Materialismul dialectic si istoric
RobinCruiseJr
214 views
74 slides
May 26, 2020
Slide 1 of 74
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
About This Presentation
https://neculaifantanaru.com
Materialismul dialectic si istoric
Slide Content
iNvi lAnaiNTUL
poLITrco-IDEoLocrc
DE PARTID 1985-1989
Tematici Si bibliografii
pentru, cursul politico-ideologic
MATERIALISMUI.
DtAt-ECTtC
$t t$Tontc-
conceptia partidului despre lume qi viafd,
temeiul adinc al convingerllor comuniste,
al gTndirii
$i actiunii milltante,
rev0lulionare. Propagarea activd
a concepliei revolulionare a partidului nostru,
abordarea de pe poziliile ei a tuturor
problemelor existente in societate
Anul I
EDITURA PoLITIC,f,, nUCURE9TI
,
L985
poLITrco-IDEoLocrc
DE PARTID 1985-1989
Tematici Si bibliografii
pentru, cursul politico-ideologic
MATERIALISMUI.
DtAt-ECTtC
$t t$Tontc-
conceptia partidului despre lume qi viafd,
temeiul adinc al convingerllor comuniste,
al gTndirii
$i actiunii milltante,
rev0lulionare. Propagarea activd
a concepliei revolulionare a partidului nostru,
abordarea de pe poziliile ei a tuturor
problemelor existente in societate
Anul I
EDITURA PoLITIC,f,, nUCURE9TI
,
L985
Cuprins
Cuvint inainte
Materialismul dialectic qi istoric, conceplia revo-
Iulionard a clasei muncitoare despre lume qi via{i.
Dezvoltarea creatoare a concepliei materialist-
dialectice gi istorice in documentele Partidului Go-
munist RomAn, in opera secretarului general al
partidului, tovardEul Nicolae CeauEescu, de lon
Il.ebedeu
Materiaiitatea lumii in lumina Etiinlei gi practicii
social-istorice contemporane. f'alsitatea conceplii-
1or idealiste, mistice despre lurne, om Ei destinele
sale, de Flori.n Georgescu 28
Factorii determinanli ai dezvoltdrii sociale. Con-
ceplia Partidului Comunist RomAn despre rolul
for{elon de produclie in dinamica societdtii socia-
liste, in perfeclionarea organizdrii vielii sociale, de
Aculin Cazacu 40
Progresul social. Legitatea succesiunii formaliuni-
lor sociale Ei inevitabilitatea socialismului ; docu-
mentele Partidului Comunist RomAn despre carac-
teristiciie progresului in condiliile socialismului.
Critica concepliilor anticomuniste cu privire la
rusa-zisa
gecnu
crizd a socialismului, dc Constclntin Bor-
Dialectica generalului si particularului in activi-
tatea teoreticd si practicd a Partidului Comunist
RomAn de edificare a noii orinduiri, de Pamfil
53
Ni,chi.[elea 67
Cuvint inainte
Materialismul dialectic qi istoric, conceplia revo-
Iulionard a clasei muncitoare despre lume qi via{i.
Dezvoltarea creatoare a concepliei materialist-
dialectice gi istorice in documentele Partidului Go-
munist RomAn, in opera secretarului general al
partidului, tovardEul Nicolae CeauEescu, de lon
Il.ebedeu
Materiaiitatea lumii in lumina Etiinlei gi practicii
social-istorice contemporane. f'alsitatea conceplii-
1or idealiste, mistice despre lurne, om Ei destinele
sale, de Flori.n Georgescu 28
Factorii determinanli ai dezvoltdrii sociale. Con-
ceplia Partidului Comunist RomAn despre rolul
for{elon de produclie in dinamica societdtii socia-
liste, in perfeclionarea organizdrii vielii sociale, de
Aculin Cazacu 40
Progresul social. Legitatea succesiunii formaliuni-
lor sociale Ei inevitabilitatea socialismului ; docu-
mentele Partidului Comunist RomAn despre carac-
teristiciie progresului in condiliile socialismului.
Critica concepliilor anticomuniste cu privire la
rusa-zisa
gecnu
crizd a socialismului, dc Constclntin Bor-
Dialectica generalului si particularului in activi-
tatea teoreticd si practicd a Partidului Comunist
RomAn de edificare a noii orinduiri, de Pamfil
53
Ni,chi.[elea 67
Raportul dialectic dintre cantitate qi calitate in
teoria Ei practica Partidului Comunist RomAn. Ac-
centuarea rolului factorilor intensivi in dezvoltarea
economico-socialS a RomAniei in cincinalul 1986-
1990 qi in perspectiva anului 2000, de Ion Rebedeu,
Gl'teorghe Cre,toiu
Contradicliile gi rolul lor in via{a sociald. Dezvoi-
tarea teoriei marxiste a contradicliilor in opera
tovardqului Nicolae CeauEescu, de Georgeta Florea
Cunoagterea gi folosirea legilor obiective in pro-
cesul dezvoltdrii sociale, caracteristicd a politicii
Partidului Comunist RomAn, d,e lon Florea
Determinismul social. Concep{ia Partidului Co-
munist RomAn despre dialectica factorilor obiectivi
gi subiectivi in miqcarea sociald, de Petru Pdnzaru
Ulritatea dialecticd dintre politica interni gi
externS a partidului Ei statului nostru. Acti-
vitatea internalionaI5 a RomAniei socialiste pentru
o politicd de pace, securitate Ei independen!6, pen-
tru instaurarea unor noi raporturi intre statele
lumii, de Constqnti,n Florea
in lumina documentelor programatice ale partidului
Com.unist RomAn, a cdror strdlucitd incununare o repre-
zintd opera teoreticd inalt creatoare a secretarului gen-eral
aI partidului, tovardEul Nicolae Ceauqescu, cu privire ia
intensificarea activitdlii politico-ideologice, de ridicare
continud. a .conEtiin{ei gi de formare a omului noul co-
respunzdtor exigenlelor Ei sarcinilor actualei etape de
dezvoltare economico-socialS a ldrii, conducerea partidu-
lui a conceput organizarea largd a invdldmintului poli-
tico-ideologic,'pe perioada lg8b-lg8g, pe baza unoi te-
matici unitare ce vo fi dezbdtute in cadrul unor forme
diferite de cercuri qi cursuri.
Potrivit indicaliilor qi sarcinilor formulate in ma-
gistralul Raport prezentat de tovarisul Nicolae Geausescu
la_ Congresul al XIII-lea al partidultii precum qi pre+ede-
rilor din Progfamul ideologic, in centrul preocupdrilor
tuturor organelor Ei or$anizaliilor de partid se silueazd
ridicarea la un nivel superior a pregdtirii politico-ideolo-
glce- a comunigtilor, a tuturor oamenilor muncii, in spi-
ritul conceptiei revolufionare despre lume Ei viali,
-
aI
tezelor qi principiilor fundamentale ale partidului nostru.
Pentru inarmarea cadrelor de pariid
Ei a activului din
diferite sectoare cu bazele teoretice gi ideologice ale
Partidului Comunist Rom6n, cu strategia Ei tictica sa
revolulionard, pentru aprofundarea problemelor dezvol-
tdrii societdlii noastre in noua etapd a procesului revo-
iulionar-s-au organizat cursuri politico-ldeologice, cu o
duratd de doi ani, pe lingd comitetel_e de paiUa
luae-
!ene, municipale gi ordgeneqti, precum gi pe ling6 comi-
tetele de partid din rnarile intreprinderi, minlstere gi
alte institulii centrale.
VoIumuI de fa_td cuprinde tematici din programa pri-
mului an de studiu in cadrul Cursului dL riaterialism
dialectic qi istoric, conceplia revolulionard a clasei mun-
citoare despre lume gi viafd. Sint puse in dezbatere teme
Cuvint inainte
95
109
t23
134
teoria Ei practica Partidului Comunist RomAn. Ac-
centuarea rolului factorilor intensivi in dezvoltarea
economico-socialS a RomAniei in cincinalul 1986-
1990 qi in perspectiva anului 2000, de Ion Rebedeu,
Gl'teorghe Cre,toiu
Contradicliile gi rolul lor in via{a sociald. Dezvoi-
tarea teoriei marxiste a contradicliilor in opera
tovardqului Nicolae CeauEescu, de Georgeta Florea
Cunoagterea gi folosirea legilor obiective in pro-
cesul dezvoltdrii sociale, caracteristicd a politicii
Partidului Comunist RomAn, d,e lon Florea
Determinismul social. Concep{ia Partidului Co-
munist RomAn despre dialectica factorilor obiectivi
gi subiectivi in miqcarea sociald, de Petru Pdnzaru
Ulritatea dialecticd dintre politica interni gi
externS a partidului Ei statului nostru. Acti-
vitatea internalionaI5 a RomAniei socialiste pentru
o politicd de pace, securitate Ei independen!6, pen-
tru instaurarea unor noi raporturi intre statele
lumii, de Constqnti,n Florea
in lumina documentelor programatice ale partidului
Com.unist RomAn, a cdror strdlucitd incununare o repre-
zintd opera teoreticd inalt creatoare a secretarului gen-eral
aI partidului, tovardEul Nicolae Ceauqescu, cu privire ia
intensificarea activitdlii politico-ideologice, de ridicare
continud. a .conEtiin{ei gi de formare a omului noul co-
respunzdtor exigenlelor Ei sarcinilor actualei etape de
dezvoltare economico-socialS a ldrii, conducerea partidu-
lui a conceput organizarea largd a invdldmintului poli-
tico-ideologic,'pe perioada lg8b-lg8g, pe baza unoi te-
matici unitare ce vo fi dezbdtute in cadrul unor forme
diferite de cercuri qi cursuri.
Potrivit indicaliilor qi sarcinilor formulate in ma-
gistralul Raport prezentat de tovarisul Nicolae Geausescu
la_ Congresul al XIII-lea al partidultii precum qi pre+ede-
rilor din Progfamul ideologic, in centrul preocupdrilor
tuturor organelor Ei or$anizaliilor de partid se silueazd
ridicarea la un nivel superior a pregdtirii politico-ideolo-
glce- a comunigtilor, a tuturor oamenilor muncii, in spi-
ritul conceptiei revolufionare despre lume Ei viali,
-
aI
tezelor qi principiilor fundamentale ale partidului nostru.
Pentru inarmarea cadrelor de pariid
Ei a activului din
diferite sectoare cu bazele teoretice gi ideologice ale
Partidului Comunist Rom6n, cu strategia Ei tictica sa
revolulionard, pentru aprofundarea problemelor dezvol-
tdrii societdlii noastre in noua etapd a procesului revo-
iulionar-s-au organizat cursuri politico-ldeologice, cu o
duratd de doi ani, pe lingd comitetel_e de paiUa
luae-
!ene, municipale gi ordgeneqti, precum gi pe ling6 comi-
tetele de partid din rnarile intreprinderi, minlstere gi
alte institulii centrale.
VoIumuI de fa_td cuprinde tematici din programa pri-
mului an de studiu in cadrul Cursului dL riaterialism
dialectic qi istoric, conceplia revolulionard a clasei mun-
citoare despre lume gi viafd. Sint puse in dezbatere teme
Cuvint inainte
95
109
t23
134
diverse de filozofie menite a contribui la cunoaqterea,
inlelegerea qi aprofundarea noilor fenomene economice,
sociale, politice, a acliunii legilor dialecticii in dezvolta-
rea societdlii contemporane de cdtre toli oamenii muncii'
Ia dezvoltarea conEtiinlei revolulionare, insuqirea trdsS-
turilor moral-politice ale omului nou, participarea activi
a membrilor de partid, a celor ce muncesc la infdptuirea
Programului partiduiui. Ele ofer5, totodatd, posibilitatea
raportdrii tezelor, conceptelor qi iegitdlilor respective_ Ia
reaUtalile din lara noastrS, studierii temeinice a schimb6-
rilor produse in societatea romAneascd, a marilor realizdri
oblinute de poporul nostru in construirea socialismului,
efect aI dezvoltdrii forlelor de produclie, a noii structuri
sociale, a noilor relalii de produclie qi sociale.
In acest cadru sint cuprinse teme de exceplionald in-
semndtate pentru activitatea teoretici qi practicl a par-
tidului nostru : caracterul activ,, revolufionar, trdsdturd
esen{iali a materialismului dialectic Ei istoric-; opera
tovardEului Nicolae Ceaugescu, strilucitd contribulie Ia
dezvoltarea creatoare a concep{iei materialist-dialectice
gi istorice, ia irnbog5lirea teoriei Ei practicii revolu{io-
nare conternporane ; documentele Gongresului aI XIII-lea
al partidului, expresie a teoriei revolulionare a Partidu-
lui Comunist Romdn in acliune.
Organele qi organiza{iile de partid au datoria de a
compl6ta gi actualiza tematicile prezente cu orientdrile gi
sarcinile concrete din'documentele de partid qi de stat nou
apdrute, din cuvintdrile tovariEului Nicolae Geauqescu,
precum Ei bibliografiile corespunzdtoare.
frIATERIALISMIJL DIALECTIC il ISTORIC, CON_
CEFTIA REVOLUTIONARA A CLASEI MUNCITOARE
DESPRE LUME SI VIATA. DEZVOLTAREA CREA-
TO.AR,E A COI{CEPTIEI MATERIALIST-DIALECTICE
$I
ISTORICE IN DOCUMENTELE PARTIDULUI COMU-
NIST ROMAN, IN OPERA SECRETARULUI GENENAI)
AL PARTtrDULUI, TOVARA$UL NICOLAE CEAU$ESCU
ION REEEDEU
Planul temei
a) Materialismul dialectic Ei istoric
-
,conceptia gtilnlific5 despre
lume qi societate a Partirdului Comunist Romdn, baza teore-
ticd a prognamului de fdurilre a societSlii socialiste multilateral
dezvoltate gi inaintare a Rorndniei spre ccrrmunism. Caracterul
creator, trdsdturd esenliaid a rnaterialismului dialectic Si
istoric
b) Operra tovaril5ului Nicolae Ceauqescu, strblucitd contribudie la
dezvoitarea creatoare a gindi,rii sociale qi filozofice rorndneqti,
la imbosSlirea teoriei qi praclicii revolufi'onare conternporane
c) Canacterul activ, revolutiona.r al filozofiei rnarxiste. Materia-
iismul dialectic 6i istoric
-
instrument al practicii de transfon-
mare revolulionar5. a societS{ii. Construirea so,cietSlii socialiste
multiiatera,l ezvoltate, expresi,e a teoriei revolulionare a
Partidului Cornunist Romdn fln acliune
d) Documentele Congresu"lui al Xlfi-lea al partiduluS" privind
necesitatea dezvoltdrii qi neinnoirii continue a Stiintelor socialg
r.) Militantismuil concepfiei materialist-dialectice Si istoriee. Do-
cumentele P,artidului Cornunist Romdn, opera secretarului
general al paa'tidului, tovardEul Nicolae Ceauqesctl despre
necesitatea combaterii vechilor conceplii, a influ,enleilor strdine
ideologiei noastre despne lurne qi. virald
Tn procesul revolulional de edificare a noii orinduiri,
in desfSgurarea revoluliei Ei construcliei socialiste in
liomdnia, in intreaga sa activitate teoretici, ideologicd,
politico-educativd, partidul nostru se bazeazE pe concep-
,g
inlelegerea qi aprofundarea noilor fenomene economice,
sociale, politice, a acliunii legilor dialecticii in dezvolta-
rea societdlii contemporane de cdtre toli oamenii muncii'
Ia dezvoltarea conEtiinlei revolulionare, insuqirea trdsS-
turilor moral-politice ale omului nou, participarea activi
a membrilor de partid, a celor ce muncesc la infdptuirea
Programului partiduiui. Ele ofer5, totodatd, posibilitatea
raportdrii tezelor, conceptelor qi iegitdlilor respective_ Ia
reaUtalile din lara noastrS, studierii temeinice a schimb6-
rilor produse in societatea romAneascd, a marilor realizdri
oblinute de poporul nostru in construirea socialismului,
efect aI dezvoltdrii forlelor de produclie, a noii structuri
sociale, a noilor relalii de produclie qi sociale.
In acest cadru sint cuprinse teme de exceplionald in-
semndtate pentru activitatea teoretici qi practicl a par-
tidului nostru : caracterul activ,, revolufionar, trdsdturd
esen{iali a materialismului dialectic Ei istoric-; opera
tovardEului Nicolae Ceaugescu, strilucitd contribulie Ia
dezvoltarea creatoare a concep{iei materialist-dialectice
gi istorice, ia irnbog5lirea teoriei Ei practicii revolu{io-
nare conternporane ; documentele Gongresului aI XIII-lea
al partidului, expresie a teoriei revolulionare a Partidu-
lui Comunist Romdn in acliune.
Organele qi organiza{iile de partid au datoria de a
compl6ta gi actualiza tematicile prezente cu orientdrile gi
sarcinile concrete din'documentele de partid qi de stat nou
apdrute, din cuvintdrile tovariEului Nicolae Geauqescu,
precum Ei bibliografiile corespunzdtoare.
frIATERIALISMIJL DIALECTIC il ISTORIC, CON_
CEFTIA REVOLUTIONARA A CLASEI MUNCITOARE
DESPRE LUME SI VIATA. DEZVOLTAREA CREA-
TO.AR,E A COI{CEPTIEI MATERIALIST-DIALECTICE
$I
ISTORICE IN DOCUMENTELE PARTIDULUI COMU-
NIST ROMAN, IN OPERA SECRETARULUI GENENAI)
AL PARTtrDULUI, TOVARA$UL NICOLAE CEAU$ESCU
ION REEEDEU
Planul temei
a) Materialismul dialectic Ei istoric
-
,conceptia gtilnlific5 despre
lume qi societate a Partirdului Comunist Romdn, baza teore-
ticd a prognamului de fdurilre a societSlii socialiste multilateral
dezvoltate gi inaintare a Rorndniei spre ccrrmunism. Caracterul
creator, trdsdturd esenliaid a rnaterialismului dialectic Si
istoric
b) Operra tovaril5ului Nicolae Ceauqescu, strblucitd contribudie la
dezvoitarea creatoare a gindi,rii sociale qi filozofice rorndneqti,
la imbosSlirea teoriei qi praclicii revolufi'onare conternporane
c) Canacterul activ, revolutiona.r al filozofiei rnarxiste. Materia-
iismul dialectic 6i istoric
-
instrument al practicii de transfon-
mare revolulionar5. a societS{ii. Construirea so,cietSlii socialiste
multiiatera,l ezvoltate, expresi,e a teoriei revolulionare a
Partidului Cornunist Romdn fln acliune
d) Documentele Congresu"lui al Xlfi-lea al partiduluS" privind
necesitatea dezvoltdrii qi neinnoirii continue a Stiintelor socialg
r.) Militantismuil concepfiei materialist-dialectice Si istoriee. Do-
cumentele P,artidului Cornunist Romdn, opera secretarului
general al paa'tidului, tovardEul Nicolae Ceauqesctl despre
necesitatea combaterii vechilor conceplii, a influ,enleilor strdine
ideologiei noastre despne lurne qi. virald
Tn procesul revolulional de edificare a noii orinduiri,
in desfSgurarea revoluliei Ei construcliei socialiste in
liomdnia, in intreaga sa activitate teoretici, ideologicd,
politico-educativd, partidul nostru se bazeazE pe concep-
,g
lia revolulionard a materialismului dialectic qi istoric, pe
principiile generale pe deplin confirmate de viald ale
teoriei marxiste, a1e socialismului qtiinfific. Aga cum
sublinia tovardgul Nicolae CeauEescu, ,,partidul nostru a
pornit
Ei porneqte de la necesitatea cunoagterii gi apli-
cirii creatoare a adevdrurilor gi legitdlilor general-obiec-
tive la condiliile concrete din lara noastrd. Viala, reali-
tdlile, marile realiziri oblinute de poporul romAn in
dezvoltarea economico-sociald, in construclia socialistd
demonstreazd cu putere justelea politicii generale a par-
tidului, forla atotbiruitoare a materialismului dialectic
gi istoric, a socialismului Etiinlific(.
. '':
a) Materialismul dialectic qi istoric
-
concepfia qtiinfi-
ficl despre lume gi societate a Partidului Comunist
RomAn, baza teoretici a Programului de fiurire a socie-
tilii socialiste multilateral dezvoltate qi inaintare a Ro-
rnAniei spre cornunisrn. Caracterul creator, trdsdturl esen-
liald a materialisrnului dialectic qi istoric
Elaborarea filozofiei marxiste Ia mijlocul secolului
trecut a marcat o etapd noud, calitativ superioari in is-
toria gindirii filozofice, avind, totodatd, profunde semni-
ficalii revolulionare in toate planurile crea{iei umane.
Materialismul dialectic si istoric a conferit filozofiei nu
numai capacitatea de a se institui ca ,o interpretare glo-
bald adecvatd a lumii, ci Ei de a deveni, inainte de toate,
un instrument teoretic si o ciiduzd in transformarea ei
practicS, revolulionari, ca bazd teoreticd a politicii par-
tidelor comuniste qi muncitoregti, a luptei clasei munci-
toare pentru inld.turarea exploatdrii qi fdurirea societSlii
noi, socialiste. Crearea .materialismului dialectic Ei istoric
de cdtre -Marx qi Engels a fost rezultatul unui proces
complex de analizd criticd a istoriei filozofiei, a dezvol-
tdrii Etiin{ei Ei culturii in ansamblu, de cercetare multi-
latelald,a istoriei universale gi, indeosebi, a contradicliilor
specifice societdlii capitaliste din secolul al XIX-Iea.
Materialismul dialectic gi istoric a apdrut pe fondul
contradicfiilor sociale generate de dezvoltarea capitalistd
a societifii, ca respuns La necesitdlile luptei revolu{ionare
a'proletariatului. Practica luptei de clasi cerea transfor-
marea proletariatului dintr-o clasd in sine, intr-o clasd
pentru rsine,r intr-o clasd conEtientd de misiunea ei isto-
ric5, impunind, deci, unirea migcdrii..muncitoreqti spon-
tane cu Socialismul Etiintific.
Acesta din urmd insd nu se
p.tt"u cott.titui deci! prin depigirea.viziunilor utopico-eti-
l:i..ti" u."p.a socialismului, prin elaborarea unei concep{ii
rnaterialiit-dialectice asupri istoriei, societS{ii Ei,omului'
;;i; ;;i; Jepdqirea limitelor materialismului tradi{ionai'
metafizic.
Filozofia materialist-dialecticd rdspundea nu numai
."ri"!"fot practicii luptei revolutionare a proletariatului'
;i^;i';;il"i-exigenle a1e dezvoitdrii qtiintelor,- legate de
trecerea acestora din stadiul analitic in cel teoretic'
A""rt proces, care incepe i^l
l-doua.
jumdtate a secolu-
i;i-;i ivril-i"u gi se amplificd in primele decenii ale se-
"nlrt,ri
al XIX-lea
-
prin teoria cosmogonicd a.lui Kant
siLao]ace.descoperireaceluleidecdtreSChlerdenql
i"rt"*i"","i";;-;d;" principiului .conservirii
energiei'
elaborarea de c6tre Darwin-a teoriei evoluliei speciilor
ctc.
-
scotea pregnant in evidenld.caracterul inoperant al
"u"fri"f"i
matlria'tism, metafizic gi, totodatd, f6cea posi-
UifJ ti
""""sari
elaborarea unei filozofii concomitent ma-
;;;;"iitil;j-iiatectice. Dezvoltarea cunoaqterii. afirma un
"""
rpi"ii gtiinlific, caracterizat. prin flexibilitate Ei
19-
'"-"*i"it"i"
}"-ti' a"'
"rrolrrli"
!i tfansformare' prin
.
aspi-
;;i; tp." surprinderea unitdiii in diversitatea calitativ[
si contradictorie a-realitetii,'prin refuzul unilateralizd-
iir- ii'Ju."i"tila.il""
i,i
"it"
era in opoli6e. cu viziunile
statice, fixiste sau crea'fioniste asupra lumii' Acest nou
.pirit,'ai.fectic in insigi substanta sa intimd qi legat d.e
atrnosfera intelectualS a epocii, a constituit un quternic
;;;;^;; il;iii" p";tru Marx Ei Engels in elaborarea
materialismutui diilectic qi istoric'
Progresul cunoaELtii umanei ca baz6' a constituirii gi
a""-rott-atii conceptiei filozofice despre lume a clasei mun-
"itour",
nu viza-"n-ni qtiinlele naturii'-9i qi o serie de
discipline cu un caiacter social, ind-eosebi economia po-
liticS. Econo-iu poiiii"6 clasich'englezd (A'
,Smith
Ei
^D'
Ricardo) a constituit unul din izvoarele teoretlce are
-uoi.-"f"i,
aldturi de socialismul utopic f-rancez qi en-
"i", "i
de filozofia clasica germani' Pornind de Ia desco-
i*r:i.ii"?""""ti"1
"iu.ice
j
indeosebi teoria valorii
-'
4"
fi^ii;;I"
'ii""""ttlJi"tiu"
!ale,.
Marx a rquEit
13 ""i-
il*i;;;;u" uru u"ra
-
iitozonca,' izvorul
-
expl"^113 t]l'
^p1:
descoperir-ea mecanismului producerii plusvalorll sl a le-
iii* ittptii ;;dului a; pr<iau4it capilalist' In contextul
ircestei importante descoperiri s.tiinlifice' Marx a depiEit
1L[0
principiile generale pe deplin confirmate de viald ale
teoriei marxiste, a1e socialismului qtiinfific. Aga cum
sublinia tovardgul Nicolae CeauEescu, ,,partidul nostru a
pornit
Ei porneqte de la necesitatea cunoagterii gi apli-
cirii creatoare a adevdrurilor gi legitdlilor general-obiec-
tive la condiliile concrete din lara noastrd. Viala, reali-
tdlile, marile realiziri oblinute de poporul romAn in
dezvoltarea economico-sociald, in construclia socialistd
demonstreazd cu putere justelea politicii generale a par-
tidului, forla atotbiruitoare a materialismului dialectic
gi istoric, a socialismului Etiinlific(.
. '':
a) Materialismul dialectic qi istoric
-
concepfia qtiinfi-
ficl despre lume gi societate a Partidului Comunist
RomAn, baza teoretici a Programului de fiurire a socie-
tilii socialiste multilateral dezvoltate qi inaintare a Ro-
rnAniei spre cornunisrn. Caracterul creator, trdsdturl esen-
liald a materialisrnului dialectic qi istoric
Elaborarea filozofiei marxiste Ia mijlocul secolului
trecut a marcat o etapd noud, calitativ superioari in is-
toria gindirii filozofice, avind, totodatd, profunde semni-
ficalii revolulionare in toate planurile crea{iei umane.
Materialismul dialectic si istoric a conferit filozofiei nu
numai capacitatea de a se institui ca ,o interpretare glo-
bald adecvatd a lumii, ci Ei de a deveni, inainte de toate,
un instrument teoretic si o ciiduzd in transformarea ei
practicS, revolulionari, ca bazd teoreticd a politicii par-
tidelor comuniste qi muncitoregti, a luptei clasei munci-
toare pentru inld.turarea exploatdrii qi fdurirea societSlii
noi, socialiste. Crearea .materialismului dialectic Ei istoric
de cdtre -Marx qi Engels a fost rezultatul unui proces
complex de analizd criticd a istoriei filozofiei, a dezvol-
tdrii Etiin{ei Ei culturii in ansamblu, de cercetare multi-
latelald,a istoriei universale gi, indeosebi, a contradicliilor
specifice societdlii capitaliste din secolul al XIX-Iea.
Materialismul dialectic gi istoric a apdrut pe fondul
contradicfiilor sociale generate de dezvoltarea capitalistd
a societifii, ca respuns La necesitdlile luptei revolu{ionare
a'proletariatului. Practica luptei de clasi cerea transfor-
marea proletariatului dintr-o clasd in sine, intr-o clasd
pentru rsine,r intr-o clasd conEtientd de misiunea ei isto-
ric5, impunind, deci, unirea migcdrii..muncitoreqti spon-
tane cu Socialismul Etiintific.
Acesta din urmd insd nu se
p.tt"u cott.titui deci! prin depigirea.viziunilor utopico-eti-
l:i..ti" u."p.a socialismului, prin elaborarea unei concep{ii
rnaterialiit-dialectice asupri istoriei, societS{ii Ei,omului'
;;i; ;;i; Jepdqirea limitelor materialismului tradi{ionai'
metafizic.
Filozofia materialist-dialecticd rdspundea nu numai
."ri"!"fot practicii luptei revolutionare a proletariatului'
;i^;i';;il"i-exigenle a1e dezvoitdrii qtiintelor,- legate de
trecerea acestora din stadiul analitic in cel teoretic'
A""rt proces, care incepe i^l
l-doua.
jumdtate a secolu-
i;i-;i ivril-i"u gi se amplificd in primele decenii ale se-
"nlrt,ri
al XIX-lea
-
prin teoria cosmogonicd a.lui Kant
siLao]ace.descoperireaceluleidecdtreSChlerdenql
i"rt"*i"","i";;-;d;" principiului .conservirii
energiei'
elaborarea de c6tre Darwin-a teoriei evoluliei speciilor
ctc.
-
scotea pregnant in evidenld.caracterul inoperant al
"u"fri"f"i
matlria'tism, metafizic gi, totodatd, f6cea posi-
UifJ ti
""""sari
elaborarea unei filozofii concomitent ma-
;;;;"iitil;j-iiatectice. Dezvoltarea cunoaqterii. afirma un
"""
rpi"ii gtiinlific, caracterizat. prin flexibilitate Ei
19-
'"-"*i"it"i"
}"-ti' a"'
"rrolrrli"
!i tfansformare' prin
.
aspi-
;;i; tp." surprinderea unitdiii in diversitatea calitativ[
si contradictorie a-realitetii,'prin refuzul unilateralizd-
iir- ii'Ju."i"tila.il""
i,i
"it"
era in opoli6e. cu viziunile
statice, fixiste sau crea'fioniste asupra lumii' Acest nou
.pirit,'ai.fectic in insigi substanta sa intimd qi legat d.e
atrnosfera intelectualS a epocii, a constituit un quternic
;;;;^;; il;iii" p";tru Marx Ei Engels in elaborarea
materialismutui diilectic qi istoric'
Progresul cunoaELtii umanei ca baz6' a constituirii gi
a""-rott-atii conceptiei filozofice despre lume a clasei mun-
"itour",
nu viza-"n-ni qtiinlele naturii'-9i qi o serie de
discipline cu un caiacter social, ind-eosebi economia po-
liticS. Econo-iu poiiii"6 clasich'englezd (A'
,Smith
Ei
^D'
Ricardo) a constituit unul din izvoarele teoretlce are
-uoi.-"f"i,
aldturi de socialismul utopic f-rancez qi en-
"i", "i
de filozofia clasica germani' Pornind de Ia desco-
i*r:i.ii"?""""ti"1
"iu.ice
j
indeosebi teoria valorii
-'
4"
fi^ii;;I"
'ii""""ttlJi"tiu"
!ale,.
Marx a rquEit
13 ""i-
il*i;;;;u" uru u"ra
-
iitozonca,' izvorul
-
expl"^113 t]l'
^p1:
descoperir-ea mecanismului producerii plusvalorll sl a le-
iii* ittptii ;;dului a; pr<iau4it capilalist' In contextul
ircestei importante descoperiri s.tiinlifice' Marx a depiEit
1L[0
inlelegerea tradilionald a omului ca ,,homo oeconomicus(i,
ceea ce i-a permis o abordare novatoare a problematicii
condi{iei umane si umanismului.
Materialismul dialectic gi istoric a avut ca bazd" de
pornire valorificarea criticd a moqtenirii fiiozofice ante-
rioare. Filozofia clasicd germand a reprezentat, in acest
cadru, unul dintre cele mai importante momente ale dez-
voltdrii filozofiei universale, o contribulie semnificativd
la fundamentarea dialecticii (Kant, Fichte Ei indeosebi
Hegel) Ei la afirmarea materialismului (Feuerbach), la ela-
borarea problemelor privind libertatea Ei acliunea umand
etc., ceea ce l-a determinat pe Engels sd sublinieze c6,
,rsocialistii germani sint mindri cd se trag nu numai clin
Saint-Simon, Fourier'si Owen, ci Ei din Kant, Fichte qi
Hegel(. Intemeietorii materialismului dialectic gi istoric
au preluat critic de la Hegel ideile privind devenirea uni-
versald Ei autodezvoltarea, principiul contradicliei, abor-
darea dialecticd a corelaliei dintre om qi muncd, dintre
necesitate Ei libertate, etc., inlSturind viziunile idealiste,
finaliste, le-au dezvoltat creator pe baze sociale Ei ideo-
logice calitativ noi Ei intr-un nou context epistemologic.
Feuerbach a fundamentat _- impotriva lui Hegel
-
teza
materialistd a primordiaiitilii naturii fa{d de gindire
Ei
a revenit Ia analiza omului concret, materialismul lui era
insd nedialectic, iar in interpretarea istoriei el tr)rorriova
o viziune idealistd. K. Marx va porni si el de la omul
concret, ca Ei Feuer[ach, dar, pe baza recursului perma-
nent la practicd, va ajunge la o interpretare materialist-
dialecticd a istoriei gi la o in{elegere calitativ noue a con-
diliei umane ca ansamblu al reialiilor sociale.
Constituirea materialismului dialectic Er istoric a in-
semnat o profundd revolulie in gindirea filozoficd, ea
fiind legatd indeosebi de elaborarea de citre Marx a unei
noi viziuni asupra con{inutului qi rolului practicii qi de
introducerea conceptului de practicd in calitate de prin-
cipiu constitutiv al filozofiei, ceea ce a fdcut posibild o
noul ln{elegere a naturii umane
-
ca ,ransamblul rela-
{iilor sociale(
-
Ei a constituit punctul de plecare in
creqred concep{iei materialiste dsupra i,storiei,, care con-
siderd cd ---: aEa cum sublinia Marx in celebra Introdu-
cei'e Ia Contribuli.i la cri.tica economi,ei, poli.tice
-
,,ou
conEtiinla oamenilor le determinS existenla, dimpotriv5,
existenla lor socialS le determind conqtiin{a(. Conceplia
materialistd asupra istoriei perrn-ite inlelegerea dezvol-
td?ii sociale ca proces istorico-natural, guvernat de legi,
r.viclen{ierea cauzelor Ei mecanismelor dinamicii sociale
;i i'undamentarea rolului istoric al practicii revolu{ionare
ir lrroletariatului.
In procesul constituirii viziunii materialiste asupra so-
<'ictdtii Marx depdgeEte caracterul nediaiectic aI vechiu-
Iui materialism. in acest sens, materialismul dialectic Ei
istoric reprezintd o revolu{ie in filozofie, pentru ci in
<'irdrul lui s-a realizat unitatea organicd a teoriei mate-
rialiste cu metoda dialecticS, depdgindu-se astfel, pe de o
lrarte, timitele materialismului mecanicist, iar pe de alt6
1:arte, cele ale dialecticii premarxiste. Ca filozofie mate-
i'iatlsta si dialecticS, in acelaqi timp, filozofia marxistd
cste un matericllism cornplet, unztar, nescindat intr-o in-
torpretare materialistd a naturii qi o altd interpretare,
lrleponderent idealistd, a vielii sociale, aqa cum se pre-
zunia materialismul anterior. In acelaEi timp, ea este un
rntrterialism d.ialecti'c, in sensul ci metoda dialectici este
conceputd in unitate indisoLubiib cu in{elegerea materia-
listl a lumii.
Prin conlinutul qi spiritul sdu, prin deschiderile teo-
rctice pe care le instituie, prin principiile Ei legitdlile pe
<'are Ie formuleazd, materialismul dialectic Ei istoric re-
prezinti o conceptie gtiin{ificd despre lume Ei societate,
irpusi idealismului qi religiei, oferi o explicalie adecvati
pi'ocesului istoric gi devenirii omului, se constituie si se
rrf irrnd el insuEi ca un nou umanism, integral-qi real,
lrractic, pe care se intemeiazi proiectul revolulionar de
ilansformare comunistd a societilii qi omului.
lMaterialismul diatectic Ei istoric a conferit fiiozofiei
r1u rlumai capacitatea de a se institui ca interpretare tota-
lizttt"aare adecvatd a lumii, ci 9i de a deveni un instru-
rnent teor:etic qi o cdli,'uzd axiologicd a transformdrii ei
lrragtice, revolu{ionare, ca bazd teore-ticd a
?oliticii
par-
ii,t"tot comuniste Ei muncitoreqti, a luptei clasei mun9i.
loare pentru inlSturarea exploatdrii Ei fdurirea societdlii
rroi, socialiste.
Partidul nostru pornegte cu consecvenld, in- activitatea
tt,oretico-ideologici^qi in elaborarea strategiiior privind
rlr.zvoltarea economico-sociald a tdrii, de la conceptia re-
volu{ionard despre lume
-
materialismul dialectic qi is-
loric
-, """u
i" asigurd caracter Etiinlific
Programului
pirrticlului, documentelor Congresului al XIII-iea ;i con-
it'r'd spirit revolu{ionar, novator, operei de fdurire a so-
, ictdtil socialiste multilateral dezvoltate pe pdmintul
l'otlAnesc. t
72
13
ceea ce i-a permis o abordare novatoare a problematicii
condi{iei umane si umanismului.
Materialismul dialectic gi istoric a avut ca bazd" de
pornire valorificarea criticd a moqtenirii fiiozofice ante-
rioare. Filozofia clasicd germand a reprezentat, in acest
cadru, unul dintre cele mai importante momente ale dez-
voltdrii filozofiei universale, o contribulie semnificativd
la fundamentarea dialecticii (Kant, Fichte Ei indeosebi
Hegel) Ei la afirmarea materialismului (Feuerbach), la ela-
borarea problemelor privind libertatea Ei acliunea umand
etc., ceea ce l-a determinat pe Engels sd sublinieze c6,
,rsocialistii germani sint mindri cd se trag nu numai clin
Saint-Simon, Fourier'si Owen, ci Ei din Kant, Fichte qi
Hegel(. Intemeietorii materialismului dialectic gi istoric
au preluat critic de la Hegel ideile privind devenirea uni-
versald Ei autodezvoltarea, principiul contradicliei, abor-
darea dialecticd a corelaliei dintre om qi muncd, dintre
necesitate Ei libertate, etc., inlSturind viziunile idealiste,
finaliste, le-au dezvoltat creator pe baze sociale Ei ideo-
logice calitativ noi Ei intr-un nou context epistemologic.
Feuerbach a fundamentat _- impotriva lui Hegel
-
teza
materialistd a primordiaiitilii naturii fa{d de gindire
Ei
a revenit Ia analiza omului concret, materialismul lui era
insd nedialectic, iar in interpretarea istoriei el tr)rorriova
o viziune idealistd. K. Marx va porni si el de la omul
concret, ca Ei Feuer[ach, dar, pe baza recursului perma-
nent la practicd, va ajunge la o interpretare materialist-
dialecticd a istoriei gi la o in{elegere calitativ noue a con-
diliei umane ca ansamblu al reialiilor sociale.
Constituirea materialismului dialectic Er istoric a in-
semnat o profundd revolulie in gindirea filozoficd, ea
fiind legatd indeosebi de elaborarea de citre Marx a unei
noi viziuni asupra con{inutului qi rolului practicii qi de
introducerea conceptului de practicd in calitate de prin-
cipiu constitutiv al filozofiei, ceea ce a fdcut posibild o
noul ln{elegere a naturii umane
-
ca ,ransamblul rela-
{iilor sociale(
-
Ei a constituit punctul de plecare in
creqred concep{iei materialiste dsupra i,storiei,, care con-
siderd cd ---: aEa cum sublinia Marx in celebra Introdu-
cei'e Ia Contribuli.i la cri.tica economi,ei, poli.tice
-
,,ou
conEtiinla oamenilor le determinS existenla, dimpotriv5,
existenla lor socialS le determind conqtiin{a(. Conceplia
materialistd asupra istoriei perrn-ite inlelegerea dezvol-
td?ii sociale ca proces istorico-natural, guvernat de legi,
r.viclen{ierea cauzelor Ei mecanismelor dinamicii sociale
;i i'undamentarea rolului istoric al practicii revolu{ionare
ir lrroletariatului.
In procesul constituirii viziunii materialiste asupra so-
<'ictdtii Marx depdgeEte caracterul nediaiectic aI vechiu-
Iui materialism. in acest sens, materialismul dialectic Ei
istoric reprezintd o revolu{ie in filozofie, pentru ci in
<'irdrul lui s-a realizat unitatea organicd a teoriei mate-
rialiste cu metoda dialecticS, depdgindu-se astfel, pe de o
lrarte, timitele materialismului mecanicist, iar pe de alt6
1:arte, cele ale dialecticii premarxiste. Ca filozofie mate-
i'iatlsta si dialecticS, in acelaqi timp, filozofia marxistd
cste un matericllism cornplet, unztar, nescindat intr-o in-
torpretare materialistd a naturii qi o altd interpretare,
lrleponderent idealistd, a vielii sociale, aqa cum se pre-
zunia materialismul anterior. In acelaEi timp, ea este un
rntrterialism d.ialecti'c, in sensul ci metoda dialectici este
conceputd in unitate indisoLubiib cu in{elegerea materia-
listl a lumii.
Prin conlinutul qi spiritul sdu, prin deschiderile teo-
rctice pe care le instituie, prin principiile Ei legitdlile pe
<'are Ie formuleazd, materialismul dialectic Ei istoric re-
prezinti o conceptie gtiin{ificd despre lume Ei societate,
irpusi idealismului qi religiei, oferi o explicalie adecvati
pi'ocesului istoric gi devenirii omului, se constituie si se
rrf irrnd el insuEi ca un nou umanism, integral-qi real,
lrractic, pe care se intemeiazi proiectul revolulionar de
ilansformare comunistd a societilii qi omului.
lMaterialismul diatectic Ei istoric a conferit fiiozofiei
r1u rlumai capacitatea de a se institui ca interpretare tota-
lizttt"aare adecvatd a lumii, ci 9i de a deveni un instru-
rnent teor:etic qi o cdli,'uzd axiologicd a transformdrii ei
lrragtice, revolu{ionare, ca bazd teore-ticd a
?oliticii
par-
ii,t"tot comuniste Ei muncitoreqti, a luptei clasei mun9i.
loare pentru inlSturarea exploatdrii Ei fdurirea societdlii
rroi, socialiste.
Partidul nostru pornegte cu consecvenld, in- activitatea
tt,oretico-ideologici^qi in elaborarea strategiiior privind
rlr.zvoltarea economico-sociald a tdrii, de la conceptia re-
volu{ionard despre lume
-
materialismul dialectic qi is-
loric
-, """u
i" asigurd caracter Etiinlific
Programului
pirrticlului, documentelor Congresului al XIII-iea ;i con-
it'r'd spirit revolu{ionar, novator, operei de fdurire a so-
, ictdtil socialiste multilateral dezvoltate pe pdmintul
l'otlAnesc. t
72
13
Cqracterul creator
-
trdsdturd esen[iald Q matericil'is-
mului diqlectic ;i istoric. Receptiv Ia cerinlele practice,
Ia transformdrile din viala social5, din domeniul Etiinlei
si culturii Ei opus, prin natura sa, relativismuiui Ei :.u-
biectivismului, dogmatismului Ei metafizicii, materialis-
mul dialectic gi istoric are un caracter profund creator,
este o conceplie vie ce se dezvoltd continuu sub impulsul
transformirilor economice qi sociale, aI progresului ne-
contenit al cunoaEterii.
Intemeietorii materialismului dialectic gi istoric au
subliniat ci filozofia lor nu reprezintd o construclie teo-
retici rigidd, un ansamblu de teze' principii Ei
'categor-ii
imuabile, ci, dimpotrivd, o filozofie deschisd spre viald,
spre noile procese gi realitd$i sociale' spre cuceririle Eti-
in1ei, o filozofie capabild' de innoire gi continud dezvol-
tare. Dimensiunea revolulionar-transformatoare a mate-
rialismului dialectic Ei istoric este legatd astfel nemijlocit
de receptivitatea sa la transformirile ce caracterizeazd
societatea qi cunoagterea, 9i de capacitatea sa de a-qi re-
gindi, reconstrui Ei dezvolta conceptele, ceea ce il fereqte
atit ae specula{ie sterild cit qi de utopism 9i ii asigurS,
prin eforturi teoretice mereu reinnoite, statutul specific
-de
cdlduzd in acliune, in lupta revolulionari pentru fiu*
rirea unei lumi mai bune qi mai drepte. ,,Materialismul
.- menfiona Engels
-
a trecut qi el printr-un sir de
trepte de dezvoltare.. Cu fiecare descoperire epocalS. in
domeniul Etiinlelor naturii, materialismul trebuie s6-qi
schimbe forma ; iar de cind istoria a fost supusl qi ea in-
terpretdrilor materialiste, se deschide 9i aici o noud cale
de dezvoltare66. La rindul s6u, V. I. Lenin, care a conti-
nuat qi a dezvoltat creator opera lui Marx gi Engels, a
subliniat necesitatea aplicdrii Ei dezvoltdrii teoriei mar-
xiste, avertizind. asupra pericolului ignordrii caracterului
viu al teoriei revolu!1onaie. ,'Trebuie
sd ajungem
-
sub-
Iinia el in acest sens
-
la inlelegerea adevdrului incon-
testabil ci un marxist trebuie s6 {ind seama de via{a
reald, de faptele precise ale realitdlii qi sd nu se cram-
poneze de teoria zilei de ieri'.. Ar fi cea mai mare gre-
Eeal6
-
scria Lenin
-
daci sarcinile complexe ale revo-
lu{iei ar fi puse
,,in
patul lui Procust(, al ,,teoriei ingust
inlelese, in loc de a considera teoria in primul rind qi mai
muit decit orice o cdlduzi in acfiune(.
Ca filozofie a practicii, care se imbogdteste gi se rein-
noieEte continuu, materialismul dialectic si istoric este
st,r'tiin dogmatismului, tendinlei de absolutizare a tezelor
l,r.orctice, de includere forlat5 a proceselor complexe ale
lt'irlitSlii in scheme teoretice rigide, simpliste Ei simplifi-
( itt()Afe.
ln fiecare etapd a desfSgurdrii procesuluil revolulionar
se impune, de aceea, o analizd, temeinicd a realitdlilor
lrcntru a trage concluziile necesare, teoretice qi practice,
in vederea activitdlii viitoare. ,,Pentru a-gi infdptui cu
succes rolul istoric de organizalor si conducdtor al prole-
taliatului, al maselor populare in lupta revolulionard -_
sc arati in Programul P.C.R.
-
partidul comunist tre-
ltuie si studieze temeinic realitdtile nalionale Ei interna-
fionale, sd elaboreze linia generald strategicd qi tacticd
just6, aplicind creator adevdrurile general-valabiie la
<'ondiliile concrete date. Partidul trebuie sd porneascd
1:crmanent de la principiul cd revolulia, construirea noii
orinduiri sociale nu pot fi decit rodul activitSlii conEti-
t:nte a r-naselor muncitoare, crealia fiecdrui popor care
i;i fduregte Iiber noua sa istorie((.
Materialismul dialectic Ei istoric se imbogdleEte con-
tinuu in epoca noastrd pe baza noilor cuceriri ale cunoaE-
tcrrii umane Ei a transformdrilor adinci ce caracterizeazl
via{a sociald. El este dezvoltat creator prin aportul tutu-
ror partidelor comuniste Ei muncitoreqti, al altor forle
rcvolu{ionare gi progresiste, ceea ce contribuie la creE-
l,r'r'ca for{ei gi vitalitd{ii filozofiei marxiste qi a prestigiu-
Itri ei in lume.
Prin receptivitatea sa fald de ceea ce este nou in cu-
noasterea universald, prin capacitatea de a da rdspunsuri
viarbile problematicii social-politice a lumii contemporane,
rnaterialismul dialectic Ei istoric se af15, in epoca actuaid,
in centrul dezbaterilor Ei confruntdrilor de idei, exerci-
l,ind o influenli crescindi atit asupra congtiin{ei qi idea-
Irrrilor unor largi categorii de oameni ai muncii, cit ;i
irsupra dezvoltdrii gindirii teoretice, a qtiinlei 9i culturii
r'r rrrtcmporane.
lr) Opera tovariqului Nicolae Ceauqescu, strdluciti con-
tribu{ie la dezvoltarea creatoare a gindirii sociale qi filo-
zofice rornAnegti, la irnbogSfirea teoriei qi practicii revo-
Iutionare contemporane
Irilozofia marxistd creatoare constituie baza teoreticd
,:i rletodologicd a politicii Partidului Comunist RomAn,
14 15
-
trdsdturd esen[iald Q matericil'is-
mului diqlectic ;i istoric. Receptiv Ia cerinlele practice,
Ia transformdrile din viala social5, din domeniul Etiinlei
si culturii Ei opus, prin natura sa, relativismuiui Ei :.u-
biectivismului, dogmatismului Ei metafizicii, materialis-
mul dialectic gi istoric are un caracter profund creator,
este o conceplie vie ce se dezvoltd continuu sub impulsul
transformirilor economice qi sociale, aI progresului ne-
contenit al cunoaEterii.
Intemeietorii materialismului dialectic gi istoric au
subliniat ci filozofia lor nu reprezintd o construclie teo-
retici rigidd, un ansamblu de teze' principii Ei
'categor-ii
imuabile, ci, dimpotrivd, o filozofie deschisd spre viald,
spre noile procese gi realitd$i sociale' spre cuceririle Eti-
in1ei, o filozofie capabild' de innoire gi continud dezvol-
tare. Dimensiunea revolulionar-transformatoare a mate-
rialismului dialectic Ei istoric este legatd astfel nemijlocit
de receptivitatea sa la transformirile ce caracterizeazd
societatea qi cunoagterea, 9i de capacitatea sa de a-qi re-
gindi, reconstrui Ei dezvolta conceptele, ceea ce il fereqte
atit ae specula{ie sterild cit qi de utopism 9i ii asigurS,
prin eforturi teoretice mereu reinnoite, statutul specific
-de
cdlduzd in acliune, in lupta revolulionari pentru fiu*
rirea unei lumi mai bune qi mai drepte. ,,Materialismul
.- menfiona Engels
-
a trecut qi el printr-un sir de
trepte de dezvoltare.. Cu fiecare descoperire epocalS. in
domeniul Etiinlelor naturii, materialismul trebuie s6-qi
schimbe forma ; iar de cind istoria a fost supusl qi ea in-
terpretdrilor materialiste, se deschide 9i aici o noud cale
de dezvoltare66. La rindul s6u, V. I. Lenin, care a conti-
nuat qi a dezvoltat creator opera lui Marx gi Engels, a
subliniat necesitatea aplicdrii Ei dezvoltdrii teoriei mar-
xiste, avertizind. asupra pericolului ignordrii caracterului
viu al teoriei revolu!1onaie. ,'Trebuie
sd ajungem
-
sub-
Iinia el in acest sens
-
la inlelegerea adevdrului incon-
testabil ci un marxist trebuie s6 {ind seama de via{a
reald, de faptele precise ale realitdlii qi sd nu se cram-
poneze de teoria zilei de ieri'.. Ar fi cea mai mare gre-
Eeal6
-
scria Lenin
-
daci sarcinile complexe ale revo-
lu{iei ar fi puse
,,in
patul lui Procust(, al ,,teoriei ingust
inlelese, in loc de a considera teoria in primul rind qi mai
muit decit orice o cdlduzi in acfiune(.
Ca filozofie a practicii, care se imbogdteste gi se rein-
noieEte continuu, materialismul dialectic si istoric este
st,r'tiin dogmatismului, tendinlei de absolutizare a tezelor
l,r.orctice, de includere forlat5 a proceselor complexe ale
lt'irlitSlii in scheme teoretice rigide, simpliste Ei simplifi-
( itt()Afe.
ln fiecare etapd a desfSgurdrii procesuluil revolulionar
se impune, de aceea, o analizd, temeinicd a realitdlilor
lrcntru a trage concluziile necesare, teoretice qi practice,
in vederea activitdlii viitoare. ,,Pentru a-gi infdptui cu
succes rolul istoric de organizalor si conducdtor al prole-
taliatului, al maselor populare in lupta revolulionard -_
sc arati in Programul P.C.R.
-
partidul comunist tre-
ltuie si studieze temeinic realitdtile nalionale Ei interna-
fionale, sd elaboreze linia generald strategicd qi tacticd
just6, aplicind creator adevdrurile general-valabiie la
<'ondiliile concrete date. Partidul trebuie sd porneascd
1:crmanent de la principiul cd revolulia, construirea noii
orinduiri sociale nu pot fi decit rodul activitSlii conEti-
t:nte a r-naselor muncitoare, crealia fiecdrui popor care
i;i fduregte Iiber noua sa istorie((.
Materialismul dialectic Ei istoric se imbogdleEte con-
tinuu in epoca noastrd pe baza noilor cuceriri ale cunoaE-
tcrrii umane Ei a transformdrilor adinci ce caracterizeazl
via{a sociald. El este dezvoltat creator prin aportul tutu-
ror partidelor comuniste Ei muncitoreqti, al altor forle
rcvolu{ionare gi progresiste, ceea ce contribuie la creE-
l,r'r'ca for{ei gi vitalitd{ii filozofiei marxiste qi a prestigiu-
Itri ei in lume.
Prin receptivitatea sa fald de ceea ce este nou in cu-
noasterea universald, prin capacitatea de a da rdspunsuri
viarbile problematicii social-politice a lumii contemporane,
rnaterialismul dialectic Ei istoric se af15, in epoca actuaid,
in centrul dezbaterilor Ei confruntdrilor de idei, exerci-
l,ind o influenli crescindi atit asupra congtiin{ei qi idea-
Irrrilor unor largi categorii de oameni ai muncii, cit ;i
irsupra dezvoltdrii gindirii teoretice, a qtiinlei 9i culturii
r'r rrrtcmporane.
lr) Opera tovariqului Nicolae Ceauqescu, strdluciti con-
tribu{ie la dezvoltarea creatoare a gindirii sociale qi filo-
zofice rornAnegti, la irnbogSfirea teoriei qi practicii revo-
Iutionare contemporane
Irilozofia marxistd creatoare constituie baza teoreticd
,:i rletodologicd a politicii Partidului Comunist RomAn,
14 15
fundamentul elabordrii strategiei revolulionare privind
construglia socialistd in Romdnia, emanciparea qi dezvol_
tarea personalitd{ii umane. Congresul aI lX-lea'a} parti_
dului Comunist Romdn reprezintd, in acest sens, un mo-
ment de o semnificalie istoricd cu totul deosebitd, ,intru_
cit inaugureazd epoca in care, cu contribulia hotiritoare
a secretarului general al partidului, tovarlsul Nicolae
CeauEescu, s-a restabilit, impotriva simplificdrilor
Ei vuL-
garizdrilor dogmatice, spiritul creator, original aI
'gindi-
rii marxiste in analiza gtiin{ificd a pyocesului revolutio-
nar din {ara noastrd. S-a repus astfel in drepturile sale
firegti dialectica materialistd, ca metodd prin excelenli
criticd
Ei revolulionard, realizindu-se pe aceastd baz6. d.ez-
voltarea qi imbogdlirea, cu noi gi importante elabordri
teoretice, a materialismului dialectic Ei istoric.
lntreaga activitate a partidului in ultimele doud de-
cenii s-a intemeiat in mod ferm pe conceplia revolu{io-
nard, despre lume Ei societate, materialismul dialectic gi
istoric, pe inleiegerea justd a iegitdlilor general valabiie
Ei aplicarea lor creatoare la realitS{ile Ei conditiile din
lara noastr5.
Programul partidului, adoptat la Congresul al Xl-lea
al P.C.R., pe baza analizei materialist-dialectice a niarilor
schimbdri care au loc in lumea contemporand Ei a reali-
td{ilor economico-sociale concrete ale societa{ii sociaiiste
romdneqti, constituie "expresia marxism-Ieninismului crea-
tor in RomAnia. El oferd o largd perspectivd revolufio-
nard, inarmeazd partidul si poporul cu o orientare clari
in infdptuirea obiectivelor dezvoltdrii multilaterale a so-
cietdlii noastre socialiste.
Aplicarea gi dezvoltarea creatoare a materialismului.
diatectic Ei istoric de cdtre Partidul Comunist Romdn in
patria noastrd in perioada de dupd Congresul al lX-lea,
statuarea unui climat de puternicd innoire qi efervescen{5
teoretico-ideologicd, opus oricdrei inchistdri dogmatice,
sint legate indisolubil de activitatea teoreticd si practicd
de mare valoare desfdquratd de tovardEul Nicolae
CeauEescu. In viziunea novatoare a secretarului general
ai partidului, pentru implicarea tot mai activd a filozo-
fiei marxiste in transformarea revolu{ionard a vielii so*
ciale Ei a constiinlei omului ,,nu e suficient sd repetam
unele teze elaborate cindva'(, riscind astfel s5 transfor-.
mdm dialectica intr-o dogmd, gi nici ,,nu trebuie sd cdu*
L6
tirm in operele clasicilor dacd. au spus sau nu ceva despre
l'cnomenele de azi", ceea ce ar echivala cu o atitudine
t'onservatoare, ci este necesar de avut in vedere ce o con-
tlilie a vitalitd{ii materialismului dialectic qi istoric a fost
;i rdmine reimprospdtarea sa neincetatS. din izvorul gin-
dirii Ei cunoasterii universale, din cuceririle tuturor qtiin-
{elor, din experien{a inepuizabild Ei in continud ampii-
ficare a societdlii omenegti.
Spiritul creator in gindirea filozoficd Ei social-politicd
a partidului nostru are drept fundament solu{ionarea
dialecticd a corelaliei dintre general
Ei particular; gene-
lalul nu existd rupt de particular, ci numai in qi prin
particular.
,,Trebuie
sd avem permanent in vedere
-
se
cvidenliazd in Raportul Ia Congresul aI XIII-lea al par*
tidului
-
cd generalul se realizeazi intotdeauna in con-
dilii concrete gi se afirmd in forme particulare, deosebite
de Ia o lard la alta
-
aEa cum suma experienlelor so-
ciale particulare se exprimd in legile generale obiective
ale dezvoltdrii societdtii omeneEti((. Aceastd unitate ntl
este insd exterioard sau mecanicS, ci de fond. Ea se ma-
nifestd pe plan social in unitatea dintre legile generaie ;i
practica socia15, respectiv reaiitdlile na{ionale specifice'
fiecdrei tdri. Se impune, de aceea, ca o exigen!6 teoreticd
si metodologicd, necesitatea de a porni de la analiz,a par-
1.icu1aru1ui, a realitb{ilor nationale, pentru a descoperi
('cea ce este general gi nu invers. Aceastd abordare dia-
lccticb solicitd gindirea filozoficd la suplele gi flexibili-
tate, o orienteazd cdtre real Ei-i
potenleazd valenlele sale
in calitate de calduza in ac{iune.
Prin ancorarea gindirii teoretice in realitdlile econo-
mice, politice, culturale Ei qtiinlifice ale procesului fau-
ririi noii orinduiri in patria noastrS, ca Ei ale lumii con-
temporane, prin regindirea creatoare Ei redefinirea cura-
joasd a unor concepte qi principii in conformitate cu
aceste realitdfi, cu direcliile de evolu{ie a societdlii, par-
tidul nostru, secretarul sdu general, tovardgul Nicolae
Ceaugescu, au adus o contribulie de mare valoare Ia im-
bogd{irea concep{iei despre lume qi via{d a clasei munci-
toare. Astfel, intr-un spirit eminamente innoitor, a fost
abordatd dzalecLica dezuoltd.rii sociale, in special corelatia
dintre principalele elemente ale sistemului social socia-
list, evidenfiindu-se cd elementele suprastructurii qi for-
mele conEtiinlei sociale se instituie in factori activi im-
portanli ai progresului social. In acest spirit, referindu-se
la raportul dintre pxisten{a sociald Ei congtiin a sociald,
L7
construglia socialistd in Romdnia, emanciparea qi dezvol_
tarea personalitd{ii umane. Congresul aI lX-lea'a} parti_
dului Comunist Romdn reprezintd, in acest sens, un mo-
ment de o semnificalie istoricd cu totul deosebitd, ,intru_
cit inaugureazd epoca in care, cu contribulia hotiritoare
a secretarului general al partidului, tovarlsul Nicolae
CeauEescu, s-a restabilit, impotriva simplificdrilor
Ei vuL-
garizdrilor dogmatice, spiritul creator, original aI
'gindi-
rii marxiste in analiza gtiin{ificd a pyocesului revolutio-
nar din {ara noastrd. S-a repus astfel in drepturile sale
firegti dialectica materialistd, ca metodd prin excelenli
criticd
Ei revolulionard, realizindu-se pe aceastd baz6. d.ez-
voltarea qi imbogdlirea, cu noi gi importante elabordri
teoretice, a materialismului dialectic Ei istoric.
lntreaga activitate a partidului in ultimele doud de-
cenii s-a intemeiat in mod ferm pe conceplia revolu{io-
nard, despre lume Ei societate, materialismul dialectic gi
istoric, pe inleiegerea justd a iegitdlilor general valabiie
Ei aplicarea lor creatoare la realitS{ile Ei conditiile din
lara noastr5.
Programul partidului, adoptat la Congresul al Xl-lea
al P.C.R., pe baza analizei materialist-dialectice a niarilor
schimbdri care au loc in lumea contemporand Ei a reali-
td{ilor economico-sociale concrete ale societa{ii sociaiiste
romdneqti, constituie "expresia marxism-Ieninismului crea-
tor in RomAnia. El oferd o largd perspectivd revolufio-
nard, inarmeazd partidul si poporul cu o orientare clari
in infdptuirea obiectivelor dezvoltdrii multilaterale a so-
cietdlii noastre socialiste.
Aplicarea gi dezvoltarea creatoare a materialismului.
diatectic Ei istoric de cdtre Partidul Comunist Romdn in
patria noastrd in perioada de dupd Congresul al lX-lea,
statuarea unui climat de puternicd innoire qi efervescen{5
teoretico-ideologicd, opus oricdrei inchistdri dogmatice,
sint legate indisolubil de activitatea teoreticd si practicd
de mare valoare desfdquratd de tovardEul Nicolae
CeauEescu. In viziunea novatoare a secretarului general
ai partidului, pentru implicarea tot mai activd a filozo-
fiei marxiste in transformarea revolu{ionard a vielii so*
ciale Ei a constiinlei omului ,,nu e suficient sd repetam
unele teze elaborate cindva'(, riscind astfel s5 transfor-.
mdm dialectica intr-o dogmd, gi nici ,,nu trebuie sd cdu*
L6
tirm in operele clasicilor dacd. au spus sau nu ceva despre
l'cnomenele de azi", ceea ce ar echivala cu o atitudine
t'onservatoare, ci este necesar de avut in vedere ce o con-
tlilie a vitalitd{ii materialismului dialectic qi istoric a fost
;i rdmine reimprospdtarea sa neincetatS. din izvorul gin-
dirii Ei cunoasterii universale, din cuceririle tuturor qtiin-
{elor, din experien{a inepuizabild Ei in continud ampii-
ficare a societdlii omenegti.
Spiritul creator in gindirea filozoficd Ei social-politicd
a partidului nostru are drept fundament solu{ionarea
dialecticd a corelaliei dintre general
Ei particular; gene-
lalul nu existd rupt de particular, ci numai in qi prin
particular.
,,Trebuie
sd avem permanent in vedere
-
se
cvidenliazd in Raportul Ia Congresul aI XIII-lea al par*
tidului
-
cd generalul se realizeazi intotdeauna in con-
dilii concrete gi se afirmd in forme particulare, deosebite
de Ia o lard la alta
-
aEa cum suma experienlelor so-
ciale particulare se exprimd in legile generale obiective
ale dezvoltdrii societdtii omeneEti((. Aceastd unitate ntl
este insd exterioard sau mecanicS, ci de fond. Ea se ma-
nifestd pe plan social in unitatea dintre legile generaie ;i
practica socia15, respectiv reaiitdlile na{ionale specifice'
fiecdrei tdri. Se impune, de aceea, ca o exigen!6 teoreticd
si metodologicd, necesitatea de a porni de la analiz,a par-
1.icu1aru1ui, a realitb{ilor nationale, pentru a descoperi
('cea ce este general gi nu invers. Aceastd abordare dia-
lccticb solicitd gindirea filozoficd la suplele gi flexibili-
tate, o orienteazd cdtre real Ei-i
potenleazd valenlele sale
in calitate de calduza in ac{iune.
Prin ancorarea gindirii teoretice in realitdlile econo-
mice, politice, culturale Ei qtiinlifice ale procesului fau-
ririi noii orinduiri in patria noastrS, ca Ei ale lumii con-
temporane, prin regindirea creatoare Ei redefinirea cura-
joasd a unor concepte qi principii in conformitate cu
aceste realitdfi, cu direcliile de evolu{ie a societdlii, par-
tidul nostru, secretarul sdu general, tovardgul Nicolae
Ceaugescu, au adus o contribulie de mare valoare Ia im-
bogd{irea concep{iei despre lume qi via{d a clasei munci-
toare. Astfel, intr-un spirit eminamente innoitor, a fost
abordatd dzalecLica dezuoltd.rii sociale, in special corelatia
dintre principalele elemente ale sistemului social socia-
list, evidenfiindu-se cd elementele suprastructurii qi for-
mele conEtiinlei sociale se instituie in factori activi im-
portanli ai progresului social. In acest spirit, referindu-se
la raportul dintre pxisten{a sociald Ei congtiin a sociald,
L7
tovardgul Nicolae Ceauqescu arita ci unitatea diaiecticd
gi condilionarea reciprocd a acestor doul laturi ale exis-
ten{ei umane determind intregul proces al dezvoltdrii
economico-sociale. Pe aceastd bazd putem inlelege in mod
just evolulia de perspectivd a societS{ii, putem elabora
strategia gi tactica luptei revolu{ionare, a intregii. opere
de construclie a sociaiismului gi comunismului.
in opozilie cu viziunile metafizice, idilice, despre noua
orinduire sociald, partidul nostru considerd cd principiul
contradic[iei ac{ioneazd qi in socia}ism, ca izvor al dezvol-
tdrii Ei cd, in anumite condilii, dacd nu se iau misuri 1a
timp, contradiclijle se pot agrava, pot cdpdta un caracter
antagonist, pot determina frdmintdri qi convulsii in ca-
drul societdfii. De aceea, subliniazd tovardqul Nicolae
Ceaugescu, rolul factorului conqtient, al conducerii de c6-
tre partid, al activitdlii statului socialist ,,constd nu in a
inchide ochii si a nega existenla contradicliilor, ci in a
recunoaqte existen{a 1or, a le infelege, a le studia temei-
nic si a gdsi cdile care si ducd la atenuarea gi lichidarea
1or(.
intre elabordrile teoretice innoitoare, creatoare, dato-
rate secretarului general al partidului, se inscrie concep-
[ia cu priuire Ia trdsdturile noi ale nafiunii socialiste qi
rolul ei ca factor determinant al progresului social pen-
tru o lungi perioadd istoricd, la uic)bilitatea nafiuni'i ;i
a
stcftului na[ional, ca
-factori
ai innoirilor democratice re-
volulionare in lumea contemporan5, la unitatea indiso-
Iubild dintre patriotismul socialist qi solidaritatea inter-
na{ionald, Ia raportul dintre factorii interni qi externi,
nalionali Ei interna{ionali.
Tezele privind unitatea indisolubild dintre socialism qi
democrafie, conlinutul democraliei socialiste, rolul par-
ticipdrii nemijiocite a intregului popor Ia conducerea so-
cietd{ii, caracterul inadecvat pentru condiliile actuale
ale Romdniei, al no{iunii de dictaturd a proletariatului
gi necesitatea defi,nirii statului soci,alist rometn ca stctt
aI democrafiei. muncitore;ti,, reuolufionare concretizeazd"
caracterul novator al aborddrii problemati"ii 1i1e7ofi.ei
marxiste in opera secretarului general aI partiduiui. trn
acest cadru se inscrie qi viziunea privind rolul ;i func-
[iile parti.dului ca forpd politicd. conducd"toare qi centru
uital aL societd[ii, integrarea tot mai organici a parti-
dului ln societate, corelafia dintre partid qi statul socia-
list, dintre partid gi organismele democraliei muncito-
re;ti.
Spiritul dialectic in abordarea sistemului social socia-
list igi gdsegte o expresie pregnantd in conceptul de so-
cietate sacialisLd" multilqterel dezuoltatd, prin care par-
ticlul nostru se delimiteazd clar de inlelegerile simpli-
licatoare,,,cantitativiste(( asupra socialismului, sco{ind in
t.viden!5 complexitatea sistemic-structurald a noii socie-
td!i. In aceastd lumind, Directivele Congresului al XIII-
lea al partidului cu privire la dezvoltarea economico-so-
cia15 a RomAniei in cincinalui 1986-1990 gi orientiriie
de perspectivd pind in anul 2000, acorCind o deosebit6
aten{ie dezvoltdrii forlelor de produclie reprezintd, tot-
odatd, o strategie gtiin{ific fundamentatd a perfec{ion6r:li
tuturor componentelor Ei domeniilor activit5{ii sociale, a
progresului multilateral qi armonios al societalii socia-
liste romAnegti in ansambrlul ei.
Dezvoltarea creatoare, indeosebi in anii care au tre-
cut de Ia Congresul al lX-lea, a gindirii social-politice
qi filozofice confirmd incd odat6 fertilitatea deosebitd a
receptivitd.lii fala de dialectica vielii gi a cunoaqterii, a
principiului unitSlii dintre teorie gi practicd gi scoate
pregnant in eviden!6 capacitatea partidului nostru, a se-
cretarului sdu general, tovardqul Nicolae Ceauqescu, de
a sintetiza creator experienla si cerinlele progresului so-
cial, ca qi direcliile dezvoltdrii cunoaqterii qi culturii
Lrn-iane. in acelaqi timp, abordarea qi imbogdlirea in *qpi-
lit creator a problematicii materialismului dialectic qi
istoric au reprezentat Ei reprezintd baza teoreticd a po-
Iiticii de dezvoltare socialistd a patriei, constituind, tot-
odatd, o importantd contribu{ie Ia tezaurul universal al
teoriei revolulionare.
c) Caracterul activ, revolulionar al filozofiei marxiste.
Materialisrnul dialectic gi istoric
-
instrument aI prac-
ticii de transformare revolutionari a societ5fii. Con-
struirea societdfii socialiste multilateral dezvoltate, ex-
presie a teoriei revolulionare a Fartidului Comunist
tiornAn in ac{iune
Crea{ia teoreticd a lui Marx a inaugurat un nou mod
de a concepe Ei de a practica filozofia, mod care igi g5-
seste expresia sinteticd in teza a 11-a a lui Marx despre
Ireuerbach:
,,Filozofii nu au fdcut decit sd interpreteze
lumea in diferite moduri : important este insd de a o
la, 19
gi condilionarea reciprocd a acestor doul laturi ale exis-
ten{ei umane determind intregul proces al dezvoltdrii
economico-sociale. Pe aceastd bazd putem inlelege in mod
just evolulia de perspectivd a societS{ii, putem elabora
strategia gi tactica luptei revolu{ionare, a intregii. opere
de construclie a sociaiismului gi comunismului.
in opozilie cu viziunile metafizice, idilice, despre noua
orinduire sociald, partidul nostru considerd cd principiul
contradic[iei ac{ioneazd qi in socia}ism, ca izvor al dezvol-
tdrii Ei cd, in anumite condilii, dacd nu se iau misuri 1a
timp, contradiclijle se pot agrava, pot cdpdta un caracter
antagonist, pot determina frdmintdri qi convulsii in ca-
drul societdfii. De aceea, subliniazd tovardqul Nicolae
Ceaugescu, rolul factorului conqtient, al conducerii de c6-
tre partid, al activitdlii statului socialist ,,constd nu in a
inchide ochii si a nega existenla contradicliilor, ci in a
recunoaqte existen{a 1or, a le infelege, a le studia temei-
nic si a gdsi cdile care si ducd la atenuarea gi lichidarea
1or(.
intre elabordrile teoretice innoitoare, creatoare, dato-
rate secretarului general al partidului, se inscrie concep-
[ia cu priuire Ia trdsdturile noi ale nafiunii socialiste qi
rolul ei ca factor determinant al progresului social pen-
tru o lungi perioadd istoricd, la uic)bilitatea nafiuni'i ;i
a
stcftului na[ional, ca
-factori
ai innoirilor democratice re-
volulionare in lumea contemporan5, la unitatea indiso-
Iubild dintre patriotismul socialist qi solidaritatea inter-
na{ionald, Ia raportul dintre factorii interni qi externi,
nalionali Ei interna{ionali.
Tezele privind unitatea indisolubild dintre socialism qi
democrafie, conlinutul democraliei socialiste, rolul par-
ticipdrii nemijiocite a intregului popor Ia conducerea so-
cietd{ii, caracterul inadecvat pentru condiliile actuale
ale Romdniei, al no{iunii de dictaturd a proletariatului
gi necesitatea defi,nirii statului soci,alist rometn ca stctt
aI democrafiei. muncitore;ti,, reuolufionare concretizeazd"
caracterul novator al aborddrii problemati"ii 1i1e7ofi.ei
marxiste in opera secretarului general aI partiduiui. trn
acest cadru se inscrie qi viziunea privind rolul ;i func-
[iile parti.dului ca forpd politicd. conducd"toare qi centru
uital aL societd[ii, integrarea tot mai organici a parti-
dului ln societate, corelafia dintre partid qi statul socia-
list, dintre partid gi organismele democraliei muncito-
re;ti.
Spiritul dialectic in abordarea sistemului social socia-
list igi gdsegte o expresie pregnantd in conceptul de so-
cietate sacialisLd" multilqterel dezuoltatd, prin care par-
ticlul nostru se delimiteazd clar de inlelegerile simpli-
licatoare,,,cantitativiste(( asupra socialismului, sco{ind in
t.viden!5 complexitatea sistemic-structurald a noii socie-
td!i. In aceastd lumind, Directivele Congresului al XIII-
lea al partidului cu privire la dezvoltarea economico-so-
cia15 a RomAniei in cincinalui 1986-1990 gi orientiriie
de perspectivd pind in anul 2000, acorCind o deosebit6
aten{ie dezvoltdrii forlelor de produclie reprezintd, tot-
odatd, o strategie gtiin{ific fundamentatd a perfec{ion6r:li
tuturor componentelor Ei domeniilor activit5{ii sociale, a
progresului multilateral qi armonios al societalii socia-
liste romAnegti in ansambrlul ei.
Dezvoltarea creatoare, indeosebi in anii care au tre-
cut de Ia Congresul al lX-lea, a gindirii social-politice
qi filozofice confirmd incd odat6 fertilitatea deosebitd a
receptivitd.lii fala de dialectica vielii gi a cunoaqterii, a
principiului unitSlii dintre teorie gi practicd gi scoate
pregnant in eviden!6 capacitatea partidului nostru, a se-
cretarului sdu general, tovardqul Nicolae Ceauqescu, de
a sintetiza creator experienla si cerinlele progresului so-
cial, ca qi direcliile dezvoltdrii cunoaqterii qi culturii
Lrn-iane. in acelaqi timp, abordarea qi imbogdlirea in *qpi-
lit creator a problematicii materialismului dialectic qi
istoric au reprezentat Ei reprezintd baza teoreticd a po-
Iiticii de dezvoltare socialistd a patriei, constituind, tot-
odatd, o importantd contribu{ie Ia tezaurul universal al
teoriei revolulionare.
c) Caracterul activ, revolulionar al filozofiei marxiste.
Materialisrnul dialectic gi istoric
-
instrument aI prac-
ticii de transformare revolutionari a societ5fii. Con-
struirea societdfii socialiste multilateral dezvoltate, ex-
presie a teoriei revolulionare a Fartidului Comunist
tiornAn in ac{iune
Crea{ia teoreticd a lui Marx a inaugurat un nou mod
de a concepe Ei de a practica filozofia, mod care igi g5-
seste expresia sinteticd in teza a 11-a a lui Marx despre
Ireuerbach:
,,Filozofii nu au fdcut decit sd interpreteze
lumea in diferite moduri : important este insd de a o
la, 19
schimba'(. Aceastd viziune noud asupra filozofiei
-
care
va determina restructurdri de fond in insesi obiectul si
problematica ei
-
este legatd de fundamentarea de c6-
tre Marx a concbptului de practic5. Configurarea concep-
liei marriste despre practicd s-a realizat, pe de o parfe,
in cadrul unui amplu proces de analizd criticd a teoriilor
idealiste
Ei materialist-contemplativiste despre constiinld,
adevir, societate, oln etc., pe de altd parte, a inclus ana-
liza experienfei social-politice a proletariatului, a opozi-
{iei dintre burghezie Ei proletariat, precum si a progre*
-;elor realizate de burghezie in dezvoltarea comerlutui gl
industriei. Toate acestea i-au permis lui Marx sd demon-
streze eroarea iluziei idealiste cu privire la raliune ca
esenld a omului si falsitatea consecinlelor acestor iluzii,
conform cirora este suficientd modificarea ideilor pentru
a realiza transformarea atit a ornului, cit Ei a societd{ii
in ansamblu
Ei sd demonstreze rolul transformator al ,rac-
tivitdlii sensibile6', subliniind, totodatS, cd ,,arma criticii
nu poate inlocui critica armelor".
Atributele caracteristice umanului se manifestd in
procesul producerii Ei autoproducerii vielii materiale a
omului, iar esen{a acestui proces este munca. OmuI se
edificd pe sine prin munc5. In aceastd perspectivi, na-
tura sau condilia umand
-
subliniazd Marx in Teze
despre Feuerbach,
-
,,tu este o abstraclie inerentd in-
dividului izolat, ci ansamblul relaliiior sociale(. Practica
iEi gdsegte expresia rlu numai in producerea qi reprodu-
cerea prin muncd a omului, ci qi ln activitatea revolu-
{ionard ,,practic-criticd((, de transformare a relaliilor si
structurilor sociale, care in societdlile bazate pe clase an-
tagoniste imbracd forma luptei de clasd.
Ca filozofie ce are Ia baz6, practica si ca un nou mod
de a practica filozofia, materialismul dialectic gi istoric
se manifestd ca armS spirituald in lupta pentru elibera-
rea sociald. A{arx scria in acest sens : ,,Dupd cum filo-
zofia iqi gdseEte armele ei materiale in proletariat] tot
astfel isi gdsegte proletariatul armele lui spirituale in
filozofie((.
ln aceastd perspectivd, partidul nostru a pus un ac-
cent deosebit, indeosebi in anii care au trecut de 1a Con-
gresul al lX-lea, pe unitatea dintre dimensiunea teore-
tico-explicativd a filozofiei qi cea practic-transforma-
toare, eviden{iind cd materialismul diaiectic si istoric
este o conceplie vie, revolulion:rrd, care nu numai cd ex-
plicd legile fundamentale ce determind progresul nein-
trerupt al cunoaqterii gi practicii umane, ci, totodatd, ii
inarmeazd pe oameni in lupta pentru schimbarea pro-
gresistd, revolu{ionard, atit a lumii inconjurdtoare, cit
;i a_ propriei lor existenle materiale Ei spirituale. ,,Par-
tidul nostru
-
sublinia secretarul general al partidu-
lui
-
a inleles cd materialismul dialectic Ei istoric, so-
cialisrnul gtiin{ific nu constituie dogme, ci Etiin{e de ac-
{iune pentru innoirea continud a societd{ii, a lumii, qti-
inle care dau o perspectivi noud perfec{iondrii forlelor
de producfie, relaliilor sociale, inaintirii continue a lu-
mii spre noi Ei noi culmi de progres si civilizalie(.
Conceperea materialismului dialectic qi istoric in ca-
litate de qtiinld care orienteazd acfiunea, transformarea
revolu{ionard a societdlii, de teorie care, prin conlinutul
ei valoric qi prin orizonturile pe care le deschide, are
menirea de a insufleli gi mobiliza masele implicd nece-
sitatea manifestdrii active a spiritului revoiufionar, pro-
priu concep{iei despre lume a clasei muncitoare, ca o
cerin{d majord a procesului de edificare a noii orinduiri.
Pe mdsura dezvoltdrii patriei noastre socialiste, a
dcsfdsurdrii procesului revolulionar
-
proces continuu,
neintrerupt
-
se amplifici gi se adincesc transforme-
rile structurale din societate, apar probleme economice,
sociale, umane noi, tot mai complexe, care se cer a fi
solu{ionate. Toate acestea so}icitd o atitudine novatoare,
rcceptivitate Ei creativitate sociald, competenld, ddruire
prLtrioticS, spirit revolu{ionar. ,,fn toate domeniile
-
sub-
liniazd secretarul general al partidului in Cuvintare la
Plenara C.C. aI P.C.R.
-si a activului central de partid
din iulie 1985
-
va trebui sd acliondm in spirit revolu-
fionar, sd pornim de Ia faptul cd nu s-a incheiat qi nu se
va incheia niciodatd procesul dezvoltdrii economico-so-
ciale, cd rolul unui partid revolu{ionar este acela de a
ircliona totdeauna pentru innoirea gi perfeclionarea so-
t'ietd{ii, a rela{iilor de produc{ie Ei
socialeoo.
Edificarea societ5{ii socialiste multilateral dezvoltate,
cxpresie a teoriei revolu{ionare a partidului comunist in
;rcr{iune, presupune, asadar, din partea membrilor de par-
l,id, a tuturor oamenilor muncii, o atitudine activS, mi-
litant5, situarea permanentd in avanposturile transfor-
mdrii innoitoare a societ6{ii, lupta hotdritd impotriva a
tot ce este perimat Ei promovarea a tot ceea ce este ina-
intat, manifestarea unei gindiri cutezdtoare, creatoare,
bazati pe experien{a revolutionard a maselor, intransi-
gcn{a fald de lipsuri si neajunsuri, fa{6 de manifestdrile
20
27
-
care
va determina restructurdri de fond in insesi obiectul si
problematica ei
-
este legatd de fundamentarea de c6-
tre Marx a concbptului de practic5. Configurarea concep-
liei marriste despre practicd s-a realizat, pe de o parfe,
in cadrul unui amplu proces de analizd criticd a teoriilor
idealiste
Ei materialist-contemplativiste despre constiinld,
adevir, societate, oln etc., pe de altd parte, a inclus ana-
liza experienfei social-politice a proletariatului, a opozi-
{iei dintre burghezie Ei proletariat, precum si a progre*
-;elor realizate de burghezie in dezvoltarea comerlutui gl
industriei. Toate acestea i-au permis lui Marx sd demon-
streze eroarea iluziei idealiste cu privire la raliune ca
esenld a omului si falsitatea consecinlelor acestor iluzii,
conform cirora este suficientd modificarea ideilor pentru
a realiza transformarea atit a ornului, cit Ei a societd{ii
in ansamblu
Ei sd demonstreze rolul transformator al ,rac-
tivitdlii sensibile6', subliniind, totodatS, cd ,,arma criticii
nu poate inlocui critica armelor".
Atributele caracteristice umanului se manifestd in
procesul producerii Ei autoproducerii vielii materiale a
omului, iar esen{a acestui proces este munca. OmuI se
edificd pe sine prin munc5. In aceastd perspectivi, na-
tura sau condilia umand
-
subliniazd Marx in Teze
despre Feuerbach,
-
,,tu este o abstraclie inerentd in-
dividului izolat, ci ansamblul relaliiior sociale(. Practica
iEi gdsegte expresia rlu numai in producerea qi reprodu-
cerea prin muncd a omului, ci qi ln activitatea revolu-
{ionard ,,practic-criticd((, de transformare a relaliilor si
structurilor sociale, care in societdlile bazate pe clase an-
tagoniste imbracd forma luptei de clasd.
Ca filozofie ce are Ia baz6, practica si ca un nou mod
de a practica filozofia, materialismul dialectic gi istoric
se manifestd ca armS spirituald in lupta pentru elibera-
rea sociald. A{arx scria in acest sens : ,,Dupd cum filo-
zofia iqi gdseEte armele ei materiale in proletariat] tot
astfel isi gdsegte proletariatul armele lui spirituale in
filozofie((.
ln aceastd perspectivd, partidul nostru a pus un ac-
cent deosebit, indeosebi in anii care au trecut de 1a Con-
gresul al lX-lea, pe unitatea dintre dimensiunea teore-
tico-explicativd a filozofiei qi cea practic-transforma-
toare, eviden{iind cd materialismul diaiectic si istoric
este o conceplie vie, revolulion:rrd, care nu numai cd ex-
plicd legile fundamentale ce determind progresul nein-
trerupt al cunoaqterii gi practicii umane, ci, totodatd, ii
inarmeazd pe oameni in lupta pentru schimbarea pro-
gresistd, revolu{ionard, atit a lumii inconjurdtoare, cit
;i a_ propriei lor existenle materiale Ei spirituale. ,,Par-
tidul nostru
-
sublinia secretarul general al partidu-
lui
-
a inleles cd materialismul dialectic Ei istoric, so-
cialisrnul gtiin{ific nu constituie dogme, ci Etiin{e de ac-
{iune pentru innoirea continud a societd{ii, a lumii, qti-
inle care dau o perspectivi noud perfec{iondrii forlelor
de producfie, relaliilor sociale, inaintirii continue a lu-
mii spre noi Ei noi culmi de progres si civilizalie(.
Conceperea materialismului dialectic qi istoric in ca-
litate de qtiinld care orienteazd acfiunea, transformarea
revolu{ionard a societdlii, de teorie care, prin conlinutul
ei valoric qi prin orizonturile pe care le deschide, are
menirea de a insufleli gi mobiliza masele implicd nece-
sitatea manifestdrii active a spiritului revoiufionar, pro-
priu concep{iei despre lume a clasei muncitoare, ca o
cerin{d majord a procesului de edificare a noii orinduiri.
Pe mdsura dezvoltdrii patriei noastre socialiste, a
dcsfdsurdrii procesului revolulionar
-
proces continuu,
neintrerupt
-
se amplifici gi se adincesc transforme-
rile structurale din societate, apar probleme economice,
sociale, umane noi, tot mai complexe, care se cer a fi
solu{ionate. Toate acestea so}icitd o atitudine novatoare,
rcceptivitate Ei creativitate sociald, competenld, ddruire
prLtrioticS, spirit revolu{ionar. ,,fn toate domeniile
-
sub-
liniazd secretarul general al partidului in Cuvintare la
Plenara C.C. aI P.C.R.
-si a activului central de partid
din iulie 1985
-
va trebui sd acliondm in spirit revolu-
fionar, sd pornim de Ia faptul cd nu s-a incheiat qi nu se
va incheia niciodatd procesul dezvoltdrii economico-so-
ciale, cd rolul unui partid revolu{ionar este acela de a
ircliona totdeauna pentru innoirea gi perfeclionarea so-
t'ietd{ii, a rela{iilor de produc{ie Ei
socialeoo.
Edificarea societ5{ii socialiste multilateral dezvoltate,
cxpresie a teoriei revolu{ionare a partidului comunist in
;rcr{iune, presupune, asadar, din partea membrilor de par-
l,id, a tuturor oamenilor muncii, o atitudine activS, mi-
litant5, situarea permanentd in avanposturile transfor-
mdrii innoitoare a societ6{ii, lupta hotdritd impotriva a
tot ce este perimat Ei promovarea a tot ceea ce este ina-
intat, manifestarea unei gindiri cutezdtoare, creatoare,
bazati pe experien{a revolutionard a maselor, intransi-
gcn{a fald de lipsuri si neajunsuri, fa{6 de manifestdrile
20
27
de rutind, de inerfie, preocuparea neabdtutd pentru per.-
feclionarea continud a activitSlii in fiecare domeniu', in
pas cu exigenleie etapei revolu{ionare in care ne gdsim,
pentru intdrirea ordinii gi disciplinei in toate sectoarele.
Afirmarea cu putere a spiritului revolu{ionar in viala
intregii societd{i irnpune
-
aEa cum se subliniazd in do-
cumentele Congresului al XIII-Iea
-
desfdsurarea unei
intense munci
-poiitico-educative
de formare a omului
nou, constructor conEtient al socialismuiui si comunis-
mului. O importanld hotdritoare prezintd, in aceastd pri-
vinld, insuEirea concepliei despre lume qi viald a parti-
dului clasei muncitoare, a tezelor fundamentale _eiabo-
rate de creatorii teoriei revolulionare, a orientdrilbr fun-
damentate de partidul nostru, de secretarul sdu general,
tovardEul Nicolae Ceausescu. Prevederile cuprinse in Pro-
gramul ideologic adoptat Ia Plenara lSrgiti a C.C. al
P.C.R. din 1-2 iunie 1982, care constituie parte inte-
grantd a Programului partidului de fdurire a societdlii
socialiste multilateral dezvoltate Ei inaintare a RomAniei
spre comunism, se referd in acest sens atit Ia creEterea
preocupdriior pentru pregdtirea politico-ideologicd a ca-
drelor de partid, a comuniEtilor, cit gi la inarmarea tutu-
ror oamenilor muncii cu principiile fundamentale ale
teoriei revolu{ionare, ale politicii partidului, cu obiecti-
vele si sarcinile ce revin fiecdrui domeniu de activitate.
d) Documentele Congresului al XIII-lea al partidului
privind necesitatea dezvoltdrii gi reinnoirii continue a
gtiinfelor sociale
Transformdrile economico-sociale profunde care au
loc in societatea romaneascd Ei in lumea contemporand,
dezvoltarea spectaculoasd a cunoaEterii umane, perspec-
tivele inaintdrii patriei noastre spre comunism solicit5,
cu forta unei necesitd{i obiective, dezvoltarea in conti-
nuare, in spirit creator, a teoriei revolufionare. ,,Se im-
pune deci
-
sublinia tovardEul Nicolae Ceauqescu in Ra-
portui la Congresul aI XIII-lea al partidului
-
sd dezvol-
tdm Ei sd imbogdlim continuu conceptia noastrd revolu-
{ionard despre lume Ei viald, activitatea ideologicd. Ceea
ce am realizat pind acum Ei ceea ce cunoagtem astizi con-
stituie baza pentru o noud cunoaqtere Ei o noud dezvol-
tare a teoriei, a concepliei despre lume Ei via{6(.
In acest sens, documentele Congresului aI XIII-Iea
Ei
l)rogramul ideologic al partiduiui au pus sarcini noi, deo-
scbite in fala gtiinlelor sociale, evidenliind ci ele au me-
nirea de a studia temeinic, schimbdrile produse in socie-
Latea romAneascd, rezultat al dezvoltdrii for{elor de
produclie, aI transformdrii structurilor sociale, aI per-
Iccliondrii relaliilor sociale Ei de produclie instituite in
lrrocesul revoluliei socialiste gi de a formula, generali-
zind experienla construcliei socialiste, concluziile nece-
sare, teoretice gi practice, in ceea ce priveqte activitatea
viitoare. Este necesar sd fie analizate, de asemenea, din-
tr-o perspectivd deschisd continuu devenirii istorice, noile
procese care au loc in societate, problemele perfec{io-
ndrii neincetate a societdlii noastre socialiste, ale aplicdrii
constiente a cerin{elor legilor obiective Ia condiliile con-
crete ale {drii noastre, afirmarea modului de produc.[ie
socialist, dezvoltar.ea relaliilor socialiste de proprietate,
con{inutul nou al raporturilor de muncd, infdptuirea
principiilor eticii si echitd{ii socialiste.
O atentie sensibil sporiti se impune acordatd in cer-
cetarea de Etiinle sociale corela{iei obiectiv-subiectiv in
procesul fduririi societdtii socialiste multilateral dezvol-
tate, modului specific de ac{iune a legilor dialecticii in
condifiile socialismului, precum si sintetizSrii, din per-
spectiva filozoficd, a cuceririlor cunoaEterii Etiinlifice
contemporane Ei a innoirilor in practica sociald a lumii
dc- astdzi Ei formularea pe aceastd bazd, prin lucrdri teo-
rctice semnificative, pdtrunse de spirit militant, de rds-
lrunsuri date concep{iilor metafizice, idealiste despre
lume. Abordarea aprofundatd, creatoare, in spirit dia-
lectic a problemelor privind evolulia qi perfeclionarea
activitSlii statului, dinamica func{iilor partidului, rapor-
turile dintre partid gi stat, dintre stat Ei organismele de-
mocra{iei muncitoreEti, afirmarea na{iunii socialiste gi
noile sale trdsdturi etc. reprezintS, aqa cum se subliniazd
in documentele Congresului ai XIII-lea, o importantd
sarcind a celor ce lucreazd in domeniul gtiinlelor sociale.
Creqterea contribuliei gtiinlelor sociale la elaborarea
teoreticd. qi solu{ionarea practicd a problemelor pe
,care
le ridicd procesul complex de edificare a societdlii socia-
liste multilateral dezvoltate, modernizarea continud a
economiei na{ionale, opera de fdurire a omului nou pre-
supune, ca o condi\ie si,ne qua non, studiul atent, siste-
matic al realitS{ii sociale, distanlarea de scheme teoretice
rigide, receptivitate
,fa!d
de nou Ei fermitate in promo-
2322
feclionarea continud a activitSlii in fiecare domeniu', in
pas cu exigenleie etapei revolu{ionare in care ne gdsim,
pentru intdrirea ordinii gi disciplinei in toate sectoarele.
Afirmarea cu putere a spiritului revolu{ionar in viala
intregii societd{i irnpune
-
aEa cum se subliniazd in do-
cumentele Congresului al XIII-Iea
-
desfdsurarea unei
intense munci
-poiitico-educative
de formare a omului
nou, constructor conEtient al socialismuiui si comunis-
mului. O importanld hotdritoare prezintd, in aceastd pri-
vinld, insuEirea concepliei despre lume qi viald a parti-
dului clasei muncitoare, a tezelor fundamentale _eiabo-
rate de creatorii teoriei revolulionare, a orientdrilbr fun-
damentate de partidul nostru, de secretarul sdu general,
tovardEul Nicolae Ceausescu. Prevederile cuprinse in Pro-
gramul ideologic adoptat Ia Plenara lSrgiti a C.C. al
P.C.R. din 1-2 iunie 1982, care constituie parte inte-
grantd a Programului partidului de fdurire a societdlii
socialiste multilateral dezvoltate Ei inaintare a RomAniei
spre comunism, se referd in acest sens atit Ia creEterea
preocupdriior pentru pregdtirea politico-ideologicd a ca-
drelor de partid, a comuniEtilor, cit gi la inarmarea tutu-
ror oamenilor muncii cu principiile fundamentale ale
teoriei revolu{ionare, ale politicii partidului, cu obiecti-
vele si sarcinile ce revin fiecdrui domeniu de activitate.
d) Documentele Congresului al XIII-lea al partidului
privind necesitatea dezvoltdrii gi reinnoirii continue a
gtiinfelor sociale
Transformdrile economico-sociale profunde care au
loc in societatea romaneascd Ei in lumea contemporand,
dezvoltarea spectaculoasd a cunoaEterii umane, perspec-
tivele inaintdrii patriei noastre spre comunism solicit5,
cu forta unei necesitd{i obiective, dezvoltarea in conti-
nuare, in spirit creator, a teoriei revolufionare. ,,Se im-
pune deci
-
sublinia tovardEul Nicolae Ceauqescu in Ra-
portui la Congresul aI XIII-lea al partidului
-
sd dezvol-
tdm Ei sd imbogdlim continuu conceptia noastrd revolu-
{ionard despre lume Ei viald, activitatea ideologicd. Ceea
ce am realizat pind acum Ei ceea ce cunoagtem astizi con-
stituie baza pentru o noud cunoaqtere Ei o noud dezvol-
tare a teoriei, a concepliei despre lume Ei via{6(.
