hipoacuzia_si_protezarea_auditiva_1898.pdf

andreealaura88 19 views 127 slides Sep 13, 2025
Slide 1
Slide 1 of 127
Slide 1
1
Slide 2
2
Slide 3
3
Slide 4
4
Slide 5
5
Slide 6
6
Slide 7
7
Slide 8
8
Slide 9
9
Slide 10
10
Slide 11
11
Slide 12
12
Slide 13
13
Slide 14
14
Slide 15
15
Slide 16
16
Slide 17
17
Slide 18
18
Slide 19
19
Slide 20
20
Slide 21
21
Slide 22
22
Slide 23
23
Slide 24
24
Slide 25
25
Slide 26
26
Slide 27
27
Slide 28
28
Slide 29
29
Slide 30
30
Slide 31
31
Slide 32
32
Slide 33
33
Slide 34
34
Slide 35
35
Slide 36
36
Slide 37
37
Slide 38
38
Slide 39
39
Slide 40
40
Slide 41
41
Slide 42
42
Slide 43
43
Slide 44
44
Slide 45
45
Slide 46
46
Slide 47
47
Slide 48
48
Slide 49
49
Slide 50
50
Slide 51
51
Slide 52
52
Slide 53
53
Slide 54
54
Slide 55
55
Slide 56
56
Slide 57
57
Slide 58
58
Slide 59
59
Slide 60
60
Slide 61
61
Slide 62
62
Slide 63
63
Slide 64
64
Slide 65
65
Slide 66
66
Slide 67
67
Slide 68
68
Slide 69
69
Slide 70
70
Slide 71
71
Slide 72
72
Slide 73
73
Slide 74
74
Slide 75
75
Slide 76
76
Slide 77
77
Slide 78
78
Slide 79
79
Slide 80
80
Slide 81
81
Slide 82
82
Slide 83
83
Slide 84
84
Slide 85
85
Slide 86
86
Slide 87
87
Slide 88
88
Slide 89
89
Slide 90
90
Slide 91
91
Slide 92
92
Slide 93
93
Slide 94
94
Slide 95
95
Slide 96
96
Slide 97
97
Slide 98
98
Slide 99
99
Slide 100
100
Slide 101
101
Slide 102
102
Slide 103
103
Slide 104
104
Slide 105
105
Slide 106
106
Slide 107
107
Slide 108
108
Slide 109
109
Slide 110
110
Slide 111
111
Slide 112
112
Slide 113
113
Slide 114
114
Slide 115
115
Slide 116
116
Slide 117
117
Slide 118
118
Slide 119
119
Slide 120
120
Slide 121
121
Slide 122
122
Slide 123
123
Slide 124
124
Slide 125
125
Slide 126
126
Slide 127
127

About This Presentation

Hipoacuzie si protezare auditiva


Slide Content

INTRODUCERE

Introducere
Peste 5% din populația globului (430 de
milioane) necesită măsuri de reabilitare
auditivă pentru a depăși hipoacuzia
dizabilitantă pe care o au (432 de milioane
de adulți și 34 de milioane de copii).
OMS estimează că, până în 2050, peste 700
de milioane de persoane (1 din 10 oameni)
vor avea hipoacuzie incapacitantă.
Hipoacuzie congenitală severă = 1-3‰ nou-
născuți (NN) vii
2-4% din NN din secțiile de Terapie
Intensivă
Hipoacuzie apărută în mica copilărie = 1-3%
A patra cauză de invaliditate la nivel mondial
(OMS, 2018)

Introducere
Peste1miliarddeadolescențișiadulțitineriaurisculdeadezvoltahipoacuziepermanentă,
dincauzamodurilorpreazgomotoasedeascultare.Aceastăhipoacuziepoatefievitată.

HIPOACUZIA

Hipoacuzia
•Hipoacuziaincapacitantăaparelapierderimaimaride35dBla
urecheamaibună.
•Aproape80%dintreceicuhipoacuzieincapacitantătrăiescînțări
cuvenitmediusauscăzut.
•Prevalențahipoacuzieicreșteodatăcuînaintareaînvârstă–peste
25%dintrepersoanelecuvârstadepeste60deaniauhipoacuzie
dizabilitantă.

Hipoacuzia
SEVERITATE
•Ușoară: 21-40 dB
•Moderată: 41-70 dB
•Severă: 71-90 dB
•Profundă: 91-120 dB
•Cofoză: >120 dB
Cuantificare= Media
aritmetică a pragurilor
tonale 500-1000-2000 Hz

ANATOMIA
SISTEMULUI
AUDITIV

Sistemul auditiv
Sistemul senzorial:
Segmentul periferic: urechea și nervul auditiv
Segmentul central: nucleii auditivi, căile
ascendente cerebrale și cortexul auditiv.

Urechea externă
Pavilionauricular (pinna) –malformații vizibile de la naștere
Normal = inserție și dimensiuni simetrice
Normal = unghiul de înclinare față de cap: 15°
volumul concii: 2,5 cm
3
frecvența de rezonanță a concii: 4,5 kHz
Conduct auditiv extern (CAE)
forma: „S” italic
3 părți:
1/3 externă –suport cartilaginos
istm
2/3 interne –suport osos
frecvența de rezonanță a CAE: 2,6 kHz

Urechea externă –timpanul
Închide CAE
Structura membranei timpanice
pars tensa (inferior de ligamentele maleare) –5 straturi
pars flaccida (superior de ligamentele maleare) –2straturi
repere anatomice:
mânerul ciocanului
umbo
ligamentele maleare
triunghiul luminos
4 cadrane
două axe perpendiculare
care trec prin umbo

Urechea medie –cavum tympani
volum = 2 cm
3
conține lanțul osicular
ciocan(1)
nicovală (3)
scăriță (6)
ligamente suspensoare (2, 4)
tendonul m. tensor tympani(9)
tendonul mușchiului scăriței(5)
nervulcoardatimpanului(10)
deschiderea tubei auditive (8)

Mastoida –bloc pneumatic
mastoidian/apofiză mastoidiană
componentă a osului temporal
abia schițată în viața intrauterină
se dezvoltă în primul an de viață, odată cu dezvoltarea locomotricitățiibipede
celule aerate = dezvoltare normală
contact cu fosa cerebrală medie prin tegmentympani

Tuba auditivă –trompa lui Eustachio
Asigură aerisirea urechii medii, echilibrând presiunea atmosferică din nas cu cea din
cavumtympani= auz normal.
Funcționează ca o valvă
se deschide spontan (noaptea)
se deschide voluntar –deglutiție/căscat
Orizontalizată la copii –favorizează persistența/recidiva otitei seroase

Urechea internă
Labirintul anterior = COHLEEA –
asigură AUZUL
Labirintul posterior = VESTIBUL
și CANALE SEMICIRCULARE –
asigură ECHILIBRUL

Urechea internă
Comunicăcuurecheamedieprindouăferestre,acoperitedemembranemobile:
fereastraovală(FO)–acoperitădetalpascăriței(platina)
fereastrarotundă(FR)
platina fereastra
ovală
fereastra
rotundă

Cohleea
23/4spire răsucite în jurul unui ax
(modiol)
rampa timpanică: conține perilimfă
rampa vestibulară: conține perilimfă
scala media: conține endolimfă
membrana Reissner –între rampa
vestibulară și scala media
membrana bazilară –între scala media și
rampa timpanică
lățimea sa crește de la bază la apex, în
timp ce grosimea sa scade–gradient
bazo-apical al rigidității (rol în
propagarea undei sonore și în
tonotopia cohleară)

Cohleea
HELICOTREMA=comunicareadelavârfulcohleei
dintrerampavestibularășirampatimpanică
endolimfaareconținutcrescutînpotasiu
lamaosoasăspirală–atașatădemodiol

Cohleea –organul Corti
Celule ciliate
EXTERNE (CCE)(outerhaircells) –
rol contractil, pentru a amplifica
mișcarea membranei bazilare
primele distruse de expunerea la
zgomot sau ototoxice
INTERNE (CCI)(innerhaircells) =
celule senzoriale auditive –eliberează
neurotransmițători în sinapsa cu
protoneuronulcăii auditive din nervul
auditiv.
Cele de la baza cohleeisunt
stimulate de sunetele de frecvențe
acute = TONOTOPIE.
Cele de la vârful cohleeisunt
stimulate de sunetele de frecvențe
grave = TONOTOPIE.

Cohleea –vascularizație
a. labirintică –provine din a. cerebeloasă antero-inferioară / a. bazilară/ a. vertebrală
-intră în CAI și se divide în a. vestibulară anterioară și a. cohleară comună
-a. cohleară comună se divide în a. cohlearăși a. vestibulo-cohleară

Nervul cohlear
Tonotopianervului auditiv –sunetele acute sunt transmise de fibrele din periferia
nervului cohlear, iar cele grave, de fibrele din mijlocul nervului.
n. cohlear

Nervul cohlear
Nervul cohlear (originea aparentă:
șanțul bulbo-protuberențiallateral)
Nucleii cohleari
Doi nuclei cohleari (dorsal și ventral) –partea laterală
a trunchiului cerebral, la joncțiunea bulb-punte

Segmentul central al căii auditive
41,42
22
•Cortexul auditiv (gir temporal transvers
HESCHL (41, 42) și arii asociate –22)
Căi cohleare intranevraxiale primare
proiecție bilaterală
•Căi cohleare intranevraxiale – reticulare
“flight or fight”

FIZIOLOGIA
SISTEMULUI
AUDITIV

Percepția auditivă
Sunetul = fenomen fizic determinat de vibrația materialelor
Aceste vibrații declanșează un val de fluctuație a presiunii aerului,
care formează unda de presiune sonoră (undă sinusoidală).

