. Când s-a culcat în acea noapte, dorinţa ei a fost într-adevăr
îndeplinită. Visul i-a răspuns la întrebare. I-au venit idei despre cum să fie
mai sigură pe ea, mai puternică, despre cum să devină o persoană pe care
ceilalţi să o bage în seamă, să o aprecieze. În dimineaţa următoare, s-a dus
repede să se privească în oglindă și a descoperit că se vedea mult mai
limpede ca înainte. De atunci încolo, în fiecare noapte, propriile ei vise îi
spuneau mereu despre cum să capete încredere în sine ,cum să fie mai
îndrăzneaţă, în așa fel încât să fie mulţumită, să-i placă de ea însăși.Ca prin
minune, după fiecare vis, în dimineaţa următoare, când privea în oglindă
,deslușea tot mai limpede și mai clar propria ei imagine. După un oarecare
timp, a venit şi dimineaţa în care ,uitându-se în oglindă, văzut în faţa ei un
chip limpede ,acceptabil, foarte încrezător, care zâmbea plin de siguranţă!
În sfârșit și-a dat seama că răspunsul la veche ei întrebare (cine era
ea și cine va deveni în viitor?) l-a găsit numai în propriile sale gânduri și
vise. Nimeni nu a putut mai bine decât ea însăși să imagineze dinainte și
să planifice drumul vieţii ei. Dar mai mult decât toate, fetiţa era mulţumită
pentru că îi plăcea şi era foarte mulţumită de propria ei imagine, așa cum
i-o reflecta acum oglinda..
Sempronia Filipoi, BASME TERAPEUTICE PENTRU COPII, ADOLESCENȚI ȘI PĂRINȚI,
Editura ASCR ASCRED, Cluj-Napoca, 2012

185. 184
CURRICULUM VITAE MODEL EUROPEAN
Prof. consilier școlar Mirabela Codruța OCHIȘ
CV-ul Europass este documentul de bază al portofoliului și
oferă un cadru comun de descriere a competenţelor şi calificărilor.
El înlocuiește CV-ul european, lansat în 2002.
INFORMAȚII
PERSONALE
Scrieţi numele şi prenumele
[Toate câmpurile CV-ului sunt opţionale. Ştergeţi câmpurile goale.]
Scrieţi numele străzii, numărul, oraşul, codul poştal,
ţara
Scrieţi numărul de telefon Scrieţi numărul de telefon
mobil
Scrieţi adresa de email
Scrieţi adresa paginii web personale
Scrieţi tipul de messenger pe care-l folosiţi (Yahoo,
skype etc.) Scrieţi numele de utilizator pe messenger
(Yahoo, skype etc.)
Sexul Scrieţi sexul | Data naşterii zz/ll/aaaa | Naţionalitatea
Scrieţi naţionalitatea
LOCUL DE MUNCA
PENTRU CARE SE
CANDIDEAZĂ
POZIȚIA
LOCUL DE MUNCĂ
DORIT
STUDIILE PENTRU
CARE SE
CANDIDEAZĂ
PROFILUL PERSONAL
Scrieţi locul de muncă pentru care se candidează / poziţia
/ locul de muncă dorit / studiile pentru care se candidează
/ profilul personal (îndepărtaţi câmpurile irelevante din
coloana stângă)

186. 185
EXPERIENȚA
PROFESIONALĂ
[Descrieţi separat fiecare loc de muncă. Începeţi cu cel mai recent.]
Scrieţi datele (de la -
până la)
Scrieţi ocupaţia sau poziţia ocupată
Scrieţi denumirea angajatorului şi localitatea (scrieţi şi
adresa completă şi pagina web)
Scrieţi principalele activităţi şi responsabilităţi
Tipul sau sectorul de activitate Scrieţi tipul sau sectorul de
activitate
EDUCAȚIE ŞI
FORMARE
[Adăugaţi câmpuri separate pentru fiecare etapă de formare. Începeţi cu cea mai
recent.]
Scrieţi datele (de la -
până la)
Scrieţi calificarea obţinută Scrieţi nivelul EQF, dacă îl
cunoaşteţi
Scrieţi denumirea organizaţiei de educaţie sau formare şi
localitatea (dacă este relevant, scrieţi şi ţara)
Scrieţi lista principalelor materii studiate şi abilităţile
acumulate
COMPETENΤE
PERSONALE
[Ştergeţi câmpurile necompletate.]
Limba(i) maternă(e) Scrieţi limba maternă / limbile materne
Alte limbi străine
cunoscute
ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE
Ascultare Citire
Participar
e la
conversaţ
ie
Discurs
oral
Specificaţi limba
străină
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Scrieţi denumirea certificatului. Scrieţi nivelul, dacă îl
cunoaşteţi.
Specificaţi limba
străină
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Scrieţi denumirea certificatului. Scrieţi nivelul, dacă îl
cunoaşteţi.
Niveluri: A1/A2: Utilizator elementar - B1/B2: Utilizator
independent - C1/C2: Utilizator experimentat
Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine

187. 186

Competenţe de
comunicare
Scrieţi competenţele de comunicare deţinute. Specificaţi
contextul în care au fost acestea dobândite. Exemplu:
 bune competenţe de comunicare dobândite prin
experienţa proprie de manager de vânzări
Competenţe
organizaţionale/mana
geriale
Scrieţi competenţele organizaţionale/manageriale.
Specificaţi contextul în care au fost acestea dobândite.
Exemplu:
 leadership (în prezent, sunt responsabil/ă de o echipă
de
10 persoane)

Competenţe
dobândite la locul de
muncă
Scrieţi competenţele dobândite la locul de muncă şi care nu
au fost menţionate anterior. Specificaţi contextul în care au
fost acestea dobândite. Exemplu:
 o bună cunoaştere a proceselor de control al calităţii (în
prezent fiind responsabil cu auditul calităţii)

Competenţe
digitale
AUTOEVALUARE
Procesa-
rea
informa-
ţiei
Comu-
nicare
Creare
de
conţinut
Securi-
tate
Rezol-
varea de
proble-
me

Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Specificaţi
nivelul
Niveluri: Utilizator elementar - Utilizator independent -
Utilizator experimentat
Competenţele digitale - Grilă de auto-evaluare
Scrieţi denumirea certificatului.
Scrieţi alte competenţele informatice. Specificaţi contextul în
care au fost acestea dobândite. Exemple:
 o bună stăpânire a suită de programe de birou (procesor de
text, calcul tabelar, software pentru prezentări)
 bune cunoştinţe de editare foto, dobândite ca fotograf
amator

Alte competenţe Scrieţi alte competenţe care nu au fost menţionate
anterior. Specificaţi contextul în care au fost acestea
dobândite. Exemplu:
 tâmplărie

188. 187
Permis de conducere Scrieţi categoria permisului de conducere pe care îl
deţineţi.
De exemplu: B
INFORMAΤII
SUPLIMENTARE
Publicaţii
Prezentări
Proiecte
Conferinţe
Seminarii
Distincţii
Afilieri
Referinţe
Citări
Cursuri
Certificări
Ştergeţi câmpurile irelevante din coloana stângă.
Exemplu de publicaţie:
 Cum să întocmeşti un CV de succes?, New Associated
Publishers, London, 2002.
Exemplu de proiect:
 Biblioteca publică din Devon. Arhitect principal
responsabil cu design-ul, producţia şi supervizarea
construcţiei (2008-2012).
ANEXE
Adăugaţi o listă a documentelor anexate CV-ului. Exemple:
 copii ale diplomelor şi certificatelor de calificare
 recomandări de la locul de muncă
 publicaţii sau cercetări