In acest sens, documentele Congresului aI XIII-Iea
Ei
l)rogramul ideologic al partiduiui au pus sarcini noi, deo-
scbite in fala gtiinlelor sociale, evidenliind ci ele au me-
nirea de a studia temeinic, schimbdrile produse in socie-
Latea romAneascd, rezultat al dezvoltdrii for{elor de
produclie, aI transformdrii structurilor sociale, aI per-
Iccliondrii relaliilor sociale Ei de produclie instituite in
lrrocesul revoluliei socialiste gi de a formula, generali-
zind experienla construcliei socialiste, concluziile nece-
sare, teoretice gi practice, in ceea ce priveqte activitatea
viitoare. Este necesar sd fie analizate, de asemenea, din-
tr-o perspectivd deschisd continuu devenirii istorice, noile
procese care au loc in societate, problemele perfec{io-
ndrii neincetate a societdlii noastre socialiste, ale aplicdrii
constiente a cerin{elor legilor obiective Ia condiliile con-
crete ale {drii noastre, afirmarea modului de produc.[ie
socialist, dezvoltar.ea relaliilor socialiste de proprietate,
con{inutul nou al raporturilor de muncd, infdptuirea
principiilor eticii si echitd{ii socialiste.
O atentie sensibil sporiti se impune acordatd in cer-
cetarea de Etiinle sociale corela{iei obiectiv-subiectiv in
procesul fduririi societdtii socialiste multilateral dezvol-
tate, modului specific de ac{iune a legilor dialecticii in
condifiile socialismului, precum si sintetizSrii, din per-
spectiva filozoficd, a cuceririlor cunoaEterii Etiinlifice
contemporane Ei a innoirilor in practica sociald a lumii
dc- astdzi Ei formularea pe aceastd bazd, prin lucrdri teo-
rctice semnificative, pdtrunse de spirit militant, de rds-
lrunsuri date concep{iilor metafizice, idealiste despre
lume. Abordarea aprofundatd, creatoare, in spirit dia-
lectic a problemelor privind evolulia qi perfeclionarea
activitSlii statului, dinamica func{iilor partidului, rapor-
turile dintre partid gi stat, dintre stat Ei organismele de-
mocra{iei muncitoreEti, afirmarea na{iunii socialiste gi
noile sale trdsdturi etc. reprezintS, aqa cum se subliniazd
in documentele Congresului ai XIII-lea, o importantd
sarcind a celor ce lucreazd in domeniul gtiinlelor sociale.
Creqterea contribuliei gtiinlelor sociale la elaborarea
teoreticd. qi solu{ionarea practicd a problemelor pe
,care
le ridicd procesul complex de edificare a societdlii socia-
liste multilateral dezvoltate, modernizarea continud a
economiei na{ionale, opera de fdurire a omului nou pre-
supune, ca o condi\ie si,ne qua non, studiul atent, siste-
matic al realitS{ii sociale, distanlarea de scheme teoretice
rigide, receptivitate
,fa!d
de nou Ei fermitate in promo-
2322
varea noului in teorie gi in practicd, spirit creator, revo-
Iulionar. Numai l,n acest fel stiinlele sociale vor indeplini
misiunea formulat5. elocvent gi generos de cdtre tovar6-
qul Nicolae Ceauqescu : ,oPornind de la studierea prac-
ticii, a experien{ei, a vielii
-
sublinia secretarul'general
aI partidului
-
activitatea ideologicd, cercetarea din do-
meniul stiinlelor sociale trebuie sd lumineze calea inain-
tdrii ferme a RomAniei spre cele mai inalte culmi ale co-
munismului('.
e) Militantismul concepfiei rnaterialist-dialeetice qi isto-
rice. Docu.mentele Fartidului Comunist Rom6n, opera
secretarului general al partidului, tovardqul Nicolae
Ceauqescu, despre necesitatea combaterii vechilor con-
cep{ii, a influenlelor strdine ideologiei noastre despre
lume qi viafi
Caracterul revolu{ionar Ei spiritul militant, partinic
sint trSsituri definitorii ale materialismului dialectic gi
istoric. Orice filozofie are caracter de c1as5, este parti-
nicd, filozofia marxistS insd iqi recunoaqte deschis carac-
terul partinic, faptul cd ea este conceplia despre lume a
clasei muncitoare Ei se manifestd ca armi spirituali a
acestei clase, a maselor largi de oameni ai muncii in
lupta pentru progres "social.
Caracterul: militant gi partinic deschis al materialis-
mului dialectic qi istoric se coreleazd organic cu obiecti-
vitatea, cu interpretarea si explicarea adecvatS, obiectivd
a lumii, a vielii sociale Ei a omului. Lucrul este firesc
dacd linem seama de faptul cd interesele vitale funda-
mentale ale clasei muncitoare se afld in deplin[ concor-
danld cu direc{iile gi cerin{ele obiective ale progresului
social si, de aceea, numai cunoagterea profundd si multi-
iateral5 a acestor direclii qi cerinte poate constitui baza
teoretico-filozoficd in misurd sd fundamenteze cdile eli-
berdrii sale qi sistemu-l de valori qi idealuri care s6-i c6-
liuzeasci activitatea revolulionard.
Materiaiismul dialectic gi istoric s-a legitimat qi s-a
dezvoltat, pe de o parte, printr-un permanent qi fructuos
dialog cu concep{iiie filozofice progresiste, cu valoriie
semnificative ale culturii, pe de altd parte, in confruntare
Ei luptd continud cu teoriile idealiste subiectiviste, cu
viziunile fideiste Ei abordarile metafizice, cu orientSrile
rrnticomuniste reaclionare. Confruntirile de idei care an-
gajeazd astd"zi o mare diversitate de perspective teoretice
'ittpru
devenirii societSlii solicitd o cunoaqtere- p.rofundi
rt acestor perspective diferite, analiza lor multilaterali,
nuan{atd, care-sd diferenlieze, de fiecarq datd, contribu-
1iile intr-adevir progresiste de- cele antimarxiste 9i anti-
i:omuniste, de ideile-care se af15 in contradiclie cu aspi-
raliile de progres Ei realizare umanl plenarS- ,rNu
-trebuie
sd uitdm ttici-ntt moment
-
subliniazd tovarSgul Nicolae
Ceauqescu
-
cd in lume existd inci imperialism,
-
for{e
reaclionare, fascism, deci conceplii
.
reaclionare' Noi tre-
buie sd participdm in mod ferm qi consecvent 'la lupta
impotrivi tutuior acestor manifestdri, sub orice formd
lrr apdrea gle, nu numai pe plan nalional, dar' gi pe plan
internalionaI. Consider inia
-ce
nu trebuie sd a9-ezdm sub
cmblema anticomunismului o serie de conceplii progre-
siste, democratice sau pe aceia care emit anumite critici
Ia adresa noastr6. Nu irebuie si cddem in greEeala de a
vedea in manifestarea diferitelor pireri, in interpretarea
diferitd a unei probleme, in diversitatea formelor de tre-
crere spre sociaiism
-
care existd Ei va exista intotdea-
una, iirclusiv in societatea comunistd, cit timp va- gindi
.,-.if
-
tendin{e duqmdnoase pe care trebuie s[ le eti-
<'hetdm drept anticomuniste('
Dezvoltarea dialogului dintre filozofia marxistd Ei
-con-
<'cpliile fitrozofice nimarxiste progresiste, ralionaliste,
lr,irii"ipuruu ei: activa la ,rdialogul
umanismelor(', valori-
ii"ur"u critici a contributiei unor ginditori nemarxiqti nu
iru nimic comun cu atitudinea coicesivd fa!5 de i'deolo-
1ai1l"
""ti"omuniste,
reaclionare. DimpotrivS, o cerinli de
,l"a mai mare importanld pentru dezvoltarea teoriei re-
unlrrlionur" insiEi o constituie respingerea Ei combaterea
:rlgumentatd a boncepliilor reaclionare, anticomuniste'
tlcmonstrarea argumeniatd a superioritdlii
-perspectivei
rcvolulionare asripra lumii, a capacitilii teoriei marxiste
.lr: a da rdspuns idecvat marilor probleme a1e progresu-
lrri social contemporan. Fermitatea ideologicd fatd de r'.i
ziunile antiumaniite, antisocialiste qi antimarxiste consti-
l,uie un element esential al militantismului concepliei
rnaterialist-dialectice si istorice qi aceastd fermitate este
1,r'omovati cu consecvbntd de partidul nostru in intreaga
ir<:tivitate ideologicd gi politico-educativS'
Cu" cum se iubliniazi in documentele Congresului-al
xtti-iea, este necesar, sd fie combdtute cu hotdrire dife-
24
25
Iulionar. Numai l,n acest fel stiinlele sociale vor indeplini
misiunea formulat5. elocvent gi generos de cdtre tovar6-
qul Nicolae Ceauqescu : ,oPornind de la studierea prac-
ticii, a experien{ei, a vielii
-
sublinia secretarul'general
aI partidului
-
activitatea ideologicd, cercetarea din do-
meniul stiinlelor sociale trebuie sd lumineze calea inain-
tdrii ferme a RomAniei spre cele mai inalte culmi ale co-
munismului('.
e) Militantismul concepfiei rnaterialist-dialeetice qi isto-
rice. Docu.mentele Fartidului Comunist Rom6n, opera
secretarului general al partidului, tovardqul Nicolae
Ceauqescu, despre necesitatea combaterii vechilor con-
cep{ii, a influenlelor strdine ideologiei noastre despre
lume qi viafi
Caracterul revolu{ionar Ei spiritul militant, partinic
sint trSsituri definitorii ale materialismului dialectic gi
istoric. Orice filozofie are caracter de c1as5, este parti-
nicd, filozofia marxistS insd iqi recunoaqte deschis carac-
terul partinic, faptul cd ea este conceplia despre lume a
clasei muncitoare Ei se manifestd ca armi spirituali a
acestei clase, a maselor largi de oameni ai muncii in
lupta pentru progres "social.
Caracterul: militant gi partinic deschis al materialis-
mului dialectic qi istoric se coreleazd organic cu obiecti-
vitatea, cu interpretarea si explicarea adecvatS, obiectivd
a lumii, a vielii sociale Ei a omului. Lucrul este firesc
dacd linem seama de faptul cd interesele vitale funda-
mentale ale clasei muncitoare se afld in deplin[ concor-
danld cu direc{iile gi cerin{ele obiective ale progresului
social si, de aceea, numai cunoagterea profundd si multi-
iateral5 a acestor direclii qi cerinte poate constitui baza
teoretico-filozoficd in misurd sd fundamenteze cdile eli-
berdrii sale qi sistemu-l de valori qi idealuri care s6-i c6-
liuzeasci activitatea revolulionard.
Materiaiismul dialectic gi istoric s-a legitimat qi s-a
dezvoltat, pe de o parte, printr-un permanent qi fructuos
dialog cu concep{iiie filozofice progresiste, cu valoriie
semnificative ale culturii, pe de altd parte, in confruntare
Ei luptd continud cu teoriile idealiste subiectiviste, cu
viziunile fideiste Ei abordarile metafizice, cu orientSrile
rrnticomuniste reaclionare. Confruntirile de idei care an-
gajeazd astd"zi o mare diversitate de perspective teoretice
'ittpru
devenirii societSlii solicitd o cunoaqtere- p.rofundi
rt acestor perspective diferite, analiza lor multilaterali,
nuan{atd, care-sd diferenlieze, de fiecarq datd, contribu-
1iile intr-adevir progresiste de- cele antimarxiste 9i anti-
i:omuniste, de ideile-care se af15 in contradiclie cu aspi-
raliile de progres Ei realizare umanl plenarS- ,rNu
-trebuie
sd uitdm ttici-ntt moment
-
subliniazd tovarSgul Nicolae
Ceauqescu
-
cd in lume existd inci imperialism,
-
for{e
reaclionare, fascism, deci conceplii
.
reaclionare' Noi tre-
buie sd participdm in mod ferm qi consecvent 'la lupta
impotrivi tutuior acestor manifestdri, sub orice formd
lrr apdrea gle, nu numai pe plan nalional, dar' gi pe plan
internalionaI. Consider inia
-ce
nu trebuie sd a9-ezdm sub
cmblema anticomunismului o serie de conceplii progre-
siste, democratice sau pe aceia care emit anumite critici
Ia adresa noastr6. Nu irebuie si cddem in greEeala de a
vedea in manifestarea diferitelor pireri, in interpretarea
diferitd a unei probleme, in diversitatea formelor de tre-
crere spre sociaiism
-
care existd Ei va exista intotdea-
una, iirclusiv in societatea comunistd, cit timp va- gindi
.,-.if
-
tendin{e duqmdnoase pe care trebuie s[ le eti-
<'hetdm drept anticomuniste('
Dezvoltarea dialogului dintre filozofia marxistd Ei
-con-
<'cpliile fitrozofice nimarxiste progresiste, ralionaliste,
lr,irii"ipuruu ei: activa la ,rdialogul
umanismelor(', valori-
ii"ur"u critici a contributiei unor ginditori nemarxiqti nu
iru nimic comun cu atitudinea coicesivd fa!5 de i'deolo-
1ai1l"
""ti"omuniste,
reaclionare. DimpotrivS, o cerinli de
,l"a mai mare importanld pentru dezvoltarea teoriei re-
unlrrlionur" insiEi o constituie respingerea Ei combaterea
:rlgumentatd a boncepliilor reaclionare, anticomuniste'
tlcmonstrarea argumeniatd a superioritdlii
-perspectivei
rcvolulionare asripra lumii, a capacitilii teoriei marxiste
.lr: a da rdspuns idecvat marilor probleme a1e progresu-
lrri social contemporan. Fermitatea ideologicd fatd de r'.i
ziunile antiumaniite, antisocialiste qi antimarxiste consti-
l,uie un element esential al militantismului concepliei
rnaterialist-dialectice si istorice qi aceastd fermitate este
1,r'omovati cu consecvbntd de partidul nostru in intreaga
ir<:tivitate ideologicd gi politico-educativS'
Cu" cum se iubliniazi in documentele Congresului-al
xtti-iea, este necesar, sd fie combdtute cu hotdrire dife-
24
25
ritele mentalitili inapoiate despre muncd gi viagd, influ_
enlele care pdtrund din afard, orice manifestdri' natio_
naliste, goviniste, antisemite, ca qi alte forme de in5oiire
a omului, strdine concepliei revolulionare, socialistL. kl
acelagi timp, trebuie sd fie respinse in mod ferm incer_
ciirile cercurilor reaclionare imperialiste de a denigra
marile realizdri oblinute de poporul nostru, sub conju_
9.erea-
partidului, in edificarea noii.orinduiri, politica na_
lionald justd a partidului si statului nostru.
Activitatea politico-educativd este chematd sd subli_
nieze in mod consecvent marile realizdri oblinute de po_
porul nostru in construclia socialismului, superioritatea
noii orinduiri, a principiilor de etics si echitatl'socialistd,
a valorilor umanismului socialist revolu{ionar. pentru
crearea condiliilor afirmdrii plenare a omului, ca fduri*
tor
-constient
al propriului sdu destin, se impune, toto_
dati, a se lua atitudine hotdritd impotriva dif&itelor ma-
nifestdri mistic-e Ei obscurantiste,
-care
impiedicd in{ele-
gerea raporturilor reale dintre om gi na{urd, a legilor
care guverneazd universul, a cerinlelor obiective ale ?ez-
voltdrii sociale.
-.
ln spiritul militant, consecvent revolulionar, care de-
fineqte concep{ia despre lume Ei viald a clasei muncitoare
-
materialismul dialectic qi istoric
-,
intreaga activitate
teoreticd, ideologicd gi politico-educativi a partidului
nostru este orientatd ferm in direclia dezvoltdrii qi mai
puternice a rdspunderii, a hotdririi maselor, a intregului
popor de a infdptui neabdtut Programul partidului, po*
litica internd qi externd a RomAniei socialiste. Activita-
tea ideologicd si politico-educativd se constituie astfel
intr-o puternicd for{i motrice a progresului societdlii ro-
mAnegti, a ridicdrii naliunii noastre pe noi trepte supe-.
rioare de culturd si civilizatie.
Nlr'()l ,AE CEAU,SESCU
-
Erpunere cu priuire la stadiul cLc-
Irrrtl trl, edificiLrii sociaksmului in lara noastrd, Ia problemele
lr'rtrllit'c, ideologice $i actLuitatea politLcd, educatiud. a parti,-
'ltrltri,
prezentatd. La Plenara Ldrgitd. a Comitetului Central aI
I'rttlirlului Comunist Romdn, 1 iunie 1982, in Romdnia pe tirumul
,,'ttsLruirii soc'Letdfii soci,aliste multilateral dezuoltate, v,o!. 24,
l'lrlitllra Polit,icS, Bucuregti, 1983, p. 60-70, sau in broqwS, Edi-
lrrr';r l)oliticd, Bucurreqti, 1982, p. 55-65.
1!|('()I-AE CEAU$ESCU
-
Cuuintare La Collsfdtuirea de lucru
1t,' ltroblemele muncii organizatorice si politico-id,eologtce, din
:: l olLgust 1983, in Romdnia pe drumul construirii societdlii
:.,tt ittlisle multi,lateral cLezuoltate, vol. 26, Editura P,o]iticd, Bucu-
lr,1l,i, 1984, p. 172-173, 176, 182, sau in brogurS, Editura Politicd,
lf ttcttrc;tl, 1983, p. 13-74, t6, 22.
Nl(l()I-AE CEAU$ESCU
-
Ctpintare la adunarea solemnd a
,lttrtlcrniei Republicii Socictliste Romdnia, 11 iulie 1985, Editura
I'oli'ticir, Bucuregti, p. 7-10.
NI('OLA-E CtrAUSE"SCU
-
Cuuintctre 7a Plenara Comi,tetului
t t,rttral at Partid.ull,ti Comunist Romdn ;i a actLtsului central
rlr partLd, 24 iulie 1985, Editura PoliticS, Bucureqti, p. 23-26.
NICOLAE CEAU,SF"S,CU
-
Cr-tuinta"re la Congresul ;tdinlei ;i
Inp(t[(rmintu:Iui, 28 noiembrire 1985, rEditur,a Politicd, BucureEti,
l{)fi5, p. 7, 9, 13.
l)i.rt. gindirea filozoficd a presedintelui Romdniei, Ni'colae
('reusescu. Conceplia nraterieilist-dialecticd., baza ideologicd. a po-
LiLicii si actiDitd.lii Partidului Comunist Romd.n, Editu,ra Politicd,
llucuregti, 1981, p. :13-27, 93-100, 119-129.
l(. MARX
-
Teze despre Feuerbach, in K. Ma,r'x, F. En'gels,
()t,(.re, vol. 3, Editura PoliticS, Bucuregti. 195B, p. 5-7.
l,'. IINGELS
-
Anti-Dilhring. Introducere, in K. Marx, F. Engels,
()pere, vol. 20, Editu;ra Politic5, Bucureqti, 1964, p. 2l-28.
V. I. LENIN ; Trei izuoa,re si trei pd.rli constitutiue ale mar-
.tisrnului, in Opere cotnplete, vol. 23, Edltura Politic5, Burcu-
,r'r';;ti, 1964, p. 41-49.
I] i b I i o gra f i e f a cu I t a t ivd
,'\cademia ,,STEFAN GHEORGHIU"
-
Contri'bufii, ale pre;edi'n-
telui Nicolae Ceausescu La dezuoltarea gindirii filozofLce, Fdi'
tura PoUticS, Bucuresti, 1983, p. 7-11.
BIBLIOGRAFIE
Programul Partidului C_omut'tist Rom6.n d,e fdurire a societdlii
socialiste rnwltilaterat dezuoltate si inaintari a Romdni.ei spre
cotnumisrn, Editu:ra Politi,cd, Bucuregti, 1g75, p. 153-1b?.
Rezolulia Congresului a XIII-lea al Partid.utui Comunist Romdn,.
Editura Politic.S, Eucureqti, 1984, p. 19-23, 27128.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Raport la cel d.e-al XIII-Iea Congres
al Partidului, Comuni,st Romdn, Editura Foliticd, Bucuregti, 1984,.
p. 56-72.
26
enlele care pdtrund din afard, orice manifestdri' natio_
naliste, goviniste, antisemite, ca qi alte forme de in5oiire
a omului, strdine concepliei revolulionare, socialistL. kl
acelagi timp, trebuie sd fie respinse in mod ferm incer_
ciirile cercurilor reaclionare imperialiste de a denigra
marile realizdri oblinute de poporul nostru, sub conju_
9.erea-
partidului, in edificarea noii.orinduiri, politica na_
lionald justd a partidului si statului nostru.
Activitatea politico-educativd este chematd sd subli_
nieze in mod consecvent marile realizdri oblinute de po_
porul nostru in construclia socialismului, superioritatea
noii orinduiri, a principiilor de etics si echitatl'socialistd,
a valorilor umanismului socialist revolu{ionar. pentru
crearea condiliilor afirmdrii plenare a omului, ca fduri*
tor
-constient
al propriului sdu destin, se impune, toto_
dati, a se lua atitudine hotdritd impotriva dif&itelor ma-
nifestdri mistic-e Ei obscurantiste,
-care
impiedicd in{ele-
gerea raporturilor reale dintre om gi na{urd, a legilor
care guverneazd universul, a cerinlelor obiective ale ?ez-
voltdrii sociale.
-.
ln spiritul militant, consecvent revolulionar, care de-
fineqte concep{ia despre lume Ei viald a clasei muncitoare
-
materialismul dialectic qi istoric
-,
intreaga activitate
teoreticd, ideologicd gi politico-educativi a partidului
nostru este orientatd ferm in direclia dezvoltdrii qi mai
puternice a rdspunderii, a hotdririi maselor, a intregului
popor de a infdptui neabdtut Programul partidului, po*
litica internd qi externd a RomAniei socialiste. Activita-
tea ideologicd si politico-educativd se constituie astfel
intr-o puternicd for{i motrice a progresului societdlii ro-
mAnegti, a ridicdrii naliunii noastre pe noi trepte supe-.
rioare de culturd si civilizatie.
Nlr'()l ,AE CEAU,SESCU
-
Erpunere cu priuire la stadiul cLc-
Irrrtl trl, edificiLrii sociaksmului in lara noastrd, Ia problemele
lr'rtrllit'c, ideologice $i actLuitatea politLcd, educatiud. a parti,-
'ltrltri,
prezentatd. La Plenara Ldrgitd. a Comitetului Central aI
I'rttlirlului Comunist Romdn, 1 iunie 1982, in Romdnia pe tirumul
,,'ttsLruirii soc'Letdfii soci,aliste multilateral dezuoltate, v,o!. 24,
l'lrlitllra Polit,icS, Bucuregti, 1983, p. 60-70, sau in broqwS, Edi-
lrrr';r l)oliticd, Bucurreqti, 1982, p. 55-65.
1!|('()I-AE CEAU$ESCU
-
Cuuintare La Collsfdtuirea de lucru
1t,' ltroblemele muncii organizatorice si politico-id,eologtce, din
:: l olLgust 1983, in Romdnia pe drumul construirii societdlii
:.,tt ittlisle multi,lateral cLezuoltate, vol. 26, Editura P,o]iticd, Bucu-
lr,1l,i, 1984, p. 172-173, 176, 182, sau in brogurS, Editura Politicd,
lf ttcttrc;tl, 1983, p. 13-74, t6, 22.
Nl(l()I-AE CEAU$ESCU
-
Ctpintare la adunarea solemnd a
,lttrtlcrniei Republicii Socictliste Romdnia, 11 iulie 1985, Editura
I'oli'ticir, Bucuregti, p. 7-10.
NI('OLA-E CtrAUSE"SCU
-
Cuuintctre 7a Plenara Comi,tetului
t t,rttral at Partid.ull,ti Comunist Romdn ;i a actLtsului central
rlr partLd, 24 iulie 1985, Editura PoliticS, Bucureqti, p. 23-26.
NICOLAE CEAU,SF"S,CU
-
Cr-tuinta"re la Congresul ;tdinlei ;i
Inp(t[(rmintu:Iui, 28 noiembrire 1985, rEditur,a Politicd, BucureEti,
l{)fi5, p. 7, 9, 13.
l)i.rt. gindirea filozoficd a presedintelui Romdniei, Ni'colae
('reusescu. Conceplia nraterieilist-dialecticd., baza ideologicd. a po-
LiLicii si actiDitd.lii Partidului Comunist Romd.n, Editu,ra Politicd,
llucuregti, 1981, p. :13-27, 93-100, 119-129.
l(. MARX
-
Teze despre Feuerbach, in K. Ma,r'x, F. En'gels,
()t,(.re, vol. 3, Editura PoliticS, Bucuregti. 195B, p. 5-7.
l,'. IINGELS
-
Anti-Dilhring. Introducere, in K. Marx, F. Engels,
()pere, vol. 20, Editu;ra Politic5, Bucureqti, 1964, p. 2l-28.
V. I. LENIN ; Trei izuoa,re si trei pd.rli constitutiue ale mar-
.tisrnului, in Opere cotnplete, vol. 23, Edltura Politic5, Burcu-
,r'r';;ti, 1964, p. 41-49.
I] i b I i o gra f i e f a cu I t a t ivd
,'\cademia ,,STEFAN GHEORGHIU"
-
Contri'bufii, ale pre;edi'n-
telui Nicolae Ceausescu La dezuoltarea gindirii filozofLce, Fdi'
tura PoUticS, Bucuresti, 1983, p. 7-11.
BIBLIOGRAFIE
Programul Partidului C_omut'tist Rom6.n d,e fdurire a societdlii
socialiste rnwltilaterat dezuoltate si inaintari a Romdni.ei spre
cotnumisrn, Editu:ra Politi,cd, Bucuregti, 1g75, p. 153-1b?.
Rezolulia Congresului a XIII-lea al Partid.utui Comunist Romdn,.
Editura Politic.S, Eucureqti, 1984, p. 19-23, 27128.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Raport la cel d.e-al XIII-Iea Congres
al Partidului, Comuni,st Romdn, Editura Foliticd, Bucuregti, 1984,.
p. 56-72.
26
MATERIALITATEA LUMII IN LUMINA STIINTEI
sI PRACTICTT SOCIAL-TSTORTCE CONTEIWPORANE"
FALSITATEA CONCEPTIILOR IDEALISTE, N/ilSTICE
DESPRE LUME, OM $I DESTTNELE SALE
, FLORIN GEORGESC(.I
Planul temei
a) Materialismul
-
componentd fundamentald ,a concep{iei re-
volufio,n,are despre lume. Interpretarea materiarlistd
-a
vielii
sociale
b) Materialismul qi stiinta 'contemporand. Aprecierile tovardgului
Nicolae Ceauqescu privind rolul crescind al qtiin{ei in pro-
cesul edificdrii societSlii socialiste multilateral dezvoltate
c) Semnificalia demersului materialist in practlica social-isto-
ricd, concretizaJ:ea acestui derners in politica Partidului Co-
munist RorTrAn in trecerea Ia un stadiu ,superior de dezvoltare,
la o noui calitate a mmcii $i vietii
d) Docu:rrientele P.C.R. cu privire la combaterea concep{iilor idea-
liste, rnistice. Rolul educaliei materialiste, al ridicdrii nive-
lului rde cunoas,tere si cultur6 in lupta impotriva pnejudecS;
lilor neligioase, a ideilor obscurantiste
a) Materialisrnul
-
componenti fundamentale a con-
cepfiei revolulionare despre lume. Interpretarea mate-
rialistd a viefii sociale
In amplul proces de edificare a noii societeti si,-tot-
odatd, de formare multilaterald a oamenilor, un rol deo-
sebit revine concepliei pe care se intemeiazd potitica
partidului nostru. ,rLa baza intregii activiteti, sublinia
secretarul general al partidului, tovardEul Nicolae
Ceauqescu, trebuie sd punem permanent conceptia revo-
lulionari materialist-dialecticd, socialismul gtiinlific
Etiinla transformSrii revolulionare a lumii(. Materialis-
mul constituie parte integrantd a conceptiei clasei mun-
citoare, fundamentul ei teoretic. lnscriindu-se ca o con-
secinld fireascd a tot ceea ce a produs mai valoros gin-
direa filozofici de-a lungul timpurilor, teoria materialistd
elaboratd de Marx gi Engels qi dezvoltati de continua-
torii lor se prezinti ca o treaptd superioard in raport
cu formele de materialism care au precedat-o.
28
-
Problema centrale in jurul cdreia s-au desfiqurat
dezbaterile filozofice qi fa{d de care, prin rdspunsurile
date, ginditorii s-au impirlit in materialiEti qi idealigti'
este cea a rapot"tului di'ntre nloteri'e.;i con;ti'in{d,-care
se reduce, in esen{d, Ia doud intrebdri: care este facto-
rul prim, determinant ? Ei, a doua, dacd lumea poate
fi cunoscutd aqa cum este ea ?
Fie cd procedeazi explicit sau nu' teoriile filozofice
pornesc in constructia lor de Ia conceptul de-eriste.n[d,
cel mai abstract dar qi cel mai cuprinzdtor. Este qi fi
resc sa fie aEa, pentru cd investigatia Ei meditatia filo-
zoficit nu pot fi desfiEurate decit in legdturd cu ceea ce
existd. Acet demers care gi-ar propune se discute despre
nonexisten{d, neant, sau si ia in consideralie o presu-
pusA existente este sortit dinainte eqecului' Se va con-
itrui ca altceva, nu insi ca filozofie.
Luat in sine, conceptul de existen!5 nu impune dife-
ren{ieri intre filozofi ; qi materiaLiEtii Ei idealiqtii ope-
reazd, in egalS mdsurd cu eI. Problema care se pune gi
care ii va despdrtri este cea a naturt'i, existenfei' De la
acest nivel aI
-demersului
se impune elaborarea rispun-
sului Ia problema raportului dintre- materie gi conqtiinld'
fj'rocedin'd prin modalitali proprii filozofiei qi apelind la
rezultatele cunoaqterii gtiinlifice, materialiqtii,susfin teza
d"rpr" primatul materiei fald de conEtiinld' M-ateria este
..su'portul" a tot ceea ce existe. Sau, acelaqi lucru spus
lfttif. existenla, lumea este materialS' In opozilie
-cu
-ut*iutit-ul,
idealismul considerd cd, in esenla sa' lu-
mea este ideald'
Afirmind cd lumea este materialS, materialismul nu
,.xciude spiritul, conEtiinta ca realitate specificd omu-
Iui, precizind insd cd ea nu are existenld prin sine, nu
"t"
i existenld de sine stitdtoare' Acceptarea. existenlei
rpirii"ut", a conEtiin,tei impune qi face posibilS definirea
materiei in rapo,rt cu aceasts' in efortul teoretic desfd-
;;;"t
pentru i lamuri conlinutul noliunii de materie'
rnater,iaiismul a inaintat, insa, o lungd perioadd de timp'
p" o-afta direc{ie, adesea cu efecte'negative pentru teza
materialitSlii lumii.
Etimologic, cuvintul materie inseamnd substan{a din
care e fdcu-t un lucru. Sensul uzual al termenilor a fost
p.Ll""t gi in filozofie, unde s-a pdstrat muit timp" Nu-
mai c6, interesali sd afle pri'nci'pi'ut ultim al lumii, filo-
zofli materialiqti au considerat materia ca fiind mate-
rialul constitutiv a tuturor lucruril0r. Primii matelia-
29
sI PRACTICTT SOCIAL-TSTORTCE CONTEIWPORANE"
FALSITATEA CONCEPTIILOR IDEALISTE, N/ilSTICE
DESPRE LUME, OM $I DESTTNELE SALE
, FLORIN GEORGESC(.I
Planul temei
a) Materialismul
-
componentd fundamentald ,a concep{iei re-
volufio,n,are despre lume. Interpretarea materiarlistd
-a
vielii
sociale
b) Materialismul qi stiinta 'contemporand. Aprecierile tovardgului
Nicolae Ceauqescu privind rolul crescind al qtiin{ei in pro-
cesul edificdrii societSlii socialiste multilateral dezvoltate
c) Semnificalia demersului materialist in practlica social-isto-
ricd, concretizaJ:ea acestui derners in politica Partidului Co-
munist RorTrAn in trecerea Ia un stadiu ,superior de dezvoltare,
la o noui calitate a mmcii $i vietii
d) Docu:rrientele P.C.R. cu privire la combaterea concep{iilor idea-
liste, rnistice. Rolul educaliei materialiste, al ridicdrii nive-
lului rde cunoas,tere si cultur6 in lupta impotriva pnejudecS;
lilor neligioase, a ideilor obscurantiste
a) Materialisrnul
-
componenti fundamentale a con-
cepfiei revolulionare despre lume. Interpretarea mate-
rialistd a viefii sociale
In amplul proces de edificare a noii societeti si,-tot-
odatd, de formare multilaterald a oamenilor, un rol deo-
sebit revine concepliei pe care se intemeiazd potitica
partidului nostru. ,rLa baza intregii activiteti, sublinia
secretarul general al partidului, tovardEul Nicolae
Ceauqescu, trebuie sd punem permanent conceptia revo-
lulionari materialist-dialecticd, socialismul gtiinlific
Etiinla transformSrii revolulionare a lumii(. Materialis-
mul constituie parte integrantd a conceptiei clasei mun-
citoare, fundamentul ei teoretic. lnscriindu-se ca o con-
secinld fireascd a tot ceea ce a produs mai valoros gin-
direa filozofici de-a lungul timpurilor, teoria materialistd
elaboratd de Marx gi Engels qi dezvoltati de continua-
torii lor se prezinti ca o treaptd superioard in raport
cu formele de materialism care au precedat-o.
28
-
Problema centrale in jurul cdreia s-au desfiqurat
dezbaterile filozofice qi fa{d de care, prin rdspunsurile
date, ginditorii s-au impirlit in materialiEti qi idealigti'
este cea a rapot"tului di'ntre nloteri'e.;i con;ti'in{d,-care
se reduce, in esen{d, Ia doud intrebdri: care este facto-
rul prim, determinant ? Ei, a doua, dacd lumea poate
fi cunoscutd aqa cum este ea ?
Fie cd procedeazi explicit sau nu' teoriile filozofice
pornesc in constructia lor de Ia conceptul de-eriste.n[d,
cel mai abstract dar qi cel mai cuprinzdtor. Este qi fi
resc sa fie aEa, pentru cd investigatia Ei meditatia filo-
zoficit nu pot fi desfiEurate decit in legdturd cu ceea ce
existd. Acet demers care gi-ar propune se discute despre
nonexisten{d, neant, sau si ia in consideralie o presu-
pusA existente este sortit dinainte eqecului' Se va con-
itrui ca altceva, nu insi ca filozofie.
Luat in sine, conceptul de existen!5 nu impune dife-
ren{ieri intre filozofi ; qi materiaLiEtii Ei idealiqtii ope-
reazd, in egalS mdsurd cu eI. Problema care se pune gi
care ii va despdrtri este cea a naturt'i, existenfei' De la
acest nivel aI
-demersului
se impune elaborarea rispun-
sului Ia problema raportului dintre- materie gi conqtiinld'
fj'rocedin'd prin modalitali proprii filozofiei qi apelind la
rezultatele cunoaqterii gtiinlifice, materialiqtii,susfin teza
d"rpr" primatul materiei fald de conEtiinld' M-ateria este
..su'portul" a tot ceea ce existe. Sau, acelaqi lucru spus
lfttif. existenla, lumea este materialS' In opozilie
-cu
-ut*iutit-ul,
idealismul considerd cd, in esenla sa' lu-
mea este ideald'
Afirmind cd lumea este materialS, materialismul nu
,.xciude spiritul, conEtiinta ca realitate specificd omu-
Iui, precizind insd cd ea nu are existenld prin sine, nu
"t"
i existenld de sine stitdtoare' Acceptarea. existenlei
rpirii"ut", a conEtiin,tei impune qi face posibilS definirea
materiei in rapo,rt cu aceasts' in efortul teoretic desfd-
;;;"t
pentru i lamuri conlinutul noliunii de materie'
rnater,iaiismul a inaintat, insa, o lungd perioadd de timp'
p" o-afta direc{ie, adesea cu efecte'negative pentru teza
materialitSlii lumii.
Etimologic, cuvintul materie inseamnd substan{a din
care e fdcu-t un lucru. Sensul uzual al termenilor a fost
p.Ll""t gi in filozofie, unde s-a pdstrat muit timp" Nu-
mai c6, interesali sd afle pri'nci'pi'ut ultim al lumii, filo-
zofli materialiqti au considerat materia ca fiind mate-
rialul constitutiv a tuturor lucruril0r. Primii matelia-
29
liEti au suslinut cd substratui realitdlilor este un elernent
concret, existent ca atare in naturd: apa, aerul, focul
etc. Pentru acegtia nu se punea atit problema definirii
conceptului (de materie), ci, mai degrabd, a id.entific(Lrii
materiei, a acelui substrat ultim care reprezintI princi-
piul de alcdtuire a fiecdrui lucru.
Aristotel este primul ginditor care a atras atentia
asupra distincliei dintre materia eristentd. qi icleea
'd.e
materie, aceasta din urmd existentd sub forma concep-
tului, ca no{iune, ca elaborat a} minfii, aI spiritului filo-
zofic. lntr-un fel, el a l5sat sarcina ca filozbfil sd elabo-
reze acest concept, qi, mai mult, a pus o piatrd de temeiie
la aceastd construclie, afirmind ce materia nu poate
exista in mod izolal in realitate, ci numai in gindire, ca
noliune abstractd. Cu alte cuvinte, el atrage atenlia
asupra faptului cd, in vedera elabordrii conceptului, filo-
zoful trebuie sd se desprindd, intr-un fe1, de realitdli
concrete, sd, izoleze, prin demersurile sale teoretice, ideea
de materie de formele concrete aIe acesteia, precum
apa, focul etc. ; sd izoleze fdrd a ignora existen{a aces-
teia, pentru cd orice construclie filozofici autenticd tre-
buie sd porneascd de la existen{6.
Metoda ,,sugeratS(( de Aristotel a fost folositd, in-
tr-un feI, incd inainte de acesta de cdtre atomiqti, care
vor f ace abstraclie de formele concrete ale materiei"
pentru a afla substratul lor. Desprinderea de vechiul
materialism este evidentd (prin faptul cd ei fac abstrac-
!ie), dar nu definitivd (pentru cd se cautd totugi un sub-
strat ultim, existent Ei eI ca atare). Toate lucrurile, vor
spune atomiqtii, sint alcdtuite din atomi, care sint, curn
1e aratd Ei numele, indivizibili.
Materialismul care se va construi de aici inainte qi
va ddinui mai bine de doud mii de ani s-a intemeiat, in
principal, pe atomism. El reprezintd o filozofie a corpu-
lui solid. Materia este acea realitate care se opune ac-
fiunii, care dovedegte rezisten{d fa!5 de orice efort in-
dreptat irnpotriva ei. Procesual, ca urmare a dezvol-
tdrii gtiinfelor, care vor studia nu ce este materia
-aceasta fiind sarcina filozofiei
-
ci modurile ei, cum
existd ea, vor fi puse in evidenld o seri,e de trasdturi
particulare, cum ar fi: soliditatea, invariabilitatea, dis-
continuitatea, masa s.a.
Progresele incontestabile realizate pe aceastd direclie
nu au dus insd Ia definirea conceptului de materie. Sar*
cina ldsatd de Aristotel nu a fost implinitd, in ciuda fap-
tului cd filozofia beneficia de datele qtiintei. trn prin-
,cipal, doud sint limitele care caracterizeazi. viziunea ma-
terialistd a ginditorilor premarxiEti, limite ce se presu-
pun una pe alta : materia era inleleasd prin una din
proprietd{ile ei particulare (sau mai multe), nefiind pri-
vitd in raport cu spiritul, conEtiinla, deci in cadrul pro-
blemei fundamentale Ei, in al doilea rind, noliunea Ia
care s-a aiuns nu era suficient de generalS pentru a
subsuma sferei sale intreaga existenfi. Cercetdrile ce au
urmat au demonstrat, prin considerarea a noi zone exis-
tenliale qi investigarea 1or, cd intre noliunea de exis-
tenld, care este atotcuprinzdtoare, intrucit se referd Ia
tot ceea ce existi prin sine qi cea de materie, care ar
trebui sd fie la fel de 1arg5, existd o mare diferenlI.
Astfel, de pild5, noliunea de materie cu care se opera
nu era apiicabili domeniului vie{ii sociale. De aceea,
societatea nu a putut fi interpretatd de pe pozilii ma-
terialiste.
ln paralel cu aceastd direclie care vizeazd construirea
conceptului de materie se instituie treptat ideea cd ma-
teria reprezintS. ansamblul realitdtilor care aclioneazd
asupra simlurilor. Acest proces iEi va gdsi finalizarea
in conceplia materialist-dialectici despre materie. Se re-
nunld deci la teza despre existenla unui substrat 'rltim
aI lumii. Din faptul cI noliunea de materie este, cum
spunea Aristotel, izolatd
-
pentru cd fiind idee ea este
desprinsd de realitatea materiald, fiind altceva decit
aceasta trebuie sd rezulte cd in realitate ar exista
un substrat anume, izolat qi el de lucrurile concrete,
substrat care ar reprezenta materia ca atare. ,,Materia
ca atare
-
scria Engels
-
este o purd crealie a gindirii
9i o abstracfie. Facem abstraclie de deosebirile calitative
ale lucrurilor atunci cind le ingtobdm ca existind corpo'
ral, in noliunea de materie. Materia ca atare' spre deo-
sebire de materiile determinate, nu are deci existenld
sensibilS(.
Prin acest concept abstract, gindirea surprinde ceea
ce este propriu tuturor realitdlilor exterioare ei, anurne
cd e1e exisfa in mod obiectiu, independent de subiecti-
vitate, de conEtiinla oamenilor. in{elegerea materiei este
realizatd, de clata aceasta, in raport cu spiritul,
^
con-
qtiinfa, deci, in cad'rul problemei, fundamentole. lntre-
barea ,,ce este materia ?((
-
intrebare prin excelen{5
filozoficd
-
este rezolvati de data aceasta in spirit filo-
zofic gi nu scientist. ,,Materia
-
precizeazS' Lenin *
30 JI
concret, existent ca atare in naturd: apa, aerul, focul
etc. Pentru acegtia nu se punea atit problema definirii
conceptului (de materie), ci, mai degrabd, a id.entific(Lrii
materiei, a acelui substrat ultim care reprezintI princi-
piul de alcdtuire a fiecdrui lucru.
Aristotel este primul ginditor care a atras atentia
asupra distincliei dintre materia eristentd. qi icleea
'd.e
materie, aceasta din urmd existentd sub forma concep-
tului, ca no{iune, ca elaborat a} minfii, aI spiritului filo-
zofic. lntr-un fel, el a l5sat sarcina ca filozbfil sd elabo-
reze acest concept, qi, mai mult, a pus o piatrd de temeiie
la aceastd construclie, afirmind ce materia nu poate
exista in mod izolal in realitate, ci numai in gindire, ca
noliune abstractd. Cu alte cuvinte, el atrage atenlia
asupra faptului cd, in vedera elabordrii conceptului, filo-
zoful trebuie sd se desprindd, intr-un fe1, de realitdli
concrete, sd, izoleze, prin demersurile sale teoretice, ideea
de materie de formele concrete aIe acesteia, precum
apa, focul etc. ; sd izoleze fdrd a ignora existen{a aces-
teia, pentru cd orice construclie filozofici autenticd tre-
buie sd porneascd de la existen{6.
Metoda ,,sugeratS(( de Aristotel a fost folositd, in-
tr-un feI, incd inainte de acesta de cdtre atomiqti, care
vor f ace abstraclie de formele concrete ale materiei"
pentru a afla substratul lor. Desprinderea de vechiul
materialism este evidentd (prin faptul cd ei fac abstrac-
!ie), dar nu definitivd (pentru cd se cautd totugi un sub-
strat ultim, existent Ei eI ca atare). Toate lucrurile, vor
spune atomiqtii, sint alcdtuite din atomi, care sint, curn
1e aratd Ei numele, indivizibili.
Materialismul care se va construi de aici inainte qi
va ddinui mai bine de doud mii de ani s-a intemeiat, in
principal, pe atomism. El reprezintd o filozofie a corpu-
lui solid. Materia este acea realitate care se opune ac-
fiunii, care dovedegte rezisten{d fa!5 de orice efort in-
dreptat irnpotriva ei. Procesual, ca urmare a dezvol-
tdrii gtiinfelor, care vor studia nu ce este materia
-aceasta fiind sarcina filozofiei
-
ci modurile ei, cum
existd ea, vor fi puse in evidenld o seri,e de trasdturi
particulare, cum ar fi: soliditatea, invariabilitatea, dis-
continuitatea, masa s.a.
Progresele incontestabile realizate pe aceastd direclie
nu au dus insd Ia definirea conceptului de materie. Sar*
cina ldsatd de Aristotel nu a fost implinitd, in ciuda fap-
tului cd filozofia beneficia de datele qtiintei. trn prin-
,cipal, doud sint limitele care caracterizeazi. viziunea ma-
terialistd a ginditorilor premarxiEti, limite ce se presu-
pun una pe alta : materia era inleleasd prin una din
proprietd{ile ei particulare (sau mai multe), nefiind pri-
vitd in raport cu spiritul, conEtiinla, deci in cadrul pro-
blemei fundamentale Ei, in al doilea rind, noliunea Ia
care s-a aiuns nu era suficient de generalS pentru a
subsuma sferei sale intreaga existenfi. Cercetdrile ce au
urmat au demonstrat, prin considerarea a noi zone exis-
tenliale qi investigarea 1or, cd intre noliunea de exis-
tenld, care este atotcuprinzdtoare, intrucit se referd Ia
tot ceea ce existi prin sine qi cea de materie, care ar
trebui sd fie la fel de 1arg5, existd o mare diferenlI.
Astfel, de pild5, noliunea de materie cu care se opera
nu era apiicabili domeniului vie{ii sociale. De aceea,
societatea nu a putut fi interpretatd de pe pozilii ma-
terialiste.
ln paralel cu aceastd direclie care vizeazd construirea
conceptului de materie se instituie treptat ideea cd ma-
teria reprezintS. ansamblul realitdtilor care aclioneazd
asupra simlurilor. Acest proces iEi va gdsi finalizarea
in conceplia materialist-dialectici despre materie. Se re-
nunld deci la teza despre existenla unui substrat 'rltim
aI lumii. Din faptul cI noliunea de materie este, cum
spunea Aristotel, izolatd
-
pentru cd fiind idee ea este
desprinsd de realitatea materiald, fiind altceva decit
aceasta trebuie sd rezulte cd in realitate ar exista
un substrat anume, izolat qi el de lucrurile concrete,
substrat care ar reprezenta materia ca atare. ,,Materia
ca atare
-
scria Engels
-
este o purd crealie a gindirii
9i o abstracfie. Facem abstraclie de deosebirile calitative
ale lucrurilor atunci cind le ingtobdm ca existind corpo'
ral, in noliunea de materie. Materia ca atare' spre deo-
sebire de materiile determinate, nu are deci existenld
sensibilS(.
Prin acest concept abstract, gindirea surprinde ceea
ce este propriu tuturor realitdlilor exterioare ei, anurne
cd e1e exisfa in mod obiectiu, independent de subiecti-
vitate, de conEtiinla oamenilor. in{elegerea materiei este
realizatd, de clata aceasta, in raport cu spiritul,
^
con-
qtiinfa, deci, in cad'rul problemei, fundamentole. lntre-
barea ,,ce este materia ?((
-
intrebare prin excelen{5
filozoficd
-
este rezolvati de data aceasta in spirit filo-
zofic gi nu scientist. ,,Materia
-
precizeazS' Lenin *
30 JI
este categoria filozoficd care desemneazd realitatea obiec-
ti.v5, datd omului prin senzaliile lui... qi existentd inde-
pendent de ele'(.
inlelegerea materiei ca realitate obiectivd a fdcut po-
sibili elaborari:a concepliei materialiste despre societate
Ei, prin aceasta, ,rincheierea( filozofiei materialiste ca
sistem teoretic consecvent, coerent. Societatea este cer-
cetatd pentru prima datd tot de pe pozilii materialiste.
OmuI, elementul central aI vielii sociale, apare in fala
qtiin{ei
Ei filozofiei ca fiinld naturald, ca membru aI co-
lectivitdlii sociale qi ca subiect lnzestrat cu congtiinfd,
fiind deci responsabil pentru faptele qi destinul
"sdu.
Abordarea lui unilaterald, intr-o ipostazd sau alta, duce
la coneluzii metafizice qi, in ultimd instanld, idealiste.
Ca rezultat al devenirii naturale, prin corporalitate ei
face parte din existenla obiectivd. Omul nu poate exista
gi, deci, nu poate facei istorie decit daci iEi produce cele
necesare traiului. Or, pentru aceasta, fiecare individ
trebuie si intre in relalii, in multiple relalii cu sernenij
sdi. Din ansambtrul acestor rela{ii Marx a surprins o ca-
tegorie care, prin natura lor, ocupd un loc aparte in sis-
temul vielii sociale. ,,in produclia .sociald a vielii lor
-
scrie Marx
-,
oamenii intrd in rela!ii... independente
de voin{a lor
-
relalii de produc{ie'(. Degi practicate de
oameni care aclioneazd, ca fiinle conEtiente, rela[ii'le de
produc[ie sint independente de subi,ectiuitatea lor, de
con;tiinla lor, adicd, apelind 1a termenul folosit pentru
definirea materiei, ele sint obiectiue, deci, materiale.
Relaliile de produc{ie, scrie.Marx, ,lcorespund unei trepte
de dezvoltare determinatef a for{elor de produc{ie ma-
teriale(. For{ele de produc{ie qi relaliile de produc{ie
* materiale gi unele Ei altele
-
alcdtuiesc modul de
produc-tie, care se aftd la temelia vie{ii sociale. Raportind
problema fundamentalS a filozofiei la domeniul social gi
circumscriindu-i termenii, Marx ardta cd ,rnu conEtiinla
oamenilor Ie determind existen{a, ci, dimpotrivd, exis-
tenla lor socialS le determind conqtiin\a(, rezolvind ln
mod materialist aceastd problemS. Afirmind primatul
existen{ei sociale asupra conEtiinlei filozofia marxistd nu
neagi rolul activ al celei din urmd I ,,noi pornim de la
teza
-
ardta tovardEul Nicolae CeauEescu.
-
cd la rin-
dul ei conEtiin{a poate exercita o puternicd inriurire asu-
pra mersului inainte aI societifii, cd ideiie inaintate, cu-
cerind masele, devin o uriaqd forld materiald a progre-
sului((.
32 33
Lumea in care oamenii igi desfdqoari existenfa este de
naturd material5. 6a fiinle congtiente ei pot cunoagte
luceastd lume, legile ei gi, in consecin{d, ac{ionind practic,
o pot transforma, inriurindu-i devenirea.
b) Materiaiisrnul qi stiinfa contemporand. Aprecierile
tovarSgului Nicolae Ceauqescu privind rolul crescind al
qtiinfei in procesul edificS,rii societ5{ii socialiste rnul-
tilateral dezvoltate
Ca obiect aI cunoaqterii, lumea materiald
-
inclusiv
reflexul ei spiritual, conEtiin{a
-
este cercetatd, aga
cum este ea, fdrd nici un adaus supranatural, de siste-
mul Etiin{elor qi de filozofie. De-a lungul istoriei cele
doud moduri fundamentale de investigare s-au aflat in-
tr-o corelalie dialecticd, sprijinindu-se qi confirmindu-se
reciproc. Aceastd experienli istoricd I-a fdcut pe Engels
sd afirme cd, in fapt, cul fiecare descoperire stiinlificd
importanti, materialismul trebuie sd-qi schimbe forma.
Conceplia materialist-diaiectic;i qi materialist-istoricd
elaboratd de Marx Ei Engels a fost confirmatd pe deplin
de dezvoltarea ulterioard a qtiinlei. Trebuie subliniat
insi c5, in acest proces complex de investigare a lumii,
gtiinla a adus Ia lumind noi aspecte ale realitdlii pe care
filozofia marxistd trebuie sd le ia in considerare. Prin
insdgi metoda sa
-
dialectica
-
aceastd teorie porneSte
de la principiul cd trebuie sd lind pasul cu dezvoltarea
de ansamblu a societd{ii, cu evolulia practicii sociale Ei
plogregele inregistrate de qtiinld, cd, in consecin{d, tre-
buie sd renunle Ia cele depdqite, sd-gi regindeascd per-
manent categoriile pentru a reconstrui intr-o opticd noud,
revolufionar5, opliunile sale. Dezvdluirea structurii ato-
mului, a radioactivitd{ii, progresele realizate in dome-
niul fizicii cuhntice, in chimie, in biologie etc. au dat
un nou impuls cercetdrii gi meditaliei filozofice. ln acest
sens, secretarul general aI partidului, tovardEul Nicolae
Ceaugescu, preciza cd ,,se impune deci sd dezvoltdm gi
sd imbundtdlim continuu conceplia noastrd revolulionard
despre lume Ei viafd, activitatea ideologicS. Geea ce am
realizat pind acum Ei ceea ce cunoaqtem astdzi consti-
tuie baza pentru o noud cunoagtere qi o noud dezvol-
tale a teoriei, a concepliei despre lume qi via{d('.
Aceastd rela{ie implicd qi o dimensiune reciproci.
Optimismul gnoseologic pe care il intemeiazd argumentat
filozofia marxistd, spiritui ei revolu{ionar sugereazd
Ei
ti.v5, datd omului prin senzaliile lui... qi existentd inde-
pendent de ele'(.
inlelegerea materiei ca realitate obiectivd a fdcut po-
sibili elaborari:a concepliei materialiste despre societate
Ei, prin aceasta, ,rincheierea( filozofiei materialiste ca
sistem teoretic consecvent, coerent. Societatea este cer-
cetatd pentru prima datd tot de pe pozilii materialiste.
OmuI, elementul central aI vielii sociale, apare in fala
qtiin{ei
Ei filozofiei ca fiinld naturald, ca membru aI co-
lectivitdlii sociale qi ca subiect lnzestrat cu congtiinfd,
fiind deci responsabil pentru faptele qi destinul
"sdu.
Abordarea lui unilaterald, intr-o ipostazd sau alta, duce
la coneluzii metafizice qi, in ultimd instanld, idealiste.
Ca rezultat al devenirii naturale, prin corporalitate ei
face parte din existenla obiectivd. Omul nu poate exista
gi, deci, nu poate facei istorie decit daci iEi produce cele
necesare traiului. Or, pentru aceasta, fiecare individ
trebuie si intre in relalii, in multiple relalii cu sernenij
sdi. Din ansambtrul acestor rela{ii Marx a surprins o ca-
tegorie care, prin natura lor, ocupd un loc aparte in sis-
temul vielii sociale. ,,in produclia .sociald a vielii lor
-
scrie Marx
-,
oamenii intrd in rela!ii... independente
de voin{a lor
-
relalii de produc{ie'(. Degi practicate de
oameni care aclioneazd, ca fiinle conEtiente, rela[ii'le de
produc[ie sint independente de subi,ectiuitatea lor, de
con;tiinla lor, adicd, apelind 1a termenul folosit pentru
definirea materiei, ele sint obiectiue, deci, materiale.
Relaliile de produc{ie, scrie.Marx, ,lcorespund unei trepte
de dezvoltare determinatef a for{elor de produc{ie ma-
teriale(. For{ele de produc{ie qi relaliile de produc{ie
* materiale gi unele Ei altele
-
alcdtuiesc modul de
produc-tie, care se aftd la temelia vie{ii sociale. Raportind
problema fundamentalS a filozofiei la domeniul social gi
circumscriindu-i termenii, Marx ardta cd ,rnu conEtiinla
oamenilor Ie determind existen{a, ci, dimpotrivd, exis-
tenla lor socialS le determind conqtiin\a(, rezolvind ln
mod materialist aceastd problemS. Afirmind primatul
existen{ei sociale asupra conEtiinlei filozofia marxistd nu
neagi rolul activ al celei din urmd I ,,noi pornim de la
teza
-
ardta tovardEul Nicolae CeauEescu.
-
cd la rin-
dul ei conEtiin{a poate exercita o puternicd inriurire asu-
pra mersului inainte aI societifii, cd ideiie inaintate, cu-
cerind masele, devin o uriaqd forld materiald a progre-
sului((.
32 33
Lumea in care oamenii igi desfdqoari existenfa este de
naturd material5. 6a fiinle congtiente ei pot cunoagte
luceastd lume, legile ei gi, in consecin{d, ac{ionind practic,
o pot transforma, inriurindu-i devenirea.
b) Materiaiisrnul qi stiinfa contemporand. Aprecierile
tovarSgului Nicolae Ceauqescu privind rolul crescind al
qtiinfei in procesul edificS,rii societ5{ii socialiste rnul-
tilateral dezvoltate
Ca obiect aI cunoaqterii, lumea materiald
-
inclusiv
reflexul ei spiritual, conEtiin{a
-
este cercetatd, aga
cum este ea, fdrd nici un adaus supranatural, de siste-
mul Etiin{elor qi de filozofie. De-a lungul istoriei cele
doud moduri fundamentale de investigare s-au aflat in-
tr-o corelalie dialecticd, sprijinindu-se qi confirmindu-se
reciproc. Aceastd experienli istoricd I-a fdcut pe Engels
sd afirme cd, in fapt, cul fiecare descoperire stiinlificd
importanti, materialismul trebuie sd-qi schimbe forma.
Conceplia materialist-diaiectic;i qi materialist-istoricd
elaboratd de Marx Ei Engels a fost confirmatd pe deplin
de dezvoltarea ulterioard a qtiinlei. Trebuie subliniat
insi c5, in acest proces complex de investigare a lumii,
gtiinla a adus Ia lumind noi aspecte ale realitdlii pe care
filozofia marxistd trebuie sd le ia in considerare. Prin
insdgi metoda sa
-
dialectica
-
aceastd teorie porneSte
de la principiul cd trebuie sd lind pasul cu dezvoltarea
de ansamblu a societd{ii, cu evolulia practicii sociale Ei
plogregele inregistrate de qtiinld, cd, in consecin{d, tre-
buie sd renunle Ia cele depdqite, sd-gi regindeascd per-
manent categoriile pentru a reconstrui intr-o opticd noud,
revolufionar5, opliunile sale. Dezvdluirea structurii ato-
mului, a radioactivitd{ii, progresele realizate in dome-
niul fizicii cuhntice, in chimie, in biologie etc. au dat
un nou impuls cercetdrii gi meditaliei filozofice. ln acest
sens, secretarul general aI partidului, tovardEul Nicolae
Ceaugescu, preciza cd ,,se impune deci sd dezvoltdm gi
sd imbundtdlim continuu conceplia noastrd revolulionard
despre lume Ei viafd, activitatea ideologicS. Geea ce am
realizat pind acum Ei ceea ce cunoaqtem astdzi consti-
tuie baza pentru o noud cunoagtere qi o noud dezvol-
tale a teoriei, a concepliei despre lume qi via{d('.
Aceastd rela{ie implicd qi o dimensiune reciproci.
Optimismul gnoseologic pe care il intemeiazd argumentat
filozofia marxistd, spiritui ei revolu{ionar sugereazd
Ei
promoveaze o atitudine corespunzdtoare . in qtiinld.
,,in
intreaga activitate stiinlificd
-
se arati in Raportul pre-
zentat Ia cel de-al XIII-lea congres al partidului
-
tre-
buie sd se manifeste cu putere spiritul revolulionar in
abordarea cu toati indrdzneala a marilor probleme, sd
se aclioneze permanent pentru descoperirea a noi qi noi
taine ale naturii Ei universului('.
Investigarea qtiinlificd a lumii materiale nu repre-
zintii un scop in sine. Prin rezultatele sale Etiinla tre-
buie sd asigure progresul vielii sociale, perfeclionarea
condiliilor materiale Ei spirituale de existenld.
,,$tiin!a
reprezintd cea mai puternicd forld a progresului eeono-
mic Ei social((, ardta tovar5qul Nicolae Ceauqescu in
Cuvintare Ia eongresul Etiinlei Ei invSlSmintului din
noiembrie 1985. Programul de cercetare qtiintificd, dez-
voltare tehnologicd Ei introducere a progresului tehnic
pe perioada 1986-1990 prevede ca cercetarea s5 asi-
gure creEterea substanfiald a nivelului tehnic Ei ca-
]itativ al produselor, imbundtdlirea structurii produc-
liei Ei valorificarea tot mai eficientd a resurselor
economice, sporirea gradului de competitivitate a
produselor romAneqti, sd contribuie Ia ridicarea efi-
cienlei activitdlii in investilii, la promovarea unor
tehnologii cu consumuri materiale qi energetice reduse
9i prin care sd fie valorificate in form6 superioard mate-
riile prime, materialele, combustibilii gi energia, sd se
realizeze materiale qi' sortimente noi, superioare de
metale, mase plastice, fibre, materiale electronice etc.
,,6ercetarea Etiinlific6
-
se spune in Directivele Con-
grepului aI XIII-lea aI P.G.R.
-
are ca orientare fun-
damentald studierea tot mai aprofundatd a structurii
materiei, a proceselor fizico-chimice, biochimice si de
inginerie geneticS, ca pe aceastd bazd sd se confere noi
proprietS{i, superioare, unor materiale utile, asigurin-
du-se' astfel atit satisfacerea necesitd{ilor societ5{ii noas-
tre, cit Ei cregterea contribuliei qtiinlei nalionale Ia im-
bogdfirea tezaurului cunoaEterii universale((.
c) Semnificafia demersului materialist in practica social-
istoricd, concretizarea acestui demers in politica Parti-
dului Comunist Ro,mAn in trecerea la un stadiu superior
de dezvoltare, la o noui calitate a muncii gi a vielii
Lumea materialS, realitd{ile concrete care o alcS-
tuiesc se prezinti omului ca subiect cognitjv, ca filn!5
34
sr.nsibild qi cugetdtoare totodatd. Sa fiin{d sensibili
-el
percepe Iucrurile materiale (materia este perceptibild).
O-a subiect. care cugetd (in formd filozoficdf el i ajur*o
sA
_construioscd
noliunea de materie
-
pe baza cdreia
elaboreazS, ideea despre materiaiitatea tumii Ei Ia care
lecurge, ca operator, .in
cercetarea Etiinlificd a acesteia.
Dar omul nu este numai subiect cognitiv. lnainte de
toate este fiinld practicd, interaclioneazd nemijlocit cu
realitdlile din jurul sdu pentru a le transforma. De aceea,
conceptul de materie nu poate fi exclusiv ,,opera( subiec-
tului cognitiv. increderea omului in ideea sa despre ma-
terialitatea lumii se bazeazd pe practica sociald. in prac-
ticd, eI este pus mereu in fala distincliei dintre con-
itiinla sa (pirerile, ideile, aspira{iile sale etc.) gi lumea
exterioar5, realitilile materiale Ei iEi dd seama cd, deqi
subiect conEtient, lumea lucrurilor ii opune rezistenld
;
in practicd el iEi dd seama cd interaclioneazd cu ceva
etistent, erterior hti, independent de el qi pereeptibil,
chiar dacd nu conceptualizeazl, aceasti experien{d.
Elaborind noliunea de practicd, materialismul dialectic
li istoric se detaqeazd semnificativ de vechile filozofii,
deschizind totodatd noi orizonturi. pentru inlelegerea ma-
terialistd a lumii. Ideea materialitd{ii lumii este susfi-
nutd cu argumente teoretice. O asemenea sarcind cade
in seama teoriilor materialiste. Dar, pentru cd teoriile
materialiste premarxiste au fdcut abstraclie de practicd,
ele s-au dovedit inconsecvente, iipsite de puterea de a
face fald intru totul idealismului. Demonstrarea faptului
cd lumea este materiald gi, prin aceasta, cd id.eea teoriei
materialiste despre o atare naturd a lumii este adevd-
ratd, este realizatd in ultimd instanld de intreaga istorie
a muncii, a industriei cum se exprimd Engels Ei, deci,
implicit, a gtiinfei, pentru cd dezvoltarea industriei nu
poate fi conceputd fdrd aportul celei din urmd.
Teoria materialistd apare ca un corolar firesc al
acestei istorii qi este confirmatd in continuare de rea-
lizdrile omenirii in domeniul practicii sociale. Totodatd,
insd, devenitd fundament teoretic al concepliei partide-
lor clasei muncitoare, care iqi propun transformarea
vielii sociale, ea reprezintd o condilie necesard a prac-
ticii revolufionare. In ansamblul ideilor care intemeiazd
caracterul gtiinlific ai politicii partidului nostru gi, prin
35
,,in
intreaga activitate stiinlificd
-
se arati in Raportul pre-
zentat Ia cel de-al XIII-lea congres al partidului
-
tre-
buie sd se manifeste cu putere spiritul revolulionar in
abordarea cu toati indrdzneala a marilor probleme, sd
se aclioneze permanent pentru descoperirea a noi qi noi
taine ale naturii Ei universului('.
Investigarea qtiinlificd a lumii materiale nu repre-
zintii un scop in sine. Prin rezultatele sale Etiinla tre-
buie sd asigure progresul vielii sociale, perfeclionarea
condiliilor materiale Ei spirituale de existenld.
,,$tiin!a
reprezintd cea mai puternicd forld a progresului eeono-
mic Ei social((, ardta tovar5qul Nicolae Ceauqescu in
Cuvintare Ia eongresul Etiinlei Ei invSlSmintului din
noiembrie 1985. Programul de cercetare qtiintificd, dez-
voltare tehnologicd Ei introducere a progresului tehnic
pe perioada 1986-1990 prevede ca cercetarea s5 asi-
gure creEterea substanfiald a nivelului tehnic Ei ca-
]itativ al produselor, imbundtdlirea structurii produc-
liei Ei valorificarea tot mai eficientd a resurselor
economice, sporirea gradului de competitivitate a
produselor romAneqti, sd contribuie Ia ridicarea efi-
cienlei activitdlii in investilii, la promovarea unor
tehnologii cu consumuri materiale qi energetice reduse
9i prin care sd fie valorificate in form6 superioard mate-
riile prime, materialele, combustibilii gi energia, sd se
realizeze materiale qi' sortimente noi, superioare de
metale, mase plastice, fibre, materiale electronice etc.
,,6ercetarea Etiinlific6
-
se spune in Directivele Con-
grepului aI XIII-lea aI P.G.R.
-
are ca orientare fun-
damentald studierea tot mai aprofundatd a structurii
materiei, a proceselor fizico-chimice, biochimice si de
inginerie geneticS, ca pe aceastd bazd sd se confere noi
proprietS{i, superioare, unor materiale utile, asigurin-
du-se' astfel atit satisfacerea necesitd{ilor societ5{ii noas-
tre, cit Ei cregterea contribuliei qtiinlei nalionale Ia im-
bogdfirea tezaurului cunoaEterii universale((.
c) Semnificafia demersului materialist in practica social-
istoricd, concretizarea acestui demers in politica Parti-
dului Comunist Ro,mAn in trecerea la un stadiu superior
de dezvoltare, la o noui calitate a muncii gi a vielii
Lumea materialS, realitd{ile concrete care o alcS-
tuiesc se prezinti omului ca subiect cognitjv, ca filn!5
34
sr.nsibild qi cugetdtoare totodatd. Sa fiin{d sensibili
-el
percepe Iucrurile materiale (materia este perceptibild).
O-a subiect. care cugetd (in formd filozoficdf el i ajur*o
sA
_construioscd
noliunea de materie
-
pe baza cdreia
elaboreazS, ideea despre materiaiitatea tumii Ei Ia care
lecurge, ca operator, .in
cercetarea Etiinlificd a acesteia.
Dar omul nu este numai subiect cognitiv. lnainte de
toate este fiinld practicd, interaclioneazd nemijlocit cu
realitdlile din jurul sdu pentru a le transforma. De aceea,
conceptul de materie nu poate fi exclusiv ,,opera( subiec-
tului cognitiv. increderea omului in ideea sa despre ma-
terialitatea lumii se bazeazd pe practica sociald. in prac-
ticd, eI este pus mereu in fala distincliei dintre con-
itiinla sa (pirerile, ideile, aspira{iile sale etc.) gi lumea
exterioar5, realitilile materiale Ei iEi dd seama cd, deqi
subiect conEtient, lumea lucrurilor ii opune rezistenld
;
in practicd el iEi dd seama cd interaclioneazd cu ceva
etistent, erterior hti, independent de el qi pereeptibil,
chiar dacd nu conceptualizeazl, aceasti experien{d.
Elaborind noliunea de practicd, materialismul dialectic
li istoric se detaqeazd semnificativ de vechile filozofii,
deschizind totodatd noi orizonturi. pentru inlelegerea ma-
terialistd a lumii. Ideea materialitd{ii lumii este susfi-
nutd cu argumente teoretice. O asemenea sarcind cade
in seama teoriilor materialiste. Dar, pentru cd teoriile
materialiste premarxiste au fdcut abstraclie de practicd,
ele s-au dovedit inconsecvente, iipsite de puterea de a
face fald intru totul idealismului. Demonstrarea faptului
cd lumea este materiald gi, prin aceasta, cd id.eea teoriei
materialiste despre o atare naturd a lumii este adevd-
ratd, este realizatd in ultimd instanld de intreaga istorie
a muncii, a industriei cum se exprimd Engels Ei, deci,
implicit, a gtiinfei, pentru cd dezvoltarea industriei nu
poate fi conceputd fdrd aportul celei din urmd.
Teoria materialistd apare ca un corolar firesc al
acestei istorii qi este confirmatd in continuare de rea-
lizdrile omenirii in domeniul practicii sociale. Totodatd,
insd, devenitd fundament teoretic al concepliei partide-
lor clasei muncitoare, care iqi propun transformarea
vielii sociale, ea reprezintd o condilie necesard a prac-
ticii revolufionare. In ansamblul ideilor care intemeiazd
caracterul gtiinlific ai politicii partidului nostru gi, prin
35
aceasta, caracterul conEtient al practicii construcliei so-
cialiste, un loc deosebit il are ideea despre materialita-
tea lumii, despre rolul determinant al existenlei sociale
fa!5 de conEtiinla sociald, despre importanfa reialiilor
materiale de produclie Ei a forlelor de produclie, adici
a modului de produclie care std la baza devenirii so-
cietSfii. ,,Odatd cu aparitia clasei muncitoare pe scena
istoricd
.-
spunea secretarul general al partidului,
tovar5gul Nicolae Ceauqescu
-
s-a dezvoltat o concep-
{ie noud, revolufionard, privind organizarea societdtii'
a relafiilor sociale, trecerea Ia o orinduire fdri clase
asupritoare, a dreptd{ii sociale Ei nalionale
Se poate spune c5, pentru prima datd, in orinduirea
socialist5, indeosebi in comunism, se creeazd condilii
pentru formarea unei conceplii teoretice qi ideologice
unitare despre lume qi viald. Dar qi in socialism, Pro-
babil qi in comunism, conceplia teoretici qi ideologici
va fi in continud transformare, in raport cu dezvoltarea
for{elor de produclie, a nivelului de cunoaqtere Etiinli-
ficd(. in acest sens, in continuarea ideilor de mai sus,
tovariEul Nicolae €eauqescu atrdgea atenlia cd partidut
,,trebuie
sa-qi indeplineascd jn cele mai bune condilii
iSspunderea'istoricl atit in dezvoltarea for{elor de pro-
duclie, in fdurirea relaliilor de produclie, cit qi ln afir-
marea' in intreaga societate a concepliei revolu{ionare
materialist-dialectice despre lume Ei viati(.
Dezvoltarea in rikn suslinut a forlelor der produc-
tie
-
industrializarea, progresul agriculturii etc.
-
a
asigurat perfeclionarea celorlalte domenii ale vielii so-
ciaL, creqterea nivelului de viald aI oamenilor muncii ;
consecvent politicii sale qtiinlifice partidul iqi indreaptd
atenlia prioritar spre conditiile viatii materiale. In ve-
derea realizdrii oblectivului fundamental al cincinalului
1986i:-1990, la Congresul aI XIII-lea al P.C'R. s-a pre-
cizat cE va fi acoidatd o atenlie deosebitd dezvoltdrii
forlelor de produclie, precum qi perfec{ionirii rela{iilor
sociale qi de produclie pe o baz6' noud.,
'
intregul efort desfiEurat pentru perfeclionarea for-
gelor maleriale a1e vielii sociale qi odatd cu cle a cul-
iurii, a vielii spirituale are in vedere realizarea unei noi
calitali a muncii qi vie{ii. Este chematd sb participe
Ia aceasti sarcind cercetarea gtiinlifici indirect, prin
contribulia ei Ia dezvoltarea forlelor Ei relafiilor-de. pro-
duc{ie, a celorlalte relalii sociale, dar Ei nemijlocit' In
acest sens, in Directiuele Congresului al XIil-Iea at
P.C.R. se precizeazd cd ,,se vor extinde cercetdrile pen-
tru cregterea calitdlii uie{ii., in corelare cu dezvoltarea
forlelor de produclie
Ei cu prevederile de ridicare a bu-
ndstdrii materiale si spirituale a intregului popor. O
atenlle deosebitd se va acorda stdrii de sdnit-ate a tu-
turor cet5lenilor patriei, creqterii longevitdlii si duratei
vielii active, stimuldrii natalitdlii gi asigurdrii sporului
natural al populaliei((. Ridicarea ldrii noastre pe G
treaptl superioard de dezvoltare, ridicarea la o noul ca-
litate a muncii gi vie{ii se pot realiza in mdsura in care,
cum arita tovarSgul Nicolae Ceauqescu in €uvintare Ia
plenara din decembrie 1985, ,!vom pune in centrul aten-
{iei dezvoltarea intensivd a intregii activitdli din toate
domeniile... Vom ac{iona cu toat6 hotdrirea pentru rea-
Iizarea unei calitSli superioare a muncii Ei vie{ii po-
porului nostru(.
Omul este o fiinld naturalS, este, deci, un produs an
natulii. ; ca membru al comunitdfii umane este produs aI
vielii sociale 9i, ca fiintd conqtientd, este subiect activ ce
igi produce prin efort propriu conrdifiile sale de exis-
ten{d. Ca fiinld conqtientd, el este responsabil pentru
destinul sdu, pentru rnodul in care igi produce qi iqi va
desfdgura viafa. Aceasta va fi trditd intr-o formd supe*
rioat:d, dacd are constiinta fermd cd iEi desfSgoard exis*
tenla intr-o lume materiald, guvernatd de legi ce pot
fi cunoscute gi in baza cdrora poate acliona cu eficien{5
in unitate cu toli membrii societdlii.
d) Documentele P.C.R. cu privire la combaterea doncep-
fiilor idealiste, mistice. Rolul educa{iei materialiste, aI
ridicdrii nivelului de cunoagtere qi culturd in lupta im-
potriva prejudeclfilor religioase, a ideilor obscurantiste
Caiitatea vielii presupune, alSturi de alte condi{ii,
realism, atitudine gtiin{ificd in fa{a lumii, optimism, o
inalti culturd qi, inainte de toate, o conceptie materia-
listd consecventd, intemeiatl pe convingeri ferme. Or,
privitd din aceastd perspectivd, conceptia religioasd, pre*
zentd in sistemul vielii sociale, reprezintd o frind in rea-
lizarea plenitudinard a omului. Dacd materialismul afirmd
si demonstreazd materialitatea lumii, faptul cd aceasta
nu are inceput gi sfirEit, cd ea se caracterizeazd prin legi
36
37
cialiste, un loc deosebit il are ideea despre materialita-
tea lumii, despre rolul determinant al existenlei sociale
fa!5 de conEtiinla sociald, despre importanfa reialiilor
materiale de produclie Ei a forlelor de produclie, adici
a modului de produclie care std la baza devenirii so-
cietSfii. ,,Odatd cu aparitia clasei muncitoare pe scena
istoricd
.-
spunea secretarul general al partidului,
tovar5gul Nicolae Ceauqescu
-
s-a dezvoltat o concep-
{ie noud, revolufionard, privind organizarea societdtii'
a relafiilor sociale, trecerea Ia o orinduire fdri clase
asupritoare, a dreptd{ii sociale Ei nalionale
Se poate spune c5, pentru prima datd, in orinduirea
socialist5, indeosebi in comunism, se creeazd condilii
pentru formarea unei conceplii teoretice qi ideologice
unitare despre lume qi viald. Dar qi in socialism, Pro-
babil qi in comunism, conceplia teoretici qi ideologici
va fi in continud transformare, in raport cu dezvoltarea
for{elor de produclie, a nivelului de cunoaqtere Etiinli-
ficd(. in acest sens, in continuarea ideilor de mai sus,
tovariEul Nicolae €eauqescu atrdgea atenlia cd partidut
,,trebuie
sa-qi indeplineascd jn cele mai bune condilii
iSspunderea'istoricl atit in dezvoltarea for{elor de pro-
duclie, in fdurirea relaliilor de produclie, cit qi ln afir-
marea' in intreaga societate a concepliei revolu{ionare
materialist-dialectice despre lume Ei viati(.
Dezvoltarea in rikn suslinut a forlelor der produc-
tie
-
industrializarea, progresul agriculturii etc.
-
a
asigurat perfeclionarea celorlalte domenii ale vielii so-
ciaL, creqterea nivelului de viald aI oamenilor muncii ;
consecvent politicii sale qtiinlifice partidul iqi indreaptd
atenlia prioritar spre conditiile viatii materiale. In ve-
derea realizdrii oblectivului fundamental al cincinalului
1986i:-1990, la Congresul aI XIII-lea al P.C'R. s-a pre-
cizat cE va fi acoidatd o atenlie deosebitd dezvoltdrii
forlelor de produclie, precum qi perfec{ionirii rela{iilor
sociale qi de produclie pe o baz6' noud.,
'
intregul efort desfiEurat pentru perfeclionarea for-
gelor maleriale a1e vielii sociale qi odatd cu cle a cul-
iurii, a vielii spirituale are in vedere realizarea unei noi
calitali a muncii qi vie{ii. Este chematd sb participe
Ia aceasti sarcind cercetarea gtiinlifici indirect, prin
contribulia ei Ia dezvoltarea forlelor Ei relafiilor-de. pro-
duc{ie, a celorlalte relalii sociale, dar Ei nemijlocit' In
acest sens, in Directiuele Congresului al XIil-Iea at
P.C.R. se precizeazd cd ,,se vor extinde cercetdrile pen-
tru cregterea calitdlii uie{ii., in corelare cu dezvoltarea
forlelor de produclie
Ei cu prevederile de ridicare a bu-
ndstdrii materiale si spirituale a intregului popor. O
atenlle deosebitd se va acorda stdrii de sdnit-ate a tu-
turor cet5lenilor patriei, creqterii longevitdlii si duratei
vielii active, stimuldrii natalitdlii gi asigurdrii sporului
natural al populaliei((. Ridicarea ldrii noastre pe G
treaptl superioard de dezvoltare, ridicarea la o noul ca-
litate a muncii gi vie{ii se pot realiza in mdsura in care,
cum arita tovarSgul Nicolae Ceauqescu in €uvintare Ia
plenara din decembrie 1985, ,!vom pune in centrul aten-
{iei dezvoltarea intensivd a intregii activitdli din toate
domeniile... Vom ac{iona cu toat6 hotdrirea pentru rea-
Iizarea unei calitSli superioare a muncii Ei vie{ii po-
porului nostru(.
Omul este o fiinld naturalS, este, deci, un produs an
natulii. ; ca membru al comunitdfii umane este produs aI
vielii sociale 9i, ca fiintd conqtientd, este subiect activ ce
igi produce prin efort propriu conrdifiile sale de exis-
ten{d. Ca fiinld conqtientd, el este responsabil pentru
destinul sdu, pentru rnodul in care igi produce qi iqi va
desfdgura viafa. Aceasta va fi trditd intr-o formd supe*
rioat:d, dacd are constiinta fermd cd iEi desfSgoard exis*
tenla intr-o lume materiald, guvernatd de legi ce pot
fi cunoscute gi in baza cdrora poate acliona cu eficien{5
in unitate cu toli membrii societdlii.
d) Documentele P.C.R. cu privire la combaterea doncep-
fiilor idealiste, mistice. Rolul educa{iei materialiste, aI
ridicdrii nivelului de cunoagtere qi culturd in lupta im-
potriva prejudeclfilor religioase, a ideilor obscurantiste
Caiitatea vielii presupune, alSturi de alte condi{ii,
realism, atitudine gtiin{ificd in fa{a lumii, optimism, o
inalti culturd qi, inainte de toate, o conceptie materia-
listd consecventd, intemeiatl pe convingeri ferme. Or,
privitd din aceastd perspectivd, conceptia religioasd, pre*
zentd in sistemul vielii sociale, reprezintd o frind in rea-
lizarea plenitudinard a omului. Dacd materialismul afirmd
si demonstreazd materialitatea lumii, faptul cd aceasta
nu are inceput gi sfirEit, cd ea se caracterizeazd prin legi
36
37
proprii dupi care se guverneazl, cd omul lEi desfdEoard
existen{a in aceasti lume, qi c5, fiin{i conqtientd Ei ac-
tiv5, practic-transformatoare, el poate s6-i descifreze tai-
nele Ei si aclioneze asupra ei laolalti cu ceilalli semeni
pentru a o schimba, spre a-qi fduri destinul, religia, dim-
potrivS, considerd cd lumea este creati de o for!6 supra-
naturali, fiind guvernatd de aceasta, cd omul este o fiinld
nevolnlc5, la discre{ia divinitilii, cl orice efort intre-
prins pentru optimizarea vielii lui este inutil, intrucit
adevdiata fericire va'fi atinsd dupd moarte' Edificarea
noii societS{i presupune, aqadar, ca o premisi dar Si
9a
rezultat, formirea unei personalitS{i multilateral dezvol-
tate, emancipatd de orice prejudecdli religioase, fapt care
impune o intensi muncd educativS. ,,Va trebui' se spune
in Raportul prezentat la cel de-al XIII-lea Congres al
partidului, s5 fie intensificatd activitatea multilaterala de
iidi"uru a conqtiinlei socialiste, revolulionare a tuturor
oamenilor muncii, de combatere hotdrltd a diferitelor ma-
nifestdri Ei mentalitili obscurantiste, inapoiate despre
muncb qi viafi".
In viziunea partidului nostru, care se intemeiazi, pe
conceplia materialistd, omul nou,..cotrstructor al socialis-
lnutui Ei comdnismului, trebuie
9i-9i
in-suseascd. cele r.nai
i""i"iui" cuceriri ale Etiin{ei, si dovedeascd virtuti po-
iiU"" qi morale, s6 se caracterizeze prin pasiune Ei in-
drdzneal5 in acfiune, in gindire, in promovarea noului'
Asemenea trdsituri, Ei altele, sint denaturate sau anulate
chiar de conceplia religioasd, care determind efecte ne-
g"ti"" ,tu ttn-ii'in raport cu indivizii, dar Ei pentru so-
cietate.
Formarea conEtiinlei noi' a personalitdlii multilaterale
u."-toc-iI]' p.o"""nt vielii social^e, in procesul construcliei
r""i"fi.t". fn practica vielii, in efortul desfiqurat pentru
imoiinirea obiectivelor sociale, oamenii igi dau tot mai
-,,1t
'",*a
de falsitatea ideilor religioase care pretrnd
;;;i";i; unei lumi supranatura]",-? credrii universului
qi a dependenlei lui fala de for{ele divine'
Practica sociali nu este qi nu trebuie si fie insi sin-
gura Ecoali
care si duc6 la'emanciparea omului de re-
iigi". S"f conducerea partidului se desfdqonlfl un larg
fint educativ, Ia
""""
,ittt chemate si participe filozofia
materialistS, gtiin1a, politica' morala, arta etc'
BlBLIOGRAFIE
Directiuele Congresului, aL XIII-Iea aI Partidului Comunist Ro-
mdn cu priuire Ia dezuoltarea econotni.co-soci,ald. a Rontdniei tn
cincinalul 1986-1990 gi orientdrile de perspectiud. pind in anul
2000, Editura Politic6, Bucuregti, 1984, p. 17, 20, 24, bj.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Raport Ia cel de-at XIII-Iea Congres
aI Partidului, Contuni,st Rorndn, Editura PoliticS, Bucureqti, 198,1.
p. 56-70.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare La Plenara comurtd. a Co-
mitetului Centrol al Partidului Comunist Romdn si Consili.ului
Superior al Dezuoltdri.i. Economice gi Soci,ate a Romdniei,, 5 iulie
i979, in Romdni,a pe dtumul canstruiri.i, societd.iii socialiite mul-
tilat-eral deztsoltate, vo7. 18, Editura politicd, Bucureqti, 1979,
p. 3-92-394, sau in broqur5, Editura poiiticS, Bucureqti, 1979,
p. I6-18.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cutstntare 7a Adunarea soletnnd a
Academiei Republici,i. sociali,ste Romdnia, 11 iulie 198b, E{itura
Politicd, Bucuregti, 1985, p. Ll-12.
NIC_OLAE CEAUSESC,U
-
Cuuintare Ia Congresul ;tiinfei 9i
i,ryDdld.mintului, 28 noiembriLe,1985, Editura politicd,'nu"ureqii,
1985. p. B-9.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare Ia Plenara Consiltutui Na-
lional al Oa.menilor Muncii din industrie, construcfii, transpor-
turi, circul,alia mdrfurilor ;i finnnfe,
,16
decembri" ig8n, Editura
Politicd, Buc,ure6ti, 1985, p. B, L7-24.
Di,n gindirea sociaT-politi,cd a presedintelui Romdniei Ni,colae
Ceau;escu,
$tii,nfd"-progres-pctce, Editura politicd,
Bucuresti, 198i,
p. 7-52.
F. ENGELS
-
Anti-Diihring, in vol. K. Marx, F. Engels, Opere,
vol. 20, Editura P,oliticd, Bucuregti, 1964, p. 34-46.
F. ENGE^LS
-
Dialectica naturii, in vol. K. Marx, F. Engels,
O,pere, vol. 20, Editura Politicd,' Bucuregti, 1964, p. b0Z-10S,
532-533, 551.
V. L LENIN
-
Materi,ali,sm gi empiriocriticism, in vol: Opere
complete, vol. 18, Editura Potiticd, Bucuregti, 1963, p. l2B-129.
B i bl i og raf ie f a cuI ta tivd
A9a$e1i1a
-,,$TEFAN
GHEORGHIU*
-
Contribulii ale presed.itt-
telui Nicolae Ceaugescu la dezuoltarea gindirii,' fi,Iozofice,' Edi_
tura Politicd, Bucureqti, 1983, p. 248-268.
Academia ,,STEFAN GHEORGHIU*
-
Ideologi.e ;i. contempo-
raneitote, Editura Pollticd, Buc,uregti, 1984, p. 1bb-182.
3B
existen{a in aceasti lume, qi c5, fiin{i conqtientd Ei ac-
tiv5, practic-transformatoare, el poate s6-i descifreze tai-
nele Ei si aclioneze asupra ei laolalti cu ceilalli semeni
pentru a o schimba, spre a-qi fduri destinul, religia, dim-
potrivS, considerd cd lumea este creati de o for!6 supra-
naturali, fiind guvernatd de aceasta, cd omul este o fiinld
nevolnlc5, la discre{ia divinitilii, cl orice efort intre-
prins pentru optimizarea vielii lui este inutil, intrucit
adevdiata fericire va'fi atinsd dupd moarte' Edificarea
noii societS{i presupune, aqadar, ca o premisi dar Si
9a
rezultat, formirea unei personalitS{i multilateral dezvol-
tate, emancipatd de orice prejudecdli religioase, fapt care
impune o intensi muncd educativS. ,,Va trebui' se spune
in Raportul prezentat la cel de-al XIII-lea Congres al
partidului, s5 fie intensificatd activitatea multilaterala de
iidi"uru a conqtiinlei socialiste, revolulionare a tuturor
oamenilor muncii, de combatere hotdrltd a diferitelor ma-
nifestdri Ei mentalitili obscurantiste, inapoiate despre
muncb qi viafi".
In viziunea partidului nostru, care se intemeiazi, pe
conceplia materialistd, omul nou,..cotrstructor al socialis-
lnutui Ei comdnismului, trebuie
9i-9i
in-suseascd. cele r.nai
i""i"iui" cuceriri ale Etiin{ei, si dovedeascd virtuti po-
iiU"" qi morale, s6 se caracterizeze prin pasiune Ei in-
drdzneal5 in acfiune, in gindire, in promovarea noului'
Asemenea trdsituri, Ei altele, sint denaturate sau anulate
chiar de conceplia religioasd, care determind efecte ne-
g"ti"" ,tu ttn-ii'in raport cu indivizii, dar Ei pentru so-
cietate.
Formarea conEtiinlei noi' a personalitdlii multilaterale
u."-toc-iI]' p.o"""nt vielii social^e, in procesul construcliei
r""i"fi.t". fn practica vielii, in efortul desfiqurat pentru
imoiinirea obiectivelor sociale, oamenii igi dau tot mai
-,,1t
'",*a
de falsitatea ideilor religioase care pretrnd
;;;i";i; unei lumi supranatura]",-? credrii universului
qi a dependenlei lui fala de for{ele divine'
Practica sociali nu este qi nu trebuie si fie insi sin-
gura Ecoali
care si duc6 la'emanciparea omului de re-
iigi". S"f conducerea partidului se desfdqonlfl un larg
fint educativ, Ia
""""
,ittt chemate si participe filozofia
materialistS, gtiin1a, politica' morala, arta etc'
BlBLIOGRAFIE
Directiuele Congresului, aL XIII-Iea aI Partidului Comunist Ro-
mdn cu priuire Ia dezuoltarea econotni.co-soci,ald. a Rontdniei tn
cincinalul 1986-1990 gi orientdrile de perspectiud. pind in anul
2000, Editura Politic6, Bucuregti, 1984, p. 17, 20, 24, bj.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Raport Ia cel de-at XIII-Iea Congres
aI Partidului, Contuni,st Rorndn, Editura PoliticS, Bucureqti, 198,1.
p. 56-70.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare La Plenara comurtd. a Co-
mitetului Centrol al Partidului Comunist Romdn si Consili.ului
Superior al Dezuoltdri.i. Economice gi Soci,ate a Romdniei,, 5 iulie
i979, in Romdni,a pe dtumul canstruiri.i, societd.iii socialiite mul-
tilat-eral deztsoltate, vo7. 18, Editura politicd, Bucureqti, 1979,
p. 3-92-394, sau in broqur5, Editura poiiticS, Bucureqti, 1979,
p. I6-18.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cutstntare 7a Adunarea soletnnd a
Academiei Republici,i. sociali,ste Romdnia, 11 iulie 198b, E{itura
Politicd, Bucuregti, 1985, p. Ll-12.
NIC_OLAE CEAUSESC,U
-
Cuuintare Ia Congresul ;tiinfei 9i
i,ryDdld.mintului, 28 noiembriLe,1985, Editura politicd,'nu"ureqii,
1985. p. B-9.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare Ia Plenara Consiltutui Na-
lional al Oa.menilor Muncii din industrie, construcfii, transpor-
turi, circul,alia mdrfurilor ;i finnnfe,
,16
decembri" ig8n, Editura
Politicd, Buc,ure6ti, 1985, p. B, L7-24.
Di,n gindirea sociaT-politi,cd a presedintelui Romdniei Ni,colae
Ceau;escu,
$tii,nfd"-progres-pctce, Editura politicd,
Bucuresti, 198i,
p. 7-52.
F. ENGELS
-
Anti-Diihring, in vol. K. Marx, F. Engels, Opere,
vol. 20, Editura P,oliticd, Bucuregti, 1964, p. 34-46.
F. ENGE^LS
-
Dialectica naturii, in vol. K. Marx, F. Engels,
O,pere, vol. 20, Editura Politicd,' Bucuregti, 1964, p. b0Z-10S,
532-533, 551.
V. L LENIN
-
Materi,ali,sm gi empiriocriticism, in vol: Opere
complete, vol. 18, Editura Potiticd, Bucuregti, 1963, p. l2B-129.
B i bl i og raf ie f a cuI ta tivd
A9a$e1i1a
-,,$TEFAN
GHEORGHIU*
-
Contribulii ale presed.itt-
telui Nicolae Ceaugescu la dezuoltarea gindirii,' fi,Iozofice,' Edi_
tura Politicd, Bucureqti, 1983, p. 248-268.
Academia ,,STEFAN GHEORGHIU*
-
Ideologi.e ;i. contempo-
raneitote, Editura Pollticd, Buc,uregti, 1984, p. 1bb-182.
3B
F'ACTOR"II DETERMINANTI AI DEZVOLTARTI SO=
CIAI,E. CONCEPTIA PAR.TIDULUI COMUNIST RO-
MAN DESPRE ROLUL F'ORTELOR. DE PRODUCTIE
IN DINAMTCA SOCIEI]ATII SOCIALISTE, IN PER.FtrC-
TIONAR,EA, ORGANIZARII VIETII SOCIALE
ACI]LIN CAZACU
Planul temei
a) Cauzele dinarnicii sociale. Raportul dintre forlele de produc-
'
iie ii relaliile rde pnoduc{ie. CriliLoa ooncerptiilorr burgheze i'dea-
iiste cu pr,ivire la dezvoltarea so,ci'ald, la dorlele ei mot ice
tr) Rolul esenlia} al fortelor de produc[ie in dezvoltarea soci6ld'
'Dezvoltarea
puternicd a forlelor de produclie, perfeclionar.ea
rel,aliilorr de produciie si sociale, factori fun'damentali ai vic-
toriei socialisnnului in Romdnia, ai progresului qi bundstdrii
intregului popor
c) Dialectica forielor si rela{iilor de produclie in etapa actualS
'
de dezvoltare a RomAniei. Conceptia P.C.R., a secretarului sbu
gener-al, tova'rdgul Nicolae Ceauqescu, despre rolul esen{ial
.al
dezvoltdrii for{elor de prroduc{ie in fdurirea societ'5lii socia-
liste mul.tilateral dezvoltate Ei crearea condiliilor pentru tre-
cerea la stadiul superior, al comunismului
Problematica dezvoltdrii sociale reprezintd una dintre
cele mai complexe laturi ale gindirii fiLozofice 9i social-
poiitice contemporane. In acelaqi timp, acest cadru
-de
idei constituie terenul unor accentuate confruntdri Ei
dezbateri teoretice, ideologice. Impunindu-se tot mai mult
in peisajul curentelor qi orientdrilor filozofice, concep{ia
maierialist-dialectici qi istoricd despre dezvoltare este
erpresip generalizdri'i, ;tii'nfi.fi'ce a experienfiei' practi'ce, ct
1rr:o"ntitoi
reuotu[i,onare care strdbat Lumea de azi" Edifi-
.ur"u noii societdti socialiste a ldrgit considerabil cimpul
problematicii filozofice a dezvoltarii, oferind sursa reala
ientru noi generalizdri teoretice, pentru dezvoltarea crea-
iour" a concepliei revolutionare despre lume Ei viafd'
a) Cauzele dinamicii sociale. R'aportul dintre forfele--de
produclie qi relafiile de produc{ie. Critica concepfiilor
6u"gh.ie idealiste cu privire la dezvoltarea social6' la
forlele ei motrice
Conceptia materialist-dialectic6 qi istorici, abordlnd
i"
"hi;-;;ierminist
qi i'storist problematica de ansamblu
40
,a vielii sociale, reliefeazii cu precddere procesualitatea,
,dinamismul societatii umane. Prin acest demers analitic
sint explicate cauzele obiective ale dinamicii sociale, ca-
racterul legic necesar al acesteia. Elaborind
Ei dezvoitind
'conceptul de formaliune social5, concepfia revolu{ionard
a clasei muncitoare aratd
-
pe baza cercetdrii istoriei
,omenirii
-
cA izvoarele reale, profunde ale succesi.unii
,diferitelor tipuri de orinduiri trebuie cdutate in modul
,rle produc[ie, care reprezinti unitatea dialecticd dintre
Jor[ele de produc[ie ;i rela[iile de productie. Forlele de
produclie cuprind, in interacliunea lor dinamic5, forla
de muncd (totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale
'oe
care dispune omul, posibilitatea sa activd, utilizate in
procesul de producere a valorilor materiale si spirituale)
qi mijloacele de produc{ie (ansamblul mijloacelor de
;rnunci 9i obiectelor muncii utilizate in procesul de pro-
,duclie).