Urechea = mecano-receptor
UE+UM:transmitmesajulsonorspreurecheainternăprinmecanismmecanic
UI:mecanismneurofiziologicdedecodareainformațieimecaniceînimpulsnervos

Urechea externă
Protejează membrana
timpanicăde agresiuni externe.
Localizează sunetele.
latență („delay”)
proporțională cu distanța
efect de umbră („shadow
effect”)
Amplifică sunetele.
amplificarea dată de
urechea externă variază
între –6 și +12 dB
amplificarea maximă
survine când emisia sonoră
este în axul CAE
Vibrațiile aeriene pun în
mișcare timpanul și lanțul
osicular.

Urechea medie
1.Transformă vibrațiile aeriene în variații presionaleale
lichidelor endolabirinticeprin intermediul sistemului
timpano-osicular.
Rol important: opoziția de fază dintre FO și FR
(compensează incompresabilitatealichidelor UI).
2.Adaptor de impedanță
La interfața aer-lichid se transmite doar 1/1000 din
energia acustică (se pierd 30 dB) –UM
compensează prin efectul de pârghie al lanțului
osicularși prin raportul suprafeței timpanului și a
ferestrei rotunde.
3.Protecția urechii interne
Reflexul stapedianprotejează UI de zgomote
puternice.

Urechea internă
CCE (celulele ciliate externe) nu
sunt receptori senzoriali:
se contractă dacă sunt
stimulate acustic,
electric sau ionic ,
amplificând mișcarea
pasivă (travellingwave
–anvelopa Bekesi) a
membranei bazilare=
amplificator cohlear
(40-50 dB);
emit sunete prin
contracția lor =
otoemisiuniacustice
(OEA);
prezența OEA atestă o
funcționare normală a
urechii interne.

Urechea internă
CCI (celulele ciliate interne) sunt receptorisenzorialiauditivi:
depolarizarea lor determină descărcarea de neurotransmițători în dendritele nervului auditiv
1 = mișcarea pasivă a
membranei bazilare
2 = forfecarea cililor CCE între
membrana tectoriași membrana
bazilară
3 = contracția CCE
4 = contactul membranei tectoria
cu cilii CCI
5 = descărcarea de
neurotransmițători

Cortexul auditiv
Fiziologia cortexului auditiv:
predominanță stângă
organizare tonotopică
celulele din cortexul primar sunt stimulate
binauralprin fibrele comisurale
Arie primară = gir transversHeschl(aria 41)
decodarea și integrarea informațiilor
Arie secundară (rol auditiv cognitiv) = aria 41,42
arii de integrare secundară (de exemplu,
centrul vorbirii Wernicke)

HIPOACUZIA
PRELINGUALĂ

Hipoacuzia prelinguală
Este hipoacuzia instalată înaintea vârstei de 2 ani, când se consideră că începe
achiziția limbajului articulat.
În absența stimulării căii auditive, intervine fenomenul de deprivare
auditivă, prin care cortexul auditiv este preluat de alți stimuli (vizuali).
Abilitarea auditivă adecvată severității hipoacuziei până la vârsta de 2 ani
asigură dezvoltarea limbajului normal.
Cu cât se întârzie tratamentul, cu atât limbajul va fi mai afectat, iar
tulburările de pronunție nu vor putea fi recuperate.
Lipsa oricărei acțiuni de abilitare auditivă până la vârsta de 6 ani
condamnă copilul la surdomutitate.
Perioada de neuroplasticitate corticală se încheie la vârsta de 6 ani.

Hipoacuzia prelinguală
Incidență=1-3/1000
1/1000auhipoacuzieseverăsauprofundă=
abilitareaauditivăesteOBLIGATORIE.
Incidențăde10orimaimaredacăareun
factorderisc;incidențaestemaimaredacă
suntprezențimaimulțifactorideriscdintre
ceidemaijos:
antecedentefamiliale
anomaliicranio-faciale
greutate<1500glanaștere
APGAR0-4/1minut;0-6/5minute
administrareototoxice
•ventilațiemecanică>5zile
•hiperbilirubinemie
•infecțiimaterne
•TORCH –
toxoplasmoza(T); alte
infecții(O),de
exemplu:sifilisul, hepatita
B, infecția cu enterovirus,
virusul Epstein-Barr,
virusul varicelo-zosterian,
parvovirusulB19; rubeola
(R);citomegaloviroza(C);i
nfecția cu virusul herpes
simplex(HSV)

Hipoacuzia prelinguală–
neuropatie auditivă
LeziuneaCCIsauretrocohleară–CCEfuncționeazănormal
NedetectatăprinprogramulNaționaldeScreeningAuditivNeonatal,deoareceacesta
includedoartestarecuotoemisiuniacustice.
Incidențăcrescutălaprematurișilanou-născuțiicufactorideriscpentruhipoacuzie
(40%)–aceștiatrebuieevaluațișiprinpotențialeauditiveprecoceautomate(AABR)
lascreeningulauditiv,nudoarprinOEA.
Fenotipextremdevariabil:auznormal–surditate.
Neconcordanțăîntreaudiogramatonalășiaudiogramavocală.
PentruNNcuneuropatieauditivă,probadeprotezareauditivăesteobligatorieșiestemai
lungă(minimum1an).
Dacăprogresullimbajuluinuestebuncusaufărăprotezeauditiveconvenționale,se
recomandăimplantcohlear.

Hipoacuzia prelingualănonsindromică
Leziune izolată a urechii interne.
GENETICĂ= 50% (mutație Conexina 26 –frecventă la NN sănătoși, fără factori de risc)
autozomaldominantă –20%
autozomalrecesivă –80%
mitocondrială
corelată cu cromozomul X
INFECȚIOASĂ
CMV = prima cauză de surditate congenitală nongenetică; hipoacuzia determinată
poate fi progresivă –monitorizare audiologică până la vârsta de 6 ani
CORELATĂ CU FACTORI DE MEDIU
consum de alcool, de droguri de către mamă; fumatul în sarcină

PROGRAMUL
NAȚIONAL
2016 = program-pilot (dr. Alexandru Pascu)
2019 = acoperire națională

Programul Național (PN) de Screening
Auditiv Neonatal
•toate maternitățile din țară
•secțiile de pediatrie din spitalele județene
•testarea ambelor urechi
Z2-Z3 la NN sănătoși
înainte de externare la NN cu spitalizare prelungită
testare exclusiv prin OEA
PASS (a trecut testul) = auz normal
PASS –și în neuropatia auditivă
REFER (nu a trecut testul) = risc de hipoacuzie

Factori de risc pentru hipoacuzie
sindroame genetice care includ hipoacuzia
malformații craniofaciale
hipoxie la naștere
necesitatea ventilației mecanice prelungite (peste 7 zile)
administrarea antibioticelor ototoxiceîn perioada în care copilul este considerat nou-născut
afecțiuni neurologice severe secundare hipoxiei neonatale severe
infecții congenitale sau perinatale

Protocol PN screening auditiv neonatal
1.Nou-născuțiisănătoșicareauobținutPASSlaambeleurechilaprimatestare–
urmărireadezvoltăriilimbajuluidecătrepărinți;audiogramăînaintedeintrareala
grădinițășilașcoală(screeningauditivlapreșcolarișișcolari).
2.Nou-născuțiisănătoșicareauobținutREFERcelpuținlaunadintreurechilaprima
testare–retestareînmaternitateînaintedeaîmpliniolunădeviață.
3.Nou-născuțiisănătoșicareauobținutREFERlacelpuținunadintreurechilaadoua
testare–diagnosticaudiologicîncentrudeAudiologie/ORLspecializatlavârstade3luni.
4.Nou-născuțiidinsecțiiledeTIdinmaternitățisauspitalelecusecțiioricompartimente
depediatriecupaturideTIcareauobținutPASSlaambeleurechi–evaluareaudiologică
la6șila18luni,încentreledeAudiologie/ORLspecializate:riscdeNEUROPATIE
AUDITIVĂ.

Protocol PN screening auditiv neonatal
5.Nou-născuțiidinsecțiiledeTIdinmaternitățisauspitalelecusecțiioricompartimentecu
paturideTIcareauobținutREFER,lacelpuținunadintreurechi–diagnosticaudiologicîn
centrudeAudiologie/ORLspecializatpeste3luni(numaitârziudevârstade6luni).
Pentruceilacares-ainfirmatsuspiciuneadehipoacuziesevaurmăridezvoltarea
limbajuluidecătrepărinți;audiogramăînaintedeintrarealagrădinițășilașcoală
(screeningauditivlapreșcolarișișcolari).
6.Pentrunou-născuțiidiagnosticațicuhipoacuzieînurmadiagnosticuluiaudiologicdincentrele
deAudiologie/ORLspecializate:
protezareauditivă
evaluareabeneficiuluiprotezăriila3-6luni

Semne de recunoaștere a surdității la copil
0 –3 luni
absența reacțiilor la zgomot și la voce
la un copil auzitor, funcția auditivă se face remarcată prin tresăriri și/sau prin
clipitul ochilor când se produce un sunet intens și neașteptat
somn prea calm, în ciuda zgomotelor exterioare intense, contrastând cu reacții
puternice la vibrații sau la atingere
contactul ochi-ochi este mai dificil de realizat sau de menținut, pentru că nu
există aportul auditiv
3 –12 luni
absența orientării spre zgomot
sărăcia gânguritului; sunetele emise nu sunt melodice
copilul nu reacționează la prenumele său; rămâne absorbit de jocurile sale
exploratorii când este strigat sau când se produce un zgomot
copilul nu se calmează la vocea unei persoane familiare care îi vorbește, dar pe
care nu o vede; el tresare când mama lui apare deasupra pătuțului său, deși îi
vorbește încă de la intrarea în cameră