La rindul 1or, relaliile de produclie sint alcituite din
,raporturile
ce se stabilesc intre oameni in procesul de
producfie, raporturi a cdror esenld este determinatd de
tela{iile de proprietate si care acoper5, de asemenea, sfera
schimbului de activitdli, repartilia Ei consumul produsu-
1ui social.
Concep{ia materialistd asupra istoriei aEazd. Ia baza
^explicirii
evoluliei qi dezvoltdrii societdlii omeneqti schi.m-
bdrile care cnt" Iac in cadrul modului de productrde, aces-
'tea determinind mutalii in toate sferele si niveluriie for-
rna{iunii sociale, in structura grupald a societdtii, in ca-
clnrl cornunit5lilor umane, in suprastructur5, in viala spi-
rituirld gi tipul rlman de personalitate. Dacd vom pdtrunde
in mecanismul intern al moduiui de produclie, vom ob-
'serva.ce for{elor de produclie le revine rolul determinant,
'din caracterul gi nivelul acestora decurgind anumite mo-
clalitdli de alcbtuire a relaliilor de produclie.
Dezvoltarea producliei incepe, de regul5, cu schim-
bdri in sinul forlelor de produclie Ei, cu precddere, in
uneltele de muncd, in mijloacele de produclie. Atita timp
.cit rela{iile de produc{ie gi
-
indeosebi
-
cele de pro-
prietate corespund acestei tendi'nfe, ele.joacd un rol sti-
rmulativ, propulsor. Cu timpul ins5, aceste relalii rdmin
in urma dezvoltdrii forlelor de producfie, devin o frind
lin calea ior. Ca atare, apare qi se dezvolti o contradic{ie
;adincd intre cele dou5 laturi a1e modului de productie,
4T
CIAI,E. CONCEPTIA PAR.TIDULUI COMUNIST RO-
MAN DESPRE ROLUL F'ORTELOR. DE PRODUCTIE
IN DINAMTCA SOCIEI]ATII SOCIALISTE, IN PER.FtrC-
TIONAR,EA, ORGANIZARII VIETII SOCIALE
ACI]LIN CAZACU
Planul temei
a) Cauzele dinarnicii sociale. Raportul dintre forlele de produc-
'
iie ii relaliile rde pnoduc{ie. CriliLoa ooncerptiilorr burgheze i'dea-
iiste cu pr,ivire la dezvoltarea so,ci'ald, la dorlele ei mot ice
tr) Rolul esenlia} al fortelor de produc[ie in dezvoltarea soci6ld'
'Dezvoltarea
puternicd a forlelor de produclie, perfeclionar.ea
rel,aliilorr de produciie si sociale, factori fun'damentali ai vic-
toriei socialisnnului in Romdnia, ai progresului qi bundstdrii
intregului popor
c) Dialectica forielor si rela{iilor de produclie in etapa actualS
'
de dezvoltare a RomAniei. Conceptia P.C.R., a secretarului sbu
gener-al, tova'rdgul Nicolae Ceauqescu, despre rolul esen{ial
.al
dezvoltdrii for{elor de prroduc{ie in fdurirea societ'5lii socia-
liste mul.tilateral dezvoltate Ei crearea condiliilor pentru tre-
cerea la stadiul superior, al comunismului
Problematica dezvoltdrii sociale reprezintd una dintre
cele mai complexe laturi ale gindirii fiLozofice 9i social-
poiitice contemporane. In acelaqi timp, acest cadru
-de
idei constituie terenul unor accentuate confruntdri Ei
dezbateri teoretice, ideologice. Impunindu-se tot mai mult
in peisajul curentelor qi orientdrilor filozofice, concep{ia
maierialist-dialectici qi istoricd despre dezvoltare este
erpresip generalizdri'i, ;tii'nfi.fi'ce a experienfiei' practi'ce, ct
1rr:o"ntitoi
reuotu[i,onare care strdbat Lumea de azi" Edifi-
.ur"u noii societdti socialiste a ldrgit considerabil cimpul
problematicii filozofice a dezvoltarii, oferind sursa reala
ientru noi generalizdri teoretice, pentru dezvoltarea crea-
iour" a concepliei revolutionare despre lume Ei viafd'
a) Cauzele dinamicii sociale. R'aportul dintre forfele--de
produclie qi relafiile de produc{ie. Critica concepfiilor
6u"gh.ie idealiste cu privire la dezvoltarea social6' la
forlele ei motrice
Conceptia materialist-dialectic6 qi istorici, abordlnd
i"
"hi;-;;ierminist
qi i'storist problematica de ansamblu
40
,a vielii sociale, reliefeazii cu precddere procesualitatea,
,dinamismul societatii umane. Prin acest demers analitic
sint explicate cauzele obiective ale dinamicii sociale, ca-
racterul legic necesar al acesteia. Elaborind
Ei dezvoitind
'conceptul de formaliune social5, concepfia revolu{ionard
a clasei muncitoare aratd
-
pe baza cercetdrii istoriei
,omenirii
-
cA izvoarele reale, profunde ale succesi.unii
,diferitelor tipuri de orinduiri trebuie cdutate in modul
,rle produc[ie, care reprezinti unitatea dialecticd dintre
Jor[ele de produc[ie ;i rela[iile de productie. Forlele de
produclie cuprind, in interacliunea lor dinamic5, forla
de muncd (totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale
'oe
care dispune omul, posibilitatea sa activd, utilizate in
procesul de producere a valorilor materiale si spirituale)
qi mijloacele de produc{ie (ansamblul mijloacelor de
;rnunci 9i obiectelor muncii utilizate in procesul de pro-
,duclie).
La rindul 1or, relaliile de produclie sint alcituite din
,raporturile
ce se stabilesc intre oameni in procesul de
producfie, raporturi a cdror esenld este determinatd de
tela{iile de proprietate si care acoper5, de asemenea, sfera
schimbului de activitdli, repartilia Ei consumul produsu-
1ui social.
Concep{ia materialistd asupra istoriei aEazd. Ia baza
^explicirii
evoluliei qi dezvoltdrii societdlii omeneqti schi.m-
bdrile care cnt" Iac in cadrul modului de productrde, aces-
'tea determinind mutalii in toate sferele si niveluriie for-
rna{iunii sociale, in structura grupald a societdtii, in ca-
clnrl cornunit5lilor umane, in suprastructur5, in viala spi-
rituirld gi tipul rlman de personalitate. Dacd vom pdtrunde
in mecanismul intern al moduiui de produclie, vom ob-
'serva.ce for{elor de produclie le revine rolul determinant,
'din caracterul gi nivelul acestora decurgind anumite mo-
clalitdli de alcbtuire a relaliilor de produclie.
Dezvoltarea producliei incepe, de regul5, cu schim-
bdri in sinul forlelor de produclie Ei, cu precddere, in
uneltele de muncd, in mijloacele de produclie. Atita timp
.cit rela{iile de produc{ie gi
-
indeosebi
-
cele de pro-
prietate corespund acestei tendi'nfe, ele.joacd un rol sti-
rmulativ, propulsor. Cu timpul ins5, aceste relalii rdmin
in urma dezvoltdrii forlelor de producfie, devin o frind
lin calea ior. Ca atare, apare qi se dezvolti o contradic{ie
;adincd intre cele dou5 laturi a1e modului de productie,
4T
a cerei solutionare presupune renovarea relafiilor de
produc{ie sau inlocuirea lor cu altele noi, care si per-
mitd, in continuare, dezvoltarea forlelor de producfie. ln
societSlile bazate pe exploatare, acest conflict are carac-
ter antagonic, se manifesti sub forma luptei de clasd Ei
conduce, mai devreme sau mai tirziu, la revolulioltarea
intregului mod de produclie, a intregii societdfi. Ac{io-
neaz6", astfel, Iegea concordan[ei, rela[iilor de producTie cu
caracterul ;i ni,uelul for[elor de produc[ie. Aceastd lege
obiectivd se manifestd qi in socialism, in virtutea acfiu-
nii sale fiind necesari perfeclionarea. permanentd a re-
Ialiilor de producfie, ca parte integrantd a procesului glo-
bal de transformare revolu{ionard a societdlii, de inain-
tare continud spre comunism.
Dezvdluind ,,punctele nodale" ale dinamicii vielii so-
ciale, situate in sfera modului de producfie, concep{ia
materialistd asupra istoriei eviden{iazii, deopotrivS, an-
samblul interacliunilor existente in societate, dialectica
profundi a raporturilor dintre existenld gi conEtiin{d, din-
tre baza economicd qi suprastructurd, dintre factorii obiec-
tivi Ei subiectivi. In acest fel, nereducind dinamismul so-
eial, in chip mecanic, doar la transformdriie din modul
de produclie, este pusd in lumini intreaga complexitate
a acestuia, intreaga relea de determindri Ei condilion6ri
care o caracterizeaz6.. Concep{ia materialismului dialec-
tic Ei istoric ni se infSligeazi, deci, ca w model analitic
global at dinamici.i. ui.efi.i. 3oci,ale, care are puternice func-
lii explicative, marcate de abordarea gtiinlific5, in pers-
pectiva determinismului istoric, a tuturor palierelor qi
sferelor forma{iunii sociale.
Pe baza analizei rolului deterr'ninant al modului de
produc{ie, a intregului sdu sistem de conexiuni, conceplia
noastrd despre societate ne apare ca teori'e cu caracter
;tiin[i.f ic dsupr a dezu oltd.rii. so ci.etd'lii', trecerii acesteia de
Ia stadii inferioare la stadii superioare, de la vechi Ia
nou. Ea se opune oriciror teorii care considerd ci dez-
voltarea socialS ar fi rolul unor imprejurdri arbitrare,
al unor cauze exterioare sau de naturd pur subiectivd.
Desigur, specificitatea dezvoltdrii sociale constd in inter-
venlia factorilor umani subiectivi. Dar aceastd implicare
nu are un caracter arbitrar sau intimpldtor, ci se produce
in virtutea unor condifionlri obiective, a unor legdturi
legice, necesare.
Concepliile nemarxiste, antimarxiste qi antisocialiste
cu privire Ia dezvoltarea sociald accentueazS, intr-un fe1
sau altul qi cu nuantdri de pozilie, rolul factorilor su-
biectivi, aI ideilor in realizarea procesului istoric. De
aceea ele sint, in esen{d, tributare idealismului istoric.
Dar, dacd in concepliile mai vechi, orientarea idealistd
a fost explicit qi manifest formulatd, unele curente de
idei actuale sint mai ,rcodificate(, mai disimulate, incer-
cind sd parS mai receptive la practica sociald, dar nere-
nunfind sI exacerbeze unul sau altul dintre factorii dez-
voltdrii, acordind credit, in cele din urmi, celor care iqi
afld izvorul in raporturile intersubiective din societate
sau in sfera raporturilor secundare, derivate.
In genere, concepliile burgheze despre dezuoltare se
opun determi.ni,smului i.stori,c sau incearcd sd explice dez-
voltarea in mod unilateral, apelind Ia una sau alta dintre
verigile determindrii (cea,,tehnologic5(', cea,,informafio-
nald( etc.). De asemenea, unele dintre aceste concep{ii
sint vddit antisocialiste, postulind cd socialismul si ca-
pitalismul ar putea fi
,rconciliate(', ca sisteme social-po-
litice nefiind expresii istorice ale dezvoltdrii, ci doar mo-
duri organizalionale, depdqite prin apari{ia,,societdlii
postindustriale( (D. BeIl, H. Kahh, A. Touraine, A. Toff-
ler) ; unele curente (J. J. Servan-Schreiber, F. Closet,
M. Mcluhan) postuleazS aparilia aEa-numitei ,,societdfi
informalionale(, altele vorbesc despre o
,rsocietate Etiin-
fificd( (P. Drucker, M. Poniatovski), de una ,,a servi-
.:iilor(( (A. Etzioni) sau a ,,convergenfei sistemelor((
(M. Duverger, J. EIIul, J. K. Gatbraittl etc.).
Desigur, peisajul curentelor gi ,confruntdrilor ideolo-
gice actuale privind dezvoltarea este deosebit de complex
Ei contradictoriu. In esen{i, ins5, orientdrile burgheze, au
citeva trdsdturi mai pronun{ate a1e acestora: incercarea
de substituire a conceptului insuqi de dezvoltare prin no-
liunile de schimbare, mutalie, transformare, evolu{ie ; re-
ducerea dezvoltdrii Ia cregtere Ei, indeosebi, 1a creEterea
economicd ; negarea stadialitS{ii istorice Ei, in consecin!5,
a avansului istoric aI socialismului fali de capitalism ;
exagerarea determindrilor tehnologice gi gtiin{ifice, sub
impulsul revolu{iei tehnico-Etiinlifice contemporane ; pos-
tularea modelului capitalist al dezvoltirii, ca model uni-
versal-valabil ; negarea pesimist-istorici a perspectivelor
dezvoltArii.
42 43
produc{ie sau inlocuirea lor cu altele noi, care si per-
mitd, in continuare, dezvoltarea forlelor de producfie. ln
societSlile bazate pe exploatare, acest conflict are carac-
ter antagonic, se manifesti sub forma luptei de clasd Ei
conduce, mai devreme sau mai tirziu, la revolulioltarea
intregului mod de produclie, a intregii societdfi. Ac{io-
neaz6", astfel, Iegea concordan[ei, rela[iilor de producTie cu
caracterul ;i ni,uelul for[elor de produc[ie. Aceastd lege
obiectivd se manifestd qi in socialism, in virtutea acfiu-
nii sale fiind necesari perfeclionarea. permanentd a re-
Ialiilor de producfie, ca parte integrantd a procesului glo-
bal de transformare revolu{ionard a societdlii, de inain-
tare continud spre comunism.
Dezvdluind ,,punctele nodale" ale dinamicii vielii so-
ciale, situate in sfera modului de producfie, concep{ia
materialistd asupra istoriei eviden{iazii, deopotrivS, an-
samblul interacliunilor existente in societate, dialectica
profundi a raporturilor dintre existenld gi conEtiin{d, din-
tre baza economicd qi suprastructurd, dintre factorii obiec-
tivi Ei subiectivi. In acest fel, nereducind dinamismul so-
eial, in chip mecanic, doar la transformdriie din modul
de produclie, este pusd in lumini intreaga complexitate
a acestuia, intreaga relea de determindri Ei condilion6ri
care o caracterizeaz6.. Concep{ia materialismului dialec-
tic Ei istoric ni se infSligeazi, deci, ca w model analitic
global at dinamici.i. ui.efi.i. 3oci,ale, care are puternice func-
lii explicative, marcate de abordarea gtiinlific5, in pers-
pectiva determinismului istoric, a tuturor palierelor qi
sferelor forma{iunii sociale.
Pe baza analizei rolului deterr'ninant al modului de
produc{ie, a intregului sdu sistem de conexiuni, conceplia
noastrd despre societate ne apare ca teori'e cu caracter
;tiin[i.f ic dsupr a dezu oltd.rii. so ci.etd'lii', trecerii acesteia de
Ia stadii inferioare la stadii superioare, de la vechi Ia
nou. Ea se opune oriciror teorii care considerd ci dez-
voltarea socialS ar fi rolul unor imprejurdri arbitrare,
al unor cauze exterioare sau de naturd pur subiectivd.
Desigur, specificitatea dezvoltdrii sociale constd in inter-
venlia factorilor umani subiectivi. Dar aceastd implicare
nu are un caracter arbitrar sau intimpldtor, ci se produce
in virtutea unor condifionlri obiective, a unor legdturi
legice, necesare.
Concepliile nemarxiste, antimarxiste qi antisocialiste
cu privire Ia dezvoltarea sociald accentueazS, intr-un fe1
sau altul qi cu nuantdri de pozilie, rolul factorilor su-
biectivi, aI ideilor in realizarea procesului istoric. De
aceea ele sint, in esen{d, tributare idealismului istoric.
Dar, dacd in concepliile mai vechi, orientarea idealistd
a fost explicit qi manifest formulatd, unele curente de
idei actuale sint mai ,rcodificate(, mai disimulate, incer-
cind sd parS mai receptive la practica sociald, dar nere-
nunfind sI exacerbeze unul sau altul dintre factorii dez-
voltdrii, acordind credit, in cele din urmi, celor care iqi
afld izvorul in raporturile intersubiective din societate
sau in sfera raporturilor secundare, derivate.
In genere, concepliile burgheze despre dezuoltare se
opun determi.ni,smului i.stori,c sau incearcd sd explice dez-
voltarea in mod unilateral, apelind Ia una sau alta dintre
verigile determindrii (cea,,tehnologic5(', cea,,informafio-
nald( etc.). De asemenea, unele dintre aceste concep{ii
sint vddit antisocialiste, postulind cd socialismul si ca-
pitalismul ar putea fi
,rconciliate(', ca sisteme social-po-
litice nefiind expresii istorice ale dezvoltdrii, ci doar mo-
duri organizalionale, depdqite prin apari{ia,,societdlii
postindustriale( (D. BeIl, H. Kahh, A. Touraine, A. Toff-
ler) ; unele curente (J. J. Servan-Schreiber, F. Closet,
M. Mcluhan) postuleazS aparilia aEa-numitei ,,societdfi
informalionale(, altele vorbesc despre o
,rsocietate Etiin-
fificd( (P. Drucker, M. Poniatovski), de una ,,a servi-
.:iilor(( (A. Etzioni) sau a ,,convergenfei sistemelor((
(M. Duverger, J. EIIul, J. K. Gatbraittl etc.).
Desigur, peisajul curentelor gi ,confruntdrilor ideolo-
gice actuale privind dezvoltarea este deosebit de complex
Ei contradictoriu. In esen{i, ins5, orientdrile burgheze, au
citeva trdsdturi mai pronun{ate a1e acestora: incercarea
de substituire a conceptului insuqi de dezvoltare prin no-
liunile de schimbare, mutalie, transformare, evolu{ie ; re-
ducerea dezvoltdrii Ia cregtere Ei, indeosebi, 1a creEterea
economicd ; negarea stadialitS{ii istorice Ei, in consecin!5,
a avansului istoric aI socialismului fali de capitalism ;
exagerarea determindrilor tehnologice gi gtiin{ifice, sub
impulsul revolu{iei tehnico-Etiinlifice contemporane ; pos-
tularea modelului capitalist al dezvoltirii, ca model uni-
versal-valabil ; negarea pesimist-istorici a perspectivelor
dezvoltArii.
42 43
Toate aceste trdsdturi teoretice Ei metodologice se re-
gdsesc, in diferite ipostaze, Ia numeroEi ideologi burghezi-
E1e probeazl, in fond, atit incapacitatea gindirii reac{io-
nare de a gdsi explica{ii qtiinlifice la procese}e lumii con*
temporane, cit qi orientarea sa apologeticd qi conservato-'
ristd la adresa capitalismului. Ceea ce, mai departe, este
un simptom aI crizei profunde in care a intrat ideologia
burghe2d, laturd constitutivd a crizei generale de sistem
a capitalismului contemporan.
b) Rolul esenfial al forlelor de producfie in dezvo_ltarea
socialS. Dezvoltarea puternicd a forfelor de productieo
perfeclionarea relafiilor de produc{ie qi. sociale,- factori:
fundamentali ai victoriei socialismului in RomAnia' a$
progresului qi bunistdrii intregului popor
Elaborarea, dezvoltarea Ei aplicarea creatoare a con-'
cepliei materialiste asupra istoriei eviden{iazd tot mai
prbgnant rolul d.eci'siu pe care 1I joacd for[ele de produe-
gfein ansamblul d.ezuottd'rii sociale' Aqa cum aprecia to-
vardEul Nicolae CeauEescu, secretarul general al partidu-
Iui nostru, ,,istoria
omenirii, deci 9i istoria poporului ro-
mdn, este iitoria dezvoltdrii forlelor de produc{ie si a
relaliilor sociale, istoria lqntelor de clasd, a luptelor im*
potriva asunririi si domina{iei strdine, pentru eliberare
nalionald gi dezvoltare de sine stltdtoare, istoria infrun-
tdrii continue intre vechi qi nou('.
f'or{ele de productie se acumuleazd in societate ca
produs al activitdtii tuturor genera'iiilor anterioare' Fie-
care noud generalie preia 9i dezvoltd forleie
,productivE
existente, asigurind continuitatea procesului istoric, ac*
lionind in coiditii determinate. Avind in vedere alcdtui*
rea, structura forlelor de producfie, ele cuprind elemen-
tele cele mai dinamice ale intregului mod de produc{ie"
in care se concentreazd cunoaqterea umand, stiinla qi teh-
nologia, resursele de creativitate qi de sporire a produc-
tivit;tii muncii de care dispune societatea. Este vorba"
in spe{d, de forla umand a muncii, de om, care este crea-
torul intregii avuiii materiale din societate 9i,
deopo-
trivd, al propriei sale esen{e, aI ansamblului relaliilor so-
ciale. AEi cum prima premisd a societd{ii
,umale,
indi-
fcrent de forma ei, este existen{a oamenilor ca atare-'
,rprimul act istoric este producerea mijloacelor necesare
pentru satisfacerea nevoilor de trai, producerea vietii rna-
teriale insdgi6', cum ardta Ma-rx.
Totodatd, instituirea producerii valorilor materiale Ei
spirituale, asigurarea continuitSlii qi saltului in procesul
istoric isi afld izvoarele in legirtura organicd. dintre forla
,tle muncd ;i, m.ijloacele de producfi,e, in sporirea' rolului
lor eficient, productiv. Accentuind asupra rolului esen-
gial al forlelor de produc{ie, filozofia materi"alist-dialec-
ticd Ei istoricd pdtrunde in analiza infrastructurilor obiec-
'tive ale societ5{ii omeneqti, dezghioaci elementele cele
,rnai profunde care dau temei existenlial Ei dinamism vie-
-{ii
sociale, asigurind continuitatea producerii gi reprodu-
cerii acesteia. In acelagi timp, aceastd viziune demon-
streaz[ caracterul legic necesar al intregii relele de de-
termindri ale ansamblului social, pornind de Ia rolul pro-
'pulsiv pe care il joacd for{e1e productive. Pe baza ana-
lizei istorice, a cauzelor gi factorilor care ac{ioneazd in
:societate, a interdependenlei ior dialectice, conceptia re-
wolulionard despre lume qi via{d aratd cb socialismul este
un produs legic-obiectiv qi istoriceqte necesar al dezvol-
tdrii societSfii, al rolului jucat de for{ele de produc{ie in
raporturile lor complexe cu relaliile de produclie qi, in
'ansamblu,
al transformdrilor revolu{ionare care se produc
in modul de produclie.
Acumularea experienlei revolu{ionare in lara noas-
trd, procesul revolulionar a1 trecerii la edificarea socia-
lismului constituie rezultatul istoric al modului ln care
s-au nSscut, au evoluat qi s-au solu{ionat contradicliile
spccifice regimului burghezo-rnoEieresc, pe mdsurd ce s-a
rnatut'izat conqtiinla de sine Ei organizarea politicA a cla-
sei muncitoare, a celorlalte forle sociale interesate in asi-
gurarea progresului societ5lii romAneqti. Totodatd, in pro-
cesul revoluiionar neintrerupt de edificare a noii socie-
td!i, pornind de 1a cunoagterea rolului pe care il joacd
fortele de produclie in dezvoltarea sociald, partidul nos-
tru a pus gi -pune un accent deosebit pe continua lor
sporire qi modernizare, in strinsd legiturd cu perfecfio-
narea relaliilor de produclie qi sociale, cu intreaga orga-
nizare a societd{ii noastre.
Ardtind c5, in cei peste 40 de ani care au trecut de
la victoria revoluliei de eliberare sociald qi nalionald,
antifascistd Ei antiimperialist5, lara noastri a parcurs
mai multe etape iptorice, transformindu-se dintr-o lard
44 45
gdsesc, in diferite ipostaze, Ia numeroEi ideologi burghezi-
E1e probeazl, in fond, atit incapacitatea gindirii reac{io-
nare de a gdsi explica{ii qtiinlifice la procese}e lumii con*
temporane, cit qi orientarea sa apologeticd qi conservato-'
ristd la adresa capitalismului. Ceea ce, mai departe, este
un simptom aI crizei profunde in care a intrat ideologia
burghe2d, laturd constitutivd a crizei generale de sistem
a capitalismului contemporan.
b) Rolul esenfial al forlelor de producfie in dezvo_ltarea
socialS. Dezvoltarea puternicd a forfelor de productieo
perfeclionarea relafiilor de produc{ie qi. sociale,- factori:
fundamentali ai victoriei socialismului in RomAnia' a$
progresului qi bunistdrii intregului popor
Elaborarea, dezvoltarea Ei aplicarea creatoare a con-'
cepliei materialiste asupra istoriei eviden{iazd tot mai
prbgnant rolul d.eci'siu pe care 1I joacd for[ele de produe-
gfein ansamblul d.ezuottd'rii sociale' Aqa cum aprecia to-
vardEul Nicolae CeauEescu, secretarul general al partidu-
Iui nostru, ,,istoria
omenirii, deci 9i istoria poporului ro-
mdn, este iitoria dezvoltdrii forlelor de produc{ie si a
relaliilor sociale, istoria lqntelor de clasd, a luptelor im*
potriva asunririi si domina{iei strdine, pentru eliberare
nalionald gi dezvoltare de sine stltdtoare, istoria infrun-
tdrii continue intre vechi qi nou('.
f'or{ele de productie se acumuleazd in societate ca
produs al activitdtii tuturor genera'iiilor anterioare' Fie-
care noud generalie preia 9i dezvoltd forleie
,productivE
existente, asigurind continuitatea procesului istoric, ac*
lionind in coiditii determinate. Avind in vedere alcdtui*
rea, structura forlelor de producfie, ele cuprind elemen-
tele cele mai dinamice ale intregului mod de produc{ie"
in care se concentreazd cunoaqterea umand, stiinla qi teh-
nologia, resursele de creativitate qi de sporire a produc-
tivit;tii muncii de care dispune societatea. Este vorba"
in spe{d, de forla umand a muncii, de om, care este crea-
torul intregii avuiii materiale din societate 9i,
deopo-
trivd, al propriei sale esen{e, aI ansamblului relaliilor so-
ciale. AEi cum prima premisd a societd{ii
,umale,
indi-
fcrent de forma ei, este existen{a oamenilor ca atare-'
,rprimul act istoric este producerea mijloacelor necesare
pentru satisfacerea nevoilor de trai, producerea vietii rna-
teriale insdgi6', cum ardta Ma-rx.
Totodatd, instituirea producerii valorilor materiale Ei
spirituale, asigurarea continuitSlii qi saltului in procesul
istoric isi afld izvoarele in legirtura organicd. dintre forla
,tle muncd ;i, m.ijloacele de producfi,e, in sporirea' rolului
lor eficient, productiv. Accentuind asupra rolului esen-
gial al forlelor de produc{ie, filozofia materi"alist-dialec-
ticd Ei istoricd pdtrunde in analiza infrastructurilor obiec-
'tive ale societ5{ii omeneqti, dezghioaci elementele cele
,rnai profunde care dau temei existenlial Ei dinamism vie-
-{ii
sociale, asigurind continuitatea producerii gi reprodu-
cerii acesteia. In acelagi timp, aceastd viziune demon-
streaz[ caracterul legic necesar al intregii relele de de-
termindri ale ansamblului social, pornind de Ia rolul pro-
'pulsiv pe care il joacd for{e1e productive. Pe baza ana-
lizei istorice, a cauzelor gi factorilor care ac{ioneazd in
:societate, a interdependenlei ior dialectice, conceptia re-
wolulionard despre lume qi via{d aratd cb socialismul este
un produs legic-obiectiv qi istoriceqte necesar al dezvol-
tdrii societSfii, al rolului jucat de for{ele de produc{ie in
raporturile lor complexe cu relaliile de produclie qi, in
'ansamblu,
al transformdrilor revolu{ionare care se produc
in modul de produclie.
Acumularea experienlei revolu{ionare in lara noas-
trd, procesul revolulionar a1 trecerii la edificarea socia-
lismului constituie rezultatul istoric al modului ln care
s-au nSscut, au evoluat qi s-au solu{ionat contradicliile
spccifice regimului burghezo-rnoEieresc, pe mdsurd ce s-a
rnatut'izat conqtiinla de sine Ei organizarea politicA a cla-
sei muncitoare, a celorlalte forle sociale interesate in asi-
gurarea progresului societ5lii romAneqti. Totodatd, in pro-
cesul revoluiionar neintrerupt de edificare a noii socie-
td!i, pornind de 1a cunoagterea rolului pe care il joacd
fortele de produclie in dezvoltarea sociald, partidul nos-
tru a pus gi -pune un accent deosebit pe continua lor
sporire qi modernizare, in strinsd legiturd cu perfecfio-
narea relaliilor de produclie qi sociale, cu intreaga orga-
nizare a societd{ii noastre.
Ardtind c5, in cei peste 40 de ani care au trecut de
la victoria revoluliei de eliberare sociald qi nalionald,
antifascistd Ei antiimperialist5, lara noastri a parcurs
mai multe etape iptorice, transformindu-se dintr-o lard
44 45
agrare intr-o lari socialistd industrial-agrard, cu o indus-
trle puternicd, moderni gi o agriculturS in plind dezvol-
tare, tovardEul Nicolae Ceaugescu aprecia cd aceasta se
datoreEte muncii eroice a intregului popor, dezvoltdrii
puternice a forlelor de produclie, fduririi noilor relalii
de produclie Ei sociale de tip socialist.
ln Romdnia burghezo-moqiereasc5' utilizarea forlei de
muncd era grevatd de multiple contradicfii qi dispropor-
lii cronice i 7\o7o din populalia aptd de munci lucra in
agriculturd, iar populalia ocupatd in industrie 9i con-
struclii reprezenta doar 8,5o7s. Repartizarea in teritoriu
a forlelor de produc{ie se caracteriza
-
in condiliile ungi
economii slab dezvoltate
-
prin concentrarea forlei de
muncd din industrie doar in citeva oraqe (Ease centre ur-
bane delineau 7\a/o din produclia industriald totalS). Gra-
dul de calificare Ei structura pregdtirii for{ei de muncd
erau inapoiate, dupd cum
-
la nivelul mijloacelor de
produc{ie
-
se lnregistrau decalaje foarte mari fatd de
ilte 15ri, predominind aceiaEi indicatori ai slabei dez-
voltdri de ansamblu.
Pornindu-se de la o astfel de situalie, in anii revo-
luliei Ei construc{iei socialiste s-au pus complexe
-pro-
bleme privind sporirea gradului de ocupare qi folosire
-a
forlei de muttce, repartlzarea armonioasi a forlelo1 de
produc{ie pe ramuri-(in condiliile trecerii la industriali-
zarea sociiiisti a 15rii) Ei in teritoriu' creqterea gradului
de calificare a.forlei de munc5, modernizarea suslinutd
a bazei tehnico-materiale a societSlii. Industria a deve-
nit factorul dinamizator al intregii economii nafionale,
produclia industrial5 a firii noastre fiind in 1984 de
peste fbO ori mai mare comparativ cu 1945' ln aceeaqi
perioadd, produclia agricold a crescut de aproape 7 ori'
Urmdrindu-se cu consecventS amplasarea armonioasd in
teritoriu a noilor forte de produc{ie s-a asigurat, treptat,
reducerea decalajului dintre diferite zone' apropierea ni-
velurilor lor
"de
dezvoltare multilaterald, creEterea pro-
ducliei pe locuitor. AEa cum ardta secretarul general al
partidului, ,,Ca rezultat al marilor realizdri oblinute in
dezvoltarea forlelor de producfie, al creqterii suslinute
a poten{ialului economic, ardta secretarul general al
partidului, produsul social va fi, in 1985, cu 25 la suti
mai mare decit in 1980, realizindu-se un ritm de dez-
voltarc anual de circa 5 la sutd. A crescut puternic bo-
gdlia nalionald. Mijloacele fixe vor fi in 1985 de
2 860 miliarde lei(.
Este de observat cd, pe baza acumuldrilor cantitative
realizate, economia nalionald a cunoscut o creqtere care
ii permite sd piEeascS hotdrit pe coordonatele saltului
calitativ, ale eficienlei gi dezvoltdrii intensive, toate aces-
tea constituind opliuni principale in cincinalul care a
trecut, precum
Ei in cincinalul 1986-1990 Ei, mai departe,
in deceniul urmdtor,
Perioada cea rnai. rodnicd a dezuoltdrii, forlelor de
produclie se inregistreazd. dupd. 7965, anul celui de-al
IX-Iea Congres al partidului. ln cele peste doui decenii
care au trecut de atunci, asigurarea unei corela{ii cit mai
armonioase intre toate componentele for{elor de produc-
lie s-a realizat in condiliile efortului progresiv de mo-
dernizare Ei perfeclionare a acestora, pe baza qtiinlei qi
tehnicii celei mai avansate, astfel lncit sd se asigure o
inaltd valorificare a potenlialului productiv al societd{ii
noastre. Accentul deosebit care s-a pus Ei se pune, in
ultimii ani, pe calitate gi eficienld se reflectd, cu precS-
dere, in volumul gi structura for{elor de produclie, in
creEterea numerici si a gradului de calificare a forlei de
muncd, in modernizarea accentuatd a mijloacelor de pro-
duclie.
Abordind realist, cu o temeinicS stdpinire a mijloace-
ior analizei Etiinfifice, problemele dezvoltdrii forlelor de
producfie, partidul nostru s-a preocupat Ei se preocupS
de studierea atentd a contradicfiilor, decalajelor Ei dis-
proportiilor care se mai manifestd intre diferite ramuri gi
domenii, intre forlele Ei rela{iile de producfie, intre in-
dustrie qi agriculturd, intre alte sectoare, astfel incit si
se asigure solulionarea 1or, promovarea noului, dezvolta-
rea echilibratd a intregii economii nalionale.
Dezvoltarea impetuoasd a for{elor de produclie in anii
edificdrii socialiste constituie izuorul progresului. qi bund-
stdrii intregului popor, factorul de baz6, aI infdptuirii pro-
gramelor de ridicare continud a nivelului de trai mate-
rial qi spiritual al poporului, lelul suprem al politicii par-
tidului, esenla societdlii socialiste. Asigurarea unui uo-
lum ridicat, a unei structuri, rnoderne qi a unei distribugii
ra!,ionale in teritoriu a fortelor de produclie constituie
temeiul obiectiv pentru sporirea retribuliei reale, imbu-
ndtilirea prelurilor si asezarea lor pe principii econo-
rnice, alocarea unor importante sume pentru cheltuieli
46
47
trle puternicd, moderni gi o agriculturS in plind dezvol-
tare, tovardEul Nicolae Ceaugescu aprecia cd aceasta se
datoreEte muncii eroice a intregului popor, dezvoltdrii
puternice a forlelor de produclie, fduririi noilor relalii
de produclie Ei sociale de tip socialist.
ln Romdnia burghezo-moqiereasc5' utilizarea forlei de
muncd era grevatd de multiple contradicfii qi dispropor-
lii cronice i 7\o7o din populalia aptd de munci lucra in
agriculturd, iar populalia ocupatd in industrie 9i con-
struclii reprezenta doar 8,5o7s. Repartizarea in teritoriu
a forlelor de produc{ie se caracteriza
-
in condiliile ungi
economii slab dezvoltate
-
prin concentrarea forlei de
muncd din industrie doar in citeva oraqe (Ease centre ur-
bane delineau 7\a/o din produclia industriald totalS). Gra-
dul de calificare Ei structura pregdtirii for{ei de muncd
erau inapoiate, dupd cum
-
la nivelul mijloacelor de
produc{ie
-
se lnregistrau decalaje foarte mari fatd de
ilte 15ri, predominind aceiaEi indicatori ai slabei dez-
voltdri de ansamblu.
Pornindu-se de la o astfel de situalie, in anii revo-
luliei Ei construc{iei socialiste s-au pus complexe
-pro-
bleme privind sporirea gradului de ocupare qi folosire
-a
forlei de muttce, repartlzarea armonioasi a forlelo1 de
produc{ie pe ramuri-(in condiliile trecerii la industriali-
zarea sociiiisti a 15rii) Ei in teritoriu' creqterea gradului
de calificare a.forlei de munc5, modernizarea suslinutd
a bazei tehnico-materiale a societSlii. Industria a deve-
nit factorul dinamizator al intregii economii nafionale,
produclia industrial5 a firii noastre fiind in 1984 de
peste fbO ori mai mare comparativ cu 1945' ln aceeaqi
perioadd, produclia agricold a crescut de aproape 7 ori'
Urmdrindu-se cu consecventS amplasarea armonioasd in
teritoriu a noilor forte de produc{ie s-a asigurat, treptat,
reducerea decalajului dintre diferite zone' apropierea ni-
velurilor lor
"de
dezvoltare multilaterald, creEterea pro-
ducliei pe locuitor. AEa cum ardta secretarul general al
partidului, ,,Ca rezultat al marilor realizdri oblinute in
dezvoltarea forlelor de producfie, al creqterii suslinute
a poten{ialului economic, ardta secretarul general al
partidului, produsul social va fi, in 1985, cu 25 la suti
mai mare decit in 1980, realizindu-se un ritm de dez-
voltarc anual de circa 5 la sutd. A crescut puternic bo-
gdlia nalionald. Mijloacele fixe vor fi in 1985 de
2 860 miliarde lei(.
Este de observat cd, pe baza acumuldrilor cantitative
realizate, economia nalionald a cunoscut o creqtere care
ii permite sd piEeascS hotdrit pe coordonatele saltului
calitativ, ale eficienlei gi dezvoltdrii intensive, toate aces-
tea constituind opliuni principale in cincinalul care a
trecut, precum
Ei in cincinalul 1986-1990 Ei, mai departe,
in deceniul urmdtor,
Perioada cea rnai. rodnicd a dezuoltdrii, forlelor de
produclie se inregistreazd. dupd. 7965, anul celui de-al
IX-Iea Congres al partidului. ln cele peste doui decenii
care au trecut de atunci, asigurarea unei corela{ii cit mai
armonioase intre toate componentele for{elor de produc-
lie s-a realizat in condiliile efortului progresiv de mo-
dernizare Ei perfeclionare a acestora, pe baza qtiinlei qi
tehnicii celei mai avansate, astfel lncit sd se asigure o
inaltd valorificare a potenlialului productiv al societd{ii
noastre. Accentul deosebit care s-a pus Ei se pune, in
ultimii ani, pe calitate gi eficienld se reflectd, cu precS-
dere, in volumul gi structura for{elor de produclie, in
creEterea numerici si a gradului de calificare a forlei de
muncd, in modernizarea accentuatd a mijloacelor de pro-
duclie.
Abordind realist, cu o temeinicS stdpinire a mijloace-
ior analizei Etiinfifice, problemele dezvoltdrii forlelor de
producfie, partidul nostru s-a preocupat Ei se preocupS
de studierea atentd a contradicfiilor, decalajelor Ei dis-
proportiilor care se mai manifestd intre diferite ramuri gi
domenii, intre forlele Ei rela{iile de producfie, intre in-
dustrie qi agriculturd, intre alte sectoare, astfel incit si
se asigure solulionarea 1or, promovarea noului, dezvolta-
rea echilibratd a intregii economii nalionale.
Dezvoltarea impetuoasd a for{elor de produclie in anii
edificdrii socialiste constituie izuorul progresului. qi bund-
stdrii intregului popor, factorul de baz6, aI infdptuirii pro-
gramelor de ridicare continud a nivelului de trai mate-
rial qi spiritual al poporului, lelul suprem al politicii par-
tidului, esenla societdlii socialiste. Asigurarea unui uo-
lum ridicat, a unei structuri, rnoderne qi a unei distribugii
ra!,ionale in teritoriu a fortelor de produclie constituie
temeiul obiectiv pentru sporirea retribuliei reale, imbu-
ndtilirea prelurilor si asezarea lor pe principii econo-
rnice, alocarea unor importante sume pentru cheltuieli
46
47
sbcial-culturale,.sporirea volumului de mdrfuri Ei a pres-
tirilor de servicii cdtre populafie, dezvoltarea construc*
liei de locuinle si obiective social-culturale, cresterea ni-
velului de pregdtire sociald Ei culturald a populaliei, fdu-
rirea unei bogate vieli spirituale.
c) Dialectica fortelor qi relaliilor de producfie in etapa
actual5 de dezvoltare a RornAniei. Concepfia P.C.R., a,
secretarului sdu general, tovariqul Nicolae Ceauqescu.
despre rolul esenlial al dezvoltdrii for{elor de produc*-
fie in fdurirea societdlii socialiste multilateral dezvoltate
$i crearea condifiilor pentru trecerea la stadiul superior"
al cornunismuXui
Intreaga conceplie ;i acliune politicd desfdquratS de.
partid, sub impulsul gindirii gi activiti{ii creatoare a to*-
vardqului Nicolae Ceauqescu, porneEte de la analiza dia--
lecticii globale a procesul.ui de fiurire a societSlii socia-
iiste multilateral dezvoltate. In acest cadru se inscrie qi
abordarea problemelor raportului dintre for{ele qi rela*
{iile de produc{ie in etapa actuald gi in perspectivd. Prin-
cipalele aspecte ale dialecticii acestui raport se referd la
citeva direclii si anume :
Manifestareq Ttnor contradic{i.i, intre niuelul de dez-
uoltare si gradut de mod|rnizare a for[etor de produc[ie
gi rela[iile de producgie ,.si sociale, acestea avind c]'
anumitd tendinld de rdminere in urmd. Solulionarea
acestei contradiclii presupune realizarea unei concordan{e
cit mai depline intre cele doud laturi, perfeclionarea con-
tinud a rela.liilor de produclie, a formelor de conducere'
si planificare, a modalitd{ilor de participare a maseior 1a
conducerea tuturor sectoarelor de activitate. In ultimii:
a.ni s-au adoptat mdsuri eficiente pentru intdrirea pro-
prietdlii socialiste de stat qi cooperatiste, pentru organi-
zarea superioari a muncii in industrie ;i agricultur'A, in
ioate sectoarele. Noul mecanism economico-financiar, tre-'
cerea Ia autoconducerea Ei autogestiunea muncitoreascd,,
cregterea rdspunderii colectivelor de oameni ai muncii pen-
tru gospoddrirea judicioasd a mijloacelor de producfie,
precum si alte mdsuri contribuie 1a perfec{ionarea con*
tinud a rela{iilor de produc{ie, la imbinarea lor tot mai
armonioasd cu forlele de produc{ie. In acest cadru se
asigurd dinamismul accentuat al intregului mod de pro-.
duclie socialist, valorificarea superioard a poten{iaiuiui
-.du specific. pentru dezvoltarea de ansamblu a intregii;
noastre societSli.
Accentuarea dezuoltd.rii i,ntensi,ue a for[elor cle pro-"
duc[ie devine, in cadrul dialecticii profunde a moctului
cie produclie, o cerinld primordiald gi o opliune politicd
prioritard. Continuindu-se experien{a acumulatd gi adop*
tindu-se noi strategii poiitice, in cincinalul 1986-1990"
ca qi in perspectiva anului 2000, va avea loc accentuarea,
rolului factcrilor caiitativi ai dezvoltirii for{elor de pro--
duclie, pe baza afirm6rii noii revolulii tehnico-gtiinfifice,
cibernetizdrii, automatizdrii gi robotizdrii producliei, in--
troducerii masive a progresului tehnic in toate ramurile,
cle activitate.
Trecei"ea de la dezvotrtarea extensivd la cea intensir'i.
a forlelor de produc{ie marcheazd o mutalie substantiald
in dinamica de ansamblu a modului de produclie, asigu-
rlnd preponderenla factorilor de eficienld superioari, care
si permitd valorificarea plenard a avantajelor orinciuirii
sociaiiste qi crearea condi{iilor obiective pentru inainta-
lea spre comunism. Atingerea uno4 valori superioare Ia
indicatorii de eficienld presupune nu numai asigurarea
premiselor fizice aie fortelor de produclie, ci Ei sporirea:
rolului factorului uman, r'ealizarea unei structuri-si ca-
litAli noi a forfei de mr.rnc5, creEterea puternice a pro-
ductivitd{ii, a intregii activitdli. Dupd cum ardta secreta-
rul general al partiduiui in Cuvintare la plenara
din
decembrie 1985, ,,numai prin folosirea, indeosebi, a inte-
iigcnlei, a spiritului de rdspundere, de organizare si prin
rnodernizarea a ceea ce avem putem si oblinem o creg-
tere puternicd a producliei, a eficienlei economice, a
productivitdlii in general, a intregii noastre activitdli(6"
Realizarea unei corela{ii ctt mui strinse intre toate
componentele
f orlelor proiLuctiue, cu precddere intre vo-
iumul
Ei structura fondurilor fixe si baza enerpletici si de
materii prime. in contextul hotdririlor celui de-al XIIi-lea
Congres aI partidului, al Programului-directivd de cer--
cetare gi dezvoltare in domeniul energiei pe perioada
1981-1990 9i orientdrile principale pind in anul 2000"
cresterea si modernizarea bazei proprii de materii prime
urmeaz6. sd se realizeze in condiliile sporirii, pind ia
.ca 700/s, a graduiui de valorificare a materiilor prime"
materialelor, combustibililor qi energiei. in acest fel se vor
crea condilii superioare pentru accentuarea rolului dina--
48 49
tirilor de servicii cdtre populafie, dezvoltarea construc*
liei de locuinle si obiective social-culturale, cresterea ni-
velului de pregdtire sociald Ei culturald a populaliei, fdu-
rirea unei bogate vieli spirituale.
c) Dialectica fortelor qi relaliilor de producfie in etapa
actual5 de dezvoltare a RornAniei. Concepfia P.C.R., a,
secretarului sdu general, tovariqul Nicolae Ceauqescu.
despre rolul esenlial al dezvoltdrii for{elor de produc*-
fie in fdurirea societdlii socialiste multilateral dezvoltate
$i crearea condifiilor pentru trecerea la stadiul superior"
al cornunismuXui
Intreaga conceplie ;i acliune politicd desfdquratS de.
partid, sub impulsul gindirii gi activiti{ii creatoare a to*-
vardqului Nicolae Ceauqescu, porneEte de la analiza dia--
lecticii globale a procesul.ui de fiurire a societSlii socia-
iiste multilateral dezvoltate. In acest cadru se inscrie qi
abordarea problemelor raportului dintre for{ele qi rela*
{iile de produc{ie in etapa actuald gi in perspectivd. Prin-
cipalele aspecte ale dialecticii acestui raport se referd la
citeva direclii si anume :
Manifestareq Ttnor contradic{i.i, intre niuelul de dez-
uoltare si gradut de mod|rnizare a for[etor de produc[ie
gi rela[iile de producgie ,.si sociale, acestea avind c]'
anumitd tendinld de rdminere in urmd. Solulionarea
acestei contradiclii presupune realizarea unei concordan{e
cit mai depline intre cele doud laturi, perfeclionarea con-
tinud a rela.liilor de produclie, a formelor de conducere'
si planificare, a modalitd{ilor de participare a maseior 1a
conducerea tuturor sectoarelor de activitate. In ultimii:
a.ni s-au adoptat mdsuri eficiente pentru intdrirea pro-
prietdlii socialiste de stat qi cooperatiste, pentru organi-
zarea superioari a muncii in industrie ;i agricultur'A, in
ioate sectoarele. Noul mecanism economico-financiar, tre-'
cerea Ia autoconducerea Ei autogestiunea muncitoreascd,,
cregterea rdspunderii colectivelor de oameni ai muncii pen-
tru gospoddrirea judicioasd a mijloacelor de producfie,
precum si alte mdsuri contribuie 1a perfec{ionarea con*
tinud a rela{iilor de produc{ie, la imbinarea lor tot mai
armonioasd cu forlele de produc{ie. In acest cadru se
asigurd dinamismul accentuat al intregului mod de pro-.
duclie socialist, valorificarea superioard a poten{iaiuiui
-.du specific. pentru dezvoltarea de ansamblu a intregii;
noastre societSli.
Accentuarea dezuoltd.rii i,ntensi,ue a for[elor cle pro-"
duc[ie devine, in cadrul dialecticii profunde a moctului
cie produclie, o cerinld primordiald gi o opliune politicd
prioritard. Continuindu-se experien{a acumulatd gi adop*
tindu-se noi strategii poiitice, in cincinalul 1986-1990"
ca qi in perspectiva anului 2000, va avea loc accentuarea,
rolului factcrilor caiitativi ai dezvoltirii for{elor de pro--
duclie, pe baza afirm6rii noii revolulii tehnico-gtiinfifice,
cibernetizdrii, automatizdrii gi robotizdrii producliei, in--
troducerii masive a progresului tehnic in toate ramurile,
cle activitate.
Trecei"ea de la dezvotrtarea extensivd la cea intensir'i.
a forlelor de produc{ie marcheazd o mutalie substantiald
in dinamica de ansamblu a modului de produclie, asigu-
rlnd preponderenla factorilor de eficienld superioari, care
si permitd valorificarea plenard a avantajelor orinciuirii
sociaiiste qi crearea condi{iilor obiective pentru inainta-
lea spre comunism. Atingerea uno4 valori superioare Ia
indicatorii de eficienld presupune nu numai asigurarea
premiselor fizice aie fortelor de produclie, ci Ei sporirea:
rolului factorului uman, r'ealizarea unei structuri-si ca-
litAli noi a forfei de mr.rnc5, creEterea puternice a pro-
ductivitd{ii, a intregii activitdli. Dupd cum ardta secreta-
rul general al partiduiui in Cuvintare la plenara
din
decembrie 1985, ,,numai prin folosirea, indeosebi, a inte-
iigcnlei, a spiritului de rdspundere, de organizare si prin
rnodernizarea a ceea ce avem putem si oblinem o creg-
tere puternicd a producliei, a eficienlei economice, a
productivitdlii in general, a intregii noastre activitdli(6"
Realizarea unei corela{ii ctt mui strinse intre toate
componentele
f orlelor proiLuctiue, cu precddere intre vo-
iumul
Ei structura fondurilor fixe si baza enerpletici si de
materii prime. in contextul hotdririlor celui de-al XIIi-lea
Congres aI partidului, al Programului-directivd de cer--
cetare gi dezvoltare in domeniul energiei pe perioada
1981-1990 9i orientdrile principale pind in anul 2000"
cresterea si modernizarea bazei proprii de materii prime
urmeaz6. sd se realizeze in condiliile sporirii, pind ia
.ca 700/s, a graduiui de valorificare a materiilor prime"
materialelor, combustibililor qi energiei. in acest fel se vor
crea condilii superioare pentru accentuarea rolului dina--
48 49
mizator aI forlelor de produclie in ansamblul economiei
nalionale.
Infdptuirea cu succes a noii. reuolu[ii ograre presu-
pune modernizarea accentuatd a bazei tehnico-materiale
a agriculturii, organizarea superioard. a muncii, transfor-
marea generald a modului de viald gi a nivelului de con-
Etiinld a ldrdnimii, perfeclionarea relaliilor de produclie
din sfera agriculturii, apropierea treptatd a acestei ra-
muri de caracteristicile activitS{ii industriale. Noua re-
volu{ie agrard va contribui la realizarea unei concordan{e
cit mai depline intre forlele gi rela{iile de produclie din
cele doud ramuri de bazd ale economiei
-
industr:ia
Ei
agricultura. Totodatd, creEterea producliei agricole Ei per-
feclionarea schimbului de activitdli intre industrie
Ei
agriculturi, intre sat qi oraE, vor crea condilii superioare
pentru satisfacerea deplini a cerin{elor de consum ale
populaliei, pentru sporirea considerabili a rolului agri-
culturii in progresul de ansamblu al societdlii noastre.
Ridi.carea ni.^elului de pregd.tire profesionald $i
po-
Iitico-i,deologicd a tuturor oameni,lor muncii va reprezenta
un proces cu rol esenlial in sporirea potenliaiului uman
al forlelor de producfie, in crearea condiliilor superioare
pentru imbinarea mai armonioasd a acestora cu relaliile
de produclie.
,,Socialismul
-
ardta secretarul general al
partidului nostru in Cuvintare Ia Congresul Etiin-tei
gi
invdtdmintului
-
11 construim cu oamenii Ei pentru oa-
meni. De aceea trebuie sd facem totul pentru ridicarea
continud a pregitirii lor profesionale gi tehnice, a uive-
lului general de conEtiinld revolulionard, socialist6".
Pregdtirea qi perfeclionarea forlei de muncd, in strinsd
legdturd cu necesarul de cadre Ei cu cerin{ele tehnigo:
qtiinlifice ale fiecdrei ramuri de activitate va contribui
la afirmarea qi mai puternicd a factorului uman in an-
samblul activitSlii productive qi sociale' la amplificarea
acliunii resurselor intensive ale dezvoltdrii economice qi
sociale a {drii.
Perfec[ionarea gt func[ionarea i'n cele mai bune
cond.i.fii a noului n'Lecandrfir economico-fi,nanciar repre-
zintd o cerin!6 esenliali a intdririi relaliilor de produc-
!ie, a proprietd{ii socialiste asupra mijloacelor Ae pf9-
duclie. Pe aceastd bazd are loc, de asemenea' repartilia
produsului social gi a venitului nalional pe principii so-
cialiste de echitate Ei dreptate sociald, in raport cu munca
fiecdruia. Aqezarea intregii activitS!i economico-sociale
pe principiile autoconducerii qi autogestiunii va contri-
l.lui la creEterea rispunderii fiecdrui colectiv de oameni
iri muncii, a adundrilor generale Ei a consiliilor de con-
ducere in stabilirea Ei realizarea planului. In acest fel,
1:erfeclionarea reialiilor de produclie se imbini cu adin-
cirea democraliei muncitoregti, revolulionare, dezvoltin-
du-se un sistem unitar aI activitdlii economice qi sociale,
caracterizat prin afirmarea tot mai puternici a tendin{e-
lor gi legitdlilor obiective ale modului de produclie so-
ciali st.
in ansamblui determinatiilor si caracteristicilor lor,
raporturile dialectice dintre forlele Ei relaliile de produc-
lie constituie baza obiectivi pentru elaborarea qi finali-
zarea strategiilor de dezvoltare economicd gi sociali a
!6rii noastre in viitor. @onceplia partidului nostru, a
:ecretarului sdu general, tovarSgui Nicolae Ceauqescu, pri-
vind rolul esenlial al forlelor de produc{ie in progresul
multiiateral ai {drii noastre pe calea socialismului Ei co*
munismului, in strinsd legiturd cu ansambiul rela{iilor
de produc{ie Ei sociale, porneqte de la cerinlele valorifi-
cdrii superioare a avantajelor pe care ie oferd modul de
produc{ie socialist in infdptuirea procesului revolulionar
nelntrerupt din patria noastrd. Aceastd conceplie, deter*
ministd in esen{a ei, bazatl pe tezele fundamentale a1e
filozofiei materialist-dialectice Ei istorice, se dezvoltd gi
se aplicd in mod creator, in legdturd cu particularitdlile
concret-istorice ale procesului revolu{ionar din {ara noas-
trd, cu perspectivele acestuia in condiliile fduririi socie-
tdlii socialiste multilateral dezvoltate Ei inaintdrii neabd-
tr-rto a Romdniei spre comunism.
BIBLIOGR AFIE
NICOLAE CEAUSESCU
-
Raport Ia cel de-al XIII-Iea Congres
al Fartidului Comunist Romdn, Editura Politicd, Bucureqti, 1984"
tt. 8-32.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Erpunere cu priuire la stadiul actual
aL edilicdrii, sociali,smului, in $ara noastrd, Ia problem,ele teore'
tice, ideologice gi acti,rsitatea politicd., educatiud. a partidului., pre-
zentatil la plenara ldrgitd a eomitetului Central aI Partidului
Comunist Romin
-
I iunie 1982, in Romdnia pe drutnul con'
struirii societdli,i socialiste multilateral dezt:oltate, vol. 24, Edi-
tura Politicd, Bucure$ti, 1983, p. 6-9, 16-24, sau in broqur5,
Editura Politic6, Bucureqti, 7982, p. B-11, 16-31.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare Ia marea adunare ltopu-
lard. cetdfeneascd. di,n Capi,tald.
-
15 rrartie 1985, Editura Poli-
ticd, Bucureqti, 1985, p. 14-16, 20-21.
50
51
nalionale.
Infdptuirea cu succes a noii. reuolu[ii ograre presu-
pune modernizarea accentuatd a bazei tehnico-materiale
a agriculturii, organizarea superioard. a muncii, transfor-
marea generald a modului de viald gi a nivelului de con-
Etiinld a ldrdnimii, perfeclionarea relaliilor de produclie
din sfera agriculturii, apropierea treptatd a acestei ra-
muri de caracteristicile activitS{ii industriale. Noua re-
volu{ie agrard va contribui la realizarea unei concordan{e
cit mai depline intre forlele gi rela{iile de produclie din
cele doud ramuri de bazd ale economiei
-
industr:ia
Ei
agricultura. Totodatd, creEterea producliei agricole Ei per-
feclionarea schimbului de activitdli intre industrie
Ei
agriculturi, intre sat qi oraE, vor crea condilii superioare
pentru satisfacerea deplini a cerin{elor de consum ale
populaliei, pentru sporirea considerabili a rolului agri-
culturii in progresul de ansamblu al societdlii noastre.
Ridi.carea ni.^elului de pregd.tire profesionald $i
po-
Iitico-i,deologicd a tuturor oameni,lor muncii va reprezenta
un proces cu rol esenlial in sporirea potenliaiului uman
al forlelor de producfie, in crearea condiliilor superioare
pentru imbinarea mai armonioasd a acestora cu relaliile
de produclie.
,,Socialismul
-
ardta secretarul general al
partidului nostru in Cuvintare Ia Congresul Etiin-tei
gi
invdtdmintului
-
11 construim cu oamenii Ei pentru oa-
meni. De aceea trebuie sd facem totul pentru ridicarea
continud a pregitirii lor profesionale gi tehnice, a uive-
lului general de conEtiinld revolulionard, socialist6".
Pregdtirea qi perfeclionarea forlei de muncd, in strinsd
legdturd cu necesarul de cadre Ei cu cerin{ele tehnigo:
qtiinlifice ale fiecdrei ramuri de activitate va contribui
la afirmarea qi mai puternicd a factorului uman in an-
samblul activitSlii productive qi sociale' la amplificarea
acliunii resurselor intensive ale dezvoltdrii economice qi
sociale a {drii.
Perfec[ionarea gt func[ionarea i'n cele mai bune
cond.i.fii a noului n'Lecandrfir economico-fi,nanciar repre-
zintd o cerin!6 esenliali a intdririi relaliilor de produc-
!ie, a proprietd{ii socialiste asupra mijloacelor Ae pf9-
duclie. Pe aceastd bazd are loc, de asemenea' repartilia
produsului social gi a venitului nalional pe principii so-
cialiste de echitate Ei dreptate sociald, in raport cu munca
fiecdruia. Aqezarea intregii activitS!i economico-sociale
pe principiile autoconducerii qi autogestiunii va contri-
l.lui la creEterea rispunderii fiecdrui colectiv de oameni
iri muncii, a adundrilor generale Ei a consiliilor de con-
ducere in stabilirea Ei realizarea planului. In acest fel,
1:erfeclionarea reialiilor de produclie se imbini cu adin-
cirea democraliei muncitoregti, revolulionare, dezvoltin-
du-se un sistem unitar aI activitdlii economice qi sociale,
caracterizat prin afirmarea tot mai puternici a tendin{e-
lor gi legitdlilor obiective ale modului de produclie so-
ciali st.
in ansamblui determinatiilor si caracteristicilor lor,
raporturile dialectice dintre forlele Ei relaliile de produc-
lie constituie baza obiectivi pentru elaborarea qi finali-
zarea strategiilor de dezvoltare economicd gi sociali a
!6rii noastre in viitor. @onceplia partidului nostru, a
:ecretarului sdu general, tovarSgui Nicolae Ceauqescu, pri-
vind rolul esenlial al forlelor de produc{ie in progresul
multiiateral ai {drii noastre pe calea socialismului Ei co*
munismului, in strinsd legiturd cu ansambiul rela{iilor
de produc{ie Ei sociale, porneqte de la cerinlele valorifi-
cdrii superioare a avantajelor pe care ie oferd modul de
produc{ie socialist in infdptuirea procesului revolulionar
nelntrerupt din patria noastrd. Aceastd conceplie, deter*
ministd in esen{a ei, bazatl pe tezele fundamentale a1e
filozofiei materialist-dialectice Ei istorice, se dezvoltd gi
se aplicd in mod creator, in legdturd cu particularitdlile
concret-istorice ale procesului revolu{ionar din {ara noas-
trd, cu perspectivele acestuia in condiliile fduririi socie-
tdlii socialiste multilateral dezvoltate Ei inaintdrii neabd-
tr-rto a Romdniei spre comunism.
BIBLIOGR AFIE
NICOLAE CEAUSESCU
-
Raport Ia cel de-al XIII-Iea Congres
al Fartidului Comunist Romdn, Editura Politicd, Bucureqti, 1984"
tt. 8-32.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Erpunere cu priuire la stadiul actual
aL edilicdrii, sociali,smului, in $ara noastrd, Ia problem,ele teore'
tice, ideologice gi acti,rsitatea politicd., educatiud. a partidului., pre-
zentatil la plenara ldrgitd a eomitetului Central aI Partidului
Comunist Romin
-
I iunie 1982, in Romdnia pe drutnul con'
struirii societdli,i socialiste multilateral dezt:oltate, vol. 24, Edi-
tura Politicd, Bucure$ti, 1983, p. 6-9, 16-24, sau in broqur5,
Editura Politic6, Bucureqti, 7982, p. B-11, 16-31.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare Ia marea adunare ltopu-
lard. cetdfeneascd. di,n Capi,tald.
-
15 rrartie 1985, Editura Poli-
ticd, Bucureqti, 1985, p. 14-16, 20-21.
50
51
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare la Plenaro Comitetul,ui'
{}entral aI PartiCului ComunLst Rorndn, 13 noiembrje 1985, Edi-
tura Politicb, Bucureqti, 1985, p. 8-16.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare la Congresul $tiint/ei. Si
inudid.mintului, 28 noiembrie 1985, Editura Politicd, Bucure$ti,
1985, p. B-12. 'l5.
NICOLAE CEAU,SESCU
-
Cut;intare Ia Plenctra Consiliului Na-
lional aL Oamenilor Muncii din industrie, construclii, transpor-
turi, circwlaiia mdrfwLlor ;i finanle, 16 decembrie '1985, Editura
Poiitica, Bu,cureEti, 198i, p. 13-18.
Din gindirea f ilozoficd a Pre$edintelui Romdni,ei, Nicolae
Ceaupescu. Concepfia materialist-dialecticd., baza ideologicd a 1to-
IiticiL 9i actiuitdfii Partidului Comunist Romdn, Editura Politicd,
Eucureqti, 1981, p. 54-57.
Din gindirea filozoficd. a presedintelui Romdniei., Nicolae
Ceau;escu. Dial.ectica edificdri,i societ(tfii socialiste rnultilateral
rlezxoltote, Editura Politicd, Bucuresti, 1982, p. 91*102.
K. MARX, F. ENGELS
-
Ideologlia germand, in vol. I{. Nlarx,
F. Enge'ls, Opere, vol. 3, Editura PoliticS, Bucuresti, 1958, p. 70-80.
l(. MARX
-
Contributi,i Ia criti'ca economi'ei, poli'tice. PreIatd,
in vol. K. Marx, tr. Engels, Opere, vol. 3, Editura Poiiticd, tsucu-
resti, 1958. p. 575-577.
I)IiOGNES{JL SOCIAL. LEGITA.TEA SIJCCESIUNII
I|OIiMATIUNILOR SOCIALE gI INEVITABILITATEA
SOCIALISMUI,UI. DOCU1VXENTELE PABTIDULUI CO-
MT]I{IS'F ROMAN OESFRE CARACTERISTICILE PRO-
GRESUI"UI tr}T CONDITIILE SOCIALISMULUI. CRI-
'TTCA CONCEFTIILOR AhIT'ICOMUNISTE CU PRIVIRE
I"A A9A-ZISA CR,IZA A SOCIALISMULUI
CONSTANTIN BORGEANU
PlanuL temei
rr) Problema scn,sului jstoriei si a progresuiui istoric in concep-
tia revolutionard despre lume qi viald a partidului nostr-u"
Crileriile progresului social. ldeea de 'progres in dezbaterile
contemporane
b) Succesiunea legicd a formatlu,nilor sociale, direclie fundarnen-
lalir
. a progresulu,i istoric. istoria multimilenard a poporului
lomAn
-
ilu.strare concl,uden,td a legitd{ilor obiective aie pro-'
gresului s,ocial
<') Nt'<'ositiltt'a obiectivd a socialismului, expresie a legitdlii pro-
gresului social. Critica concepfiilor anticomuniste cu privire
la asa-zisa crizd a so,cialismului. Documentele p.C.R.
despre.
caracteristicile progresului social in condi{iile sociaLismului..
:
Problema dacd istoria are un sens sau nu, dace nazuin-
tele oamenilor spre un viitor mai bun au temei, cu alte
cuvinte, dacd existd o tendinld obiectivd de progres se
dovedegte a fi de o actualitate arzdtoare. Ea se implete;te
sl.l'il'rs cu problematica procesului revolutionar in diverse
fdli, cu problematica reaHzArii unei societSli superioare,
mai drepte gi mai Llmane, a unei noi ordini economice si
politice internafionale, cu problematica rdzboiului qi pdcii,
tr viitorului gi speranlelor omenirii.
a) Problema sensului istoriei qi a progresului istoric in
concepfia revolufionari despre lurne qi via!6 a partidu-
lui nostru. Criteriile progresului social. Ideea de progres
in dezbaterile conternporane
Ideea de progres s-a afirmat incd in perioada revolu-
tiiior burghezo-democratice, a luptei impotriva rela{iilor
feudale, a universului ppiritual medieval dominat de re-
53
-
Cuuintare la Plenaro Comitetul,ui'
{}entral aI PartiCului ComunLst Rorndn, 13 noiembrje 1985, Edi-
tura Politicb, Bucureqti, 1985, p. 8-16.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare la Congresul $tiint/ei. Si
inudid.mintului, 28 noiembrie 1985, Editura Politicd, Bucure$ti,
1985, p. B-12. 'l5.
NICOLAE CEAU,SESCU
-
Cut;intare Ia Plenctra Consiliului Na-
lional aL Oamenilor Muncii din industrie, construclii, transpor-
turi, circwlaiia mdrfwLlor ;i finanle, 16 decembrie '1985, Editura
Poiitica, Bu,cureEti, 198i, p. 13-18.
Din gindirea f ilozoficd a Pre$edintelui Romdni,ei, Nicolae
Ceaupescu. Concepfia materialist-dialecticd., baza ideologicd a 1to-
IiticiL 9i actiuitdfii Partidului Comunist Romdn, Editura Politicd,
Eucureqti, 1981, p. 54-57.
Din gindirea filozoficd. a presedintelui Romdniei., Nicolae
Ceau;escu. Dial.ectica edificdri,i societ(tfii socialiste rnultilateral
rlezxoltote, Editura Politicd, Bucuresti, 1982, p. 91*102.
K. MARX, F. ENGELS
-
Ideologlia germand, in vol. I{. Nlarx,
F. Enge'ls, Opere, vol. 3, Editura PoliticS, Bucuresti, 1958, p. 70-80.
l(. MARX
-
Contributi,i Ia criti'ca economi'ei, poli'tice. PreIatd,
in vol. K. Marx, tr. Engels, Opere, vol. 3, Editura Poiiticd, tsucu-
resti, 1958. p. 575-577.
I)IiOGNES{JL SOCIAL. LEGITA.TEA SIJCCESIUNII
I|OIiMATIUNILOR SOCIALE gI INEVITABILITATEA
SOCIALISMUI,UI. DOCU1VXENTELE PABTIDULUI CO-
MT]I{IS'F ROMAN OESFRE CARACTERISTICILE PRO-
GRESUI"UI tr}T CONDITIILE SOCIALISMULUI. CRI-
'TTCA CONCEFTIILOR AhIT'ICOMUNISTE CU PRIVIRE
I"A A9A-ZISA CR,IZA A SOCIALISMULUI
CONSTANTIN BORGEANU
PlanuL temei
rr) Problema scn,sului jstoriei si a progresuiui istoric in concep-
tia revolutionard despre lume qi viald a partidului nostr-u"
Crileriile progresului social. ldeea de 'progres in dezbaterile
contemporane
b) Succesiunea legicd a formatlu,nilor sociale, direclie fundarnen-
lalir
. a progresulu,i istoric. istoria multimilenard a poporului
lomAn
-
ilu.strare concl,uden,td a legitd{ilor obiective aie pro-'
gresului s,ocial
<') Nt'<'ositiltt'a obiectivd a socialismului, expresie a legitdlii pro-
gresului social. Critica concepfiilor anticomuniste cu privire
la asa-zisa crizd a so,cialismului. Documentele p.C.R.
despre.
caracteristicile progresului social in condi{iile sociaLismului..
:
Problema dacd istoria are un sens sau nu, dace nazuin-
tele oamenilor spre un viitor mai bun au temei, cu alte
cuvinte, dacd existd o tendinld obiectivd de progres se
dovedegte a fi de o actualitate arzdtoare. Ea se implete;te
sl.l'il'rs cu problematica procesului revolutionar in diverse
fdli, cu problematica reaHzArii unei societSli superioare,
mai drepte gi mai Llmane, a unei noi ordini economice si
politice internafionale, cu problematica rdzboiului qi pdcii,
tr viitorului gi speranlelor omenirii.
a) Problema sensului istoriei qi a progresului istoric in
concepfia revolufionari despre lurne qi via!6 a partidu-
lui nostru. Criteriile progresului social. Ideea de progres
in dezbaterile conternporane
Ideea de progres s-a afirmat incd in perioada revolu-
tiiior burghezo-democratice, a luptei impotriva rela{iilor
feudale, a universului ppiritual medieval dominat de re-
53
Iipie si obscurantism. Aceastd idee s-a format in cadrul
uiui iistem de valori, sintetizind intreaga experienld is-
toricd a omenirii gi constituind, de aceea' o matrice a in-
tregii dezvoltiri ulterioare a civilizaliei.
Reprezentind un moment calitativ nou in istoria gin-
dirii, concep{ia materia}isti asupra istoriei oferA pre-
misele unei teorii Etiinlifice
asupra progresului social,
eviclenliind existen{a unor criterii obiective a1e progre-
sului, pornind de Ia inlelegerea determindrii de ultimI
instantd a fenomenelor sociale de cdtre modul de pro-
duclie a bunurilor materiale, de Ia succesiunea modu-
rilor de producfie, a forma{iunilor sociale' care poate fi
sesizati, ln forme diverse, in istoria diferitelor popoare,
in istoria umanitdlii.
Cercetareadeterminjstdarelaliilordintrediferitele
elemente ale vielii sociale in dinamica lor permite con-
siderarea societSlii ca un sistem, concretizat in categoria
d,e formafiune
soci,ald.. In cadrul unui asemenea sistem,
dialectica' produc{iei, economiei 9i suprastructurii duce
la inlelegeiea istoriei ca succesiune a formaliunilor so-
.iui",'"u!to."t orientat, caracteriza,t prin continuitate qi
i.eiitt".
'Fi""ut"
formaiiune
Soclale leprezinti
o
.n9u1
trEaptd a progresului omenirii. Criteriul fundamental al
acesiui ptog."i iI reprezintd dezvoltarea forlelor de pro-
ciuclie. breina cadrul de dezvoltare a relaliilor de-pro-
duclie, forlele de produclie influ-en{eaz^ direct sau indirect
qi celelalte domenii ale vielii sociale, cteeaz6' premisele
progresului acestora.
^
F,olul for{elor de produclie in progresul societilii-re-
zultd pregnant din analiza istoriei poporului romAn' Sin-
tetizind lnvdldmintele acestei bogate istorii, tovardqul
Nicolae CeauEescu ardta :
,rEste un adevdr istoric bine
cunoscut, subiiniat qi de conceplia materialismului dia-
lectic Ei istoric, cd societatea a progresat pe baza a ceea
ce a creat mai bun omenirea de-a lungul mileniilor in
domeniul forlelor de produc{ie. Aceasti moqtenire a tre-
cutului a fost preluati qi dezvoltatd, intr-o formi sau
alta, de generaliile care s-au succedat in istorie; aceasta
a stat .iI" brrn dezvoltdrii poporului nostru(('
Dar nu intotdeauna un fenomen care contribuie la
dezvoltarea forlelor de produclie este progresist' De ase-
menea, pot exiita tdri in care se instaureazd o noui for-
rna{iune sociald si care sd aibd temporar un nivel mai
scdzut de dezvoltare- a for{elor de produc{ie decit ldri in
care se menline vechea orinduire. Nivelul de dezvoltare
mai inalt al for{elor de produclie intr-o anumitd. tarl
nu poate duce automat la aprecierea cd aceasta se afld
pe o treaptd mai avansatd a progresului istoric decit alta
cu forle de produclie mai putin dezvoltate. Forlele cle
produc{ie reprezinti criteriul fundamental pentru apre_
cierea progresu).ui in istorie numai in legdturd o"g"rri"i
cu relaliile de producfie. Formaliunea so-ciale nouE este
progresistd prin posibilitdfile pe care noile relalii de
produclie le oferd pentru dezvoltarea forlelor de pro-
duc_!ie, chiar dacd aceste posibilitdli
-
datoritd treptei
de la care se pornegte, greutdlilor inceputului sau uitor
imprejurdri
-
n-au putut fi intru totul realizate. De ase-
menea. insdsi noliunea de forle de produclie nu rdmine
aceeasi. In, legdturd organicd cu relatiile de produc{ie,
cu ansamblul dezvoltdrii sociale, aI culturii, noiiunea cle
for[e d.e produc{ie capdtd elemente noi sau presupune
o relalie deosebitd intre elementele care o ilcdtrii"rc.
Formula dupd care dezvoltarea forlelor de produclie
constituie criteriul principal al progresului social nu are
nimic comun cu diversele teoiii frecvente in gindirea
social-economic5 contemporand care incearcd rA defi-
neascd stadiile dezvoltdrii exclusiv prin nivelul produc-
liei mdsurat prin venitul nalional pe cap de lbcuitor,
fdcind abstraclie de relaliile de produc{ie, de cadrul so-
cial-economic; o asemenea inteipretare monolineard a
istoriei, ingust reconomistd
Ei tehnicistd, nu are nimic co-
mun cu gindirea marxistd.
Un aspect important al dialecticii progresului istoric
privegte progresul ;i regresuL Analiza
-prdlresului
social
dovedegJe cd acesta nu se desfdsoard in mod automat,
ljnear. In opozilie cu evolulionismul plat, curent in ginl
direa secoluiui al 19-1ea, care atribuia progresului-un
caracter continuu, lipsit de zig-zaguri, de contradiclii, de
intreruperi in dezvoltare, conceplia materialist-istoricd
degpre progresul social insistd tocmai asupra contradic-
tiilor progresului, asupra dezvoltdrii gi iezolvdrii lor.
Progresul istoric este rezultatul luptei dintre forlele ina-
intate qi cele conservatoare, retrograde. In aceste impre-
jurdri, uneori forlele retrograde pot determina perioade
de stagnare sau chiar un regres temporar in dezvoltarea
istoric5. Dezvoltarea progresistd, ascendentd a societdlii
tumane este de aceea incompatibitd cu incadrarea intr-o
54 55
uiui iistem de valori, sintetizind intreaga experienld is-
toricd a omenirii gi constituind, de aceea' o matrice a in-
tregii dezvoltiri ulterioare a civilizaliei.
Reprezentind un moment calitativ nou in istoria gin-
dirii, concep{ia materia}isti asupra istoriei oferA pre-
misele unei teorii Etiinlifice
asupra progresului social,
eviclenliind existen{a unor criterii obiective a1e progre-
sului, pornind de Ia inlelegerea determindrii de ultimI
instantd a fenomenelor sociale de cdtre modul de pro-
duclie a bunurilor materiale, de Ia succesiunea modu-
rilor de producfie, a forma{iunilor sociale' care poate fi
sesizati, ln forme diverse, in istoria diferitelor popoare,
in istoria umanitdlii.
Cercetareadeterminjstdarelaliilordintrediferitele
elemente ale vielii sociale in dinamica lor permite con-
siderarea societSlii ca un sistem, concretizat in categoria
d,e formafiune
soci,ald.. In cadrul unui asemenea sistem,
dialectica' produc{iei, economiei 9i suprastructurii duce
la inlelegeiea istoriei ca succesiune a formaliunilor so-
.iui",'"u!to."t orientat, caracteriza,t prin continuitate qi
i.eiitt".
'Fi""ut"
formaiiune
Soclale leprezinti
o
.n9u1
trEaptd a progresului omenirii. Criteriul fundamental al
acesiui ptog."i iI reprezintd dezvoltarea forlelor de pro-
ciuclie. breina cadrul de dezvoltare a relaliilor de-pro-
duclie, forlele de produclie influ-en{eaz^ direct sau indirect
qi celelalte domenii ale vielii sociale, cteeaz6' premisele
progresului acestora.
^
F,olul for{elor de produclie in progresul societilii-re-
zultd pregnant din analiza istoriei poporului romAn' Sin-
tetizind lnvdldmintele acestei bogate istorii, tovardqul
Nicolae CeauEescu ardta :
,rEste un adevdr istoric bine
cunoscut, subiiniat qi de conceplia materialismului dia-
lectic Ei istoric, cd societatea a progresat pe baza a ceea
ce a creat mai bun omenirea de-a lungul mileniilor in
domeniul forlelor de produc{ie. Aceasti moqtenire a tre-
cutului a fost preluati qi dezvoltatd, intr-o formi sau
alta, de generaliile care s-au succedat in istorie; aceasta
a stat .iI" brrn dezvoltdrii poporului nostru(('
Dar nu intotdeauna un fenomen care contribuie la
dezvoltarea forlelor de produclie este progresist' De ase-
menea, pot exiita tdri in care se instaureazd o noui for-
rna{iune sociald si care sd aibd temporar un nivel mai
scdzut de dezvoltare- a for{elor de produc{ie decit ldri in
care se menline vechea orinduire. Nivelul de dezvoltare
mai inalt al for{elor de produclie intr-o anumitd. tarl
nu poate duce automat la aprecierea cd aceasta se afld
pe o treaptd mai avansatd a progresului istoric decit alta
cu forle de produclie mai putin dezvoltate. Forlele cle
produc{ie reprezinti criteriul fundamental pentru apre_
cierea progresu).ui in istorie numai in legdturd o"g"rri"i
cu relaliile de producfie. Formaliunea so-ciale nouE este
progresistd prin posibilitdfile pe care noile relalii de
produclie le oferd pentru dezvoltarea forlelor de pro-
duc_!ie, chiar dacd aceste posibilitdli
-
datoritd treptei
de la care se pornegte, greutdlilor inceputului sau uitor
imprejurdri
-
n-au putut fi intru totul realizate. De ase-
menea. insdsi noliunea de forle de produclie nu rdmine
aceeasi. In, legdturd organicd cu relatiile de produc{ie,
cu ansamblul dezvoltdrii sociale, aI culturii, noiiunea cle
for[e d.e produc{ie capdtd elemente noi sau presupune
o relalie deosebitd intre elementele care o ilcdtrii"rc.
Formula dupd care dezvoltarea forlelor de produclie
constituie criteriul principal al progresului social nu are
nimic comun cu diversele teoiii frecvente in gindirea
social-economic5 contemporand care incearcd rA defi-
neascd stadiile dezvoltdrii exclusiv prin nivelul produc-
liei mdsurat prin venitul nalional pe cap de lbcuitor,
fdcind abstraclie de relaliile de produc{ie, de cadrul so-
cial-economic; o asemenea inteipretare monolineard a
istoriei, ingust reconomistd
Ei tehnicistd, nu are nimic co-
mun cu gindirea marxistd.
Un aspect important al dialecticii progresului istoric
privegte progresul ;i regresuL Analiza
-prdlresului
social
dovedegJe cd acesta nu se desfdsoard in mod automat,
ljnear. In opozilie cu evolulionismul plat, curent in ginl
direa secoluiui al 19-1ea, care atribuia progresului-un
caracter continuu, lipsit de zig-zaguri, de contradiclii, de
intreruperi in dezvoltare, conceplia materialist-istoricd
degpre progresul social insistd tocmai asupra contradic-
tiilor progresului, asupra dezvoltdrii gi iezolvdrii lor.
Progresul istoric este rezultatul luptei dintre forlele ina-
intate qi cele conservatoare, retrograde. In aceste impre-
jurdri, uneori forlele retrograde pot determina perioade
de stagnare sau chiar un regres temporar in dezvoltarea
istoric5. Dezvoltarea progresistd, ascendentd a societdlii
tumane este de aceea incompatibitd cu incadrarea intr-o
54 55
scheme simplistd, artificialS. ln{elegerea progresului real
al societi{ii presupune luarea in considerare a zig-zaglt-
rilor ln dezvoltarea dcesteia, studierea esen{ei ei com-
plexe si contradictorii. Atita timp cit societatea se dez-
voltb in conditiile exploatSrii omului de cdtre om, pro-
gresul are un caracter profund antagonist'
Dialectica progresului Ei regresului exprimi raportu-
rile dintre dezvol"tarea diferitelor domenii ale vielii so-
ciale, dintre dezvoltarea diferitelor ldri qi popoare' Pro-
prietatea privatd asupra mijloacelor de produc{ie- gene-
reare caracterul precumpdnitor spontan al proceselor so-
ciale. De aceea, dezvoltarea pe diferite linii nu este i'tt"-
monioasd, convergentd. Progr-esul unor ramuri,economice
nu este totdeauna intovdrdEit de progresul altora'- Pro-
grerul economic este adesea insolit de fenomene de re-
!t"t p" tdrim Politic
sau cultural'
Una din formele cele mai pregnante prin' care se ex-
prima caracterul antagonist a1- piogrutului in formaliu'
.iit"
"xptoatatoare,
qi
"indeosebi-in -capitalism,
este dez-
;;t";;; profund inegala a acestuia' Progresul industriei
;i;;ti""iput"1" 6ti
"capitaliste-
dezvoltate a fost realizat
;; t;;;^ muncii'9i avuliei multor altor popoars' T)ezvol-
i*"" t"txiv rapidd a capitalismului in Anglia, Franla
ii ,itu- leri este' legatd de expioatarea a numeroase te-
;it"rii
"bfoniuf".
Isioria Africii, adesea ascunsd, ignorati
sau denaturatS, araii
"e
itt
".tr.ti
mediu existau state afri-
;;;" F deplin comparabil" diq punctul de vedere al
"i"-r,ii"i
de civilizafi"
"u
statele europene' Stagnarea
sau chiar regresul acestor state se datoreste in prlmul
;i"d
";;i;"ia1"ismului.
Gradu} inalt de dezvoltare indus-
iri"ta airrt.-o serie de liri capitaliste qi-a avut comple-
rnentul in transfor-utuu in sciavi a zeci de milioane de
""gti "tti"ani,
in menfine-rea
jn mizerie qi-inculturd a
,marii mase a popula{iei din Asia, Africa' America La-
ii"a,-i"-""t"rniirrnruu'chiar a unor populalii
illfg] ?::
"utujt-tt
dintre grupul de {dri rapitaliste inaintate dln
orr.r"t de vedere eionomic si tdrile slab dczvoltate con-
ffi;; ;;;
-Ji"
trisiturile negative cele mai caracteris-
tice ale caPitalismului.
'--*C;;;"ptiile burgheze clespre. progres social trebuie
.considerate in ans-amblul miqcdril social-economice ge-
;;;;i; ; societilii capitaliste, aEa cum se manifestS ea in
'A'i""rru tiute ale tu#ii. Oaaia iu asculirea antagonisme-
1or sociaie ale capitalismului, cu intensificarea reactrunu
p"fiti* qi iaeologile, in gindirea filozofici Ei
sociald bur-
56
ghezh apar note pesimiste, o viziune sumbrd asupra uma-
nitalii qi viitorului ei, ceea ce duce la abandonarea ideii
de progres, ia atacuri virulente Ia adresa acesteia.
Aceastd situa{ie a deschis o profundd r:rizd a valo-
rilor in societatea burghez6 contemporand
-
criz\, Iarg
recunoscutd de pe cele mai diverse pozi{ii ideologice. in
cadru1 acestei crize se inscriu si anumite orientdri pri-
vind ideea de progres ;i dezvoltare.
In primele decenii dupi cel de-al doilea rizboi mon-
,dial, miqcarea relativ rapidd a economiilor {Srilor capi-
taliste dezvoltate, progresele spectaculare din qtiinld
Ei
tehnicd au contribuit la afirmarea in gindirea social-eco-
nomicd din aceste tdri a conceptului de dezuoltare. ldeea
cie progres rdminea proscrisd mai ales cd ea era legati.
,de un ansamblu de miEcdri sociale indreptate impotriva
sistemului capitalist ; conceptul de dezvoltare, deEi de-
iimitat cu grijd de cel de progres, ca referiudu-se in
csenld la aspectele economice gi tehnice qi ca atare fiind
susceptibil de o analizd riguroasd, matematicS, tindea
insi sd ocupe locul de idee-ghid pe care I-a ocupat in
'trccut ideea de progres. Strins legatd de teoriile
,,socie.-
tdfii industriale( si ,,societdfii de consum", ideea de dez-
'voltare,
de creqtere continuS, nelimitatd economico-teh-
nicd, era vehiculatd ca un rispuns infailibil la ansamblul
problemelor care stdteau ln fala omenirii.
Euforia in jurul ideii de dezvoltare ca panaceu a du-
rat insd doar un sfert de secol Ei in unele ldri mult mai
pu{in. Concep{iile apologetice care celebreazd virtulile
capitalismului ca sistem care ar asigura o dezvoltare
cconomicd rapidd gi ca urmare ar determina si solufio-
nal'ca optimald a celorlalte probleme sociale sint inci
larg difuzate gi azi in Occident. Forla lor de persuasiune
ir devenit ins6 din ce in ce mai redusS. Agravarea difi-
r:ult5{i1or sistemului capitalist, ansamblul de crize eco-
nomice, comerciale, valutare, energetice care au zguduit
puternic sistemul, indeosebi in ultimul deceniu, au ge-
nerat ingrijorare, pesimism, neincredere in virtulile dez-
voltdrii insdEi. ln acest sens, unii autori occidentali, fi-
Iozofi, economiEti, sociologi vorbesc azi despre ,,cadavrul
incd proaspit al conceptului de dezvoltare(', despre ne-
r-esitatea unei
,,asceze
conceptuale( care si inlSture uza-
jul liric, nedeterminat al unor idei ca dezvoltare, creq-
tere, progres, ba, chiar, despre faptul ci a construi oraEe
tot mai vaste, a instrui qi a lngriji tot mai mult ar an-
;trena reac{ii fatale inverse, tragice, asemdndtoare celor
57
al societi{ii presupune luarea in considerare a zig-zaglt-
rilor ln dezvoltarea dcesteia, studierea esen{ei ei com-
plexe si contradictorii. Atita timp cit societatea se dez-
voltb in conditiile exploatSrii omului de cdtre om, pro-
gresul are un caracter profund antagonist'
Dialectica progresului Ei regresului exprimi raportu-
rile dintre dezvol"tarea diferitelor domenii ale vielii so-
ciale, dintre dezvoltarea diferitelor ldri qi popoare' Pro-
prietatea privatd asupra mijloacelor de produc{ie- gene-
reare caracterul precumpdnitor spontan al proceselor so-
ciale. De aceea, dezvoltarea pe diferite linii nu este i'tt"-
monioasd, convergentd. Progr-esul unor ramuri,economice
nu este totdeauna intovdrdEit de progresul altora'- Pro-
grerul economic este adesea insolit de fenomene de re-
!t"t p" tdrim Politic
sau cultural'
Una din formele cele mai pregnante prin' care se ex-
prima caracterul antagonist a1- piogrutului in formaliu'
.iit"
"xptoatatoare,
qi
"indeosebi-in -capitalism,
este dez-
;;t";;; profund inegala a acestuia' Progresul industriei
;i;;ti""iput"1" 6ti
"capitaliste-
dezvoltate a fost realizat
;; t;;;^ muncii'9i avuliei multor altor popoars' T)ezvol-
i*"" t"txiv rapidd a capitalismului in Anglia, Franla
ii ,itu- leri este' legatd de expioatarea a numeroase te-
;it"rii
"bfoniuf".
Isioria Africii, adesea ascunsd, ignorati
sau denaturatS, araii
"e
itt
".tr.ti
mediu existau state afri-
;;;" F deplin comparabil" diq punctul de vedere al
"i"-r,ii"i
de civilizafi"
"u
statele europene' Stagnarea
sau chiar regresul acestor state se datoreste in prlmul
;i"d
";;i;"ia1"ismului.
Gradu} inalt de dezvoltare indus-
iri"ta airrt.-o serie de liri capitaliste qi-a avut comple-
rnentul in transfor-utuu in sciavi a zeci de milioane de
""gti "tti"ani,
in menfine-rea
jn mizerie qi-inculturd a
,marii mase a popula{iei din Asia, Africa' America La-
ii"a,-i"-""t"rniirrnruu'chiar a unor populalii
illfg] ?::
"utujt-tt
dintre grupul de {dri rapitaliste inaintate dln
orr.r"t de vedere eionomic si tdrile slab dczvoltate con-
ffi;; ;;;
-Ji"
trisiturile negative cele mai caracteris-
tice ale caPitalismului.
'--*C;;;"ptiile burgheze clespre. progres social trebuie
.considerate in ans-amblul miqcdril social-economice ge-
;;;;i; ; societilii capitaliste, aEa cum se manifestS ea in
'A'i""rru tiute ale tu#ii. Oaaia iu asculirea antagonisme-
1or sociaie ale capitalismului, cu intensificarea reactrunu
p"fiti* qi iaeologile, in gindirea filozofici Ei
sociald bur-
56
ghezh apar note pesimiste, o viziune sumbrd asupra uma-
nitalii qi viitorului ei, ceea ce duce la abandonarea ideii
de progres, ia atacuri virulente Ia adresa acesteia.
Aceastd situa{ie a deschis o profundd r:rizd a valo-
rilor in societatea burghez6 contemporand
-
criz\, Iarg
recunoscutd de pe cele mai diverse pozi{ii ideologice. in
cadru1 acestei crize se inscriu si anumite orientdri pri-
vind ideea de progres ;i dezvoltare.
In primele decenii dupi cel de-al doilea rizboi mon-
,dial, miqcarea relativ rapidd a economiilor {Srilor capi-
taliste dezvoltate, progresele spectaculare din qtiinld
Ei
tehnicd au contribuit la afirmarea in gindirea social-eco-
nomicd din aceste tdri a conceptului de dezuoltare. ldeea
cie progres rdminea proscrisd mai ales cd ea era legati.
,de un ansamblu de miEcdri sociale indreptate impotriva
sistemului capitalist ; conceptul de dezvoltare, deEi de-
iimitat cu grijd de cel de progres, ca referiudu-se in
csenld la aspectele economice gi tehnice qi ca atare fiind
susceptibil de o analizd riguroasd, matematicS, tindea
insi sd ocupe locul de idee-ghid pe care I-a ocupat in
'trccut ideea de progres. Strins legatd de teoriile
,,socie.-
tdfii industriale( si ,,societdfii de consum", ideea de dez-
'voltare,
de creqtere continuS, nelimitatd economico-teh-
nicd, era vehiculatd ca un rispuns infailibil la ansamblul
problemelor care stdteau ln fala omenirii.
Euforia in jurul ideii de dezvoltare ca panaceu a du-
rat insd doar un sfert de secol Ei in unele ldri mult mai
pu{in. Concep{iile apologetice care celebreazd virtulile
capitalismului ca sistem care ar asigura o dezvoltare
cconomicd rapidd gi ca urmare ar determina si solufio-
nal'ca optimald a celorlalte probleme sociale sint inci
larg difuzate gi azi in Occident. Forla lor de persuasiune
ir devenit ins6 din ce in ce mai redusS. Agravarea difi-
r:ult5{i1or sistemului capitalist, ansamblul de crize eco-
nomice, comerciale, valutare, energetice care au zguduit
puternic sistemul, indeosebi in ultimul deceniu, au ge-
nerat ingrijorare, pesimism, neincredere in virtulile dez-
voltdrii insdEi. ln acest sens, unii autori occidentali, fi-
Iozofi, economiEti, sociologi vorbesc azi despre ,,cadavrul
incd proaspit al conceptului de dezvoltare(', despre ne-
r-esitatea unei
,,asceze
conceptuale( care si inlSture uza-
jul liric, nedeterminat al unor idei ca dezvoltare, creq-
tere, progres, ba, chiar, despre faptul ci a construi oraEe
tot mai vaste, a instrui qi a lngriji tot mai mult ar an-
;trena reac{ii fatale inverse, tragice, asemdndtoare celor
57
pe care in mitologia greacd zeitSlile le administrau mu-
iitorilor trufagi care incercau sd-;i depdqeascd condilia
precard.