Semne de recunoaștere a surdității la copil
12 –24 luni
copilul surd nu va înțelege ordine simple fără ajutorul unui gest sau al lecturii labiale
pe care începe să o folosească în mod reflex
copilul este neatent față de orice nu este în câmpul său vizual; copilul „nu ascultă”,
„este distrat”, „este concentrat asupra jocului său” –pot apărea tulburări de
comportament și de relații, legate de o lipsă de comunicare eficace
copilul prezintă emisii vocale necontrolate, puțin melodioase
absența cuvântului articulat, absența apariției primelor cuvinte
peste 24 luni
tulburări decomportament relațional –copilul nu ține seama de interlocutorul său,
fonează singur și ascultă puțin (sau deloc)
adesea trebuie să i se repete ceea ce i se spune, se completează informația cu gesturi;
înțelegerea mesajelor orale este foarte limitată
limbajul expresiv stagnează sau regresează și este manifestă întârzierea în vorbire
integrarea sa socială poate fi dificilă, din cauza comportamentului agresiv sau, din
contră, din cauza izolării sale

HIPOACUZIA
COPILULUI
MIC

Hipoacuzia copilului mic (1-4 ani)
INCIDENȚĂ = 1-3%
ETIOLOGIE
➢Hipoacuzie congenitală cu debut întârziat
➢Hipoacuzie progresivă –Infecția congenitală CMV
➢Otită medie cronică supurată
➢Otită seroasă acută/ cronică
➢Infecții
➢Meningită
➢Traumatisme

Infecții cu risc de hipoacuzie
Hipoacuzia de cauză infecțioasă are o incidență crescută atât la nou-născut, cât și la copilul mic.
Impactul hipoacuziei copilului mic este foarte important, impietând asupra copilului la
numeroase niveluri –dezvoltare personală (dezvoltarea limbajului, a încrederii în sine),
academică și socială.
Prevenția infecțiilor virale și bacteriene și-a dovedit utilitatea:
respectareaPROGRAMULUI NAȚIONAL DE VACCINARE.
Detecție și tratament precoce:
PN Screening auditiv la nou-născut;
screening auditiv la școlari și preșcolari.

Rujeola:prevenție=vaccinROR
NU există tratament antiviral
poate determina hipoacuzie neurosenzorială PROFUNDĂ bilaterală (permanentă)
mecanism:
acțiune SNC –meningită, nevrită
afectarea urechii medii / otită
Virusul herpes simplex:tratament = Acyclovir
mecanism:
acțiune SNC –meningoencefalită
afectarea urechii interne
Virusul varicelo-zosterian reactivat (zoster otic):tratament = Acyclovir + cortizon
Infecții cu risc de hipoacuzie

Infecții cu risc de hipoacuzie
Virusulurlian
leziuneurecheinternă=COFOZĂunilaterală
VirusulSARS-CoV-2
SBI–doarlaadulțiafostraportată;posibilăleziunecentrală
trebuieefectuatășioaudiogramăvocală,nudoarunatonală
hipoacuziedetransmisie=pasajtubar
receptori ACE2 în urechea medie și cohlee
susceptibile de încărcătură virală crescută
remanență mastoidiană
HIV–leziune a urechii interne și a nervului auditiv

Meningită
BACTERIANĂ
S. pneumoniae–risc de osificare a cohleei
N. meningitidis
H. influenzae
PREVENȚIE:
primară = vaccinare
secundară = antibiotic + corticoterapie

Otita medie acută
Hipoacuzie de transmisie / neurosenzorială
Hipoacuzie uni-sau bilaterală
Mecanism:
acumulare de fluid în urechea medie –hipoacuzie de transmisie
toxine migrate în urechea internă prin ferestre –hipoacuzie neurosenzorială
Prevenție = VACCINARE

SCREENING
AUDITIV LA
PREȘCOLARI
ȘI ȘCOLARI

Screening auditiv la preșcolari și școlari
Directivă Europeană din 2010
Neimplementat în România
medicii de familie, pediatrii și ORL-iștii trebuie să recomande testarea
auzului înaintea intrării în colectivitate –AUDIOGRAMĂ
Promovarea acestui screening
Cursuri studenți / rezidenți
Cursuri postuniversitare
Conferințe
Media

HIPOACUZIA
UNILATERALĂ

Hipoacuzia unilaterală NU este minimală
INCIDENȚĂ= 0,8 –2,7 (per 1000NN)
1/3 din hipoacuziile congenitale ale nou-născutului
SBI –5-20 cazuri/100000 persoane/an
PREVALENȚĂ = 30 –56(per 1000) la vârsta școlară și 140(per 1000)
la adolescenți
Impact = pierderea funcției BINAURALE a auzului:
pierderea diferențelor interaurale temporale și de intensitate;
absența parametrilor binaurali(care favorizează înțelegerea vorbirii în
zgomot = proces neural: BINAURAL SQUELCH, care permite cortexului
auditiv să separe semnalul vorbit de zgomotul de fond).

Întârziere în dezvoltarea limbajului articulat.
Dificultăți în localizarea sursei sonore:
SIGURANȚĂ!!! –traversare
jenă la joacă din cauza dificultăților de localizare a sursei sonore
Pierderea unor informații la școală –zgomot/distanță față de profesor.
Dificultăți în concentrarea pe vorbire.
Auz și înțelegere dificilă la conversații în șoaptă/comenzi din altă cameră.
Efort de ascultare mult mai mare, comparativ cu copiii cu auz normal bilateral:
funcție executivă mai slabă, memorare pe termen scurt mai slabă.
Scoruri mai mici de inteligență verbală.
Hipoacuzia unilaterală NU este minimală

Dezvoltare EMOȚIONALĂ / tulburări COMPORTAMENTALE
necăjiți că nu aud
obosiți la sfârșitul zilei
par neatenți
dau răspunsuri greșite
devin frustrați
unii rămân repetenți cel puțin o clasă
insuccesul academic este de 10 ori mai probabil
izolați social, neatenți, distrași, puțin
cooperanți, agresivi
Hipoacuzia unilaterală NU este minimală

Hipoacuzia unilaterală variază ca severitate și configurație audiometrică.
Impactul negativ este foarte variat și depinde de:
severitatea hipoacuziei;
urechea afectată (mai mare, dacă este afectată UD);
implicarea familiei/școlii pentru o audiție mai bună –mediul trebuie
îmbogățit în ceea ce privește limbajul; accent pe învățarea incidentală
acasă.
Capacitatea cognitivă genetică, dar și statusul socioeconomic sunt factori care
influențează semnificativ dezvoltarea copilului cu hipoacuzie unilaterală.
Joint Committeeon InfantHearing(JCIH) recomandă monitorizarea
periodică (la intervale de 6 luni) a dezvoltării copilului (2007).
Hipoacuzia unilaterală NU este minimală

De ce este importantă hipoacuzia unilaterală?
Hipoacuzia unilaterală cu debut în copilărie împiedică transmiterea în ambele
căi auditive, cu o posibilă reorganizare permanentă.
DEPRIVAREA AUDITIVĂ
este cu atât mai severă cu cât debutul hipoacuziei este mai precoce (1-2
ani), la copiii cu hipoacuzie unilaterală, precum și la copiii cu hipoacuzie
bilaterală protezațiauditiv doar la una dintre urechi;
poate afecta și conexiunile corticale (cortex auditiv primar și secundar).
PLASTICITATEA CORTICALĂ ÎNCRUCIȘATĂ VIZUALĂ ȘI
SOMATOSENZORIALĂ
Cofoza unilaterală debutată în primii doi ani de viață poate determina o
lateralizareimportantă în ambele căi auditive. Acest fenomen împiedică
reobținerea beneficiilor binauraleale reabilitării auditive, dacă aceasta se
face prea târziu: 4 ani (cercetare în desfășurare).

HIPOACUZIA
PERSOANELOR
CU DIZABILITĂȚI
INTELECTUALE

Hipoacuzia persoanelor cu dizabilități
intelectuale
Dizabilitateaintelectuală(tulburăridedezvoltareintelectuală)esteoafecțiunecu
debutînperioadadedezvoltare,careincludedeficitefuncționaleintelectualeșide
adaptareîndomeniiconceptuale,socialeșipractice(DSM-5®,2013).
Prevalență(SUA):8,7–36,8/1000
Etiologie:
sindroamegenetice:sindromDown,sindromXfragil
meningită/meningoencefalită(pojar)
traumatismcranianîncopilărie
expunerelatoxice–plumb,mercur
malformațiicerebrale
factoridemediu:alcool,droguriînsarcină
infecțiimaterne
hipoxieseverălanaștere

Protocol de evaluare audiologică
a persoanelor cu dizabilități intelectuale
Grup de
lucru
EFAS

Protocolul de evaluare audiologică
a persoanelor cu dizabilități intelectuale
Protocolul se bazează pe particularitățile
hipoacuziei la persoanele cu dizabilități
intelectuale și pe comunicarea extrem de deficitară
a acestor persoane.
Sindromul Down:
CAE îngust, care favorizează formarea dopului
ceruminos.
Facies care favorizează disfuncția tubarăși, în
consecință, otita seroasă.
Deteriorare precoce a urechii interne –
„presbiacuzia” apare în jurul vârstei de 35 ani.