Ambele tendinle proprii ddeologiei burgheze in pro-
blema dezvoltdrii in momentul actual se dovedesc a fi
unilaterale, ignorind imperativele reale ale progresului
co4temporan. Apologia modelului capitalist de dezvoltare
desconsiderd faptui cd el se intemeiazi pe risipa resur-
selor planetare, pe accentuarea decalajului dezvolt5rii
dintre bogali qi sdraci, c5, departe de a soluliona contra-
dicliile qi inegaiitdlile sociale, el le agraveazi continuu'
Pe de altd parte, critica nihilisti a dezvoltdrii incearcd
sd ignore necesitdliie stringente a zeci qi zeci de popoare
pentlu care capitalismul, colonialismul au insemnat ina-
poiere, stagnare Ei care-qi pot fiuri o viald liberd' inde-
pendentd irumai' printr-o dezvoltare intensd sub toate
aspectele.
l
b) Succesiunea legici a formafiunilor sociale, direclie
fundamentali a progresului istoric. Istoria multimile-
nard a poporului romAn
-
ilustrare concludenti a legi-
tdfilor obiective ale progresului social
in conceplia materialist-dialecticd istoria nu mai apare
ca un conglomerat fortuit de evenimente ; sint dez11-
luite logica, sensul istoriei Ei totodatd se pun temeiurile
studiului ei gtiinlific.
Intr-o anumitd perioadd insd' sub influenla conc€p-
liilor dogmatice, ideea legit5lii succesiunii formaliunilor
sociale u
"apatat
o expresie simplificati, monolineard,.pri-
vind istoria de diversitatea, de-dialectica ei complexd' O
asemenea sch,emd presupunea doar trecerea obligatorie
prin cinci stadii
-
comuna primitivd, selavagismul, feu-
dalismul, capitalismul qi soclalismul
-,
ignorind parti-
cularitdlile dezvoltdrii fiecirui popor'
Istoria
-
dupd cum prevdzuse incd la timpul sdt-l
Marx
-
s-a dovedit insd diversd' mai variatd decit sche-
mele. Analiza concretd a istoriei popoarelor a arbtat cl
schema respectivd trebuie amendatd cel pulin cu citeva
idei :
-
Numdrul formatiunilor sociale nu se reduce la
cinci. Astfel, incd Marx a menlionat printre formaliunile
sociale societatea asiaticd sau modul de produclie asiatic
(societate rurald fdrd clase in care pdminturile aparfi-
neau autoritdlii supreme
-
despotul) gi societatea ger-
manicd in care se imbina mica proprietate funciard cu
proprietatea comunal5. Cercetdrile mai noi au aritat cd
asemenea sisteme de organizare sociald care depdqesc co-
munitdlile arhaice dar nu se confundd nici cu sclavagis-
mul, nici cu feudalismul se regdsesc in forme specifice
in dezvoltarea popoarelor africane, a unor popoare din
America de sud etc.
-
Eludarea unor formaliuni sociale nu este excep-
fionaii,
aga cum decurge din schema clasicd ; astfel, scla-
vagismul in formele sale clasice n-a fost caracteristic
decit unei zone restrinse in principal in jurul Mdrii Me-
diterane.
-
Dezvoltarea diverselor forma{iuni sociale capitS
trdsdturi specifice in istoria fiecdrui popor. Astfel, in-is-
toria poporului romAn atit feudalismul cit Ei capitalis-
mul s-au dezvoltat in forme originale ; pot fi menlionate
astfel impletirea, o perioadi de timp, a relaliilor ca-
pitaliste cu cele feudale precum Ei faptul ci in lara
noastrd capitalismul n-a evoluat spre forme imperialiste
odatd cu c-apitalismul apusean. In acest sens' asupra mis-
cdrii istorice a fiecdrui popor lqi pun amprenta, intr-o
mdsurd mult mai mare decit rezulta din schema respec-
tiv5, comunitd{ile etnice, naliunile, formele statale.
-
ln istoria popoarelor, un loc important il ocupS
perioadele de tranzilie precum qi intrepdtrunderea ele-
mentelor diverselor formaliuni social-economice care se
prezintl rareori in formi Pur5.
In conceplia materialistd asupra istoriei legitatea
succesiunii.
-Jormapiuni,lor
soci,al-economice evidenliazi
doar tendinla obiectivi Ei necesari a oamenilor, a socie-
t6!i1or, a popoarelor de a-Ei transforma progresiv,
-
in
forme speCifiie, implicind adesea contradiclii puternice,
condilii1e naturale .Ei sociale de existentd.
Dezvoltarea forlelor de produclie, contradiclia dintre
forlele qi relaliile de producfie, alte contradicfii ale- sis-
temului'social' creeazi posibilitili pentru trecerea de la
o formafiune socialS la alta superioarS. Realizarea in
practicd a acestor posibilitd{i depinde de acliunea facto-
iilor subiectivi, a maselor, a claselor, a popoarelor' a
nafiunilor, de organizarea qi conqtiinla acestor,a' de lupta
lor'cu forlele sociale care se opun schimbdrilor progre-
sive. In acest sens, progresul este rezultatul luptelor de
clasd, aI luptelor impotriva asupririi qi domina{iei striine,
59
5B
iitorilor trufagi care incercau sd-;i depdqeascd condilia
precard.
Ambele tendinle proprii ddeologiei burgheze in pro-
blema dezvoltdrii in momentul actual se dovedesc a fi
unilaterale, ignorind imperativele reale ale progresului
co4temporan. Apologia modelului capitalist de dezvoltare
desconsiderd faptui cd el se intemeiazi pe risipa resur-
selor planetare, pe accentuarea decalajului dezvolt5rii
dintre bogali qi sdraci, c5, departe de a soluliona contra-
dicliile qi inegaiitdlile sociale, el le agraveazi continuu'
Pe de altd parte, critica nihilisti a dezvoltdrii incearcd
sd ignore necesitdliie stringente a zeci qi zeci de popoare
pentlu care capitalismul, colonialismul au insemnat ina-
poiere, stagnare Ei care-qi pot fiuri o viald liberd' inde-
pendentd irumai' printr-o dezvoltare intensd sub toate
aspectele.
l
b) Succesiunea legici a formafiunilor sociale, direclie
fundamentali a progresului istoric. Istoria multimile-
nard a poporului romAn
-
ilustrare concludenti a legi-
tdfilor obiective ale progresului social
in conceplia materialist-dialecticd istoria nu mai apare
ca un conglomerat fortuit de evenimente ; sint dez11-
luite logica, sensul istoriei Ei totodatd se pun temeiurile
studiului ei gtiinlific.
Intr-o anumitd perioadd insd' sub influenla conc€p-
liilor dogmatice, ideea legit5lii succesiunii formaliunilor
sociale u
"apatat
o expresie simplificati, monolineard,.pri-
vind istoria de diversitatea, de-dialectica ei complexd' O
asemenea sch,emd presupunea doar trecerea obligatorie
prin cinci stadii
-
comuna primitivd, selavagismul, feu-
dalismul, capitalismul qi soclalismul
-,
ignorind parti-
cularitdlile dezvoltdrii fiecirui popor'
Istoria
-
dupd cum prevdzuse incd la timpul sdt-l
Marx
-
s-a dovedit insd diversd' mai variatd decit sche-
mele. Analiza concretd a istoriei popoarelor a arbtat cl
schema respectivd trebuie amendatd cel pulin cu citeva
idei :
-
Numdrul formatiunilor sociale nu se reduce la
cinci. Astfel, incd Marx a menlionat printre formaliunile
sociale societatea asiaticd sau modul de produclie asiatic
(societate rurald fdrd clase in care pdminturile aparfi-
neau autoritdlii supreme
-
despotul) gi societatea ger-
manicd in care se imbina mica proprietate funciard cu
proprietatea comunal5. Cercetdrile mai noi au aritat cd
asemenea sisteme de organizare sociald care depdqesc co-
munitdlile arhaice dar nu se confundd nici cu sclavagis-
mul, nici cu feudalismul se regdsesc in forme specifice
in dezvoltarea popoarelor africane, a unor popoare din
America de sud etc.
-
Eludarea unor formaliuni sociale nu este excep-
fionaii,
aga cum decurge din schema clasicd ; astfel, scla-
vagismul in formele sale clasice n-a fost caracteristic
decit unei zone restrinse in principal in jurul Mdrii Me-
diterane.
-
Dezvoltarea diverselor forma{iuni sociale capitS
trdsdturi specifice in istoria fiecdrui popor. Astfel, in-is-
toria poporului romAn atit feudalismul cit Ei capitalis-
mul s-au dezvoltat in forme originale ; pot fi menlionate
astfel impletirea, o perioadi de timp, a relaliilor ca-
pitaliste cu cele feudale precum Ei faptul ci in lara
noastrd capitalismul n-a evoluat spre forme imperialiste
odatd cu c-apitalismul apusean. In acest sens' asupra mis-
cdrii istorice a fiecdrui popor lqi pun amprenta, intr-o
mdsurd mult mai mare decit rezulta din schema respec-
tiv5, comunitd{ile etnice, naliunile, formele statale.
-
ln istoria popoarelor, un loc important il ocupS
perioadele de tranzilie precum qi intrepdtrunderea ele-
mentelor diverselor formaliuni social-economice care se
prezintl rareori in formi Pur5.
In conceplia materialistd asupra istoriei legitatea
succesiunii.
-Jormapiuni,lor
soci,al-economice evidenliazi
doar tendinla obiectivi Ei necesari a oamenilor, a socie-
t6!i1or, a popoarelor de a-Ei transforma progresiv,
-
in
forme speCifiie, implicind adesea contradiclii puternice,
condilii1e naturale .Ei sociale de existentd.
Dezvoltarea forlelor de produclie, contradiclia dintre
forlele qi relaliile de producfie, alte contradicfii ale- sis-
temului'social' creeazi posibilitili pentru trecerea de la
o formafiune socialS la alta superioarS. Realizarea in
practicd a acestor posibilitd{i depinde de acliunea facto-
iilor subiectivi, a maselor, a claselor, a popoarelor' a
nafiunilor, de organizarea qi conqtiinla acestor,a' de lupta
lor'cu forlele sociale care se opun schimbdrilor progre-
sive. In acest sens, progresul este rezultatul luptelor de
clasd, aI luptelor impotriva asupririi qi domina{iei striine,
59
5B
al luptei popoarelor pentru apdrarea fiin{ei proprii, a}
infruntdrii continue intre vechi qi nou, al nurnercaselor.
contradiclii economice, sociale, politice, ideologice, cul-
turale.
O asemenea in{elegere a legitdJii succesiunii forma-
liunilor social-economice conduce Ia o caracteristicil esen*
tia16 a concepliei marxiste despre progres : dialectica
unit(t{ii ;i diuersztdfii. Aceastd legitate are 1a bazd uni--
tatea procesului istoric. Exprimind dialectica unitSlii qi
diversit5{ii, legea progresului istoric oglindeqte' tendin{e
comune care se manifestd intr-o mare varietate de forme
specifice ; in acest sens, in epoca moderne, o insemnd,tate'
deosebitd o capatd dimensiunea na{ionald a progresului.
social, faptul cd formele sociale noi cerute de iegitatea
progresului trebuie sd se adapteze specificului na{iunii
respective, sd se integreze organic in intreaga ei istorie'
anterioard.
Procesul apariliei qi dezvoltdrii conqtiinlei nationale,
al formdrii naliunilor Ei statelor nationale, al dezvol-
tdrii acestora, lupta impotriva asupririi nalionale repre*
zintd o dimensiune fundamentald a progresului social-
Tendin{ele progresive ale istoriei se afirmi de aceear
prin impletirea luptel de eliberare social5 Ei nalionalb
a popoarelor. In acest sens, referindu-se la istoria po-
porului romen, tovardqul Nicolae CeauEescu arlta : ,rFap-
tele atestd cd pe mele-agurile de azi ale RomAniei s-au
succedat in decursul mileniilor toate orinduirile sociale'
cunoscute in istoria umanitdlii, cd istoria poporului ro-
mAn este istoria dezvoltirii forlelor de produclie, a re-
laliilor de produc{ie Ei sociale, a luptelor de eliberare
sociald qi nalional5, impotriva cotropirii Ei dominaliefr'
strline, pentru libertate qi neatirnare(''
c) Necesitatea obiectivi a socialismului, expresie a legi*
tilii progresului social. critica concepliilor anticornuniste
crr prlvire la aga-zisa crizia a socialismului' Documentele
P.CR. despre caracteristicile progresului social in con-
di{iite socialismului
Legitatea succesiunii forma{iunilor sociale conduce la
conclulia necesitilii obiective a edificbrii, pe mdsura
formdrii premiselor materiale, a unui sistem social care
sd elibereze pe oameni de exploatare si asuprire, care sd
creeze condiliile dezvoltdrii lor multilaterale. Necesitatea
obiectivd a socialismului decurge din realizarea pe trepte
rnereu mai inalte a producliei materiale, din neputin{a
sistemului capitalist de a solu{iona marile probleme aie
contemporaneitd{ii, din numeroasele semne care indlcA
dificultdlile de a stdpini si controla dezvoltarea forlelor
de producfie, din faptul ci, in ciuda posibititd{i1or cle
,llezvoltare considerabile de care mai dispune, a ,,strdlu-
cirii( pe care o afiqeazd intr-un numdr de {dri, el este
minat de contradiclii profunde, insolubile in cadrul sls-
temului, din faptul ci nu poate constitui un exemplu
pentru tinerele state in curs de dezvoltare, rezultat a1
,.descompunerii
sistemului colonial si al luptei de elibe-
rare na{ionald, din numeroasele fenomene recunoscute
,chiar de apdrdtori ai modului de via{i burghez care atestd
puternica crizd. a valorilor, Iipsa de ideal, inmul{irea gi
intensificarea formelor de alienare a omului in societatea
capitalistS.
Necesitatea obiectivl a socialismului qi comunismului
nu inseamnd insd realizarea 1or automatd qi cu atit mai
putin intr-o formd unicd. Drumurile istoriei se dovedesc
a fi complexe qi adesea pline de neprevdzut. Solutio-
.narea
problemelor viitorului societdlii aparline popoare-
lor care-si vor alege ele formele de organizare social-eco*
nomicS cele mai adecvate condiliilor lor. In acest sens
tovardgul Nicolae Ceausescu ardta Ia plenara din 1-2 iu-
nie 1982 : ,,Considerdm ci teza elaboratd incl de Marx
Ti Lenin dupi care trecerea spre socialism a popoarelor
va avea loc intr-o mare diversitate de condilii Ei va con-
,duce la noi forme Ei practici iqi pdstreazd actualitaiea,
,este pe deplin confirmat5 de viald. Evident, trecerea spre
socialism intr*o serie de {dri capitaliste dezvoltate si in
-tdrile in curs de dezvoltare se va desfd;ura in forme di-
ferite. Aceasta va imbogdli tezaurul teoriei qi practici.i
revolu{ionare6(.
Superioritatea socialismului, ca direc{ie fundamentalS
a progresului social contemporan, este azi contestatd cu
vehementd in cadrul campaniei anticomuniste regizatd
de cercurile imperialiste si care a inregistrat in ultimii
ani o deosebit6 intensitate. Din multiplele probleme pe
care le ridicd aceasti campanie Ei care necesiti o repiici
corespunzitoare, cel pulin doui sint de o deosebitd im-
portanld pentru tema de fa!d.
60 61
infruntdrii continue intre vechi qi nou, al nurnercaselor.
contradiclii economice, sociale, politice, ideologice, cul-
turale.
O asemenea in{elegere a legitdJii succesiunii forma-
liunilor social-economice conduce Ia o caracteristicil esen*
tia16 a concepliei marxiste despre progres : dialectica
unit(t{ii ;i diuersztdfii. Aceastd legitate are 1a bazd uni--
tatea procesului istoric. Exprimind dialectica unitSlii qi
diversit5{ii, legea progresului istoric oglindeqte' tendin{e
comune care se manifestd intr-o mare varietate de forme
specifice ; in acest sens, in epoca moderne, o insemnd,tate'
deosebitd o capatd dimensiunea na{ionald a progresului.
social, faptul cd formele sociale noi cerute de iegitatea
progresului trebuie sd se adapteze specificului na{iunii
respective, sd se integreze organic in intreaga ei istorie'
anterioard.
Procesul apariliei qi dezvoltdrii conqtiinlei nationale,
al formdrii naliunilor Ei statelor nationale, al dezvol-
tdrii acestora, lupta impotriva asupririi nalionale repre*
zintd o dimensiune fundamentald a progresului social-
Tendin{ele progresive ale istoriei se afirmi de aceear
prin impletirea luptel de eliberare social5 Ei nalionalb
a popoarelor. In acest sens, referindu-se la istoria po-
porului romen, tovardqul Nicolae CeauEescu arlta : ,rFap-
tele atestd cd pe mele-agurile de azi ale RomAniei s-au
succedat in decursul mileniilor toate orinduirile sociale'
cunoscute in istoria umanitdlii, cd istoria poporului ro-
mAn este istoria dezvoltirii forlelor de produclie, a re-
laliilor de produc{ie Ei sociale, a luptelor de eliberare
sociald qi nalional5, impotriva cotropirii Ei dominaliefr'
strline, pentru libertate qi neatirnare(''
c) Necesitatea obiectivi a socialismului, expresie a legi*
tilii progresului social. critica concepliilor anticornuniste
crr prlvire la aga-zisa crizia a socialismului' Documentele
P.CR. despre caracteristicile progresului social in con-
di{iite socialismului
Legitatea succesiunii forma{iunilor sociale conduce la
conclulia necesitilii obiective a edificbrii, pe mdsura
formdrii premiselor materiale, a unui sistem social care
sd elibereze pe oameni de exploatare si asuprire, care sd
creeze condiliile dezvoltdrii lor multilaterale. Necesitatea
obiectivd a socialismului decurge din realizarea pe trepte
rnereu mai inalte a producliei materiale, din neputin{a
sistemului capitalist de a solu{iona marile probleme aie
contemporaneitd{ii, din numeroasele semne care indlcA
dificultdlile de a stdpini si controla dezvoltarea forlelor
de producfie, din faptul ci, in ciuda posibititd{i1or cle
,llezvoltare considerabile de care mai dispune, a ,,strdlu-
cirii( pe care o afiqeazd intr-un numdr de {dri, el este
minat de contradiclii profunde, insolubile in cadrul sls-
temului, din faptul ci nu poate constitui un exemplu
pentru tinerele state in curs de dezvoltare, rezultat a1
,.descompunerii
sistemului colonial si al luptei de elibe-
rare na{ionald, din numeroasele fenomene recunoscute
,chiar de apdrdtori ai modului de via{i burghez care atestd
puternica crizd. a valorilor, Iipsa de ideal, inmul{irea gi
intensificarea formelor de alienare a omului in societatea
capitalistS.
Necesitatea obiectivl a socialismului qi comunismului
nu inseamnd insd realizarea 1or automatd qi cu atit mai
putin intr-o formd unicd. Drumurile istoriei se dovedesc
a fi complexe qi adesea pline de neprevdzut. Solutio-
.narea
problemelor viitorului societdlii aparline popoare-
lor care-si vor alege ele formele de organizare social-eco*
nomicS cele mai adecvate condiliilor lor. In acest sens
tovardgul Nicolae Ceausescu ardta Ia plenara din 1-2 iu-
nie 1982 : ,,Considerdm ci teza elaboratd incl de Marx
Ti Lenin dupi care trecerea spre socialism a popoarelor
va avea loc intr-o mare diversitate de condilii Ei va con-
,duce la noi forme Ei practici iqi pdstreazd actualitaiea,
,este pe deplin confirmat5 de viald. Evident, trecerea spre
socialism intr*o serie de {dri capitaliste dezvoltate si in
-tdrile in curs de dezvoltare se va desfd;ura in forme di-
ferite. Aceasta va imbogdli tezaurul teoriei qi practici.i
revolu{ionare6(.
Superioritatea socialismului, ca direc{ie fundamentalS
a progresului social contemporan, este azi contestatd cu
vehementd in cadrul campaniei anticomuniste regizatd
de cercurile imperialiste si care a inregistrat in ultimii
ani o deosebit6 intensitate. Din multiplele probleme pe
care le ridicd aceasti campanie Ei care necesiti o repiici
corespunzitoare, cel pulin doui sint de o deosebitd im-
portanld pentru tema de fa!d.
60 61
Prima o reprezintd greutdfile, erorile, abuzurile inre-
gistrate de socialism in diverse !6ri, intens exploatate de
ideologii anticomuniEti care vorbesc chiar, pornind de
la acestea, despre o ,rcrizd a socialismuluio'. In aceasti
privin{d partidul nostru subliniazd cd aceste dificultS{i
qi greqeii, care au adus daune insemnate intr-o anumitd
perioadi qi de unde trebuie trase invdldminteie cores-
punzdtoare, nu pot anula insd faptul cd, intr-o perioadd
scurt6, ldrile socialiste au oblinut realizdri uriaEe, de-
monstrind in practicd superioritatea socialismului ca sin-
gura orinduire care deschide calea omenirii spre lichi-
darea inegalitd{ilor sociale qi nafionale, a instaurdrii drep-
td{ii sociale Ei na{ionale. GreEe1ile Ei denaturdri}e respec-
tive nu au decurs din esenla orinduirii socialiste, ci
tocmai din nesocotirea principiilor socialiste, a condiliilor
concrete in care au fost aplicate.
Cea de-a doua problem5, strins legatd de cea ante-
rioard, priveqte insiEi inlelegerea societb{ii socialiste care
uneori a fost prezentatd intr-un mod idealizat, utopic,
in sensul cd socialismul nu ar putea cunoaqte greutSli,
cd trecerea la construclia socialistd ar soluliona de Ia
sine toate problemele. O asemenea prezentare este insd
nerealistd deoarece socialismul trebuie in{eles in istori-
citatea sa, in miEcarea sa dialecticd, migcare ce presupune
ciiverse stadii de dezvoltare, contradiclii care trebuie
solu{ionate, obstacole care trebuie depdqite, forle po-
trivnice gi greutdli care trebuie invinse. Tendin{ele uto-
pice, idilice in inlelegerea socialismului sint profund d5u-
netoare deoarece, pe de o parte, oferd argumente cri-
ticilor socialismului care exploateazd orice neajunsuri gi
insuccese, iar, pe de altb parte, demobilizeazd masele
populare.
Delimitindu-se net de concepliile pesimiste, dar qi de
:oncepliiie facil-optimiste care desconsiderd dificultdlile
dezvoltdrii social-economice contemporane, intemeindu-se
pe concep{ia materialisti asupra istoriei, pe posibiiitSlile
modului de produclie socialist, partidul nostru a elaborat
un concept Etiinlific dialectic de progres qi dezvoltare ca
o necesitate imperioasi a inlSturdrii rapide a inapoierii"
a penuriei materiale, ca o condi{ie fundamentald a afir-
mdrii omului, a posibilitdtilor sale de crealir: qi realizare"
In gindirea secretarului general aI partidului, tovardEul
Nicolae Ceauqescu, ideea de dezvoltare, concretizatb in
progrcsul sociitl-economic al fdrii, capdtd o serie de trd-
sdturi, expresie a caracterului ei gtiinlific, realist, dia-
lcctic.
In primul rind ideea de dezvoltare, caracteristicile ei
fundamentale sint considerate concret, pornindu-se de la
necesitdlile RomAniei, de Ia istoria ei, de la condiliile ei
actuale sub toate aspectele, de ia realizdrile qi posibili-
tdfile ei. in complexul respectiv de conditii un io" c".r-
tral iI ocupd structura social-economicd socialistd a ldrii,
rezervele considerabile pe care le conline aceastd struc-
turd. Aceastd in{elegere concretd a ideii de dezvoltare
invitd Ia realism, la studiul qtiinlific al realitSlilor, la o
folosire cit mai ra{ionald a resurselor materiale qi umane.
O consecinld esenliald a unei asemenea in{elegeri a
ideii de progres qi dezvoltare este sublinierea rolului de-
terminant al forlelor de produclie in dezvoltarea socia-
lismului. Fdrd efortul consecvent pentru dezvoltarea si
modernizarea forlelor de produclie n-ar fi putut fi in-
liturate reziduurile rdminerii in urmd din trecut, n-ar
fi putut fi asiguratd stabilitatea noii orinduiri in raport
cu diferifi factori perturbatori, n-ar fi putut fi consoli-
date premisele dezvoltdrii ei mai departe. AEa cum a
ardtat tovardEul Nicolae Ceauqescu in Raportui la Con-
gresul aI XIII-lea al P.C.R.
,,Partidul nostru a procedat
just concentrind forle puternice pentru industrializarea
{6rii, pentru dezvoltarea agricuiturii, pentru progresul
general al forlelor de produclie. Putem spune c5, dacd
nu am fi realizat aceastd puternicd bazd materiald, so-
cietatea noastrd socialistd nu ar fi putut depSgi greutd-
file Ei influen{ele crizei economice, societatea noastri so-
cialistd nu s-ar fi putut dezvolta((.
In acest sens un loc deosebit in cadrul liniilor direc-
toare ale politicii P.C.R. de asigurare a progresului mul-
tiiateral al ldrii il are preocuparea pentru acumuldri.Ex-
perienla istoricd a RomAniei a permis o concluzie cu ca-
racter general privind caracterul legic aI alocdrii unui
procent important din venitul nalional pentru acumulSr-i,
conditie indispensabilS a asiguririi viitorului liber si in-
dependent al unui popor. Un asemenea procent inalt asi-
gurd temelia necesard pentru continuitate, pentru dez-
voltare, pentru progresul istoric.
Progresul continuu, rapid, aI forlelor de produclie
presupune valorificarea pe o treaptd mereu mai inaltd
a resurselor pe care le oferd sistemul economic socialist,
rela{iile economice si socia}e socialiste. intr-o asemenea
conceplie, progresul ,social in condiliile socialismului im-
(i'), 63
gistrate de socialism in diverse !6ri, intens exploatate de
ideologii anticomuniEti care vorbesc chiar, pornind de
la acestea, despre o ,rcrizd a socialismuluio'. In aceasti
privin{d partidul nostru subliniazd cd aceste dificultS{i
qi greqeii, care au adus daune insemnate intr-o anumitd
perioadi qi de unde trebuie trase invdldminteie cores-
punzdtoare, nu pot anula insd faptul cd, intr-o perioadd
scurt6, ldrile socialiste au oblinut realizdri uriaEe, de-
monstrind in practicd superioritatea socialismului ca sin-
gura orinduire care deschide calea omenirii spre lichi-
darea inegalitd{ilor sociale qi nafionale, a instaurdrii drep-
td{ii sociale Ei na{ionale. GreEe1ile Ei denaturdri}e respec-
tive nu au decurs din esenla orinduirii socialiste, ci
tocmai din nesocotirea principiilor socialiste, a condiliilor
concrete in care au fost aplicate.
Cea de-a doua problem5, strins legatd de cea ante-
rioard, priveqte insiEi inlelegerea societb{ii socialiste care
uneori a fost prezentatd intr-un mod idealizat, utopic,
in sensul cd socialismul nu ar putea cunoaqte greutSli,
cd trecerea la construclia socialistd ar soluliona de Ia
sine toate problemele. O asemenea prezentare este insd
nerealistd deoarece socialismul trebuie in{eles in istori-
citatea sa, in miEcarea sa dialecticd, migcare ce presupune
ciiverse stadii de dezvoltare, contradiclii care trebuie
solu{ionate, obstacole care trebuie depdqite, forle po-
trivnice gi greutdli care trebuie invinse. Tendin{ele uto-
pice, idilice in inlelegerea socialismului sint profund d5u-
netoare deoarece, pe de o parte, oferd argumente cri-
ticilor socialismului care exploateazd orice neajunsuri gi
insuccese, iar, pe de altb parte, demobilizeazd masele
populare.
Delimitindu-se net de concepliile pesimiste, dar qi de
:oncepliiie facil-optimiste care desconsiderd dificultdlile
dezvoltdrii social-economice contemporane, intemeindu-se
pe concep{ia materialisti asupra istoriei, pe posibiiitSlile
modului de produclie socialist, partidul nostru a elaborat
un concept Etiinlific dialectic de progres qi dezvoltare ca
o necesitate imperioasi a inlSturdrii rapide a inapoierii"
a penuriei materiale, ca o condi{ie fundamentald a afir-
mdrii omului, a posibilitdtilor sale de crealir: qi realizare"
In gindirea secretarului general aI partidului, tovardEul
Nicolae Ceauqescu, ideea de dezvoltare, concretizatb in
progrcsul sociitl-economic al fdrii, capdtd o serie de trd-
sdturi, expresie a caracterului ei gtiinlific, realist, dia-
lcctic.
In primul rind ideea de dezvoltare, caracteristicile ei
fundamentale sint considerate concret, pornindu-se de la
necesitdlile RomAniei, de Ia istoria ei, de la condiliile ei
actuale sub toate aspectele, de ia realizdrile qi posibili-
tdfile ei. in complexul respectiv de conditii un io" c".r-
tral iI ocupd structura social-economicd socialistd a ldrii,
rezervele considerabile pe care le conline aceastd struc-
turd. Aceastd in{elegere concretd a ideii de dezvoltare
invitd Ia realism, la studiul qtiinlific al realitSlilor, la o
folosire cit mai ra{ionald a resurselor materiale qi umane.
O consecinld esenliald a unei asemenea in{elegeri a
ideii de progres qi dezvoltare este sublinierea rolului de-
terminant al forlelor de produclie in dezvoltarea socia-
lismului. Fdrd efortul consecvent pentru dezvoltarea si
modernizarea forlelor de produclie n-ar fi putut fi in-
liturate reziduurile rdminerii in urmd din trecut, n-ar
fi putut fi asiguratd stabilitatea noii orinduiri in raport
cu diferifi factori perturbatori, n-ar fi putut fi consoli-
date premisele dezvoltdrii ei mai departe. AEa cum a
ardtat tovardEul Nicolae Ceauqescu in Raportui la Con-
gresul aI XIII-lea al P.C.R.
,,Partidul nostru a procedat
just concentrind forle puternice pentru industrializarea
{6rii, pentru dezvoltarea agricuiturii, pentru progresul
general al forlelor de produclie. Putem spune c5, dacd
nu am fi realizat aceastd puternicd bazd materiald, so-
cietatea noastrd socialistd nu ar fi putut depSgi greutd-
file Ei influen{ele crizei economice, societatea noastri so-
cialistd nu s-ar fi putut dezvolta((.
In acest sens un loc deosebit in cadrul liniilor direc-
toare ale politicii P.C.R. de asigurare a progresului mul-
tiiateral al ldrii il are preocuparea pentru acumuldri.Ex-
perienla istoricd a RomAniei a permis o concluzie cu ca-
racter general privind caracterul legic aI alocdrii unui
procent important din venitul nalional pentru acumulSr-i,
conditie indispensabilS a asiguririi viitorului liber si in-
dependent al unui popor. Un asemenea procent inalt asi-
gurd temelia necesard pentru continuitate, pentru dez-
voltare, pentru progresul istoric.
Progresul continuu, rapid, aI forlelor de produclie
presupune valorificarea pe o treaptd mereu mai inaltd
a resurselor pe care le oferd sistemul economic socialist,
rela{iile economice si socia}e socialiste. intr-o asemenea
conceplie, progresul ,social in condiliile socialismului im-
(i'), 63
plicd preocuparea continui pentru dezuoltureu praprie-
td{ii socialiste, a modului socialist de organizare Ei con-
tiucere, a principiitor socialiste de repartifie. In raportul
la Congresul al XIiI-Iea al P.C.R. secretarul general ca-
racterizeazl noua for"md de proprietate asupra mijloa-
celor de produc{ie ca o legitate obiectivl fundamentald
gi determinantd in raport cu alte legi economice obiec-
tive.
Dar o asemenea posibilitate poate fi transformatd in.
realitate numai printr-un mod corespunzdtor de condu-
cere qi organizare a vielii sociale, respectiv prin condu-
cerea uniturd a cLctiuitii[ii economico-sociale pe baza-pla-
nuiui nalional unic, prin perfeclionarea qi creqterea ro-
lului statului in asigurarea dezvoltdrii unitare gi echili-
blate a societdlii, prin imbinarea armonioasd a activitdlii
or-ganeior cl-e stat cu aceea a noilor organisme democratice
care asigur6 participarea largi a maselor la procesul con-
ducerii. O asemenea modalitate de conducere constituie
o expresie gi totodatd o condilie a progresului social in
condi{iile socialismultti.
O altd caracteristicd esen{iald a ideii de progres qi
dezvoltare in conceplia social-poiiticd a partidului nostru
este locul intr-o misurd din ce in ce mai mare, determi-
nant al calj'tatduulud in dezvoltare. O asemenea caracte-
ristic5 igi gaseqte expresia pregnante in formula secre-
tarului general al partidului privind trecerea Ia o noud:
calitate care constituie un fel de mctto ai ansambLului
prograrnelor noastre de dezvoitare, progranle cu un ca*
racter pronunlat intensiv, urmdrind introducerea pe scare
largd a cuceririlor noii revolu{ii tehnico-gtiinlifice, infdp-
tuirea unei noi revolutii agrare etc. Accentul pe latura
calitativd inseamnd nu nltmai noi modalitdli de muncd,
dar gi noi modalitSli de gindire, de organizare, de con-
ducere, respectiv depdqirea opticilor cantitativiste, in*
guste, elaborarea unor noi criterii de apreciere care s*
e:iprime noua dialectic5 a cantitdlii si calitdlii, noua dia-
lecticd a ritmurilor- inalte qi a eficien{ei sporite.
Caracterul intensiv al dezvottdrii este potenlat de G
altd trdsdturd definitorie pentru conceptia partidului nos-
tru'despre socialism, multilatercLlitatea, faptul ca ea se
desfdsoard in ansamblul sistemelor care alcdtuiesc sis-
temul social. IJn asemenea obiectiv este evident foarte
complex in conditiile actuale. Experienla edificdrii noii
societdli in {ara noastrd dovedegte lnsi cd eI este pe de-
plin realizabil in condi!iile utilizdrii iscusite a tuturor
r'<'sur"selor de coordonare de care dispune sistemul nostru
so<:ial, ale unei politici gtiinlifice, a1e unui larg sprijin
<lc mas5.
imbrd{iEind ansamblul rela{iiior sociale intr-o coeziune
din ce in ce mai strinsd, dezvoltarea capdtd un caracter
din ce in ce mai rlman, poate punp in centrul ei, intr-o
mdsurd din ce in ce mai mare, satisfacerea necesitdlilor
reale ale omului. Pierde astfel din ce in ce mai mult
teren ideea intens vehiculatd in gindirea social-filozoficd
brrrghezd cd dezvoltarea unilateralizeazS,, mutileazd omul,
cd ea se constituie ca un scop in sine indiferent sau chiar
ostil omului. Socialismul nu numai cd iniSturd exploata-
l'ea, expresie flagrantd a alien6rii libertd{ilor oamenilor,
clar nu se poate realiza ca sistem' de organizare socialS
ldrd fSurirea unui om nou, capabil sd inleleagd necesi-
td{ile obiective ale dezvoltdrii sociale, sd lupte pentru
realizarea unui nou tip de om. lnsdsi natura rela{iilor
social-economice socialiste in care elementul de conqtiinfi
are o pondere din ce in ce mai ridicati cheamd la rea-
'lizarea
unui asemenea tip uman. Omul devine liber in
orinduirea socialistd nu pentru cd iese de sub acfiunea
legilor obiective, ci pentru cd, inlelegindu-le necesitatea
imperioasd, acfioneazd in spiritul lor pentru construc{ia
constientd a societdlii
lntr-o atare concepfie, imbrdliqind ansamblul laturi-
'lor vietii sociale, realizarea progresului in socialism in-
seamnd continuarea procesului revolufionar.,,Procesul
revolulionar, ardta tovarSgul Nicolae Ceau4epcu, revolulia
socialisti continud qi trebuie sd se dezvolte continuu in
conformitate cu fiecare stadiu istoric atit in do-
meniul for{elor de productie, cit Ei al transformdrilor
structurii socialiste, al rela{iilor de produc{ie gi socia}e,
al conducerii societdtii, al modului de via{A al oamenilor.
Procesul r,evolu{ionar va continua qi se va manifesta cu
putere in toatd opera de fdurire a socialismului, a socie-
td{ii socialiste multilateral dezvoltate, a societdlii co-
rnuniste'(.
Astfel in{eleasd, ideea de progres deuine una dintre
ualorile fundamentale ale societd[ii noastre. Ea nu con-
stituie doar o ndzuin{d, un ideal indepirlat, ci un proces
istoric care se infdptuiegte prin eforturile maselor popu-
lare conduse de partid, care exprimi superioritatea for-
melor noastre de organizare sociald, a concep{ii1or pe
crare se intemeiazd acestea.
64
65
td{ii socialiste, a modului socialist de organizare Ei con-
tiucere, a principiitor socialiste de repartifie. In raportul
la Congresul al XIiI-Iea al P.C.R. secretarul general ca-
racterizeazl noua for"md de proprietate asupra mijloa-
celor de produc{ie ca o legitate obiectivl fundamentald
gi determinantd in raport cu alte legi economice obiec-
tive.
Dar o asemenea posibilitate poate fi transformatd in.
realitate numai printr-un mod corespunzdtor de condu-
cere qi organizare a vielii sociale, respectiv prin condu-
cerea uniturd a cLctiuitii[ii economico-sociale pe baza-pla-
nuiui nalional unic, prin perfeclionarea qi creqterea ro-
lului statului in asigurarea dezvoltdrii unitare gi echili-
blate a societdlii, prin imbinarea armonioasd a activitdlii
or-ganeior cl-e stat cu aceea a noilor organisme democratice
care asigur6 participarea largi a maselor la procesul con-
ducerii. O asemenea modalitate de conducere constituie
o expresie gi totodatd o condilie a progresului social in
condi{iile socialismultti.
O altd caracteristicd esen{iald a ideii de progres qi
dezvoltare in conceplia social-poiiticd a partidului nostru
este locul intr-o misurd din ce in ce mai mare, determi-
nant al calj'tatduulud in dezvoltare. O asemenea caracte-
ristic5 igi gaseqte expresia pregnante in formula secre-
tarului general al partidului privind trecerea Ia o noud:
calitate care constituie un fel de mctto ai ansambLului
prograrnelor noastre de dezvoitare, progranle cu un ca*
racter pronunlat intensiv, urmdrind introducerea pe scare
largd a cuceririlor noii revolu{ii tehnico-gtiinlifice, infdp-
tuirea unei noi revolutii agrare etc. Accentul pe latura
calitativd inseamnd nu nltmai noi modalitdli de muncd,
dar gi noi modalitSli de gindire, de organizare, de con-
ducere, respectiv depdqirea opticilor cantitativiste, in*
guste, elaborarea unor noi criterii de apreciere care s*
e:iprime noua dialectic5 a cantitdlii si calitdlii, noua dia-
lecticd a ritmurilor- inalte qi a eficien{ei sporite.
Caracterul intensiv al dezvottdrii este potenlat de G
altd trdsdturd definitorie pentru conceptia partidului nos-
tru'despre socialism, multilatercLlitatea, faptul ca ea se
desfdsoard in ansamblul sistemelor care alcdtuiesc sis-
temul social. IJn asemenea obiectiv este evident foarte
complex in conditiile actuale. Experienla edificdrii noii
societdli in {ara noastrd dovedegte lnsi cd eI este pe de-
plin realizabil in condi!iile utilizdrii iscusite a tuturor
r'<'sur"selor de coordonare de care dispune sistemul nostru
so<:ial, ale unei politici gtiinlifice, a1e unui larg sprijin
<lc mas5.
imbrd{iEind ansamblul rela{iiior sociale intr-o coeziune
din ce in ce mai strinsd, dezvoltarea capdtd un caracter
din ce in ce mai rlman, poate punp in centrul ei, intr-o
mdsurd din ce in ce mai mare, satisfacerea necesitdlilor
reale ale omului. Pierde astfel din ce in ce mai mult
teren ideea intens vehiculatd in gindirea social-filozoficd
brrrghezd cd dezvoltarea unilateralizeazS,, mutileazd omul,
cd ea se constituie ca un scop in sine indiferent sau chiar
ostil omului. Socialismul nu numai cd iniSturd exploata-
l'ea, expresie flagrantd a alien6rii libertd{ilor oamenilor,
clar nu se poate realiza ca sistem' de organizare socialS
ldrd fSurirea unui om nou, capabil sd inleleagd necesi-
td{ile obiective ale dezvoltdrii sociale, sd lupte pentru
realizarea unui nou tip de om. lnsdsi natura rela{iilor
social-economice socialiste in care elementul de conqtiinfi
are o pondere din ce in ce mai ridicati cheamd la rea-
'lizarea
unui asemenea tip uman. Omul devine liber in
orinduirea socialistd nu pentru cd iese de sub acfiunea
legilor obiective, ci pentru cd, inlelegindu-le necesitatea
imperioasd, acfioneazd in spiritul lor pentru construc{ia
constientd a societdlii
lntr-o atare concepfie, imbrdliqind ansamblul laturi-
'lor vietii sociale, realizarea progresului in socialism in-
seamnd continuarea procesului revolufionar.,,Procesul
revolulionar, ardta tovarSgul Nicolae Ceau4epcu, revolulia
socialisti continud qi trebuie sd se dezvolte continuu in
conformitate cu fiecare stadiu istoric atit in do-
meniul for{elor de productie, cit Ei al transformdrilor
structurii socialiste, al rela{iilor de produc{ie gi socia}e,
al conducerii societdtii, al modului de via{A al oamenilor.
Procesul r,evolu{ionar va continua qi se va manifesta cu
putere in toatd opera de fdurire a socialismului, a socie-
td{ii socialiste multilateral dezvoltate, a societdlii co-
rnuniste'(.
Astfel in{eleasd, ideea de progres deuine una dintre
ualorile fundamentale ale societd[ii noastre. Ea nu con-
stituie doar o ndzuin{d, un ideal indepirlat, ci un proces
istoric care se infdptuiegte prin eforturile maselor popu-
lare conduse de partid, care exprimi superioritatea for-
melor noastre de organizare sociald, a concep{ii1or pe
crare se intemeiazd acestea.
64
65
BIBLIOGRAFIE
Directiuele'Congresului aL XIII-Lea aI
.Parti'dutui
Comunist Ro-
"rr#; "
;;"' ;riil i" ti an"u oi'lt o' ea n conomico- soi ciald" a Romdniei in
'iiiiiiit"f
1g86_1ss0 ;i orientdrite d.e pe-r-spectiud. Ttind in anul
eiiob, Eaituo" Polibicd, Brrcweqti, 1984, p.
?0--:28'
i"iot".ti" Cingrbsutui aI XIII-tea at Partid'ului Comunist Rom'dn'
Editura PoliticS, Bucureqti, 1984, p' 28-29'
NICOLAE CEAUSESCU
-
Raport la cel-cle.-al XIII-Lea Congres
if-i*iii"tii-comuntsi Romdi, Editura
politicd, Bucuregti, 1984,
p. 16-40.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Erpunere cu pritsire la actioitatea
i6fii*-ia"itogicd' ;t cittural-educatiud d'e formare a ontulul nou'
-riiiii""to,
cJn$tient
ji anroto,t at sacietd'tii soci'aListe malttlq-
i"fi| a-ii"otiitd si
"t''Lomiiiimuiui
in R6m'ania' prezentat.(r' ta
Ciibriiit ed'uca{iei potitice qi al culturLi socioliste
-
2 iunie
1976, in Romdnia en iirr*it'ioistruirii societd.tii socialiste rmul-
lhii"iit dezuortati,
"oi.
rs, Editura Politics, qucul€Etl
\?7-1'
;."1;;i--;"o i1}' broqurS,' Editura Poli'tic5, B'uc"u'r'eqti' 1976'
p. 65-70.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Etgtunere cu priuire la stadiul actual
if-iaiti"arn so;ciatismitui i'n iara nogsti\, la orobremere teore-
tice, id.eot'ostce ;i acil'i].i"i'i"' iitxir'a, ed'ucatibd a pgrtidurui'
ii
"""iiiia
ia pte'nar a
-
iiigiti
"'
c omuety-tut
.c
entr al al P artidului
comunist Roman _ i*i""i" 1g82, in
,Romdnin
pe drumu,I con-
iirdiii- ioii"tdfit socialiste muki'latetal dezrtoltate' vol' zrl' Ecrr-
tura Politicd, eo"ut'n{til-fge3, p' 6-9, sau in broqurd' Editura
FolitirS, Bucuregti, 1982, P. B-10.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare la Plenara Comitetului
Cnilrii-it Parti'd'itui 1omunist Romdn, 13 noiembrie 1985' Edi-
tura Politic5, BucureEti, 1985, p' 2l-22'
NI.COLAE CEAU$ESCU * Cuointare la Congresul ;tiin|ei ;i
i'n-
iilii"einii,-ie'noiembrie 1985, Editura Polfiicb, Bucureqti,
1985, p. B-9'
Din girulinea social-polLticd a pre;edinte.tui Ramdni'ei" Nicolae
V;;"i;;;;. Stttiti
-'prosres -
paie, Bditura P'oliticd, BucureQti'
1981, p. 77-86
Din gind,irea fi"tozof icd a pre;ed'tntelui ngryyrt"i:-^!-y"?l^T
Cei'au;6scu. Forfele motrire a,Le progresului-,social in epoca con-
;;;i:";;"i, nditu,ra Po'liticd, Btrcureqti' 1982, p' 11-46'
K. MARX, F. ENGELS
-
Ideologia germand, in vol' t< Y*lI'
F. iril;L,' opere, ;J' 3, Editura Politicd, Bucureqti' 1985'
p. 20-28
DIALECTICA GENER,ALULUI $I PAII,TICULARULUI
IN ACTIVITATEA TEORETICA $I PRACTICA A
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN DE EDIFICARE A
NOII ORINDUIRI
PAMFIL NICHITELEA
Planul temei
a) Diale,ctica generalului qi particularului. In{e,legerea consecvent
dialecticd gi fundamentar"ea qtiinlificd a rela{iilor dintre ge-
neral ;i particular fn revolu{ia qi construetia socialistd
-
tre-
sdturd fundarnenta,ld a ginriirii sociarl-politice a tovardgului
Nicolae Ceauqescu, contribulie de primd i'mportan{a la dez-
voltarea teoriei qi practicii revolulionare eontemporane
b) Analiza concret5 si rn'ultilateralS a fenomenerlor qi proceselon
reali,tdlii, cerin{d fuadamentalS a gindirii dia,lecticre. Inconsis-
tenla teoreticd a modelului ,,unic" al socjaftismului
c) Documentele Congresuilu'i al XIII-lea al Partidrdui ComUnist
RomAn
-
expresie a aprlicdrii creatoare a a'devd,rurrilor ge-
ne,ral-valabile la condi{iile social-istorice din RomAnia
Gindirea social-politicd a secretarului general al parti-
dului nostru abordeazd lntr-un mod profund gtiinfific si
novator complexele probleme teoretice si practice ale
revolu{iei si construcliei sociaiiste, ale vielii sociale con-
temporane, imbogSlind patrimoniul spiritual aI poporu-
lui romdn, reprezentind in acelaqi timp o contribulie de
inestimabild valoare la dezvoltarea teoriei
Ei practicii re-
vcilu{ionare contemporane.
In opera tovardsului Nicolae CeauEescu un loc im-
portant il ocupd fundamentarea gtiinlificA a relaliei dia-
lectice dintre general si particular in dezvoltarea istoricd,
in infdptuirea revoluliei socialiste, in edificarea socialis-
mului si comunismului. lnlelegerea justd a acestei relalii
constituie o condi{ie esen{iald pentrlr victoria noii orin-
duiri, care se infdptuiegte in situa{ii economice, sociale
si politice specifice, diferite de la {ar5 la !ard, de la etapd
la etapd si care imbracd noi
Ei noi forme particulare de-a
iungul procesului sdu,de dezvoltare.
67
Directiuele'Congresului aL XIII-Lea aI
.Parti'dutui
Comunist Ro-
"rr#; "
;;"' ;riil i" ti an"u oi'lt o' ea n conomico- soi ciald" a Romdniei in
'iiiiiiit"f
1g86_1ss0 ;i orientdrite d.e pe-r-spectiud. Ttind in anul
eiiob, Eaituo" Polibicd, Brrcweqti, 1984, p.
?0--:28'
i"iot".ti" Cingrbsutui aI XIII-tea at Partid'ului Comunist Rom'dn'
Editura PoliticS, Bucureqti, 1984, p' 28-29'
NICOLAE CEAUSESCU
-
Raport la cel-cle.-al XIII-Lea Congres
if-i*iii"tii-comuntsi Romdi, Editura
politicd, Bucuregti, 1984,
p. 16-40.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Erpunere cu pritsire la actioitatea
i6fii*-ia"itogicd' ;t cittural-educatiud d'e formare a ontulul nou'
-riiiii""to,
cJn$tient
ji anroto,t at sacietd'tii soci'aListe malttlq-
i"fi| a-ii"otiitd si
"t''Lomiiiimuiui
in R6m'ania' prezentat.(r' ta
Ciibriiit ed'uca{iei potitice qi al culturLi socioliste
-
2 iunie
1976, in Romdnia en iirr*it'ioistruirii societd.tii socialiste rmul-
lhii"iit dezuortati,
"oi.
rs, Editura Politics, qucul€Etl
\?7-1'
;."1;;i--;"o i1}' broqurS,' Editura Poli'tic5, B'uc"u'r'eqti' 1976'
p. 65-70.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Etgtunere cu priuire la stadiul actual
if-iaiti"arn so;ciatismitui i'n iara nogsti\, la orobremere teore-
tice, id.eot'ostce ;i acil'i].i"i'i"' iitxir'a, ed'ucatibd a pgrtidurui'
ii
"""iiiia
ia pte'nar a
-
iiigiti
"'
c omuety-tut
.c
entr al al P artidului
comunist Roman _ i*i""i" 1g82, in
,Romdnin
pe drumu,I con-
iirdiii- ioii"tdfit socialiste muki'latetal dezrtoltate' vol' zrl' Ecrr-
tura Politicd, eo"ut'n{til-fge3, p' 6-9, sau in broqurd' Editura
FolitirS, Bucuregti, 1982, P. B-10.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare la Plenara Comitetului
Cnilrii-it Parti'd'itui 1omunist Romdn, 13 noiembrie 1985' Edi-
tura Politic5, BucureEti, 1985, p' 2l-22'
NI.COLAE CEAU$ESCU * Cuointare la Congresul ;tiin|ei ;i
i'n-
iilii"einii,-ie'noiembrie 1985, Editura Polfiicb, Bucureqti,
1985, p. B-9'
Din girulinea social-polLticd a pre;edinte.tui Ramdni'ei" Nicolae
V;;"i;;;;. Stttiti
-'prosres -
paie, Bditura P'oliticd, BucureQti'
1981, p. 77-86
Din gind,irea fi"tozof icd a pre;ed'tntelui ngryyrt"i:-^!-y"?l^T
Cei'au;6scu. Forfele motrire a,Le progresului-,social in epoca con-
;;;i:";;"i, nditu,ra Po'liticd, Btrcureqti' 1982, p' 11-46'
K. MARX, F. ENGELS
-
Ideologia germand, in vol' t< Y*lI'
F. iril;L,' opere, ;J' 3, Editura Politicd, Bucureqti' 1985'
p. 20-28
DIALECTICA GENER,ALULUI $I PAII,TICULARULUI
IN ACTIVITATEA TEORETICA $I PRACTICA A
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN DE EDIFICARE A
NOII ORINDUIRI
PAMFIL NICHITELEA
Planul temei
a) Diale,ctica generalului qi particularului. In{e,legerea consecvent
dialecticd gi fundamentar"ea qtiinlificd a rela{iilor dintre ge-
neral ;i particular fn revolu{ia qi construetia socialistd
-
tre-
sdturd fundarnenta,ld a ginriirii sociarl-politice a tovardgului
Nicolae Ceauqescu, contribulie de primd i'mportan{a la dez-
voltarea teoriei qi practicii revolulionare eontemporane
b) Analiza concret5 si rn'ultilateralS a fenomenerlor qi proceselon
reali,tdlii, cerin{d fuadamentalS a gindirii dia,lecticre. Inconsis-
tenla teoreticd a modelului ,,unic" al socjaftismului
c) Documentele Congresuilu'i al XIII-lea al Partidrdui ComUnist
RomAn
-
expresie a aprlicdrii creatoare a a'devd,rurrilor ge-
ne,ral-valabile la condi{iile social-istorice din RomAnia
Gindirea social-politicd a secretarului general al parti-
dului nostru abordeazd lntr-un mod profund gtiinfific si
novator complexele probleme teoretice si practice ale
revolu{iei si construcliei sociaiiste, ale vielii sociale con-
temporane, imbogSlind patrimoniul spiritual aI poporu-
lui romdn, reprezentind in acelaqi timp o contribulie de
inestimabild valoare la dezvoltarea teoriei
Ei practicii re-
vcilu{ionare contemporane.
In opera tovardsului Nicolae CeauEescu un loc im-
portant il ocupd fundamentarea gtiinlificA a relaliei dia-
lectice dintre general si particular in dezvoltarea istoricd,
in infdptuirea revoluliei socialiste, in edificarea socialis-
mului si comunismului. lnlelegerea justd a acestei relalii
constituie o condi{ie esen{iald pentrlr victoria noii orin-
duiri, care se infdptuiegte in situa{ii economice, sociale
si politice specifice, diferite de la {ar5 la !ard, de la etapd
la etapd si care imbracd noi
Ei noi forme particulare de-a
iungul procesului sdu,de dezvoltare.
67
Mdrefele transformdri revolulionare din societatea
noastrd, succesele deosebite oblinute in fdurirea societd{ii
socialiste multilateral dezvoltate stau mdrtwie capacit5{ii
partidului de a descifra, pe temeiul socialismului stiin-
t$ic, cerinlele tregilor obiective, de a realiza sinteza dintre
general gi particular in opera de construclie socialist5 in
RomAnia. Aga cum arita secretarul general al partidului
la Plenara C.C. al P.C.R. Ei activului central de partid
din iulie 1985, toate remarcabilele realiz6ri din anii so-
cialismului, cu deosebire in anii de dupa Congresul al
IX-lea,
,rdemonstreaz6, cu puterea faptelor justefea poli-
ticii partidului nostru comunist, forla poiiticd conduc6-
toare a nafiunii noastre, care iqi indeplineEte cu cinste
misiunea istoricd de a conduce poporul nostru pe cele
mai inalte culmi de progres
Ei civilizafie, spre societatea
comunistd. Ele sint rezultatul aplicdrii creatoare a ade-
virurilor
Ei legitdfilor obiective Ia conditiile concrete din
!ara. noastris.
a) Dialectica generalului ;i particularului. lnfelegerea
consocvent dialectici qi fundamentarea gtiinfifici I rE-
laliilor dintre general gi particular in revofulia gi con-
strucfia socialistd
-
tr6situri fundamentald a gindirii
social-politice a tovardgului Nicolae Ceaugescu, contri-
bufie de primi importanfl la dezvoltarea teoriei qi prac-
ticii revolu{ionare eontemporane
In domeniul teoiiei si practicii edificdrii societd{ii so-
cialiste, raportul dintre general Ei particular ia infi{i-
garea intrepdtrunderii dialectice dintre legile generale ale
revoluliei qi construcfiei socialiste qi condiliile concrete,
particularit5lile infdptuirii cerinlelor acestor legi cores-
punzdtor realitS{ilor din fiecare lari Ei etapei istorice
date. Dupd cum este cunoscut, fenomenelor sociale Ie
sint caracteristice o serie de trdsdturi generale care se
manifestd, intr-o anumitd mdsurd Ei intr-o varietate sau
alta, in fiecare lard ce strdbate acelaEi proces istoric,
astfel incit in procesul revoluJiei Ei construcliei socialiste
se evidenfiazi 'unele cerinfe generale, obiectiv deter-
minate.
6B
Desigur, Iegile generale nu se manifestd in forrne
stereotipe, identice de Ia {ard la !ard, de la etapi la
etapd, ci imbracd forme concrete, corespunzetor rnarii
diversitdti de situalii.particulare. lnsegi prirr"iplit", l"grl"
generale ale teoriei Ei practicii revolutionar" ,ru sint
"ex_
tlase dintr'-o schemd abstractd, conceputd aprioric. ci isi
au izvorul in laptele vielii social-ecoiomice, slnt ior*ri_
late. pe baza generalizdrii
EtiinJifice a acestor fapte, a ex_
perien{ei revolu}ionare, a realiil{ilor concrete. Marxismul
a relevat cd orice abstrac{ii deiagate de istoria ,"nfa,
luate in sine, nu au nici o valoare, nu oferd in nici un
caz o-reletd sau o schemd dupd care sd poatd fi ajustate
epocile istorice.
. {n
st-rqtegia.edificdrii noii orinduiri, genera}ul
9i par_
tic-ularul forme"azd o unitate diatecticd'iiseparabifa.,[m_
bele sint categorii corelative ale dialecticii materialiste
qi
.exprimi
esenta aceluiaEi proces revolufionar. De aceea,
intre ele nu poate exista un raport de determinare sau
de prioritate, ci o ingemdnare oiganicd, o imbinare con_
-cret-istoricd, unitard. Pentru opeia de iiurire a socialis_
mului sint deopotrivd ddundtoaie nesocotirea legilor obiec-
tiv-e generale _- care duce Ia pierderea persp-ectivei re_
volutionare,.la neglijar_ea obiectivelor fundamentale i,
cit gi ignorarea particularitd{ilor nafionale, transpunerea
mecanicd a unor. modalitdli vaiabile in alte imprejurdri
-
care pot determina adoptarea unor mdsuri subiective,
rgf!9
.de
viafd, in contradiclie cu cerinlele reale ale so_
cietdlii
-resp,ective.
Iatd de ce singura inlelegere justd a
raportului dintre general gi partiCular este aleea
-a
uni_
tdfii lor indisolubile, dialectiie.
Partidului Comunist Romdn ii sint strdine simplifi_
:dllgt
orice exagerare sau absolutizare, atit a geneialu*
lui cit Ei a particularului. AEa curn se'subliniaZd in re_
petate rinduri in documentele sale, partidul nostru por_
negte permanent de 1a faptul cd adevdrurile generale se
realizeazd in particular, iar particularul, pr6ctica con_
firmd justelea adevdrurilor generale. Adevdrul general
si cel particular nu se exclud, ci se condi{ionea# reci_
proc, in cadrul unei strinse unitdli dialectice. De aceea,
ardta. tovardEul Nicolae CeauEescu, ,,atit in lupta- po"t
"c-ucerirea puterii politice, cit qi in procesui edificdrii orin_
duirii noi, este necesari studierea si luarea in conside_
rare a particularitdlilor fiecdrei {dri, elaborarea de cdlre
partidul comunist a liniei sale politice proprii in confor_
mitate atit cu cerinfete legilor generale ale dezvoltdrii
69
noastrd, succesele deosebite oblinute in fdurirea societd{ii
socialiste multilateral dezvoltate stau mdrtwie capacit5{ii
partidului de a descifra, pe temeiul socialismului stiin-
t$ic, cerinlele tregilor obiective, de a realiza sinteza dintre
general gi particular in opera de construclie socialist5 in
RomAnia. Aga cum arita secretarul general al partidului
la Plenara C.C. al P.C.R. Ei activului central de partid
din iulie 1985, toate remarcabilele realiz6ri din anii so-
cialismului, cu deosebire in anii de dupa Congresul al
IX-lea,
,rdemonstreaz6, cu puterea faptelor justefea poli-
ticii partidului nostru comunist, forla poiiticd conduc6-
toare a nafiunii noastre, care iqi indeplineEte cu cinste
misiunea istoricd de a conduce poporul nostru pe cele
mai inalte culmi de progres
Ei civilizafie, spre societatea
comunistd. Ele sint rezultatul aplicdrii creatoare a ade-
virurilor
Ei legitdfilor obiective Ia conditiile concrete din
!ara. noastris.
a) Dialectica generalului ;i particularului. lnfelegerea
consocvent dialectici qi fundamentarea gtiinfifici I rE-
laliilor dintre general gi particular in revofulia gi con-
strucfia socialistd
-
tr6situri fundamentald a gindirii
social-politice a tovardgului Nicolae Ceaugescu, contri-
bufie de primi importanfl la dezvoltarea teoriei qi prac-
ticii revolu{ionare eontemporane
In domeniul teoiiei si practicii edificdrii societd{ii so-
cialiste, raportul dintre general Ei particular ia infi{i-
garea intrepdtrunderii dialectice dintre legile generale ale
revoluliei qi construcfiei socialiste qi condiliile concrete,
particularit5lile infdptuirii cerinlelor acestor legi cores-
punzdtor realitS{ilor din fiecare lari Ei etapei istorice
date. Dupd cum este cunoscut, fenomenelor sociale Ie
sint caracteristice o serie de trdsdturi generale care se
manifestd, intr-o anumitd mdsurd Ei intr-o varietate sau
alta, in fiecare lard ce strdbate acelaEi proces istoric,
astfel incit in procesul revoluJiei Ei construcliei socialiste
se evidenfiazi 'unele cerinfe generale, obiectiv deter-
minate.
6B
Desigur, Iegile generale nu se manifestd in forrne
stereotipe, identice de Ia {ard la !ard, de la etapi la
etapd, ci imbracd forme concrete, corespunzetor rnarii
diversitdti de situalii.particulare. lnsegi prirr"iplit", l"grl"
generale ale teoriei Ei practicii revolutionar" ,ru sint
"ex_
tlase dintr'-o schemd abstractd, conceputd aprioric. ci isi
au izvorul in laptele vielii social-ecoiomice, slnt ior*ri_
late. pe baza generalizdrii
EtiinJifice a acestor fapte, a ex_
perien{ei revolu}ionare, a realiil{ilor concrete. Marxismul
a relevat cd orice abstrac{ii deiagate de istoria ,"nfa,
luate in sine, nu au nici o valoare, nu oferd in nici un
caz o-reletd sau o schemd dupd care sd poatd fi ajustate
epocile istorice.
. {n
st-rqtegia.edificdrii noii orinduiri, genera}ul
9i par_
tic-ularul forme"azd o unitate diatecticd'iiseparabifa.,[m_
bele sint categorii corelative ale dialecticii materialiste
qi
.exprimi
esenta aceluiaEi proces revolufionar. De aceea,
intre ele nu poate exista un raport de determinare sau
de prioritate, ci o ingemdnare oiganicd, o imbinare con_
-cret-istoricd, unitard. Pentru opeia de iiurire a socialis_
mului sint deopotrivd ddundtoaie nesocotirea legilor obiec-
tiv-e generale _- care duce Ia pierderea persp-ectivei re_
volutionare,.la neglijar_ea obiectivelor fundamentale i,
cit gi ignorarea particularitd{ilor nafionale, transpunerea
mecanicd a unor. modalitdli vaiabile in alte imprejurdri
-
care pot determina adoptarea unor mdsuri subiective,
rgf!9
.de
viafd, in contradiclie cu cerinlele reale ale so_
cietdlii
-resp,ective.
Iatd de ce singura inlelegere justd a
raportului dintre general gi partiCular este aleea
-a
uni_
tdfii lor indisolubile, dialectiie.
Partidului Comunist Romdn ii sint strdine simplifi_
:dllgt
orice exagerare sau absolutizare, atit a geneialu*
lui cit Ei a particularului. AEa curn se'subliniaZd in re_
petate rinduri in documentele sale, partidul nostru por_
negte permanent de 1a faptul cd adevdrurile generale se
realizeazd in particular, iar particularul, pr6ctica con_
firmd justelea adevdrurilor generale. Adevdrul general
si cel particular nu se exclud, ci se condi{ionea# reci_
proc, in cadrul unei strinse unitdli dialectice. De aceea,
ardta. tovardEul Nicolae CeauEescu, ,,atit in lupta- po"t
"c-ucerirea puterii politice, cit qi in procesui edificdrii orin_
duirii noi, este necesari studierea si luarea in conside_
rare a particularitdlilor fiecdrei {dri, elaborarea de cdlre
partidul comunist a liniei sale politice proprii in confor_
mitate atit cu cerinfete legilor generale ale dezvoltdrii
69
sociale, cit !i cu condifiile concrete din fiecare !ard.o'. In-
cluderea unei asemenea orientdri principiale in rindul
cerin{elor esenliale ale conducerii qtiinlifice a societdlii
socialiste constittrie o contribulie'incontestabild a parti-
dului nostru'Ia teoria generald a dezvoltdrii sociale.
Intelegerea consecvent dialecticd a raportului dintre
general Ei particular reclamd necesitatea aborddrii crea-
toare gi curajoase a procesului complex de construc{ie so-
cialistd, aplicdrii adevdrurilor generale ale socialismului
tra condiliile social-istorice specifice fiecbrei tari.
Intreaga activitate politicd 9i ideologici a partidului
nostru, a tovardEului Nicolae CeauEescu este strdbdtttt6
de efortul de a cunoaqte in profunzime legile generale de
dezvoltare a societ6tii, raportul dintre acliunea acestor
Iegi ;i condiiiile concrete
-
sociale, economice, politice,
culturale, istorice qi nalionale
-
diferite de la o fard Ia
alta, de la o etapd la alta. Procesul de edificare a noii
orinduiri in {ara noastrd pune.in lumini rezolvarea ori-
ginali, creatoare a unor probleme fundamentale ale teo-
riei Ei practicii revolu{ionare, relevd nurneroase particu-
iaritifi in ce privegte sarcinile revoluliei, etapele parcurse,
ritmul construcliei socialiste, conlinutul Ei modalitifile de
instaurare a puterii politice, crearea qi dezvoltarea bazei
tehnico-materiale a socialismului, organizarea politicd Ei
na{ional5, perioada Ei formele de generalizare a noilor
relafii de producfie Ei sociale in economie qi in lntreaga
via{A social6, perfeclionarea conducerii qi organizdrii so-
cietdfii, fdurirea noii vieli spirituale q.a.
Printr-o abordare ;deschis6, curajoasd a noilor feno-
mene Ei
procese din societatea noastri, privite in intreaga
lor complexitate, secretarul general al partidului a elu-
cidat in mod Etiinfific etapele dezvoltdrii economico-so-
ciale a RomAniei,
'stabilind
obiectivul fundamental al
etapei istorice actuale ,- fiurirea societd{ii socialiste
muitilat"ral dezvoltate
-,
care reprezinth o contribulie
de mare pret la dezvoltarea teoriei privind dialectica
evolufiei sbcietdlii socialiste. ln viziunea partidului nos-
tru existd o corelalie organici intre conceptul de socie-
tate socialisti mu-ltilateral dezvoltatb Ei ideea frecvent
subliniati de tovardqul Nicolae Ceauqescu privind carac-
terul neintrerupt aI transformbrilor revolutionare, ca lege
a dezvoltdrii istorice in socialism. Procesul revolufionar
continuS Ei va continua in vederea infdptuirii obiective-
lor stabilite in Programul partidului, prin stimularea in
permanen{d a spiriiului innoitor, prin afirmarea calitSlii
noi, superioare in activitatea constructivd, prin perfec-
{,ionarea continud a sistemului nostru social. 9i politic in
toate componentele sale.
Intre multiplele exemple care ilustreazd spiritul
profr.rnd creator al politicii partidului nostru, imbinarea
organic6 in intreaga sa activitate a generalului cu parti-
cularul se impun atenliei numeroixele contributii teore-
tice Ei soluliile practice de o mare forld creatoare elabo-
rate indeosebi in perioada de dupd Congresul al IX-iea
in cele mai variate domenii ale vielii sociale, cum sint :
analiza qtiinlificd a cdilor infloririi naliunii socialiste, a
rolului qi perspectivelor na{iunii in epoca contemporand"
modul de abordare a contradicliilor in socialism' creEterea
rolului conducdtor al partidului prin integrarea sa tot
mai puternicd in viala societdlii, rolul statului si evolulia
funcfiilor sale, raportul dialectic dintre parti{ gi stato
cdile adincirii democraliei muncitoreEti-revolulionare,' ale'
dezvoltdrii personalitdlii umane qi ale umbnismului re*
volulionar, perfeclionarea formelor de organizare gi gon-
ducere a ecbnomiei, inv5fdmintului, cercetdrii gtiinlifice'
a intregului organism social.
Asemenea contribu{ii au la bazd nu scheme abstracte"
ci dialectica real6 a vietii noastre social-economice, cu-
noaEterea cerinlelor evolu{iei ei qi sint menite sd ampli-
fice: eficien{a perfecliondrii sistemului nostru social la
toate nivelurile sale, sd dinamizeze acliunea, ini{iativa
creatoare Ei responsabilitatea sociali a lntregului popor.
b) Analiza concretd qi multilaterald a fenome,nelor, qi
proceselor realitdlii, cerinld fundamentalS a gindirii dia-
lectice: Inconsistenla teoretici a modelului ,,unic" al so-
cialismului
Profunzimea gi varietatea prefacerilor revolulionare
din zilele noastre pun ln lumind cu deosebitd vigoare
importan{a principiald gi practicd a inlelegerii juste, con-
seCvent dialectice a raportului dintre general qi particu-
lar in revolulia qi construclia socialistd. Acestea relevd
necesitatea imbindrii adevdrurilor generale ale teoriei re-
volu{ionare cu practica concretd a edificdrii noii orin-
duiri din fiecare !ard, luarea in considerare a impreju-
rdrilor istorice spepifice in care fiecare partid iqi des-
fdgoard activitatea. Ignorarea sau insuficienta studiere a
71.
70
cluderea unei asemenea orientdri principiale in rindul
cerin{elor esenliale ale conducerii qtiinlifice a societdlii
socialiste constittrie o contribulie'incontestabild a parti-
dului nostru'Ia teoria generald a dezvoltdrii sociale.
Intelegerea consecvent dialecticd a raportului dintre
general Ei particular reclamd necesitatea aborddrii crea-
toare gi curajoase a procesului complex de construc{ie so-
cialistd, aplicdrii adevdrurilor generale ale socialismului
tra condiliile social-istorice specifice fiecbrei tari.
Intreaga activitate politicd 9i ideologici a partidului
nostru, a tovardEului Nicolae CeauEescu este strdbdtttt6
de efortul de a cunoaqte in profunzime legile generale de
dezvoltare a societ6tii, raportul dintre acliunea acestor
Iegi ;i condiiiile concrete
-
sociale, economice, politice,
culturale, istorice qi nalionale
-
diferite de la o fard Ia
alta, de la o etapd la alta. Procesul de edificare a noii
orinduiri in {ara noastrd pune.in lumini rezolvarea ori-
ginali, creatoare a unor probleme fundamentale ale teo-
riei Ei practicii revolu{ionare, relevd nurneroase particu-
iaritifi in ce privegte sarcinile revoluliei, etapele parcurse,
ritmul construcliei socialiste, conlinutul Ei modalitifile de
instaurare a puterii politice, crearea qi dezvoltarea bazei
tehnico-materiale a socialismului, organizarea politicd Ei
na{ional5, perioada Ei formele de generalizare a noilor
relafii de producfie Ei sociale in economie qi in lntreaga
via{A social6, perfeclionarea conducerii qi organizdrii so-
cietdfii, fdurirea noii vieli spirituale q.a.
Printr-o abordare ;deschis6, curajoasd a noilor feno-
mene Ei
procese din societatea noastri, privite in intreaga
lor complexitate, secretarul general al partidului a elu-
cidat in mod Etiinfific etapele dezvoltdrii economico-so-
ciale a RomAniei,
'stabilind
obiectivul fundamental al
etapei istorice actuale ,- fiurirea societd{ii socialiste
muitilat"ral dezvoltate
-,
care reprezinth o contribulie
de mare pret la dezvoltarea teoriei privind dialectica
evolufiei sbcietdlii socialiste. ln viziunea partidului nos-
tru existd o corelalie organici intre conceptul de socie-
tate socialisti mu-ltilateral dezvoltatb Ei ideea frecvent
subliniati de tovardqul Nicolae Ceauqescu privind carac-
terul neintrerupt aI transformbrilor revolutionare, ca lege
a dezvoltdrii istorice in socialism. Procesul revolufionar
continuS Ei va continua in vederea infdptuirii obiective-
lor stabilite in Programul partidului, prin stimularea in
permanen{d a spiriiului innoitor, prin afirmarea calitSlii
noi, superioare in activitatea constructivd, prin perfec-
{,ionarea continud a sistemului nostru social. 9i politic in
toate componentele sale.
Intre multiplele exemple care ilustreazd spiritul
profr.rnd creator al politicii partidului nostru, imbinarea
organic6 in intreaga sa activitate a generalului cu parti-
cularul se impun atenliei numeroixele contributii teore-
tice Ei soluliile practice de o mare forld creatoare elabo-
rate indeosebi in perioada de dupd Congresul al IX-iea
in cele mai variate domenii ale vielii sociale, cum sint :
analiza qtiinlificd a cdilor infloririi naliunii socialiste, a
rolului qi perspectivelor na{iunii in epoca contemporand"
modul de abordare a contradicliilor in socialism' creEterea
rolului conducdtor al partidului prin integrarea sa tot
mai puternicd in viala societdlii, rolul statului si evolulia
funcfiilor sale, raportul dialectic dintre parti{ gi stato
cdile adincirii democraliei muncitoreEti-revolulionare,' ale'
dezvoltdrii personalitdlii umane qi ale umbnismului re*
volulionar, perfeclionarea formelor de organizare gi gon-
ducere a ecbnomiei, inv5fdmintului, cercetdrii gtiinlifice'
a intregului organism social.
Asemenea contribu{ii au la bazd nu scheme abstracte"
ci dialectica real6 a vietii noastre social-economice, cu-
noaEterea cerinlelor evolu{iei ei qi sint menite sd ampli-
fice: eficien{a perfecliondrii sistemului nostru social la
toate nivelurile sale, sd dinamizeze acliunea, ini{iativa
creatoare Ei responsabilitatea sociali a lntregului popor.
b) Analiza concretd qi multilaterald a fenome,nelor, qi
proceselor realitdlii, cerinld fundamentalS a gindirii dia-
lectice: Inconsistenla teoretici a modelului ,,unic" al so-
cialismului
Profunzimea gi varietatea prefacerilor revolulionare
din zilele noastre pun ln lumind cu deosebitd vigoare
importan{a principiald gi practicd a inlelegerii juste, con-
seCvent dialectice a raportului dintre general qi particu-
lar in revolulia qi construclia socialistd. Acestea relevd
necesitatea imbindrii adevdrurilor generale ale teoriei re-
volu{ionare cu practica concretd a edificdrii noii orin-
duiri din fiecare !ard, luarea in considerare a impreju-
rdrilor istorice spepifice in care fiecare partid iqi des-
fdgoard activitatea. Ignorarea sau insuficienta studiere a
71.
70
acestor conditii au consecin{e negative pentru cauza con-
strucliei socialiste. ln acesi sens' tovariEul Nicolae
Ceauqescu sublinia cd ,,orice
nesocotire a legiti{ilor qi
principiilor generale socialiste poate aduce mari daune
qi pu"e chiar in pericol construclia socialistd, dar, tot
asttel, nesocotirea reaiitifilor, aplicarea unor modele sau
sabloane care nu lin seama de aceste reaiitdti pot, pro-
voca mari greut6{i, .punind in pericol insiqi dezvoltarea
socialistd a firii'(.
lntr-adevdr, legitilile construcliei socialiste determind
esenla deciziilor, dar nu Ei modul lor concret de actiune
si de manifestat-e. nu dau automat solufii, ci doar o serie
de principii cdlSuzitoare pentru desc.operirea Ei formu-
lareb lor in func{ie de p-articularitd{ile fenomenelor 9i
proceselor sociale. Acestea trebuie sA fie rodul politicii
creatoare, al analizei qtiin{ifice, multilaterale a condifiilor
social-economice qi istorice concrete, al aprecierii lor cu
gindirea proprie a fiecirui .partid comunist.
Generalul exprimi legile sociale obiective, el nu p-oate
reflecta insi intieaga bolE1ie a formelor lor de manifes-
tare qi, indeosebi, complexitatea viefii sociale, nu polte
cuprinde rnultitudineaEi diversitatea particularitafilor
fenomenelor. De aceea politica partidului revolutionar al
clasei muncitoare trebui-e sd {ini seama de condiliile con-
crete in care se aplicd linia politicd geherali' De aici qi
temeinicia tezei potrivit cdreia stabilirea strategiei, a
cdilor, formelor gi- metodelor de acfiune constituie drep-
tul inalienabil ai fiec6rui partid revolufionar al clasei
muncitoare, singurul care cunoaqte cel mai bine realitd-
{ile 9i cerinlele- dezvoltdrii sociale din propria tyl. ti
care'poate eiabora ln deplini cunoqtin!5 de cauzd linia
sa politic5,.
Viafa demonstreazi marea diversitate de situafii gi
inlprejurdri in care igi desfiEoard- activitatea partidetre
"otirrrtiitt"
Ei muncitor'eEti. Se in{eleg-e deci cd succesul
strategiei qi tacticii construc{iei_ socialiste este c.nditio-
"ut
aE priceper:ea fieclrui partid de a actiona
-in
fu^nctie
de particutaiitalite sociale,- istorice Ei nalionale diferite
de la lari la {ari, de a aplica creator principille soci.1-
lismului Etiinlific
1a realitilile concrete, de a g5si cdile
cele mai potrivite cerinlelor luptei revolu{ionare, transfor-
mlrii innoitoare a societSlii. ,oAceasta
-
releva tovariqul
Nicolae Ceaugescu
-
impune respectarea riguroasi a
dreptului fiecdrui partid de a-qi stabitri in mod autonom,
tle sine stdtitor, linia politicd, strategia Ei tactica revo_
lutionard, fdri nici o ingerin{I din afaii, instaurarea unor
lelalii intre partide bazate pe deplini egalitate, stimi gi
rcspcct reciproc(6.
Practica edificdrii noii orinduiri arati cd legile gene_
rale ale revolufiei socialiste activeazd p.ri.n $"tn &drul
fie-cdryi
popor, de realizeaza practic prin inteimediul po_
Iiticii partidelor comuniste Ei muncitoreEti, care isi des_
fdEoari activitatei in condiliile concrete
Ei specifice ale
fiecdrei !dri. Cdci fiecare popor, fiecare natiune au do_
bindil cle-a lungul istoriei 1or o serie de trdsdturi pro*
prii. Factori naturali, social-economici, politici au impri_
mat popoarelor ritmuri diferite de dezvoltare, le_au &61_
tt'it fizionornii spirituale, culturale, nalionale care le deo_
sebresc unele de altele. Se inlelege cd intr-un fel se ma_
nifesth aceste legi generale in fdri cu o economie slab
dezvoi.tatS, altfel in ldri care au pdqit pe drumut socia_
lismului cu. un grad ridicat de inctustria.lizare, ori-fn tiri
cu un specific agrar g.a.
Aceasti mare diversitate de condidii Ei situa{ii iEi
pune amprenta asupra .mersului procesului cle transfor-
rnare revolu{ionari a societd{ii, determinind ca acest pro-
c-esn,unic prin caracteristicile sale generale, si imbiace,
de la tarS la !ard, trdsdturi speciflce, sA se manifeste
intr-c multitudine de forme. De aceea se impune o ana_
lizi multilaterald cuprinzdtoare gi nuanlatd b condifiilor
concret-istorice, precum qi a fenomenelor actuale si de
pe-rspectivd, a tendinfelor- generale si a momentelor spe-
cifice in dezvoltarea
-locietalii.
prin
urma,re, solujiile,
rdspunsurilg. la o problemd sau alta a dezvolidrii nu se
arla In teortl, teze sau practici aparlinind altor etape sau
altor co_ndifii concret-istorice, nalionale qi internalionale
;
recursul la teze viabile in alte etape peniru a explica rea_
Iitatea, o realitate concretd, prerente sau pievizibild,
altereazd spiritul revolulionar, impingind spre
"o.rr"rrru_torism, condamnind la rdminere in urmd.^ Dimpotrivd,
studierea concretl gi multilaterald a proceselor gi-t"rro_
menelor realitdtii apare ca singura metodd
""p"bita
a
improspdta gindirea sociali, a asigura prevenirei sau in_
l5turarea consecinlelor negative generate de ceea ce este
vechi
Ei a deschide cale liberd noului, fapt ce presupunei
fire;te, infelegerea justd
Ei evaluarea corectd
'u
*,-raitril-
lor specifice. O asemenea metodd de analizd multilaterald
a imprejurdrilor concrete, in afara clrora orice adevdr
general, orice tezd -,- juste in esenfd
-
ar deveni ino-
T3
72
strucliei socialiste. ln acesi sens' tovariEul Nicolae
Ceauqescu sublinia cd ,,orice
nesocotire a legiti{ilor qi
principiilor generale socialiste poate aduce mari daune
qi pu"e chiar in pericol construclia socialistd, dar, tot
asttel, nesocotirea reaiitifilor, aplicarea unor modele sau
sabloane care nu lin seama de aceste reaiitdti pot, pro-
voca mari greut6{i, .punind in pericol insiqi dezvoltarea
socialistd a firii'(.
lntr-adevdr, legitilile construcliei socialiste determind
esenla deciziilor, dar nu Ei modul lor concret de actiune
si de manifestat-e. nu dau automat solufii, ci doar o serie
de principii cdlSuzitoare pentru desc.operirea Ei formu-
lareb lor in func{ie de p-articularitd{ile fenomenelor 9i
proceselor sociale. Acestea trebuie sA fie rodul politicii
creatoare, al analizei qtiin{ifice, multilaterale a condifiilor
social-economice qi istorice concrete, al aprecierii lor cu
gindirea proprie a fiecirui .partid comunist.
Generalul exprimi legile sociale obiective, el nu p-oate
reflecta insi intieaga bolE1ie a formelor lor de manifes-
tare qi, indeosebi, complexitatea viefii sociale, nu polte
cuprinde rnultitudineaEi diversitatea particularitafilor
fenomenelor. De aceea politica partidului revolutionar al
clasei muncitoare trebui-e sd {ini seama de condiliile con-
crete in care se aplicd linia politicd geherali' De aici qi
temeinicia tezei potrivit cdreia stabilirea strategiei, a
cdilor, formelor gi- metodelor de acfiune constituie drep-
tul inalienabil ai fiec6rui partid revolufionar al clasei
muncitoare, singurul care cunoaqte cel mai bine realitd-
{ile 9i cerinlele- dezvoltdrii sociale din propria tyl. ti
care'poate eiabora ln deplini cunoqtin!5 de cauzd linia
sa politic5,.
Viafa demonstreazi marea diversitate de situafii gi
inlprejurdri in care igi desfiEoard- activitatea partidetre
"otirrrtiitt"
Ei muncitor'eEti. Se in{eleg-e deci cd succesul
strategiei qi tacticii construc{iei_ socialiste este c.nditio-
"ut
aE priceper:ea fieclrui partid de a actiona
-in
fu^nctie
de particutaiitalite sociale,- istorice Ei nalionale diferite
de la lari la {ari, de a aplica creator principille soci.1-
lismului Etiinlific
1a realitilile concrete, de a g5si cdile
cele mai potrivite cerinlelor luptei revolu{ionare, transfor-
mlrii innoitoare a societSlii. ,oAceasta
-
releva tovariqul
Nicolae Ceaugescu
-
impune respectarea riguroasi a
dreptului fiecdrui partid de a-qi stabitri in mod autonom,
tle sine stdtitor, linia politicd, strategia Ei tactica revo_
lutionard, fdri nici o ingerin{I din afaii, instaurarea unor
lelalii intre partide bazate pe deplini egalitate, stimi gi
rcspcct reciproc(6.
Practica edificdrii noii orinduiri arati cd legile gene_
rale ale revolufiei socialiste activeazd p.ri.n $"tn &drul
fie-cdryi
popor, de realizeaza practic prin inteimediul po_
Iiticii partidelor comuniste Ei muncitoreEti, care isi des_
fdEoari activitatei in condiliile concrete
Ei specifice ale
fiecdrei !dri. Cdci fiecare popor, fiecare natiune au do_
bindil cle-a lungul istoriei 1or o serie de trdsdturi pro*
prii. Factori naturali, social-economici, politici au impri_
mat popoarelor ritmuri diferite de dezvoltare, le_au &61_
tt'it fizionornii spirituale, culturale, nalionale care le deo_
sebresc unele de altele. Se inlelege cd intr-un fel se ma_
nifesth aceste legi generale in fdri cu o economie slab
dezvoi.tatS, altfel in ldri care au pdqit pe drumut socia_
lismului cu. un grad ridicat de inctustria.lizare, ori-fn tiri
cu un specific agrar g.a.
Aceasti mare diversitate de condidii Ei situa{ii iEi
pune amprenta asupra .mersului procesului cle transfor-
rnare revolu{ionari a societd{ii, determinind ca acest pro-
c-esn,unic prin caracteristicile sale generale, si imbiace,
de la tarS la !ard, trdsdturi speciflce, sA se manifeste
intr-c multitudine de forme. De aceea se impune o ana_
lizi multilaterald cuprinzdtoare gi nuanlatd b condifiilor
concret-istorice, precum qi a fenomenelor actuale si de
pe-rspectivd, a tendinfelor- generale si a momentelor spe-
cifice in dezvoltarea
-locietalii.
prin
urma,re, solujiile,
rdspunsurilg. la o problemd sau alta a dezvolidrii nu se
arla In teortl, teze sau practici aparlinind altor etape sau
altor co_ndifii concret-istorice, nalionale qi internalionale
;
recursul la teze viabile in alte etape peniru a explica rea_
Iitatea, o realitate concretd, prerente sau pievizibild,
altereazd spiritul revolulionar, impingind spre
"o.rr"rrru_torism, condamnind la rdminere in urmd.^ Dimpotrivd,
studierea concretl gi multilaterald a proceselor gi-t"rro_
menelor realitdtii apare ca singura metodd
""p"bita
a
improspdta gindirea sociali, a asigura prevenirei sau in_
l5turarea consecinlelor negative generate de ceea ce este
vechi
Ei a deschide cale liberd noului, fapt ce presupunei
fire;te, infelegerea justd
Ei evaluarea corectd
'u
*,-raitril-
lor specifice. O asemenea metodd de analizd multilaterald
a imprejurdrilor concrete, in afara clrora orice adevdr
general, orice tezd -,- juste in esenfd
-
ar deveni ino-
T3
72
perante absolutizdri, demonstreazi cu putere inconsisten{a
teoreticd a tendinlelor de absolutizare a experienlei re-
volulionare dintr-o lard
seu alta, de prezentare ar ei ca
model unic al sociaiismului. Ceea ce a fost valabil in
anumite condi{ii nu mai este in altele. Solu{iiie 9i des-
fdEurarea unui proces revolulionar parcurs nu se
-pg.t {e:
peia deoarece imprejurdi"ile istorice ale infdptuirii iui
sint singulare, irePetabile.
Prezentarea experienlei uneia sau a citorva liri ca ex-
primind legite generalo ale procesului revolulionar nu
iir," t"u*u ca, in realitate, condiliile specifice nu repre-
zintd simpli factori acljuvan{i care ar influenda aspecte
neesen{ia-le ale legilor generale cuq se considerd une*
ori
-,
ci un cadrri complex, indispensabil de ac{iune, firS
au
"ur"
insS.gi inlelegeiea legii eite imposibili' Procesul
revolu{ionar este determinat- atit de trdsdturile sale ge-
nerale cit mai ales de dezvoltarea elementelor sale parti'
culare, specifice.
Experien{a'istorici aratd cd fdurirea societdtii socia-
[ste cbnstituie un p'roces istorio complex 9-i continuu,.ale
cdrui tegi, cerinle {i ritmuri de inaintare decrrr:g- din.dia-
Iectica dezvoitdrii in condilii concrete. Dealtfei, oricare
sistem social-politic, inclusiv cel
-socialist,
nu t9
P9319
ia*i ai"tt-odite, dupd weo,,re!eta(' universal-aplicabilS'
Mr""i"a un salt caiititiv in isloria societdtii umane' ayind
;-i;t;t proprie de dezvoltare' parcurgind etape Ei faze
,p""ifi"",'to"iutut"u socialistd se afirrni in pro-cesul p9L-
i5"t,i""atii continue a rela{iilor sociale,.a noii democralii'
pe'mdsura ridicdrii efective a gradului de cultur6' a ni-
velului de trai material qi spiritual al maselor populare-
nupr.i" a" a se infdfiqa ca-o structuri fixd, socialismul
I
"u
orinduire care deschide calea spre o societate mai
bunl gi mai dreaptd
-
este in fapt un proces dinamic' o
reatitite in continud devenire; e-l se realizeazA gi se va
realiza in concordan{d cu fenomenele Ei condiliile sociale
concr"t", din fiecare !ard. ,,Nu
existd un model pentru
"otrrt*"iiu
socialistd -- subliniaze tovardqul ltig-ol1u
C"u"q"t"". Legitdiile generale se aplich in mod diferit
de la o {ari li aita, de Ia o etapd la alta a dezvoltdrii
economicc-sociale. Pornind de la aceste principii'
-nu
se
poate nega caracterul socialist al unei {dri sau,alt"t?'-:l
ie poate
"opune
socialismuluf dintr-o lari socialismul drn
uit" tati sau socialismul ce urmeaz6' s5 se realizeze in
alte {5ri('.
Teza cu privire la diversitatea cdilor de trecere la so-
cialisrn relevd necesitatea fundamentdrii unor
. op{iuni
strategice si tactice adecvate situaliilor concrete. Aceastq
conferd o noud dimensiune gi o noud perspectivd dezvol-
tdrii socialiste a lumii, imbogd{irii tezaurului teoriei si
practicii revolu{ionare.
Pornind de Ia o asemenea concep{ie, pe care o situeazd
statornic Ia baza intregii sale activitS{i, partidul nostru,
secretarul sdu general, tovardqul Nicolae Ceauqescu, au
militat Ei militeazd cu fermitate pentru intdrirea continud
a relafiilor de colaborare cu partidele comuniste Ei munci-
toreEti din intreaga lume, realizarea unei unitSli de tip
nou a acestora __ unitate care, tinind seama de diversi-
tatea condifiilor istorice, social-politice, economice, spi-
rituale, de la fard la far5, sd se intemeieze pe respectarea
dreptului fiecdrui partid de a-Ei stabili de sine stStdtor
linia politicd, strategia qi tactica in problemele revolufiei
gi construcfiei socialiste. Pe aceeagi linie se inscrie poli-
tica de dezvoltare a relaliilor cu partidele socialiste qi so-
cial-democrate, cu partidele de guverndmint din fdrile in
curs de dezvoltare, cu alte partide Ei organizafii revoltt-
{ionare, progresiste, democratice.
c) Documentele Congresului al X[I-lea al Fartidului Co-
munist RomAn
-
expresie a apliclrii crea;toare a adev6-
rurilor general-valabile la condiliile social-istorice din
Rom6nia
Purtind amprenta puternicei personalitdti qi a gindi-
rii Etiinfifice, profund dialectice a secretarului general al
partidului, documentele Congresului al XIII-lea dau o
noud expresie atitudinii creatoare, novatoare a P.C.R. in
problemele fundamentale ale edificdrii noii orinduiri, ca
gi ale viefii interna{ionale, contribu{iei sale active la im-
bogSlirea patrimoniului teoriei gi practicii revolufionare.
Document de inestimabild valoare teoreticd gi practicd,
Raportul prezentat de secretarul general aI partidului
abordeazd o vastd problematicd privind dezvoltarea eco-
nomico-sociald a {drii, amplificarea bazei tehnico-mate-
riale, natura Ei evolu{ia proprietdlii sociaiiste, rolul parti-
dului gi al statului, necesitatea conducerii unitare a socie-
tdfii si aplicdrii consecvente a principiului centralismu-
74 75
teoreticd a tendinlelor de absolutizare a experienlei re-
volulionare dintr-o lard
seu alta, de prezentare ar ei ca
model unic al sociaiismului. Ceea ce a fost valabil in
anumite condi{ii nu mai este in altele. Solu{iiie 9i des-
fdEurarea unui proces revolulionar parcurs nu se
-pg.t {e:
peia deoarece imprejurdi"ile istorice ale infdptuirii iui
sint singulare, irePetabile.
Prezentarea experienlei uneia sau a citorva liri ca ex-
primind legite generalo ale procesului revolulionar nu
iir," t"u*u ca, in realitate, condiliile specifice nu repre-
zintd simpli factori acljuvan{i care ar influenda aspecte
neesen{ia-le ale legilor generale cuq se considerd une*
ori
-,
ci un cadrri complex, indispensabil de ac{iune, firS
au
"ur"
insS.gi inlelegeiea legii eite imposibili' Procesul
revolu{ionar este determinat- atit de trdsdturile sale ge-
nerale cit mai ales de dezvoltarea elementelor sale parti'
culare, specifice.
Experien{a'istorici aratd cd fdurirea societdtii socia-
[ste cbnstituie un p'roces istorio complex 9-i continuu,.ale
cdrui tegi, cerinle {i ritmuri de inaintare decrrr:g- din.dia-
Iectica dezvoitdrii in condilii concrete. Dealtfei, oricare
sistem social-politic, inclusiv cel
-socialist,
nu t9
P9319
ia*i ai"tt-odite, dupd weo,,re!eta(' universal-aplicabilS'
Mr""i"a un salt caiititiv in isloria societdtii umane' ayind
;-i;t;t proprie de dezvoltare' parcurgind etape Ei faze
,p""ifi"",'to"iutut"u socialistd se afirrni in pro-cesul p9L-
i5"t,i""atii continue a rela{iilor sociale,.a noii democralii'
pe'mdsura ridicdrii efective a gradului de cultur6' a ni-
velului de trai material qi spiritual al maselor populare-
nupr.i" a" a se infdfiqa ca-o structuri fixd, socialismul
I
"u
orinduire care deschide calea spre o societate mai
bunl gi mai dreaptd
-
este in fapt un proces dinamic' o
reatitite in continud devenire; e-l se realizeazA gi se va
realiza in concordan{d cu fenomenele Ei condiliile sociale
concr"t", din fiecare !ard. ,,Nu
existd un model pentru
"otrrt*"iiu
socialistd -- subliniaze tovardqul ltig-ol1u
C"u"q"t"". Legitdiile generale se aplich in mod diferit
de la o {ari li aita, de Ia o etapd la alta a dezvoltdrii
economicc-sociale. Pornind de la aceste principii'
-nu
se
poate nega caracterul socialist al unei {dri sau,alt"t?'-:l
ie poate
"opune
socialismuluf dintr-o lari socialismul drn
uit" tati sau socialismul ce urmeaz6' s5 se realizeze in
alte {5ri('.
Teza cu privire la diversitatea cdilor de trecere la so-
cialisrn relevd necesitatea fundamentdrii unor
. op{iuni
strategice si tactice adecvate situaliilor concrete. Aceastq
conferd o noud dimensiune gi o noud perspectivd dezvol-
tdrii socialiste a lumii, imbogd{irii tezaurului teoriei si
practicii revolu{ionare.
Pornind de Ia o asemenea concep{ie, pe care o situeazd
statornic Ia baza intregii sale activitS{i, partidul nostru,
secretarul sdu general, tovardqul Nicolae Ceauqescu, au
militat Ei militeazd cu fermitate pentru intdrirea continud
a relafiilor de colaborare cu partidele comuniste Ei munci-
toreEti din intreaga lume, realizarea unei unitSli de tip
nou a acestora __ unitate care, tinind seama de diversi-
tatea condifiilor istorice, social-politice, economice, spi-
rituale, de la fard la far5, sd se intemeieze pe respectarea
dreptului fiecdrui partid de a-Ei stabili de sine stStdtor
linia politicd, strategia qi tactica in problemele revolufiei
gi construcfiei socialiste. Pe aceeagi linie se inscrie poli-
tica de dezvoltare a relaliilor cu partidele socialiste qi so-
cial-democrate, cu partidele de guverndmint din fdrile in
curs de dezvoltare, cu alte partide Ei organizafii revoltt-
{ionare, progresiste, democratice.
c) Documentele Congresului al X[I-lea al Fartidului Co-
munist RomAn
-
expresie a apliclrii crea;toare a adev6-
rurilor general-valabile la condiliile social-istorice din
Rom6nia
Purtind amprenta puternicei personalitdti qi a gindi-
rii Etiinfifice, profund dialectice a secretarului general al
partidului, documentele Congresului al XIII-lea dau o
noud expresie atitudinii creatoare, novatoare a P.C.R. in
problemele fundamentale ale edificdrii noii orinduiri, ca
gi ale viefii interna{ionale, contribu{iei sale active la im-
bogSlirea patrimoniului teoriei gi practicii revolufionare.
Document de inestimabild valoare teoreticd gi practicd,
Raportul prezentat de secretarul general aI partidului
abordeazd o vastd problematicd privind dezvoltarea eco-
nomico-sociald a {drii, amplificarea bazei tehnico-mate-
riale, natura Ei evolu{ia proprietdlii sociaiiste, rolul parti-
dului gi al statului, necesitatea conducerii unitare a socie-
tdfii si aplicdrii consecvente a principiului centralismu-
74 75
lui democratic, relalia dialecticd dintre politica internl Ei
cea externd. Aceasti analizd pune in eviden!6 complexi-
tatea procesului de dezvoltare armonioasi a tuturor sec-
toarelor economiei nalionale, cerinle1e depdgirii unor
contradiclii Ei dificultSli, unitatea dintre programele d.e
dezvoltare economico-sociald Ei
perfec{ionarea conducerii
politice a societdlii.
Ideea centralS care strdbate documentele Congresului
ai XIII-Iea al partidului nostru este aceea c5'- in
-vederea
aplicdrii creatodre a legilor generale ale dezvoltdrii, apare
imperios neeesard in{elegerea modului concret de ac{iune
a icestora, tinind searna cd
-
aEa cum se aratd in Ra-
port
-
,,generalul
se realizeazi intotdeauna in conditii
concrete'Ei se afirmi in forme particulare, de-osebife- de
la o {ard Ia alta
-
aEa cum suma expe-rien{elor
.sociale
particulare . se exprimd in legile generale obiective ale
bezvoltdrii societd{ii omeneEti(.
Dintr-o asemenea perspectivd teoreticd, Raportul a-
cordi atenlie obiectivului fundamental qi stePilirii
-direc-
liilor de dezvoltare economico-Sociali a RomAniei in
cincinalul 1986-1990 qi pind in anul 2000,
,Congresu-l
al XIII-lea al partidului marcheazd tre.cerea la o noui
etapd a realizSrii Programului de fdurire a societd{ii so-
cialiste multilaterai deZvoltate qi inaintare spre comunism'
Aceasti noud etapd aduce in prim-planul activitS{ii eco-
nomico-sociale cerinla perfecliondrii in continuare,, pe o
bazd noud, a relaliilor iociaie qi de producfie,..realizarea
unei cahtdli noi, superioare in toate domeniile' In ra-
*t"u
""ottomiei,'
tpt-" exemplu, s-a trecrrt. la aplicarea
unui ansamblu de programe speciale pentru dezvoltarea
intensivd a industriei qi agriculturii, urmdrindu-se con-
secvent intirirea qi modernlzarea bazei tehnico-materiale
a societilii noastre, creEterea continud a elicienfei econo-
*i.", dezvoltarea proprietdlii socialiste, sporirea aportului
qtiiniei Ia intreagi dezvoltare economico-sociald, partici-
parea tot mai uJti.te a {drii la diviziunea interna{ionald
a muncii, asigurarea unui nivel mai inalt aI bundstdrii
materiale Ei spirituale a intregului popor. O asemen-ea
orientare de expresie concepliei cd produc{ia materiald,
calitatea Ei nivelul ei reprezintl factorul decisiv al pro-
gresului istoric.
Documentele congresului au adincit conceplia romA-
neascd despre statul socialist, chemat s6-Ei adapteze
func{iile Ia amplul proces- de democratizare generald a
76
societilii. In acest sens, au o deosebiti valoare Ei sem-
nifica{ie aprecierile din Raport privind rolul gi functiile
statului in organizarea Ei conducerea societilii. Consi-
clerind cd statul va continua si existe gi sI funclioneze
o lungd perioadd de timp, inclusiv in societatea comunisti,
se subliniazS. teza de o deosebitd insemndtate principialA
privitoare la necesitatea obiectivd a creEterii Ei mai pu-
ternice in viitor a rolului statului in planificarea' orga-
nizarea ;i conducerea unitard a intregii activitdli econo-
mico-sociale, pe baza planului nalional unic, pentru
asigurarea dezvoltdrii unitare qi armonioase a societS{ii
noastre.
Dialectica intdririi rolului statului nostru are drept
temei perfeclionarea viefii democratice a societdfii, asi-
gurarea participdrii muncitorilor, {dranilor, intelectuali-
1or, a lntregului popor la activitatea organismelor de con-
ducere sodiald, imbinarea armonioasd a activitdlii orga-
nelor statului cu aceea a noilor organisme democratice.
Documentele Congresului aI XIII-Iea demonstreazi
concludent cd, aplicind creator socialismuf Etiinlific,
con-
cep{ia revolufionard materialist-dialecticd Ei istorici la
condiliile concrete ale !6rii noastre qi identificindu-se in-
tru totul cu interesele vitaie ale maselor populare, Parti-
dul Comunist Rom6n iqi indeplineqte rolul de centru
vital al societilii, de for{d dinamizatoare a energiilor crea-
toare ale intregului popor. De aceea, intdrirea partidului,
perfeclionarea formelor sale de organizare Ei activitate,
in raport cu noile condilii in care acfioneazd, reprezinti
se subliniazd in Raport
-
balea ridicirii continue
a nivelului conducerii societdtii, chezdqia progresului ma-
terial gi spiritual al poporului.
Afirmarea cu tot mai multd putere a rqlului partidu-
lui de for{d politicd conducdtoare a intregii naliuni im-
pune ridicarea Ia un nivel superior a activit,Sfii politico-
ideologice, menitd sd asigure dezvoltarea congtiintei . re-
volu{ionare, insusirea trdsdturilor morale a1e omului nou,
participarea activd a comunigtilor, a tuturor celor ce
muncesc 1a infdptuirea Programului partidului.
Strdluciti analizd ;i sintezi a proceselor revolu{ionare
pe care le strdbat naliunea noastrS, lumea contemporani,
abordare constructivl a prezentului gi prefigurare Etiin-
lificd a viitorului, documentele Congresului aI XJII-iea
al partidului nostru demonstreazd concludent cd viabili-
tatea, perenitatea principiilor socialismului Etiin{ific,
ale
teoriei marxiste constau nir in enun{u}. lor abstract, ci in
77
cea externd. Aceasti analizd pune in eviden!6 complexi-
tatea procesului de dezvoltare armonioasi a tuturor sec-
toarelor economiei nalionale, cerinle1e depdgirii unor
contradiclii Ei dificultSli, unitatea dintre programele d.e
dezvoltare economico-sociald Ei
perfec{ionarea conducerii
politice a societdlii.
Ideea centralS care strdbate documentele Congresului
ai XIII-Iea al partidului nostru este aceea c5'- in
-vederea
aplicdrii creatodre a legilor generale ale dezvoltdrii, apare
imperios neeesard in{elegerea modului concret de ac{iune
a icestora, tinind searna cd
-
aEa cum se aratd in Ra-
port
-
,,generalul
se realizeazi intotdeauna in conditii
concrete'Ei se afirmi in forme particulare, de-osebife- de
la o {ard Ia alta
-
aEa cum suma expe-rien{elor
.sociale
particulare . se exprimd in legile generale obiective ale
bezvoltdrii societd{ii omeneEti(.
Dintr-o asemenea perspectivd teoreticd, Raportul a-
cordi atenlie obiectivului fundamental qi stePilirii
-direc-
liilor de dezvoltare economico-Sociali a RomAniei in
cincinalul 1986-1990 qi pind in anul 2000,
,Congresu-l
al XIII-lea al partidului marcheazd tre.cerea la o noui
etapd a realizSrii Programului de fdurire a societd{ii so-
cialiste multilaterai deZvoltate qi inaintare spre comunism'
Aceasti noud etapd aduce in prim-planul activitS{ii eco-
nomico-sociale cerinla perfecliondrii in continuare,, pe o
bazd noud, a relaliilor iociaie qi de producfie,..realizarea
unei cahtdli noi, superioare in toate domeniile' In ra-
*t"u
""ottomiei,'
tpt-" exemplu, s-a trecrrt. la aplicarea
unui ansamblu de programe speciale pentru dezvoltarea
intensivd a industriei qi agriculturii, urmdrindu-se con-
secvent intirirea qi modernlzarea bazei tehnico-materiale
a societilii noastre, creEterea continud a elicienfei econo-
*i.", dezvoltarea proprietdlii socialiste, sporirea aportului
qtiiniei Ia intreagi dezvoltare economico-sociald, partici-
parea tot mai uJti.te a {drii la diviziunea interna{ionald
a muncii, asigurarea unui nivel mai inalt aI bundstdrii
materiale Ei spirituale a intregului popor. O asemen-ea
orientare de expresie concepliei cd produc{ia materiald,
calitatea Ei nivelul ei reprezintl factorul decisiv al pro-
gresului istoric.
Documentele congresului au adincit conceplia romA-
neascd despre statul socialist, chemat s6-Ei adapteze
func{iile Ia amplul proces- de democratizare generald a
76
societilii. In acest sens, au o deosebiti valoare Ei sem-
nifica{ie aprecierile din Raport privind rolul gi functiile
statului in organizarea Ei conducerea societilii. Consi-
clerind cd statul va continua si existe gi sI funclioneze
o lungd perioadd de timp, inclusiv in societatea comunisti,
se subliniazS. teza de o deosebitd insemndtate principialA
privitoare la necesitatea obiectivd a creEterii Ei mai pu-
ternice in viitor a rolului statului in planificarea' orga-
nizarea ;i conducerea unitard a intregii activitdli econo-
mico-sociale, pe baza planului nalional unic, pentru
asigurarea dezvoltdrii unitare qi armonioase a societS{ii
noastre.
Dialectica intdririi rolului statului nostru are drept
temei perfeclionarea viefii democratice a societdfii, asi-
gurarea participdrii muncitorilor, {dranilor, intelectuali-
1or, a lntregului popor la activitatea organismelor de con-
ducere sodiald, imbinarea armonioasd a activitdlii orga-
nelor statului cu aceea a noilor organisme democratice.
Documentele Congresului aI XIII-Iea demonstreazi
concludent cd, aplicind creator socialismuf Etiinlific,
con-
cep{ia revolufionard materialist-dialecticd Ei istorici la
condiliile concrete ale !6rii noastre qi identificindu-se in-
tru totul cu interesele vitaie ale maselor populare, Parti-
dul Comunist Rom6n iqi indeplineqte rolul de centru
vital al societilii, de for{d dinamizatoare a energiilor crea-
toare ale intregului popor. De aceea, intdrirea partidului,
perfeclionarea formelor sale de organizare Ei activitate,
in raport cu noile condilii in care acfioneazd, reprezinti
se subliniazd in Raport
-
balea ridicirii continue
a nivelului conducerii societdtii, chezdqia progresului ma-
terial gi spiritual al poporului.
Afirmarea cu tot mai multd putere a rqlului partidu-
lui de for{d politicd conducdtoare a intregii naliuni im-
pune ridicarea Ia un nivel superior a activit,Sfii politico-
ideologice, menitd sd asigure dezvoltarea congtiintei . re-
volu{ionare, insusirea trdsdturilor morale a1e omului nou,
participarea activd a comunigtilor, a tuturor celor ce
muncesc 1a infdptuirea Programului partidului.
Strdluciti analizd ;i sintezi a proceselor revolu{ionare
pe care le strdbat naliunea noastrS, lumea contemporani,
abordare constructivl a prezentului gi prefigurare Etiin-
lificd a viitorului, documentele Congresului aI XJII-iea
al partidului nostru demonstreazd concludent cd viabili-
tatea, perenitatea principiilor socialismului Etiin{ific,
ale
teoriei marxiste constau nir in enun{u}. lor abstract, ci in
77
aplicarea lor consecvent creatoare la conditiile concrete
din fiecare lari Ei la cerinlele fiecdrei etape istorice.
Politica Partidului Comunist RomAn reprezinti expre-
sia aplicdrii adevdrurilor generale ale socialismului Ia
condi{iile social-istorice concrete ale {6rii noastre. Acti-
vitatea de crea{ie originald pentru a realiza sinteza din-
tre general gi particular in constructia socialismului are
importanld nu numai pe plan na{iona1,'pentru propriu}
popor, ci gi pe plan internalional, constituind aportul
partidului nostru Ia imbogSlirea experien{ei istorice gi a
gindirii revolulionare.,,Realizdrile importante pe care
le-am oblinut
-
ardta tovarSgul Nicolae Geauqescu- in
Cuvintare 1a plenara din decembrie 1985 demon-
streazi juste{ea liniei politice generale a partidului
nostru, faptul c5, in intreaga sa activitate, partidul se
cdiduzeEte neabdtut dupd principiile socialismului qtiin-
lific, aplicind creator adevdrurile generale la condiJiile
concrete din Romdnia(.
Ac{ionind in mod creator, elaborindu-Ei politica in
conformitate cu cerinleie obiective alb dezvoltdrii sociale
Ei realitatea vielii societSlii noastre, Partidul Comunist
RomAn iEi indeplineqte cu succes misiunea de forld poli-
ticd conducitoare a societSjii, asigurd indl{area continu*
a patriei noastre pe noi trepte de progres gi civiliza{ie-
BIBLIOGRAF]E
Progra.mul, Partid.ului Comurfist Romdn d,e f dwiri a
.
societdsii
soc{atiste multiTateral dezuoltate ;i inaintare a Rontdniei spre
comunism, Editura Politicd, Brrcuregti, 1975, p. 9-11, 24*25,
190-196.
NICOLA-E CtrAU,SESCU * Raport la cel de-al XIII-lea Congres
al Pafticlutui, Coinunist Rom6n, 19 noiembrie 1984, Edittlra Po-
liticd, Bu,cuireqti, 1984, p. 14-15' 65.
NICOLAE CEAU$ESCU * Etpunere cu p-riuirc ta stadiul actuol
aI eclificdrii socidtismului in lara noastrd, Ia
.
problemele
.teore-
iice, iiteotogice s,i actiuitatea p'oliti,cd, educatiud a partiduhrt,
-pre-
i"ii"ta b" ptenara ldrgitd. i Comitetului Central ril Partidului
Comunist Romdn
-
1 iunie 1982, in Romdnia pe drumul con-
struirii iocietdlii soci.aliste multilateral dezuoltate, vol- 2l!'- Fdi-
tura PoliticS, Bucrureqti, 1983, p. 61-64, sau in broqurd, Editura
Politicd, BucureEti, 1982, P. 57*59.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Curstntare la Plen'ara C'C' al P'C'R'
;i- i- ictiuutui ceitrat d'e parti.d., 24 iulie 1985, Editura PoliticA"
Bucureqti, 1985, P. 13-26'
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuulntare la Congresul $tiinfei $i tn-
udfdrnintului, 28 noiembrie 1985, Eklitura PoliticS, Bucureqti,
1985, p. 7-10.
NICOLAE CEAU$trSCU
-
Cuuintare la Plenara Consiliului Na-
lional aL Oamenilor Muttcii din industiie, constructii, transpor-
tur,i, circulatia mdrftnilctr $i finenfe, 16 decembrie 1985, Editura
Politic5, Bucureqti, 1985, p. 6-9,
Din gtndirea 'filozoficd a pre;edintelui Rorndni.ei, Ni.colae
Ceausescu. General Si. particular, nationnl ;i internalional in re-
uolulia si constructia socialistit, Editura PoliticS, BucureEti, 1982,
p. 1l-1.3, 17-25, 37.
V. I. LENIN
-
In jurul prablemei dialectLcii, in Opere complete,
vol. 29, Editura Politicd, BucureEti, 1966, p. 298.
t] i b I i o g r a f i e f a cu I t a t i vd
Academia ,,$TEFAN GHEORGHIU"
-
Cor*ribulii ale pre;edin-
telui Nicotae Ceau;escu Ia dezuoltarea gindi.rii fi,Iozofice, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1983, p. 128-L46.
78
din fiecare lari Ei la cerinlele fiecdrei etape istorice.
Politica Partidului Comunist RomAn reprezinti expre-
sia aplicdrii adevdrurilor generale ale socialismului Ia
condi{iile social-istorice concrete ale {6rii noastre. Acti-
vitatea de crea{ie originald pentru a realiza sinteza din-
tre general gi particular in constructia socialismului are
importanld nu numai pe plan na{iona1,'pentru propriu}
popor, ci gi pe plan internalional, constituind aportul
partidului nostru Ia imbogSlirea experien{ei istorice gi a
gindirii revolulionare.,,Realizdrile importante pe care
le-am oblinut
-
ardta tovarSgul Nicolae Geauqescu- in
Cuvintare 1a plenara din decembrie 1985 demon-
streazi juste{ea liniei politice generale a partidului
nostru, faptul c5, in intreaga sa activitate, partidul se
cdiduzeEte neabdtut dupd principiile socialismului qtiin-
lific, aplicind creator adevdrurile generale la condiJiile
concrete din Romdnia(.
Ac{ionind in mod creator, elaborindu-Ei politica in
conformitate cu cerinleie obiective alb dezvoltdrii sociale
Ei realitatea vielii societSlii noastre, Partidul Comunist
RomAn iEi indeplineqte cu succes misiunea de forld poli-
ticd conducitoare a societSjii, asigurd indl{area continu*
a patriei noastre pe noi trepte de progres gi civiliza{ie-
BIBLIOGRAF]E
Progra.mul, Partid.ului Comurfist Romdn d,e f dwiri a
.
societdsii
soc{atiste multiTateral dezuoltate ;i inaintare a Rontdniei spre
comunism, Editura Politicd, Brrcuregti, 1975, p. 9-11, 24*25,
190-196.
NICOLA-E CtrAU,SESCU * Raport la cel de-al XIII-lea Congres
al Pafticlutui, Coinunist Rom6n, 19 noiembrie 1984, Edittlra Po-
liticd, Bu,cuireqti, 1984, p. 14-15' 65.
NICOLAE CEAU$ESCU * Etpunere cu p-riuirc ta stadiul actuol
aI eclificdrii socidtismului in lara noastrd, Ia
.
problemele
.teore-
iice, iiteotogice s,i actiuitatea p'oliti,cd, educatiud a partiduhrt,
-pre-
i"ii"ta b" ptenara ldrgitd. i Comitetului Central ril Partidului
Comunist Romdn
-
1 iunie 1982, in Romdnia pe drumul con-
struirii iocietdlii soci.aliste multilateral dezuoltate, vol- 2l!'- Fdi-
tura PoliticS, Bucrureqti, 1983, p. 61-64, sau in broqurd, Editura
Politicd, BucureEti, 1982, P. 57*59.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Curstntare la Plen'ara C'C' al P'C'R'
;i- i- ictiuutui ceitrat d'e parti.d., 24 iulie 1985, Editura PoliticA"
Bucureqti, 1985, P. 13-26'
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuulntare la Congresul $tiinfei $i tn-
udfdrnintului, 28 noiembrie 1985, Eklitura PoliticS, Bucureqti,
1985, p. 7-10.
NICOLAE CEAU$trSCU
-
Cuuintare la Plenara Consiliului Na-
lional aL Oamenilor Muttcii din industiie, constructii, transpor-
tur,i, circulatia mdrftnilctr $i finenfe, 16 decembrie 1985, Editura
Politic5, Bucureqti, 1985, p. 6-9,
Din gtndirea 'filozoficd a pre;edintelui Rorndni.ei, Ni.colae
Ceausescu. General Si. particular, nationnl ;i internalional in re-
uolulia si constructia socialistit, Editura PoliticS, BucureEti, 1982,
p. 1l-1.3, 17-25, 37.
V. I. LENIN
-
In jurul prablemei dialectLcii, in Opere complete,
vol. 29, Editura Politicd, BucureEti, 1966, p. 298.
t] i b I i o g r a f i e f a cu I t a t i vd
Academia ,,$TEFAN GHEORGHIU"
-
Cor*ribulii ale pre;edin-
telui Nicotae Ceau;escu Ia dezuoltarea gindi.rii fi,Iozofice, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1983, p. 128-L46.
78
RAPORTUL DIALECTIC DINTRE CANTITATE $I CA-
LTTATE IN TEORIA SI PRACTICA PARTTDULUI CO-
MUNIST ROMAN. ACCENTUAR,EA ROLULUI FACIIO-
RILOB INTENSIVI Ii.{ DEZVOLTAB'EI ECONOMICO-
SOCIALA A ROMANIEI IN CINCINALUL 1986-1990
$r IN PERSPECTIVA ANULUI 2000
ION RE,BEDEU, GI{EORGHE CRETOIU'
Planul temei
a) Di,alectica determindrilor cantitative qi calitative in natur6-qi
societate. Saltul dialectic
b) Dialectica relatiei dintre cantitate qi calitate in condiliile so.'
cialismului
c) Docurnentele Partidului Comunist Romdn despre continuitatea
procesului levolulionar $i promovarea spi'itului revolulionar
in intreaga via!5 socialS
d) Imporianta aspectelor de ordin calitativ in noua et'ap5 de dez-
'
voltare a societStii noastre socialiste. Conceplia secrretarului
gener:al al partidului, tovardEul Nicolae Ceauqesc-u, cu privire
la trecerea la o noud calitate in toate dorneniile
e) Accerrtuarea rolului factorilor intensi,vi in dezvoltarea econo-
micro-sociald a F,omAniei in cinrcinalul 1986-1990 qi in perspec*
tiva anului 2000
Abordarea profundd 'qi nuan{atd a devenirii lumii,
a progresului social in particular, presupune descifrarea
mecaiitmului dezvoltdrii, a modalitdfilor prin care exis-
ten{a se diversificd gi se innoieEte continuu' Dialectica
materialistd, ca teorie gtiinlificd asupra dezvoltdrii, opuse
metafizicii s,i idealismului, precum qi ca metodi prin
excelente criticd gi revolulionard, a fundamentat princi-
piul dupd care
-
pe fondui conexiunii universale 9i
-pe
6aza contradicliilor interne proprii
- tuturor sistemelor
lumii
-
dezveltarea se re'alizeazi prin trecerea schimbd-
rilor cantitative in schimbdri calitative.
a) Dialectica determindrilor cantitative qi caiitative in
naturd si societate. Saltul dialectic
ln{elegerea adecvatd a mecanismului dezvoltdrii, a
principiul'ui dupi care acumulSrile cantitative trec, prin
ialt, in transfoimdri calitative, presupune explicitarea Ei
definirea categoriilor prin care se fundamenteazd Ei
se
exprimd acusf principiu
-
sau lege a dialecticii
-
9i
anurrre : calitate, cantitate 9i mdsurd.
Cqlitatea. Lumea nu-i ceva amorf' nediferen{iat, ci o
unitate in diversitate, ea structurindu-se in forme spegi*
fice qi pe niveluri distincte de organizare. Categoria
.fi-
Iozoficd- de calitate vizeazl tocmai diversitatea qi specifi-
citatea sistemelor, a obiectelor 9i
proceselor realitd{ii na-
turale, sociale Ei umane, identitatea, caracterul 1or dis-
tinct Ei ireductibil. ln acest sens, calitatea desemneazd
caracteristicile globale ale sistemului, care rezultd din
sinteza insugiril6r sale fundamentale (ficindu-se abstrac-
{ie de cele neesenliale) si prin care sistemul dat este ceea
ce este qi nu altceva. Cu- preciza Engels
.in
Dialecticct
naturii,,,nu existi calitdli in sine, ci numai lucruri care
posedd cititatriu. ln acest sens, calitatea se impune omu-
i.ti
"u
reaiitaie in cadrul practicii, dar ea nu poate fi re-
dus5 Ia ,rconcretul
senzorial(' Ia ceea ce omul- percepe
nemijlocit gi nici consideratd (intr-o viziune substantia-
tist-eienlialistd) drept o expresie sau manifestare a unei
--esente iduntrice" ii oareCum misterioase a obiectelor'
"- lrrlrr"it calitatea se referi la insuEirile esenliale ale
obiectelor qi proceselor, la relaliile relativ stabile dintre
elementele'constitutive ce le caracterizeazil, exprimind
relativa stabilitate qi constanld a obiectelor qi identita-
tea sistemului cu sine insuqi' cunoaqterea calitdfii unei
cl.ase de obiecte implicd eviden{ierea stmcturii, respectiv
a constela{iei rapoiturilor necesare dintre elementele
unui sistem, raporturi invariante Ei independente de ele-
mente. Prin calitate se desemneazd apartenen{a unui'
obiect sau proces la o clasi determinatd, precqn s,'i.de.o-
sebirile semnificative in raport cu o a1t5 clasi de obiecte.
Prin eviden{ierea trisdturilor se conferd specificitate, in-
tegraiitate gi relativa stabilitate unui sistem; calitatea
rellectd ,,grani{ele(1
obiective, dar nu absolute, dintre
clasele de obiecte.
Csnt'itatea. In strinsd legdturd cu specificitatea calita-
tiv6, obiectele se caracterizeazd 9i prin determindri de
ordin cantitativ, anume merime, volum, ritrn, proportie,
intensitate efc., care se referS, in principal, Ia gradul de
dezvoltare a insuqirilor esenliale ale acestor obiecte'
Conceptul de cantitate are' ca qi cel de calitate, un
conlinut gi un referenliai obiectiv, in sensul cd exprimd
determindri obiectivp aie realitSlii. In viziunea materia-
BO
B1
LTTATE IN TEORIA SI PRACTICA PARTTDULUI CO-
MUNIST ROMAN. ACCENTUAR,EA ROLULUI FACIIO-
RILOB INTENSIVI Ii.{ DEZVOLTAB'EI ECONOMICO-
SOCIALA A ROMANIEI IN CINCINALUL 1986-1990
$r IN PERSPECTIVA ANULUI 2000
ION RE,BEDEU, GI{EORGHE CRETOIU'
Planul temei
a) Di,alectica determindrilor cantitative qi calitative in natur6-qi
societate. Saltul dialectic
b) Dialectica relatiei dintre cantitate qi calitate in condiliile so.'
cialismului
c) Docurnentele Partidului Comunist Romdn despre continuitatea
procesului levolulionar $i promovarea spi'itului revolulionar
in intreaga via!5 socialS
d) Imporianta aspectelor de ordin calitativ in noua et'ap5 de dez-
'
voltare a societStii noastre socialiste. Conceplia secrretarului
gener:al al partidului, tovardEul Nicolae Ceauqesc-u, cu privire
la trecerea la o noud calitate in toate dorneniile
e) Accerrtuarea rolului factorilor intensi,vi in dezvoltarea econo-
micro-sociald a F,omAniei in cinrcinalul 1986-1990 qi in perspec*
tiva anului 2000
Abordarea profundd 'qi nuan{atd a devenirii lumii,
a progresului social in particular, presupune descifrarea
mecaiitmului dezvoltdrii, a modalitdfilor prin care exis-
ten{a se diversificd gi se innoieEte continuu' Dialectica
materialistd, ca teorie gtiinlificd asupra dezvoltdrii, opuse
metafizicii s,i idealismului, precum qi ca metodi prin
excelente criticd gi revolulionard, a fundamentat princi-
piul dupd care
-
pe fondui conexiunii universale 9i
-pe
6aza contradicliilor interne proprii
- tuturor sistemelor
lumii
-
dezveltarea se re'alizeazi prin trecerea schimbd-
rilor cantitative in schimbdri calitative.
a) Dialectica determindrilor cantitative qi caiitative in
naturd si societate. Saltul dialectic
ln{elegerea adecvatd a mecanismului dezvoltdrii, a
principiul'ui dupi care acumulSrile cantitative trec, prin
ialt, in transfoimdri calitative, presupune explicitarea Ei
definirea categoriilor prin care se fundamenteazd Ei
se
exprimd acusf principiu
-
sau lege a dialecticii
-
9i
anurrre : calitate, cantitate 9i mdsurd.
Cqlitatea. Lumea nu-i ceva amorf' nediferen{iat, ci o
unitate in diversitate, ea structurindu-se in forme spegi*
fice qi pe niveluri distincte de organizare. Categoria
.fi-
Iozoficd- de calitate vizeazl tocmai diversitatea qi specifi-
citatea sistemelor, a obiectelor 9i
proceselor realitd{ii na-
turale, sociale Ei umane, identitatea, caracterul 1or dis-
tinct Ei ireductibil. ln acest sens, calitatea desemneazd
caracteristicile globale ale sistemului, care rezultd din
sinteza insugiril6r sale fundamentale (ficindu-se abstrac-
{ie de cele neesenliale) si prin care sistemul dat este ceea
ce este qi nu altceva. Cu- preciza Engels
.in
Dialecticct
naturii,,,nu existi calitdli in sine, ci numai lucruri care
posedd cititatriu. ln acest sens, calitatea se impune omu-
i.ti
"u
reaiitaie in cadrul practicii, dar ea nu poate fi re-
dus5 Ia ,rconcretul
senzorial(' Ia ceea ce omul- percepe
nemijlocit gi nici consideratd (intr-o viziune substantia-
tist-eienlialistd) drept o expresie sau manifestare a unei
--esente iduntrice" ii oareCum misterioase a obiectelor'
"- lrrlrr"it calitatea se referi la insuEirile esenliale ale
obiectelor qi proceselor, la relaliile relativ stabile dintre
elementele'constitutive ce le caracterizeazil, exprimind
relativa stabilitate qi constanld a obiectelor qi identita-
tea sistemului cu sine insuqi' cunoaqterea calitdfii unei
cl.ase de obiecte implicd eviden{ierea stmcturii, respectiv
a constela{iei rapoiturilor necesare dintre elementele
unui sistem, raporturi invariante Ei independente de ele-
mente. Prin calitate se desemneazd apartenen{a unui'
obiect sau proces la o clasi determinatd, precqn s,'i.de.o-
sebirile semnificative in raport cu o a1t5 clasi de obiecte.
Prin eviden{ierea trisdturilor se conferd specificitate, in-
tegraiitate gi relativa stabilitate unui sistem; calitatea
rellectd ,,grani{ele(1
obiective, dar nu absolute, dintre
clasele de obiecte.
Csnt'itatea. In strinsd legdturd cu specificitatea calita-
tiv6, obiectele se caracterizeazd 9i prin determindri de
ordin cantitativ, anume merime, volum, ritrn, proportie,
intensitate efc., care se referS, in principal, Ia gradul de
dezvoltare a insuqirilor esenliale ale acestor obiecte'
Conceptul de cantitate are' ca qi cel de calitate, un
conlinut gi un referenliai obiectiv, in sensul cd exprimd
determindri obiectivp aie realitSlii. In viziunea materia-
BO
B1
Iismului dialectic Ei istoric, dimensiunile cantitative sint
insuqiri imanente ale sisternelor lumii qi nu expresia in-
terventiei ordonator-demiurgici a subiectului intr-o exis-
tenld lipsitd de difererifieri. Caracterul obiectiv aI acestor
dimensiuni cantitative este atestat pe larg de practicd !i
de cunoaqterea qtiintificd gi scos in evidenld, intre altele,
de descoperirea unor constante universale, ca de pildd,
cuantd de acliune a lui Planck sau viteza luminii in vid.
CunoaEterea aspectelor cantitative ale realitd{ii soli-
citd gi, totodatd, invedereazd capacitatea de abstractizare
a omului, stadiul de dezvoltare a unui sistem putind fi
adesea statornicit in cifre precise. Or, ,rpentru a numira
-
scria Engels in Anti-Diiihri,ng
-
este nevoie nu nu-
mai de obiecte care sd fie numdrate, dar qi de capacitatea
de a face abstrac{ie, atunci cind consideri aceste obiecte,
de toate celelalte insuEiri pe care le au in afard de num6-
rul 1or, iar aceasti capacitate este rezultatul unei inde-
lungate dezvoltdri istorice bazate pe experienfis. Formu-
larea tezei privind existenla Ei specificul deterrnindrilor
de ordin cantitativ ale realitdfii a marcat un moment
semnificativ in planul cunoaEterii umane. Dezviluirea
structurilor cantitative qi elaborarea, pe aceastd bazd, a
unor modele teoretice (matematice) ale proceselor
Ei sis-
temelor au permis expi.icarea unitard a numeroase atari
procese qi sisteme din natur6, societate si gindire, au
constituit Ei constituie un cadrr fertil pentru aprofunda-
rea abordirii teoretice a realitdlii gi pentru elaborarea
de prediclii cu un grad mai mare de rigurozitate Ei
pre-
cizie.
Mdsurd. Categoriile de calitate qi cantitate se presu-
pun reciproc, iar definilia uneia implicd * aga cum s-a
vdzut
-
raportarea la cealaltS. Unitatea dintre cantitate
gi calitate, dintre schimbbrile cantitative qi cele calitative,
igi gdseEte expresia cea mai elocventd in categoria filo-
sofic6 de mdsurS, categorie ce desemneazd iimitele in
care schimbdrile cantitative nu duc la schimbdri calita-
tive. Pentru formele superioare de miqcare
-
biologicd,
sociald
-
mdsura poate fi definitd, intr-o viziune siste-
mic-structurald, drept limita in care transformdrile din-
tr-un sistem, considerat ca totalitate, sint posibile fdrd
sd afecteze ,,autoreglarea(( sistemului, deci in condiliile
conservdrii identititii sale. Tocmai pentru cd dezvdluie
unitatea dintre cantitate si calitate, mdsura este conside-
ratd drept cantitatea calitativd sau calitatea cuantificati.
Cirntitatea esto oarccum ,,indiferentS(' in raport cu siste-
B2
mul, ln sensul cd schimbdrile cantitative se desfdqoard
continuu, intr-un anumit interval, fdrd a avea consecinle
ln ceea ce priveqte calitatea sistemului. Dar schimbdrile
cantitative nu pot continua in acest fe} Ia infinit Ei, la
un moment dat (Ei acest moment marcheazd tocmai de-
pdqirea mdsurii),- ele determind in chip necesar schimba-
iea calitd{ii. Cantitatea trece astfel in calitate. Ilustrarea
cea mai concludentd in naturd' a principiului trecerii
schimb6rilor cantitative'in schimbdri calitative o repre-
zintd domeniul chimiei (addugarea grupdrii CHz la seria
hidrocarburilor ciclice saturate, temperaturile de fierbere
Ei de topire etc.). Acest principiu are deplind aplicabili-
tate qi in societate, evident cu luarea ln consideratie a
specificului vielii sociale. E suficient sd ne referim }a
cllzvoltarea for{elor de produclie in cadrui societdlii ca-
pitaiiste (dimensiunea cantitativd a procesului istoric) ca
fundament obiectiv-legic al trecerii, prin revoludie, la un
nou tip de relalii de produc{ie (schimbare calitativS a
vielii sociale), la o noue formaliune soeiald, societatea so-
cialistS. Calitatea nu se poate reduce numai la schimb6-
rile cantitative anterioare ; ea nu este nici suma 9i nici
chiar sinteza Ior, ci o realitate noud, ireductibilS Ia acrr-
mulSrile care o genereazd Ei o determind. Socialismul,
de pildd, nu poate fi redus unilateral Ia sau dedus sim-
plist din dezvoltarea forlelor de produc{ie; ca orindrrire
iocialS el este altceua, calitativ deosebit de ,,premisele
cantitative(' ale instituirii sale in procesul istoric'
Sqltut dialectic. Trecerea de la o calitate la alta se
realizeaz| prin salt, care reprezintd intreruperea gradu;
alitdfii, a continuitSlii qi marcheazd momentele de virf
a1e dezvoltdrii, punctele sale nodale. Ca exemple pitlem
men{iona transformarea elementelor in sistemul lui Men-
deleev, prin creEterea greutSlii lor atomice,. apari{ia.de
noi specii in procesul de evolu{ie a lumii vii, revolu{iile
sociale etc.
Salturile calitative imbracS forme variate in funclie
de specificut domeniilor existenlei in care au loc (na-
turd, societate, cunoaqtere), de profunzimea schimb6rilor
pe care le produc, iar in ceea ce priveqte viala sociald,
de caracterul contradic{iilor care se af15 ia baza saltului,
de condiliile concrete in care acesta se realizeazl. CIa-
sificarea salturilor se poate face deci dupd criterii mul-
tiple. Astfel, in ceea ce privegte profunzimea, ele implicd
fie schimbdri care afecteazd numai dispunerea elemente-
1or in sistem, fie schimbdri de esen!6 in insegi natura Ei
83
insuqiri imanente ale sisternelor lumii qi nu expresia in-
terventiei ordonator-demiurgici a subiectului intr-o exis-
tenld lipsitd de difererifieri. Caracterul obiectiv aI acestor
dimensiuni cantitative este atestat pe larg de practicd !i
de cunoaqterea qtiintificd gi scos in evidenld, intre altele,
de descoperirea unor constante universale, ca de pildd,
cuantd de acliune a lui Planck sau viteza luminii in vid.
CunoaEterea aspectelor cantitative ale realitd{ii soli-
citd gi, totodatd, invedereazd capacitatea de abstractizare
a omului, stadiul de dezvoltare a unui sistem putind fi
adesea statornicit in cifre precise. Or, ,rpentru a numira
-
scria Engels in Anti-Diiihri,ng
-
este nevoie nu nu-
mai de obiecte care sd fie numdrate, dar qi de capacitatea
de a face abstrac{ie, atunci cind consideri aceste obiecte,
de toate celelalte insuEiri pe care le au in afard de num6-
rul 1or, iar aceasti capacitate este rezultatul unei inde-
lungate dezvoltdri istorice bazate pe experienfis. Formu-
larea tezei privind existenla Ei specificul deterrnindrilor
de ordin cantitativ ale realitdfii a marcat un moment
semnificativ in planul cunoaEterii umane. Dezviluirea
structurilor cantitative qi elaborarea, pe aceastd bazd, a
unor modele teoretice (matematice) ale proceselor
Ei sis-
temelor au permis expi.icarea unitard a numeroase atari
procese qi sisteme din natur6, societate si gindire, au
constituit Ei constituie un cadrr fertil pentru aprofunda-
rea abordirii teoretice a realitdlii gi pentru elaborarea
de prediclii cu un grad mai mare de rigurozitate Ei
pre-
cizie.
Mdsurd. Categoriile de calitate qi cantitate se presu-
pun reciproc, iar definilia uneia implicd * aga cum s-a
vdzut
-
raportarea la cealaltS. Unitatea dintre cantitate
gi calitate, dintre schimbbrile cantitative qi cele calitative,
igi gdseEte expresia cea mai elocventd in categoria filo-
sofic6 de mdsurS, categorie ce desemneazd iimitele in
care schimbdrile cantitative nu duc la schimbdri calita-
tive. Pentru formele superioare de miqcare
-
biologicd,
sociald
-
mdsura poate fi definitd, intr-o viziune siste-
mic-structurald, drept limita in care transformdrile din-
tr-un sistem, considerat ca totalitate, sint posibile fdrd
sd afecteze ,,autoreglarea(( sistemului, deci in condiliile
conservdrii identititii sale. Tocmai pentru cd dezvdluie
unitatea dintre cantitate si calitate, mdsura este conside-
ratd drept cantitatea calitativd sau calitatea cuantificati.
Cirntitatea esto oarccum ,,indiferentS(' in raport cu siste-
B2
mul, ln sensul cd schimbdrile cantitative se desfdqoard
continuu, intr-un anumit interval, fdrd a avea consecinle
ln ceea ce priveqte calitatea sistemului. Dar schimbdrile
cantitative nu pot continua in acest fe} Ia infinit Ei, la
un moment dat (Ei acest moment marcheazd tocmai de-
pdqirea mdsurii),- ele determind in chip necesar schimba-
iea calitd{ii. Cantitatea trece astfel in calitate. Ilustrarea
cea mai concludentd in naturd' a principiului trecerii
schimb6rilor cantitative'in schimbdri calitative o repre-
zintd domeniul chimiei (addugarea grupdrii CHz la seria
hidrocarburilor ciclice saturate, temperaturile de fierbere
Ei de topire etc.). Acest principiu are deplind aplicabili-
tate qi in societate, evident cu luarea ln consideratie a
specificului vielii sociale. E suficient sd ne referim }a
cllzvoltarea for{elor de produclie in cadrui societdlii ca-
pitaiiste (dimensiunea cantitativd a procesului istoric) ca
fundament obiectiv-legic al trecerii, prin revoludie, la un
nou tip de relalii de produc{ie (schimbare calitativS a
vielii sociale), la o noue formaliune soeiald, societatea so-
cialistS. Calitatea nu se poate reduce numai la schimb6-
rile cantitative anterioare ; ea nu este nici suma 9i nici
chiar sinteza Ior, ci o realitate noud, ireductibilS Ia acrr-
mulSrile care o genereazd Ei o determind. Socialismul,
de pildd, nu poate fi redus unilateral Ia sau dedus sim-
plist din dezvoltarea forlelor de produc{ie; ca orindrrire
iocialS el este altceua, calitativ deosebit de ,,premisele
cantitative(' ale instituirii sale in procesul istoric'
Sqltut dialectic. Trecerea de la o calitate la alta se
realizeaz| prin salt, care reprezintd intreruperea gradu;
alitdfii, a continuitSlii qi marcheazd momentele de virf
a1e dezvoltdrii, punctele sale nodale. Ca exemple pitlem
men{iona transformarea elementelor in sistemul lui Men-
deleev, prin creEterea greutSlii lor atomice,. apari{ia.de
noi specii in procesul de evolu{ie a lumii vii, revolu{iile
sociale etc.
Salturile calitative imbracS forme variate in funclie
de specificut domeniilor existenlei in care au loc (na-
turd, societate, cunoaqtere), de profunzimea schimb6rilor
pe care le produc, iar in ceea ce priveqte viala sociald,
de caracterul contradic{iilor care se af15 ia baza saltului,
de condiliile concrete in care acesta se realizeazl. CIa-
sificarea salturilor se poate face deci dupd criterii mul-
tiple. Astfel, in ceea ce privegte profunzimea, ele implicd
fie schimbdri care afecteazd numai dispunerea elemente-
1or in sistem, fie schimbdri de esen!6 in insegi natura Ei
83
structura elementelor care configureazi sistemul. O agen-
{ie mai mare se acordd in tipologia salturilor duratei des-
fdEurdrii 1or, distingindu-se doui categorii de salturi :
bruEte Ei treptate. Salturile brugte se intilnesc mai ales
in formele mai simple de miEcare (trecerea de la o stare
fizicd de agregare la alta, reacliile chimice, exploziile
nucleare etc.). Avind in vedere complexitatea dezvoltdrii,
nu orice salt trebuie identificat cu un ,rprags. Deoarece
in formele superioare de miEcare, indeosebi in cadrul so-
cielilii, transformdrile calitative
-
si cu atit mai mult
cple de mare profunzime qi anvergurd, cum sint revolu-
liile
-
au la bazi schimb6ri cantitative ce se desfiqoard
pe mai multe planuri gi direclii ale sistemului social (in
domeniul forlelor de producfie, in cadrul sistemului po-
litic, in planul organizdrii, ideologiei, in cel aI congtiinlei
etc., Ei care se realizeazd in ritmuri inegale, numai ac-
fiunea lor convergentd este de naturi si determine tre-
cerea Ia o noud caiitate. Nu trebuie uitat, de asemenea,
c5 procesul istoric implici unitatea dintre factorii obiec-
tivi qi. suhriectivi ; iatd de ce, in devenirea social5, sal-
turile calitative nu se infdptuiesc automat, ci numai prin
activitatea oamenilor, fapt care contribuie la relativizarea
,rgranitelor( ce separd o calitate de cea care-i succede.
b) Dialectica rela,tiei dinhe cantitate qi calitate in con-
diliile socialismului
Fdurirea societd{ii socialiste constituie un uriaq salt
calitativ in dezvoltarea omenirii, aducind cu sine
-
ca
rezultat aI luptei revolulionare a clasei muncitoare, a ma-
selor de oameni ai muncii, sub conducerea partidului
comunist
-
innoiri adinci, structurale, de ordinul cali-
tativ, in toate domeniile gi la toate nivelurile vie{ii so-
ciale. In conceplia partidului nostru, trecerea revolufio*
nard la socialism nu urmeazd un model unic qi obligato-
riu. Analizind perspectivele procesului revolu{ionar in
lumea de ast6zi, Programul partidului nostru subliniazd
cI diversitatea condi{iilor social-economice gi politice con-
crete, particularitd{ile qi tradi{iile istorice ale fiecdrei firi
vor determina o gami largd a formelor de trecere spre
socialisrn, noi gi noi modalitAli concrete, experimente Ei
solu{ii in edificarea societdtii socialiste.
TransformS,rile revolulionare socialiste se infdptuiesc,
de reguld, intr-un domeniu sau altul, ca salturi calita-
tive treptate. Folosirea cdii pasnice sau nepaqnice in
cadrul revolu{iei socialiste si indeosebi in cucerirea qi
exercitarea puterii politice
-
ca mijloc principai de
restructurare, pe baze socialiste, a societSlii
-
depinde
de condiliile concrete social-politice din fiecare far5, iar
stabiiirea sau alegerea uneia sau alteia dintre, cdi este
exclusiv de competen{a forlelor revolu{ionare din {ara
respectivd, a partidului care conduce aceste forfe. ,,Expe-
rienla luptei revolu{ionare din RomAnia din perioada de
dupd eliberare pind la cucerirea puterii politice Ei apoi
in anii socialismului demonstreazd, cu toatd claritatea
_. aratd tovarSgul Nicolae Ceaugescu
-
cd mijloacele
Ei
cAile prin care se exercitd puterea politicd
-
paEnice sau,
nepasnice
-
depind de raportul de for{e, de felul in care
masele populare devin conEtiente gi pot, la un moment
dat, sd impund, intg-o formd sau alta, schimbdrile nece-
sare in-{ara respectivd(6.
Dialectica schimbdrilor cantitative gi calitative in con-
di{iile socialismului poartd pecetea mutaliilor structurale
pe care Ie instituie noua orinduire in viala sociald (des-
fiinlarea exploatdrii, fdurirea rela{iilor socialiste de pro-
duclie, consolidarea unitSlii socialiste a pgporului, parti-
ciparea nemijlocitd a maselor largi la conducerea socie-
tdlii etc.) Ei este legatd de trecerea de la dezvoltarea
predorninant spontand, proprie societ5lilor bazate pe ex-
ploatare, la dezvoltarea conqtientd, care se intemeiazd pe
cunoagterea aprofundatd Ei folosirea legilor obiective ale
viefii sociale. Dezvoltarea planificatd a economiei si a
intregii vie{i sociale, creEterea considerabilS a roluiui fac-
torului politic, ai statuiui socialist qi a1 partidului, in
orientarea qi dinamica dezvoltdrii sociale, desfdqurarea
vielii sociale pe bazd
rde
programe de dezvoltare care
oferd o perspectivd clard ac{iunii viitoare, implicarea
congtientd gi larg'd a maselor de oameni ai muncii in
infdptuirea obiectivelor dezvoltdrii economice gi sociale
ete., toate acestea constituie elemente specifice in acfiu-
nea legii trecerii de la schimbdri cantitative la transfor-
mdri caiitative in cadrul noii orinduiri.
Socialismul, ca orinduire sociald superioard, determind
o amploare fdrd precedent a schimbdrilor in toate dome-
niile. E suficient sd menfionim cd numai in cei 20 de ani
care au trecut .de la Congresul al lX-lea aI partidului,
fondurile fixe au crescut de circa 6 ori, produclia in-
B4 B5
{ie mai mare se acordd in tipologia salturilor duratei des-
fdEurdrii 1or, distingindu-se doui categorii de salturi :
bruEte Ei treptate. Salturile brugte se intilnesc mai ales
in formele mai simple de miEcare (trecerea de la o stare
fizicd de agregare la alta, reacliile chimice, exploziile
nucleare etc.). Avind in vedere complexitatea dezvoltdrii,
nu orice salt trebuie identificat cu un ,rprags. Deoarece
in formele superioare de miEcare, indeosebi in cadrul so-
cielilii, transformdrile calitative
-
si cu atit mai mult
cple de mare profunzime qi anvergurd, cum sint revolu-
liile
-
au la bazi schimb6ri cantitative ce se desfiqoard
pe mai multe planuri gi direclii ale sistemului social (in
domeniul forlelor de producfie, in cadrul sistemului po-
litic, in planul organizdrii, ideologiei, in cel aI congtiinlei
etc., Ei care se realizeazd in ritmuri inegale, numai ac-
fiunea lor convergentd este de naturi si determine tre-
cerea Ia o noud caiitate. Nu trebuie uitat, de asemenea,
c5 procesul istoric implici unitatea dintre factorii obiec-
tivi qi. suhriectivi ; iatd de ce, in devenirea social5, sal-
turile calitative nu se infdptuiesc automat, ci numai prin
activitatea oamenilor, fapt care contribuie la relativizarea
,rgranitelor( ce separd o calitate de cea care-i succede.
b) Dialectica rela,tiei dinhe cantitate qi calitate in con-
diliile socialismului
Fdurirea societd{ii socialiste constituie un uriaq salt
calitativ in dezvoltarea omenirii, aducind cu sine
-
ca
rezultat aI luptei revolulionare a clasei muncitoare, a ma-
selor de oameni ai muncii, sub conducerea partidului
comunist
-
innoiri adinci, structurale, de ordinul cali-
tativ, in toate domeniile gi la toate nivelurile vie{ii so-
ciale. In conceplia partidului nostru, trecerea revolufio*
nard la socialism nu urmeazd un model unic qi obligato-
riu. Analizind perspectivele procesului revolu{ionar in
lumea de ast6zi, Programul partidului nostru subliniazd
cI diversitatea condi{iilor social-economice gi politice con-
crete, particularitd{ile qi tradi{iile istorice ale fiecdrei firi
vor determina o gami largd a formelor de trecere spre
socialisrn, noi gi noi modalitAli concrete, experimente Ei
solu{ii in edificarea societdtii socialiste.
TransformS,rile revolulionare socialiste se infdptuiesc,
de reguld, intr-un domeniu sau altul, ca salturi calita-
tive treptate. Folosirea cdii pasnice sau nepaqnice in
cadrul revolu{iei socialiste si indeosebi in cucerirea qi
exercitarea puterii politice
-
ca mijloc principai de
restructurare, pe baze socialiste, a societSlii
-
depinde
de condiliile concrete social-politice din fiecare far5, iar
stabiiirea sau alegerea uneia sau alteia dintre, cdi este
exclusiv de competen{a forlelor revolu{ionare din {ara
respectivd, a partidului care conduce aceste forfe. ,,Expe-
rienla luptei revolu{ionare din RomAnia din perioada de
dupd eliberare pind la cucerirea puterii politice Ei apoi
in anii socialismului demonstreazd, cu toatd claritatea
_. aratd tovarSgul Nicolae Ceaugescu
-
cd mijloacele
Ei
cAile prin care se exercitd puterea politicd
-
paEnice sau,
nepasnice
-
depind de raportul de for{e, de felul in care
masele populare devin conEtiente gi pot, la un moment
dat, sd impund, intg-o formd sau alta, schimbdrile nece-
sare in-{ara respectivd(6.
Dialectica schimbdrilor cantitative gi calitative in con-
di{iile socialismului poartd pecetea mutaliilor structurale
pe care Ie instituie noua orinduire in viala sociald (des-
fiinlarea exploatdrii, fdurirea rela{iilor socialiste de pro-
duclie, consolidarea unitSlii socialiste a pgporului, parti-
ciparea nemijlocitd a maselor largi la conducerea socie-
tdlii etc.) Ei este legatd de trecerea de la dezvoltarea
predorninant spontand, proprie societ5lilor bazate pe ex-
ploatare, la dezvoltarea conqtientd, care se intemeiazd pe
cunoagterea aprofundatd Ei folosirea legilor obiective ale
viefii sociale. Dezvoltarea planificatd a economiei si a
intregii vie{i sociale, creEterea considerabilS a roluiui fac-
torului politic, ai statuiui socialist qi a1 partidului, in
orientarea qi dinamica dezvoltdrii sociale, desfdqurarea
vielii sociale pe bazd
rde
programe de dezvoltare care
oferd o perspectivd clard ac{iunii viitoare, implicarea
congtientd gi larg'd a maselor de oameni ai muncii in
infdptuirea obiectivelor dezvoltdrii economice gi sociale
ete., toate acestea constituie elemente specifice in acfiu-
nea legii trecerii de la schimbdri cantitative la transfor-
mdri caiitative in cadrul noii orinduiri.
Socialismul, ca orinduire sociald superioard, determind
o amploare fdrd precedent a schimbdrilor in toate dome-
niile. E suficient sd menfionim cd numai in cei 20 de ani
care au trecut .de la Congresul al lX-lea aI partidului,
fondurile fixe au crescut de circa 6 ori, produclia in-
B4 B5
dustriald de peste 6 ori, fiind de peste 100 de ot'i mai
mare ca in 1944, produc{ia agricold de circa 2 ori Ei
ju-
mdtate, fiind de ? ori mai mare fafd de 1944, venitul
na{ional de peste 4 ori, fiind de 32 de ori mai mare fald
de 1944, fonaut de retribuire de 5,2 ori, fiind de 59 de
ori mai mare fa{5 de 1945 ; retribu}ia medie este de 3 ori
rnai rnare fali de 1965 qi de 13 ori mai mare fald de
1945. Dezvoltarea puternici a patriei noastre in anii so-
cialismului qi indebsebi in perioada inauguratd de Con-
gresul al lX-lea este legatd nemijioc-it de realizarea unui
iitrn inalt al acumulirii, de circa 300/o din venitul na-
{iona}. ,,Fdri
acest ritm inalt al acumul6rii Ei dezvo^ltir-ti
-
subfiniazl tovardgul Nicolae CeauEescu fi rd-
rnas in urmA in dezvoltarea forlelol de producfie, cu
repercusiuni mari asupra nivelului
,general
de via{f, al
poporului, a construcJiei socialismului, a independenlei
gi suveranitdfii patriei(.
'
Pe baza schimbdrilor de ordin cantitativ are loc revo-
lulionarea tuturor domeniilor vielii, socialg, trece^rea 1a
stadii calitativ superioare ale dezvoltirii. Este dificil in
multe ca rrf de disociat schimbdrile cantitative de cele
calitative, deoarece ele se tmpletesc strins. ln condifiile
socialismului schimLrSrile cantitative se impletesc organic
cu cele calitative, creqterile cantitative dezvdluindu-Ei per-
manent semnifica{iile caiitative.
Crearea unei economii moderne, aqezarea relaliilor
sociale pe bazele eticii Ei echitdtii socialiste, asigura-rea
unui ecirilibru in dezvoltarea economicd a {6rii in plan
teritorial, transformarea statului intr-un stat al demo-
craliei muncitoreEti revolu{ionare' afirmarea partidului
ca bentru vital aI nafiunii, aI intregii societiifi, institui-
rea noului mecanism economic, fiurirea unei noi spiri-
tualitdli, desfdEurarea procesului de om-ogenizate socia15,
realizarea qi intirirea unitd{ii moral-politice
-a
poporului
sint numai citeva dintre muta{iile care conferi o noua
fizionomie societSlii romAneEti.
I
c) Documentele Partidului Cornunist RomAn despre con-
tinuitatea procesului revolu{ionar 9i
promovarea spiri-
tului revolulionar in intreaga via!6 sociali
Aplicind in spirit creator principiile dialecticii mate-
rialisie Ia anaufa stadiului actual al edificdrii socialis-
mului in patria noastri Ei a perspectivelor dezvoltdrii in
.rriitot a s'ocietd{ii romAnegti,
-
Partidul Comunist RomAn,
prin opera secretarului sdu general, tovardqul Nicolae
Ceaugescu, a fundamentat teza, de mare valoare teoreticd
gi practicd, cu privire Ia continuitatea procesului revo-
lulionar, eviden{iind cd fdurirea societdtii socialiste mul*
tilateral dezvoltate qi trecerea treptatd a RomAniei spre
comunism .reprezintd o operd istoricd de o deosebitd
complexitate Ei profunzime, care presupune, in mod obiec-
tiv qi legic, transformdri adinci, de ordin calitativ, in
toate domeniile vfe{ii economico*sociale. Victoria socia-
Iismului, prin infdptuirea unor salturi calitatlve de an-
vergurd in viala sociald
-
printre care cucerirea puterii
politice de cdtre clasa muncitoare, sub conducerea parti-
dului Ei in strinsd alianfd cu {drdnimea, cu masele largi
de oameni ai muncii, gi crearea proprietdlii social,iste in
industrie qi agriculturi
Ei a noilor relalii de produclie
-a marcat ln devenirea poporului nostru o schimbare de
esen{d, fundamentald. Intrarea RomAniei in aceastd noud
epocd istoricd nu inseamnd ci dezvoltarea economico-so-
ciald, pe mai departe, se desfdEoari ,rlin(, fdr.d ,,salturi((,
imbrdc{nd ln continuare numai (sau preponderent) creE-
teri cantitative, oricit de spectaculoase ar fi acestea"
,,Cucerirea puterii po itice
-
subliniazi tovardgul Nicolae
CeauEescu in Raportul la Congresul aI XIII-Iea al parti-
dului
-
constituie un factor important,- dar reprezintS.
numai o etapd in lupta pentm lnfdptuirea idealurilor de
dreptate gi echitate sociald, pentru victoria socialismu-
lui qi comunismului. Procesul revolutionar va continua
qi in societatea comunistd
-
practic el nu se va incheia
niciodatdt'.
Continuitatea procesului revolulionar ln patria noas-
trd este determinatd de amploarea, complexitatea qi pro-
funzimea deosebiti a transformdrilor revolu{ionare, caii-
tative, pe care le implicd fdurirea societd{ii socialiste
multilateral dezvoltate 9i trecerea treptatd spre comu-
nism, de necesitatea soluliondrii la timp Ei sistematic a
contradicliilor care apar in cadrul societ5{ii socialiste,
este determinatd de obiectivul realizdrii unei noi cali-
t6{i a muncii qi a vielii, precum gi de noua etapd ce se pre-
figureazd. Trecerea RomAniei in rindul {6rilor mediu dez-
voltate din punct de vedere economic, infdptuirea largd
a autoconducerii muncitoreqti, consolidarea
Ei materializa-
rea in practica sociald a sistemului socialist de valori, a:
principiilor comuniste de munci gi via{5, transformarea
revolulionard a omului, insuEi prin formarea unui nou tip
B7
B6
mare ca in 1944, produc{ia agricold de circa 2 ori Ei
ju-
mdtate, fiind de ? ori mai mare fafd de 1944, venitul
na{ional de peste 4 ori, fiind de 32 de ori mai mare fald
de 1944, fonaut de retribuire de 5,2 ori, fiind de 59 de
ori mai mare fa{5 de 1945 ; retribu}ia medie este de 3 ori
rnai rnare fali de 1965 qi de 13 ori mai mare fald de
1945. Dezvoltarea puternici a patriei noastre in anii so-
cialismului qi indebsebi in perioada inauguratd de Con-
gresul al lX-lea este legatd nemijioc-it de realizarea unui
iitrn inalt al acumulirii, de circa 300/o din venitul na-
{iona}. ,,Fdri
acest ritm inalt al acumul6rii Ei dezvo^ltir-ti
-
subfiniazl tovardgul Nicolae CeauEescu fi rd-
rnas in urmA in dezvoltarea forlelol de producfie, cu
repercusiuni mari asupra nivelului
,general
de via{f, al
poporului, a construcJiei socialismului, a independenlei
gi suveranitdfii patriei(.
'
Pe baza schimbdrilor de ordin cantitativ are loc revo-
lulionarea tuturor domeniilor vielii, socialg, trece^rea 1a
stadii calitativ superioare ale dezvoltirii. Este dificil in
multe ca rrf de disociat schimbdrile cantitative de cele
calitative, deoarece ele se tmpletesc strins. ln condifiile
socialismului schimLrSrile cantitative se impletesc organic
cu cele calitative, creqterile cantitative dezvdluindu-Ei per-
manent semnifica{iile caiitative.
Crearea unei economii moderne, aqezarea relaliilor
sociale pe bazele eticii Ei echitdtii socialiste, asigura-rea
unui ecirilibru in dezvoltarea economicd a {6rii in plan
teritorial, transformarea statului intr-un stat al demo-
craliei muncitoreEti revolu{ionare' afirmarea partidului
ca bentru vital aI nafiunii, aI intregii societiifi, institui-
rea noului mecanism economic, fiurirea unei noi spiri-
tualitdli, desfdEurarea procesului de om-ogenizate socia15,
realizarea qi intirirea unitd{ii moral-politice
-a
poporului
sint numai citeva dintre muta{iile care conferi o noua
fizionomie societSlii romAneEti.
I
c) Documentele Partidului Cornunist RomAn despre con-
tinuitatea procesului revolu{ionar 9i
promovarea spiri-
tului revolulionar in intreaga via!6 sociali
Aplicind in spirit creator principiile dialecticii mate-
rialisie Ia anaufa stadiului actual al edificdrii socialis-
mului in patria noastri Ei a perspectivelor dezvoltdrii in
.rriitot a s'ocietd{ii romAnegti,
-
Partidul Comunist RomAn,
prin opera secretarului sdu general, tovardqul Nicolae
Ceaugescu, a fundamentat teza, de mare valoare teoreticd
gi practicd, cu privire Ia continuitatea procesului revo-
lulionar, eviden{iind cd fdurirea societdtii socialiste mul*
tilateral dezvoltate qi trecerea treptatd a RomAniei spre
comunism .reprezintd o operd istoricd de o deosebitd
complexitate Ei profunzime, care presupune, in mod obiec-
tiv qi legic, transformdri adinci, de ordin calitativ, in
toate domeniile vfe{ii economico*sociale. Victoria socia-
Iismului, prin infdptuirea unor salturi calitatlve de an-
vergurd in viala sociald
-
printre care cucerirea puterii
politice de cdtre clasa muncitoare, sub conducerea parti-
dului Ei in strinsd alianfd cu {drdnimea, cu masele largi
de oameni ai muncii, gi crearea proprietdlii social,iste in
industrie qi agriculturi
Ei a noilor relalii de produclie
-a marcat ln devenirea poporului nostru o schimbare de
esen{d, fundamentald. Intrarea RomAniei in aceastd noud
epocd istoricd nu inseamnd ci dezvoltarea economico-so-
ciald, pe mai departe, se desfdEoari ,rlin(, fdr.d ,,salturi((,
imbrdc{nd ln continuare numai (sau preponderent) creE-
teri cantitative, oricit de spectaculoase ar fi acestea"
,,Cucerirea puterii po itice
-
subliniazi tovardgul Nicolae
CeauEescu in Raportul la Congresul aI XIII-Iea al parti-
dului
-
constituie un factor important,- dar reprezintS.
numai o etapd in lupta pentm lnfdptuirea idealurilor de
dreptate gi echitate sociald, pentru victoria socialismu-
lui qi comunismului. Procesul revolutionar va continua
qi in societatea comunistd
-
practic el nu se va incheia
niciodatdt'.
Continuitatea procesului revolulionar ln patria noas-
trd este determinatd de amploarea, complexitatea qi pro-
funzimea deosebiti a transformdrilor revolu{ionare, caii-
tative, pe care le implicd fdurirea societd{ii socialiste
multilateral dezvoltate 9i trecerea treptatd spre comu-
nism, de necesitatea soluliondrii la timp Ei sistematic a
contradicliilor care apar in cadrul societ5{ii socialiste,
este determinatd de obiectivul realizdrii unei noi cali-
t6{i a muncii qi a vielii, precum gi de noua etapd ce se pre-
figureazd. Trecerea RomAniei in rindul {6rilor mediu dez-
voltate din punct de vedere economic, infdptuirea largd
a autoconducerii muncitoreqti, consolidarea
Ei materializa-
rea in practica sociald a sistemului socialist de valori, a:
principiilor comuniste de munci gi via{5, transformarea
revolulionard a omului, insuEi prin formarea unui nou tip
B7
B6
de personalitate umani, trecerea la o calltate nou5, supe-
riodrd, in toate domeniile E.a. reprezinti, in etapa actualS,
cerin{e obiective ale desfdEurSrii procesului revolulionar
qi, implicit, sarcini de mare complexitate qi inalti r.alpqn:
dere patrioticS, ceea ce soliciti afirmarea largS.a spiritului
revolulionar al comuniEtilor, aI tuturor oarnenilor muncii,
ca o condi\ie sine qua non a continuitS{ii procesului.re-
volu{ionar. ,,Acum ne gdsim intr-o etapd superi-ggra- a
construcliei
"
socialiste
-
aratd tovards,ul Nicolae
Ceauqescu
-
in care avem de rezolvat probleme hot6-
ritoare pentru destinul patriei noastre socialiste. Pornind
de la aceasta este neceiar ca Ei activitatea partidului, -a
membrilor de partid, sd se ridice la un nivel nou, sd fie
pitrunsi de spirit revolulionar, militant, necesar
i$ep-
iuirii neabStute a Programirlui partidului, ridicirii pat
triei noastre pe noi culmi de progres Ei civiiizafie, in-
tdririi suveranitd{ii gi independen{ei sale(.
Spiritul revolulionar pl€supune, in condifiile actu-ale.,
ddruire gi actiune hotdriii pentru infiptullea exemplard
a sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea, compe-
tenl6 Ei crrraj ln promovarea-noului in toate sectoarele,
atitudine fennn tifi ae inchistare, rutind Ei automul{u-
mire, faf5 de tot ceea ce constituie piedici in calea ln-
noirilor din societatea noastr5, presupune cultivarea cu
pasiune a valorilor care configureazd idealul socialist Ei
comunist, devotament patriotic in activitatea cornplexd
privind trecerea RomAniei intr-un stadiu superior de dez-
voltare, realizarea unei noi calitSfi a muncii Ei viefii in
societatea noastrd socialistS.
,d) fmpottanfa aspectelor de ordin oalitativ in noua etapd
de dezvottaie a- societi{ii noastre socialiste. Concep$ia
secretaruhri general aI partidului, tovardEul Nicolae
Ceauqescu, cu privire la trecerea la o noui calitate in
toate domeniile
Strategia continuirii procesului revolutionar 9i a dez-
voltirii economico-sociale in etapa actuall a construc-
$iei socialiste are in centrul sdu realizarea unei noi ca-
iitali u muncii Ei vielii, accentuarea laturilor de ordin
calitativ in toate domeniile de activitate. ,rConsider
ne-
cesar
-
a subliniat tovardqul Nicolae Ceauqescu
-
sA
trecem de la faza acumuldrii cantitative la o fazl noud,
superioard, aceea a luptei pentru calitate. A venit timpul
sd transformdm cantitatea' intr-o noui calitate. Aceasta
este cerinla primordiald de care depinde viitorul indus-
triei romAneEti, viitorul intregii economii nalionatres.
In conceplia partidului nostru, trecerea Ia o noud ca-
litate este determinatd Ei favorizatb de acumul5rile can-
titative ob{inute in procesul revolu{ionar de edificare a
noii orinduiri sociale, de marile realizdri obfinute de
poporul romAn in anii socialismului gi, in mod deosebit,
in perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al
partidului, cind in funclia supremd a fost ales tovardEul
Nicolae Ceaugescu. Astfel, pe baza alocdrii unei pir{i
importante din venitul na{ional pentru acumulare
-
peste 300/o
-
si a realizdrii unor vaste programe de
investilii pentru dezvoltarea economiei nafionale, RomA-
nia dispune astdzi de o puternicd bazd tehnico-materiald,
capabild sd permitd continuarea mai intensd a progre-
sului economico-social.
,dccentuarea laturilor de ordin calitatiri reprezinti, in
acelagi timp, o cerin{i obiectivi a mersului mai .departe
al soeietd{ii romAneqti, decurgind din cerinfele continui-
ril pnocesului revolu ionar de fdurire a societitii socia-
liste multilateral dezvoltate qi inaintare a RomAniei
spre comunism. In acest scop, ln centrul eforturilor intre-
gului popor se va situa consolidarea tuturor realizdrilor
oblinute ln edificarea noii orinduiri, trecerea RomAniei
la stadiul de {ard socialistd mediu dezvoltatd gi apoi, in
perioada urmdtoare, la cel de tard socialistd dezvoltatS.
lnfiptuirea acestui obiectiv fundamental al actualei
etape a constructiei socialiste se sprijini pe dezvoltarea
suslinutd a forlelor de produclie, pe creEterea puternicd
a produsului social Ei venitului nalional Ei pe diversifi-
carea producliei de bunuri materiale Ei servicii, ca bazd.
trainici a realizdrii reproduc{iei socialiste ldrgite gi a sa-
tisfacerii nevoilor de consum, Etiin{ific determinate, ale
oamenilor muncii. Astfel, potrivit Directivelor Congresu-
lui ai XIII-lea ai Partidului Comunist Rom6n cu privire
Ia dezvoltarea economico-sociald a Romdniei in cinci-
nalul 1986-1990 qi orientdrile de perspectivi pind in
anul 2000, in urmdtorii 15 ani produclia-marfi indus-
trialS trebuie si creasci de 2,1-2,4 ori, producfia agri-
B9
t]8
riodrd, in toate domeniile E.a. reprezinti, in etapa actualS,
cerin{e obiective ale desfdEurSrii procesului revolulionar
qi, implicit, sarcini de mare complexitate qi inalti r.alpqn:
dere patrioticS, ceea ce soliciti afirmarea largS.a spiritului
revolulionar al comuniEtilor, aI tuturor oarnenilor muncii,
ca o condi\ie sine qua non a continuitS{ii procesului.re-
volu{ionar. ,,Acum ne gdsim intr-o etapd superi-ggra- a
construcliei
"
socialiste
-
aratd tovards,ul Nicolae
Ceauqescu
-
in care avem de rezolvat probleme hot6-
ritoare pentru destinul patriei noastre socialiste. Pornind
de la aceasta este neceiar ca Ei activitatea partidului, -a
membrilor de partid, sd se ridice la un nivel nou, sd fie
pitrunsi de spirit revolulionar, militant, necesar
i$ep-
iuirii neabStute a Programirlui partidului, ridicirii pat
triei noastre pe noi culmi de progres Ei civiiizafie, in-
tdririi suveranitd{ii gi independen{ei sale(.
Spiritul revolulionar pl€supune, in condifiile actu-ale.,
ddruire gi actiune hotdriii pentru infiptullea exemplard
a sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea, compe-
tenl6 Ei crrraj ln promovarea-noului in toate sectoarele,
atitudine fennn tifi ae inchistare, rutind Ei automul{u-
mire, faf5 de tot ceea ce constituie piedici in calea ln-
noirilor din societatea noastr5, presupune cultivarea cu
pasiune a valorilor care configureazd idealul socialist Ei
comunist, devotament patriotic in activitatea cornplexd
privind trecerea RomAniei intr-un stadiu superior de dez-
voltare, realizarea unei noi calitSfi a muncii Ei viefii in
societatea noastrd socialistS.
,d) fmpottanfa aspectelor de ordin oalitativ in noua etapd
de dezvottaie a- societi{ii noastre socialiste. Concep$ia
secretaruhri general aI partidului, tovardEul Nicolae
Ceauqescu, cu privire la trecerea la o noui calitate in
toate domeniile
Strategia continuirii procesului revolutionar 9i a dez-
voltirii economico-sociale in etapa actuall a construc-
$iei socialiste are in centrul sdu realizarea unei noi ca-
iitali u muncii Ei vielii, accentuarea laturilor de ordin
calitativ in toate domeniile de activitate. ,rConsider
ne-
cesar
-
a subliniat tovardqul Nicolae Ceauqescu
-
sA
trecem de la faza acumuldrii cantitative la o fazl noud,
superioard, aceea a luptei pentru calitate. A venit timpul
sd transformdm cantitatea' intr-o noui calitate. Aceasta
este cerinla primordiald de care depinde viitorul indus-
triei romAneEti, viitorul intregii economii nalionatres.
In conceplia partidului nostru, trecerea Ia o noud ca-
litate este determinatd Ei favorizatb de acumul5rile can-
titative ob{inute in procesul revolu{ionar de edificare a
noii orinduiri sociale, de marile realizdri obfinute de
poporul romAn in anii socialismului gi, in mod deosebit,
in perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al
partidului, cind in funclia supremd a fost ales tovardEul
Nicolae Ceaugescu. Astfel, pe baza alocdrii unei pir{i
importante din venitul na{ional pentru acumulare
-
peste 300/o
-
si a realizdrii unor vaste programe de
investilii pentru dezvoltarea economiei nafionale, RomA-
nia dispune astdzi de o puternicd bazd tehnico-materiald,
capabild sd permitd continuarea mai intensd a progre-
sului economico-social.
,dccentuarea laturilor de ordin calitatiri reprezinti, in
acelagi timp, o cerin{i obiectivi a mersului mai .departe
al soeietd{ii romAneqti, decurgind din cerinfele continui-
ril pnocesului revolu ionar de fdurire a societitii socia-
liste multilateral dezvoltate qi inaintare a RomAniei
spre comunism. In acest scop, ln centrul eforturilor intre-
gului popor se va situa consolidarea tuturor realizdrilor
oblinute ln edificarea noii orinduiri, trecerea RomAniei
la stadiul de {ard socialistd mediu dezvoltatd gi apoi, in
perioada urmdtoare, la cel de tard socialistd dezvoltatS.
lnfiptuirea acestui obiectiv fundamental al actualei
etape a constructiei socialiste se sprijini pe dezvoltarea
suslinutd a forlelor de produclie, pe creEterea puternicd
a produsului social Ei venitului nalional Ei pe diversifi-
carea producliei de bunuri materiale Ei servicii, ca bazd.
trainici a realizdrii reproduc{iei socialiste ldrgite gi a sa-
tisfacerii nevoilor de consum, Etiin{ific determinate, ale
oamenilor muncii. Astfel, potrivit Directivelor Congresu-
lui ai XIII-lea ai Partidului Comunist Rom6n cu privire
Ia dezvoltarea economico-sociald a Romdniei in cinci-
nalul 1986-1990 qi orientdrile de perspectivi pind in
anul 2000, in urmdtorii 15 ani produclia-marfi indus-
trialS trebuie si creasci de 2,1-2,4 ori, producfia agri-
B9
t]8
cole de 7,9-2,0 ori, iar venitul natrional de 2,3*2,6 ori"
acesta urmind sd se ridice de 1a circa 36 mii lei pe locuitor
in prezent la 50 mii iei in 1990 gi Ia 72-82 mii lei pe
locuitor la sfirgitul deeeniului urmdtor.
In conceplia partidului nostru, a secretamlui sdu ge-
neral, tovardEul Nicolae CeauEescu, edificarea societd{ii
socialiste multilateral dezvoltate trebuie sd concretizeze'
insd qi ample transformdri calitative in toate domeniile
vielii economico-sociale, in baza tehnico-rnateriali qi eco-
nomicd, in rela{iile sociale, in organizarea Ei conducerea
vielii sociale, in dezvoltarea congtiinlei socialiste. ln aqest
scop, pe baza dezvoltdrii gi modernizdrii for{elor de pro*
duclia vor avea loc noi schimbdri pe calea lichidirii deo-
sebirilor esenliale dintre munca fizicd Ei cea intelectuald'
a deosebirilor dintre clase, se va realiza o apropiere tot
mai strins6 lntre rnuncitorime, ldrdnime Ei intelectuali-
tate, intre toate categoriile sociale, ceea ce va determina
intirirea unitdlii Ei coeziunii intregului popor, omogeni-
zarea crescindd, pe baze noi, a societdlii noastre so-
cialiste.
Totodat6, accentuarea laturilor calitative cuprinde
perfeefionarea, in continuare, a rela{iilor de produclie Ei
sociale, dezvoltarea Ei intdrirea necon-tenitd a proprietd{ii
,oci"ti.t", de stat qi cooperatiste, pelfecfionarea relartiilo5
a" ,upu.ti1ie, ridicarea la un nivel qi mai lnalt a activitSlii
intregului'sistem aI organismelor democrafiei noastre
*,rt&tot"Eti, revplufionare' participarea unitd a tuturor
categoriilor de oameni ai muncii la conducerea viefii eco-
,ro-I"" si sociale a societd{ii, Ia fdurirea in mod congtient
;";;;ti"il;i socialist Ei comunist al Rom6niei'
e) Accentuarea rolului factorilor intensivi in dezvoltarea
;ffi;ilil;;;"h ;- Ro*at i"i in cincinalul 1e86-1ee0
qi in persPectiva anului 2000
Caracteristica esenliald a prevederilor Congresului
ai XIII-lea uf putt-ia-"i"i pentiu cincinalul 1986-1990
; 1t;l".tpectivd ; ;;t;'i"td accentuarea rolului fac-
torilor intensivi in dezvoltarea economico-sociald' In cu-
vintarea la Plenara- Comitetului Central aI P'C'R' qi a
activului central a" partia din iulie 1985' tovardqul Nicolae
CeauEescu a subliniat : ,,ln
noua btapi va trebui sd con-
siderdm depdgitd perioada dezvoltdrii extensive 9i
sd
trecem cu foatd hotdrirea la dezvoltarea intensivd a in-
dustriei, agriculturii Ei a celorlalte ramuri economice(('
In conceplia partidului nostru, trecerea la dezvol-
tarea intensivd reprezintd un proces amplu qi complex,
cuprinzind toate sferele reproduc{iei sociale, toate ramu-
rile econom.iei nalionale gi activitatea tuturor structurilor
organizatorice ale acesteia. Ea face parte integrantd din
trJcerea Ia o noud calitate gi este conceputd ca factor
al asigurdrii dinamismului economic Ei ai realizdrii unui
nou echilibru, bazat pe noi corelalii 9i proportii intre sec-
toare qi ramuri, intre factorii creEterii economice, intre
laturile tehnicS, economicd, sociald Ei organizatorici aie
activiti{ii productive, atit la nivelul macroeconomic, cit
qi la nivelul microeconomic.
Procesul reproducliei socialiste l5rgite, creqterea
produsului social Ei a venitului nalional implicd a^cfiunea
qi interacliunea a doui grupe principale de factori:
canti,tati,ui, ettensiui., care exprimi sporirea consumului
de resurse folosite in procesul de dezvoltare
-
creEterea
forlei de muncd, sporirea volumului fondurilor fixe, creq-
terea resurselor de materii prime, materiale, combustibil,
energie etc.
-
qi catitatiui, intensi.ui, care exprimi efi-
cienla cu care sint folosite resursele utilizate
-
creg-
terea productivit5li muncii, ridicarea eficienlei econo-
rnice a fondurilor fixe, ridicarea gradului de valorificare
qi economisirea materiilor prime, energiei' combustibilu-
lui etc.
Dezvoltarea economico-social5 viitoare a RomAniei va
antrena qi o creEtere a resurselor alocate qi folosite in
acest scop. Inainte de toate ea impiici alocarea, in con-
tinuare, a unei pir{i importante (300/0) din venitul
lu-
tional pentru acumularea socialistd
-
legitate obiectivd
a reproducliei lSrgite. De asemenea, pop{llafia ocupatd
in economia nalional5 va ajunge in 1990 la 11,5 milioane
persoane, iar numdrul personalului muncitor Ia 7,8-
7,9 milioane persoane. Pentru inzestrarea economiei na-
lionale qi creqterea aparatului de producfie'. valoarea fon-
dwilor fixe se va ridica la circa 3 500 miliarde lei. f,i-
nind seama de cerinlele crescinde ale economiei nafio-
nale qi de implicaliile crizei economice mondiale, parti-
dul nostru acordi o importanld prioritard dezvoltdrii ba-
zei proprii de energie gi materii prime.
90
91
acesta urmind sd se ridice de 1a circa 36 mii lei pe locuitor
in prezent la 50 mii iei in 1990 gi Ia 72-82 mii lei pe
locuitor la sfirgitul deeeniului urmdtor.
In conceplia partidului nostru, a secretamlui sdu ge-
neral, tovardEul Nicolae CeauEescu, edificarea societd{ii
socialiste multilateral dezvoltate trebuie sd concretizeze'
insd qi ample transformdri calitative in toate domeniile
vielii economico-sociale, in baza tehnico-rnateriali qi eco-
nomicd, in rela{iile sociale, in organizarea Ei conducerea
vielii sociale, in dezvoltarea congtiinlei socialiste. ln aqest
scop, pe baza dezvoltdrii gi modernizdrii for{elor de pro*
duclia vor avea loc noi schimbdri pe calea lichidirii deo-
sebirilor esenliale dintre munca fizicd Ei cea intelectuald'
a deosebirilor dintre clase, se va realiza o apropiere tot
mai strins6 lntre rnuncitorime, ldrdnime Ei intelectuali-
tate, intre toate categoriile sociale, ceea ce va determina
intirirea unitdlii Ei coeziunii intregului popor, omogeni-
zarea crescindd, pe baze noi, a societdlii noastre so-
cialiste.
Totodat6, accentuarea laturilor calitative cuprinde
perfeefionarea, in continuare, a rela{iilor de produclie Ei
sociale, dezvoltarea Ei intdrirea necon-tenitd a proprietd{ii
,oci"ti.t", de stat qi cooperatiste, pelfecfionarea relartiilo5
a" ,upu.ti1ie, ridicarea la un nivel qi mai lnalt a activitSlii
intregului'sistem aI organismelor democrafiei noastre
*,rt&tot"Eti, revplufionare' participarea unitd a tuturor
categoriilor de oameni ai muncii la conducerea viefii eco-
,ro-I"" si sociale a societd{ii, Ia fdurirea in mod congtient
;";;;ti"il;i socialist Ei comunist al Rom6niei'
e) Accentuarea rolului factorilor intensivi in dezvoltarea
;ffi;ilil;;;"h ;- Ro*at i"i in cincinalul 1e86-1ee0
qi in persPectiva anului 2000
Caracteristica esenliald a prevederilor Congresului
ai XIII-lea uf putt-ia-"i"i pentiu cincinalul 1986-1990
; 1t;l".tpectivd ; ;;t;'i"td accentuarea rolului fac-
torilor intensivi in dezvoltarea economico-sociald' In cu-
vintarea la Plenara- Comitetului Central aI P'C'R' qi a
activului central a" partia din iulie 1985' tovardqul Nicolae
CeauEescu a subliniat : ,,ln
noua btapi va trebui sd con-
siderdm depdgitd perioada dezvoltdrii extensive 9i
sd
trecem cu foatd hotdrirea la dezvoltarea intensivd a in-
dustriei, agriculturii Ei a celorlalte ramuri economice(('
In conceplia partidului nostru, trecerea la dezvol-
tarea intensivd reprezintd un proces amplu qi complex,
cuprinzind toate sferele reproduc{iei sociale, toate ramu-
rile econom.iei nalionale gi activitatea tuturor structurilor
organizatorice ale acesteia. Ea face parte integrantd din
trJcerea Ia o noud calitate gi este conceputd ca factor
al asigurdrii dinamismului economic Ei ai realizdrii unui
nou echilibru, bazat pe noi corelalii 9i proportii intre sec-
toare qi ramuri, intre factorii creEterii economice, intre
laturile tehnicS, economicd, sociald Ei organizatorici aie
activiti{ii productive, atit la nivelul macroeconomic, cit
qi la nivelul microeconomic.
Procesul reproducliei socialiste l5rgite, creqterea
produsului social Ei a venitului nalional implicd a^cfiunea
qi interacliunea a doui grupe principale de factori:
canti,tati,ui, ettensiui., care exprimi sporirea consumului
de resurse folosite in procesul de dezvoltare
-
creEterea
forlei de muncd, sporirea volumului fondurilor fixe, creq-
terea resurselor de materii prime, materiale, combustibil,
energie etc.
-
qi catitatiui, intensi.ui, care exprimi efi-
cienla cu care sint folosite resursele utilizate
-
creg-
terea productivit5li muncii, ridicarea eficienlei econo-
rnice a fondurilor fixe, ridicarea gradului de valorificare
qi economisirea materiilor prime, energiei' combustibilu-
lui etc.
Dezvoltarea economico-social5 viitoare a RomAniei va
antrena qi o creEtere a resurselor alocate qi folosite in
acest scop. Inainte de toate ea impiici alocarea, in con-
tinuare, a unei pir{i importante (300/0) din venitul
lu-
tional pentru acumularea socialistd
-
legitate obiectivd
a reproducliei lSrgite. De asemenea, pop{llafia ocupatd
in economia nalional5 va ajunge in 1990 la 11,5 milioane
persoane, iar numdrul personalului muncitor Ia 7,8-
7,9 milioane persoane. Pentru inzestrarea economiei na-
lionale qi creqterea aparatului de producfie'. valoarea fon-
dwilor fixe se va ridica la circa 3 500 miliarde lei. f,i-
nind seama de cerinlele crescinde ale economiei nafio-
nale qi de implicaliile crizei economice mondiale, parti-
dul nostru acordi o importanld prioritard dezvoltdrii ba-
zei proprii de energie gi materii prime.
90
91
Trecerea Ia dezuoltarea economicd intensiud i,nseamn&
tnsd o esemeneq transformare in carqcterul dezuolt(rrii
care sd asigure o cre;tere inult mai puternicd. a eficienlei
cu care sint folosite toate resz.Lrsele, astJel incit factorii
cali.tatiui, intensiui, sd aducd contribu[ia principald Ia
sporirea uenitului nalional ;i a pradusului' socictl, la dez-
u altar e a e conomico - s o ciald.
In acest scop, documentele Congresului al XIII-lea
al partidului prevdd, inainte de toate, cre;ter'ea substan-
{iald a productiui,tdli,i muncii, pe seama acesteia urmind
sd se oblind circa
g5o7o din sporul venitului na{ional in
acest cincinal. in industrie, productivitatea muncii va
trebui sd se dubleze pind in 1990 fa{a de 1980, circa 550/o
din aceastd cregterd urmind a fi realizatd pe seama in-
troducerii gi generalizdrii progresului tehnic; o aten{ie
deosebitd se va acorda ridicdrii nivelului de pregdtire
profesionalA, perfecfiondrii organizdrii producliei Ei mun-
cii, asigurdrii unui raport optim intre munca productivd
qi cea de administrafie, intdririi ordinii gi disciplinei in
toate sectoarele.
O direc{ie de bazi a dezvoltdrii intensive o repre-
zini6 ridicarea niuelului tehnic gi, calitatiu aL produc[iei"
Se prevede ca ponderea produselor industriale care' se
realizeazd, la un nivel mondial ridicat sd ajungd pind ln
1990 la aproape 950/0, iar Ia 2-50/o din produclie sd se
atingd performan{e superioare acestui nivel.
Totodatd, o contribulie mare in dezvoltarea inten-
sivd o vor avea reducerea consumurilor cle materii prime,
combustibil gi, energie, cregterea mni, accentuatd a gra-
dului de ualoriJicare q materLi.Ior prime, materi,alelor,
combusLibilului,, r educerea Ttonderii ch,eltuielilor materiale
in produsul socictl. Toate acestea, impreund cu creqterea
tmportantd a produc[i,ei ;i ueni.tului. rw{ional la 1 000 lei
fonduri fire uor trebui. sd.-;i gd"seascd reflectarea i,n spo-
rirea mai accentuatd a benefi.ci,ului. ;i. rentabilitdtii tntre'
prinderilor.
Realizarea acestor obiective Ei transformdri in etapa
actuald este in mod hotdritor legatd de modernizarea eco-
nomiei nalionale, in stri,nsd, Iegdtturd cu cerinlele qi. ten-
din{ele noii reuolu$ii, tehnico-;tiinfifice. Referindu-se ]a
aceastd coordonati a prevederilor pentru acest plan
cincinal, 1a Congresul al XIII-lea aI partidului, tovardqul
Nicolae Ceauqescu a subliniat : ,,Avind in vedere ten-
dinlele generale ale dezvoltdrii mondiale, cit qi forta in-
dustriei noastre socialiste, se impune si acorddm o aten-
lle deosebitd noii revolu{ii tehnico-gtiiniifice, astfel incit
industria romAneascd, intreaga economie, sd se ridice la
nivelul celor mai noi qi avansate cuceriri ale Etiinfei ;i
tehnicii contemporanes.
Ca urmare, in cincinalul actual, dezvoltarea industriei
se va realiza indeosebi prin modernizarea mijloacelor de
muncd qi a structurii pi-oducfiei, ridicarea nivelului teh_
nic gi caiitativ al acestora, introducerea continud qi apli_
carea largd a tehnologiilor avansate. Se vor realiza ample
programe privind mecanizarea, automatizarea
Ei ciber_
netizarea. Pind in anul 1gg0 se va incheia, in linii ge_
nerale, reorganizarea intensivd a tuturor sectoarelor.
In agriculturS, obiectivul fundamental il constituie
realizarea noii revolulii agrare, care presupune transfor-
marea generald a felului de muncd, de viafd gi de gln_
dire a fSrdnimii, realizarea unei producfii agricol" 6"r"
sd. satisfaci din plin necesitd{ile de consum ale intregu-
lui popor, ale e.conomiei nafionale. Aceasta se va sprilini
pe dezvoltarea intensivd a agriculturii, prin moderrrizarea
continud a bazei tehnico-materiale a acestei ramuri.
Toate acestea sint in mocl hotiritor legate de intensi_
ticarea putemicd a cercetdrii gtiin[ifice gi d.ezuottdrii teh_
nologice, de creEterea contribuliei acesteia la promovarea
progresului tehnico*gtiinfific in toate domeniile econo_
miei na{ionale gi ale vie{ii sociale.
Accentuarea dezvoltdrii intensive implic5, in acelaqi
timp, ridicarea ni,uelului generat de pregdtire a fortei
d,e muncd, asigurarea de cad.re bine pregdtite, cu i,nalte
cuno;tin{e profesionale, tehnice pi ;tiin{ifice, precum ;i
cu un inalt grad de con;tiinfd reuolu[ionard.
Realizarea transformdrilor legate de dezvoltarea in_
tensivd implicd imbundtdlirea in continuare a planificdrii,
conducerii qi organizdrii economico-sociale, aplicarea
fermd a principiilor noului mecanism economico_finan-
ciar, intdrirea autoconducerii muncitoreEti Ei autogestiu_
nii economico-financiare, cregterea rolului organiimelor
rnuncitoreEti in atragerea oamenilor muncii la ionducere.
Toate acestea sint strins legate gi de iporirea rolului sta_
tului socialist iir conducerea planificaid a economiei, de
afirmarea mai puternicd a rolului partidului ca eentl,u
vital al nafiunii noastpe socialiste.
92
93
tnsd o esemeneq transformare in carqcterul dezuolt(rrii
care sd asigure o cre;tere inult mai puternicd. a eficienlei
cu care sint folosite toate resz.Lrsele, astJel incit factorii
cali.tatiui, intensiui, sd aducd contribu[ia principald Ia
sporirea uenitului nalional ;i a pradusului' socictl, la dez-
u altar e a e conomico - s o ciald.
In acest scop, documentele Congresului al XIII-lea
al partidului prevdd, inainte de toate, cre;ter'ea substan-
{iald a productiui,tdli,i muncii, pe seama acesteia urmind
sd se oblind circa
g5o7o din sporul venitului na{ional in
acest cincinal. in industrie, productivitatea muncii va
trebui sd se dubleze pind in 1990 fa{a de 1980, circa 550/o
din aceastd cregterd urmind a fi realizatd pe seama in-
troducerii gi generalizdrii progresului tehnic; o aten{ie
deosebitd se va acorda ridicdrii nivelului de pregdtire
profesionalA, perfecfiondrii organizdrii producliei Ei mun-
cii, asigurdrii unui raport optim intre munca productivd
qi cea de administrafie, intdririi ordinii gi disciplinei in
toate sectoarele.
O direc{ie de bazi a dezvoltdrii intensive o repre-
zini6 ridicarea niuelului tehnic gi, calitatiu aL produc[iei"
Se prevede ca ponderea produselor industriale care' se
realizeazd, la un nivel mondial ridicat sd ajungd pind ln
1990 la aproape 950/0, iar Ia 2-50/o din produclie sd se
atingd performan{e superioare acestui nivel.
Totodatd, o contribulie mare in dezvoltarea inten-
sivd o vor avea reducerea consumurilor cle materii prime,
combustibil gi, energie, cregterea mni, accentuatd a gra-
dului de ualoriJicare q materLi.Ior prime, materi,alelor,
combusLibilului,, r educerea Ttonderii ch,eltuielilor materiale
in produsul socictl. Toate acestea, impreund cu creqterea
tmportantd a produc[i,ei ;i ueni.tului. rw{ional la 1 000 lei
fonduri fire uor trebui. sd.-;i gd"seascd reflectarea i,n spo-
rirea mai accentuatd a benefi.ci,ului. ;i. rentabilitdtii tntre'
prinderilor.
Realizarea acestor obiective Ei transformdri in etapa
actuald este in mod hotdritor legatd de modernizarea eco-
nomiei nalionale, in stri,nsd, Iegdtturd cu cerinlele qi. ten-
din{ele noii reuolu$ii, tehnico-;tiinfifice. Referindu-se ]a
aceastd coordonati a prevederilor pentru acest plan
cincinal, 1a Congresul al XIII-lea aI partidului, tovardqul
Nicolae Ceauqescu a subliniat : ,,Avind in vedere ten-
dinlele generale ale dezvoltdrii mondiale, cit qi forta in-
dustriei noastre socialiste, se impune si acorddm o aten-
lle deosebitd noii revolu{ii tehnico-gtiiniifice, astfel incit
industria romAneascd, intreaga economie, sd se ridice la
nivelul celor mai noi qi avansate cuceriri ale Etiinfei ;i
tehnicii contemporanes.
Ca urmare, in cincinalul actual, dezvoltarea industriei
se va realiza indeosebi prin modernizarea mijloacelor de
muncd qi a structurii pi-oducfiei, ridicarea nivelului teh_
nic gi caiitativ al acestora, introducerea continud qi apli_
carea largd a tehnologiilor avansate. Se vor realiza ample
programe privind mecanizarea, automatizarea
Ei ciber_
netizarea. Pind in anul 1gg0 se va incheia, in linii ge_
nerale, reorganizarea intensivd a tuturor sectoarelor.