Special Olympics
„Vreau să câștig. Dar, dacă nu pot câștiga, vreau să fiu brav în încercarea mea!”
Jurământul sportivilor Special Olympics
Pestetreimilioanedesportivisuntinclușiînaceastăfundațieinternaționalădedicată
persoanelorcudizabilitățiintelectuale(majoritateacusindromDown).
JocuriOlimpice,Mondialedevarășideiarnă
JocuriNaționaleanual
Screeningsănătate=Screeningauditiv(2009–România)
DiagnosticaudiologicșiProtezareauditivă–prinparteneriiSOR

HIPOACUZIA
ADOLESCENȚILOR
ȘI A TINERILOR

Hipoacuzia adolescenților și a tinerilor
Impact
Peste un miliard de persoane tinere (12–35 de ani) au risc de dezvoltare a
hipoacuziei, din cauza expunerii la sunete puternice în scop recreațional.
Directiva OMS (2015: să facem ascultarea sigură –Make Listening Safe

Inițiativa OMS –ascultatul să fie
în siguranță
Modificarea practicilor și a comportamentului de ascultare:
creșterea conștientizării asupra riscurilor determinate de ascultatul la intensități mari;
implementarea unor standarde bazate pe evidențe care să faciliteze modificarea
comportamentului populației-țintă:
standarde de siguranță a ascultării pentru echipamentele și sistemele de
ascultare: WHO-ITU(International CommunicationUnit);
standarde globale de ascultare în siguranță pentru evenimente și spații de
relaxare (discoteci, restaurante, concerte);
OMS acordă sprijin statelor membre pentru adoptarea și implementarea acestor
standarde.

HIPOACUZIA
ADULȚILOR

Etiologie
➢afecțiunicronice(hipertensiunearterială,diabetzaharat,obezitate)
➢otoscleroză
➢surditatebruscinstalată–SBI
➢ototoxicitate–antibiotice/chimioterapice
➢traumatisme
➢fumatul

Hipoacuzia neurosenzorială bilaterală
Trebuie protezatăauditiv cât mai aproape de momentul depistării.
Frecvent = hipoacuzie neurosenzorialăușoară bilaterală, cu afectarea frecvențelor
acute:
audiogramele tonală și vocală în zgomot sunt mai relevante decât cele efectuate
în liniște, pentru convingerea pacientului să se protezezeauditiv bilateral;
amânarea protezării determină apariția deprivăriiauditive, fenomen cortical care
va îngreuna înțelegerea cuvintelor chiar și când pacienții se vor proteza.
Peste ea se va suprapune presbiacuzia(îmbătrânirea fiziologică a sistemului auditiv).

Trauma sonoră
expunerea zilnică peste 8 ore
la zgomot peste 75 dBA
de exemplu, tâmplar

Hipoacuzia bilaterală
Protezele beneficiază de progresul tehnologic:
dimensiuni reduse
comunică între ele (bluetooth)
utilizabile din aplicații pe telefon
Destul de similare căștilor audio, ca aspect.

HIPOACUZIA
VÂRSTNICILOR –
PRESBIACUZIA

Presbiacuzia –hipoacuzie neurosenzorială
simetrică
Scăderea bilaterală a auzului din cauza înaintării în vârstă:
conduce la dificultăți de înțelegere a vorbirii în medii
zgomotoase / mai mulți interlocutori
provoacă dificultăți de orientare/localizare
se poate asocia tinitus

Presbiacuzia –hipoacuzie neurosenzorială
simetrică
Declin auditiv mai precoce instalat la bărbați
Hipoacuzie ski-slope: protezare open-fit

Presbiacuzia –hipoacuzie neurosenzorială
simetrică
Lipsaprotezăriiauditive poatedetermina:
izolaresocială
anxietate / depresie
declin cognitiv / demență –risc crescut de Alzheimer
Hipoacuzia este un handicap invizibil.
Persoanele hipoacuzice trăiesc într-o lume în care ceilalți se așteaptă ca ele să audă
normal.
Există riscul de a fi apostrofate, ridiculizate sau ignorate de membrii familiei, de
colegi sau de străini.
Adeseori, pacienții neagă impactul hipoacuziei și amână protezarea auditivă, temându-se
de stigmatul protezei vizibile.
Hipoacuziaprogresivăvaagravaînsăefectele,pemăsurăceseamânăprotezarea
auditivă.

Presbiacuzia –impact cognitiv
Dificultățiledeînțelegereavorbiriiîncondițiisonoredificilecareaparodatăcu
înaintareaînvârstăseasociazăcuhipoacuzia,darșicumodificăriledeterminatedevârstă
înariilecorticaleesențialepentrudiscriminareavorbirii.
Acestedificultăți,pentruafidepășite,impunfolosireaunorresursecognitive
suplimentare,ceeaceatrageconsecințecognitiveșicomportamentalenegative–
pierderearesurselorpentrualtesarcinicognitive,obosealăauditivă,pierdereamotivației
deapurtaconversații,izolaresocială.
Prevalențademențeicreșteexponențialcuvârsta–seestimeazăcă,după65deani,riscul
deaparițieademențeisedubleazălafiecarecinciani,ajungândlaoprevalențăde10%la
persoanelede65deanișide35%lapersoaneledepeste85deani.
Scadesemnificativcalitateavieții,persoanelepierzându-șiindependențacotidiană.
Dateleepidemiologicesugereazăoasociereîntrehipoacuziabilateralășicreșterearatei
dedeclincognitive.
Disfuncțiaauditivăcentralăseconsiderăunfactorprodromalaldemenței.
ComisiaLancet(2020):hipoacuziabilateralăestefactorulderiscpentruapariția
demențeicarepoatefimodificatcelmaimult.

Presbiacuzia –impact cognitiv: ipoteze
1.Patologieneuropaticăcomunăpentruhipoacuzieșidemență–afectareaurechii
interneșiacăilorauditiveascendentedeterminăhipoacuzie;afectareacortexului
auditivdeterminădemență.
2.Degradareainformației–creștereaefortuluicognitivdincauzadificultățilorde
percepțiedeterminăîndreptarearesurselorcognitivespreînțelegereavorbirii,nu
sprememoriesaualtesarcinicognitive,acărorperformanțăvascădea.
3.Deprivareasenzorială–declinulcognitivestedeterminatdescădereaniveluluide
stimulareauditivăatâtdincauzahipoacuziei,câtșidincauzaefecteloracesteia
(izolare,depresie,singurătate,toțifactoricarefavorizeazădemența).
4.Activitateacorticalăalterată–deprivareasenzorialăauditivădeterminărealocare
corticală,deaferentareașiatrofiaariilorresponsabiledeprocesareavorbirii,leziuni
degenerativemoleculareireversibile(modificărineurofibrilaredeterminatede
patologiataudinlobultemporalmedial).

Presbiacuzia –impact cognitiv: soluție!
Purtarea protezelor
auditive are un
efect pozitiv
semnificativ asupra
declinului cognitiv.
Comisia Lancet:
studiile prospective
desfășurate pe 9-17
ani au arătat că
purtarea protezelor
auditive are un
efect protector
asupra cogniției, în
ceea ce privește
dezvoltarea
demenței.

Presbiacuzia –impact cognitiv: soluție!

PATOLOGIA
AUDITIVĂ

Audiograma tonală liminară (ATL)
Testul auditiv de bază folosit la pacienții
cooperanți cu vârsta de peste 4 ani.
Pacientul semnalizează cea mai mică
intensitate sonoră pe care o percepe
pe fiecare dintre frecvențele testate
(125-8000 Hz) = PRAG AUDITIV.
Intensitatea se măsoară între –10 dB
și 120 dB
Notații:
Roșu = urechea dreaptă (UD)
Albastru = urechea stângă (US)

Testul auditiv de bază folosit la pacienții cooperanți cu vârsta de peste 4 ani:
se testează conducerea aeriană CA (căști supraaurale sau insert) = O, X
se testează conducerea osoasă CO (vibrator plasat pe mastoidă) = [, ]
Audiograma tonală liminară (ATL)

Audiograma vocală (AV)
Evaluează întreaga cale auditivă:
liste de cuvinte caracteristice fiecărei limbi vorbite
liste diferite pentru copii și adulți
Roșu –răspunsul la urechea dreaptă (UD)
Albastru –răspunsul la urechea stângă (US)

Audiograma vocală (AV)
SRT –intensitatea la care subiectul repetă corect 50% din lista de 10 cuvinte.
Maximă inteligibilitate –procentul maxim de cuvinte corect repetate.
Roll-over = procentul de discriminare scade, deși creștem intensitatea stimulilor
prezentați (leziuni retrocohleare).

Auz normal:
prag auditiv între
0 și 20 dB pe
toate frecvențele
testate
conducerea
aeriană și osoasă
trebuie să
coincidă
Audiograma tonală liminară (ATL)

Tipuri de hipoacuzie
Hipoacuzie de
transmisie –
există o diferență
(Rinne
audiometric)
între pragurile
auditive în
conducere aeriană
(patologice) și
cele în conducere
osoasă (normale).

Tipuri de hipoacuzie
Hipoacuzie de transmisie –etiologie
dop de cerumen
otită seroasă
otită medie acută
otomastoidităcronică
otoscleroză –ancoșa Carhart
traumatism –fractură longitudinală a stâncii temporale

Tipuri de hipoacuzie
Hipoacuzie de transmisie –otoscleroză(ancoșa Carhart)
0,125 0,25 0,5 1 2 4 8 kHz
0
20
40
60
80
100
120
dB
ancoșa Carhart

Tipuri de hipoacuzie
Hipoacuzie neurosenzorială –pragurile în CA și CO coincid, dar sunt patologice
Pe frecvențe grave la US Pe frecvențe acute la UD
Pe frecvențe conversaționale
(congenitală)

Tipuri de hipoacuzie
Hipoacuzie neurosenzorială –etiologie:
BILATERALĂ SIMETRICĂ:
ereditară
traumă sonoră
post-ototoxică
presbiacuzie
meningită (poate fi asimetrică sau unilaterală)
UNILATERALĂ:
surditate brusc instalată –afectarea frecvențelor acute, de obicei
boala Menière –afectarea frecvențelor grave
leziune retrocohleară(schwannomvestibular / neurinomacustic)
traumatism –fractură transversală a stâncii temporale

Tipuri de hipoacuzie
Hipoacuzie mixtă –
caracteristici combinate, de
hipoacuzie de transmisie și
hipoacuzie neurosenzorială.
Hipoacuzie mixtă –etiologie:
otoscleroză labirintizată
hipoacuzie
neurosenzorială
complicată cu otită
seroasă/otită medie acută
otomastoidităcronică
labirintizată
malformații otice

Tinitus
Prezența unui sunet care nu are
corespondent în natură.
Obiectiv = este auzit și de
examinator.
Subiectiv = este auzit
exclusiv de către pacient.
Audiograma extinsă (8-18 kHz)
permite, în majoritatea cazurilor,
identificarea caracteristicilor
tinitusului–intensitate și
frecvență, aceștia fiind parametri
utili în protezarea auditivă.

Tinitus
Chestionare de autoevaluare –utile în aprecierea beneficiului terapiei:
TinnitusHandicap Inventory (THI) și Tinnitus Functional Index (TFI)
•THI – 18 puncte îmbunătățire
•TFI – 13 puncte îmbunătățire
16-34 MILD HANDICAP
36-52 MODERATE HANDICAP
>54 SEVERE HANDICAP
18-31 MILD IMPACT
32-53 MODERATE IMPACT
54-72 SEVERE IMPACT
73-100 VERY SEVERE IMPACT

Hipoacuzia ascunsă –„Hiddenhearing loss”
Simptomatologie auditivă prezentă –plenitudine aurală/ dificultăți de
inteligibilitate în zgomot
Auz normal bilateral
Testare în zgomot
Soluție:
Proteze auditive cu amplificare mică și care pot filtra zgomotul de
fond –microfon direcțional care culege semnalul sonor din față și
anulează zgomotul de fond și sunetele venite din alte direcții.
Echipamente care ajută audiția („assistivelisteningdevice”) –
microfon plasat lângă vorbitor (profesor) și receptorul pe sau în
urechea pacientului.

REABILITAREA
AUDITIVĂ

Reabilitarea auditivă
Abilitare auditivă –în cazul hipoacuziilor prelinguale
Reabilitare auditivă –în cazul hipoacuziilor instalate postlingual
Metode:
proteze auditive convenționale
proteze auditive implantabile
pistoane (înlocuirea lanțului osicular)
proteze implantabile de ureche medie
proteze implantabile în conducere osoasă
implant cohlear

Reabilitarea auditivă
Readucerea sensibilității auditive spre limita auzului normal
Limitări
distorsiunile auditive
tinitus
SCOP: redarea condiției umane = comunicarea verbală
OMSconfirmăcăprotezeleauditivecorectrecomandateșireglatepotîmbunătăți
capacitateadecomunicarepentrucelpuțin90%dintrepersoanelehipoacuzice.
75%dintrepersoanelediagnosticatecuhipoacuziealegsănufacănimicîn
privințaasta,refuzându-șicreștereacalitățiivieții.
Aparateledereabilitareauditivăsuntdispozitivemedicaleelectronicecarecaptează,
procesează,sincronizeazășiamplificăselectivsemnalulcaptat,compensândînmod
adecvatpierdereadeauz.
Rolulloresteaceladeaamplificasunetele,șinudearestaurafuncțiaauditivă
alterată.

Proteza auditivă convențională
Dispozitiv electroacustic care captează sunetele prin microfonși le transmite, amplificate,
prin difuzor spre tubul de sunet în olivasituată în concă/CAE.
Progres tehnologic fantastic:
programe diferite pentru medii sonore diferite:
liniște
ascultare muzică
restaurant
stradă
program/reglaj special pentru tinitus

Proteza auditivă convențională
Pacientul trebuie instruit cum să o
folosească, pentru a avea beneficiu maxim.
Audioprotezistul/audiologultrebuie să fie
la curent cu progresul științific:
service periodic
evaluare periodică a auzului
recomandare optimă, personalizată
pentru fiecare pacient
feedbackul pacientului este foarte
important:
reglaje repetate inițial, pe măsură
ce pacientul se obișnuiește cu
proteza
răbdare din partea profesionistului
și a pacientului.

Proteza auditivă convențională
Primele dispozitive auditive au fost cornetele acustice și au fost
create în secolul al XVII-lea pentru a îmbunătăți auzul.
Descoperirea telefonului a deschis drumul spre protezele auditive
moderne.
Primul dispozitiv auditiv electric a fost creat în 1898.
Prima proteză digitală –la sfârșitul secolului XX.

Proteza auditivă convențională –categorii
După criteriul amplificării:
cu amplificare liniară = crește nivelul audiției
cu 30-40 dB pe toate frecvențele;
cu amplificare selectivă = amplifică numai
frecvențele afectate de hipoacuzie.

Proteza auditivă convențională –tipuri
Retroauriculare
Intraauriculare
RIC –receptor în canal

Proteza auditivă convențională –alegere
În alegerea protezeiauditive se vor lua în calcul și următoarele date referitoare la
pierderea de auz:
modul de instalare –brusc/treptat
vârsta la care a debutat hipoacuzia –element important pentru alegerea
rezervei de câștig protetic
evoluția hipoacuziei–acută sau cronică, progresivă sau fluctuantă
mod de afectare –unilaterală sau bilaterală

Hipoacuzie neurosenzorială ski-slope
Este pierderea de peste 60 dB între două
frecvențe alăturate.
Consecințe:
inteligibilitate scăzută în medii
sonore zgomotoase –voce de
copii, de femeie;
dificultate/imposibilitate de a
conversa la telefon;
dificultate în procesul
educațional –limbi străine –
„s”-ulfinal în engleză.

Protezare open-fit
Permite transpoziția frecvențială
Beneficiu mai bun pe audiograma vocală (curba în câmp liber) decât cu proteză clasică

Protezare open-fit
Beneficii:
Analiză frecvențială fină
creșterea rezoluției frecvențiale de analiză permite netezirea amplificării,
crescând calitatea sunetului perceput
Extinderea zonei audibile
zonele cu pierdere > 80 dB au sigur zone moarte și distorsiuni consecutive
transpune sunetele din zona frecvențială inaudibilă cu o octavă (într-o zonă
frecvențială cu auz restant)
Discriminare mai bună
îmbunătățește corelația și concordanța dintre sunetul original și cel perceput

Proteza auditivă convențională –
amprentarea
Amprentareaesteoetapăclinicăalcăreiscopîlreprezintăînregistrareași
transferulcătrelaboratoralunuisetdedatecaresăpermitărealizareaolivelor,
protezelorauditiveintraauriculare,aantifoanelorpersonalizate,acăștiloraudio
personalizateșiadopurilorpentruînot.
Mulajulreprezintătiparulnegativalconductuluiauditivextern.

Proteza auditivă convențională –
etapele amprentării
Pregătirea pacientului în vederea amprentării și a tehnicii de amprentare.
Pregătirea materialului de amprentare.
Amprentarea propriu-zisă.
Controlul calitativ al mulajului.
Dezinfecția și conservarea mulajului obținut.

Otoscopia asigură oportunitatea amprentării (elimină contraindicațiile).
Poziționarea burețeluluide protecție a timpanului în ureche, la al doilea cot al CAE
(lanterna de amprentare).
Otoscopie –verificarea poziției burețelului.
Pregătirea materialului și a seringii de amprentare.
Se umple CAE cu materialul din seringă, în timp ce se retrage încet seringa, evitând
formarea bulelor de aer.
Se umple complet zona concăi, până la tragusși helix.
Se lasă materialul suficient timp, pentru un mulaj corect.
Scoaterea mulajului se face blând, ridicându-l în zona helixului, pentru a permite
aerului din CAE să iasă.
RISC: ruperea timpanului și a lanțului osicular
Proteza auditivă convențională –
amprentarea

Proteza auditivă convențională –
amprentarea

Proteza auditivă convențională –
amprentarea
Contraindicații:
dop ceruminos
leziunile sau iritația pielii din conductul auditiv extern
corp străin în conductul auditiv extern
stenoză de CAE
otomastoidităoperată –cavitate de evidare
otită externă
otită medie acută

Proteza auditivă convențională –oliva
Oliva,saupiesaanatomicăindividuală,esteoparteimportantăaprotezeiauditive,
curoldetransmitereasunetuluidelanivelulprotezeiauditivecătretimpan.Oliva
asigură,deasemenea,poziționareaprotezeiauditiveînureche.
Serealizeazădupămulajulluatlaamprentare.
Olivapersonalizatăsealegeînfuncțiedegraduldehipoacuzie,înfuncțiedevârsta
celuiprotezatși/saudeexistențaunormalformațiicongenitalealeconductului
auditivextern.

Proteza auditivă convențională –oliva
Încazulhipoacuziilorușoareșimoderatesefolosescolive
personalizatededimensiunimici,detipcanal.
Pentruhipoacuziileprofundesuntfolositeolivedetipconcă,
careobtureazămaibineconductulauditiv,reducândastfelriscul
aparițieiefectuluiLarsen(feedbackacustic–proteza„fluieră”).