In agriculturS, obiectivul fundamental il constituie
realizarea noii revolulii agrare, care presupune transfor-
marea generald a felului de muncd, de viafd gi de gln_
dire a fSrdnimii, realizarea unei producfii agricol" 6"r"
sd. satisfaci din plin necesitd{ile de consum ale intregu-
lui popor, ale e.conomiei nafionale. Aceasta se va sprilini
pe dezvoltarea intensivd a agriculturii, prin moderrrizarea
continud a bazei tehnico-materiale a acestei ramuri.
Toate acestea sint in mocl hotiritor legate de intensi_
ticarea putemicd a cercetdrii gtiin[ifice gi d.ezuottdrii teh_
nologice, de creEterea contribuliei acesteia la promovarea
progresului tehnico*gtiinfific in toate domeniile econo_
miei na{ionale gi ale vie{ii sociale.
Accentuarea dezvoltdrii intensive implic5, in acelaqi
timp, ridicarea ni,uelului generat de pregdtire a fortei
d,e muncd, asigurarea de cad.re bine pregdtite, cu i,nalte
cuno;tin{e profesionale, tehnice pi ;tiin{ifice, precum ;i
cu un inalt grad de con;tiinfd reuolu[ionard.
Realizarea transformdrilor legate de dezvoltarea in_
tensivd implicd imbundtdlirea in continuare a planificdrii,
conducerii qi organizdrii economico-sociale, aplicarea
fermd a principiilor noului mecanism economico_finan-
ciar, intdrirea autoconducerii muncitoreEti Ei autogestiu_
nii economico-financiare, cregterea rolului organiimelor
rnuncitoreEti in atragerea oamenilor muncii la ionducere.
Toate acestea sint strins legate gi de iporirea rolului sta_
tului socialist iir conducerea planificaid a economiei, de
afirmarea mai puternicd a rolului partidului ca eentl,u
vital al nafiunii noastpe socialiste.
92
93
BIBLIOGRAFIE
Directiuele Congresului al XIII-Iea aI Partidului Comunist Romdn
cu prituire lo dezuoltarea economico-sociald a Romdniei, in ein'
cin.atui 1986-1990 si orientdrLl,e de perspectiud pind in anul' 2000,
Editura Po'liticd, Bucur.eqti, 1984, p' 22-23.
Rezolulia Congresului al XIII-lea at Partidului Cotnunist Romdn,
Editrrra PoliticS, Bucure+ti, 1984, p. 17-LB.
NICOLAE CE"{USESCU
-
Raport ta cel de-al Xlll-lea Congres
aI Partid.ului Comunist Romd'n, Editura Politicd, Bucnrreqti, 1984'
p. 16-21, 26-39.
NICOLAE CE,AU$ESCU
-
Ct'ttsintare la cel de-al III-lea Congres
al consitiitor populare, 10-11 septembrie 1985, Edit'ura Potriticd"
BucnnreEti, 1985, p. 10-13, 22-23.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare la Plena'ra Conlitetalui
Central al Partid.ului Cununist Romdn, 13 noiernbrie 1985, Editur'a
Politicd, Bucureqti, 1985, p. B-13, 22-23.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cutttr$are la Congresul ;tiinfei
qL in-
udtdmintului, 28 noiembrie 1985, Editura Politicd, Bucureqti, 1985"
p. B-12.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintsre La Plen'o'ra Consiluiui Na-
liorwl a.l Ormvenilor Munrii din i'ndustrie, construciii, tra^rLspor-
'ttri.,
circutalia mdrluri'lor si firnnle, 16 decembrie 1985, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1985, p. 7-24.
Din glnd.irea fi'Iozof ird a preSedintelui, Romdniei,
-
N-i*olag
Ceau^s6scu. Dialecti'ca edifi.cdrii soci,etdfii socialiste multitateral
d.en)oLtate, Editura Politicd, Bucun'egti, 1982, p' 69-77.
F. ENGELS
-
Dialectica natrt'ru, in vol. K. Marx, F. f,ngels"
Opere, vol. 20, Editu,ra PoliticS, Bucuresti, 1964, p. 367-373'
Ri b liog ra I ie f acu Itati vb
Academia,,,9TEFAN GHEORGHIU"'- Contri'bulil ale pre;ed'in-
telui Nicolae Ceausescu la deztsoltarea gindirii fLTozofice, Editura
PoliticS, Buctr,reqti, 1983, p. 1L-23.
Institutul de filozofie
-
Modut de ui'afd gi calitatea viefii' Edi-
tura Politicd, Bucuregti, 1982, p. 40-63.
CONTRADTCTTTLE Sr ROLUL LOR IN VrATA SO-
CIALA. DBZVOI,TAREA TEORIEI MAR,XISTE A CON-
TR.ADTCTTTLOR IN OPE;RA TOVARA$ULUr NTCOLAE
CEAUSESCU
GEORGEI'A FLOREA
Planul temei
a) Teoria contradic{iilor, nu,cleu al clialecticii materialiste. Uni-
tatea s,i lupta contrariilor. Contradiclia
-
izvor al dezvoltSrii.
Critica concerp{iilor burgheze, evolufioniste, metafizice cu pri-
vire la dezvoltar,e
b) Tipuri de contradictii: contradictii interne gi externe, antago-
niste Ei neantagoniste, principale gi sercundare
c) Contradicliile sociale qi rolu:l lor in dezvoltarea soci,etSfii. Te-
zele tovardqului Nicolaq Ceau,qescu privind gieneza, specif,icul
gi cdile de rezolva,re a contradicliilor in societatea socialist6,
nemarcabile contribuliir Ia dezvol.tarea teolriei revolu,{iei, la fun-
,damentarea gtiinfificd a programului qi politicii P.C.R.
d) Lupta dintre nou qi veahi
-
forfS rnotrice a dezvoltdrii socie-
td{ii. Documentele P.C.R. cu privire Ia necesitatea prornov5rii
noului in toate domeniile de activitate
a) Teoria contradicfiilor, nucleu al dialecticii materia-
liste. Unitatea qi lupta contrariilor. Contradicfia
-
izvol
al dezvoltdrii. Critica concepliilor burgheze, evolutio-
niste, metafizice cu privire la dezvoltare
Teoria contradictiei constituie expresia opozifiei ex-
treme existente intre dialecticd qi metafizicd. ln timp ce
aceasta din urmd considere lumea ca fiind formatd din
obiecte izolate, alcdtuite Ia rindul lor din entitili simple,
aflate in relalii necontradictorii, in repaus absolut, iar
miEcarea ca stare accidentale, avind izvor in exterioml
l"or, este conceputd ca simplS cregtere, adi{ionare sau re-
petare a unor stadii deja parcurse, dialectica surprinde
conexiunile, interdependenfele, caracterul complex, sis-
temic propriu reahtetii aflatd in continud devenire gi dez-
voltare, ca rezultat al dedubldrii unicului in laturi opuse
ce trec unele in altele gi genereazi autodinamismul exis-
tenfei.
,,Dedublarea unicului si cunoaEterea pdrfilor lui
contradictorii..., aprecia Lenin, este fondul, una din esen-
!ele, una dintre particularitdlile sau trisdturile funda-
95
Directiuele Congresului al XIII-Iea aI Partidului Comunist Romdn
cu prituire lo dezuoltarea economico-sociald a Romdniei, in ein'
cin.atui 1986-1990 si orientdrLl,e de perspectiud pind in anul' 2000,
Editura Po'liticd, Bucur.eqti, 1984, p' 22-23.
Rezolulia Congresului al XIII-lea at Partidului Cotnunist Romdn,
Editrrra PoliticS, Bucure+ti, 1984, p. 17-LB.
NICOLAE CE"{USESCU
-
Raport ta cel de-al Xlll-lea Congres
aI Partid.ului Comunist Romd'n, Editura Politicd, Bucnrreqti, 1984'
p. 16-21, 26-39.
NICOLAE CE,AU$ESCU
-
Ct'ttsintare la cel de-al III-lea Congres
al consitiitor populare, 10-11 septembrie 1985, Edit'ura Potriticd"
BucnnreEti, 1985, p. 10-13, 22-23.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare la Plena'ra Conlitetalui
Central al Partid.ului Cununist Romdn, 13 noiernbrie 1985, Editur'a
Politicd, Bucureqti, 1985, p. B-13, 22-23.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cutttr$are la Congresul ;tiinfei
qL in-
udtdmintului, 28 noiembrie 1985, Editura Politicd, Bucureqti, 1985"
p. B-12.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintsre La Plen'o'ra Consiluiui Na-
liorwl a.l Ormvenilor Munrii din i'ndustrie, construciii, tra^rLspor-
'ttri.,
circutalia mdrluri'lor si firnnle, 16 decembrie 1985, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1985, p. 7-24.
Din glnd.irea fi'Iozof ird a preSedintelui, Romdniei,
-
N-i*olag
Ceau^s6scu. Dialecti'ca edifi.cdrii soci,etdfii socialiste multitateral
d.en)oLtate, Editura Politicd, Bucun'egti, 1982, p' 69-77.
F. ENGELS
-
Dialectica natrt'ru, in vol. K. Marx, F. f,ngels"
Opere, vol. 20, Editu,ra PoliticS, Bucuresti, 1964, p. 367-373'
Ri b liog ra I ie f acu Itati vb
Academia,,,9TEFAN GHEORGHIU"'- Contri'bulil ale pre;ed'in-
telui Nicolae Ceausescu la deztsoltarea gindirii fLTozofice, Editura
PoliticS, Buctr,reqti, 1983, p. 1L-23.
Institutul de filozofie
-
Modut de ui'afd gi calitatea viefii' Edi-
tura Politicd, Bucuregti, 1982, p. 40-63.
CONTRADTCTTTLE Sr ROLUL LOR IN VrATA SO-
CIALA. DBZVOI,TAREA TEORIEI MAR,XISTE A CON-
TR.ADTCTTTLOR IN OPE;RA TOVARA$ULUr NTCOLAE
CEAUSESCU
GEORGEI'A FLOREA
Planul temei
a) Teoria contradic{iilor, nu,cleu al clialecticii materialiste. Uni-
tatea s,i lupta contrariilor. Contradiclia
-
izvor al dezvoltSrii.
Critica concerp{iilor burgheze, evolufioniste, metafizice cu pri-
vire la dezvoltar,e
b) Tipuri de contradictii: contradictii interne gi externe, antago-
niste Ei neantagoniste, principale gi sercundare
c) Contradicliile sociale qi rolu:l lor in dezvoltarea soci,etSfii. Te-
zele tovardqului Nicolaq Ceau,qescu privind gieneza, specif,icul
gi cdile de rezolva,re a contradicliilor in societatea socialist6,
nemarcabile contribuliir Ia dezvol.tarea teolriei revolu,{iei, la fun-
,damentarea gtiinfificd a programului qi politicii P.C.R.
d) Lupta dintre nou qi veahi
-
forfS rnotrice a dezvoltdrii socie-
td{ii. Documentele P.C.R. cu privire Ia necesitatea prornov5rii
noului in toate domeniile de activitate
a) Teoria contradicfiilor, nucleu al dialecticii materia-
liste. Unitatea qi lupta contrariilor. Contradicfia
-
izvol
al dezvoltdrii. Critica concepliilor burgheze, evolutio-
niste, metafizice cu privire la dezvoltare
Teoria contradictiei constituie expresia opozifiei ex-
treme existente intre dialecticd qi metafizicd. ln timp ce
aceasta din urmd considere lumea ca fiind formatd din
obiecte izolate, alcdtuite Ia rindul lor din entitili simple,
aflate in relalii necontradictorii, in repaus absolut, iar
miEcarea ca stare accidentale, avind izvor in exterioml
l"or, este conceputd ca simplS cregtere, adi{ionare sau re-
petare a unor stadii deja parcurse, dialectica surprinde
conexiunile, interdependenfele, caracterul complex, sis-
temic propriu reahtetii aflatd in continud devenire gi dez-
voltare, ca rezultat al dedubldrii unicului in laturi opuse
ce trec unele in altele gi genereazi autodinamismul exis-
tenfei.
,,Dedublarea unicului si cunoaEterea pdrfilor lui
contradictorii..., aprecia Lenin, este fondul, una din esen-
!ele, una dintre particularitdlile sau trisdturile funda-
95
mentale, dacd nu chiar singura fundamentalS a dialecti-
cii'(. Teoria contradicfiilor, ca nucleu al dialecticii ma-
terialiste, este singura in mdsurd si ne arate cum pot
fi gi cum sint sau devin identice contrariile, culrl se
transformd unul in altul, de ce mintea omeneasca nu tre-
buie si priveasc6 aceste contrarii ca incremenite, ci ca
sursd generald a devenirii gi dezvoltdrii.
In conceplia materialistd, contradiclia ca determina-
fie obiectivS, universalS, imanentd existen{ei constd in
faptul cd fiecare sistem sau proces este alcdtuit dintr-o
re{ea complexd de laturi, insuEiri, tendin{e ce se opun'
sint divergente reeiproc, dar, in acelaqi timp qi in ace-
eaqi unitate, se presupun, nu pot fiinta unele fdrd cele-
lalte, sint inseparabile. Orice contradiclie ca relea de
Iaturi contrarii se caracterizeazd simultan prin unitate
si tensiune. Contradic{ia, fiind rezultatul opozi{iei dintre
contrarii, presupune unitatea lor, coexistenta, concorni-
tenla Ei
posibilitatea trecerii reciproce a uuuia in ce15-
Ialt. Contradictiile dialectice, ca unitdli ale unor laturi
contrarii, pot fi identificate atit in naturd (atracfie-res-
pingere, continuu-discontinuu, asimilalie-dezasimila{ie"
excitatie-inhibilie q.a.), cit Ei in viata materiald qi spi-
ritualA a societdlii (forlele Ei relaliile de productie, pro-
duc{ie-consum, cerere-ofertd in domeniul ecbnomic sau
tradilie-inova{ie, nalional-universal, abstract-concret etc"
in culturd si cunoaqtere).
Unitatea contrariilor qi raporturile dinamice dintre
ele genereazd structura, funclia, calitatea Ei starea
ljtl":
me16r ; ea este temeiul sincroniei, al relativei stabilitdli
calitative, al identitdlii temporare' precum 9i al diacro-
niei, al vaiiabilitS{ii sistemelor, rezultatd din tendin}a
fiecdrui contrar de a se transforma in opusul sdu.
Tensiunea sau lupta contrariilor decurge din asime-
tlia si Civergenla lor, din tendin{a fiecdruia de a contra*
cara ac{iunea celuilalt; in fiecare unitate un contrariu
tinde si pdstreze starea sistemului, celilalt sd-l trans-
forme, sd-i imprime natura sa. Creqterea tensiunii duce
la dominalia unui contr:ariu asupra opusului sdu si in"
extrem 1a excluderea acestuia. in acest moment are loc
depdsirea. trecerea Ia o altd calitate. Unitatea ;i lupt:r
contrariilor, ca tendinle complementare ce caracterizeazd
orice contradic{ie constituie sursa autodinamismului exis-
tenlei, izvorul qi motorul miqcdrii, al devenirii continue,
al trecerii unui sistem de la inferior Ia superior, precum
gi al involuliei.
Sesizarea caracterului contradictoriu imanent tuturoi.
existenlelor constituie, de asemenea, un temei necesai.
explicdrii materialist-Etiinlifice consecvente a IJniversu-
lui, intemeiazd ideea caracterului etern, infinit ai mig-
cdrii, a unitdlii sale indisolubile cu rnateria, precum gi
q dependenlei activitd{ii spirituale d.e structuiile si de_
venirea contradictorie a existen{ei obiective ; ea permite
ingelegerea devenirii totalitdlii lumii ca proces obiectiv,
ce se realizeazl. fdrd intervenlia unui spirit,"congtiin{e
sau voin{e personale sau impersonale gi lndependent de
cunoagtere. Explicarea autodinamismului universal ca
rezultat al universahtatii unitdlii ;i ]uptei contrariilor re-
prezintd depSgirea de cdtre materiaiismul dialectic si
ilt"tt"
at-i.t a soluliiior materialist-metafizice, cit qi a celor
idealist-dialectice, spiritualiste.
Prin prisma unitdlii qi luptei contrariilor materialis_
mul marxist a restructurat concep{iile cu privire Ia dez_
voltare, determinism qi structuralitate. Ori-ce contradictie
poseclii, trdsdturile definitorii a1e unui sistem (are eie_
mente, intre care se stabilesc interacliuni structurante,
unele dintre acestea sint retroac{iuni Ei genereazd inte_
gralitate)
Ei orice sistem este contradictoriu.
Ca efect aI naturii dinamice ce caracterizeazd, opozi_
!ia, gradul compatibilitd{ii sau incompatibilitdtii laturilor
contrarii cu intregul, orice contradiClie are un caracter
procesual, apare ca ,,deosebire.( (moment in care laturile
opuse sint relativ echilibrate si nu afecteazd integrativi_
tatea sistemului). Ba trece in ,,opozi!ie{. cind ,,'rri di.rt."
contrarii dobindegte o ascendenld puternicd asupra ce_
iuilalt, ceea ce restructureazi toate celelalte conexiuni
ale respectivuiui sistem, imprimindu-le, solidar cu evolu-
lia sa, o direclie precumpdnitor funclionald sau disfunc_
lionald. Cind respectivele laturi contrarii devin incompa-
tibile apare
,,conflictul(., ca iminenld a schimbdrii la-
litetii sistemului, incapabil sd se autoconsetve, sd-qi au-
toregleze eficient mecanismele interne Ei reacliile e*tern".
Caracterul procesual
-
rezultat din accentuafea sau
atenuarea tensiunii
-
conferd contradicliilor o evolulie
nelineard, in extrem ireversibild. Cunoagterea Ei evalua-
rea cit mai exactd a desfdgurdrii raportului unitate-ten-
siune este de o deosebitd importanld pentru praxisul
uman, intrucit, altfel pot fi reechilibrate contrariile in
faza de ,,deosebire(., mai greu in cea de ,ropozilie6. Ei cu
mult mai anevoios in momentul atingerii stdrii ,conflic-
tuale((, cind respectivul sistem este profund alterat in
l
{
{
t
96
97
cii'(. Teoria contradicfiilor, ca nucleu al dialecticii ma-
terialiste, este singura in mdsurd si ne arate cum pot
fi gi cum sint sau devin identice contrariile, culrl se
transformd unul in altul, de ce mintea omeneasca nu tre-
buie si priveasc6 aceste contrarii ca incremenite, ci ca
sursd generald a devenirii gi dezvoltdrii.
In conceplia materialistd, contradiclia ca determina-
fie obiectivS, universalS, imanentd existen{ei constd in
faptul cd fiecare sistem sau proces este alcdtuit dintr-o
re{ea complexd de laturi, insuEiri, tendin{e ce se opun'
sint divergente reeiproc, dar, in acelaqi timp qi in ace-
eaqi unitate, se presupun, nu pot fiinta unele fdrd cele-
lalte, sint inseparabile. Orice contradiclie ca relea de
Iaturi contrarii se caracterizeazd simultan prin unitate
si tensiune. Contradic{ia, fiind rezultatul opozi{iei dintre
contrarii, presupune unitatea lor, coexistenta, concorni-
tenla Ei
posibilitatea trecerii reciproce a uuuia in ce15-
Ialt. Contradictiile dialectice, ca unitdli ale unor laturi
contrarii, pot fi identificate atit in naturd (atracfie-res-
pingere, continuu-discontinuu, asimilalie-dezasimila{ie"
excitatie-inhibilie q.a.), cit Ei in viata materiald qi spi-
ritualA a societdlii (forlele Ei relaliile de productie, pro-
duc{ie-consum, cerere-ofertd in domeniul ecbnomic sau
tradilie-inova{ie, nalional-universal, abstract-concret etc"
in culturd si cunoaqtere).
Unitatea contrariilor qi raporturile dinamice dintre
ele genereazd structura, funclia, calitatea Ei starea
ljtl":
me16r ; ea este temeiul sincroniei, al relativei stabilitdli
calitative, al identitdlii temporare' precum 9i al diacro-
niei, al vaiiabilitS{ii sistemelor, rezultatd din tendin}a
fiecdrui contrar de a se transforma in opusul sdu.
Tensiunea sau lupta contrariilor decurge din asime-
tlia si Civergenla lor, din tendin{a fiecdruia de a contra*
cara ac{iunea celuilalt; in fiecare unitate un contrariu
tinde si pdstreze starea sistemului, celilalt sd-l trans-
forme, sd-i imprime natura sa. Creqterea tensiunii duce
la dominalia unui contr:ariu asupra opusului sdu si in"
extrem 1a excluderea acestuia. in acest moment are loc
depdsirea. trecerea Ia o altd calitate. Unitatea ;i lupt:r
contrariilor, ca tendinle complementare ce caracterizeazd
orice contradic{ie constituie sursa autodinamismului exis-
tenlei, izvorul qi motorul miqcdrii, al devenirii continue,
al trecerii unui sistem de la inferior Ia superior, precum
gi al involuliei.
Sesizarea caracterului contradictoriu imanent tuturoi.
existenlelor constituie, de asemenea, un temei necesai.
explicdrii materialist-Etiinlifice consecvente a IJniversu-
lui, intemeiazd ideea caracterului etern, infinit ai mig-
cdrii, a unitdlii sale indisolubile cu rnateria, precum gi
q dependenlei activitd{ii spirituale d.e structuiile si de_
venirea contradictorie a existen{ei obiective ; ea permite
ingelegerea devenirii totalitdlii lumii ca proces obiectiv,
ce se realizeazl. fdrd intervenlia unui spirit,"congtiin{e
sau voin{e personale sau impersonale gi lndependent de
cunoagtere. Explicarea autodinamismului universal ca
rezultat al universahtatii unitdlii ;i ]uptei contrariilor re-
prezintd depSgirea de cdtre materiaiismul dialectic si
ilt"tt"
at-i.t a soluliiior materialist-metafizice, cit qi a celor
idealist-dialectice, spiritualiste.
Prin prisma unitdlii qi luptei contrariilor materialis_
mul marxist a restructurat concep{iile cu privire Ia dez_
voltare, determinism qi structuralitate. Ori-ce contradictie
poseclii, trdsdturile definitorii a1e unui sistem (are eie_
mente, intre care se stabilesc interacliuni structurante,
unele dintre acestea sint retroac{iuni Ei genereazd inte_
gralitate)
Ei orice sistem este contradictoriu.
Ca efect aI naturii dinamice ce caracterizeazd, opozi_
!ia, gradul compatibilitd{ii sau incompatibilitdtii laturilor
contrarii cu intregul, orice contradiClie are un caracter
procesual, apare ca ,,deosebire.( (moment in care laturile
opuse sint relativ echilibrate si nu afecteazd integrativi_
tatea sistemului). Ba trece in ,,opozi!ie{. cind ,,'rri di.rt."
contrarii dobindegte o ascendenld puternicd asupra ce_
iuilalt, ceea ce restructureazi toate celelalte conexiuni
ale respectivuiui sistem, imprimindu-le, solidar cu evolu-
lia sa, o direclie precumpdnitor funclionald sau disfunc_
lionald. Cind respectivele laturi contrarii devin incompa-
tibile apare
,,conflictul(., ca iminenld a schimbdrii la-
litetii sistemului, incapabil sd se autoconsetve, sd-qi au-
toregleze eficient mecanismele interne Ei reacliile e*tern".
Caracterul procesual
-
rezultat din accentuafea sau
atenuarea tensiunii
-
conferd contradicliilor o evolulie
nelineard, in extrem ireversibild. Cunoagterea Ei evalua-
rea cit mai exactd a desfdgurdrii raportului unitate-ten-
siune este de o deosebitd importanld pentru praxisul
uman, intrucit, altfel pot fi reechilibrate contrariile in
faza de ,,deosebire(., mai greu in cea de ,ropozilie6. Ei cu
mult mai anevoios in momentul atingerii stdrii ,conflic-
tuale((, cind respectivul sistem este profund alterat in
l
{
{
t
96
97
structura Ei funcliile sale gi perturbd starea Ei funcfio-
nalitatea celorlaite unitdti sistemice cu care se afld
conexat.
Pe baza practicii social-istorice ;i a dovezilor aduse
de qtiinle, dialectica marxistd eviden{iazd dubla semnifi-
calie a universalitalii contradicliilor * inexistenla siste-
melor necontradictorii (contradicliile sint imanente ori-
cdrei existen{e) qi eternitatea lor (ca sursA permanenti
de miEcare gi devenire contradicliile inso{esc sistemele
pe tot parcursul fiintarii lor). Universalitatea contradic-.
liilor genereazd specificitatea 1or. dependenla de natura
proprie a diferitelor zone existen{iale, de nivelul de or-
ganizare, de etapa qi momentul in care se afl6 evolulia
iespectivului sistem, de contextul tuturor conexiunilor
in iare se afld implicat g.a.
Sesizarea specificitd{ii contradicliilor reclamd in p1a-
nul cunoagterii analiza lor concretd, evitarea extrapoldri-
lor simplificatoare sau reduc{ioniste, iar in plan practic,
elaboraiea unor metode calchiate pe natura qi funclio-
nalitatea proprie respectivelor unitd{i de contrarii'
Cu toate cd qtiinlele qi praxisul uman au confirmat
pe deplin principiile dialecticii marxiste, o serie de teorii
absolutizeazi ordinea qi armonia universului, interpre-
teazi contradicfia fie ca accident temporar.' qi n-eesenlial,
fie ca produs artificial al subiectivitdlii umane. in ultima
categorie se incadreazd o serie de fenomenologi care- con-
sideid contradicfiile, in special cele sociale, ca avind ori-
gine in activitatea subiectului cunoscdtor, deci fdrd efect
asupra devenirii reale a lumii.
Pornind de la alte postulate, neotomismul, admilind
contradiclia doar ca relalie intre posibil qi real, sus{ihe
caracterul necontradictoriu a1 lumii naturale qi sociale,
creati de Dumnezeu intr-o armonie prestabilitd. Cele
douS curente amintite intrd in dezacord cu Etiin{a
qi pra-
xisui uman, nu pot oferi o alternativd plauzibild teoriei
marxiste a dezvoltdrii, iar prin concluziile lor favorizeazd
pasivitatea qi impdcarea cu realitdlile existente. Cu toate
ie r""rr.r..c existenta contradic{iilor in capitalism, unii
dintre reprezentanlii $colii de la Frankfurt (M. Horkhei-
mer, Th. Adorno) nu vdd in lupta contrariilor sursa dez-
voltdrii, ci, dirnpotriv5, o identificd in chip descurajant
cu dezarmonia implacabilS qi de nedep5git.
O, nocivitate deosebitd are modul ln care se rapor-
teaz|'la dezvoltate o serie de ideologi ce reprezinti sec-
toarele cel.e rnai reaclionare ale burgheziei contemporane,
alsajate pe aliniamentele unui antimarxism teoretic fu-
ribund Ei ale unui anticomunism politic talig alcLrat.
Ignorind realitatea durd a contradic{iilor, conilict"for gi
luptelor sociale, tot mai acute in liriie occidentale,
,,neo-
evolulionismul(, teorie a dezvoltdrii sociale de iacturd
biologizantd, sus{ine in ultimd instan!6 ,,stabilitateu
"-ro_l,yliopali a capitalismutui( (Sargent 9i
'service),
,,poten-
lialul sdu infinit( de_-supravieluire. in varianta ,u
,,ro_
ciobiologicdn (E. O. Wilson), recurge la o schemd reduc_
lionistd clasicd, deduce fundamentele sociale, economice,
politice qi morale ale societdlii din lumea animald si
ajunge sd legitimeze capitalismul contemporan grevat de
fenomene anacronice cum sint exploatarea, ine"galitatea,
gomajul,-elitismul s.a.
,,Noua filozofie( gi
,rNoua
*clreaptd,i
c_onsiderd gi eie contradic{iile sociale ca o fatalitate, iar
dezvoltarea, transformarea revolutionard a societdtii ca
o incercare sortitd egecului. In optica ,,Noii drepte(( in_
fdptuirea principiilor de egalitate in ptan social-economic
propuse de comunismul gtiinlific ar fi impotriva
,,evolu_
liei naturales. a func{iilor sociale, ce conduc impiacabil
-
suslin promotorii sdi
-
spre inegalitate, ierirhie si
dominafie. Asernenea teze sini o justlficare cinica a so_
cietdlii capitaliste contemporane ; e1e nu pot insd stdvili
aspiraliile legitime ale maselor Ei popoarelor spre liber_
t-ate Ei egalitate, socialS Ei nafionald, spre o orincluire
dreaptd qi echitabild, spre o noud ordine economici si
politicd interna{ionaId, spre o lume eliberatd de perico-
lul rdzboiului Ei distrugerii.
b) Tipuri de contradicfii: contradicfii interne si externe,
antagoniste qi neantagoniste, principale gi secundare
Specificitatea contradic{iiIor genereazd o anume va-
rietat_e de tipuri Ei forme. Cind unitatea gi lupta con-
trariilor apar intre laturi, insugiri, tendin{e gi procese
ale unuia gi aceluiaqi sistem apar{in tiputui de
-conl,ra-
dicl.ii inLerne (de exemplu : atrailia si respingerea dintre
nucleul pozitiv si inveliqul negativ aI atomuiui, asimila-
[ia. gi dezasimilagia in organismul viu, excitalia gi inhi-
bilia in procesul fiziologic, forlele qi relaliile in modul
tle produclie
;.a.). Pe fondul 1or, respectivul sistem intrd
irr rela{ii contradicto'rii specifice cu alte sisteme gene-
98
99
nalitatea celorlaite unitdti sistemice cu care se afld
conexat.
Pe baza practicii social-istorice ;i a dovezilor aduse
de qtiinle, dialectica marxistd eviden{iazd dubla semnifi-
calie a universalitalii contradicliilor * inexistenla siste-
melor necontradictorii (contradicliile sint imanente ori-
cdrei existen{e) qi eternitatea lor (ca sursA permanenti
de miEcare gi devenire contradicliile inso{esc sistemele
pe tot parcursul fiintarii lor). Universalitatea contradic-.
liilor genereazd specificitatea 1or. dependenla de natura
proprie a diferitelor zone existen{iale, de nivelul de or-
ganizare, de etapa qi momentul in care se afl6 evolulia
iespectivului sistem, de contextul tuturor conexiunilor
in iare se afld implicat g.a.
Sesizarea specificitd{ii contradicliilor reclamd in p1a-
nul cunoagterii analiza lor concretd, evitarea extrapoldri-
lor simplificatoare sau reduc{ioniste, iar in plan practic,
elaboraiea unor metode calchiate pe natura qi funclio-
nalitatea proprie respectivelor unitd{i de contrarii'
Cu toate cd qtiinlele qi praxisul uman au confirmat
pe deplin principiile dialecticii marxiste, o serie de teorii
absolutizeazi ordinea qi armonia universului, interpre-
teazi contradicfia fie ca accident temporar.' qi n-eesenlial,
fie ca produs artificial al subiectivitdlii umane. in ultima
categorie se incadreazd o serie de fenomenologi care- con-
sideid contradicfiile, in special cele sociale, ca avind ori-
gine in activitatea subiectului cunoscdtor, deci fdrd efect
asupra devenirii reale a lumii.
Pornind de la alte postulate, neotomismul, admilind
contradiclia doar ca relalie intre posibil qi real, sus{ihe
caracterul necontradictoriu a1 lumii naturale qi sociale,
creati de Dumnezeu intr-o armonie prestabilitd. Cele
douS curente amintite intrd in dezacord cu Etiin{a
qi pra-
xisui uman, nu pot oferi o alternativd plauzibild teoriei
marxiste a dezvoltdrii, iar prin concluziile lor favorizeazd
pasivitatea qi impdcarea cu realitdlile existente. Cu toate
ie r""rr.r..c existenta contradic{iilor in capitalism, unii
dintre reprezentanlii $colii de la Frankfurt (M. Horkhei-
mer, Th. Adorno) nu vdd in lupta contrariilor sursa dez-
voltdrii, ci, dirnpotriv5, o identificd in chip descurajant
cu dezarmonia implacabilS qi de nedep5git.
O, nocivitate deosebitd are modul ln care se rapor-
teaz|'la dezvoltate o serie de ideologi ce reprezinti sec-
toarele cel.e rnai reaclionare ale burgheziei contemporane,
alsajate pe aliniamentele unui antimarxism teoretic fu-
ribund Ei ale unui anticomunism politic talig alcLrat.
Ignorind realitatea durd a contradic{iilor, conilict"for gi
luptelor sociale, tot mai acute in liriie occidentale,
,,neo-
evolulionismul(, teorie a dezvoltdrii sociale de iacturd
biologizantd, sus{ine in ultimd instan!6 ,,stabilitateu
"-ro_l,yliopali a capitalismutui( (Sargent 9i
'service),
,,poten-
lialul sdu infinit( de_-supravieluire. in varianta ,u
,,ro_
ciobiologicdn (E. O. Wilson), recurge la o schemd reduc_
lionistd clasicd, deduce fundamentele sociale, economice,
politice qi morale ale societdlii din lumea animald si
ajunge sd legitimeze capitalismul contemporan grevat de
fenomene anacronice cum sint exploatarea, ine"galitatea,
gomajul,-elitismul s.a.
,,Noua filozofie( gi
,rNoua
*clreaptd,i
c_onsiderd gi eie contradic{iile sociale ca o fatalitate, iar
dezvoltarea, transformarea revolutionard a societdtii ca
o incercare sortitd egecului. In optica ,,Noii drepte(( in_
fdptuirea principiilor de egalitate in ptan social-economic
propuse de comunismul gtiinlific ar fi impotriva
,,evolu_
liei naturales. a func{iilor sociale, ce conduc impiacabil
-
suslin promotorii sdi
-
spre inegalitate, ierirhie si
dominafie. Asernenea teze sini o justlficare cinica a so_
cietdlii capitaliste contemporane ; e1e nu pot insd stdvili
aspiraliile legitime ale maselor Ei popoarelor spre liber_
t-ate Ei egalitate, socialS Ei nafionald, spre o orincluire
dreaptd qi echitabild, spre o noud ordine economici si
politicd interna{ionaId, spre o lume eliberatd de perico-
lul rdzboiului Ei distrugerii.
b) Tipuri de contradicfii: contradicfii interne si externe,
antagoniste qi neantagoniste, principale gi secundare
Specificitatea contradic{iiIor genereazd o anume va-
rietat_e de tipuri Ei forme. Cind unitatea gi lupta con-
trariilor apar intre laturi, insugiri, tendin{e gi procese
ale unuia gi aceluiaqi sistem apar{in tiputui de
-conl,ra-
dicl.ii inLerne (de exemplu : atrailia si respingerea dintre
nucleul pozitiv si inveliqul negativ aI atomuiui, asimila-
[ia. gi dezasimilagia in organismul viu, excitalia gi inhi-
bilia in procesul fiziologic, forlele qi relaliile in modul
tle produclie
;.a.). Pe fondul 1or, respectivul sistem intrd
irr rela{ii contradicto'rii specifice cu alte sisteme gene-
98
99
rind contradic[ii efrterne (de exemplu : dua]itatea cor-
puscut-unOa, ielalia organism-rnediu, capitalism-t99i1-
iir*
"t".1.
Distinclia opeiatd in plan logic este relativh"
;;# lihd interaciiunea generald a sistemelor, intrep6-
irr"a"r"" Ior. ou toate acestea, luarea in consideralie a
""i"t-a""a
tipuri de contradiclie are importanld atit pentru
"""ouqt"i., "it
9i pentru praxisul
.uman'
intrucit rolul for
i"-"Jd.iti"'qi dispiri{ia sau de'renirea sistemelor este dis-
ii""i. C""tradicliile interne sint temeiul naturii, structurii
si functionalitdtii sistemului, precum gi izvorul devenirii
;;1".
-b;1;;ita
rolutui 1or prim qi determinant, contradic-
1iit"
"xt"rne
sint g"nerat" qi evolueazi in funclie de cele
interne Ei nu poi dispare
"ut
tttl pot fi rezolvate decit
i"-
"t-u'-t"""t
itiUtatii tut depdEirii acestora' Ignorarea
rp""ifi"itatii celor doud tipuri duce la imposibilitatea in-
lelegerii
genezei qi devenirii unor sisteme sau procese''
f;i;;p;lari tnti" cu privire la originea calitSlilor' de-
ltrrr"uri acliunea ln direclii inefj'ciente' Nicj'odat6' ac-
tionind
asupra unor contradiclii externe' efectul nu va
fi cel scontat, respectivele divergenle vor continua s5
existe qi se provoace disfunctionalitdli incontrolabile'
iii^O i"ii"tjnute de lupta qi unitat-ea-contrariilor interne
ui"
"atot
produs sint. Aqa se explicd, de exemplg' eq:-
""1
i"t"tot incercdrilor de a reintoarce un organism- Ia
starea de sdndtate, reechilibrind relatiile cu mediul, f6r5
;;;A;; utrptu deregldrilor interne instalate deja ; sau'
;-;i"" 6ritic,
ae
-aiace
export de revolutie ignorind
fac{orii interni, nationali'
^-""iip;i
gi roiul contradicliilor
-umri
sistem' fie el na-
tural, social sau spiritual' variazd, de asemenea' in func-
F d"-;;;rtitr-tit"i lor ca raporturi-intre insuqiri' ten-
dinle sau procese ce-decurg sqy tu din esentd -_ funda-
mentale qi rr"f,rna"u--i"1ui3' Contradic[ia fundamentalii'
i"i""etaq"Ete sisternul pe tot parcursul conserverii ca-
iitatii sale, este a"tittiioti" pet'tru natura 9i modul in
*t" u"li"""ura
"t"pta
sistemelor cu care este conexat
*i-r"u"tioneaz6 Ia
"t".
p" fondul Ei in funclie de evo-
i"ti, ?"#"ai"U"i fundamentale apar toate celelalte re-
i"iii
"""t"adictorii
-
Ji"tt" elementele respectivului sis-
tem ; ponderea 9i ;t;J;i
implicaliei acestora in ansamblu
sint intr-o p"t-uiu"ia schimbare, nu se afld in relalie
Ju--""tti"uf"rr15
"n
cauza lor primarS' Gind' intr-o anu-
il"lta--"t"pa,'.rr* di"t;; coniradi'c7'i'i'Ie neJundamentale
;j;;e"; ;;intr-o
funclionalitate de tipul retroac{iunii'
sd
"l"Jititri"re
acutizarea sau atenuarea celei fundamen-
100
ttrle, ea devine principald
Ei
joacd un rol hotdritor in de-
venirea sistemului (de exemplu : contradiclia dintre mase
;i monopoluri, sau dintre {drile bogate qi sdrace ale
lumii).
Variateie tipuri de contradiclii (interne-externe, fun-
damentale-nefundamentale, esen!iale-neesenliale, princi-
pale-secundare
E.a.) sint uniyersale, existd Ei func{ioneazi
atit in naturd, cit Ei in viala materiald qi spirituald a so-
cietdlii. Caracterul specific societd{ii ca zon6. a existenlei
face ca toate aceste tipuri de contradiclii sd imbrace
forina antagonismzilui sau neantagonismului. Iau forma
antagonismului contradicliile generate de incompatibili-
tatea de esenld dintre forma proprietdlii asupra principa-
lelor mijloace productive si caraclprul muncii pentru io-
cietate, asociatd cu congtientizar€a incompatibilitdtii in-
terreselor fundamentale specifice claselor gi grupurilor
implicate in aceastd relalie. Surprinderea naturii proprii
ar-rtagonismului i-a permis lui Marx, Engels si Lenin sd
inleleagd inevitabilitatea unor asemenea contradiclii in
societd{ile intemeiate pe proprietate privatd qi exploatare,
degenerarea lor in ,,conflicte5( gi necesitatea revoluliei
socialiste, ca unicd posibilitate de eliminare ireversibild
a lor din via{a socialS.
c) Contradicliile sociale si rolul lor in dezvoltarea socie-
t6!ii. Tezele tovardqului Nicolae Ceauqescu privind ge-
neza, specificul Ei cdile de rezolvare a contradic{iilor in
societatea socialistd, remarcabile contribufii la dezvol-
tarea teoriei revolutiei, la fundamentarea qtiinlificd a
prograrnului qi politicii P.C.R.
Specificitatea contradic{iilor sociale rezultd din inte-
racfiunea Ei intrepdtrunderea dialecticd dintre obiectiv
gi subiectiv, spontan Ei congtient. in ultimd instanld, in-
stituirea unei contradiclii sociale este generatd, ca si in
naturd, de interacliunile obiective, dar ea nu devine ac-
tivd, nu se transformd din posibilitate in realitate decit
numai in Ei prin activitatea oamenilor. Determinate de
relaliile obiective dintre om Ei naturd, dintre om qi cei-
J.aili oameni
-
stabilite in procesul producerii celor ne-
cesare traiului, independent de conEtiinla sau voinla lor
Ei dependent de caracterul gi nivelul dezvoltdrii mijloa,
celor de produclie,- toate contradicliile sociale au in
101
puscut-unOa, ielalia organism-rnediu, capitalism-t99i1-
iir*
"t".1.
Distinclia opeiatd in plan logic este relativh"
;;# lihd interaciiunea generald a sistemelor, intrep6-
irr"a"r"" Ior. ou toate acestea, luarea in consideralie a
""i"t-a""a
tipuri de contradiclie are importanld atit pentru
"""ouqt"i., "it
9i pentru praxisul
.uman'
intrucit rolul for
i"-"Jd.iti"'qi dispiri{ia sau de'renirea sistemelor este dis-
ii""i. C""tradicliile interne sint temeiul naturii, structurii
si functionalitdtii sistemului, precum gi izvorul devenirii
;;1".
-b;1;;ita
rolutui 1or prim qi determinant, contradic-
1iit"
"xt"rne
sint g"nerat" qi evolueazi in funclie de cele
interne Ei nu poi dispare
"ut
tttl pot fi rezolvate decit
i"-
"t-u'-t"""t
itiUtatii tut depdEirii acestora' Ignorarea
rp""ifi"itatii celor doud tipuri duce la imposibilitatea in-
lelegerii
genezei qi devenirii unor sisteme sau procese''
f;i;;p;lari tnti" cu privire la originea calitSlilor' de-
ltrrr"uri acliunea ln direclii inefj'ciente' Nicj'odat6' ac-
tionind
asupra unor contradiclii externe' efectul nu va
fi cel scontat, respectivele divergenle vor continua s5
existe qi se provoace disfunctionalitdli incontrolabile'
iii^O i"ii"tjnute de lupta qi unitat-ea-contrariilor interne
ui"
"atot
produs sint. Aqa se explicd, de exemplg' eq:-
""1
i"t"tot incercdrilor de a reintoarce un organism- Ia
starea de sdndtate, reechilibrind relatiile cu mediul, f6r5
;;;A;; utrptu deregldrilor interne instalate deja ; sau'
;-;i"" 6ritic,
ae
-aiace
export de revolutie ignorind
fac{orii interni, nationali'
^-""iip;i
gi roiul contradicliilor
-umri
sistem' fie el na-
tural, social sau spiritual' variazd, de asemenea' in func-
F d"-;;;rtitr-tit"i lor ca raporturi-intre insuqiri' ten-
dinle sau procese ce-decurg sqy tu din esentd -_ funda-
mentale qi rr"f,rna"u--i"1ui3' Contradic[ia fundamentalii'
i"i""etaq"Ete sisternul pe tot parcursul conserverii ca-
iitatii sale, este a"tittiioti" pet'tru natura 9i modul in
*t" u"li"""ura
"t"pta
sistemelor cu care este conexat
*i-r"u"tioneaz6 Ia
"t".
p" fondul Ei in funclie de evo-
i"ti, ?"#"ai"U"i fundamentale apar toate celelalte re-
i"iii
"""t"adictorii
-
Ji"tt" elementele respectivului sis-
tem ; ponderea 9i ;t;J;i
implicaliei acestora in ansamblu
sint intr-o p"t-uiu"ia schimbare, nu se afld in relalie
Ju--""tti"uf"rr15
"n
cauza lor primarS' Gind' intr-o anu-
il"lta--"t"pa,'.rr* di"t;; coniradi'c7'i'i'Ie neJundamentale
;j;;e"; ;;intr-o
funclionalitate de tipul retroac{iunii'
sd
"l"Jititri"re
acutizarea sau atenuarea celei fundamen-
100
ttrle, ea devine principald
Ei
joacd un rol hotdritor in de-
venirea sistemului (de exemplu : contradiclia dintre mase
;i monopoluri, sau dintre {drile bogate qi sdrace ale
lumii).
Variateie tipuri de contradiclii (interne-externe, fun-
damentale-nefundamentale, esen!iale-neesenliale, princi-
pale-secundare
E.a.) sint uniyersale, existd Ei func{ioneazi
atit in naturd, cit Ei in viala materiald qi spirituald a so-
cietdlii. Caracterul specific societd{ii ca zon6. a existenlei
face ca toate aceste tipuri de contradiclii sd imbrace
forina antagonismzilui sau neantagonismului. Iau forma
antagonismului contradicliile generate de incompatibili-
tatea de esenld dintre forma proprietdlii asupra principa-
lelor mijloace productive si caraclprul muncii pentru io-
cietate, asociatd cu congtientizar€a incompatibilitdtii in-
terreselor fundamentale specifice claselor gi grupurilor
implicate in aceastd relalie. Surprinderea naturii proprii
ar-rtagonismului i-a permis lui Marx, Engels si Lenin sd
inleleagd inevitabilitatea unor asemenea contradiclii in
societd{ile intemeiate pe proprietate privatd qi exploatare,
degenerarea lor in ,,conflicte5( gi necesitatea revoluliei
socialiste, ca unicd posibilitate de eliminare ireversibild
a lor din via{a socialS.
c) Contradicliile sociale si rolul lor in dezvoltarea socie-
t6!ii. Tezele tovardqului Nicolae Ceauqescu privind ge-
neza, specificul Ei cdile de rezolvare a contradic{iilor in
societatea socialistd, remarcabile contribufii la dezvol-
tarea teoriei revolutiei, la fundamentarea qtiinlificd a
prograrnului qi politicii P.C.R.
Specificitatea contradic{iilor sociale rezultd din inte-
racfiunea Ei intrepdtrunderea dialecticd dintre obiectiv
gi subiectiv, spontan Ei congtient. in ultimd instanld, in-
stituirea unei contradiclii sociale este generatd, ca si in
naturd, de interacliunile obiective, dar ea nu devine ac-
tivd, nu se transformd din posibilitate in realitate decit
numai in Ei prin activitatea oamenilor. Determinate de
relaliile obiective dintre om Ei naturd, dintre om qi cei-
J.aili oameni
-
stabilite in procesul producerii celor ne-
cesare traiului, independent de conEtiinla sau voinla lor
Ei dependent de caracterul gi nivelul dezvoltdrii mijloa,
celor de produclie,- toate contradicliile sociale au in
101
spatele lor comunitSli, clase gi grupuri umane 9i im-
bracd forma antagonismului sau neantagonismului dintre
interese Ei aspiralii.
In condiliile societSlilor ce se intemeiazi pe proprie-
tatea privati asupra mijloacelor de produclie, antagonis-
mul rezulti legic-obiectiv din opozitia radicalS de si-
tualii Ei interese fundamentale, din imprejurarea ci re-
alizarea condifiilor Ei respectiv a nevoilor Ei intereselor
uneia din laturile contradicliei se face in detrimentul
funclionalitilii ascendente a laturii opuse 9i a satisfa-
cerii nevoilor gi intereselor grupurilor asociate acesteia.
De aceea, intre claseie gi categoriile sociale specifice
respectivei societd{i intervin relalii foarte diferite : de
Ia unitate, alian{6 Ei colaborare, la sciziune, opozilie 9i
luptd, in func{ie de fozilia lor ,,identicd", ,,apropiati$
sau fundamental deosebitd fa{6 de ,'proprietarul( mijloa-
celor de produclie. trn asemenea societdfi, antagonismele
pot fi latente sau acute Ei diferd ca intindere sau adin-
iime dupd cum antreneazd structuri sau clase fundamen-
tal opus-e (muncd gi capital, proletariat-burghezie) ; com-
ponente sau grupuri opuse ale aceleiaEi clase (contradic-
lia dintre diferite monopoluri nalionale sau cea dintre
oligarhia financiar-bancard 9i alte sectoare ale burghe-
ziei etc.). Temporar; in anumite imprejurdri, antagonis-
rnele pot fi atenuate, dar evolulia lor conduce ireversi-
bil spre schimbarea orinduirii social-politice.
.-
C-onLraclicfiile neantagonisl;e, specifice orinduirilor in-
temeiate pe proprietate comund qi relalii de cooperare
gi colaborare, sint generate
-
pe fondul convergenlei qi
compatibilitdlii de esenld dintre forma proprietd{ii Ei
rnu.rca pentru societate, asociatd cu coincidenla interese-
lor fundamentale ale tuturor membrilor societdlii
-
de
aparilia unor relalii de nonechivalenli temporard, obiec-
tivd gi subiectivd in devenirea fiecdrei laturi contrare'
Datoritd poziliei identice sau apropiate a tuturor clase-
Ior Ei categoriilor sociale fald de mijloacele de produclie
care constituie baza }or social-economicd asemenea con-
tradic{ii au un rol constructiv, creeazd multiple qi conti-
nue posibilit5li de devenire progresivi dacd sint cunos-
cute operativ qi reechilibrate eficient.
Societatea socialistd nu trebuie definiti gi prezentati
idilic, ca o societate desivirqitl incd de la aparilia ei'
In cadrul ei continud sd acfioneze o serie de contradic{ii
reziduale (sat-oraq, munci fizici-muncd intelectuali q'a')
qi sd apari decalaje, opozilii sau rdmineri in urmd intre
Iaturile contradicliilor sale specifice.
,,Legea dialecticd a
fgpte-i
contrariilor, contradic{iile preciza tovariEul
Nicolae CeauEescu manifestd si in socialism si se
vor manifesta, fdrd indoiald, intr-o formi -"" ;lt;, ;; i;
societatea comunistd. Contradiclii existd Ei vor continua
sd aparl in orice societate. EIe nu se pot solu{iona prin-
tr-o atitudine de negare, ci prin studierea gi inlelegerea
cauzelor ce le genereazd qi, pe aceastd bazd, prin ac-
liunea conEtientd pentru inl5turarea vechilor stiii de lu-
cruri qi promovarea cutezdtoare a noului((. Gonstruirea
societdtii socialiste, fdurirea unei temelii social-econo-
mice unitare, instituirea unei suprastructuri institu{ionale
;i ideologice ale cdrei acliuni convergente sint in acord
ctt interesele funclamentale ale tuturor claselor qi cate-
goriilor sociale, determind o asemenea relalie intre uni-
tate ;i tensiune incit existenfa Ei reechilibrarea ei gene-
reazd progres. in acest sens, secretarul general al flarti-
dului nostru, imbogdlind creator teoria marxisti a dez-
voltirii, precizeazd. cd existen{a contradic{iiior in socia-
lism nu reprezintd un fenomen anormal, nu sint inso-
lubile, nu se antagonizeazd, prin insdEi natura orinduirii,
ci au efecte distructive sau perturbatoare doar unde gi
cind principiile socialismului iint incdlcate, Iegitdlile sale
ignorate, iar dinamica realitdlilor obiective Ei subiective
nu sint luate in consideralie la elairorarea strategiei
Ei
tacticii. Analizind specificitatea naturii, devenirii gi ro-
lului contradiclii1or in actuala etapd, tovarSgul Nicolae
Ceaugescu a formulat o serie de teze de inestimabild va-
Ioare teoreticd si practicd : continuitatea procesului re-
volufionar, ce nu se incheie cu luarea puterii, cu insti-
tuirea noilor relalii de produclie
Ei sociale ; relativitatea
distincliilor antagonism-neantagonism, posibilitatea dege-
nerdrii contradicliilor in conflicte cu caracter antagonic
gi in socialism, consecin{ele negative ale absolutizdrii res-
pectivei dihotomii ; indatorirea fundamentald a partidu-
Iui comunist de a desfdqura o intensd activitate teoreticd
si politico*educativd pentru cunoagterea si solu{ionarea
contradicliilor; necesitatea creqterii rolului statului gi
an organismelor democraliei muncitoreqti in elaborarea
unor strategii intemeiate Etiin{ific pe respectarea cerin-
lelor obiective ale legii unitdlii qi luptei contrariilor in
fiecare etapd ; actualitatea imperativului combaterii su-
bi.ectivismuiui gi voluntarismului, ce pot produce per-
turbalii gi intirzia dezvoltarea ; necesitatea stimuldrii an-
gajdrii congtiente a, factorului uman in activitatea de
r02
103
bracd forma antagonismului sau neantagonismului dintre
interese Ei aspiralii.
In condiliile societSlilor ce se intemeiazi pe proprie-
tatea privati asupra mijloacelor de produclie, antagonis-
mul rezulti legic-obiectiv din opozitia radicalS de si-
tualii Ei interese fundamentale, din imprejurarea ci re-
alizarea condifiilor Ei respectiv a nevoilor Ei intereselor
uneia din laturile contradicliei se face in detrimentul
funclionalitilii ascendente a laturii opuse 9i a satisfa-
cerii nevoilor gi intereselor grupurilor asociate acesteia.
De aceea, intre claseie gi categoriile sociale specifice
respectivei societd{i intervin relalii foarte diferite : de
Ia unitate, alian{6 Ei colaborare, la sciziune, opozilie 9i
luptd, in func{ie de fozilia lor ,,identicd", ,,apropiati$
sau fundamental deosebitd fa{6 de ,'proprietarul( mijloa-
celor de produclie. trn asemenea societdfi, antagonismele
pot fi latente sau acute Ei diferd ca intindere sau adin-
iime dupd cum antreneazd structuri sau clase fundamen-
tal opus-e (muncd gi capital, proletariat-burghezie) ; com-
ponente sau grupuri opuse ale aceleiaEi clase (contradic-
lia dintre diferite monopoluri nalionale sau cea dintre
oligarhia financiar-bancard 9i alte sectoare ale burghe-
ziei etc.). Temporar; in anumite imprejurdri, antagonis-
rnele pot fi atenuate, dar evolulia lor conduce ireversi-
bil spre schimbarea orinduirii social-politice.
.-
C-onLraclicfiile neantagonisl;e, specifice orinduirilor in-
temeiate pe proprietate comund qi relalii de cooperare
gi colaborare, sint generate
-
pe fondul convergenlei qi
compatibilitdlii de esenld dintre forma proprietd{ii Ei
rnu.rca pentru societate, asociatd cu coincidenla interese-
lor fundamentale ale tuturor membrilor societdlii
-
de
aparilia unor relalii de nonechivalenli temporard, obiec-
tivd gi subiectivd in devenirea fiecdrei laturi contrare'
Datoritd poziliei identice sau apropiate a tuturor clase-
Ior Ei categoriilor sociale fald de mijloacele de produclie
care constituie baza }or social-economicd asemenea con-
tradic{ii au un rol constructiv, creeazd multiple qi conti-
nue posibilit5li de devenire progresivi dacd sint cunos-
cute operativ qi reechilibrate eficient.
Societatea socialistd nu trebuie definiti gi prezentati
idilic, ca o societate desivirqitl incd de la aparilia ei'
In cadrul ei continud sd acfioneze o serie de contradic{ii
reziduale (sat-oraq, munci fizici-muncd intelectuali q'a')
qi sd apari decalaje, opozilii sau rdmineri in urmd intre
Iaturile contradicliilor sale specifice.
,,Legea dialecticd a
fgpte-i
contrariilor, contradic{iile preciza tovariEul
Nicolae CeauEescu manifestd si in socialism si se
vor manifesta, fdrd indoiald, intr-o formi -"" ;lt;, ;; i;
societatea comunistd. Contradiclii existd Ei vor continua
sd aparl in orice societate. EIe nu se pot solu{iona prin-
tr-o atitudine de negare, ci prin studierea gi inlelegerea
cauzelor ce le genereazd qi, pe aceastd bazd, prin ac-
liunea conEtientd pentru inl5turarea vechilor stiii de lu-
cruri qi promovarea cutezdtoare a noului((. Gonstruirea
societdtii socialiste, fdurirea unei temelii social-econo-
mice unitare, instituirea unei suprastructuri institu{ionale
;i ideologice ale cdrei acliuni convergente sint in acord
ctt interesele funclamentale ale tuturor claselor qi cate-
goriilor sociale, determind o asemenea relalie intre uni-
tate ;i tensiune incit existenfa Ei reechilibrarea ei gene-
reazd progres. in acest sens, secretarul general al flarti-
dului nostru, imbogdlind creator teoria marxisti a dez-
voltirii, precizeazd. cd existen{a contradic{iiior in socia-
lism nu reprezintd un fenomen anormal, nu sint inso-
lubile, nu se antagonizeazd, prin insdEi natura orinduirii,
ci au efecte distructive sau perturbatoare doar unde gi
cind principiile socialismului iint incdlcate, Iegitdlile sale
ignorate, iar dinamica realitdlilor obiective Ei subiective
nu sint luate in consideralie la elairorarea strategiei
Ei
tacticii. Analizind specificitatea naturii, devenirii gi ro-
lului contradiclii1or in actuala etapd, tovarSgul Nicolae
Ceaugescu a formulat o serie de teze de inestimabild va-
Ioare teoreticd si practicd : continuitatea procesului re-
volufionar, ce nu se incheie cu luarea puterii, cu insti-
tuirea noilor relalii de produclie
Ei sociale ; relativitatea
distincliilor antagonism-neantagonism, posibilitatea dege-
nerdrii contradicliilor in conflicte cu caracter antagonic
gi in socialism, consecin{ele negative ale absolutizdrii res-
pectivei dihotomii ; indatorirea fundamentald a partidu-
Iui comunist de a desfdqura o intensd activitate teoreticd
si politico*educativd pentru cunoagterea si solu{ionarea
contradicliilor; necesitatea creqterii rolului statului gi
an organismelor democraliei muncitoreqti in elaborarea
unor strategii intemeiate Etiin{ific pe respectarea cerin-
lelor obiective ale legii unitdlii qi luptei contrariilor in
fiecare etapd ; actualitatea imperativului combaterii su-
bi.ectivismuiui gi voluntarismului, ce pot produce per-
turbalii gi intirzia dezvoltarea ; necesitatea stimuldrii an-
gajdrii congtiente a, factorului uman in activitatea de
r02
103
identificare a tuturor resurselor de progres specifice so*
ciet5lii socialiste, precum Ei a limitelor Ei dificultSliior
ce se cer dep6Eite ; pericolul ignordrii Ei mugamalizirii
contradic{iilor, ce genereaz6 pasivitate, demobilizeazS,
alimenteazi sidbirea increderii in idealurile socialismului
gi comunismului.
O serie insemnatd de teze originale, formulate de se-
cretarul general a1 partidului, remarcabile contribulii ia
dezvoltarea teoriei revolu{iei, au rezultdt din analiza cu-
prinzdtoare a epocii contemporane, din perspectiva 1eg5-
turii ce poate sd apard intre contradicliile unei {dri Ei
contextul lumii interna{ionale : ideea necesitdlii adop'
tdrii unei perspective globale, sistemice ; a ludrii in con-
sideralie atit a raporturilor de clas6, cit Ei a celor na-
fional-statale, atit a determindrilor social-economice, cit
gi a celor politice, militare gi ideologice ; a conEtienti-
zdrii posibilitdtrii transformirii oricdrei contradicfii anta-
gonice sau neantagonice in conflicte ori rdzboaie; a va-
lorificdrii posibilitd{ii soluliondrii diferendelor pe cqlea
negocieriloi pagnice ; sporirea opoziliilor qi confruntiri-
loi ideologi-e E.a. De asemenea, tovardgul Nicolae
Geauqescu subliniazd cu fermitate necesitatea recunoaq-
terii existenlei uno.r contradiclii intre ldrile socialiste. qi
sporirii responsabilitS{ii partidelor comuniste qi mun-
citoreEti in identificarea Ei solulionarea 1or.
Vatorificind contribuliile teoretice ale secretarului ge'
neral, documentele partidului nostru relevd ci in actuala
etapi a dezvolt"lrii societilii socialiste romdneqti existd
o serie de decalaje, opozilii sau rlmineri in urrnd intre
componentele for{elor de produclie qi ale rela{iilor de
produclie ; intre cele doud subsisteme ale modului de
produclie ; intre dezvoltarea celor doud ramuri ale eco-
nomiei
-
industrie Ei agriculturS ; intre sectoarele pre-
lucrdtoare, baza energetici 9i de materii prime ; intre
cerinlele de consum, nivelul Ei calitatea productiei ; intre
dezvoltarea forlelor de produclie, a bazei tehnico-mate-
riale a societilii gi nivelul de conqtiinld socialisLi, de
pregdtire profesionali qi tehnici a maselor ; intre pro-
gresele insuficiente ale qtiinfei, tehnologiei Ei nevoile ac-
iuale ale producliei ; intre conqtiinfa socialistd qi rdmi-
nerile in urmd din conqtiinla Ei comportamentul unor
oameni ai muncii ; intre activitatea teoreticS, ideologici,
politico-educativd Ei devenirea generali a RomAniei so-
ciaiiste.
Congresul al XIII-lea al partiduiui nostru, precum gi
documentele ulterior apdrute, au orientat activitatea de
solulionare a tuturor contradicliilor, fixind ca obiective
urmdtoarele : dezvoltarea puternicS in continuare a for-
{elor de produclie; realizarea unei creqteri calitative, in-
tensive a tuturor ramurilor economiei ; modernizarea
'structurilor de produc{ie, ridicarea nive}ului tehnic, spo-
rirea productivitdlii muncii, a eficien{ei Ei rentabilitdlii ;
,economisirea Ei valori.ficarea superioari a materiilor
prime, a combustibililor Ei energiei, dezvoltarea bazei
,energetice ; asigurarea unui raport optirn intre industrie
gi agriculturi; intensificarea puternicd a cercetdrii Etiin-
lifice gi tehnologice ; creEterea venitului nalional, spori-
rea producliei de bunuri materiale qi servicii ; imbun6-
tdtirea planificdrii, conducerii qi organizirii economico-
sociaie; perfec{ionarea tuturor rela{iiior de produclie qi
sociale; intensificarea activitd{ii ideologice gi politico-
educative q.a.
,d) Lupta dintre nou qi vechi
-
forfi motrice a dezvol-
tdrii societd{ii. Documentele P.C.R. cu privire la necesi-
tatea promov6rii noului in toate dcmeniile de activitate
Miqcarea gi cu atit mai mult progresul nu rezultd din
existen{a in sine a contradicfiilor, ci din tensiunea care
apare, in mod necesar, intre acele laturi care reprezintd
noul. tind sf, restructureze sistemul qi cele care repre-
zintd vechiul qi aclioneazd pentru conservarea sa. Atunci
cind latura viabiiS intilneqte conditii favorabile, ea do-
bindegte ascenden{d asupra celei al clrui rol s-a perimat,
reprezintd vechiul gi ajunge sd o elimine, sd determine
,depdqirea calitdfii anterioare, progresul sistemului res-
pectiv, trecerea lui de Ia inferior la superior. Rezolvarea
,contradicliilor, ascendenla gi afirmarea rolului preemi-
nent al laturilor ce reprezintd noul in devenire pot con-
'stitui uneori un proces de scurtd durat6, alteori inde-
lungat.
Lupta dintre nou gi vechi este o caracleristici gene-
ra16 a oricirei contradiclii existente in sistemele dina-
mice complexe (biologice gi sociale) ; in urma scinddrii
unicului in laturi contradictorii, in asemenea sisteme ra-
porturile evolueazd, apare legic un tip de tensiune ce
.culmineazd cu victoria noului. Maturizarea oricdror con-
104
105
ciet5lii socialiste, precum Ei a limitelor Ei dificultSliior
ce se cer dep6Eite ; pericolul ignordrii Ei mugamalizirii
contradic{iilor, ce genereaz6 pasivitate, demobilizeazS,
alimenteazi sidbirea increderii in idealurile socialismului
gi comunismului.
O serie insemnatd de teze originale, formulate de se-
cretarul general a1 partidului, remarcabile contribulii ia
dezvoltarea teoriei revolu{iei, au rezultdt din analiza cu-
prinzdtoare a epocii contemporane, din perspectiva 1eg5-
turii ce poate sd apard intre contradicliile unei {dri Ei
contextul lumii interna{ionale : ideea necesitdlii adop'
tdrii unei perspective globale, sistemice ; a ludrii in con-
sideralie atit a raporturilor de clas6, cit Ei a celor na-
fional-statale, atit a determindrilor social-economice, cit
gi a celor politice, militare gi ideologice ; a conEtienti-
zdrii posibilitdtrii transformirii oricdrei contradicfii anta-
gonice sau neantagonice in conflicte ori rdzboaie; a va-
lorificdrii posibilitd{ii soluliondrii diferendelor pe cqlea
negocieriloi pagnice ; sporirea opoziliilor qi confruntiri-
loi ideologi-e E.a. De asemenea, tovardgul Nicolae
Geauqescu subliniazd cu fermitate necesitatea recunoaq-
terii existenlei uno.r contradiclii intre ldrile socialiste. qi
sporirii responsabilitS{ii partidelor comuniste qi mun-
citoreEti in identificarea Ei solulionarea 1or.
Vatorificind contribuliile teoretice ale secretarului ge'
neral, documentele partidului nostru relevd ci in actuala
etapi a dezvolt"lrii societilii socialiste romdneqti existd
o serie de decalaje, opozilii sau rlmineri in urrnd intre
componentele for{elor de produclie qi ale rela{iilor de
produclie ; intre cele doud subsisteme ale modului de
produclie ; intre dezvoltarea celor doud ramuri ale eco-
nomiei
-
industrie Ei agriculturS ; intre sectoarele pre-
lucrdtoare, baza energetici 9i de materii prime ; intre
cerinlele de consum, nivelul Ei calitatea productiei ; intre
dezvoltarea forlelor de produclie, a bazei tehnico-mate-
riale a societilii gi nivelul de conqtiinld socialisLi, de
pregdtire profesionali qi tehnici a maselor ; intre pro-
gresele insuficiente ale qtiinfei, tehnologiei Ei nevoile ac-
iuale ale producliei ; intre conqtiinfa socialistd qi rdmi-
nerile in urmd din conqtiinla Ei comportamentul unor
oameni ai muncii ; intre activitatea teoreticS, ideologici,
politico-educativd Ei devenirea generali a RomAniei so-
ciaiiste.
Congresul al XIII-lea al partiduiui nostru, precum gi
documentele ulterior apdrute, au orientat activitatea de
solulionare a tuturor contradicliilor, fixind ca obiective
urmdtoarele : dezvoltarea puternicS in continuare a for-
{elor de produclie; realizarea unei creqteri calitative, in-
tensive a tuturor ramurilor economiei ; modernizarea
'structurilor de produc{ie, ridicarea nive}ului tehnic, spo-
rirea productivitdlii muncii, a eficien{ei Ei rentabilitdlii ;
,economisirea Ei valori.ficarea superioari a materiilor
prime, a combustibililor Ei energiei, dezvoltarea bazei
,energetice ; asigurarea unui raport optirn intre industrie
gi agriculturi; intensificarea puternicd a cercetdrii Etiin-
lifice gi tehnologice ; creEterea venitului nalional, spori-
rea producliei de bunuri materiale qi servicii ; imbun6-
tdtirea planificdrii, conducerii qi organizirii economico-
sociaie; perfec{ionarea tuturor rela{iiior de produclie qi
sociale; intensificarea activitd{ii ideologice gi politico-
educative q.a.
,d) Lupta dintre nou qi vechi
-
forfi motrice a dezvol-
tdrii societd{ii. Documentele P.C.R. cu privire la necesi-
tatea promov6rii noului in toate dcmeniile de activitate
Miqcarea gi cu atit mai mult progresul nu rezultd din
existen{a in sine a contradicfiilor, ci din tensiunea care
apare, in mod necesar, intre acele laturi care reprezintd
noul. tind sf, restructureze sistemul qi cele care repre-
zintd vechiul qi aclioneazd pentru conservarea sa. Atunci
cind latura viabiiS intilneqte conditii favorabile, ea do-
bindegte ascenden{d asupra celei al clrui rol s-a perimat,
reprezintd vechiul gi ajunge sd o elimine, sd determine
,depdqirea calitdfii anterioare, progresul sistemului res-
pectiv, trecerea lui de Ia inferior la superior. Rezolvarea
,contradicliilor, ascendenla gi afirmarea rolului preemi-
nent al laturilor ce reprezintd noul in devenire pot con-
'stitui uneori un proces de scurtd durat6, alteori inde-
lungat.
Lupta dintre nou gi vechi este o caracleristici gene-
ra16 a oricirei contradiclii existente in sistemele dina-
mice complexe (biologice gi sociale) ; in urma scinddrii
unicului in laturi contradictorii, in asemenea sisteme ra-
porturile evolueazd, apare legic un tip de tensiune ce
.culmineazd cu victoria noului. Maturizarea oricdror con-
104
105
tradiclii, specifice acestor niveluri de organizare, se in-
solegte cu perimarea treptatd a laturii ini{ial pozitive,
cu epuizarea rolului sdu constructiv, funclional qi cu as-
censiunea tendin{ei contrarii, ce reprezintd acum noul.
In ce prive;te viala sociali, realizarea, de exemplu, prin
revolulie social-politicS, a concordanlei dintre caracterul
forlelor de produclie gi tipul raporturilor productive si
extraproductive ce are ca efect progresul societdlii, nu
inseamnd decit incheierea unui ciclu. Un timp, noile re-
lalii instituite reprezintd noul, stimuleazd dezvoltarea
forlelor de produclie, dar, treptat, acumuldrile cantitative
gi mutaliile calitative astfel produse genereazd decalaje
intre cele dou6 componente ale modului de productie,
concordanla iniliald iqi epuizeazd, rolul sau pozitiv.
Aprofundarea inlelegerii acestei legi ca for{6 mo-
trice a dezvoltdrii societdlii, precum Ei promovarea ideii
necesitSlii respectdrii cerinlelor sale reprezintd o altd
contribulie originald, de mare insemndtate teoreticd qi
practicd, a secretarului general al partidului nostru la
imbogdlirea teoriei marxiste a contradicliei. ,,Lupta
per-
manentd dintre vechi gi nou subliniazd tovardqul
Nicolae eeaugescu
-
va continua se se manifeste qi in
comunism Ei va constitui forla motrice a progresului so-
cietSlii omeneEti... desigur, aceasta va fi o luptd bazatS
pe relalii de produclie unitare, precum 9i pe dezvoltarea
Etiinlei gi culturii, a cunoagterii umane, care va deschide'
permanent noi gi noi cii de perfeclionare a vie{ii si re-
laliilor sociale'(. in acest context, depistarea noului, sesi-
zarea invechirii unor fenomene, procese, practici, atitu.-
ciini qi idei, crearea condiliilor favorabile afirmdrii ten-
din{elor novatoare pozitive, depdEirea rdminerilor in urma'
constituie cerinle de primd importan!5 pentru progresul
societd{ii noastre. ln plus, deseori, in accentuarea ten-
siunilor obiective dintre nou qi vechi, un ro1 insemnat 1l
are ataEarea dogmaticS, congtientd sau spontand, a oame-
nilor de realitSli care Si-au epuizat funclionalitatea si
legitimitatea. Incompetenla de a sesiza noul, incapacita-
tea de a gindi gi pune in acliune asemenea condilii in
care pozitivul sd se afirme plenar Ei nestinjenit, inchis-
tarea teoriei Ei practicii in tipare vechi, rutina, inerlia,
Iipsa de curaj Ei creativitate sint cauze secunde, de na-
turd subiectivd, cu efect nociv asupra devenirii socieidlii.
Experienla istoricd demonstreazl. c5., mai uEor sau mai
greu, mai devreme sau mai tirziu, intotdeauna noul in-
vinge. Dar dacd in societate existd for{e sociale mature"
care in{ele_g gi valorificd sensul real al devenirii gi ac_
lioneazd efectiv, angajat in direclia respectivd, aparilia
gi instalarea noului esie. mai rapidd, ceea ce permite eli_
f]l?r":
unor neajunsuri obiective ilu a unora ivite arti_
1]:]?t ,lJesrgur:
angajarea pe direclia noului a factorului
suorectrv, a tuturor factorilor'umani implicd valoriziri in_
temeiate nu arbitrar,
.ci. Etiinfifl", p.i"'opt:il;ji;;;d;"
politice sau morale judicioase,'pentru
ca nu tot
"""u ""
alJ
punct de vedere temporal esie vechi trebure
""ir.ilrt,
ii;
orice noutate se cerg imbrdlisatd. in consecinld, sublinia,
secretarul general la cel de_al' XIII-f"a eo"g";rl'"r"it".""
gi afirmarea tot mai puternicd u ,oiufui
""""a"lji"r^
uf
partidului reclamd, sporirea spiritului r".rot"fiorrur- in
intreaga sa activitate ie.oreticd gi practicd, i"- ti"-ai;;" ;;
ac{iunea tuturor membrilor sdi,
',,pentru
inldtuiarea a toi
ceea ce este vechi
El ly .
mai coiespunde u"t"uf"l
"trb"de dezvoltare a societdlii. noastre,'- pentru pro_orur'"u
noului((.
.,Activitatea
politico-ideologicd
li cultural_educativd
rreDure sa asigure
{o.rqarea
spiritului revolufionar, afir-
marea plenard a critjcii_
Ei auiocriticii, sporirea constiin_
lei,responsabilitd{ii fiecdrui om al muncii, stimularea ini-
!iativei creatoare, a spiritului colectiv A" gi"dir"---S;
acliune.
In perioada deschi.sd,de_Congresul al lX-lea aI p.C.R.,
promovarea noului, indisolubil suslinuti de activitatea
teoreticd- g_i,practicd a secretarului general uf puitiarfri
tovardgul Nicolae Ceausescu, a dev'enit o
"trategi"-;;;lg_tientd, deliberatd, continud cle inldturare a vechilor stdri
de lucruri
Ei afirmare cutezdtoare a noului, irrlb;g;iit6
permanent cu principii originale, rezultate din pripec_
tarea realitdliior dinamice, care definesc dezvoltirea so-
cietdtii romAneqti in fiecare etapd a sa.
BIBLIOGRAFIE
NICOLAE CEAUSESCU
_-
Raport la cel cle_at XIII_tea Con4res
aI Partidului Com.unist Rotnaii Biii""r"bJiti"d; Brr"rrruEtii 1984,
p. 13, 16, 43.
NICOLAE CEAUSFISCU
-
Cuuintare Ia Consfd.tuirea d.e lucrupe problemele muncii
.organiz_atoriin" il potitt"o_educatiue,
2_S
august 1983. in Romdni_a
-pe
clrumul ioritrrl.rii soctetarii'sJcial-
liste muttilaterctr dezuoriatb,
"i.
ia, fiil;; politicd,
BucureEti,
1984, p.
_175-1?7,
sau in brogurd,' E,Cit"."
-iiofiti"a,
n*i*;StiJ"*;;
p. 15-i7.
106
1,07
solegte cu perimarea treptatd a laturii ini{ial pozitive,
cu epuizarea rolului sdu constructiv, funclional qi cu as-
censiunea tendin{ei contrarii, ce reprezintd acum noul.
In ce prive;te viala sociali, realizarea, de exemplu, prin
revolulie social-politicS, a concordanlei dintre caracterul
forlelor de produclie gi tipul raporturilor productive si
extraproductive ce are ca efect progresul societdlii, nu
inseamnd decit incheierea unui ciclu. Un timp, noile re-
lalii instituite reprezintd noul, stimuleazd dezvoltarea
forlelor de produclie, dar, treptat, acumuldrile cantitative
gi mutaliile calitative astfel produse genereazd decalaje
intre cele dou6 componente ale modului de productie,
concordanla iniliald iqi epuizeazd, rolul sau pozitiv.
Aprofundarea inlelegerii acestei legi ca for{6 mo-
trice a dezvoltdrii societdlii, precum Ei promovarea ideii
necesitSlii respectdrii cerinlelor sale reprezintd o altd
contribulie originald, de mare insemndtate teoreticd qi
practicd, a secretarului general al partidului nostru la
imbogdlirea teoriei marxiste a contradicliei. ,,Lupta
per-
manentd dintre vechi gi nou subliniazd tovardqul
Nicolae eeaugescu
-
va continua se se manifeste qi in
comunism Ei va constitui forla motrice a progresului so-
cietSlii omeneEti... desigur, aceasta va fi o luptd bazatS
pe relalii de produclie unitare, precum 9i pe dezvoltarea
Etiinlei gi culturii, a cunoagterii umane, care va deschide'
permanent noi gi noi cii de perfeclionare a vie{ii si re-
laliilor sociale'(. in acest context, depistarea noului, sesi-
zarea invechirii unor fenomene, procese, practici, atitu.-
ciini qi idei, crearea condiliilor favorabile afirmdrii ten-
din{elor novatoare pozitive, depdEirea rdminerilor in urma'
constituie cerinle de primd importan!5 pentru progresul
societd{ii noastre. ln plus, deseori, in accentuarea ten-
siunilor obiective dintre nou qi vechi, un ro1 insemnat 1l
are ataEarea dogmaticS, congtientd sau spontand, a oame-
nilor de realitSli care Si-au epuizat funclionalitatea si
legitimitatea. Incompetenla de a sesiza noul, incapacita-
tea de a gindi gi pune in acliune asemenea condilii in
care pozitivul sd se afirme plenar Ei nestinjenit, inchis-
tarea teoriei Ei practicii in tipare vechi, rutina, inerlia,
Iipsa de curaj Ei creativitate sint cauze secunde, de na-
turd subiectivd, cu efect nociv asupra devenirii socieidlii.
Experienla istoricd demonstreazl. c5., mai uEor sau mai
greu, mai devreme sau mai tirziu, intotdeauna noul in-
vinge. Dar dacd in societate existd for{e sociale mature"
care in{ele_g gi valorificd sensul real al devenirii gi ac_
lioneazd efectiv, angajat in direclia respectivd, aparilia
gi instalarea noului esie. mai rapidd, ceea ce permite eli_
f]l?r":
unor neajunsuri obiective ilu a unora ivite arti_
1]:]?t ,lJesrgur:
angajarea pe direclia noului a factorului
suorectrv, a tuturor factorilor'umani implicd valoriziri in_
temeiate nu arbitrar,
.ci. Etiinfifl", p.i"'opt:il;ji;;;d;"
politice sau morale judicioase,'pentru
ca nu tot
"""u ""
alJ
punct de vedere temporal esie vechi trebure
""ir.ilrt,
ii;
orice noutate se cerg imbrdlisatd. in consecinld, sublinia,
secretarul general la cel de_al' XIII-f"a eo"g";rl'"r"it".""
gi afirmarea tot mai puternicd u ,oiufui
""""a"lji"r^
uf
partidului reclamd, sporirea spiritului r".rot"fiorrur- in
intreaga sa activitate ie.oreticd gi practicd, i"- ti"-ai;;" ;;
ac{iunea tuturor membrilor sdi,
',,pentru
inldtuiarea a toi
ceea ce este vechi
El ly .
mai coiespunde u"t"uf"l
"trb"de dezvoltare a societdlii. noastre,'- pentru pro_orur'"u
noului((.
.,Activitatea
politico-ideologicd
li cultural_educativd
rreDure sa asigure
{o.rqarea
spiritului revolufionar, afir-
marea plenard a critjcii_
Ei auiocriticii, sporirea constiin_
lei,responsabilitd{ii fiecdrui om al muncii, stimularea ini-
!iativei creatoare, a spiritului colectiv A" gi"dir"---S;
acliune.
In perioada deschi.sd,de_Congresul al lX-lea aI p.C.R.,
promovarea noului, indisolubil suslinuti de activitatea
teoreticd- g_i,practicd a secretarului general uf puitiarfri
tovardgul Nicolae Ceausescu, a dev'enit o
"trategi"-;;;lg_tientd, deliberatd, continud cle inldturare a vechilor stdri
de lucruri
Ei afirmare cutezdtoare a noului, irrlb;g;iit6
permanent cu principii originale, rezultate din pripec_
tarea realitdliior dinamice, care definesc dezvoltirea so-
cietdtii romAneqti in fiecare etapd a sa.
BIBLIOGRAFIE
NICOLAE CEAUSESCU
_-
Raport la cel cle_at XIII_tea Con4res
aI Partidului Com.unist Rotnaii Biii""r"bJiti"d; Brr"rrruEtii 1984,
p. 13, 16, 43.
NICOLAE CEAUSFISCU
-
Cuuintare Ia Consfd.tuirea d.e lucrupe problemele muncii
.organiz_atoriin" il potitt"o_educatiue,
2_S
august 1983. in Romdni_a
-pe
clrumul ioritrrl.rii soctetarii'sJcial-
liste muttilaterctr dezuoriatb,
"i.
ia, fiil;; politicd,
BucureEti,
1984, p.
_175-1?7,
sau in brogurd,' E,Cit"."
-iiofiti"a,
n*i*;StiJ"*;;
p. 15-i7.
106
1,07
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare l.a Plenara Comitetului
Cential aL ParticLttluf iomuniit*Co''nan Si a. actiuului central' de
i;';;i;,"
z?' ii.'ii"'1s"8;, ilitff"b;itti"a' e'"""Eti' 1eB5' p' re-'rb'
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintars Ia Plenars Comitetului
centrnl al Partidului'domunii{
Romdn"l3 noiembrie l9B5' Edi-
i"* tit#"i, e;";'"iti, 1sB5 p' 5' 8-r2' 22*26'
Din qind'irea filozo[icd a presedintelul Romaniei' Ntcolae
Ccausescu. Dialectica"'&rn'ta'ii'
sLcienf'^ii
'
socialLsLc tn'ultilateral
Z;;;;;;;;:, fait*'
poriila,-sucu'"qti' 1eB2' p' 4t--68'
F. ENCELS
-
Lud'usig Feuerbach si slirtifut Jilozo[iei
cLasice
oerffLane, in vol' I{. i'IJ;,-"Fl u"e"It'
'operc'
vol' 21' Editura
i'"riii.a,'e""ureqtr,
1967' p' 296-301'
V. L LEN,IN
-
CaLete fi'Iozofice' in-vol' Opere complete' vol' 29'
cjiiir* ij"iitica, Bucuresti, 1966, p' 296-302'
Bibliogiraf ie f acultativa
Academia,,$TEFAN
GHEORGHIU"
'w1iot"n
CeLugescu Ia dezuoltarea
iiii".,
-a"""teqti,
1983, P' 24-46'
qUNOASTEREA
$r FOLOSTREA LEGTLOB OBIECTIVE
IN PROCESUL DEZVOLTARII SOCIALE, CANNCTN-
ETSTICA A POLITICII PARTIDULUI COMUNIST
ROMAN
ION FLOREA
Planul temei
a) Noliunea de lege. Legea
-
categorie fundamentald a deter_
minismului dialectic. Tip',ri de legi : legi aie naturii 9i
-teei
ale vietii sociale
b)
!9g",
posibilitate, probabilitate. Relatia dialecticd dintre ten_
drnlele obiective ale proceselor social_economice 6i activitatea
trnaselor, a claselor in diverse condi ii istorirce
,c) Politica
Etiin{i,ficd a partidulu,i
Comunist Rom6n _ er,presie
a.-cunoaqterii, inlelegeri-i qi aplicdrii in mod conqtient
'a
le_
gilor obiective; lnsemndtatea-noului mecanism economico_ii_
nanciar, a auto'coniduoerii Ei autogestiunii p,entru folosirea
conqtientd a iegilor social-economice
Marxismul a fundamentat pentru prima datd o con-
cep{ie gtiin{ific5, deterministi despre lume gi societate,
ardtind cd pentru a explica dezvoltarea acestora trebuie
descoperite legile 1or interne de evolu{ie.
,.
Vechea conceptie determinist-mecanicistd, proprie fi-
lozofiei materialiste premarxiste, ca gi cea iaeaUite sta-
bileau o rupturi intre naturd Ei societate sau asimilau
pur Ei simplu societatea Ei determinismul social cu na-
tura gi cu determinismul natural. In acest ultim mod pro-
cedeazd astdzi orientdri filozofice precum social-daiwi_
nismul qi sociobiologia. Ca o conseCinld a primei pozi{ii
se considera cd in naturd domneste un determiniJ ri-
gid, fatal, pe cjnd ln societate doar libertatea de voinfi,
conceputd ca fiind ruptd de determindrile legice obiec-
tive, ca expresia unei subiectiviti{i.
Spre deosebire de aceastd viziune, care se menline
pind in zilele noastre in filozofia burghezd, marxismul
reprezintd o conceplie deterministi unitari Ei
generald
despre natur5, societate $i om, dind o explica{ie deter-
ministd tuturor acestor domenii ale realititii.
Ar'5tind unitatea dintre naturd qi societate, clasicii
marxismului au evidenliat faptul cd determinarea pro-
cesr:]or gi fenomeneloS sociale este tot atit de obiectiva
-
Contribu!ii ale Presedintelul
gi.nitrit fLlozolice,
Editura Po-
Instltulul de filozofie
-
Con'trad'iclitle sociale in
iii."'ih*i"a, BucureEti. 1e80, p' 11-94'
socialism, E,dt'
109
-
Cuuintare l.a Plenara Comitetului
Cential aL ParticLttluf iomuniit*Co''nan Si a. actiuului central' de
i;';;i;,"
z?' ii.'ii"'1s"8;, ilitff"b;itti"a' e'"""Eti' 1eB5' p' re-'rb'
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintars Ia Plenars Comitetului
centrnl al Partidului'domunii{
Romdn"l3 noiembrie l9B5' Edi-
i"* tit#"i, e;";'"iti, 1sB5 p' 5' 8-r2' 22*26'
Din qind'irea filozo[icd a presedintelul Romaniei' Ntcolae
Ccausescu. Dialectica"'&rn'ta'ii'
sLcienf'^ii
'
socialLsLc tn'ultilateral
Z;;;;;;;;:, fait*'
poriila,-sucu'"qti' 1eB2' p' 4t--68'
F. ENCELS
-
Lud'usig Feuerbach si slirtifut Jilozo[iei
cLasice
oerffLane, in vol' I{. i'IJ;,-"Fl u"e"It'
'operc'
vol' 21' Editura
i'"riii.a,'e""ureqtr,
1967' p' 296-301'
V. L LEN,IN
-
CaLete fi'Iozofice' in-vol' Opere complete' vol' 29'
cjiiir* ij"iitica, Bucuresti, 1966, p' 296-302'
Bibliogiraf ie f acultativa
Academia,,$TEFAN
GHEORGHIU"
'w1iot"n
CeLugescu Ia dezuoltarea
iiii".,
-a"""teqti,
1983, P' 24-46'
qUNOASTEREA
$r FOLOSTREA LEGTLOB OBIECTIVE
IN PROCESUL DEZVOLTARII SOCIALE, CANNCTN-
ETSTICA A POLITICII PARTIDULUI COMUNIST
ROMAN
ION FLOREA
Planul temei
a) Noliunea de lege. Legea
-
categorie fundamentald a deter_
minismului dialectic. Tip',ri de legi : legi aie naturii 9i
-teei
ale vietii sociale
b)
!9g",
posibilitate, probabilitate. Relatia dialecticd dintre ten_
drnlele obiective ale proceselor social_economice 6i activitatea
trnaselor, a claselor in diverse condi ii istorirce
,c) Politica
Etiin{i,ficd a partidulu,i
Comunist Rom6n _ er,presie
a.-cunoaqterii, inlelegeri-i qi aplicdrii in mod conqtient
'a
le_
gilor obiective; lnsemndtatea-noului mecanism economico_ii_
nanciar, a auto'coniduoerii Ei autogestiunii p,entru folosirea
conqtientd a iegilor social-economice
Marxismul a fundamentat pentru prima datd o con-
cep{ie gtiin{ific5, deterministi despre lume gi societate,
ardtind cd pentru a explica dezvoltarea acestora trebuie
descoperite legile 1or interne de evolu{ie.
,.
Vechea conceptie determinist-mecanicistd, proprie fi-
lozofiei materialiste premarxiste, ca gi cea iaeaUite sta-
bileau o rupturi intre naturd Ei societate sau asimilau
pur Ei simplu societatea Ei determinismul social cu na-
tura gi cu determinismul natural. In acest ultim mod pro-
cedeazd astdzi orientdri filozofice precum social-daiwi_
nismul qi sociobiologia. Ca o conseCinld a primei pozi{ii
se considera cd in naturd domneste un determiniJ ri-
gid, fatal, pe cjnd ln societate doar libertatea de voinfi,
conceputd ca fiind ruptd de determindrile legice obiec-
tive, ca expresia unei subiectiviti{i.
Spre deosebire de aceastd viziune, care se menline
pind in zilele noastre in filozofia burghezd, marxismul
reprezintd o conceplie deterministi unitari Ei
generald
despre natur5, societate $i om, dind o explica{ie deter-
ministd tuturor acestor domenii ale realititii.
Ar'5tind unitatea dintre naturd qi societate, clasicii
marxismului au evidenliat faptul cd determinarea pro-
cesr:]or gi fenomeneloS sociale este tot atit de obiectiva
-
Contribu!ii ale Presedintelul
gi.nitrit fLlozolice,
Editura Po-
Instltulul de filozofie
-
Con'trad'iclitle sociale in
iii."'ih*i"a, BucureEti. 1e80, p' 11-94'
socialism, E,dt'
109
ca Ei cea din naturd Ei mai ales au evidenliat existenla
unor legi sociale obiective specifice. Legile sociale sint Ei
ele obiective, independente de voinla Ei conqtiinla oame-
nilor dar, totodati, imanente activitd{ii acestora, care'
este orientatd de voinli gi con.gtiinfd.
Dacd in ce priveEte admiterea unor legitdli obiective
in naturd acordul filozofilor este destul de larg, nu tot
aEa stau lucrurile cu privire Ia societate. Problema fun-
damentald care s-a pus pentru a descoperi legile evolu-
liei vielii sociale a fost aceea a relevdrii repetabilitdtii
in sfera sociald, a existenlei unor raporturi necesare in
domeniul societdlii. Aici iqi au de fapt originea contro-
versele atit de aprinse privind existenla unor legi obiec-
tive in domeniul fenornenelor sociale. Filozofia burghezS
a istoriei, incepind cu neokantienii Windelband qi Rickert
gi apoi cu Diithey Ia sfirqitul secolului al XIX-lea qi
inceputul secolului nostru, pind 1a cei mai diverqi qe-
prezbntanii contemporani ai gindirii istorice, absolutizeazS'
iaracterul individual Ei specificitatea fenomenelor isto-
rice Ei sociale, folosind aceasta ca argument pentru ne-
garea legilor obiective in domeniul societdlii. Pe aceeaEi
l-i.ri" meig in prezent qi reprezentanlii ,,Noii drepte((, ori-
entare care se afirmd in Franla incepind din deceniui
trecut, considerind determinismul in istorie ca fiind ,rca-
duc(( pentru cd ar anestezia ,,sentimentui libertd{ii indi-
viduaiett. Aceqtia pornesc de li aceeaqi contrapunere intre
determinism qi libertate, dintre legile obiective 9i activi-
tatea oamenilor, intre naturd qi societate, proprie con-
cepliei idealiste despre istorie.
-
besprinzind modul de produclie drept componel!3
fundamentald a structurii qi dinamismului societilii,
marxismul a creat posibilitatea constatdrii elementului
de repetabilitate Ei regularitate, a relevdrii gene,ralului
in dezvoltarea istoricS, posibilitatea trecerii Ia studiul le-
gilor obiective in istorie. ,,Analiza s,tiinlifild' marxist-Ie-
ii.ritta a reatitd{ii, ardta tovardEul Nicolae Ceauqesctt,
reliefeazi in modul cel mai convingdtor cd schimbdrile
ce se produc in lume au la origine acliunea legitdlilor
sociale obiective, ce se manifestd cu putere' independent
de voinla oamenilor. Teoria noastrd revolulionard de-
monstreazd in mod incontestabil cd nu voin{a subiectivS
a unor personalitdli este aceea care schimbi cursul dez-
voltdrii omenirii, ci, dimpotrivd, intentiite qi actele oa-
menilor sint determinate de legile inexorabile ale pro-
gresul ui istoric'6.
a) Noliunea de lege. Legea
-
categorie fundamentald
a determinismului diateci,{. Tipuri dl Gi; Idru;';;_
turii qi legi ale viefii sociale
_
Categoria fundamentald a determinismului este cea
de lege obiectiud..Legea obiectivd este o legdtura ge_
nerald, esenflald
.gi
necesard. Trebuie fa""ta- diru"&L
intre legile obiectiue sj legite ;tiinlifice, acestea din urmd
exprimind, in forme abstracte, legile obiecti"". t"lr"
"""_{inutul legitor formulate de diiersele
Etiintp--;i iAi;
obiective existd un raport asimptotic ae'apropier";;_
tinud- in cadrul progresutui gtiinielor O afii- Jisii;;d;;
referd la
-Iegile
jurid.ice, caie au un caracte" ,ro._"1irr,
f,TfrlTlig
cerinlele societdfii fald de membril ,et, ;;;i
rrre de comportare
Ei convieluire ale acestora. prim"ele
'doud .categorii
sint descriptiue, relevind ."g"i"ritiii--"i"
naturii gi sint adevdrate sau false. Legile
"j";idi;-,i"i
prescriTttiue, statuind reglementdri pentru conduita oa-
menilor. Legile obiectiue sint reflectate i" I"gii" ,,tt
in
,[ifice.
Materialismul diatectic gi istoric evidenfiazd caracte_
rul.,obie.ctiu. aI legilor naturii si societdfii, fald de care
iegrle gtiintei sint reflectdri aproximative'aie raporturiror
legice re-ale qi posibile. Gonbep{ia materiarist-dialecticd
asupra determinismului se delimiteazd net atit fale
-Je
orice idealism, de incercdrile de negare a otiectiviiafii
raporturilor exprimate prin legile gtiinfei, cit gi fal5 de
conceplia mecanicistd care considerd
'
legite
'obiective
,eterne, date o datd pentru totdeauna, ca o Tatalit"t", tuta
de care omul, societatea sint considerate totat nepuiin_
.cioase.. Tendinla de.. a considera legile gtiinlei ;r'- p;;;
'crealii subiective, fdrd un corespon?ent' reai,
""t"
pro_
prie astdzi concepliei conuen[i.onaiiste. Reprezentanlii ori_
entdrii neopozitiviste, care suslin inlelegerea convenlio-
nalistd a legilor, reduc necesi.tatea Ia unl de ordin logic
qi pe aceastd bazd neagd obiectivitatea legilor ,rutrrii'Ei
societS!ii.
.
L.ggea exprimd o forml de legdturd obiectivd caracte_
rizal6. prin necesitate, generalitate, esenpialitatn, rioUiti_
tate relati.udt
Ei repetabili,tqte. Ideea de necesitate in con-
ceplia materialist-dialecticd nu are insd nimic
"o-rr., "uaceea a unui destin inexorabil, a unor forle supranatu_
rale care-qi impun voinla lor ca o fatalitate ; ei nu in_
,seamnd
decit cI un anume ansamblu de condi{ii impune
.o dezvoltare intr-o anumitd direc{ie, un comportament
110 111
unor legi sociale obiective specifice. Legile sociale sint Ei
ele obiective, independente de voinla Ei conqtiinla oame-
nilor dar, totodati, imanente activitd{ii acestora, care'
este orientatd de voinli gi con.gtiinfd.
Dacd in ce priveEte admiterea unor legitdli obiective
in naturd acordul filozofilor este destul de larg, nu tot
aEa stau lucrurile cu privire Ia societate. Problema fun-
damentald care s-a pus pentru a descoperi legile evolu-
liei vielii sociale a fost aceea a relevdrii repetabilitdtii
in sfera sociald, a existenlei unor raporturi necesare in
domeniul societdlii. Aici iqi au de fapt originea contro-
versele atit de aprinse privind existenla unor legi obiec-
tive in domeniul fenornenelor sociale. Filozofia burghezS
a istoriei, incepind cu neokantienii Windelband qi Rickert
gi apoi cu Diithey Ia sfirqitul secolului al XIX-lea qi
inceputul secolului nostru, pind 1a cei mai diverqi qe-
prezbntanii contemporani ai gindirii istorice, absolutizeazS'
iaracterul individual Ei specificitatea fenomenelor isto-
rice Ei sociale, folosind aceasta ca argument pentru ne-
garea legilor obiective in domeniul societdlii. Pe aceeaEi
l-i.ri" meig in prezent qi reprezentanlii ,,Noii drepte((, ori-
entare care se afirmd in Franla incepind din deceniui
trecut, considerind determinismul in istorie ca fiind ,rca-
duc(( pentru cd ar anestezia ,,sentimentui libertd{ii indi-
viduaiett. Aceqtia pornesc de li aceeaqi contrapunere intre
determinism qi libertate, dintre legile obiective 9i activi-
tatea oamenilor, intre naturd qi societate, proprie con-
cepliei idealiste despre istorie.
-
besprinzind modul de produclie drept componel!3
fundamentald a structurii qi dinamismului societilii,
marxismul a creat posibilitatea constatdrii elementului
de repetabilitate Ei regularitate, a relevdrii gene,ralului
in dezvoltarea istoricS, posibilitatea trecerii Ia studiul le-
gilor obiective in istorie. ,,Analiza s,tiinlifild' marxist-Ie-
ii.ritta a reatitd{ii, ardta tovardEul Nicolae Ceauqesctt,
reliefeazi in modul cel mai convingdtor cd schimbdrile
ce se produc in lume au la origine acliunea legitdlilor
sociale obiective, ce se manifestd cu putere' independent
de voinla oamenilor. Teoria noastrd revolulionard de-
monstreazd in mod incontestabil cd nu voin{a subiectivS
a unor personalitdli este aceea care schimbi cursul dez-
voltdrii omenirii, ci, dimpotrivd, intentiite qi actele oa-
menilor sint determinate de legile inexorabile ale pro-
gresul ui istoric'6.
a) Noliunea de lege. Legea
-
categorie fundamentald
a determinismului diateci,{. Tipuri dl Gi; Idru;';;_
turii qi legi ale viefii sociale
_
Categoria fundamentald a determinismului este cea
de lege obiectiud..Legea obiectivd este o legdtura ge_
nerald, esenflald
.gi
necesard. Trebuie fa""ta- diru"&L
intre legile obiectiue sj legite ;tiinlifice, acestea din urmd
exprimind, in forme abstracte, legile obiecti"". t"lr"
"""_{inutul legitor formulate de diiersele
Etiintp--;i iAi;
obiective existd un raport asimptotic ae'apropier";;_
tinud- in cadrul progresutui gtiinielor O afii- Jisii;;d;;
referd la
-Iegile
jurid.ice, caie au un caracte" ,ro._"1irr,
f,TfrlTlig
cerinlele societdfii fald de membril ,et, ;;;i
rrre de comportare
Ei convieluire ale acestora. prim"ele
'doud .categorii
sint descriptiue, relevind ."g"i"ritiii--"i"
naturii gi sint adevdrate sau false. Legile
"j";idi;-,i"i
prescriTttiue, statuind reglementdri pentru conduita oa-
menilor. Legile obiectiue sint reflectate i" I"gii" ,,tt
in
,[ifice.
Materialismul diatectic gi istoric evidenfiazd caracte_
rul.,obie.ctiu. aI legilor naturii si societdfii, fald de care
iegrle gtiintei sint reflectdri aproximative'aie raporturiror
legice re-ale qi posibile. Gonbep{ia materiarist-dialecticd
asupra determinismului se delimiteazd net atit fale
-Je
orice idealism, de incercdrile de negare a otiectiviiafii
raporturilor exprimate prin legile gtiinfei, cit gi fal5 de
conceplia mecanicistd care considerd
'
legite
'obiective
,eterne, date o datd pentru totdeauna, ca o Tatalit"t", tuta
de care omul, societatea sint considerate totat nepuiin_
.cioase.. Tendinla de.. a considera legile gtiinlei ;r'- p;;;
'crealii subiective, fdrd un corespon?ent' reai,
""t"
pro_
prie astdzi concepliei conuen[i.onaiiste. Reprezentanlii ori_
entdrii neopozitiviste, care suslin inlelegerea convenlio-
nalistd a legilor, reduc necesi.tatea Ia unl de ordin logic
qi pe aceastd bazd neagd obiectivitatea legilor ,rutrrii'Ei
societS!ii.
.
L.ggea exprimd o forml de legdturd obiectivd caracte_
rizal6. prin necesitate, generalitate, esenpialitatn, rioUiti_
tate relati.udt
Ei repetabili,tqte. Ideea de necesitate in con-
ceplia materialist-dialecticd nu are insd nimic
"o-rr., "uaceea a unui destin inexorabil, a unor forle supranatu_
rale care-qi impun voinla lor ca o fatalitate ; ei nu in_
,seamnd
decit cI un anume ansamblu de condi{ii impune
.o dezvoltare intr-o anumitd direc{ie, un comportament
110 111
cleterminat al fenomenelor respective, intr-un anulne
serls.
O altn caracteristicd definitorie a legilor
9s!e Ei
ge-
neraliLate'a ]or. De altfel, enunlurile unor l.egi incep cu
""pr"rii
de genul : ,,orice,'i, ,,to!i(', ,rori
de cite ori(( 9'a'm:9'
uti r.p"tt
"cauzal
singular" esie necesar, dar nu consti-
t.ri" piit aceasta o 1"g"", pentru ci nu.se referi la o clasS'
a"
-tlnoln"t
".
De asemenea' nu orlce enun! general'
r*p""t* care priveEte ceva comun
,rnq1
*11P"
-:!l:*:
qi i"tto-"tte, eiprimd o lege' Enunlurile care exprlma
i;gi-J;;;eazd'ceea ce este comiln si totodati esenfi'al
s necesar intr-un- anume cadru tuiuror fenomenelor
Oi"it-""fusa-Aata. Legdtura legicd se referd nu doa-r
la un anumit numdr dE obiecte, oricit de mare ar fi el'
il";"
";;";iie
clasa, ci Ia toate obiectele actuale sau'
poten{iale
"ur"
,uiirfac anumite conditii pentru. a-face'
iarte'din
clasa respectiva' Totog?le'
.qqit".119lt:?^:i-
porturi relativ constante, repetabile intre drlertte reno-
-
"nu
pio"ese, insuqiri, iegaiuri necesare' esenli'al'e' i'n'
tern'e.' '
tr'ilozofia marxistd a pus in evideltd' totodatd'.diver-
sitatea legilor, atit din pung! de vedere aI gradelor Ior
J"-"r""ii"-fitate Ei de generalitate, al specificitdtii=to:.."1;
iitative in funclie de domeniile in care ac)loneaza'
-91t !t
J"-i-pf"tit"u airrtre factorii necesari Ei cei intimpldtori'
-"
i"At; realitdlii se deosebesc prin ni'uelul lor de ge-
neralitate. Legile aiatecticii, cum ir fi cea a contradicliei
"u
-nto,
al dEzvoltirii, a trecerii cantitdtii in calitate q'a'
au un caracter
""1;;;;f
qJ u"tjo""uzd in toate domeniile
,""riiatti^;i;;^ i"^-aom""iril naturii cit si ai societdtii 9i
vielii spirituale. O"t qi acestea ac{ioneazi in mod specific'
"ott'"t"t',
in func{ie de' condifiile. particulare'
Se disting t"ei ;-etade diferite.
{e.
gener"ltt"j:;^T
trn"1i" A* fo"rmiae migcare a materiei la care se rerera
legile respective. i"
-"gitt
sens, legile fizice qi chimice
aucasferddeaplicabilitateunmaimaregradde.gene-
rufiitt" decit legG biologice, iar acestea decit cele so-
ciale, cu stera mai r"Jii""ta de actiune' Mecanicismul in
;ilJi";; iilororici-qi-Eiii"tifi"i. l-u
manifestat prin redu-
cerea legitelilor siLciii"",' to"iule sau biologice-' la cele
iirG qi"cHimice iau chiar mecanice' a formelor suPe-
rioare de miqcare
"iu
""f"
mai simple qi din ace-st punct
de vedere mai generale, cum este cazul social-darwinis-
mului, cane a
"*iit
t legile biologice Ia explicarea socie-
t6!ii. Merittt mu"ii,-'iti i-a constituit evidenlierea dia-
112
lecticii
-corelafiei
dintre nivelele inferioare Ei cele supe-
1ioa19
de miqcare a materiei Ei dintre 1egile 1or, a ire-
ductibilitdlii acestora.
Marxismul s-a remarcat indeosebi prin intemeierea
s_tiin{ei despre societate Ei descoperirea legitdlilor fun-
damentale ale acesteia, prin relevarea caracterului obi-
ectiv_gi dialectic, istoric ai legilor sociale, a unitAlii si
deosebirii dintre legile naLurii si tegi,Ie sociale.
Una dintre aceste deosebiri constd in faptul ci" in so-
cietate un rol deosebit de activ il are factorul subiectiv
gi conqtient, legile sociale aclionind prin activitatea oa-
menilor, aspect fdrd de care nu putem concepe insdgi
existenla lor. In societate nimic nu se petrece fhrd o in-
tenlie congtientS, fdrd voin{d. Istoria este produsul im-
pletirii gi intercondiliondrii dintre factorii obiectivi si
cei subiectivi, iar in aceastd imbinare dialectica rolul de-
terminant iI au factorii obiectivi in ultimd instan-td. Din
rindul factorilor subiectivi fac parte activitatea con-
gtientd a oamenilor, activitatea poiiticd, organizatoricd,
ideologicd a claselor, partidelor, personalitdlilor, cunoaE-
terea gtiin{ificd, motivaliile sociale si individuale, de grup,
voinla, idealurile, aspiraliile Ei pasiunile oamenilor, ca
9i credinle1e, prejudecSlile, mentalitd{ile etc., care au
un rol activ in influenlarea mersului istoriei, in realiza-
rea sau in frinarea realizdrii unor necesitdli istorice, a
acliunii legilor sociale. I'drd intervenfia factorului su-
biectiv, legitatea istoricd nu se transformd in realitate,
nu duce la producerea unui fenomen istoric.
Legitdlile gi condiliile obiective sint determinante,
dar nu suficiente in producerea gi explicarea fenomene-
lor sociale. La acestea trebuie adiugatd activitatea oame-
nil.or in direclia acestor necesitdfi, a transformdrii 1or
intr-o realitate istoricd efectivd. Legile sociale obiective
sint in fond legitSli ale activitS{ii oamenilor, ale prac-
ticii sociale.
Absolutizarea rolului factorilor subiectivi Ei ruperea
lor de cei obiectivi, de cerinlele legilor obiective duce la
denaturdri de felul voluntarismului Ei subiectivismului
care absolutizeazl, rolul voinlei, neglijind caracterul de-
terminant al condiliilor materiale, ai legitdlilor obiective,
rolul maselor in dezvoltarea istoricd. Ignorarea impor-
tanlei factorilor subiectivi conduce 1a o atitudine de pa-
sivitate in fa{a istoriei, care este proprie, aga cum am
vdzut, concepliei fatbliste. Marxismul se opune deopo-
113
serls.
O altn caracteristicd definitorie a legilor
9s!e Ei
ge-
neraliLate'a ]or. De altfel, enunlurile unor l.egi incep cu
""pr"rii
de genul : ,,orice,'i, ,,to!i(', ,rori
de cite ori(( 9'a'm:9'
uti r.p"tt
"cauzal
singular" esie necesar, dar nu consti-
t.ri" piit aceasta o 1"g"", pentru ci nu.se referi la o clasS'
a"
-tlnoln"t
".
De asemenea' nu orlce enun! general'
r*p""t* care priveEte ceva comun
,rnq1
*11P"
-:!l:*:
qi i"tto-"tte, eiprimd o lege' Enunlurile care exprlma
i;gi-J;;;eazd'ceea ce este comiln si totodati esenfi'al
s necesar intr-un- anume cadru tuiuror fenomenelor
Oi"it-""fusa-Aata. Legdtura legicd se referd nu doa-r
la un anumit numdr dE obiecte, oricit de mare ar fi el'
il";"
";;";iie
clasa, ci Ia toate obiectele actuale sau'
poten{iale
"ur"
,uiirfac anumite conditii pentru. a-face'
iarte'din
clasa respectiva' Totog?le'
.qqit".119lt:?^:i-
porturi relativ constante, repetabile intre drlertte reno-
-
"nu
pio"ese, insuqiri, iegaiuri necesare' esenli'al'e' i'n'
tern'e.' '
tr'ilozofia marxistd a pus in evideltd' totodatd'.diver-
sitatea legilor, atit din pung! de vedere aI gradelor Ior
J"-"r""ii"-fitate Ei de generalitate, al specificitdtii=to:.."1;
iitative in funclie de domeniile in care ac)loneaza'
-91t !t
J"-i-pf"tit"u airrtre factorii necesari Ei cei intimpldtori'
-"
i"At; realitdlii se deosebesc prin ni'uelul lor de ge-
neralitate. Legile aiatecticii, cum ir fi cea a contradicliei
"u
-nto,
al dEzvoltirii, a trecerii cantitdtii in calitate q'a'
au un caracter
""1;;;;f
qJ u"tjo""uzd in toate domeniile
,""riiatti^;i;;^ i"^-aom""iril naturii cit si ai societdtii 9i
vielii spirituale. O"t qi acestea ac{ioneazi in mod specific'
"ott'"t"t',
in func{ie de' condifiile. particulare'
Se disting t"ei ;-etade diferite.
{e.
gener"ltt"j:;^T
trn"1i" A* fo"rmiae migcare a materiei la care se rerera
legile respective. i"
-"gitt
sens, legile fizice qi chimice
aucasferddeaplicabilitateunmaimaregradde.gene-
rufiitt" decit legG biologice, iar acestea decit cele so-
ciale, cu stera mai r"Jii""ta de actiune' Mecanicismul in
;ilJi";; iilororici-qi-Eiii"tifi"i. l-u
manifestat prin redu-
cerea legitelilor siLciii"",' to"iule sau biologice-' la cele
iirG qi"cHimice iau chiar mecanice' a formelor suPe-
rioare de miqcare
"iu
""f"
mai simple qi din ace-st punct
de vedere mai generale, cum este cazul social-darwinis-
mului, cane a
"*iit
t legile biologice Ia explicarea socie-
t6!ii. Merittt mu"ii,-'iti i-a constituit evidenlierea dia-
112
lecticii
-corelafiei
dintre nivelele inferioare Ei cele supe-
1ioa19
de miqcare a materiei Ei dintre 1egile 1or, a ire-
ductibilitdlii acestora.
Marxismul s-a remarcat indeosebi prin intemeierea
s_tiin{ei despre societate Ei descoperirea legitdlilor fun-
damentale ale acesteia, prin relevarea caracterului obi-
ectiv_gi dialectic, istoric ai legilor sociale, a unitAlii si
deosebirii dintre legile naLurii si tegi,Ie sociale.
Una dintre aceste deosebiri constd in faptul ci" in so-
cietate un rol deosebit de activ il are factorul subiectiv
gi conqtient, legile sociale aclionind prin activitatea oa-
menilor, aspect fdrd de care nu putem concepe insdgi
existenla lor. In societate nimic nu se petrece fhrd o in-
tenlie congtientS, fdrd voin{d. Istoria este produsul im-
pletirii gi intercondiliondrii dintre factorii obiectivi si
cei subiectivi, iar in aceastd imbinare dialectica rolul de-
terminant iI au factorii obiectivi in ultimd instan-td. Din
rindul factorilor subiectivi fac parte activitatea con-
gtientd a oamenilor, activitatea poiiticd, organizatoricd,
ideologicd a claselor, partidelor, personalitdlilor, cunoaE-
terea gtiin{ificd, motivaliile sociale si individuale, de grup,
voinla, idealurile, aspiraliile Ei pasiunile oamenilor, ca
9i credinle1e, prejudecSlile, mentalitd{ile etc., care au
un rol activ in influenlarea mersului istoriei, in realiza-
rea sau in frinarea realizdrii unor necesitdli istorice, a
acliunii legilor sociale. I'drd intervenfia factorului su-
biectiv, legitatea istoricd nu se transformd in realitate,
nu duce la producerea unui fenomen istoric.
Legitdlile gi condiliile obiective sint determinante,
dar nu suficiente in producerea gi explicarea fenomene-
lor sociale. La acestea trebuie adiugatd activitatea oame-
nil.or in direclia acestor necesitdfi, a transformdrii 1or
intr-o realitate istoricd efectivd. Legile sociale obiective
sint in fond legitSli ale activitS{ii oamenilor, ale prac-
ticii sociale.
Absolutizarea rolului factorilor subiectivi Ei ruperea
lor de cei obiectivi, de cerinlele legilor obiective duce la
denaturdri de felul voluntarismului Ei subiectivismului
care absolutizeazl, rolul voinlei, neglijind caracterul de-
terminant al condiliilor materiale, ai legitdlilor obiective,
rolul maselor in dezvoltarea istoricd. Ignorarea impor-
tanlei factorilor subiectivi conduce 1a o atitudine de pa-
sivitate in fa{a istoriei, care este proprie, aga cum am
vdzut, concepliei fatbliste. Marxismul se opune deopo-
113
trivi absolutizlrii unuia sau altuia din factorii menlio-
"ruti
i" inlelegerea societifii, demonstrind ci viala social5
nu este nici un produs utbiitut aI voinlei oamenilor' lici
tt pro"". autoniat, ci rezultatul acliunii claselor sociale'
t -"i"tot
populare in concordanli cu cerin{ele legit6{ilor
obiective a1e dervoltSrii istorice intr-o etapd.sau
.alta--
u; rol deosebit in acliunea determinismului social il
au interesele care pun i., migcare via{a popoarelor, a
;;rJ;;- ii i"ai"iriioi qi sint factori fundamentali de ac-
tivizare a acestora' de dinamizare a
-
progresului social'
Frit irrt"rmediul intereselor, indeosebi aI celor. funda-
*"ntut", necesita'tea obiectlvi devine si motivaft"u,
-1trj:
""ti.ta,
insugitS' asumatd ca mobil al acfiunli' rara- oe
care nu este de conceput realizarea ei in fapt, transfor-
marea sociald. i"t""etif" sint cele ce deterrnini in mod
rr"latitor scopurile umane impreund cu posibilitdlile Ei
rnijloacele obiective ale infiptuirii-lor'
Realizindu-t" pti.t interrnediul acliunilor oamenilor
inzestrali cu congtiinfd, voin!6, ce se raporteaza actrv.la
*"ai", ia evenimente
'qi
sint adevdratii fiuritori ai is-
toriei, Iegitilile ,o"i-uf* alu astfel- un g'oa mult mai' rnare
ai'iii'et"titate. Aceasta decurge Ei din comp-lexitatea
sistemelor sociale, din multitudinea cauzelor 9i factorilor
;;;il;tui gi obiectivi care interacfioneazd, prelu1r ci
"dll
,'oi rf a"rtril de mare al neprevizutului 9i intimpl5rii'
Toate acestea imprime acliunii legilor sociale de cele
rnai multe ori un caracter de tendin{6' statistic'
----
Bste de menlionat, totodati, caracterul mult mai pro-
"""t"i-istoiic
.t ilgitot
.sociaie-
Pretenlia' in.esenla ei
metafizicS, u ,rrro,
-t"*reticieni
de a gisi legi
-absolute
in
Io*""i"f sociologiei qi istoriei a fost sortiti dintru ince-
""i-"."""f"i
si Jfost'pe deplin infirmatd' Timpul' ePo9a
ir- : o;ri;i' ;.jn*f i"
"i"iiu"r,1"ara
acliunea legilor sociale.
iiaia'"" l"rti-lut"u modului de productie intrd
i" 39-
ii"""
"ti
legitd{i, tp"citi"" noului mod de produclie' Di-
feritelor formaliuni-social-economice le corespuna
lg8i
;;;Fi; rp!"iti"".-'i";;i; marxistd asupra formaliunilor
social-economice a infirmat conceplia metafizica despre
presupusele legi *Ouf" absolute,,'naturalett' impirtiqitd
in secolul trecut a"-i"t"ttt"ietorii pozitivismului (August
Comte qi Herbert SPencer)'
---D;
punct de vedere al'gradului de generalitate' existE
""ti"ligi,
iociale generale, comune intregii istorii sau
mai multor orinduili, dar care aclioneazi Ei ele in mod
"p*tft"
in diferite formaliuni sociale' TotodatS' existl
774
legi sociale obiective particulare, proprii fiecdrei forma-
liuni sociale, ce ac{ioneazd gi ele in mod specific, in func-
{ie de etapa istoricd privita pe plan nalional gi interna-
lional, de condiliile istorice concrete din fiecare {ari.
Aga cum a aratat secretarul general al partidului nostru,
tovardgul Nicolae Ceausescu, particularitd!ile na{ionale
modificd forma de acliune a legilor sociale, o incarcd
de aspecte originale, specifice. in{elegerea si aprofunda-
rea legilor sociale obiective, a mecanismuiui ac{iunii lor
depind intr-o mdsurd importantd de cunoasterea parti-
cularului, de cercetarea gi de luarea in considerare a im-
prejurarilor istorice concrete in care aclioneazd aceste
legi, de cunoagterea experienlei acumulate in timp de so-
cietatea umand.
Programul partidului nostru evidenliazd in acest sens
necesitatea aplicdrii creatoare a legitdlilor revolu{iei gi
construcllei socialiste la confli{iile istorice, sociale Ei na-
{ionale concrete ale fiecdrei !5ri, faptul cd succesu} ope-
rei de fdurire a noii orinduiri depinde in mare mdsurd
de modul in care fiecare partid revolulionar imbini ge-
neralul, Iegitdlile obiective cu particularul., aplicd legile
generale ale construcliei socialiste ia condiliile concrete,
deosebite de la lard la {ard, de la o epocd istoricd la alta-
Activitatea de conducere a operei constructive de dezvol-
tare a orinduirii socialiste impune de aceea o temeinicd
ac{itme de studiere gi cunoagtere a rea}itdlilor istorice
din fiecare lard gi etapd, a tendin{elor Ei cerinlelor le-
gilor obiective ale dezvoltdrii sociale. ,Practica construc-
{iei socialiste, ardta tovarAsul Nicolae Ceausescu la ple-
nara largitd a C. C. aI P.C.R. din 1-2 iunie 1982, atesti
cu putere de netdgdduit cd fdurirea socialismului tre-
buie sd se bazeze atit pe legitdlile generale, cit gi pe
realitdfile economice, sociale, istorice Ei nalionale ale fie-
cirui popor, ale fiecirei {ari. Orice nesocotire a legit5-
{ilor si principiilor generale socialiste poate aduce rnari
daune qi pune chiar in pericol construc{ia socialistd, dar,
tot astfel, nesocotirea realitd{ilor, aplicarea unor modele
seru sabloane care nu fin seama de aceste realitdli pot
provoca mari greutdfi, punind in pericol insdgi dezvolta-
rea socialistd a tarii. Este deci necesar sd veghem perma-
nent la impletirea armonioasd, la realizarea unitdlii dia-
lectice intre adevdrurile generale si realitilile concrete,
t'conomico-socia1e, pentru a asigura desfSgurarea cu suc-
ccs a construcliei socialiste, infdptuirea Programului par-
lidului de edificare a societdtii socialiste multilateral dez-
115
"ruti
i" inlelegerea societifii, demonstrind ci viala social5
nu este nici un produs utbiitut aI voinlei oamenilor' lici
tt pro"". autoniat, ci rezultatul acliunii claselor sociale'
t -"i"tot
populare in concordanli cu cerin{ele legit6{ilor
obiective a1e dervoltSrii istorice intr-o etapd.sau
.alta--
u; rol deosebit in acliunea determinismului social il
au interesele care pun i., migcare via{a popoarelor, a
;;rJ;;- ii i"ai"iriioi qi sint factori fundamentali de ac-
tivizare a acestora' de dinamizare a
-
progresului social'
Frit irrt"rmediul intereselor, indeosebi aI celor. funda-
*"ntut", necesita'tea obiectlvi devine si motivaft"u,
-1trj:
""ti.ta,
insugitS' asumatd ca mobil al acfiunli' rara- oe
care nu este de conceput realizarea ei in fapt, transfor-
marea sociald. i"t""etif" sint cele ce deterrnini in mod
rr"latitor scopurile umane impreund cu posibilitdlile Ei
rnijloacele obiective ale infiptuirii-lor'
Realizindu-t" pti.t interrnediul acliunilor oamenilor
inzestrali cu congtiinfd, voin!6, ce se raporteaza actrv.la
*"ai", ia evenimente
'qi
sint adevdratii fiuritori ai is-
toriei, Iegitilile ,o"i-uf* alu astfel- un g'oa mult mai' rnare
ai'iii'et"titate. Aceasta decurge Ei din comp-lexitatea
sistemelor sociale, din multitudinea cauzelor 9i factorilor
;;;il;tui gi obiectivi care interacfioneazd, prelu1r ci
"dll
,'oi rf a"rtril de mare al neprevizutului 9i intimpl5rii'
Toate acestea imprime acliunii legilor sociale de cele
rnai multe ori un caracter de tendin{6' statistic'
----
Bste de menlionat, totodati, caracterul mult mai pro-
"""t"i-istoiic
.t ilgitot
.sociaie-
Pretenlia' in.esenla ei
metafizicS, u ,rrro,
-t"*reticieni
de a gisi legi
-absolute
in
Io*""i"f sociologiei qi istoriei a fost sortiti dintru ince-
""i-"."""f"i
si Jfost'pe deplin infirmatd' Timpul' ePo9a
ir- : o;ri;i' ;.jn*f i"
"i"iiu"r,1"ara
acliunea legilor sociale.
iiaia'"" l"rti-lut"u modului de productie intrd
i" 39-
ii"""
"ti
legitd{i, tp"citi"" noului mod de produclie' Di-
feritelor formaliuni-social-economice le corespuna
lg8i
;;;Fi; rp!"iti"".-'i";;i; marxistd asupra formaliunilor
social-economice a infirmat conceplia metafizica despre
presupusele legi *Ouf" absolute,,'naturalett' impirtiqitd
in secolul trecut a"-i"t"ttt"ietorii pozitivismului (August
Comte qi Herbert SPencer)'
---D;
punct de vedere al'gradului de generalitate' existE
""ti"ligi,
iociale generale, comune intregii istorii sau
mai multor orinduili, dar care aclioneazi Ei ele in mod
"p*tft"
in diferite formaliuni sociale' TotodatS' existl
774
legi sociale obiective particulare, proprii fiecdrei forma-
liuni sociale, ce ac{ioneazd gi ele in mod specific, in func-
{ie de etapa istoricd privita pe plan nalional gi interna-
lional, de condiliile istorice concrete din fiecare {ari.
Aga cum a aratat secretarul general al partidului nostru,
tovardgul Nicolae Ceausescu, particularitd!ile na{ionale
modificd forma de acliune a legilor sociale, o incarcd
de aspecte originale, specifice. in{elegerea si aprofunda-
rea legilor sociale obiective, a mecanismuiui ac{iunii lor
depind intr-o mdsurd importantd de cunoasterea parti-
cularului, de cercetarea gi de luarea in considerare a im-
prejurarilor istorice concrete in care aclioneazd aceste
legi, de cunoagterea experienlei acumulate in timp de so-
cietatea umand.
Programul partidului nostru evidenliazd in acest sens
necesitatea aplicdrii creatoare a legitdlilor revolu{iei gi
construcllei socialiste la confli{iile istorice, sociale Ei na-
{ionale concrete ale fiecdrei !5ri, faptul cd succesu} ope-
rei de fdurire a noii orinduiri depinde in mare mdsurd
de modul in care fiecare partid revolulionar imbini ge-
neralul, Iegitdlile obiective cu particularul., aplicd legile
generale ale construcliei socialiste ia condiliile concrete,
deosebite de la lard la {ard, de la o epocd istoricd la alta-
Activitatea de conducere a operei constructive de dezvol-
tare a orinduirii socialiste impune de aceea o temeinicd
ac{itme de studiere gi cunoagtere a rea}itdlilor istorice
din fiecare lard gi etapd, a tendin{elor Ei cerinlelor le-
gilor obiective ale dezvoltdrii sociale. ,Practica construc-
{iei socialiste, ardta tovarAsul Nicolae Ceausescu la ple-
nara largitd a C. C. aI P.C.R. din 1-2 iunie 1982, atesti
cu putere de netdgdduit cd fdurirea socialismului tre-
buie sd se bazeze atit pe legitdlile generale, cit gi pe
realitdfile economice, sociale, istorice Ei nalionale ale fie-
cirui popor, ale fiecirei {ari. Orice nesocotire a legit5-
{ilor si principiilor generale socialiste poate aduce rnari
daune qi pune chiar in pericol construc{ia socialistd, dar,
tot astfel, nesocotirea realitd{ilor, aplicarea unor modele
seru sabloane care nu fin seama de aceste realitdli pot
provoca mari greutdfi, punind in pericol insdgi dezvolta-
rea socialistd a tarii. Este deci necesar sd veghem perma-
nent la impletirea armonioasd, la realizarea unitdlii dia-
lectice intre adevdrurile generale si realitilile concrete,
t'conomico-socia1e, pentru a asigura desfSgurarea cu suc-
ccs a construcliei socialiste, infdptuirea Programului par-
lidului de edificare a societdtii socialiste multilateral dez-
115
voltate Ei inaintarea spre cornunism. Putem afilma cd
partidul nostru a linui seama in activitatea sa atit de
iegita{i1e generale, cit Ei de realitdlile conclete ale so-
cietdlii romAneEti(.
b) Lege, posibilitate, probabilitate. Relafia
-dialecticd
dintre tendinlele obiective ale pr,oceselor social-econo-
rnice gi activiiatea maselor, a claselor in diverse condilii
istorice
Cerinlele legilor sociale obiective creeazd doar posibi-
litatea reatizdrii unor transformari sociale, a solulionarii
unor probleme pe care le ridicd progresul societdlii' Tre-
cerea de la posibilitate la realitatea istoric6 efectivd are
Ioc prin activitatea maselor, prin crearea condiliilor or-
ganizatorice Ei subiective, inclusiv prin pregetirea- Ei ri-
ti"u""u nivelului de congtiin!6, educarea acestora in spi-
,itnt ttutt"punerii in viald a necesitSlilor 9i cerinlelor le-
gilor obiective.
"
Posibilitatea gi realitatea constituie doui categorii in
strinsd corelalie ale determinismului, doud etape ale pro-
cesului de dezvoltare, de formare qi instituire a noului'
care apare mai intii ca posibilitate qi devine realitate
printr-un proces complexf contradictoriu, de luptd 9i de
infringere a vechiului.
pislatlttatea exprirni anumite tendinle care decurg
din legile lor de delvoltare, dar care devin realitate nu-
mai iri anumite condilii. €a atareo categoria de posibili-
tate exprimi tocmai acea trdsdturd a legilor obiective
pusd in evidenli de determinismul dialectic Ei anume cd
bI"
",t
un caracter tendenlial, dezvdluie o anumitd ten-
dintd care nu devine autornat realitate, ci numai in anume
condilii date. Astfel, Iegea concordan{ei rela{iilor de pro-
duclie cu caracterui fJrleior de produclie
1u
inse-amnd
altceva decit cd la un anume moment dezvoltarea forle-
lor de produclie, lege generalS a progresului istoric' cre-
eazi doar cadrul
"ult"
fa"" posibilS qi necesari schimba-
rea sau perfeclionarea relaliilor de produclie; ace-astd
schimbare sau perfeclionare nu se infdptuieqte insd in
mod automat, de Ia sine, ci presupune o acliune con-
Etientd,
organizatS, iar atunci cind este vorba despre o
schimbare radicald, a orinduirii economice, presr-rpune
revolu{ia social5 conEtientd.
Posibilit6lile sint atit, i.nterne cit, Ei erterne. GeIe mai
importante sint, desigur, posibititilile interne fdrd de
care nu se poate concepe realizarea unor necesitdli obi-
ective. Dar Ei posibilitd{ile externe sint foarte impor-
tante qi trebuie linut seama de ele in acliunea revolu-
{ionard.
lntre posibilitate qi realitate existd o corelalie dia-
lecticd. Realitatea se prefigureazd mai intii sub forma
posibilitd{ii, fiind ea insdqi posibilitate implinitd, infip-
tuitd. Spre deosebire insd de posibilitatea abstractd., po^
si,bi,litatea reald. sau concretd" include un complex de con-
ditii care perryit manifestarea unor legi obiective in
anumite direc{ii. Posibilitatea devine reql,i,tate numai
cind este intrunit ansamblul de condilii necesare pentru
ca, pe temeiul acliunii legilor obiective, noul pind acurn
doar plauzibil, doar ca tendinld, sd se afirme ca existenld
efectiv5. Viitorul proiectat std totdeauna mai intii sub
semnul posibilului, al unor posibilitdli multiple, variate,
din care una sau alta devine realitate in funclie de gra-
dul ei de necesitate, de legdtura mai mare cu realitatea,
de acfiunea in aceasti direclie a factorilor subiectivi, a
oamenilor.
Dialectica posibilitSlii si realitdlii este deosebit de im-
portantd pentru in{elegerea acliunii legilor sociale. Ac-
{iunea legilor sociale creeazd de reguld cadrul unor po-
sibilitdli obiective, care trebuie transformate in realitate
prin ac{iunea factorilor subiectivi, respectiv prin activi-
tatea conqtientd, organizatl. a oamenilor.
Relalia dintre posibilitate qi realitate intemeiazd ac-
liunea sociald orientatd in mod gtiinlific, dar este in ace-
lagi timp elasticd, capabilS sd se adapteze meandrelor is-
toriei, si foloseascd noile posibilitd{i, sd nu se lase sur-
prinsi de evenimente fortuite. Aceste categorii au o foarte
mare importanld in inlelegerea formirii omului nou, a
educdrii fiecdrui individ in parte. Ceea ce poate deveni
fiecare fiinld umand, ,,destinul(( fiecdruia depinde atit
de capacit5{ile qi predispozi{iile sale naturale, care cir-
cumscriu sfera posibilitdfilor, cit qi de mediu, educafie,
influenle, eare duc Ia realizarea sau impiedicd realizarea
lor. Un rol important il au voinla stiruitoare, munca te-
nace pentru transformarea disponibilitdlilor creatoare in
realizdri efective.
Concep{ia dialecticl se delimiteazd, de viziunea me-
canicistd, care confundd posibilitatea cu realitatea, posi-
bilitatea abstractd cu, posibilitatea reald, subapreciind ro-
116
r17
partidul nostru a linui seama in activitatea sa atit de
iegita{i1e generale, cit Ei de realitdlile conclete ale so-
cietdlii romAneEti(.
b) Lege, posibilitate, probabilitate. Relafia
-dialecticd
dintre tendinlele obiective ale pr,oceselor social-econo-
rnice gi activiiatea maselor, a claselor in diverse condilii
istorice
Cerinlele legilor sociale obiective creeazd doar posibi-
litatea reatizdrii unor transformari sociale, a solulionarii
unor probleme pe care le ridicd progresul societdlii' Tre-
cerea de la posibilitate la realitatea istoric6 efectivd are
Ioc prin activitatea maselor, prin crearea condiliilor or-
ganizatorice Ei subiective, inclusiv prin pregetirea- Ei ri-
ti"u""u nivelului de congtiin!6, educarea acestora in spi-
,itnt ttutt"punerii in viald a necesitSlilor 9i cerinlelor le-
gilor obiective.
"
Posibilitatea gi realitatea constituie doui categorii in
strinsd corelalie ale determinismului, doud etape ale pro-
cesului de dezvoltare, de formare qi instituire a noului'
care apare mai intii ca posibilitate qi devine realitate
printr-un proces complexf contradictoriu, de luptd 9i de
infringere a vechiului.
pislatlttatea exprirni anumite tendinle care decurg
din legile lor de delvoltare, dar care devin realitate nu-
mai iri anumite condilii. €a atareo categoria de posibili-
tate exprimi tocmai acea trdsdturd a legilor obiective
pusd in evidenli de determinismul dialectic Ei anume cd
bI"
",t
un caracter tendenlial, dezvdluie o anumitd ten-
dintd care nu devine autornat realitate, ci numai in anume
condilii date. Astfel, Iegea concordan{ei rela{iilor de pro-
duclie cu caracterui fJrleior de produclie
1u
inse-amnd
altceva decit cd la un anume moment dezvoltarea forle-
lor de produclie, lege generalS a progresului istoric' cre-
eazi doar cadrul
"ult"
fa"" posibilS qi necesari schimba-
rea sau perfeclionarea relaliilor de produclie; ace-astd
schimbare sau perfeclionare nu se infdptuieqte insd in
mod automat, de Ia sine, ci presupune o acliune con-
Etientd,
organizatS, iar atunci cind este vorba despre o
schimbare radicald, a orinduirii economice, presr-rpune
revolu{ia social5 conEtientd.
Posibilit6lile sint atit, i.nterne cit, Ei erterne. GeIe mai
importante sint, desigur, posibititilile interne fdrd de
care nu se poate concepe realizarea unor necesitdli obi-
ective. Dar Ei posibilitd{ile externe sint foarte impor-
tante qi trebuie linut seama de ele in acliunea revolu-
{ionard.
lntre posibilitate qi realitate existd o corelalie dia-
lecticd. Realitatea se prefigureazd mai intii sub forma
posibilitd{ii, fiind ea insdqi posibilitate implinitd, infip-
tuitd. Spre deosebire insd de posibilitatea abstractd., po^
si,bi,litatea reald. sau concretd" include un complex de con-
ditii care perryit manifestarea unor legi obiective in
anumite direc{ii. Posibilitatea devine reql,i,tate numai
cind este intrunit ansamblul de condilii necesare pentru
ca, pe temeiul acliunii legilor obiective, noul pind acurn
doar plauzibil, doar ca tendinld, sd se afirme ca existenld
efectiv5. Viitorul proiectat std totdeauna mai intii sub
semnul posibilului, al unor posibilitdli multiple, variate,
din care una sau alta devine realitate in funclie de gra-
dul ei de necesitate, de legdtura mai mare cu realitatea,
de acfiunea in aceasti direclie a factorilor subiectivi, a
oamenilor.
Dialectica posibilitSlii si realitdlii este deosebit de im-
portantd pentru in{elegerea acliunii legilor sociale. Ac-
{iunea legilor sociale creeazd de reguld cadrul unor po-
sibilitdli obiective, care trebuie transformate in realitate
prin ac{iunea factorilor subiectivi, respectiv prin activi-
tatea conqtientd, organizatl. a oamenilor.
Relalia dintre posibilitate qi realitate intemeiazd ac-
liunea sociald orientatd in mod gtiinlific, dar este in ace-
lagi timp elasticd, capabilS sd se adapteze meandrelor is-
toriei, si foloseascd noile posibilitd{i, sd nu se lase sur-
prinsi de evenimente fortuite. Aceste categorii au o foarte
mare importanld in inlelegerea formirii omului nou, a
educdrii fiecdrui individ in parte. Ceea ce poate deveni
fiecare fiinld umand, ,,destinul(( fiecdruia depinde atit
de capacit5{ile qi predispozi{iile sale naturale, care cir-
cumscriu sfera posibilitdfilor, cit qi de mediu, educafie,
influenle, eare duc Ia realizarea sau impiedicd realizarea
lor. Un rol important il au voinla stiruitoare, munca te-
nace pentru transformarea disponibilitdlilor creatoare in
realizdri efective.
Concep{ia dialecticl se delimiteazd, de viziunea me-
canicistd, care confundd posibilitatea cu realitatea, posi-
bilitatea abstractd cu, posibilitatea reald, subapreciind ro-
116
r17
IuI factorului subiectiv in rnigcarea sociald. Pe de altd
parte, dialectica materialisti se opune concepliilor anar-
histe qi aventuriste, care rup posibilitatea de realitate,
abordeazd posibilitilile intr-o manieri subiectivistS, ceea
ce lnseamnd in fapt ignorarea legilor subigctive, a con-
ditiilor Ei mijloacelor reale ca un cadru necesar al ac-.
liunii sociale.
Analiza cimpului posibilit5lilor reale permite in anu-
mite imprejurdri mdsurarea perspectivei acestora de a
se transforma in realitate, respectiv definirea a ceea ce
este mai posibil sau mai pulin posibil de a deveni reali-
tate. Mdsura cantitativi a posibilitdfilor este dati de caj
tegoria dialectici de probabili.tate, care are o largl apli-
cabilitate in Etiinla contemporani.
Probabilitatea este organic legati de existenta feno-
menelor aleatorii, intimplitoare, conjuncturale qi nepre-
vdzute. Cercetarea acestora, a raporturilor dintre nece-
sitdlile obiective Ei fenomenele cu caracter de lntimplare
va putea aduce de aceea noi elemente pentru inlelegerea
conlinutului obiectiv al categoriei de probabilitate Ei al
principiului determinismului in general.
In viala sociali, de pildi, o legituri necesarS, esen-
liald, care se impune in cele din urmi, este inevitabili-
tatea sfirqitului capitalismului gi a trecerii omenirii la
orinduirea socialisti. In conceplia marxisti aceasta este
o necesitate obiectivS, care decurge din inseqi procesele
sociale ce au loc in societatea capitalistd. Socialismul nu
reprezinti doar o simpld dorinld, ci o cerinli obiectivd
a istoriei pe care se intemeiazd intreaga luptd a clasei
muncitoare, a forlelor asuprite Ei
progresiste.
Dialectica necesit5lii Ei intimplSrii a fost sintetizatd
intr-o formuld eelebri de Engels ; inti'mplarea este com'
pletarea ;i. forma d,e mani.festare a necesi'tdfi,i'. Necesita-
tea nu apare astfel intr-o form6 purd, iar intimplarea nu
poate fi rupti de necesitate, de cauzalitate. Clasicii mar-
xismului au evidenliat, de asemenea, rolul intimplirii in
istorie. In viafa sociald, intimplarea, care insoleEte evo-
lulia unei comunit6{i, poate sd accelereze sau sd intirzie
Ei chiar si opreascd temporar un anumit proces istoric.
Existenla sa nu poate fi de aceea ignorati in analiza vielii
sociale qi in procesul transformirii ei. Pentru lupta revo-
lulionard este foarte important ca, odatS cu dezvdluirea
necesitd{ii devenirii istorice care impune o acfiune, si
fie luate in considerare diverse circumstanle qi intimpldri
favorabile, care pot veni in favoarea acesteia sau, dim-
potrivd o pot intirzia sau perturba.
Evidenliind complexitatea proceselor construcliei so-
cialiste, partidul nostru subliniazd in acest sens insem-
ndtatea qtiin{ei qi artei conducerii, respectiv a Etiinlei
de a dezvilui tendinlele obiectiv necesare, de a funda-
menta deciziile pe cunoaEterea acestor tendinfe qi, tot-
odatd, a artei de a aplica aceste decizii linind seama de
condiliile concrete, de multiplicitatea fenomenelor noi
care pot interveni, de a acliona prompt gi eficient in
orice imprejurare.
c) Politica gtiinlificd a Partidului Cornunist RomAn
-
expresie a cunoagterii, infelegerii qi aplic[rii in mod con-
qtient a legilor obiective. Insemndtatea noului mecanism
economico-financiar, a autoconducerii qi autogestiunii
pentru folosirea conqtienti a legilor social-econornice
r
Teoria materialist-dialecticd asupra caracterului tegie
al fenomenelor sociale iEi pistreazd. pe deplin valabili-
tatea gi actualitatea in etapa actuald de aplicare pe scard
largd a cuceririlor revolu{iei tehnico-qtiinfifice in intreaga
via!6 sociali, inclusiv in conducerea Ei organizarea so-
cietdlii socialiste. Asigurarea unei conduceri qi planifi-
cdri Etiintifice, se menlioneazd in acest sens in Progra-
mul partidului, presupune cunoaEterea temeinicd a legi-
tililor sociale universal valabile, a legilor economice gi
sociale proprii socialismrllui, precum qi aplicarea lor justd
la condiliile concrete ale lirii noastre. Conducerea gtiin-
lificd a societdlii socialiste este strins legati de ridicarea
nivelului de cunoagtere qtiinlificd a proceselor vietii so-
ciale, a legitdlii qi a determinirilor lor specifice in con-
diliile fduririi socialismului.
Partidul nostru pleacd de la faptul cd in orinduirea
socialisti oamenii nu mai sint obiectul acfiunii oarbe a
legilor sociale. Ei sint chemali sd foloseascd in mod con-
gtient aceste legitdfi, sd aclioneze ln concordanld cu ele,
sd le utilizeze in procesul dezvoltdrii societdfii. De aici
decurge necesitatea studierii temeinice a acestor legitdli,
a cunoaqterii lor, a ridicirii nivelului de pregitire qi
congtiinfd a tuturor oamenilor muncii qi in primul rind
a comuniEtilor, a cadrelor cu funclii de conducere.
119
118
parte, dialectica materialisti se opune concepliilor anar-
histe qi aventuriste, care rup posibilitatea de realitate,
abordeazd posibilitilile intr-o manieri subiectivistS, ceea
ce lnseamnd in fapt ignorarea legilor subigctive, a con-
ditiilor Ei mijloacelor reale ca un cadru necesar al ac-.
liunii sociale.
Analiza cimpului posibilit5lilor reale permite in anu-
mite imprejurdri mdsurarea perspectivei acestora de a
se transforma in realitate, respectiv definirea a ceea ce
este mai posibil sau mai pulin posibil de a deveni reali-
tate. Mdsura cantitativi a posibilitdfilor este dati de caj
tegoria dialectici de probabili.tate, care are o largl apli-
cabilitate in Etiinla contemporani.
Probabilitatea este organic legati de existenta feno-
menelor aleatorii, intimplitoare, conjuncturale qi nepre-
vdzute. Cercetarea acestora, a raporturilor dintre nece-
sitdlile obiective Ei fenomenele cu caracter de lntimplare
va putea aduce de aceea noi elemente pentru inlelegerea
conlinutului obiectiv al categoriei de probabilitate Ei al
principiului determinismului in general.
In viala sociali, de pildi, o legituri necesarS, esen-
liald, care se impune in cele din urmi, este inevitabili-
tatea sfirqitului capitalismului gi a trecerii omenirii la
orinduirea socialisti. In conceplia marxisti aceasta este
o necesitate obiectivS, care decurge din inseqi procesele
sociale ce au loc in societatea capitalistd. Socialismul nu
reprezinti doar o simpld dorinld, ci o cerinli obiectivd
a istoriei pe care se intemeiazd intreaga luptd a clasei
muncitoare, a forlelor asuprite Ei
progresiste.
Dialectica necesit5lii Ei intimplSrii a fost sintetizatd
intr-o formuld eelebri de Engels ; inti'mplarea este com'
pletarea ;i. forma d,e mani.festare a necesi'tdfi,i'. Necesita-
tea nu apare astfel intr-o form6 purd, iar intimplarea nu
poate fi rupti de necesitate, de cauzalitate. Clasicii mar-
xismului au evidenliat, de asemenea, rolul intimplirii in
istorie. In viafa sociald, intimplarea, care insoleEte evo-
lulia unei comunit6{i, poate sd accelereze sau sd intirzie
Ei chiar si opreascd temporar un anumit proces istoric.
Existenla sa nu poate fi de aceea ignorati in analiza vielii
sociale qi in procesul transformirii ei. Pentru lupta revo-
lulionard este foarte important ca, odatS cu dezvdluirea
necesitd{ii devenirii istorice care impune o acfiune, si
fie luate in considerare diverse circumstanle qi intimpldri
favorabile, care pot veni in favoarea acesteia sau, dim-
potrivd o pot intirzia sau perturba.
Evidenliind complexitatea proceselor construcliei so-
cialiste, partidul nostru subliniazd in acest sens insem-
ndtatea qtiin{ei qi artei conducerii, respectiv a Etiinlei
de a dezvilui tendinlele obiectiv necesare, de a funda-
menta deciziile pe cunoaEterea acestor tendinfe qi, tot-
odatd, a artei de a aplica aceste decizii linind seama de
condiliile concrete, de multiplicitatea fenomenelor noi
care pot interveni, de a acliona prompt gi eficient in
orice imprejurare.
c) Politica gtiinlificd a Partidului Cornunist RomAn
-
expresie a cunoagterii, infelegerii qi aplic[rii in mod con-
qtient a legilor obiective. Insemndtatea noului mecanism
economico-financiar, a autoconducerii qi autogestiunii
pentru folosirea conqtienti a legilor social-econornice
r
Teoria materialist-dialecticd asupra caracterului tegie
al fenomenelor sociale iEi pistreazd. pe deplin valabili-
tatea gi actualitatea in etapa actuald de aplicare pe scard
largd a cuceririlor revolu{iei tehnico-qtiinfifice in intreaga
via!6 sociali, inclusiv in conducerea Ei organizarea so-
cietdlii socialiste. Asigurarea unei conduceri qi planifi-
cdri Etiintifice, se menlioneazd in acest sens in Progra-
mul partidului, presupune cunoaEterea temeinicd a legi-
tililor sociale universal valabile, a legilor economice gi
sociale proprii socialismrllui, precum qi aplicarea lor justd
la condiliile concrete ale lirii noastre. Conducerea gtiin-
lificd a societdlii socialiste este strins legati de ridicarea
nivelului de cunoagtere qtiinlificd a proceselor vietii so-
ciale, a legitdlii qi a determinirilor lor specifice in con-
diliile fduririi socialismului.
Partidul nostru pleacd de la faptul cd in orinduirea
socialisti oamenii nu mai sint obiectul acfiunii oarbe a
legilor sociale. Ei sint chemali sd foloseascd in mod con-
gtient aceste legitdfi, sd aclioneze ln concordanld cu ele,
sd le utilizeze in procesul dezvoltdrii societdfii. De aici
decurge necesitatea studierii temeinice a acestor legitdli,
a cunoaqterii lor, a ridicirii nivelului de pregitire qi
congtiinfd a tuturor oamenilor muncii qi in primul rind
a comuniEtilor, a cadrelor cu funclii de conducere.
119
118
Cunoaqterea legilor sociale obiective Ei aplicarea lor
in mod cieator Ii condiliile lirii noastre constituie din
;;;1;i de ved"t" al partidului condilia fundamentalS
i elaboririi unei politici Etiinlifice,
corespunzitoare-unor
""tittt"
obiective, pentru'inlSturarea subiectivismului
gi
voluntarismului.--In
activitatea de planificare, de perfec{ionare.Ei con-
au""re a vietii sociale partidul nostru se cSlduzeqte- dupi
ilgtieitl"
"io.tomi""
obiective, folosindu-le in mod con-
"ii"-t'
in scopul dezvoltirii intregii economii, asigurdrii
progresului multilateral aI societdlii socialiste'
-- -?"-p"tteclionarea
organizSrii Ei conducerii vielii eco-
nomicd-sociaie partidul nostru are in vedere' aEa
-cum
;;*;- tovaraqui Nicotu" Geauqescu la congresul
-.
al
Xiil-t"u, ,,aplicare? Iegii valorii in..socialism !i a altor
iesiteti obi""tin". lnleilgerea Ei aplicarea legilor econo-
-i"" !"""tale
trebuie sd aibd ca scop perfecfion-ar:i
--::
dului"de produclie s-ocialist, a forlelor Ei r-elaturor de
;il;"t,* ii sociai"". In socialism este vorba de aplicarea
;"i;iiita'a acestor tegitati, eliminind atit voluntarismul
cit Ei fetiEizarea lor.
O aten{ie deosebiti in acest sens acordi in prezent
oartidul nostru aplicirii noului mecanism economic ela-
t;;il ft--;;;u
"pii"atii
cerinlelor legitalilor
9"-"i:T5:
Ia condiliile concrete ale dezvoltdrii economlco-soclale
u no-atri"i in etapa actuali. ln concep{ia partidului
ry1;
tru aplicarea noului mecanism economic, a autoconducerlr
si autogestiunii, ca ii aplicarea legilor economice trebuie
* ;;;;"""A^i" 1"tarii"a proprietdlii socialiste, 1a inflorirea
multilaterald a patriei qi ti intSrirea societdlii socialiste,
i;;ig";;;"u
"o"aitiilor
inaintdrii {drii noastre in viitor
spre eomunism.
NouI mecanism economic, aplicat in organizarea., gi
conducerea uctivititii e.orro1ni"o--rociale, reflectd totalita-
tea legilor
""r"
-
gtt"rneazd economia socialistd in
i"t"t;;?il;"a lor : legea
-economicd
fundamentali a
,o"iuiirfi"f"i, legea d"ezvoltdrii planice' legile repro-
;;;Fi- i t;giie, t"egea co-n1o1da1 tei relaf iil or
..9:.lt'"*l:
fie cu caraiterul si nivelul forfelor cle Droductle' rvla-
surile adoptate t"";"ti"'a" p"*i&"11"stru dupd anul 19.78
oentru perfectionar"u m""it'ismului economico-financiar
i"'"""t-r"-""h"t" sd se tind in mai mare mdsurd seama
ir. ptu.titi"ure, in organizarea,-func{ionarea
qi conducerea
economiei ,toartre ,?cialiste de cerinlele acestor iegitdli
obiective pentru asigurarea p'og'""'i"i ei multilateral'
L20
Perfeclionarea mecanismului economic se imbind in
rnod armonios cu aplicarea principiului autogestiunii 9i
autoconducerii muncitoregti, care asiguri folosirea con-
qtientd de cdtre oamenii muncii a cerinlelor legitdlilor
economice qi sociale, participarea lor in cunoqtintd de
cauz6, in tripla lor calitate de producdtori, proprietari
,gi beneficiari, Ia conducerea activitd{ii economice, odatd
cu participarea la dirijarea intregii vieli social-politice.
in felut acesta, aclionind in cunogtin!5 de cauzd, pe baza
cunoaEterii cerin{elor legilor obiective qi fiind stdpin pe
pirghiile economice qi sociale, participind nemijlocit- la
iuaiea deciziilor de interes comun' poporul devine liber
pe destinele sale, igi fdureEte viitorul dupi aspiraliile
sale de egalitate Ei libertate.
Cunoagterea Ei aplicarea creatoare a cerinlelor qi me-
canismelor de ac{iune a legitdlilor obiective este situatd
de partidul nostru in centrul prioritdlilor activitS{ii teo-
retice gi de cercetare in Etiinlele sociale. ,,Trebuie acJio-
nat, ardta tovardEul Nicolae Ceauqescu Ia Congresul al
XIII-lea al partidului, pentru o cit mai bund inlelegere
a legilor generale ale dezvoltdrii, in vederea aplicdrii
congtiente a acestora la condi{iile concrete ale societdlii
noastre. Trebuie si avem permanent in vedere cd gene-
ralul se realizeazl. intotdeauna in condilii concrete 9i
se
afirmd in forme particulare, deosebite de la o lard Ia
alta
-
aqa cum suma experien{elor sociale particulare
se exprimd in legile generale obiective ale dezvoltdrii
societSlii omeneEti(. Numai asigurind o asemenea cu-
noaqtere qi aplicare a legitdlilor sociale obiective la con-
di{iile ldrii noastre se pot inlelege mai bine cdiie dez-
voltarii viitoare a societdlii romAneEti, se poate elabora
o strategie economicd Ei politicd Etiinlific fundamentatd"
BIBLIOGRAFIE
Programul Partidului, Com'uni,st Romdn de fdurire a societdfii'
socialiste multilateral dezuoltate si inaintare a Rom6'ni.ei' spte
<'ornunism, Editura Politicd, Bucureqti, 1975, p. 23-26, 107,
167*t73.
NIC'OLAE CEAU,9ESCU
-
Raport la cel de:al XIII-lea Congres
ul Partidului Comunist Romd"n, Editura PoliticS, Bucureqti, 1984,
p. 41-55.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Erpunere cu priuire Ia stadi'ul actual
uI edilicdrii socialismului in lara noastrd, la problemele teore-
tice, ideologice;i actiuitatea politicd, educatiud a partidului,
721
in mod cieator Ii condiliile lirii noastre constituie din
;;;1;i de ved"t" al partidului condilia fundamentalS
i elaboririi unei politici Etiinlifice,
corespunzitoare-unor
""tittt"
obiective, pentru'inlSturarea subiectivismului
gi
voluntarismului.--In
activitatea de planificare, de perfec{ionare.Ei con-
au""re a vietii sociale partidul nostru se cSlduzeqte- dupi
ilgtieitl"
"io.tomi""
obiective, folosindu-le in mod con-
"ii"-t'
in scopul dezvoltirii intregii economii, asigurdrii
progresului multilateral aI societdlii socialiste'
-- -?"-p"tteclionarea
organizSrii Ei conducerii vielii eco-
nomicd-sociaie partidul nostru are in vedere' aEa
-cum
;;*;- tovaraqui Nicotu" Geauqescu la congresul
-.
al
Xiil-t"u, ,,aplicare? Iegii valorii in..socialism !i a altor
iesiteti obi""tin". lnleilgerea Ei aplicarea legilor econo-
-i"" !"""tale
trebuie sd aibd ca scop perfecfion-ar:i
--::
dului"de produclie s-ocialist, a forlelor Ei r-elaturor de
;il;"t,* ii sociai"". In socialism este vorba de aplicarea
;"i;iiita'a acestor tegitati, eliminind atit voluntarismul
cit Ei fetiEizarea lor.
O aten{ie deosebiti in acest sens acordi in prezent
oartidul nostru aplicirii noului mecanism economic ela-
t;;il ft--;;;u
"pii"atii
cerinlelor legitalilor
9"-"i:T5:
Ia condiliile concrete ale dezvoltdrii economlco-soclale
u no-atri"i in etapa actuali. ln concep{ia partidului
ry1;
tru aplicarea noului mecanism economic, a autoconducerlr
si autogestiunii, ca ii aplicarea legilor economice trebuie
* ;;;;"""A^i" 1"tarii"a proprietdlii socialiste, 1a inflorirea
multilaterald a patriei qi ti intSrirea societdlii socialiste,
i;;ig";;;"u
"o"aitiilor
inaintdrii {drii noastre in viitor
spre eomunism.
NouI mecanism economic, aplicat in organizarea., gi
conducerea uctivititii e.orro1ni"o--rociale, reflectd totalita-
tea legilor
""r"
-
gtt"rneazd economia socialistd in
i"t"t;;?il;"a lor : legea
-economicd
fundamentali a
,o"iuiirfi"f"i, legea d"ezvoltdrii planice' legile repro-
;;;Fi- i t;giie, t"egea co-n1o1da1 tei relaf iil or
..9:.lt'"*l:
fie cu caraiterul si nivelul forfelor cle Droductle' rvla-
surile adoptate t"";"ti"'a" p"*i&"11"stru dupd anul 19.78
oentru perfectionar"u m""it'ismului economico-financiar
i"'"""t-r"-""h"t" sd se tind in mai mare mdsurd seama
ir. ptu.titi"ure, in organizarea,-func{ionarea
qi conducerea
economiei ,toartre ,?cialiste de cerinlele acestor iegitdli
obiective pentru asigurarea p'og'""'i"i ei multilateral'
L20
Perfeclionarea mecanismului economic se imbind in
rnod armonios cu aplicarea principiului autogestiunii 9i
autoconducerii muncitoregti, care asiguri folosirea con-
qtientd de cdtre oamenii muncii a cerinlelor legitdlilor
economice qi sociale, participarea lor in cunoqtintd de
cauz6, in tripla lor calitate de producdtori, proprietari
,gi beneficiari, Ia conducerea activitd{ii economice, odatd
cu participarea la dirijarea intregii vieli social-politice.
in felut acesta, aclionind in cunogtin!5 de cauzd, pe baza
cunoaEterii cerin{elor legilor obiective qi fiind stdpin pe
pirghiile economice qi sociale, participind nemijlocit- la
iuaiea deciziilor de interes comun' poporul devine liber
pe destinele sale, igi fdureEte viitorul dupi aspiraliile
sale de egalitate Ei libertate.
Cunoagterea Ei aplicarea creatoare a cerinlelor qi me-
canismelor de ac{iune a legitdlilor obiective este situatd
de partidul nostru in centrul prioritdlilor activitS{ii teo-
retice gi de cercetare in Etiinlele sociale. ,,Trebuie acJio-
nat, ardta tovardEul Nicolae Ceauqescu Ia Congresul al
XIII-lea al partidului, pentru o cit mai bund inlelegere
a legilor generale ale dezvoltdrii, in vederea aplicdrii
congtiente a acestora la condi{iile concrete ale societdlii
noastre. Trebuie si avem permanent in vedere cd gene-
ralul se realizeazl. intotdeauna in condilii concrete 9i
se
afirmd in forme particulare, deosebite de la o lard Ia
alta
-
aqa cum suma experien{elor sociale particulare
se exprimd in legile generale obiective ale dezvoltdrii
societSlii omeneEti(. Numai asigurind o asemenea cu-
noaqtere qi aplicare a legitdlilor sociale obiective la con-
di{iile ldrii noastre se pot inlelege mai bine cdiie dez-
voltarii viitoare a societdlii romAneEti, se poate elabora
o strategie economicd Ei politicd Etiinlific fundamentatd"
BIBLIOGRAFIE
Programul Partidului, Com'uni,st Romdn de fdurire a societdfii'
socialiste multilateral dezuoltate si inaintare a Rom6'ni.ei' spte
<'ornunism, Editura Politicd, Bucureqti, 1975, p. 23-26, 107,
167*t73.
NIC'OLAE CEAU,9ESCU
-
Raport la cel de:al XIII-lea Congres
ul Partidului Comunist Romd"n, Editura PoliticS, Bucureqti, 1984,
p. 41-55.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Erpunere cu priuire Ia stadi'ul actual
uI edilicdrii socialismului in lara noastrd, la problemele teore-
tice, ideologice;i actiuitatea politicd, educatiud a partidului,
721
nfezentatd. ta Plenn"ra tdrgitd a comitetului cerrtral al Partidului
6;;";;; R;*di
-
t iu;ie rssz, tn Rorndn'ia pe drurw;l' cons'
t
"iii
-ii"iniAfii
sociati'ste multilateral dezuoltate,
1oJ,
24'
P{ilylt
potru"a, Bucuresti, I-983, p. 65-?0, sau in broqurS, Bditura Politrca'
Bucweqti, i1982, p. 60-65.
NICOLAE CEA"U$ESCU
-
Ctwintare la plena'ra
9omitetwlui
A;A;;;; i.-taitii Comuni'st Rornd.n
-
27 martte 1e85, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1985, P. B-9.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuttintare la a'dunwea solemnd' a
iiii"ritua neeiaiili Soclatiste Rorndnia,'1l iurlie 198b, Editura
Foliticd, Bucureqti, 1985, P' 7, S-L3-
NICOLAECEAU$ESCU-Cut..intone,IaCowresul$tiinfeifi
irrhia*iit"t"l,, zti noie,rnbrie 1985, Editura Politic6, BucureSti'
1985, p. 7-L0,.Lb-L1.
Din gi.nd"i.rea fi"tozofi'c& a pre$e.din'telui' Romdn'iei, Nicglne
cii"sii"". Conieptia i*t"aottttialabcti'cd, baza id'eo:l'osird' a
iii#{at"ii ;"ii&iiliii Partid.atui comunist Romdn, Editura Poli-
licd, Bu,cureqti, lgBL, p. 43-53' 70-73.
K. IvtARX
-
Prefald ta ed.itia a 2-a a Capitalului, in vol' K' Marx'
i'.' E;;;il, cie,uii,'7ii.- zii, Editura Pblitice, Bucureeti, 1962'
p. 18-28.
F. ENGEiLS, Lttd.wig Feuerbaclt' $i
-sfir$itut -filozofiei
clasLce-.g.er--
}i*ii', ii idt r vri"ri-r. B.eels, operb, vol' 21, Editura PoliticS'
Bucuiegti, 1965, P. 2ffi-299.
DETERMINISMUL SOCIAL. CONCEPTIA PAR.TIDU-
LUI COMUNIST ROMAN DESPRE DIALECTICA FAC.
TORTLOR OBIEC{TTVT $r SUBTECTIVT iN nnr;cennR
SOCIALA
PETRU PANZARU
Flanul temei
a) Speci'ficul determinismului social, r,aportul dintre obiectiv qi
subiectiv, spontan gi conqtient in dezvoltarea social6. Determi-
nismul social Ei i;nevitabilitatea pie,irii capitaUsmul.ui qi a
victoriei socialismului
b) Opera tovarS4ului [rlicolae Oeauqescu, .gtrdluciti contribu{ie la
in{eleSerea qtiinfi,ficd a istoriei, a cii'Ior de ,edifica,re a so-
cialisrnului gi comunismului ln RomAnia, a proceselor gi ten-
din{elor noi in evoltrlia lurnii oontgmporane
c) Congresul al XIII-tea al Partidulu,i Cornunist Ro,mdn despre
cregterea rolului faetorului subiectiv, al activi.tdfii conqtiente
in edificarea societdlii socialiste muiltilateral dezvoltate Ei
inaintare spro oomunism
Materialismui dialectic Ei istoric, conceplia despre
lume a partidului nostru, este o concepfie gtiinfifici, de-
terministd. Aceasta inseamni cd ea privegte totalitatea
fenomenelor Ei proceselor naturale gi social-umane in
conefriune, ca un sistem de i,nterac,tiuni, obi,ecti,ue, in-
seamnd cd explicd natura, societatea, omul descoperind
Ei recurgind la cauze obiective, la categoriile necesi,tate,
intimplare, posibilitate, probdbili,tate, reali,tate, contra-
diclii, Ei legi,tate.
Determinismul este teoria filozofico-qtiinfifici a tutu-
ror formelor qi sistemelor de conexiune qi interacliune
obiectivd. Principiul determinismului materialist-dialec-
tic qi istoric promoveaze consecvent ideea potrivit cdreia
nirnic nu se petrece in naturd qi in viala social-umand
fdrd cauze, ci in virtutea unor necesitdfi Ei posibilit5li
obiective, a unor contradicfii qi legi obiective care gu-
verneazd gi determind, in ultimi instanli Ei in mod spe-
cific, fenomenele qi procesele din fiecare domeniu gi nivel
de organizare a realitetii, miEcarea gi dezvoltarea din
Iumea inconjurdtoare in ansamblul ei. Reprezentind
nucleul concepliei generale despre lume qi viald, deter-
1,23
6;;";;; R;*di
-
t iu;ie rssz, tn Rorndn'ia pe drurw;l' cons'
t
"iii
-ii"iniAfii
sociati'ste multilateral dezuoltate,
1oJ,
24'
P{ilylt
potru"a, Bucuresti, I-983, p. 65-?0, sau in broqurS, Bditura Politrca'
Bucweqti, i1982, p. 60-65.
NICOLAE CEA"U$ESCU
-
Ctwintare la plena'ra
9omitetwlui
A;A;;;; i.-taitii Comuni'st Rornd.n
-
27 martte 1e85, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1985, P. B-9.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuttintare la a'dunwea solemnd' a
iiii"ritua neeiaiili Soclatiste Rorndnia,'1l iurlie 198b, Editura
Foliticd, Bucureqti, 1985, P' 7, S-L3-
NICOLAECEAU$ESCU-Cut..intone,IaCowresul$tiinfeifi
irrhia*iit"t"l,, zti noie,rnbrie 1985, Editura Politic6, BucureSti'
1985, p. 7-L0,.Lb-L1.
Din gi.nd"i.rea fi"tozofi'c& a pre$e.din'telui' Romdn'iei, Nicglne
cii"sii"". Conieptia i*t"aottttialabcti'cd, baza id'eo:l'osird' a
iii#{at"ii ;"ii&iiliii Partid.atui comunist Romdn, Editura Poli-
licd, Bu,cureqti, lgBL, p. 43-53' 70-73.
K. IvtARX
-
Prefald ta ed.itia a 2-a a Capitalului, in vol' K' Marx'
i'.' E;;;il, cie,uii,'7ii.- zii, Editura Pblitice, Bucureeti, 1962'
p. 18-28.
F. ENGEiLS, Lttd.wig Feuerbaclt' $i
-sfir$itut -filozofiei
clasLce-.g.er--
}i*ii', ii idt r vri"ri-r. B.eels, operb, vol' 21, Editura PoliticS'
Bucuiegti, 1965, P. 2ffi-299.
DETERMINISMUL SOCIAL. CONCEPTIA PAR.TIDU-
LUI COMUNIST ROMAN DESPRE DIALECTICA FAC.
TORTLOR OBIEC{TTVT $r SUBTECTIVT iN nnr;cennR
SOCIALA
PETRU PANZARU
Flanul temei
a) Speci'ficul determinismului social, r,aportul dintre obiectiv qi
subiectiv, spontan gi conqtient in dezvoltarea social6. Determi-
nismul social Ei i;nevitabilitatea pie,irii capitaUsmul.ui qi a
victoriei socialismului
b) Opera tovarS4ului [rlicolae Oeauqescu, .gtrdluciti contribu{ie la
in{eleSerea qtiinfi,ficd a istoriei, a cii'Ior de ,edifica,re a so-
cialisrnului gi comunismului ln RomAnia, a proceselor gi ten-
din{elor noi in evoltrlia lurnii oontgmporane
c) Congresul al XIII-tea al Partidulu,i Cornunist Ro,mdn despre
cregterea rolului faetorului subiectiv, al activi.tdfii conqtiente
in edificarea societdlii socialiste muiltilateral dezvoltate Ei
inaintare spro oomunism
Materialismui dialectic Ei istoric, conceplia despre
lume a partidului nostru, este o concepfie gtiinfifici, de-
terministd. Aceasta inseamni cd ea privegte totalitatea
fenomenelor Ei proceselor naturale gi social-umane in
conefriune, ca un sistem de i,nterac,tiuni, obi,ecti,ue, in-
seamnd cd explicd natura, societatea, omul descoperind
Ei recurgind la cauze obiective, la categoriile necesi,tate,
intimplare, posibilitate, probdbili,tate, reali,tate, contra-
diclii, Ei legi,tate.
Determinismul este teoria filozofico-qtiinfifici a tutu-
ror formelor qi sistemelor de conexiune qi interacliune
obiectivd. Principiul determinismului materialist-dialec-
tic qi istoric promoveaze consecvent ideea potrivit cdreia
nirnic nu se petrece in naturd qi in viala social-umand
fdrd cauze, ci in virtutea unor necesitdfi Ei posibilit5li
obiective, a unor contradicfii qi legi obiective care gu-
verneazd gi determind, in ultimi instanli Ei in mod spe-
cific, fenomenele qi procesele din fiecare domeniu gi nivel
de organizare a realitetii, miEcarea gi dezvoltarea din
Iumea inconjurdtoare in ansamblul ei. Reprezentind
nucleul concepliei generale despre lume qi viald, deter-
1,23
minismul marxist indeplineqte atit o tunc{i.e teoreti'cd,
explicativd Ei predictivd, cit Ei o funcli'e metodologi,cd,
reprezentind un sistem coerent de norme 9i reguli de
cercetare a realitifii, de fundamentare qtiinlificd rafio-
nald a acliunii sociale Ei
politice.
a) Specificul determinismului social, raportul dintre
obieitiv qi subiectiv, spontan Ei conqtient in dezvoltarea
social6. i)eterminism'ul social qi inevitabilitatea pieirii
capitalismului qi a victoriei socialismului
O contribulie esenliald a fondatorilor materialismului
dialectic qi istoric, Marx Ei Engels, la intemeierea filozo-
fiei qtiiniifice, a concepliei revolulionare despre- Iume
a clasei muncitoare qi a partidului ei consti in formu-
Iarea gi argumentarea tezbi potrivit cdreia nu numai' in
naturd, ci-gi in societate act,i,oneazd' Iegi' obiectiue' in
evidenlierea specificului determinismului social'
In ce constd speci'ficul determi'nismului' soci'al ? Marx
Ei Engels au relevat atil unitateo, cit gi deosebi'rea
.cali'-
iatiu{ intre naturi Ei societate. Ei au denunlat ,,ideea
ubsurd"d qi nefireasci a unei opozilii intre spirit ;-i mSte-
rie, intre om Ei naturS, intre Juflet Ei corp"'(, subliniind
c5, in timp ce ,,animalul
se confundi cu activitatea sa
viialSt(, omul ari: ,,o activitate vitalA conEtientS((, are o
istorie ..deoarece irebuie sd-qi produci viala"' intr-un
mod determinat((. far ,,producerea vie!ii(( apare ca o
dubl6 relalie: naturald" qi sociald'.
--
nlsptitzind din ansamblul relaliilor sociale relatiile
-ut"rlut",
de produc{ie ca relafi'i deternxi'nante, Marx qi
Engels au subliniat ci aceste relalii au un caracter nece-
r"tl-"ti""tiv, istoriceEte condilionat-, ci se constituie in-
a"i""al"t db bunul plac al oamenilor-gi c6 ,,toatd stipi-
niiea noastri a natuiii constd in posibilitatea pe care o
;;;;, spre deosebire de toate celelalte fiinfe,
.de-a-i
cu-
;";ti; Ilgile qi de a le aplica in mod adecvat((' Este ex-
primate Jstfei cu claritat^e insdqi esen{a determinismului
5o"iui, tp""ificul sdu ; particularitatea principali u.."*1tJ
t""t"i sociale constd irl'u"""u cd e o existen{d con;tientd"
l-egite sociale aclioneazS' prin oameni lnzestrati cu con-
gtiin{5, interese, scopuri, vbin6, care au deci posibilitatea
ii-iib"itut"a
de a optu, d" a alege Ei decide in cunogtinli
dl-"uura modalitd{ile de a ac-tiona' De aici decurge qi
principala particularitate a determinismului social, a ac_
liunii legilor obiective in viala sociald, anurne aceea cd
necesitatea, catzalitatea, Iegitatea se realizeazd in pre_
zenla gi prin intermediul activitdlilor
Ei relaliiloruo"iul_
umane. Iar in cadrul acestora se instituie o impletire
reciprocd intre obiectiv gi subiectiv, necesar Si intim_
pldtor, spontan Ei conqtient.
Dialectica Jactorilor obiecti.ui. ;i, subi,ectiui tn mi;carea
soci.ald.. In
-viala -sociald
latura obiectivd nu poate
""irt,in afara celei subiective, intre ele neexistind bariere ri-
gide, ci treceri reciproce, interacliuni permanente. In
aceastd imbinare dialecticd rolul hotdri,tbr iL au in uI_
timd instan\d, Jactorii obiecti.ui. Din rindul factorilor su-
biectivi care concurd la determinarea dezvoltirii socielelii,
fac parte : activitatea congtientd a oamenilor, activitaiea
politicd,-.organizatoricd, ideologicd a claselor, partidelor,
p.ersonalitSlilor, cunoagterea qtiinfificd,,motivalii1e sociale
gi individuale, de grup, voinla, idealurile, aspiraliile gi
pasiunile oamenilor, ca qi credinlele, prejudecifile, men_
talitdlile etc. care au un rol activ in influenlarea mersu_
lui istoriei, ln realizarea sau ln frinarea realizdrii unor
necesitdli istorice, a acliunii legilor sociale. Firi rolul
factorului subiectiv posibilitateJ qi necesitatea istoricd
nu se transformd in realitate chiar dacd tinde in mod
spontan spre aceasta.
,
Condiliile qi necesitdlile obiective sint determinante,
dat nu suficiente in producerea gi explicarea fenomene_
lor sociale. Lenin a subliniat aceastd impletire obligatorie
intre condiliile obiective qi cele subiective in calul iz-
bucnirii revoluliei. ln absenla unor premise subiective
maturizate, procesul revolulionar fie cd nu izbucneste
sau, declangat fiind in mod spontan, poate equa dacd nu
se c_reeazd Ei suportul subiectiv activ
-
politic, moral,
ideologic, educativ etc.,
-
de infdptuir" a-necesitdlii is_
torice.
-
Raportul dintre factorii obiectivi Ei cei subiectivi,
dintre cerinlele legitdliior sociale Ei activitatea oamenilor
iEi giseqte expresie in categoriile de trebuin,te, i,nteres
Et
scop gi in interac{iunea lor. Aceastd particularitate a fost
exprimatd de Engels cind ardta ci ,,in istoria societdlii,
factorii activi sint numai oameni inzestrali cu raliune
sau cu pasiune, in vederea unor scopuri anumite ; nimic
nu se intimplS (in istorie
-
n.n.) fdrd scop conEtient gi
voit(. Moti.ualia este forma de asimilare subiectivi si
724
125
explicativd Ei predictivd, cit Ei o funcli'e metodologi,cd,
reprezentind un sistem coerent de norme 9i reguli de
cercetare a realitifii, de fundamentare qtiinlificd rafio-
nald a acliunii sociale Ei
politice.
a) Specificul determinismului social, raportul dintre
obieitiv qi subiectiv, spontan Ei conqtient in dezvoltarea
social6. i)eterminism'ul social qi inevitabilitatea pieirii
capitalismului qi a victoriei socialismului
O contribulie esenliald a fondatorilor materialismului
dialectic qi istoric, Marx Ei Engels, la intemeierea filozo-
fiei qtiiniifice, a concepliei revolulionare despre- Iume
a clasei muncitoare qi a partidului ei consti in formu-
Iarea gi argumentarea tezbi potrivit cdreia nu numai' in
naturd, ci-gi in societate act,i,oneazd' Iegi' obiectiue' in
evidenlierea specificului determinismului social'
In ce constd speci'ficul determi'nismului' soci'al ? Marx
Ei Engels au relevat atil unitateo, cit gi deosebi'rea
.cali'-
iatiu{ intre naturi Ei societate. Ei au denunlat ,,ideea
ubsurd"d qi nefireasci a unei opozilii intre spirit ;-i mSte-
rie, intre om Ei naturS, intre Juflet Ei corp"'(, subliniind
c5, in timp ce ,,animalul
se confundi cu activitatea sa
viialSt(, omul ari: ,,o activitate vitalA conEtientS((, are o
istorie ..deoarece irebuie sd-qi produci viala"' intr-un
mod determinat((. far ,,producerea vie!ii(( apare ca o
dubl6 relalie: naturald" qi sociald'.
--
nlsptitzind din ansamblul relaliilor sociale relatiile
-ut"rlut",
de produc{ie ca relafi'i deternxi'nante, Marx qi
Engels au subliniat ci aceste relalii au un caracter nece-
r"tl-"ti""tiv, istoriceEte condilionat-, ci se constituie in-
a"i""al"t db bunul plac al oamenilor-gi c6 ,,toatd stipi-
niiea noastri a natuiii constd in posibilitatea pe care o
;;;;, spre deosebire de toate celelalte fiinfe,
.de-a-i
cu-
;";ti; Ilgile qi de a le aplica in mod adecvat((' Este ex-
primate Jstfei cu claritat^e insdqi esen{a determinismului
5o"iui, tp""ificul sdu ; particularitatea principali u.."*1tJ
t""t"i sociale constd irl'u"""u cd e o existen{d con;tientd"
l-egite sociale aclioneazS' prin oameni lnzestrati cu con-
gtiin{5, interese, scopuri, vbin6, care au deci posibilitatea
ii-iib"itut"a
de a optu, d" a alege Ei decide in cunogtinli
dl-"uura modalitd{ile de a ac-tiona' De aici decurge qi
principala particularitate a determinismului social, a ac_
liunii legilor obiective in viala sociald, anurne aceea cd
necesitatea, catzalitatea, Iegitatea se realizeazd in pre_
zenla gi prin intermediul activitdlilor
Ei relaliiloruo"iul_
umane. Iar in cadrul acestora se instituie o impletire
reciprocd intre obiectiv gi subiectiv, necesar Si intim_
pldtor, spontan Ei conqtient.
Dialectica Jactorilor obiecti.ui. ;i, subi,ectiui tn mi;carea
soci.ald.. In
-viala -sociald
latura obiectivd nu poate
""irt,in afara celei subiective, intre ele neexistind bariere ri-
gide, ci treceri reciproce, interacliuni permanente. In
aceastd imbinare dialecticd rolul hotdri,tbr iL au in uI_
timd instan\d, Jactorii obiecti.ui. Din rindul factorilor su-
biectivi care concurd la determinarea dezvoltirii socielelii,
fac parte : activitatea congtientd a oamenilor, activitaiea
politicd,-.organizatoricd, ideologicd a claselor, partidelor,
p.ersonalitSlilor, cunoagterea qtiinfificd,,motivalii1e sociale
gi individuale, de grup, voinla, idealurile, aspiraliile gi
pasiunile oamenilor, ca qi credinlele, prejudecifile, men_
talitdlile etc. care au un rol activ in influenlarea mersu_
lui istoriei, ln realizarea sau ln frinarea realizdrii unor
necesitdli istorice, a acliunii legilor sociale. Firi rolul
factorului subiectiv posibilitateJ qi necesitatea istoricd
nu se transformd in realitate chiar dacd tinde in mod
spontan spre aceasta.
,
Condiliile qi necesitdlile obiective sint determinante,
dat nu suficiente in producerea gi explicarea fenomene_
lor sociale. Lenin a subliniat aceastd impletire obligatorie
intre condiliile obiective qi cele subiective in calul iz-
bucnirii revoluliei. ln absenla unor premise subiective
maturizate, procesul revolulionar fie cd nu izbucneste
sau, declangat fiind in mod spontan, poate equa dacd nu
se c_reeazd Ei suportul subiectiv activ
-
politic, moral,
ideologic, educativ etc.,
-
de infdptuir" a-necesitdlii is_
torice.
-
Raportul dintre factorii obiectivi Ei cei subiectivi,
dintre cerinlele legitdliior sociale Ei activitatea oamenilor
iEi giseqte expresie in categoriile de trebuin,te, i,nteres
Et
scop gi in interac{iunea lor. Aceastd particularitate a fost
exprimatd de Engels cind ardta ci ,,in istoria societdlii,
factorii activi sint numai oameni inzestrali cu raliune
sau cu pasiune, in vederea unor scopuri anumite ; nimic
nu se intimplS (in istorie
-
n.n.) fdrd scop conEtient gi
voit(. Moti.ualia este forma de asimilare subiectivi si
724
125
reflectarea de citre om a cauzelor Ei determinirilor obiec-
tive, a necesitdlii istorice'
Absolutizarea rolului factorilor subiectivi 9i ruperea
fo" iu-"ui-obiectivi a"t" fu denaturdri de felul uolunta'
rismul.ui
"ur" "*"g"iea'e
rotut voinlei
personalitdtilor'
neglijind
"uru"t".ti-ilffi-i;ffi
ai-cdnaiiiitor materiale'
obiective, rolul masetor in dezvoltarea istorici' Dimpo-
iiifi"h;";ur"u i*po"iatttpi iactorilor subiectivi conduce
Ia o atitudine de dt p;;;;; de pasivitate in fa!-a is-toriei'
;;;;";;epliei iitF'i*t"' Fo'T'3 extremd d fatalismu-
irli,^-uti-untati adeseori de o viziune. determinist meca-
"i.'rrial^ "tl"
iau"tili"ut"a determinirii cauzale in viala
ili;il gi-u-o-rt ti;;; sentin{d ini{i.a16 divin6' Marxis-
mul se opune a"opo"tiitta- uUtofiti'a"ii unuia din factorii
mentionali, au-o"'i'it d' ci ui'apa
.sociald
nu este ni'ci un
';';;:;;';;iitrar
al uoinlei oamenilor' nici un proces au-
i;'#t:
"i
tiriirt"i"i"""iit"ii
claseloi sociale' a maselor
nonutare ir,
"or,"oii";it-
;; cerintele legit6lilor obiective
irJi"r""rTatiiittoti""
intr-o etapd sau alta'
Spontan Et
"o*iti'iii
t'n aezuottarea soci'ald' In istoria
societilii omun"qti',J'pol aitti"ge doui mari etape fun-
damentale, d'oua ti'iiri
"r"
a"t"imini;mului
social
"
dez'
uoltarea pru"u*piiiior sponnnd in..orindui'ri'le
presoci'a-
tiste qi dezuoltarea"loi'ii
con;-tientd in orindui'req
socisli.std ;i comufr'sti,- care marcheazd' o treaptd swpe'
rioar d in mani'J e sti'L i' ailni*ini smului" anume saltul din
imperiul necesitatii i"-""af" at tibertalii' conceputd ca
necesitate inteleasi'
Dezvoltare a plepond'erent spontond' care caracteri-
zeazd. evorulia istoilJ"i"'
"ti"aiirl]e
anterioare socialis-
mului, are drept
"""'?
ru"a"*L"tald exi'stent" pl"t::li:ti
private asupra miiloacelor de productie care genereaza
interese antagonr#,
""""""r""ia,^
opozilie qi fenomene ale
ffii;i"i";;-
"Tur"r"'"J"iui"
-u"t"eo"iste.
LesitSlile qi nece-
sitdlile istorice t"'i;;;;, it
"a?9att1
perioa.dd' a istoriei
ilbi;fi omeneqti,--"i
"iEt"
forle oarbe' striine oame-
nilor qi care-i ao-i"al ututttattat* celor naturale' Rapor-
tul dintre ,"optt'^'ii?ottt""itttu
este' de aceea' in aceasti
;;;;;';;i *ui' ud"""u discordant'
Odatd c* t,"""'"u la socialism' evolulia spontani face
tot mai mult toc a?iZniii-ii"i'ate
con;tie;te' incepind
cu actul de naEterl""ui""oii-ttindu.iri -
revolulia socia-
Iisti. NouI tip ae'ieL;i;d
social inausurat odatd cu
socia[smul ."
"u"uii""
ii"aa prin cresterel considerabilS
a rolului factorutJ"'iiui""li"'?
activitdlii conEtiente' in-
t26
deosebi a celei politice, organizatorice qi ideologice, fdrd
a se diminua cu nimic insemndtatea factorilor obiectivi,
a cdror neg)ijare duce Ia consecinle nedorite, la discor-
danlele acestora cu scopurile gi intenliile urmirite.
Rolul partidului, al statului socialist, al instituliilor
de pianificare, al ideologiei revolulionare, al gtiinlei qi
cunoaEterii aclioneazl, tocmai in direclia realiz'irii con-
cordanlei dintre factorul subiectiv conqtient qi imperati-
vele, condiliondrile realitdlilor qi legitililor obiective. In
activitatea de planificare, perfeclionare gi conducere a
vielii sociale partidul se cdliuzeqte dupi iegitilile op*q:
tive, folosindu-Ie in mod conqtient in scopul dezvoltdrii
intregii economii, asigurdrii progresului multilateral al
socie{e1ii socialiste. Partidul nostru pleacd de la faptul
cd in orinduirea socialistd oam'enii nu mai slnt obiectul
acliunii oarbe a legilor sociale. Ei sint chemali s5 foloj
seascl in mod conEtient aceste iegitdfi, si aclioneze in
concordanlI cu ele, sd Ie utilizeze in procesul dezvoltdrii
societdlii, al reglSrii propriei lor vieli' De aici decurge
necesitatea studierii temeinice a acestor legit6fi' a cunoaE-
terii lor, a ridicirii permanente a nivelului de pregetire
qi de conEtiinli a tuturor oamenilor muncii gi in primul
itnd a comunigtilor, a cadrelor cu funclii de conducere'
Deterrninisrrut'L soci'al 9i' i'neui'tabi'ti'tatea pi.ei'ri'i' capi'
tai.i.smului, Si, uictori'a socialismalui. Teoria marxisti a
determinismului social, in centrul cireia se afIS desco-
perirea Ei formularea legilor obiective ale dezvoltirii
istorice, ale trecerii inevitabile de la o orinduire sociali
la alta, pe baza dezvottdrii for{elor de productie Ei a c9T-
flictutuf dintre acestea Ei relatiile de produc{ie qi sociale
rimase in urm5, devenite frini a dezvoltirii sociale, a
transformat socialismul din utopie in Etiinli. Marx 9i
Engels au descifrat contradiclia fundamental5 a modului
de
*produclie
capitalist
-
intre caracterul tot mai social
al producliei Ei insuEirea privati a rezultatelor muncii
-,
au^ relevat caracterul antagonic al contradic{iei dintre
proletariat gi burghezie qi au fundamentat naisiunea isto-
iica a clasei muniitoare, condusd 9i organizatd de partidul
comunist, de a fiuri prin revolulie o societate noud, so-
cialistd. Analiza istoricd obiectivd, intemeiatd pe princi-
piiie gi categoriile determinismului social i-a condus pe
iondatorii socialismului qtiinlific la concluzia ci ,,singur
proletariatul este o clasi cu adevdrat revolutionard(, c5
,,primul
pas in revolulia muncitoreasci este ridicarea pro-
letariatului la rangul de clasi stdplnitoare, este cucerirea
L27
tive, a necesitdlii istorice'
Absolutizarea rolului factorilor subiectivi 9i ruperea
fo" iu-"ui-obiectivi a"t" fu denaturdri de felul uolunta'
rismul.ui
"ur" "*"g"iea'e
rotut voinlei
personalitdtilor'
neglijind
"uru"t".ti-ilffi-i;ffi
ai-cdnaiiiitor materiale'
obiective, rolul masetor in dezvoltarea istorici' Dimpo-
iiifi"h;";ur"u i*po"iatttpi iactorilor subiectivi conduce
Ia o atitudine de dt p;;;;; de pasivitate in fa!-a is-toriei'
;;;;";;epliei iitF'i*t"' Fo'T'3 extremd d fatalismu-
irli,^-uti-untati adeseori de o viziune. determinist meca-
"i.'rrial^ "tl"
iau"tili"ut"a determinirii cauzale in viala
ili;il gi-u-o-rt ti;;; sentin{d ini{i.a16 divin6' Marxis-
mul se opune a"opo"tiitta- uUtofiti'a"ii unuia din factorii
mentionali, au-o"'i'it d' ci ui'apa
.sociald
nu este ni'ci un
';';;:;;';;iitrar
al uoinlei oamenilor' nici un proces au-
i;'#t:
"i
tiriirt"i"i"""iit"ii
claseloi sociale' a maselor
nonutare ir,
"or,"oii";it-
;; cerintele legit6lilor obiective
irJi"r""rTatiiittoti""
intr-o etapd sau alta'
Spontan Et
"o*iti'iii
t'n aezuottarea soci'ald' In istoria
societilii omun"qti',J'pol aitti"ge doui mari etape fun-
damentale, d'oua ti'iiri
"r"
a"t"imini;mului
social
"
dez'
uoltarea pru"u*piiiior sponnnd in..orindui'ri'le
presoci'a-
tiste qi dezuoltarea"loi'ii
con;-tientd in orindui'req
socisli.std ;i comufr'sti,- care marcheazd' o treaptd swpe'
rioar d in mani'J e sti'L i' ailni*ini smului" anume saltul din
imperiul necesitatii i"-""af" at tibertalii' conceputd ca
necesitate inteleasi'
Dezvoltare a plepond'erent spontond' care caracteri-
zeazd. evorulia istoilJ"i"'
"ti"aiirl]e
anterioare socialis-
mului, are drept
"""'?
ru"a"*L"tald exi'stent" pl"t::li:ti
private asupra miiloacelor de productie care genereaza
interese antagonr#,
""""""r""ia,^
opozilie qi fenomene ale
ffii;i"i";;-
"Tur"r"'"J"iui"
-u"t"eo"iste.
LesitSlile qi nece-
sitdlile istorice t"'i;;;;, it
"a?9att1
perioa.dd' a istoriei
ilbi;fi omeneqti,--"i
"iEt"
forle oarbe' striine oame-
nilor qi care-i ao-i"al ututttattat* celor naturale' Rapor-
tul dintre ,"optt'^'ii?ottt""itttu
este' de aceea' in aceasti
;;;;;';;i *ui' ud"""u discordant'
Odatd c* t,"""'"u la socialism' evolulia spontani face
tot mai mult toc a?iZniii-ii"i'ate
con;tie;te' incepind
cu actul de naEterl""ui""oii-ttindu.iri -
revolulia socia-
Iisti. NouI tip ae'ieL;i;d
social inausurat odatd cu
socia[smul ."
"u"uii""
ii"aa prin cresterel considerabilS
a rolului factorutJ"'iiui""li"'?
activitdlii conEtiente' in-
t26
deosebi a celei politice, organizatorice qi ideologice, fdrd
a se diminua cu nimic insemndtatea factorilor obiectivi,
a cdror neg)ijare duce Ia consecinle nedorite, la discor-
danlele acestora cu scopurile gi intenliile urmirite.
Rolul partidului, al statului socialist, al instituliilor
de pianificare, al ideologiei revolulionare, al gtiinlei qi
cunoaEterii aclioneazl, tocmai in direclia realiz'irii con-
cordanlei dintre factorul subiectiv conqtient qi imperati-
vele, condiliondrile realitdlilor qi legitililor obiective. In
activitatea de planificare, perfeclionare gi conducere a
vielii sociale partidul se cdliuzeqte dupi iegitilile op*q:
tive, folosindu-Ie in mod conqtient in scopul dezvoltdrii
intregii economii, asigurdrii progresului multilateral al
socie{e1ii socialiste. Partidul nostru pleacd de la faptul
cd in orinduirea socialistd oam'enii nu mai slnt obiectul
acliunii oarbe a legilor sociale. Ei sint chemali s5 foloj
seascl in mod conEtient aceste iegitdfi, si aclioneze in
concordanlI cu ele, sd Ie utilizeze in procesul dezvoltdrii
societdlii, al reglSrii propriei lor vieli' De aici decurge
necesitatea studierii temeinice a acestor legit6fi' a cunoaE-
terii lor, a ridicirii permanente a nivelului de pregetire
qi de conEtiinli a tuturor oamenilor muncii gi in primul
itnd a comunigtilor, a cadrelor cu funclii de conducere'
Deterrninisrrut'L soci'al 9i' i'neui'tabi'ti'tatea pi.ei'ri'i' capi'
tai.i.smului, Si, uictori'a socialismalui. Teoria marxisti a
determinismului social, in centrul cireia se afIS desco-
perirea Ei formularea legilor obiective ale dezvoltirii
istorice, ale trecerii inevitabile de la o orinduire sociali
la alta, pe baza dezvottdrii for{elor de productie Ei a c9T-
flictutuf dintre acestea Ei relatiile de produc{ie qi sociale
rimase in urm5, devenite frini a dezvoltirii sociale, a
transformat socialismul din utopie in Etiinli. Marx 9i
Engels au descifrat contradiclia fundamental5 a modului
de
*produclie
capitalist
-
intre caracterul tot mai social
al producliei Ei insuEirea privati a rezultatelor muncii
-,
au^ relevat caracterul antagonic al contradic{iei dintre
proletariat gi burghezie qi au fundamentat naisiunea isto-
iica a clasei muniitoare, condusd 9i organizatd de partidul
comunist, de a fiuri prin revolulie o societate noud, so-
cialistd. Analiza istoricd obiectivd, intemeiatd pe princi-
piiie gi categoriile determinismului social i-a condus pe
iondatorii socialismului qtiinlific la concluzia ci ,,singur
proletariatul este o clasi cu adevdrat revolutionard(, c5
,,primul
pas in revolulia muncitoreasci este ridicarea pro-
letariatului la rangul de clasi stdplnitoare, este cucerirea
L27
democra{iei(, dupd cum aritau Marx Ei Engels in Mani-
festul Partidului, Comunist, iar desfiinlarea proprietSlii
capitaliste asupra mijloacelor de produclie, r5sturnarea
burgheziei de Ia putere qi instaurarea relaliilor socialiste
de produclie sint istoriceqte inevitabile, Iegice. ,,Monopo-
lul capitalului deui.ne o cdtu;e pentru modul de producfi.e
care a inflorit cu eI Ei prin el. Centralizarea mijloacelor
de produclie Ei socializarea muncii ajung Ia un punct in
care ele devin incompatibile cu inveligul lor capita1ist...