Proteza auditivă convențională –
evaluarea beneficiului protetic
Audiogramătonalășivocalăîncâmpliber:
inteligibilitatecâtmaiaproapede100%
pantaAVasemănătoareAVnormale

CONCLUZIE
Hipoacuzia este un handicap invizibil care impietează semnificativ
asupra calității vieții pacientului cu tulburări de auz.
Screeningul auzului este obligatoriu la:
nou-născuți
preșcolari și școlari
persoane cu dizabilități intelectuale
adolescenți
adulți
vârstnici
persoane cu profesii cu expunere la zgomot
după tratamente ototoxice

Bibliografie
 1.Zhao B, Müller U. The elusive mechanotransductionmachinery of hair cells. Curr OpinNeurobiol. 2015 Oct;34:172-9. [PMC free article]
[PubMed]
 2.Delacroix L, MalgrangeB. Cochlear afferent innervation development. Hear Res. 2015 Dec;330(Pt B):157-69. [PubMed]
 3.Mulders WH, Robertson D. Evidence for direct cortical innervation of medial olivocochlear neurones in rats. Hear Res. 2000 Jun;144(1-2):65-
72. [PubMed]
 4.Felix RA, GourévitchB, PortforsCV. Subcortical pathways: Towards a better understanding of auditory disorders. Hear Res. 2018
May;362:48-60. [PMC free article] [PubMed]
 5.Wenstrup JJ. Frequency organization and responses to complex sounds in the medial geniculate body of the mustachedbat. J Neurophysiol.
1999 Nov;82(5):2528-44. [PubMed]
 6.Peterson DC, VoytenkoS, Gans D, GalazyukA, Wenstrup J. Intracellular recordings from combination-sensitive neurons in the inferior
colliculus. J Neurophysiol. 2008 Aug;100(2):629-45. [PMC free article] [PubMed]
 7.Peterson DC, Nataraj K, Wenstrup J. Glycinergic inhibition creates a form of auditory spectral integration in nuclei of the lateral lemniscus. J
Neurophysiol. 2009 Aug;102(2):1004-16. [PMC free article] [PubMed]
 8.Gans D, SheykholeslamiK, Peterson DC, Wenstrup J. Temporal features of spectral integration in the inferior colliculus: effects of stimulus
duration and rise time. J Neurophysiol. 2009 Jul;102(1):167-80. [PMC free article] [PubMed]
 9.YavuzogluA, Schofield BR, Wenstrup JJ. Circuitry underlying spectrotemporalintegration in the auditory midbrain. J Neurosci. 2011 Oct
05;31(40):14424-35. [PMC free article] [PubMed]
 10. Peterson DC, Wenstrup JJ. Selectivity and persistent firing responses to social vocalizations in the basolateral amygdala.
Neuroscience. 2012 Aug 16;217:154-71. [PMC free article] [PubMed]

Bibliografie
11.CoomesDL, Schofield BR. Projections from the auditory cortex to the superior olivary complex in guinea pigs.
EurJ Neurosci. 2004 Apr;19(8):2188-200. [PubMed]
12.Schofield BR, CoomesDL. Projections from auditory cortex contact cells in the cochlear nucleus that project to
the inferior colliculus. Hear Res. 2005 Aug;206(1-2):3-11. [PubMed]
13.Schofield BR, CoomesDL. Pathways from auditory cortex to the cochlear nucleus in guinea pigs. Hear Res.
2006 Jun-Jul;216-217:81-9. [PubMed]
14.Schofield BR, CoomesDL, Schofield RM. Cells in auditory cortex that project to the cochlear nucleus in guinea
pigs. J Assoc Res Otolaryngol. 2006 Jun;7(2):95-109. [PMC free article] [PubMed]
15.CoomesPeterson D, Schofield BR. Projections from auditory cortex contact ascending pathways that originate in
the superior olive and inferior colliculus. Hear Res. 2007 Oct;232(1-2):67-77. [PMC free article] [PubMed]
16.Weinberger NM. Associative representational plasticity in the auditory cortex: a synthesis of two disciplines.
Learn Mem. 2007 Jan-Feb;14(1-2):1-16. [PMC free article] [PubMed]
17.Suga N. Role of corticofugal feedback in hearing. J Comp PhysiolA NeuroetholSens Neural BehavPhysiol.
2008 Feb;194(2):169-83. [PubMed]
18.Forbes CE, Grafman J. The role of the human prefrontal cortex in social cognition and moral judgment. Annu
Rev Neurosci. 2010;33:299-324. [PubMed]
19.LitovskyR. Development of the auditory system. HandbClin Neurol. 2015;129:55-72. [PMC free article]
[PubMed]
20.Mei X, AtturoF, WadinK, Larsson S, Agrawal S, LadakHM, Li H, Rask-Andersen H. Human inner ear blood
supply revisited: the Uppsala collection of temporal bone-an international resource of education and collaboration. Ups J
Med Sci. 2018 Sep;123(3):131-142. [PMC free article] [PubMed]

Bibliografie
 21. Pan WR, le Roux CM, Levy SM, Briggs CA. Lymphatic drainage of the external ear. Head Neck. 2011 Jan;33(1):60-4. [PubMed]
 22. Lim DJ, HusslB. Macromolecular transport by the middle ear and its lymphatic system. Acta Otolaryngol. 1975 Jul-Aug;80(1-2):19-
31. [PubMed]
 23. Salt AN, Hirose K. Communication pathways to and from the inner ear and their contributions to drug delivery. Hear Res. 2018
May;362:25-37. [PMC free article] [PubMed]
 24. GreywoodeJD, PribitkinEA, KreinH. Management of auricular hematoma and the cauliflower ear. Facial PlastSurg. 2010
Dec;26(6):451-5. [PubMed]
 25. Fireman P. Otitis media and eustachian tube dysfunction: connection to allergic rhinitis. J Allergy Clin Immunol. 1997
Feb;99(2):S787-97. [PubMed]
 26. Briggs RJ, FabinyiG, Kaye AH. Current management of acoustic neuromas: review of surgical approaches and outcomes. J Clin
Neurosci. 2000 Nov;7(6):521-6. [PubMed]
 27. Greene J, Al-DhahirMA. StatPearls[Internet]. StatPearlsPublishing; Treasure Island (FL): Aug 17, 2023. Acoustic Neuroma.
[PubMed]
 28. MøllerAR. The role of neural plasticity in tinnitus. Prog Brain Res. 2007;166:37-45. [PubMed]
 29. CrocettiA, Forti S, Del Bo L. Neurofeedback for subjective tinnitus patients. Auris Nasus Larynx. 2011 Dec;38(6):735-8. [PubMed]
 30. Weise C, HeineckeK, RiefW. Biofeedback-based behavioraltreatment for chronic tinnitus: results of a randomized controlled trial. J
Consult Clin Psychol. 2008 Dec;76(6):1046-57. [PubMed]

Bibliografie
 31. HandscombL. Use of bedside sound generators by patients with tinnitus-related sleeping difficulty: which sounds are preferred and
why? Acta OtolaryngolSuppl. 2006 Dec;(556):59-63. [PubMed]
 32. NorrixLW, VelenovskyD. Clinicians' Guide to Obtaining a Valid Auditory Brainstem Response to Determine Hearing Status:
Signal, Noise, and Cross-Checks. Am J Audiol. 2018 Mar 08;27(1):25-36. [PubMed]
 33. Hyde ML. Newborn hearing screening programs: Overview. J Otolaryngol2005;34(Suppl2):S70-8.
 34. Nelson HD, BougatsosC, Nygren P. Universal newborn hearing screening: Systematic review to update the 2001 US Preventive
Services Task Force Recommendation. Pediatrics2008;122:e266-76.
 35. MehlAL, Thomson V. Newborn hearing screening: The great omission. Pediatrics1998;101:e4. PaediatrChild Health Vol 16 No 5
May 2011 305 CPS Statement: CP 2011-02
 36. Joint Committee on Infant Hearing 1994 Position Statement. American Academy of PediatricsJoint Committee on Infant Hearing.
Pediatrics1995;95:152-6.
 37. ErenbergA, Lemons J, Sia C, TrunkelD, ZiringP. Newborn and infant hearing loss: Detection and intervention. American Academy
of Pediatrics. Task Force on Newborn and Infant Hearing, 1998-1999. Pediatrics1999;103:527-30.
 38. Berg AL, Spitzer JB, Towers HM, BartosiewiczC, Diamond BE. Newborn hearing screening in the NICU: Profile of failed auditory
brainstem response/passed otoacoustic emission. Pediatrics2005;116:933-8.
 39. American Academy of Pediatrics, Joint Committee on Infant Hearing. Year 2007 position statement: Principles and guidelines for
early hearing detection and intervention programs. Pediatrics2007;120:898-921.
 40. Thompson DC, McPhillips H, David RL, Lieu TL, Homer CJ, Helfand M. Universal newborn hearing screening: Summary of
evidence. JAMA 2001;286:2000-10.

Bibliografie
 41. Durieux-Smith A, Whittingham J. The rationale for neonatal hearing screening. CJSLPA 2000;24:59-67.
 42. Webster A. Deafness, Development and Literacy. London: Methuen and Company Ltd, 1986. 12. Davis JM, ElfenbeinJ, Schum R,
BentlerRA. Effects of mild and moderate hearing impairments on language, educational, and psychosocial behaviorof children. J Speech Hear
Disord1986;51:53-62.
 43. Berlin CI, Hood LJ, MorletT, Wilensky D, Li L, Mattingly KR et al (2010) Multi site diagnosis and management of 260 patients with
auditory neuropathy/dys-synchrony (auditory neuropathy spectrum disorder). Int J Audiol49:30–43
 44. Davis H, Hirsh S (1979) A slow brainstem response for low frequency audiometry. Audiology 18:445–461
 45. FoerstA, BeutnerD, Lang-Roth R, HuttenbrinkKB, von Wedel H et al (2006) Prevalence of auditory neuropathy/synaptopathyin a
population of children with profound hearing loss. Int J PediatrOtorhinolaryngol70:1415–1422
 46. Kraus N (2001) Auditory neuropathy: an historical and current perspective. In: SiningerYS, Starr A (eds) Auditory neuropathy: a
new perspective on hearing disorders. Singular-Thomson learning, Samdiago, pp 1–14
 47. Kraus N, Bradlow MA, Cunningham CJ, King CD, Koch DB, Nicol TG et al (2000) Consequences of neural synchrony: a case of
auditory neuropathy. J Assoc Res Otolaryngol1:33–45
 48. Kumar AU, Jayaram M (2006) Prevalence and audiological characteristics in individuals with auditory neuropathy/auditory dys-
synchrony. Int J Audiol45:360–366
 49. Lee JSM, McPherson B, Yuen KCP, Wong LLN (2001) Screening for auditory neuropathy in a school for hearing impaired children.
Int J PediatrOtorhinolaryngol61:39–46
 50. Maris M, VenstermansC, BoudewynsAN (2011) Auditory neuropathy/dys-synchrony as a cause of failed neonatal hearing screening.
Int J PediatrOtorhinolaryngol75:973–975

Bibliografie
 51. Mittal R, Ramesh AV, Panwar SS, NilkanthanA, Nair S, Mehra PR (2012) Auditory neuropathy spectrum disorder: its prevalence
and audiological characteristics in an Indian tertiary care hospital. Int J PediatrOtorhinolaryngol76(9):1351–1354
 52. RanceG, Beer DE, Cone-wessonB, Shephard RK, Dowell RC, King AM et al (1999) Clinical findings for a group of infants and
young children with auditory neuropathy. Ear Hear 20:238–252
 53. RanceG, Barker EJ, SarantJZ, Ching TY (2007) Receptive language and speech production in children with auditory
neuropathy/dys-synchrony type hearing loss. Ear Hear 28:694–702
 54. Rea PA, Gibson WPR (2003) Evidence for surviving outer hair cell function in congenitally deaf ears. Laryngoscope 113: 230–234
 55. Rodrı´guezDomı´nguezFJ, CubillanaHerrero JD, Can˜izaresGallardo N, Pe´rezAguilera R (2007) Prevalence of auditory
neuropathy: prospective study in a tertiary-care center. Acta Otorinolaryngol58(6):239–245
 56. SanyelbhaaTalaat H, Kabel AH, Samy H, ElbadryM (2009) Prevalence of auditory neuropathy among infants and young children
with severe to profound hearing loss. Int J PediatrOtorhinolaryngol73(7):937–939
 57. Starr A, PictonTW, SiningerY, Hood L, Berlin CI (1996) Auditory neuropathy. Brain 119:741–753
 58. SiningerYS, Oba S (2001) Patients with auditory neuropathy: who are they and what can they hear? In: In SiningerYS, Starr A (eds)
Auditory neuropathy: a new perspective on hearing disorders. Singular-Thomson Learning, Samdiago, pp 15–35
 59. Alain, C., Y. Du, L. J. Bernstein, T. Barten, and K. Banai. 2018. „Listening under difficult conditions: An activation likelihood
estimation meta-analysis.” Human Brain Mapping 39 (7):2695–2709. https://doi.org/10.1002/ hbm.24031
 60. Alzheimer’s Association 2021. „2021 Alzheimer’s disease facts and figures.”

Bibliografie
 61. Alzheimer’s Association 2021. „Global dementia cases forecasted to triple by 2050.”
 62. Anderson, L. A., K. L. Day, R. L. Beard, P. S. Reed, and B. Wu. 2009. „The public’s perceptions about cognitive health and
Alzheimer’s disease among the US population: a national review.” The Gerontologist 49 Suppl1 (S1): S3–S11.
https://doi.org/10.1093/geront/gnp088
 63. APA 2013. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). Arlington, V.A.: American Psychiatric Association.
 64. Baltes, P. 1987. „Theoretical propositions of life-span developmental psychology: On the dynamics between growth and decline.”
Developmental Psychology 23 (5):611–626. https://psycnet.apa.org/doi/10.1037/0012-1649. 23.5.611.
 65. Baltes, P., and U. Lindenberger. 1997. „Emergence of a powerful connection between sensory and cognitive functions across the
adult life span: a new window to the study of cognitive aging?” Psychology and Aging 12 (1):12–21. https://doi.org/10.1037/0882-
7974.12.1.12
 66. Bennett, R. J., C. J. Meyer, R. H. Eikelboom, and M. D. Atlas. 2018. „Evaluating hearing aid management: development of the
hearing aid skills and knowledge inventory (HASKI).” American Journal of Audiology 27 (3):333–348. https://doi.org/10.1044/2018_AJA-18-
0050
 67. Bott, A., C. Meyer, L. Hickson, and N. A. Pachana. 2019. „Can adults living with dementia complete pure-tone audiometry? A
systematic review.” International Journal of Audiology 58 (4):185–192. https://doi.org/10.1080/ 14992027.2018.1550687
 68. Clare, L., A. Kudlicka, J. R. Oyebode, R. W. Jones, A. Bayer, I. Leroi, M. Kopelman, I. A. James, A. Culverwell, J. Pool, et al. 2019.
„Goal-oriented cognitive rehabilitation for early-stage Alzheimer’s and related dementias: the GREAT RCT.” Health Technology Assessment
23 (10):1–242. https:// doi.org/10.3310/hta23100
 69. Dawes, P., J. Littlejohn, A. Bott, S. Brennan, S. Burrow, T. Hopper, and E. Scanlan. 2022 Jul-Aug 01. „Hearing assessment and
rehabilitation for people living with dementia.” Ear and Hearing 43 (4):1089–1102. https://doi. org/10.1097/aud.0000000000001174
 70. Diamond, A. 2013. „Executive functions.” Annual Review of Psychology 64 (1):135–168. https://doi.org/10.1146/annurev-psych-
113011-143750

Bibliografie
 71. Dupuis, K., M. K. Pichora-Fuller, A. L. Chasteen, V. Marchuk, G. Singh, and S. L. Smith. 2015. „Effects of hearing and vision
impairments on the Montreal Cognitive Assessment.” Neuropsychology, Development, and Cognition. Section B, Aging, Neuropsychology and
Cognition 22 (4):413–437. https://doi.org/10.1080/13825585.2014.968084
 72. Friederici, A. D. 2012. „The cortical language circuit: from auditory perception to sentence comprehension.” Trends in Cognitive
Sciences 16 (5):262–268. https://doi.org/10.1016/j.tics.2012.04.001
 73. Fulton, S. E., J. J. Lister, A. L. H. Bush, J. D. Edwards, and R. Andel. 2015. „Mechanisms of the hearing–cognition relationship.”
Seminars in Hearing 36 (3):140–149. https://doi.org/10.1055/s-0035-1555117
 74. Griffiths, T. D., M. Lad, S. Kumar, E. Holmes, B. McMurray, E. A. Maguire, A. J. Billig, and W. Sedley. 2020. „How can hearing
loss cause dementia?” Neuron 108 (3):401–412. https://doi.org/10.1016/j.neuron.2020.08.003
 75. Hickson, L., L. Worrall, and N. Scarinci. 2007. „A randomized controlled trial evaluating the Active Communication Education
Program for older people with hearing impairment.” Ear and Hearing 28 (2):212–230. https://doi. org/10.1097/AUD.0b013e31803126c8
 76. Hooper, E., L. J. Brown, H. Cross, P. Dawes, I. Leroi, and C. J. Armitage. 2022. „Systematic review of factors associated with
hearing aid use in people living in the community with dementia and age-related hearing loss.” Journal of the American Medical Directors
Association 23 (10):1669–1675.e16. https://doi.org/10.1016/j.jamda.2022.07.011
 77. Jennings, L. A., A. Palimaru, M. G. Corona, X. E. Cagigas, K. D. Ramirez, T. Zhao, R. D. Hays, N. S. Wenger, and D. B. Reuben.
2017. „Patient and caregiver goals for dementia care.” Quality of Life Research: An International Journal of Quality of Life Aspects of
Treatment, Care and Rehabilitation 26 (3):685–693. https://doi.org/10.1007/s11136-016-1471-7
 78. Jessen, F., R. E. Amariglio, R. F. Buckley, W. M. van der Flier, Y. Han, J. L. Molinuevo, L. Rabin, D. M. Rentz, O. Rodriguez-
Gomez, A. J. Saykin, et al. 2020. „The characterisation of subjective cognitive decline.” The Lancet. Neurology 19 (3):271–278.
https://doi.org/10.1016/S1474-4422(19) 30368-0
 79. Kitwood, T.M. 1991. Dementia reconsidered: The person comes first. Open University Press, Buckingham.
 80. Kricos, P. B. 2009. „Providing hearing rehabilitation to people with dementia presents unique challenges.” The Hearing Journal 62
(11):39–40. 42–43. https://doi.org/10.1097/01.HJ.0000364275.44847.95

Bibliografie
 81. Lin, F., and M. Albert. 2014. „Hearing loss and dementia –who is listening?” Aging & Mental Health 18 (6):671–673.
https://doi.org/10.1080/13607863. 2014.915924
 82. Lin, F., J. R. Pike, M. S. Albert, M. Arnold, S. Burgard, T. Chisholm, D. Couper, J. A. Deal, A. M. Goman, N. W. Glynn, et al. 2023.
„Hearing intervention versus health education control to reduce cognitive decline in older adults with hearing loss in the USA (ACHIEVE): a
multicentre, randomised controlled trial.” The Lancet 402 (10404):786–797. https://doi. org/10.1016/S0140-6736(23)01406-X
 83. Livingston, G., J. Huntley, A. Sommerlad, D. Ames, C. Ballard, S. Banerjee, C. Brayne, A. Burns, J. Cohen-Mansfield, C. Cooper, et
al. 2020. „Dementia prevention, intervention, and care: 2020 report of the Lancet Commission.” The Lancet 396 (10248):413–446.
https://doi.org/10.1016/ S0140-6736(20)30367-6
 84. Livingston, G., A. Sommerlad, V. Orgeta, S. G. Costafreda, J. Huntley, D. Ames, C. Ballard, S. Banerjee, A. Burns, J. Cohen-
Mansfield, et al. 2017. „Dementia prevention, intervention, and care.” The Lancet 390 (10113): 2673–2734. https://doi.org/10.1016/S0140-
6736(17)31363-6
 85. Maslow, K., and R. Fortinsky. 2018. „Nonphysician care providers can help to increase detection of cognitive impairment and
encourage diagnostic evaluation for dementia in community and residential care settings.” The Gerontologist 58 (suppl_1):S20–S31.
https://doi.org/10.1093/geront/gnx171
 86. McDaniel, K. D., S. D. Edland, and A. Heyman. 1995. „Relationship between level of insight and severity of dementia in Alzheimer
disease. CERAD Clinical Investigators. Consortium to establish a Registry for Alzheimer’s Disease.” Alzheimer Disease and Associated
Disorders 9 (2):101–104. https://doi.org/10.1097/00002093-199509020-00007
 87. Mosnier, I., A. Vanier, D. Bonnard, G. Lina-Granade, E. Truy, P. Bordure, B. Godey, M. Marx, E. Lescanne, F. Venail, et al. 2018.
„Long-term cognitive prognosis of profoundly deaf older adults after hearing rehabilitation using cochlear implants.” Journal ofthe American
Geriatrics Society 66 (8): 1553–1561. https://doi.org/10.1111/jgs.15445
 88. Mukadam, N., R. Anderson, M. Knapp, R. Wittenberg, M. Karagiannidou, S. G. Costafreda, M. Tutton, C. Alessi, and G. Livingston.
2020. „Effective interventions for potentially modifiable risk factors for late-onset dementia: a costs and cost-effectiveness modelling study.”
The Lancet. Healthy Longevity 1 (1):e13–e20. https://doi.org/10.1016/S2666-7568(20)30004-0
 89. Owens, D., Davidson, K.W., Krist, A.H., Barry, M.J., Cabana, M., Caughey, A.B., Doubeni, C.A., Epling, J.W., Kubik, M., and C.S.
Landefeld. 2020. Screening for cognitive impairment in older adults: US preventive services task force recommendation statement. JAMA 323
(8): 757–763. https://doi. org/10.1001/jama.2020.0435
 90. Park, D. C., G. Lautenschlager, T. Hedden, N. S. Davidson, A. D. Smith, and P. K. Smith. 2002. „Models of visuospatial and verbal
memory across the adult life span.” Psychology and Aging 17 (2):299–320. https://doi.org/10. 1037/0882-7974.17.2.299

Bibliografie
 91. Patnode, C., L. Perdue, R. Rossom, M. Rushkin, N. Redmond, R. Thomas, and J. Lin. 2020. „Screening for cognitive impairment in
older adults: updated evidence report and systematic review for the US preventive services task force.” JAMA 323 (8):764–785.
https://doi.org/10.1001/jama.2019. 22258
 92. Peelle, J., V. Troiani, M. Grossman, and A. Wingfield. 2011. „Hearing loss in older adults affects neural systems supporting speech
comprehension.” The Journal of Neuroscience 31 (35):12638–12643. https://doi.org/10.1523/ JNEUROSCI.2559-11.2011
 93. Peelle, J. E., and A. Wingfield. 2016. „The neural consequences of age-related hearing loss.” Trends in Neurosciences 39 (7):486–
497. https://doi.org/10. 1016/j.tins.2016.05.001
 94. Petersen, R. C., O. Lopez, M. J. Armstrong, T. S. D. Getchius, M. Ganguli, D. Gloss, G. S. Gronseth, D. Marson, T. Pringsheim, G.
S. Day, et al. 2018. „Practice guideline update summary: mild cognitive impairment: report of the guideline development, dissemination, and
implementation subcommittee of the americanacademy of neurology.” Neurology 90 (3):126–135.
https://doi.org/10.1212/wnl.0000000000004826
 95. Pichora-Fuller, M. K., K. Dupuis, M. Reed, and U. Lemke. 2013. „Helping older people with cognitive decline communicate: Hearing
aids as part of a broader rehabilitation approach.” Paper presented at the Seminars in Hearing.
 96. Pichora-Fuller, M. K., S. E. Kramer, M. A. Eckert, B. Edwards, B. W. Y. Hornsby, L. E. Humes, U. Lemke, T. Lunner, M. Matthen,
C. L. Mackersie, et al. 2016. „Hearing impairment and cognitive energy: the framework for understanding effortful listening (FUEL).” Ear and
Hearing 37 Suppl1 (1):5S–27S. https://doi.org/10.1097/aud.0000000000000312
 97. Powell, D.S., Oh, E.S., Lin, F.R., and J.A Deal. 2021. Hearing impairment and cognition in an aging world. Journal of the
Association for Research in Otolaryngology. 22(4):387–403. https://doi.org/10.1007/s10162-021-00799-y
 98. Salthouse, T. 2019. „Trajectories of normal cognitive aging.” Psychology and Aging 34 (1):17–24.
https://doi.org/10.1037/pag0000288
 99. Sanders, M. E., E. Kant, A. L. Smit, and I. Stegeman. 2021. „The effect of hearing aids on cognitive function: a systematic review.”
PloSOne 16 (12): e0261207. https://doi.org/10.4081/audiores.2011.e11
 100. Scarinci, N., L. Worrall, and L. Hickson. 2009. „The ICF and third-party disability: its application to spouses of older people with
hearing impairment.” Disability and Rehabilitation 31 (25):2088–2100. https://doi. org/10.3109/09638280902927028

Bibliografie
 101. Schaie, K. W. 2005. „What can we learn from longitudinal studies of adult development?” Research in Human Development 2
(3):133–158. https:// doi.org/10.1207/s15427617rhd0203_4
 102. Smith, J., and P. B. Baltes. 1996. „Altern auspsychologischerPerspektive: Trends und profile imhohenAlter [A psychological
perspective on aging: Trends and profiles in very old age].” Die Berliner Altersstudie221–250. Washington DC: Akademie-Verlag.
 103. Taljaard, D. S., M. Olaithe, C. G. Brennan-Jones, R. H. Eikelboom, and R. S. Bucks. 2016. „The relationship between hearing
impairment and cognitive function: a meta-analysis in adults.” Clinical Otolaryngology : 41 (6):718–729. https://doi.org/10.1111/coa.12607
 104. The Gerontological Society of America 2020. „The GSA KAER toolkit for primary care teams –Supporting conversations about
brain health, timely detection of cognitive impairment, and accurate diagnosis of dementia.”
 105. Tsoi, K., J. Chan, H. Hirai, S. Wong, and T. Kwok. 2015. „Cognitive tests to detect dementia: A systematic review and meta-
analysis.” JAMA Internal Medicine 175 (9):1450–1458. https://doi.org/10.1001/jamainternmed.2015. 2152
 106. Tucker-Drob, E. M., and T. A. Salthouse. 2011. In Cognitive Aging. In The Wiley-Blackwell handbook of individual differences, pp
242. Malden, USA: Wiley.
 107. Tuwaig, M., M. Savard, B. Jutras, J. Poirier, D. L. Collins, P. Rosa-Neto, D. Fontaine, and J. C. S. Breitner2017. „Deficit in central
auditory processing as a biomarker of pre-clinical Alzheimer’s disease.” Journal of Alzheimer’s Disease 60 (4):1589–1600.
https://doi.org/10.3233/JAD-170545
 108. Weinstein, B. E. 1986. „Hearing Loss and Senile Dementia in the Institutionalized Elderly.” Clinical Gerontologist 4 (3):3–15.
https://doi.org/ 10.1300/J018v04n03_02
 109. WHO 2019a. Integrated care for older people (ICOPE): guidance for person-centred assessment and pathways in primary care
Retrieved 11 April 2022, from https://www.who.int/publications/i/item/WHO-FWC-ALC-19.1
 110. WHO 2019b. Risk reduction of cognitive decline and dementia: WHO guidelines (1–96. Geneva: World Health Organization.

Bibliografie
 111. WHO 2020. „Decade of Healthy Ageing Plan of Action.”
 112. WHO 2023. Dementia. Key facts.
 113. WHO 2021. Hearing screening: considerations for implementation, from https://apps.who.int/iris/handle/10665/344797
 114. Wu, Z., A. Phyo, T. Al-Harbi, R. Woods, and J. Ryan. 2020. „Distinct cognitive trajectories in late life and associated predictors and
outcomes: a systematic review.” Journal of Alzheimer’s Disease Reports 4 (1):459–478. https://doi.org/10.3233/ADR-200232
 115. Weber PC. Hearing amplification in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed Sept. 15, 2020.
 116. Hearing aids. National Institute on Deafness and Other Communication Disorders.
https://www.nidcd.nih.gov/health/hearing/pages/hearingaid.aspx. Accessed Sept. 15, 2020.
 117. Flint PW, et al., eds. Hearing aid amplification. In: Cummings Otolaryngology: Head & Neck Surgery. 7th ed. Elsevier; 2021.
https://www.clinicalkey.com. Accessed Sept. 15, 2020.
 118. How to find the right hearing aid for you. American Academy of Otolaryngology-Head and Neck Surgery.
https://www.enthealth.org/be_ent_smart/how-to-find-the-right-hearing-aid-for-you/. Accessed Sept. 15, 2020.
 119. Rehabilitation and prosthetic services. U.S. Department of Veteran Affairs. https://www.prosthetics.va.gov/psas/Hearing_Aids.asp.
Accessed Sept. 15, 2020.
 120. Age-related hearing loss. National Institute on Deafness and Other Communication Disorders.
https://www.nidcd.nih.gov/health/hearing-aids. Accessed Sept. 15, 2020.
 121. Hogan CA (expert opinion). Mayo Clinic. Oct. 6, 2020.
Tags