Ceasul din urrnd al propri.etdfii pri'uate capitali'ste a sun'at.
Etpropri,atori.i sint exproprialiK ardla Marx intr-un cele-
bru pasaj din Capi.talul.
Previziunea istoricd a lui Marx, elaboratd pe baza
principiilor determinismului materialist-dialectic qi istoric,
a fost strdlucit confirmati in secolul al XX-Iea de victo-
ria revoluliei socialiste in numeroase {dri ale lumii. Ge-
neralizind teoretic aceastd experien!5, Programul P.C.R'
adoptat de Congresul al Xl-lea, din ini{iativa Ei cu con-
tribu{ia hotiritoare a tovardquiui Nicolae Ceauqescu,
subliniazi ci ,,transformarea
societdlii pe baze noi, pu-
nerea in concordan{d a relaliilor de produclie Ei sociale
constituie o necesitate istoricS, un proces inevitabil al
dezvoltdrii societitii omeneqtig.
Orinduirea capitalistd este perimati istoriceEte. Ea
este cuprinsd de o crizl. de sistem, generald, insolubild
in cadrul sistemului ca atare. ,,Criza economicd mondialS,
ardta secretarul general al partidului nostru, a dus la
dezvoltarea Ei mai puternicd a crizei generale
-
politice,
sociale, morale
-
a lumii capitaliste, qi a scos cu mai
muiti putere in evidenld limitele orinduirii burgheze, ale
societd{ii. impirlite in clase asuprite Ei asupritoare(. AEa
cum a subliniat in repetate rinduri tovariqul Nicolae
deauEescu, asculirea la extrem a contradic{iilor sistemului
capitalist pune cu tot mai multd putere in fala popoare-
loi necesitatea lichiddrii stirilor de lucruri anacronice,
care contravin noilor forle de producfie, noilor forle sp-
ciale gi materiale.
b) Opera tovardgului Nicolae Ceaugescu, strilucitl con-
tiiUulie la inlelegerea qtiin{ifici a istoriei, a ciilor de
edificare a socialismului qi comunismului in Rom6nia' a
proceselor ;i tendin{elor noi in evolufia lumii contem-
porane
Interpretarea creatoare, originali a materialismului
diaiectic qi istoric in general, a principiilor determinis-
mului social in special, reprezintd o caracteristicd defini-
torie a intregii opere a tovardEului Nicolae Ceauqescu,
fundamentul teoretic, ideologic aI politicii interne Ei ex-
terne a partidului
Ei statului nostru incepind de 1a isto-
ricul Congres aI lX-lea.
Preocuparea fald de studierea, cunoaEterea qi inlele-
gerea legilor obiective ale societdlii omenegti, ale socie-
tdlii romdneqti gi ale lumii contemporane in vederea
elabordrii unei strategii politice juste, a accelerdrii pro-
gresului social reprezintd o preocupare majord a secreta-
rului general al partidului nostru, materializatd in teze
Ei aprecieri de inestimabild valoare teoreticd Ei
practicd
cuprinse in intreaga sa oper6.
O ampld gi profundd analizd a procesului istoric, prin
prisma categoriilor determinismului materialist-diaiectic,
intreprinde tovardgul Nicolae CeauEescu in Expunerea
prezentatd la Plenara ldrgitd a C.C. aI P.C.R. din iunie
1982 adoptatd, prin Hotdrirea Congresului aI XIII-lea, ca
Program ideologic aI partidului. Pe fondul unitdlii din-
tre laturile obiective gi cele subiective a1e dezvoltdrii so-
ciale, al unitdlii dialectice dintre existenla sociald qi con-
Etiin{a social5, secretarul general aI partidului relevS, pe
de o parte, manifestarea unor legitd{i general-valabile
pentru intreaga istorie a societ5fii, care au contribuit Ia
afirmarea conEtiinlei comune a popoarelor, a naliunilor,
la dezvoltarea generalS a gtiinlei gi culturii, a conqtiin{ei
umane iar, pe de altd parte, manifestarea unor legi so-
ciale specifice
-
legea luptei de clasd, ca motor al dez-
voltdrii societd{ilor bazate pe antagonisme sociale, legea
luptei pentru eliberare sociald impletitd strins cu lupta
de eliberare nalionald ; ,,dominalia qi ocupalia strdind,
oricit ar dura
-
conchide tovardqul Nicolae CeauEescu --
nu pot impiedica manifestarea comunitdlii de interese a
unui popor, pdstrarea specificului sdu, formarea na{iunii
gi a statului unitar. Acestea sint legitdli obiective in dez-
voltarea oricdrui poportt.
O contribu,tie inestimabild a adus tovardEul Nicolae
Geaugescu, in spiritul dezvoltdrii creatoare a principiilor
determinismului materialist-dialectic qi istoric, Ia funda-
mentarea cdilor de edificare a socialismului qi comunis-
mului in RomAnia pe baza aplicdrii legitdlilor generale
ale noii societdli Ia condiliile istorice concrete ale {5rii
noastre Ei ale lumii contemporane. in acest context se
inscrie elucidarea raporturilor dialectice dintre general
728
t29
festul Partidului, Comunist, iar desfiinlarea proprietSlii
capitaliste asupra mijloacelor de produclie, r5sturnarea
burgheziei de Ia putere qi instaurarea relaliilor socialiste
de produclie sint istoriceqte inevitabile, Iegice. ,,Monopo-
lul capitalului deui.ne o cdtu;e pentru modul de producfi.e
care a inflorit cu eI Ei prin el. Centralizarea mijloacelor
de produclie Ei socializarea muncii ajung Ia un punct in
care ele devin incompatibile cu inveligul lor capita1ist...
Ceasul din urrnd al propri.etdfii pri'uate capitali'ste a sun'at.
Etpropri,atori.i sint exproprialiK ardla Marx intr-un cele-
bru pasaj din Capi.talul.
Previziunea istoricd a lui Marx, elaboratd pe baza
principiilor determinismului materialist-dialectic qi istoric,
a fost strdlucit confirmati in secolul al XX-Iea de victo-
ria revoluliei socialiste in numeroase {dri ale lumii. Ge-
neralizind teoretic aceastd experien!5, Programul P.C.R'
adoptat de Congresul al Xl-lea, din ini{iativa Ei cu con-
tribu{ia hotiritoare a tovardquiui Nicolae Ceauqescu,
subliniazi ci ,,transformarea
societdlii pe baze noi, pu-
nerea in concordan{d a relaliilor de produclie Ei sociale
constituie o necesitate istoricS, un proces inevitabil al
dezvoltdrii societitii omeneqtig.
Orinduirea capitalistd este perimati istoriceEte. Ea
este cuprinsd de o crizl. de sistem, generald, insolubild
in cadrul sistemului ca atare. ,,Criza economicd mondialS,
ardta secretarul general al partidului nostru, a dus la
dezvoltarea Ei mai puternicd a crizei generale
-
politice,
sociale, morale
-
a lumii capitaliste, qi a scos cu mai
muiti putere in evidenld limitele orinduirii burgheze, ale
societd{ii. impirlite in clase asuprite Ei asupritoare(. AEa
cum a subliniat in repetate rinduri tovariqul Nicolae
deauEescu, asculirea la extrem a contradic{iilor sistemului
capitalist pune cu tot mai multd putere in fala popoare-
loi necesitatea lichiddrii stirilor de lucruri anacronice,
care contravin noilor forle de producfie, noilor forle sp-
ciale gi materiale.
b) Opera tovardgului Nicolae Ceaugescu, strilucitl con-
tiiUulie la inlelegerea qtiin{ifici a istoriei, a ciilor de
edificare a socialismului qi comunismului in Rom6nia' a
proceselor ;i tendin{elor noi in evolufia lumii contem-
porane
Interpretarea creatoare, originali a materialismului
diaiectic qi istoric in general, a principiilor determinis-
mului social in special, reprezintd o caracteristicd defini-
torie a intregii opere a tovardEului Nicolae Ceauqescu,
fundamentul teoretic, ideologic aI politicii interne Ei ex-
terne a partidului
Ei statului nostru incepind de 1a isto-
ricul Congres aI lX-lea.
Preocuparea fald de studierea, cunoaEterea qi inlele-
gerea legilor obiective ale societdlii omenegti, ale socie-
tdlii romdneqti gi ale lumii contemporane in vederea
elabordrii unei strategii politice juste, a accelerdrii pro-
gresului social reprezintd o preocupare majord a secreta-
rului general al partidului nostru, materializatd in teze
Ei aprecieri de inestimabild valoare teoreticd Ei
practicd
cuprinse in intreaga sa oper6.
O ampld gi profundd analizd a procesului istoric, prin
prisma categoriilor determinismului materialist-diaiectic,
intreprinde tovardgul Nicolae CeauEescu in Expunerea
prezentatd la Plenara ldrgitd a C.C. aI P.C.R. din iunie
1982 adoptatd, prin Hotdrirea Congresului aI XIII-lea, ca
Program ideologic aI partidului. Pe fondul unitdlii din-
tre laturile obiective gi cele subiective a1e dezvoltdrii so-
ciale, al unitdlii dialectice dintre existenla sociald qi con-
Etiin{a social5, secretarul general aI partidului relevS, pe
de o parte, manifestarea unor legitd{i general-valabile
pentru intreaga istorie a societ5fii, care au contribuit Ia
afirmarea conEtiinlei comune a popoarelor, a naliunilor,
la dezvoltarea generalS a gtiinlei gi culturii, a conqtiin{ei
umane iar, pe de altd parte, manifestarea unor legi so-
ciale specifice
-
legea luptei de clasd, ca motor al dez-
voltdrii societd{ilor bazate pe antagonisme sociale, legea
luptei pentru eliberare sociald impletitd strins cu lupta
de eliberare nalionald ; ,,dominalia qi ocupalia strdind,
oricit ar dura
-
conchide tovardqul Nicolae CeauEescu --
nu pot impiedica manifestarea comunitdlii de interese a
unui popor, pdstrarea specificului sdu, formarea na{iunii
gi a statului unitar. Acestea sint legitdli obiective in dez-
voltarea oricdrui poportt.
O contribu,tie inestimabild a adus tovardEul Nicolae
Geaugescu, in spiritul dezvoltdrii creatoare a principiilor
determinismului materialist-dialectic qi istoric, Ia funda-
mentarea cdilor de edificare a socialismului qi comunis-
mului in RomAnia pe baza aplicdrii legitdlilor generale
ale noii societdli Ia condiliile istorice concrete ale {5rii
noastre Ei ale lumii contemporane. in acest context se
inscrie elucidarea raporturilor dialectice dintre general
728
t29
gi particular, nalional qi internalional in revolu{ia Ei
conitrucfia socialistS, combaterea oricirei tendinte de tra-
tare qi intelegere unilaterald a acestor raporturi
-vitale
pentru ediiicarea socialismului qi comunismului in fiecare
iard, prin infdptuirea strategiei politice elaborate de sine
stdtdtor de cdtre fiecare partid comunist.
Conceptul de societate socialistd multilateral dezvol-
tatd Ei teza continudrii pe trepte superioare, f6rd intre-
,rrp"r'", a procesului revolulionar in RomAnia reprezinti
chintesenti contribuliei secretarului general al partidului
nostru la aplicarea creatoare a principiilor marxiste ale
determinismului social Ia condi{iile epocii contemporane"
'O deosebitd atenlie se acordd in opera tovardgului
Nicolae Geaugescu proceselor gi tendin!et9l.-t-9i in evo-
lulia lumii contempbrane, elaboririi Ei aplicdrii,. pe baza
studierii acestor tendinle obiective, a unei politici rea-
liste, eficiente, menite sd conduci la rezolvarea cores-
pntrlato.t" a problemelor complexe ce confruntd acut
it*"" de azi,li crearea unei lumi mai bune qi mai drepte'
ia mobilizarea 9i unirea tuturor factorilor conqtienfi'
-pen-
ir" t"G*darsa pdcii, a vie{ii pe-planeti' €dlduzindu-se
;;;;t;i dupi ieza materialist-dialecticd- Ei istorici po-
irivli
-cateia
tegite sociale obiective iqi realizeazd efectele
prin acliunea constanti a oamenilor, tovardgul Nicolae
6;;;Ed; ir.trutti* in Cuvintarea Ia convocarea-bilant
"
t"ti""f"i de bazd de comandd qi de partid din.armati
ca--noi comuniEtii revolulionari avem obligalia.s6-facem
i"t,li pl"tt" a asigura omenirii dreptul Ia via{i 9i exis-
;;;d,-p";;ru a inlXtura rdzboaiele cu desivirEire-' Aceasta
este aitari misiunea fundamental6 a socialismului' a co-
mu.rismutui, a tuturor celor care iubesc viata' care iu-
6*"-ouln"rrii.,. Iute de ce partidul nostru militeazi nea-
nat"t p""tru unirea strinsb a for{elor revolu{ionare din
intreaga lume, a tuturor popoarelor,. Etiind .cE
numai
"ri]"r"p"t
fi realizate idealurile lnnoirii societSfii, se poate
salvgaida pacea mondiali'
-
I"n aet&minarea cursului dezvoltdrii omenirii contem-
ooruru. un rol hotdrltor au masele populare de-pretutin-
e;;i f adevdratele fduritoare aie istoriei
-
in genere
iaclotii conEtien{i, organiza{i' Aclionind unite' masele
p"p"i*", torlele' sociafe progresistel pop9."t"l?
t"^
p:llY:
iinaeni pot asigura evolulia vielii internalionale pe. o cale
i"tla
-^
u"eea"a destinderii, independen{ei qi pdcii'
,
'-"il.ru ain proUt"mele fundamentale ale vietii co9lery-
pori"J
"
^"oiiiii"ie
faptul c5 lumea este impirliti in
130
ldri sdrace qi tiri bogate, ca rezultat al indelungatei po-
litici imperialiste Ei colonialiste. De aici decurge qi nece-
sitatea de a se acliona pentru lichidarea vechilor stiri
de lucruri, pentru stabiiirea unor relalii noi, de egalitate
qi echitate intre state, atit in domeniul economiei, cit qi,
in general, in viala internalionali.
ln condi{iile de astdzi cind, ca urmare a prolundelor
schimbdri petrecute ln ultimele decenii, tabloul economic,
social qi politic al lumii s-a rnodificat radical, sint nece-
sare un studiu aprofundat, rdspunsuri corespunzdtoare,
solufii pentru toate problemele aduse la ordinea zilei de
dezvoltarea istoricd. Aceasta inseamnS. a aplica creator
teoria marxist-leninistd a determinismului social, atit
pentru explicarea gi lnlelegerea dinamicii construcliei so-
cialiste in lara noastrd, cit Ei a transformdrilor revolulio-
nare din lumea contemporan5.
c) Congresul al Xl[-lea al Partidului Comunist RomAn
despre creqterea rolului factorului subiectiv, al activiti{ii
conqtiente in edificarea societSlii socialiste multilateral
dezvoltate qi inaintare spre comunism
AEa cum a relevat, in repetate rlnduri, tovar[Eul
Nicolae @eauEescu, construirea socialismului Ei comunis-
mului reprezint5. o operi istoricd profund congtienti, ba-
zatd pe cunoaqterea Ei folosirea legilor obiective ale dez-
voltdrii sociale. ,,Omul devine liber in orinduirea socia-
iisti
-
afirma secretarul general al partidului
-
nu
pentru cd iese de sub actiunea legilor obiective, ci pentru
c6, infelegindu-Ie necesitatea imperioasd, aclioneazd in
spiritul lor, pentru constructia congtienti a societ6{ii(.
Gontinuind aceastd idee Ia @ongresul al XIII-lea aI parti-
dului, tovardgul Nicolae @eauqescu spunea : ,,Trebuie
ac-
{ionat pentru o cit mai bund cunoagtere a legilor generale
ale dezvoltdrii, in vederea aplicdrii congtiente a acestora
Ia condiliile concrete ale societilii noastre.(.
In viziunea partidului nostru, cregterea
-
obiectiv
determinati
-
a factorilor subiectivi, congtienli, organiza-
torici Ei ideologici in intregul proces de fiurire a socia-
lismului multilateral dezvoltat Ei de trecere Ia comunism
se opune deopotrivd fatalismului, mersului de la sine,
cit Ei subiectivismului
Ei voluntarismului. Nu intimpldtor
Gongresul al XIII-tea al P.C,R. a apreciat cd in{elegerea
Ei aplicarea legilor elconomico-sociale trebuie sd aibd ca
131
conitrucfia socialistS, combaterea oricirei tendinte de tra-
tare qi intelegere unilaterald a acestor raporturi
-vitale
pentru ediiicarea socialismului qi comunismului in fiecare
iard, prin infdptuirea strategiei politice elaborate de sine
stdtdtor de cdtre fiecare partid comunist.
Conceptul de societate socialistd multilateral dezvol-
tatd Ei teza continudrii pe trepte superioare, f6rd intre-
,rrp"r'", a procesului revolulionar in RomAnia reprezinti
chintesenti contribuliei secretarului general al partidului
nostru la aplicarea creatoare a principiilor marxiste ale
determinismului social Ia condi{iile epocii contemporane"
'O deosebitd atenlie se acordd in opera tovardgului
Nicolae Geaugescu proceselor gi tendin!et9l.-t-9i in evo-
lulia lumii contempbrane, elaboririi Ei aplicdrii,. pe baza
studierii acestor tendinle obiective, a unei politici rea-
liste, eficiente, menite sd conduci la rezolvarea cores-
pntrlato.t" a problemelor complexe ce confruntd acut
it*"" de azi,li crearea unei lumi mai bune qi mai drepte'
ia mobilizarea 9i unirea tuturor factorilor conqtienfi'
-pen-
ir" t"G*darsa pdcii, a vie{ii pe-planeti' €dlduzindu-se
;;;;t;i dupi ieza materialist-dialecticd- Ei istorici po-
irivli
-cateia
tegite sociale obiective iqi realizeazd efectele
prin acliunea constanti a oamenilor, tovardgul Nicolae
6;;;Ed; ir.trutti* in Cuvintarea Ia convocarea-bilant
"
t"ti""f"i de bazd de comandd qi de partid din.armati
ca--noi comuniEtii revolulionari avem obligalia.s6-facem
i"t,li pl"tt" a asigura omenirii dreptul Ia via{i 9i exis-
;;;d,-p";;ru a inlXtura rdzboaiele cu desivirEire-' Aceasta
este aitari misiunea fundamental6 a socialismului' a co-
mu.rismutui, a tuturor celor care iubesc viata' care iu-
6*"-ouln"rrii.,. Iute de ce partidul nostru militeazi nea-
nat"t p""tru unirea strinsb a for{elor revolu{ionare din
intreaga lume, a tuturor popoarelor,. Etiind .cE
numai
"ri]"r"p"t
fi realizate idealurile lnnoirii societSfii, se poate
salvgaida pacea mondiali'
-
I"n aet&minarea cursului dezvoltdrii omenirii contem-
ooruru. un rol hotdrltor au masele populare de-pretutin-
e;;i f adevdratele fduritoare aie istoriei
-
in genere
iaclotii conEtien{i, organiza{i' Aclionind unite' masele
p"p"i*", torlele' sociafe progresistel pop9."t"l?
t"^
p:llY:
iinaeni pot asigura evolulia vielii internalionale pe. o cale
i"tla
-^
u"eea"a destinderii, independen{ei qi pdcii'
,
'-"il.ru ain proUt"mele fundamentale ale vietii co9lery-
pori"J
"
^"oiiiii"ie
faptul c5 lumea este impirliti in
130
ldri sdrace qi tiri bogate, ca rezultat al indelungatei po-
litici imperialiste Ei colonialiste. De aici decurge qi nece-
sitatea de a se acliona pentru lichidarea vechilor stiri
de lucruri, pentru stabiiirea unor relalii noi, de egalitate
qi echitate intre state, atit in domeniul economiei, cit qi,
in general, in viala internalionali.
ln condi{iile de astdzi cind, ca urmare a prolundelor
schimbdri petrecute ln ultimele decenii, tabloul economic,
social qi politic al lumii s-a rnodificat radical, sint nece-
sare un studiu aprofundat, rdspunsuri corespunzdtoare,
solufii pentru toate problemele aduse la ordinea zilei de
dezvoltarea istoricd. Aceasta inseamnS. a aplica creator
teoria marxist-leninistd a determinismului social, atit
pentru explicarea gi lnlelegerea dinamicii construcliei so-
cialiste in lara noastrd, cit Ei a transformdrilor revolulio-
nare din lumea contemporan5.
c) Congresul al Xl[-lea al Partidului Comunist RomAn
despre creqterea rolului factorului subiectiv, al activiti{ii
conqtiente in edificarea societSlii socialiste multilateral
dezvoltate qi inaintare spre comunism
AEa cum a relevat, in repetate rlnduri, tovar[Eul
Nicolae @eauEescu, construirea socialismului Ei comunis-
mului reprezint5. o operi istoricd profund congtienti, ba-
zatd pe cunoaqterea Ei folosirea legilor obiective ale dez-
voltdrii sociale. ,,Omul devine liber in orinduirea socia-
iisti
-
afirma secretarul general al partidului
-
nu
pentru cd iese de sub actiunea legilor obiective, ci pentru
c6, infelegindu-Ie necesitatea imperioasd, aclioneazd in
spiritul lor, pentru constructia congtienti a societ6{ii(.
Gontinuind aceastd idee Ia @ongresul al XIII-lea aI parti-
dului, tovardgul Nicolae @eauqescu spunea : ,,Trebuie
ac-
{ionat pentru o cit mai bund cunoagtere a legilor generale
ale dezvoltdrii, in vederea aplicdrii congtiente a acestora
Ia condiliile concrete ale societilii noastre.(.
In viziunea partidului nostru, cregterea
-
obiectiv
determinati
-
a factorilor subiectivi, congtienli, organiza-
torici Ei ideologici in intregul proces de fiurire a socia-
lismului multilateral dezvoltat Ei de trecere Ia comunism
se opune deopotrivd fatalismului, mersului de la sine,
cit Ei subiectivismului
Ei voluntarismului. Nu intimpldtor
Gongresul al XIII-tea al P.C,R. a apreciat cd in{elegerea
Ei aplicarea legilor elconomico-sociale trebuie sd aibd ca
131
scop perfec{ionarea modului de produclie socialist, a for-
felor qi relaliilor-de produc{ie qi sociale, inlSturind vo-
luntarismul, dar Ei tendinlele de fetiEizare a acestora, de
automatism economico-social. Relevind cu putere rolul
factorului congtient, in primul rind al partidului, centrul
vital aI naliunii socialiste, forla conducdtoare Ei pro-
pulsoare a intregii noastre vieli sociale, tovardEul Nicolae
GeauEescu preciza cd aplicarea ,,legilor economice gene-
rale nu trebuie sd se desfdqoare la voia intimpldrii, ci sd
fie condusd in mod conqtient. In aceasta consti rolul
conducdtor al partidului, al statului socialist(.
Congresul al XIII-lea al partidului abordind pro-
blema rolului statului in construclia socialistd, a reliefat
faptul cd cerinlele sociale obiective, puternica dez-
voltare a forlelor de producfie, amplificarea activiti-
lilor economico-sociale impun ca o necesi'tste obiecti'ud'
perfeclionarea Ei creEterea rolului statului pentru asigu-
rarea dezvoltdrii unitare gi armonioase a societS{ii. Con-
ducerea unitard a activitdlii economico-sociale pe baza
planului unic imbind armonios interesele fiecdrei unit6fi,
ale fiecdrui colectiv de oameni ai muncii cu interesele
generale ale societdlii noastre socialiste, ale intregului
popor. Congresul al XIII-lea al partidului a subliniat cu
terie cd perfeclionarea continud a activitSlii de con-
ducere in toate domeniile este obiectiv determinatd
de creEterea complexitdlii evoluliei viitoare, a societSfii,
de necesitatea aplicdrii conqtiente a legilor dezvoltdrii
sociale. ,,Funcliile de organizare qi conducere conqtientd
a activitSlii in societatea socialistd
-
sublinia tovardqul
Nicolae Ceauqescu 1a Gongres
-
nu vor dispdrea nici-
odatd. Societatea va trebui sd dispuni intotdeauna de
organisme centrale proprii care sd asigure condrtcerea
activltdlii economico-sociale pe baza aplicdrii,Iegilor so-
ciale, evitind disproporliile, solu{ionind contradicliile, asi-
gurind dezvoltaiea
-armonioasd
a tuturor sectoarelor, ri-
ii"ar"u continud a bundstirii materiale 9i spirituale a
poporului((.
GreEterea rolului factorului subiectiv in dezvoltarea
societ5{ii noastre se realizeazd in modul cel mai depiin
prin creEterea qi intdrirea continud a rolului conducdtor
il partidului, care, prin politica sa interni 9i exteryLi, dd
expresie cerin{elor legilor obiective ale inaintdrii RomA-
nlei pe drumul societilii socialiste multilateral dezvol-
tate Ei edificdrii comunismului. El educd in spirit revo-
lulionar masele de oameni ai muncii, le uneqte forlele
in vederea realizdrii unei noi calitdfi a rnuncii Ei a
a fduririi celei mai bune qi mai drepte societili
cietatea socialisti qi comunistS.
De maximi importanti este faptul ci partidul con-
cepe cregterea rolului sdu conducitor in societate in
sensul exercitdrii acestui rol de cdtre fiecare organizalie
de partid, de cdtre fiecare
.membru
de partid in unitatea
unde igi desfdEoari munca.
In{elegerea principiilor determinismului social este de
naturd sd contribuie la cregterea rolului conducdtor al
partidului, Ia mobilizarea energiilor creatoare ale mase-
ior pentru inf6ptuirea neabdtutd a politicii interne qi
externe a partidului, a orientdrilor Ei indica{iilor secr:eta-
rului sdu general, tovardEul Nicolae Ceauqescu.
BIBLIOGRAFIE
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Raport I'a cel de-al XIII-tea Congres
al Partid.utui Comunist Romdn,'Editura Politicd, Bucureqti, 1984,
p. 38-40, 4L-47,50-55, 64-47.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Etpunere cu priur're la stadiul actuat
al edificd.rii sociahsm'u.Iui in lara noastr(t,, Ia problemele teoretice,
id,eologice gi actiui,tatea politicd, educahiud a parti'dului, prezentatd
la Plenara tdrgitd a Comitetului Central al Partidului Colnunist
Il,omdn
-
1 iunie 1982, in RomdnLa pe drunul construirii so-
cietdlii socialiste multilatera'l dezuoltate, vol. 24, Editura Politic5'
Bucu,reEti, 1983, p. 5-9, 30-37, 4l-44, 50-57, sau in broqurd,
Editura Politi,cS, Bucureqti, 1982, p. 7-10, 29-35, 39-41, 47-53.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare Ia adunarea solemnii a
Acaderniei Republicii Soci,aliste Romdnia, 11 irliie 1985, trditura
Pol.itic5, Btrcureqti, 1985, p. 6*10.
NI'COLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare Ia Cort'gresul ttiinlei $t
inrsd{dmintultr,i, 2B noiembrie 1985, Editura PoliticS, Bucureqti,
1985, p. 14-16.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare la conuocarea-bilan! a ac-
tivului de bazd d,e comatdd. 9i de parti'd d'in armatd, 17 decem-
brie 1985, Editura PoliticS, Bucureqti, 1985, p. B-9, 11-12.
Di.n gindi"rea fitozof i,cd a pre;edi'n'telui Romd'niei, Ni,colae Ceau;escu.
Dialectica edi'ficd'rii societdlii socia'liste multil'ateral dezuol,tate,
Editura PoliticS, Bucuregti, 1982, p. 131-141, 149-161, 180-199-
K. MARX
-
Contri'bulii la ctitica economiei politice. Prefald,
in vol. K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 3, Editura Po1itic5, Bucu-
regti, 1962, p. B=11.
f'. ENGELS
-
Ludtuig Feuerbach €i sfir$itul ft'Iozofi'ei, clasice
gern'Lane, in vol. K, Marx, F. Eneels, Opere, vol. 21, Editura
PoliticS, BucureEti, 1965, p. 290-305.
vie!ii,
-
so-
L32
133
felor qi relaliilor-de produc{ie qi sociale, inlSturind vo-
luntarismul, dar Ei tendinlele de fetiEizare a acestora, de
automatism economico-social. Relevind cu putere rolul
factorului congtient, in primul rind al partidului, centrul
vital aI naliunii socialiste, forla conducdtoare Ei pro-
pulsoare a intregii noastre vieli sociale, tovardEul Nicolae
GeauEescu preciza cd aplicarea ,,legilor economice gene-
rale nu trebuie sd se desfdqoare la voia intimpldrii, ci sd
fie condusd in mod conqtient. In aceasta consti rolul
conducdtor al partidului, al statului socialist(.
Congresul al XIII-lea al partidului abordind pro-
blema rolului statului in construclia socialistd, a reliefat
faptul cd cerinlele sociale obiective, puternica dez-
voltare a forlelor de producfie, amplificarea activiti-
lilor economico-sociale impun ca o necesi'tste obiecti'ud'
perfeclionarea Ei creEterea rolului statului pentru asigu-
rarea dezvoltdrii unitare gi armonioase a societS{ii. Con-
ducerea unitard a activitdlii economico-sociale pe baza
planului unic imbind armonios interesele fiecdrei unit6fi,
ale fiecdrui colectiv de oameni ai muncii cu interesele
generale ale societdlii noastre socialiste, ale intregului
popor. Congresul al XIII-lea al partidului a subliniat cu
terie cd perfeclionarea continud a activitSlii de con-
ducere in toate domeniile este obiectiv determinatd
de creEterea complexitdlii evoluliei viitoare, a societSfii,
de necesitatea aplicdrii conqtiente a legilor dezvoltdrii
sociale. ,,Funcliile de organizare qi conducere conqtientd
a activitSlii in societatea socialistd
-
sublinia tovardqul
Nicolae Ceauqescu 1a Gongres
-
nu vor dispdrea nici-
odatd. Societatea va trebui sd dispuni intotdeauna de
organisme centrale proprii care sd asigure condrtcerea
activltdlii economico-sociale pe baza aplicdrii,Iegilor so-
ciale, evitind disproporliile, solu{ionind contradicliile, asi-
gurind dezvoltaiea
-armonioasd
a tuturor sectoarelor, ri-
ii"ar"u continud a bundstirii materiale 9i spirituale a
poporului((.
GreEterea rolului factorului subiectiv in dezvoltarea
societ5{ii noastre se realizeazd in modul cel mai depiin
prin creEterea qi intdrirea continud a rolului conducdtor
il partidului, care, prin politica sa interni 9i exteryLi, dd
expresie cerin{elor legilor obiective ale inaintdrii RomA-
nlei pe drumul societilii socialiste multilateral dezvol-
tate Ei edificdrii comunismului. El educd in spirit revo-
lulionar masele de oameni ai muncii, le uneqte forlele
in vederea realizdrii unei noi calitdfi a rnuncii Ei a
a fduririi celei mai bune qi mai drepte societili
cietatea socialisti qi comunistS.
De maximi importanti este faptul ci partidul con-
cepe cregterea rolului sdu conducitor in societate in
sensul exercitdrii acestui rol de cdtre fiecare organizalie
de partid, de cdtre fiecare
.membru
de partid in unitatea
unde igi desfdEoari munca.
In{elegerea principiilor determinismului social este de
naturd sd contribuie la cregterea rolului conducdtor al
partidului, Ia mobilizarea energiilor creatoare ale mase-
ior pentru inf6ptuirea neabdtutd a politicii interne qi
externe a partidului, a orientdrilor Ei indica{iilor secr:eta-
rului sdu general, tovardEul Nicolae Ceauqescu.
BIBLIOGRAFIE
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Raport I'a cel de-al XIII-tea Congres
al Partid.utui Comunist Romdn,'Editura Politicd, Bucureqti, 1984,
p. 38-40, 4L-47,50-55, 64-47.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Etpunere cu priur're la stadiul actuat
al edificd.rii sociahsm'u.Iui in lara noastr(t,, Ia problemele teoretice,
id,eologice gi actiui,tatea politicd, educahiud a parti'dului, prezentatd
la Plenara tdrgitd a Comitetului Central al Partidului Colnunist
Il,omdn
-
1 iunie 1982, in RomdnLa pe drunul construirii so-
cietdlii socialiste multilatera'l dezuoltate, vol. 24, Editura Politic5'
Bucu,reEti, 1983, p. 5-9, 30-37, 4l-44, 50-57, sau in broqurd,
Editura Politi,cS, Bucureqti, 1982, p. 7-10, 29-35, 39-41, 47-53.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare Ia adunarea solemnii a
Acaderniei Republicii Soci,aliste Romdnia, 11 irliie 1985, trditura
Pol.itic5, Btrcureqti, 1985, p. 6*10.
NI'COLAE CEAUSESCU
-
Cuuintare Ia Cort'gresul ttiinlei $t
inrsd{dmintultr,i, 2B noiembrie 1985, Editura PoliticS, Bucureqti,
1985, p. 14-16.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cuuintare la conuocarea-bilan! a ac-
tivului de bazd d,e comatdd. 9i de parti'd d'in armatd, 17 decem-
brie 1985, Editura PoliticS, Bucureqti, 1985, p. B-9, 11-12.
Di.n gindi"rea fitozof i,cd a pre;edi'n'telui Romd'niei, Ni,colae Ceau;escu.
Dialectica edi'ficd'rii societdlii socia'liste multil'ateral dezuol,tate,
Editura PoliticS, Bucuregti, 1982, p. 131-141, 149-161, 180-199-
K. MARX
-
Contri'bulii la ctitica economiei politice. Prefald,
in vol. K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 3, Editura Po1itic5, Bucu-
regti, 1962, p. B=11.
f'. ENGELS
-
Ludtuig Feuerbach €i sfir$itul ft'Iozofi'ei, clasice
gern'Lane, in vol. K, Marx, F. Eneels, Opere, vol. 21, Editura
PoliticS, BucureEti, 1965, p. 290-305.
vie!ii,
-
so-
L32
133
UNITATEA DIALECTICA DINTRE POLITICA IN.
pryryA_Fr EXTERNA A RARTTDULU $r STATULUT
NOSTRU. ACTIVITATEA INTERNATIONALA A
ROMANIEI SOCIALISTE PENTRU O POLITICA NN
PACE, SECURITATE $I INDEPENDENTA, PENTRU
INSTAURAR,EA UNOR NOI NNPONTUNT INTIiE
STATELE LUMII
CONSTANTIN FLOREA
Planul temei
a) Conceplia origina,ld a partidud.ui nostru, a secretarului sdu
qgqerql, tovardqul Nicolae Ceauqescu, cu privire la unitatea
di,alecticd dintre politica internd qi politica externi a tirii
noas'tre
b) Politica Romdniei de dezvoltare rargd a conrucrdrii cu toate
statele lumii, fird deosebire de ,or:i,nrduire socield
c) Contribufi? a,ctivd a Romdniei socialiste la solulionarea proble-
melor cardinale ale lumii contemporane
Congresul al IX-lea a inaugurat o eri noue, de schim-
biri innoitoare, de realizdri fdri precedent nu numai in
dezvoltarea internd a patriei, in construclia socialisti dar
Ei, in acelaqi .timp, in politica externe, in intreaga activi-
tate a RomAniei pe arena mondiald. ln ultimii 20 de
ani s-au modificat in mod esential statutul ldrii noastre
in via{a internafional5, locul qi rolul ei in cadrut nafiu-
nilor lumii. Sub conducerea partidului, a tovarigului
Nicolae Ceaugescu
-
strdlucit promotor al cauzei iiber-
td{ii gi independenlei nafionale, neobosit luptdtor pentru
afirmarea drepturilor fundamentale ale popoarelor, p€r-
tru triumful cauzei socialismului, progresului
Ei pdcii
-
Romdnia s-a afirmat ca un stat socialist, pe deptin liber
Si suveran, activ angajat, al5turi de celelalte ldri socia-
liste, de alte ldri ale lumii, de toate forlele progresiste,
democratice, inaintate, in lupta pentru independenla, secu-
ritatea Ei pacea omenirii, pentru fdurirea unei lumi rnai
bune Ei mai drepte, fdrd arme gi fdrd rdzboaie. Promo-
vind o politici externd clarvdzltoare, realistS, de largi
deschidere, RomAnia socialistd, preEedintele ldrii noastre
qi-au ciEtigat o largd recunoagtere Ei pre{uire in lumea
contemporanS. Nicicind, in nici o perioadd a istoriei sale,
{ara noastrd nu s-a bucurat de un asemenea inalt pres-
tigiu international, nu a avut atitia prieteni cum are
astizi pe toate meridianele planetei.
Principiile gi obiectivele fundamentale ale politicii
promovate de lara noastrd pe arena internationald, in-'
deosebi in anii de dupi Gongresul al lX-lea, strilucitele
initiative, propuneri Ei ac{iuni ale preqedintelui Nicolae
@eauqescu oglindesc unitatea
-
realizate cu consecvent5,,
in mod armonios gi deplin, intr-un spirit de lnaltd res-
ponsabilitate
-
intre interesele nationale 9i interes4le
generale ale pdcii
Ei intelegerii intre-popoare, ale libertd{ii
$i progresului pe plan mondial. ,,1n intreaga activitate
interna{ionald
-
sublinia tovardgul Nico}ae Oeauqescu
la Plenara e.€. aI [email protected]. qi a activului central de partid
din iulie 1985
-
am pornit totdeauna de Ia interdepen*
denla dialectici dintre politica interni Ei externd, de ia
faptul ci succesele fiecdrei ldri socialiste in dezvoltarea
economico-sociald, in construc{ia noii orinduiri constituie
un factor important pentru intirirea prestigiului qi for{ei
socialismului, pentru politica de colaborare Ei
pace((.
a) Conceplia originali a partidului nostru' a secretaru*
liri siu general, tovarigul Nicolae Ceauqescu, cu privire
la unitatea dialectic[ dintre politica interni Ei politica
externi a {nrii noastre
Viafa, experienla istoricd demonstreazS cd politica
externd a unei ldri nu este un fenomen izolal, rupt de
orinduirea sociald, de clasa in miinile cireia se aflS pu-
terea politicd Ei economice, tot aqa cum politica ei in-
ternd nu este un fenomen situat in afara cursului fun-
darnental al epocii lstorice date, rupt de locul qi inte-
resele ldrii reipective pe arena mondiald. Dar aceast5'
coresponden{d intre potitica internd Ei politica externd
nu se realizeazd in mod automat, intotdeauna Ei in orice
imprejurare. In realitate, intre politica internd 9i cea ex-
ternd
-a
unor state existd deosebiri mai mici sau mai
mari iar uneori chiar flagrante contradictii. ln ce pri-
veqte Romdnia socialistd, faptele pun in lumind cu
claritate existenla unei unit5li depline, de esen{6, intre
politica sa internd qi externd, unitate asiguratd in mod
ierm, in ultimele doui decenii, sub conducerea Partidu-
lui Comunist RomAn, a secretarului siu general, tovar5gul
Nicolae CeauEescu. ,
134
135
pryryA_Fr EXTERNA A RARTTDULU $r STATULUT
NOSTRU. ACTIVITATEA INTERNATIONALA A
ROMANIEI SOCIALISTE PENTRU O POLITICA NN
PACE, SECURITATE $I INDEPENDENTA, PENTRU
INSTAURAR,EA UNOR NOI NNPONTUNT INTIiE
STATELE LUMII
CONSTANTIN FLOREA
Planul temei
a) Conceplia origina,ld a partidud.ui nostru, a secretarului sdu
qgqerql, tovardqul Nicolae Ceauqescu, cu privire la unitatea
di,alecticd dintre politica internd qi politica externi a tirii
noas'tre
b) Politica Romdniei de dezvoltare rargd a conrucrdrii cu toate
statele lumii, fird deosebire de ,or:i,nrduire socield
c) Contribufi? a,ctivd a Romdniei socialiste la solulionarea proble-
melor cardinale ale lumii contemporane
Congresul al IX-lea a inaugurat o eri noue, de schim-
biri innoitoare, de realizdri fdri precedent nu numai in
dezvoltarea internd a patriei, in construclia socialisti dar
Ei, in acelaqi .timp, in politica externe, in intreaga activi-
tate a RomAniei pe arena mondiald. ln ultimii 20 de
ani s-au modificat in mod esential statutul ldrii noastre
in via{a internafional5, locul qi rolul ei in cadrut nafiu-
nilor lumii. Sub conducerea partidului, a tovarigului
Nicolae Ceaugescu
-
strdlucit promotor al cauzei iiber-
td{ii gi independenlei nafionale, neobosit luptdtor pentru
afirmarea drepturilor fundamentale ale popoarelor, p€r-
tru triumful cauzei socialismului, progresului
Ei pdcii
-
Romdnia s-a afirmat ca un stat socialist, pe deptin liber
Si suveran, activ angajat, al5turi de celelalte ldri socia-
liste, de alte ldri ale lumii, de toate forlele progresiste,
democratice, inaintate, in lupta pentru independenla, secu-
ritatea Ei pacea omenirii, pentru fdurirea unei lumi rnai
bune Ei mai drepte, fdrd arme gi fdrd rdzboaie. Promo-
vind o politici externd clarvdzltoare, realistS, de largi
deschidere, RomAnia socialistd, preEedintele ldrii noastre
qi-au ciEtigat o largd recunoagtere Ei pre{uire in lumea
contemporanS. Nicicind, in nici o perioadd a istoriei sale,
{ara noastrd nu s-a bucurat de un asemenea inalt pres-
tigiu international, nu a avut atitia prieteni cum are
astizi pe toate meridianele planetei.
Principiile gi obiectivele fundamentale ale politicii
promovate de lara noastrd pe arena internationald, in-'
deosebi in anii de dupi Gongresul al lX-lea, strilucitele
initiative, propuneri Ei ac{iuni ale preqedintelui Nicolae
@eauqescu oglindesc unitatea
-
realizate cu consecvent5,,
in mod armonios gi deplin, intr-un spirit de lnaltd res-
ponsabilitate
-
intre interesele nationale 9i interes4le
generale ale pdcii
Ei intelegerii intre-popoare, ale libertd{ii
$i progresului pe plan mondial. ,,1n intreaga activitate
interna{ionald
-
sublinia tovardgul Nico}ae Oeauqescu
la Plenara e.€. aI [email protected]. qi a activului central de partid
din iulie 1985
-
am pornit totdeauna de Ia interdepen*
denla dialectici dintre politica interni Ei externd, de ia
faptul ci succesele fiecdrei ldri socialiste in dezvoltarea
economico-sociald, in construc{ia noii orinduiri constituie
un factor important pentru intirirea prestigiului qi for{ei
socialismului, pentru politica de colaborare Ei
pace((.
a) Conceplia originali a partidului nostru' a secretaru*
liri siu general, tovarigul Nicolae Ceauqescu, cu privire
la unitatea dialectic[ dintre politica interni Ei politica
externi a {nrii noastre
Viafa, experienla istoricd demonstreazS cd politica
externd a unei ldri nu este un fenomen izolal, rupt de
orinduirea sociald, de clasa in miinile cireia se aflS pu-
terea politicd Ei economice, tot aqa cum politica ei in-
ternd nu este un fenomen situat in afara cursului fun-
darnental al epocii lstorice date, rupt de locul qi inte-
resele ldrii reipective pe arena mondiald. Dar aceast5'
coresponden{d intre potitica internd Ei politica externd
nu se realizeazd in mod automat, intotdeauna Ei in orice
imprejurare. In realitate, intre politica internd 9i cea ex-
ternd
-a
unor state existd deosebiri mai mici sau mai
mari iar uneori chiar flagrante contradictii. ln ce pri-
veqte Romdnia socialistd, faptele pun in lumind cu
claritate existenla unei unit5li depline, de esen{6, intre
politica sa internd qi externd, unitate asiguratd in mod
ierm, in ultimele doui decenii, sub conducerea Partidu-
lui Comunist RomAn, a secretarului siu general, tovar5gul
Nicolae CeauEescu. ,
134
135
Unitatea strinsd, organicd dintre cele doud laturi
-
internd qi externd
-
ale politicii generale a partidului
nostru isi gdseEte expresia, inainte de toate, in uni,t(ftea
ale concep{ie, de gindire ;i abordare, de scopuri. ;i obiec-
tiue majore, esen[iale, de orientdri, ;i princi.pi,i fundam.en-
tale, care decurge din existen{a Ei acliunea unui ansam-
blu de factori social-economici, politico-ideologici, cul-
turali, nalionali q.a., din transformdrile revolulionare
profunde intervenite in toate domeniile societi{ii romA-
nesti in anii de dupd 23 August 1944 qi cu precddere
dupd Congresul aI IX-Iea al partidului, din sistemul so-
cial-politic existent, din intreaga dezvoltare a Romdniei
pe calea progresului multilateral, a edificdrii societdlii
socialiste Ei comuniste.
in acelagi timp, unitatea politicii interne qi externe
a RomAniei socialiste se manifesLd in unitatea de trd-
sdtur"i caracteristi,ce elabordrii, cit ;i. infdptui.ri.i Liniei
generale a partidultti, nostru sub toclte aspectele $i, ma-
ni:Jestd,rile sole ,' printre aceste trdsituri comune se nu-
mdrd : fundamentarea gtiinfificd, multilaterald a tuturor
orientdrilor Ei ac{iunilor, pe plan na{ional, cit gi interna-
lional, pe baza metodei dialectice marxiste ; spiritul
creatoi:, profund lnnoitor, revolulionar ; inalta principia-
litate, strdind oricdror aborddri conjuncturaie ; fermita-
tea Ei consecven{a in promovarea liniilor directoare sta-
bilite ; caracterul realist al analizelor, aprecierilor gi ho-
tdririlor adoptate ; dinamismul qi caracterul constructiv ;
spiritul democratic Ei umanist q.a.
O caracteristicd fundamentalS a politicii interne qi
'externe romdneEti este aceea cd obiectivele gi principiile
1or corespund unor necesitS{i obiective, lin seama de ce-
rinlele dezvoltdrii sociale contemporane, de interesele
vitale ale poporului nostru Ei, in acelagi timp, de aspi-
raliile majore aIe popoarelor de pretutindeni ; ele dau
expresie impletirii consecuente, neabdtute cL intereselor
nalionale cu cele interna[ionale.
infdptuirea cu succes a programelor de dezvoltare
internd, de propdEire social-economicd a patriei consti-
tuie contribulia fundamentali a poporului nostru Ia afir-
marea socialismului, Ia cavza progresului, independenlei
qi pdcii, sporind continuu capacitatea RomAniei de a se
afirma tot mai puternic in viala internalionald ca factor
activ in Iupta pentru pace qi colaborare intre popoare,
de a participa pe scard tot mai largd la circuitul mon-
[36
dial de bunuri materiale Ei spirituaie Ei a beneficia de
roadele cooperdrii internalionale.
UriaEa operd constructivd care angajeazl in prezent
intregul popbr, perspectivele insuflelitoare pe care infip-
tuirea hoteririlor Gongresului at XIII-lea aI partidului
le deschide in fala naliunii noastre vor face sd creascE
gi mai mult contribulia RomAniei la afirmarea politicii
de destindere, securitate gi pace, de independenld, co-
laborare gi in{elegere intre toate popoarele lumii. Pe de
altd parte, extinderea Ei aprofundarea colaboririi cu
celelalte {6ri, consolidarea pdcii qi securitdlii in intreaga
lume reprezintl, o condilie esenliald qi un sprijin impor-
tant pentru desfdgurarea operei de edificare a noii orin-
duiri. Aqa cum subliniazd tovardEul Nicolae CeauEescu in
Raportul prezentat la Congresul al XIII-lea, ninfdptuirea
cu succes a planurilor Ei programelor de dezvoltare eco-
nomico-sociaid a patriei noastre este posibilS numai in
condilii de pace $i securitate interna{ionald' de colabo-
rare intre to-ate statele lumii, fdrd deosebire de orinduire
sociald((.
Conlinutul Ei direcliile politicii externe a RomAniei
sint determinate, aEadar, de caracterul orinduirii sociai-
economice, de natura puterii politice, ca qi de al{i fac-
tori. La rindul ei, politica externd, activitatea interna-
lionald exercitd o influenli importantd asupra desf6gu-
ldrii politicii interne, asupra orientdrilor qi sarcinilor
acesteia.
ln elaborarea, cit qi in transpunerea in viald a intregii
politici interne gi externe se manifesti cu putere rolul
conducdtor al partidului nostru. La fel ca qi in domeniul
politicii interne, Partidul Comunist RomAn traseazd Ii-
niile directoare, stabileqte orientdrile qi sarcinile fun-
damentale ale politicii externe a statului' indrumd in-
treaga activitate a ldrii noastre pe arena internafionald.
Cond,ucerea de cdtre partid asigurd caracterul uni't(tr a[,
intregii noastre politiii interne 9i' i'nternafi.onale, intdp-
tui,rea consecuenid a orientdrilor generale pe plan na$io-
nal, ctt ;i mondial, determi'nd aJirmarea celor doud com'
ponente pri,ncipale ale ti'ni.ei, generale a parti.duluz ca un
tot unitar, indi,sotubil. lntdrirea, in continuare, a rolului
politic conducdtor al partidului, afirmarea sa in calitate
de centru vital al intregii noastre societS{i constituie
chezdEia asigurdrii Ei in viitor a unei depline unitdli in-
tre politica internd qi cea externd a RomAniei socialiste'
137
-
internd qi externd
-
ale politicii generale a partidului
nostru isi gdseEte expresia, inainte de toate, in uni,t(ftea
ale concep{ie, de gindire ;i abordare, de scopuri. ;i obiec-
tiue majore, esen[iale, de orientdri, ;i princi.pi,i fundam.en-
tale, care decurge din existen{a Ei acliunea unui ansam-
blu de factori social-economici, politico-ideologici, cul-
turali, nalionali q.a., din transformdrile revolulionare
profunde intervenite in toate domeniile societi{ii romA-
nesti in anii de dupd 23 August 1944 qi cu precddere
dupd Congresul aI IX-Iea al partidului, din sistemul so-
cial-politic existent, din intreaga dezvoltare a Romdniei
pe calea progresului multilateral, a edificdrii societdlii
socialiste Ei comuniste.
in acelagi timp, unitatea politicii interne qi externe
a RomAniei socialiste se manifesLd in unitatea de trd-
sdtur"i caracteristi,ce elabordrii, cit ;i. infdptui.ri.i Liniei
generale a partidultti, nostru sub toclte aspectele $i, ma-
ni:Jestd,rile sole ,' printre aceste trdsituri comune se nu-
mdrd : fundamentarea gtiinfificd, multilaterald a tuturor
orientdrilor Ei ac{iunilor, pe plan na{ional, cit gi interna-
lional, pe baza metodei dialectice marxiste ; spiritul
creatoi:, profund lnnoitor, revolulionar ; inalta principia-
litate, strdind oricdror aborddri conjuncturaie ; fermita-
tea Ei consecven{a in promovarea liniilor directoare sta-
bilite ; caracterul realist al analizelor, aprecierilor gi ho-
tdririlor adoptate ; dinamismul qi caracterul constructiv ;
spiritul democratic Ei umanist q.a.
O caracteristicd fundamentalS a politicii interne qi
'externe romdneEti este aceea cd obiectivele gi principiile
1or corespund unor necesitS{i obiective, lin seama de ce-
rinlele dezvoltdrii sociale contemporane, de interesele
vitale ale poporului nostru Ei, in acelagi timp, de aspi-
raliile majore aIe popoarelor de pretutindeni ; ele dau
expresie impletirii consecuente, neabdtute cL intereselor
nalionale cu cele interna[ionale.
infdptuirea cu succes a programelor de dezvoltare
internd, de propdEire social-economicd a patriei consti-
tuie contribulia fundamentali a poporului nostru Ia afir-
marea socialismului, Ia cavza progresului, independenlei
qi pdcii, sporind continuu capacitatea RomAniei de a se
afirma tot mai puternic in viala internalionald ca factor
activ in Iupta pentru pace qi colaborare intre popoare,
de a participa pe scard tot mai largd la circuitul mon-
[36
dial de bunuri materiale Ei spirituaie Ei a beneficia de
roadele cooperdrii internalionale.
UriaEa operd constructivd care angajeazl in prezent
intregul popbr, perspectivele insuflelitoare pe care infip-
tuirea hoteririlor Gongresului at XIII-lea aI partidului
le deschide in fala naliunii noastre vor face sd creascE
gi mai mult contribulia RomAniei la afirmarea politicii
de destindere, securitate gi pace, de independenld, co-
laborare gi in{elegere intre toate popoarele lumii. Pe de
altd parte, extinderea Ei aprofundarea colaboririi cu
celelalte {6ri, consolidarea pdcii qi securitdlii in intreaga
lume reprezintl, o condilie esenliald qi un sprijin impor-
tant pentru desfdgurarea operei de edificare a noii orin-
duiri. Aqa cum subliniazd tovardEul Nicolae CeauEescu in
Raportul prezentat la Congresul al XIII-lea, ninfdptuirea
cu succes a planurilor Ei programelor de dezvoltare eco-
nomico-sociaid a patriei noastre este posibilS numai in
condilii de pace $i securitate interna{ionald' de colabo-
rare intre to-ate statele lumii, fdrd deosebire de orinduire
sociald((.
Conlinutul Ei direcliile politicii externe a RomAniei
sint determinate, aEadar, de caracterul orinduirii sociai-
economice, de natura puterii politice, ca qi de al{i fac-
tori. La rindul ei, politica externd, activitatea interna-
lionald exercitd o influenli importantd asupra desf6gu-
ldrii politicii interne, asupra orientdrilor qi sarcinilor
acesteia.
ln elaborarea, cit qi in transpunerea in viald a intregii
politici interne gi externe se manifesti cu putere rolul
conducdtor al partidului nostru. La fel ca qi in domeniul
politicii interne, Partidul Comunist RomAn traseazd Ii-
niile directoare, stabileqte orientdrile qi sarcinile fun-
damentale ale politicii externe a statului' indrumd in-
treaga activitate a ldrii noastre pe arena internafionald.
Cond,ucerea de cdtre partid asigurd caracterul uni't(tr a[,
intregii noastre politiii interne 9i' i'nternafi.onale, intdp-
tui,rea consecuenid a orientdrilor generale pe plan na$io-
nal, ctt ;i mondial, determi'nd aJirmarea celor doud com'
ponente pri,ncipale ale ti'ni.ei, generale a parti.duluz ca un
tot unitar, indi,sotubil. lntdrirea, in continuare, a rolului
politic conducdtor al partidului, afirmarea sa in calitate
de centru vital al intregii noastre societS{i constituie
chezdEia asigurdrii Ei in viitor a unei depline unitdli in-
tre politica internd qi cea externd a RomAniei socialiste'
137
b) Politica Rorn6niei de dezvoltare larg6 a conlucririi
cu toate statele lumii, fdri deosebire de orinduire sociall
. _In
intreaga sa activitate internafionald, RomAnia so.
ciaiistd promoveazi o politici de intdrire qi dezvoltare a
relaliilor cu toate ldrile gi popoarele lumii. Ga rezultat
aI infiptuirii ferme a.acestei politici de largd deschidere
qi perspectivd,
lara noastrd intreline relalii diplomatice
Ei
economice cu 155 de state de pe toate continentele.
Dinamismul puternic al dezvoltdrii raporturilor Romd-
niei cu toate statele lumii se datoreazd, in mod hotdritor,
dialogului, la cel mui inalt ni.uel, intilni.ri.tor $i. corw6r|
birilor auute de touardgul Nicolae Ceaugescu cu ru.tmero;i
;efi de st_ate ;i guuerne, pre;edinfi, d.e parlamente, Li,d.eri
.de partid, cu alte personalitd{i ate uiepii, politi.ce inter-
nafionale. Documentele convenite ca tezwltat aI acestor
intilniri Ei convorbiri,- al vizitelor reciproce au deschis
largi perspective dezvoltdrii relaliilor de conlucrare mul-
tilateral5 ale Romdniei cu toate statele lumii, reprezen-
tind in acelaqi timp o contribulie de cea mai m-are in-
semndtate Ia cauza lndependenlei, progresului
Ei p6cii,
la afirmarea principiilor noi de rela{il intre state.
'
ln centrul activitdlii lor externe, partidul qi statul
nostru situeazS dezuoltarea relaliilor de pri.etenie ;i co-
Laborare multilaterald cu toate gdri,le soiiatiste, in prt-
mul rtnd cu cele uecine, preoeuparea pentru depiqirea
divergenlelor dintre unele state socialiste qi intdrirea
colaboririi qi solidaritilii lor, ca un factor hoidritor pen-
tru construirea cu sucees a socialismului qi creqt-erea
presti.giului sdu, pentru asigurarea progresului social gi
a pdcii.
RomAnia ac{ioneazd cu toatd hotdrirea pentru dezvol-
tarea colabordrii in cadrul 6onsiliului de Ajutor Eco-
nomic Reciproc, pentru infdptuirea infelegerilor privind
perfeclionarea activitdtii 6.A.8.R.-ului, dezvoltarea schim-
burilor economice Ei cooperdrii in produclie, participd
activ la coordonarea planurilor, Ia specializarea in pro-
duclie qi la activitatea de cercetare Etiinlifici Ei tehnicd
comunS, astfel incit @.A.E.R.-ul s5 aibi un rol tot mai
important in dezvoltarea economico-sociald a firilor
membre, in edificarea socialismului qi comunismului, ftr
ridicarea bunistdrii popoarelor acestor !5ri. Totodat6,
Romdnia se pronun{d pentru dezvoltarea colaboririi eco-
nomice cu toate celelalte state socialiste.
lara noastri dezvoltd colaborarea qi conlucrarea mi-
[tain cu lArile membre ale Tratatului de Ia VarEovia in
vederea apdrdrii impotriva unei agresiuni imperialiste
in Europa, colaboreazd activ cu ele in scopul promovdrii
politicii de destindere Ei
pace. in acelaEi timp, RomAnia
dezvoltd continuu conlucrarea cu armatele celorlalte liri
socialiste, precum gi cu armatele altor ldri prietene. Por-
nind de la interesele popoarelor, ale cauzei pdcii, RomA-
nia se pronunli cu toatd hotirirea pentru a se face totul
in vederea credrii condiliilor pentru desfiinlarea concomi-
tentd a N.A.T.O. qi a Tratatului de Ia Varqovia.
Romdnia socialistd dezvolti, in acelaEi timp, Iargi
rela$ii de cooperare cu {drile in curs de dezuoltare, cu
[drile neali.niate, cu ldri.le mici ;i mi,jlocii,, ca un factor
activ al luptei impotriva politicii imperialiste, colonia-
iiste qi neocolonialiste, pentru asigurarea dezvoltdrii Ii-
bere, independente a fiecdrei naliuni, pentru fdurirea
unei noi ordini economice gi politice internalionale, pen-
tru menlinerea gi consolidarea pdcii. Aceste rela{ii se
extind gi se intensificd continuu atit pe plan bilateral"
oit Ei pe plan multilateral, in cadrul ,,Grupului celor 77'(
sau in cadrul miEcdrii lSrilor nealiniate, la a cdrei acti-
vitate lara noastrd participd cu statut de invitat.
Pornind de Ia realitatea de lungd duratd a impdrlinii
lumii in ldri cu orinduiri sociale diferite, RornAnia ex-
tinde, in spiritul coexistenlei pagnice, relafiile cu {drile
capitaliste dezuoltate, cu toate statele lumii,, fd.rd, deo-
sebi,re de orindui,rea lor sociald i tara noastri participd
activ la diviziunea internalionald a muncii, la schimbul
mondial de valori materiale qi spirituale.
La temelia tuturor relaliilor sale externe, a intregii
sale activitdli internafionale, Romdnia situeazd in mod
ferm principii,le egali.t(t[i.i. depli,ne in drepturi, indepen-
denlei ;i suuerani,tdfii na[i,onale, respectdri,i dreptului. fie-
cdrui popor de a-gi, alege in m.od li,ber calea dezuoltdrit
economice gi, soci.ale, Idrd. ni,ci un dmestec di,n afard., re-
nunldri,i la folosirea torlei
gi, a amenin[dri.i, cu for[a. Ge-
neralizarea acestor principii in viala internalionali, affr-
marea lor in rela{iile dintre toate statele lumii consti-
tuie chezdqia libertdlii, independenlei Ei progresului, ga-
ranlia pdcii Ei colabordrii in lumea contemporand.
Reliefind concluziile amplei Ei consecventei activi-
tili promovate de RomAnia pentru dezvoltarea relaliilor
de colaborare cu toate {drile Ei
popoarele lumii, tovardgul
Nicolae CeauEescu sublinia in Cuvintarea rostitd la Ple-
139
138
cu toate statele lumii, fdri deosebire de orinduire sociall
. _In
intreaga sa activitate internafionald, RomAnia so.
ciaiistd promoveazi o politici de intdrire qi dezvoltare a
relaliilor cu toate ldrile gi popoarele lumii. Ga rezultat
aI infiptuirii ferme a.acestei politici de largd deschidere
qi perspectivd,
lara noastrd intreline relalii diplomatice
Ei
economice cu 155 de state de pe toate continentele.
Dinamismul puternic al dezvoltdrii raporturilor Romd-
niei cu toate statele lumii se datoreazd, in mod hotdritor,
dialogului, la cel mui inalt ni.uel, intilni.ri.tor $i. corw6r|
birilor auute de touardgul Nicolae Ceaugescu cu ru.tmero;i
;efi de st_ate ;i guuerne, pre;edinfi, d.e parlamente, Li,d.eri
.de partid, cu alte personalitd{i ate uiepii, politi.ce inter-
nafionale. Documentele convenite ca tezwltat aI acestor
intilniri Ei convorbiri,- al vizitelor reciproce au deschis
largi perspective dezvoltdrii relaliilor de conlucrare mul-
tilateral5 ale Romdniei cu toate statele lumii, reprezen-
tind in acelaqi timp o contribulie de cea mai m-are in-
semndtate Ia cauza lndependenlei, progresului
Ei p6cii,
la afirmarea principiilor noi de rela{il intre state.
'
ln centrul activitdlii lor externe, partidul qi statul
nostru situeazS dezuoltarea relaliilor de pri.etenie ;i co-
Laborare multilaterald cu toate gdri,le soiiatiste, in prt-
mul rtnd cu cele uecine, preoeuparea pentru depiqirea
divergenlelor dintre unele state socialiste qi intdrirea
colaboririi qi solidaritilii lor, ca un factor hoidritor pen-
tru construirea cu sucees a socialismului qi creqt-erea
presti.giului sdu, pentru asigurarea progresului social gi
a pdcii.
RomAnia ac{ioneazd cu toatd hotdrirea pentru dezvol-
tarea colabordrii in cadrul 6onsiliului de Ajutor Eco-
nomic Reciproc, pentru infdptuirea infelegerilor privind
perfeclionarea activitdtii 6.A.8.R.-ului, dezvoltarea schim-
burilor economice Ei cooperdrii in produclie, participd
activ la coordonarea planurilor, Ia specializarea in pro-
duclie qi la activitatea de cercetare Etiinlifici Ei tehnicd
comunS, astfel incit @.A.E.R.-ul s5 aibi un rol tot mai
important in dezvoltarea economico-sociald a firilor
membre, in edificarea socialismului qi comunismului, ftr
ridicarea bunistdrii popoarelor acestor !5ri. Totodat6,
Romdnia se pronun{d pentru dezvoltarea colaboririi eco-
nomice cu toate celelalte state socialiste.
lara noastri dezvoltd colaborarea qi conlucrarea mi-
[tain cu lArile membre ale Tratatului de Ia VarEovia in
vederea apdrdrii impotriva unei agresiuni imperialiste
in Europa, colaboreazd activ cu ele in scopul promovdrii
politicii de destindere Ei
pace. in acelaEi timp, RomAnia
dezvoltd continuu conlucrarea cu armatele celorlalte liri
socialiste, precum gi cu armatele altor ldri prietene. Por-
nind de la interesele popoarelor, ale cauzei pdcii, RomA-
nia se pronunli cu toatd hotirirea pentru a se face totul
in vederea credrii condiliilor pentru desfiinlarea concomi-
tentd a N.A.T.O. qi a Tratatului de Ia Varqovia.
Romdnia socialistd dezvolti, in acelaEi timp, Iargi
rela$ii de cooperare cu {drile in curs de dezuoltare, cu
[drile neali.niate, cu ldri.le mici ;i mi,jlocii,, ca un factor
activ al luptei impotriva politicii imperialiste, colonia-
iiste qi neocolonialiste, pentru asigurarea dezvoltdrii Ii-
bere, independente a fiecdrei naliuni, pentru fdurirea
unei noi ordini economice gi politice internalionale, pen-
tru menlinerea gi consolidarea pdcii. Aceste rela{ii se
extind gi se intensificd continuu atit pe plan bilateral"
oit Ei pe plan multilateral, in cadrul ,,Grupului celor 77'(
sau in cadrul miEcdrii lSrilor nealiniate, la a cdrei acti-
vitate lara noastrd participd cu statut de invitat.
Pornind de Ia realitatea de lungd duratd a impdrlinii
lumii in ldri cu orinduiri sociale diferite, RornAnia ex-
tinde, in spiritul coexistenlei pagnice, relafiile cu {drile
capitaliste dezuoltate, cu toate statele lumii,, fd.rd, deo-
sebi,re de orindui,rea lor sociald i tara noastri participd
activ la diviziunea internalionald a muncii, la schimbul
mondial de valori materiale qi spirituale.
La temelia tuturor relaliilor sale externe, a intregii
sale activitdli internafionale, Romdnia situeazd in mod
ferm principii,le egali.t(t[i.i. depli,ne in drepturi, indepen-
denlei ;i suuerani,tdfii na[i,onale, respectdri,i dreptului. fie-
cdrui popor de a-gi, alege in m.od li,ber calea dezuoltdrit
economice gi, soci.ale, Idrd. ni,ci un dmestec di,n afard., re-
nunldri,i la folosirea torlei
gi, a amenin[dri.i, cu for[a. Ge-
neralizarea acestor principii in viala internalionali, affr-
marea lor in rela{iile dintre toate statele lumii consti-
tuie chezdqia libertdlii, independenlei Ei progresului, ga-
ranlia pdcii Ei colabordrii in lumea contemporand.
Reliefind concluziile amplei Ei consecventei activi-
tili promovate de RomAnia pentru dezvoltarea relaliilor
de colaborare cu toate {drile Ei
popoarele lumii, tovardgul
Nicolae CeauEescu sublinia in Cuvintarea rostitd la Ple-
139
138
nara C.C. al P.C.R. qi a activului central de partid din
iulie 1985 : ,,Sintem ferm hotdrili ca, Ei in viitor, si
dgcery aceastd politicd principiald, care s6 lini seama
atit de interesele patriei noastre, cit si de interesele ge-
nerale ale dezvoltdrii independente a tuturor naliunilor
Iumii Ei .de
asigurare a pdcii. Avem ferma convingere
cd numai o asemenea politicd, numai o strinsd colibo-
rare qi intdrire a independenlei fiecdrei naliuni, dar qi
a pdcii in 1ume, asigurd
-
atit poporului nostru cit si
tuturor popoarelor
-
realizarea ndzuinlelor lor de mii
bine, de viald liberd, de bundstare qi fericire(.
c) Contrib_utia activd a RomAniei socialiste la solu{io-
narea problemelor cardinale ale Irrmii contemporane
Pornind de la realitd{ile profund ingrijordtoare a1e
vielii internalionale, RomAnia socialistd ac{ioneazd cu
hotdrire pentru oprirea cursului periculos spre infruntare
qi rdzboi, pentru reluarea qi consolidarea politicii de des-
tindere, colaborare qi pace, pentru triumful cauzei inde-
pendenlei nalionale gi progresului social, pentru fdurirea
unei lumi mai bune Ei mai drepte.
Locul central in politica Fi ctctiuitdtea internafionald
a {drii, nodstre il ocup(t preocuparea consecuentd pentru
pretnt-impinqred unui nou rdzboi mondial, care s-or
transforma ineuitabit intr-un rdzboi termonuclear ni,mi,-
citor, apdrarea gi, consolid&rea pdcii.
Partidul nostru, secretarul sdu general, tovardqul
Nicolae Geauqescu, au meritul de a fi pus in lumind
noile dimensiuni ale problematicii picii gi rdzboiului in
Iumea contemporand, de a fi atras atenlia asupra con-
secinlelor catastrofale, pentru intreaga omenire, pentru
insdEi existenla speciei umane, ale cursei inarmdrilor,
ale declanqdrii unui conflict nuclear, qi de a fi formulat,
pe aceastd baz6., concluzia, de uriaqd importanld teore-
ticd gi practicS, potrivit cdreia problema
fundamentald
a epocii noastl.e o constitui,e opri,rea cursei, inarmdrilor,
An primul rind a celor nucleare, trecerea Ia md"suri, reale
de dezarmar e nucl e ar d., s alu g ar dar ea dr e ptului
f undamen-
tal al oamenilor, al popoarelor Ia uia{d, Ia etisten{d, Ia
pace. Reliefind cregterea primejdiei de rdzboi Ei factorii
care o genereazd, partidul nostru subliniazS, totodatd, ci
existi astdzi in lume posibilitd{i reale, uriage for{e so-
ciale qi politice in mdsurd sd preintimpine catastrofa
nucleard, sd asigure securitatea Ei pacea popoarelor.
In concep{ia RomAniei, a tovardEului Nicolae
CeauEescu, preintimpinarea rdzboiului gi asigurarea unei
pdci trainice impun ca obiective de majord importanfd
tealizarea echilibrului militar nu pe calea sporirii arse-
nalelor militare, ci prin reducerea armamentelor la ni-
veluri tot mai coborite, prin dezarmare.
Romdni,a acordd o insemndtate de pri,m ordi,n trecerii,
i,ncd. din 7986, la reducerea cheltui.eli.Lor mi.Li.tare ;i a
efectiuelor militare ale tuturor statelor $i, in primul
rind, ale statel.or din cele doud blocuri.
-
N.A.T.O. ;i
Tratatul de Ia Varpoui,a. lara noastrd
-
care qi-a redus
bugetul militar trei ani Ia rind (1980, 198J. qi 1982) gi,
in continuare, a inghelat aceste cheltuieli pind la sfirgi-
tul anului 1985
-
apreciazd cd, in condiliile actualului
raport de for{e pe plan mondial, nimic nu justifici
-
nici pentru o parte, nici pentru cealaltd
-
continuarea
cheltuielilor militare, care creeazd noi greutdli in dez'
voltarea economiilor nalionale in toate statele, inclusiv
in statele socialiste, in ridicarea nivelului de trai al po-
poarelor. Este necesar ca uriaqele mijloace umane, qtiin-
fifice, materiale gi financiare ce se irosesc astdzi pentru
inarmare si fie destinate progresului economic Ei social,
rezolvdrii unor probleme sociale chiar in !5ri1e cu ni-
velul cel mai ridicat al inarmdrilor, precum qi ajutordrii
lirilor in curs de dezvoltare" ,,Noi considerdm
-
sub-
linia tovar5gul Nicolae €eaugescu in Guvintare la Ple-
nara G.G. al P.€.R. din 13-14 noiembrie 1985
-
cd tre-
cerea la reducerea cheltuielilor militare ar rSspunde pe
deplin Ei necesitd{ilor militare, qi necesitdfilor intdririi
,.increderii, dar qi necesitdlilor economice, ale construc-
tiqi socialiste, ale dezvoltdrii economice in general, ale
ridicdrii bundstdrii popoarelor !'3
Apreciind importan{a intilnirii sovieto-americane la
nivel inalt de Ia Geneva, din noiembrie 1985, care s-a
incheiat cu o serie de rezultate pozitive, partidul gi sta-
tul nostru considerd, totodatd, cd aceastd intilnire iqi va
demonstra insemndtatea istoricd numai in conditiile in
care se va ajunge la acorduri reciproc acceptabile pri-
rdnd dezarmarea nucleard. ln prezent, mai mult declt
oricind, este necesar sd fie intensificate acfiunile poli-
tico-diplomatice Ei eforturile tuturor statelor, ale forfelor
realiste, progresiste de pretutindeni pentru a determina
141
140
iulie 1985 : ,,Sintem ferm hotdrili ca, Ei in viitor, si
dgcery aceastd politicd principiald, care s6 lini seama
atit de interesele patriei noastre, cit si de interesele ge-
nerale ale dezvoltdrii independente a tuturor naliunilor
Iumii Ei .de
asigurare a pdcii. Avem ferma convingere
cd numai o asemenea politicd, numai o strinsd colibo-
rare qi intdrire a independenlei fiecdrei naliuni, dar qi
a pdcii in 1ume, asigurd
-
atit poporului nostru cit si
tuturor popoarelor
-
realizarea ndzuinlelor lor de mii
bine, de viald liberd, de bundstare qi fericire(.
c) Contrib_utia activd a RomAniei socialiste la solu{io-
narea problemelor cardinale ale Irrmii contemporane
Pornind de la realitd{ile profund ingrijordtoare a1e
vielii internalionale, RomAnia socialistd ac{ioneazd cu
hotdrire pentru oprirea cursului periculos spre infruntare
qi rdzboi, pentru reluarea qi consolidarea politicii de des-
tindere, colaborare qi pace, pentru triumful cauzei inde-
pendenlei nalionale gi progresului social, pentru fdurirea
unei lumi mai bune Ei mai drepte.
Locul central in politica Fi ctctiuitdtea internafionald
a {drii, nodstre il ocup(t preocuparea consecuentd pentru
pretnt-impinqred unui nou rdzboi mondial, care s-or
transforma ineuitabit intr-un rdzboi termonuclear ni,mi,-
citor, apdrarea gi, consolid&rea pdcii.
Partidul nostru, secretarul sdu general, tovardqul
Nicolae Geauqescu, au meritul de a fi pus in lumind
noile dimensiuni ale problematicii picii gi rdzboiului in
Iumea contemporand, de a fi atras atenlia asupra con-
secinlelor catastrofale, pentru intreaga omenire, pentru
insdEi existenla speciei umane, ale cursei inarmdrilor,
ale declanqdrii unui conflict nuclear, qi de a fi formulat,
pe aceastd baz6., concluzia, de uriaqd importanld teore-
ticd gi practicS, potrivit cdreia problema
fundamentald
a epocii noastl.e o constitui,e opri,rea cursei, inarmdrilor,
An primul rind a celor nucleare, trecerea Ia md"suri, reale
de dezarmar e nucl e ar d., s alu g ar dar ea dr e ptului
f undamen-
tal al oamenilor, al popoarelor Ia uia{d, Ia etisten{d, Ia
pace. Reliefind cregterea primejdiei de rdzboi Ei factorii
care o genereazd, partidul nostru subliniazS, totodatd, ci
existi astdzi in lume posibilitd{i reale, uriage for{e so-
ciale qi politice in mdsurd sd preintimpine catastrofa
nucleard, sd asigure securitatea Ei pacea popoarelor.
In concep{ia RomAniei, a tovardEului Nicolae
CeauEescu, preintimpinarea rdzboiului gi asigurarea unei
pdci trainice impun ca obiective de majord importanfd
tealizarea echilibrului militar nu pe calea sporirii arse-
nalelor militare, ci prin reducerea armamentelor la ni-
veluri tot mai coborite, prin dezarmare.
Romdni,a acordd o insemndtate de pri,m ordi,n trecerii,
i,ncd. din 7986, la reducerea cheltui.eli.Lor mi.Li.tare ;i a
efectiuelor militare ale tuturor statelor $i, in primul
rind, ale statel.or din cele doud blocuri.
-
N.A.T.O. ;i
Tratatul de Ia Varpoui,a. lara noastrd
-
care qi-a redus
bugetul militar trei ani Ia rind (1980, 198J. qi 1982) gi,
in continuare, a inghelat aceste cheltuieli pind la sfirgi-
tul anului 1985
-
apreciazd cd, in condiliile actualului
raport de for{e pe plan mondial, nimic nu justifici
-
nici pentru o parte, nici pentru cealaltd
-
continuarea
cheltuielilor militare, care creeazd noi greutdli in dez'
voltarea economiilor nalionale in toate statele, inclusiv
in statele socialiste, in ridicarea nivelului de trai al po-
poarelor. Este necesar ca uriaqele mijloace umane, qtiin-
fifice, materiale gi financiare ce se irosesc astdzi pentru
inarmare si fie destinate progresului economic Ei social,
rezolvdrii unor probleme sociale chiar in !5ri1e cu ni-
velul cel mai ridicat al inarmdrilor, precum qi ajutordrii
lirilor in curs de dezvoltare" ,,Noi considerdm
-
sub-
linia tovar5gul Nicolae €eaugescu in Guvintare la Ple-
nara G.G. al P.€.R. din 13-14 noiembrie 1985
-
cd tre-
cerea la reducerea cheltuielilor militare ar rSspunde pe
deplin Ei necesitd{ilor militare, qi necesitdfilor intdririi
,.increderii, dar qi necesitdlilor economice, ale construc-
tiqi socialiste, ale dezvoltdrii economice in general, ale
ridicdrii bundstdrii popoarelor !'3
Apreciind importan{a intilnirii sovieto-americane la
nivel inalt de Ia Geneva, din noiembrie 1985, care s-a
incheiat cu o serie de rezultate pozitive, partidul gi sta-
tul nostru considerd, totodatd, cd aceastd intilnire iqi va
demonstra insemndtatea istoricd numai in conditiile in
care se va ajunge la acorduri reciproc acceptabile pri-
rdnd dezarmarea nucleard. ln prezent, mai mult declt
oricind, este necesar sd fie intensificate acfiunile poli-
tico-diplomatice Ei eforturile tuturor statelor, ale forfelor
realiste, progresiste de pretutindeni pentru a determina
141
140
oprirea cursei inarmdrilor, trecerea la misuri reale de
dezarmare, in primul rind de dezarmare nuclearS, ince-
tarea amplasdrii de noi rachete in Europa Ei trecerea la
distrugerea celor existente, prevenirea militarizirii spa-
liului cosmie.
Avind in vedere amplasarea rachetelor nucleare cu
razd medie de ac{iune in Europa, faptul cd pe continen-
tul european s-au acumulat uriage cantitdli de arme nu-
cleare qi alte arme de distrugere in masi, {ara noastri
considerd cd toate popoarele lumii, qi in primul rind po-
poarele Europei
-
indeosebi tdrile din Tratatul de la
VarEovia Ei din N.A.T.O.
-
trebuie sd fie mai active, sd
se intilneascd gi si discute, si contribuie, lntr-o formi s6u
alta, la realizarea unor acorduri privind armele nucleare
gi cosmice, care s5 rdspundi aEteptirilor popoarelor de
pretutindeni.
,,Avind in vedere men{inerea situaliei grave
internalionale,
-
ari.ta secretarul general al partidului,
in Cuvintare Ia Congresul Stiinlei Ei invildmintuiui
-
considerdm cd este necesar si se intensifice lupta tutu-
ror forlelor Ei popoarelor care se pronunld pentru dezar-
mare gi pace, pentru a determina oprirea cursului peri-
culos aI evenimentelor spre o catastrofd nuclear6((.
In ansamblul contribuliilor partidului nostru, ale
secretarului sdu general, la cavza pdcii qi securitdlii in-
terna{ionale, la loc de frunte se inscriu, totodaiil, defi.-
nirea unui concept nou de securi,tate europeand, ca ;i,
inili.atiuele auansate qi. mdsuri.le intrepri.nse spre asigu-
rarea secxrri.tdgii., cooperdri.i. ;i,
pd,cii, in Europa. RomAnia
socialistd, pregedintele Nicolae Geauqescu au evidenliat,
ln acest sens, importanla primordiald a soluliondrii pro-
blemelor militare, a opririi cursei inarmirilor Ei trecerii
la dezarmare, in primul rind nucleard ; au subliniat cu
consecven{i necesitatea aEezdrii ferme a rela{iilor intre
state pe baza principiilor dreptului internalional, a abo-
lirii politicii de forli Ei ameninlare cu folosirea forlei
;
au pus in lumin{ imperativul fiuririi unei Europe unite"
a pdcii Ei colabordrii, pe temelia respectSrii diversitilii
orinduirilor sociale, a dreptului fiecdrui popor de a-Ei
alege calea de dezvoltare pe care o doregte, fdrd nici o
ingerin{5 externd. ,,Si facem astfel, ardta tovardgul
Nicolae @eauEescu la @ongresul al XIII-iea al partidului,
incit Er.rropa
-
care a avut un rof primordial in fduri-
rea civilizaliei moder si poatd contribui in viitor
la dezvoltarea liberd a omenirii, la realizarea unei civi-
Liza\ii superioare, menite sd asigure popoarelor bun6-
starea, fericirea, Iibertatea, independenla gi pacea !(.
Promovind aceastd conceplie, RomAnia, aldturi de ce-
lelalte state europene, a adus qi aduce o contribulie in-
semnatd, larg recunoscute, la procesul iniliat de Confe-
rin{a pentru securitate gi cooperare in Europa de la Hel-
sinki, din 1975, pentru transpunerea in viali a noilor
principii de relalii interstatale Ei a mdsurilor menite
si facd efectivd nerecurgerea la for!5 gi Ia ameninlarea
cu forla, pentru aplicarea tuturor prevederilor Actului
final. ln acest cadru, lara noastrd acordd o mare insem-
nltate Conferinlei pentru misuri de incredere Ei secu-
ritate Ei pentru dezarmare in Europa de la Stockholm qi
participd la lucrdrile ei cu hotirirea de a-Ei aduce in-
treaga contribu{ie Ia intdrirea increderii, colabordrii
Ei
pdcii pe continent Ei in lume. In acelaEi timp, Romdnia
acordd o deosebitd aten{ie intdririi securit6lii. Ei p5cii in
regiunea Balcanilor, aclioneazd pentru transformarea
acestei regiuni intr-o zond a picii, colaboririi qi bunei
vecindt6{i, Iiberi de arme nucleare, fdrd arme chimice.
O direc{ie fundamentaii a activitdlii internalionale a
!5rii noastre o constituie eforturile susfinute pentru abo-
Ii.rea depli.nd a poli.ti.cii, de Jorfd. ;i ameninlare cll for.ta,
pentru reglementarea oricdror Li,ti,gii dintre state numai
pe cale pa;nicd, pri.n tratati.ue, pe baza pri,ncipiilor drep-
tului interna{ional. In concep{ia RomAniei, a tovardEului
Nicolae CeauEescu, oricit de indelungate Ei grele ar fi
tratativele, ele reprezintd singura cale ralionali de so-
Iulionare a problemelor litigioase dintre state Ei in ge-
neral a problemelor internafionale, singura alternativd
viabil6 Ia conflicte Ei rdzboaie.
ln conceplia RomAniei, a tovardgului Nicolae
Geauqescu, cauza pdcii este organic legatd de restruc-
turarea reuolufionard, u actualului, sistem de rela[i,i eco-
nomice mondi,ale, de li,chidarea subdezuoltdri.i, ;i i,nstau-
rarea unei, noi ordi,ni economice internoli,on'ale. Pornind
de la premisa cd realizarea unei noi ordini econo-
mice mondiale constituie o necesltate obiectivi pen-
tru depdEirea crizei economice, pentru stabilitatea
Ei
dezvoltarea economiei mondiale, Romdnia se pronun{d
ferrn pentru o solulionare globali a problemelor
subdezvoltirii, inclusiv a problemelor datoriilor externe
ale !6rilor in curs de dezvoltare, pentru o conferinti
largd, in cadrul O.N.U., intre ldrile in curs de dezvoltare
qi fdrile dezvoltate. Aqa cum a ar6tat in repetate rinduri
'742
143
dezarmare, in primul rind de dezarmare nuclearS, ince-
tarea amplasdrii de noi rachete in Europa Ei trecerea la
distrugerea celor existente, prevenirea militarizirii spa-
liului cosmie.
Avind in vedere amplasarea rachetelor nucleare cu
razd medie de ac{iune in Europa, faptul cd pe continen-
tul european s-au acumulat uriage cantitdli de arme nu-
cleare qi alte arme de distrugere in masi, {ara noastri
considerd cd toate popoarele lumii, qi in primul rind po-
poarele Europei
-
indeosebi tdrile din Tratatul de la
VarEovia Ei din N.A.T.O.
-
trebuie sd fie mai active, sd
se intilneascd gi si discute, si contribuie, lntr-o formi s6u
alta, la realizarea unor acorduri privind armele nucleare
gi cosmice, care s5 rdspundi aEteptirilor popoarelor de
pretutindeni.
,,Avind in vedere men{inerea situaliei grave
internalionale,
-
ari.ta secretarul general al partidului,
in Cuvintare Ia Congresul Stiinlei Ei invildmintuiui
-
considerdm cd este necesar si se intensifice lupta tutu-
ror forlelor Ei popoarelor care se pronunld pentru dezar-
mare gi pace, pentru a determina oprirea cursului peri-
culos aI evenimentelor spre o catastrofd nuclear6((.
In ansamblul contribuliilor partidului nostru, ale
secretarului sdu general, la cavza pdcii qi securitdlii in-
terna{ionale, la loc de frunte se inscriu, totodaiil, defi.-
nirea unui concept nou de securi,tate europeand, ca ;i,
inili.atiuele auansate qi. mdsuri.le intrepri.nse spre asigu-
rarea secxrri.tdgii., cooperdri.i. ;i,
pd,cii, in Europa. RomAnia
socialistd, pregedintele Nicolae Geauqescu au evidenliat,
ln acest sens, importanla primordiald a soluliondrii pro-
blemelor militare, a opririi cursei inarmirilor Ei trecerii
la dezarmare, in primul rind nucleard ; au subliniat cu
consecven{i necesitatea aEezdrii ferme a rela{iilor intre
state pe baza principiilor dreptului internalional, a abo-
lirii politicii de forli Ei ameninlare cu folosirea forlei
;
au pus in lumin{ imperativul fiuririi unei Europe unite"
a pdcii Ei colabordrii, pe temelia respectSrii diversitilii
orinduirilor sociale, a dreptului fiecdrui popor de a-Ei
alege calea de dezvoltare pe care o doregte, fdrd nici o
ingerin{5 externd. ,,Si facem astfel, ardta tovardgul
Nicolae @eauEescu la @ongresul al XIII-iea al partidului,
incit Er.rropa
-
care a avut un rof primordial in fduri-
rea civilizaliei moder si poatd contribui in viitor
la dezvoltarea liberd a omenirii, la realizarea unei civi-
Liza\ii superioare, menite sd asigure popoarelor bun6-
starea, fericirea, Iibertatea, independenla gi pacea !(.
Promovind aceastd conceplie, RomAnia, aldturi de ce-
lelalte state europene, a adus qi aduce o contribulie in-
semnatd, larg recunoscute, la procesul iniliat de Confe-
rin{a pentru securitate gi cooperare in Europa de la Hel-
sinki, din 1975, pentru transpunerea in viali a noilor
principii de relalii interstatale Ei a mdsurilor menite
si facd efectivd nerecurgerea la for!5 gi Ia ameninlarea
cu forla, pentru aplicarea tuturor prevederilor Actului
final. ln acest cadru, lara noastrd acordd o mare insem-
nltate Conferinlei pentru misuri de incredere Ei secu-
ritate Ei pentru dezarmare in Europa de la Stockholm qi
participd la lucrdrile ei cu hotirirea de a-Ei aduce in-
treaga contribu{ie Ia intdrirea increderii, colabordrii
Ei
pdcii pe continent Ei in lume. In acelaEi timp, Romdnia
acordd o deosebitd aten{ie intdririi securit6lii. Ei p5cii in
regiunea Balcanilor, aclioneazd pentru transformarea
acestei regiuni intr-o zond a picii, colaboririi qi bunei
vecindt6{i, Iiberi de arme nucleare, fdrd arme chimice.
O direc{ie fundamentaii a activitdlii internalionale a
!5rii noastre o constituie eforturile susfinute pentru abo-
Ii.rea depli.nd a poli.ti.cii, de Jorfd. ;i ameninlare cll for.ta,
pentru reglementarea oricdror Li,ti,gii dintre state numai
pe cale pa;nicd, pri.n tratati.ue, pe baza pri,ncipiilor drep-
tului interna{ional. In concep{ia RomAniei, a tovardEului
Nicolae CeauEescu, oricit de indelungate Ei grele ar fi
tratativele, ele reprezintd singura cale ralionali de so-
Iulionare a problemelor litigioase dintre state Ei in ge-
neral a problemelor internafionale, singura alternativd
viabil6 Ia conflicte Ei rdzboaie.
ln conceplia RomAniei, a tovardgului Nicolae
Geauqescu, cauza pdcii este organic legatd de restruc-
turarea reuolufionard, u actualului, sistem de rela[i,i eco-
nomice mondi,ale, de li,chidarea subdezuoltdri.i, ;i i,nstau-
rarea unei, noi ordi,ni economice internoli,on'ale. Pornind
de la premisa cd realizarea unei noi ordini econo-
mice mondiale constituie o necesltate obiectivi pen-
tru depdEirea crizei economice, pentru stabilitatea
Ei
dezvoltarea economiei mondiale, Romdnia se pronun{d
ferrn pentru o solulionare globali a problemelor
subdezvoltirii, inclusiv a problemelor datoriilor externe
ale !6rilor in curs de dezvoltare, pentru o conferinti
largd, in cadrul O.N.U., intre ldrile in curs de dezvoltare
qi fdrile dezvoltate. Aqa cum a ar6tat in repetate rinduri
'742
143
fara noastrd, noua ordine economici internalionald im_
plici o serie de cerinle esen{ia1e, printre care: abolirea
politicii imperialiste, coloniaiiste' gi neocoloniaUsi"
;--ln_
:11y1?t"u
unor raporturi n-oi, de egatitate 9t avantal re_
crproc
;
-respectarea
dreptului fiecdrui popor de a fi std_
pF p" bog6lii1e nalionale, de a se aeivotta de sine sii-
tdtor, potrivit propriei voin{e; asigurarea unui raport
corespunzdtor intre prelurile materiilor prime gi ale pro_
duselor industriale ; accesul, in condi{ii avan6jo;;e;-ia
tehnologiile moderne, al tuturor statelor ; aboraLrea'in_
tr-un spirit nou a problemei creditelor acordate {drilor
in curs de dezvoltare
E.a.
Accentuarea interdependenle1or mondiale, complexi_
tatea d.eosebitd a problemelor care confrunti o,'"rrirur,
statornicirea unui nou echilibru mondial impun
"otuliolnarea problemelor mondiale cu participarea iuturo, ,tr_
telo-r lumii, fdrd nici o deosebir6, in c'ondi{ii au a"pii"a
egalitate in drepturi. Acfionind in spiritul acestei
""ii.rt"obiective a epocii noastre, Romdnia^mi.titeazd. pnnt i-ii-
mocrcftizqrea autenti,cd a ui,e{ii i,nternalionate ;i, in acest
"?dfy,.-Ttentru
cre;terea rolului ldri.toi mici gi,' mijtoiii,
al ldrilor in curs de dezuoltare ;i. neatiniate,'pentiu in_
tdrirea r.olului ;i. contribuliei O.N.IJ., ale altor-organisme
i,nternalionale Ia dezvoltarea qi solufionarea pro6lemelor
care
_privesc
pacea, securitatea qi colaborar-ea interna_
fionald, asigurarea dreptului popoarelor la dezvoltare
economico-sociald liberd qi independenti.
In spiritul hotdririlor Congresului aI XIII-lea, a1 orien-
lgtilgf
qi_ indica{iilor tovardqului Nicolae €eaugescu,
Partidul Gomunist RomAn, pornind de la rolul hotdritor
aI popoarelor in dezvoltarea istoric5, aclioneazd pentru
dezuoltarea largd a relafiilor sale d.e colaborare ii soli-
daritate cu toate forlele progresiste ,si d.emocraiice in
lupta pentru o lume mai, bund gi, mai dreaptd. La sfirgi-
tul anului 1984, partidul nostru intrelinea relalii de co-
laborare cu circa 200 de partide comuniste Ei muncito-
reqti, partide socialiste Ei social-democrate, alte forle
democratice
Ei partide de guverndmint, organizalii poli-
tice Ei miEcdri de eliberare na{ionald. Aga cum se aratd
in documentele eongresului ai XIII-lea, partidul
Comu-
nist Romdn va promova larg, Ei in viitor, relaliile cu
partidele comuniste qi muncitoreqti, cu partidele socia-
liste qi social-democrate, cu alte formaliuni politice de
guverndmint
Ei miscdri de eliberare nafionald, cu for{ele
democratice Ei antiimperialiste d'e pretuiindeni
Ei ru
"on-
Iucra cu acestea pentru a bara astfel calea rdzboiului,
pentru a determina un curs nou ln viala internalionald,
spre independenld, destindere qi pace, spre colabor.are
Ei
progres economico-social.
Adinc inriddcinati in aspira{iile Ei conEtiinla poporu-
lui romAn, in deplind unitate cu opera de constiuclie
a societilii socialiste multilateral dezvoltate, politica ex-
ternd a RomAniei socialiste rdspunde cerinlelor asiguririi
unui climat internalional de pace gi colaborare
-
con-
di{ie esen{iali a propdsirii materiale Ei spirituale a pa-
triei
-,
cit Ei celor mai inaintate comandamente ale pro-
gresului istoric al omenirii. in promovarea cu consec-
venli a acestei politici iqi gdsesc un izvor dintre cele
mai importante prestigiul crescind, stima sincerd si con-
sideralia largd de care-RomAnia socialisti
Ei conducitorul
sdu, tovardgul Nicolae @eauEescu, se bucurd in rindul
opiniei publice mondiale, aI tuturor popoarelor Ei na-
liunilor lumii.
BIBLIOGRAFIE
Programul Partidului Comunist Romdn de fdurire a societdtii
socialiste multilateral dezuoltate si inaintare a Romdniel spre
comunism, Editura Politicd, Bucuresti, 1925, p. lg7-.20i.
NIC_OLAP
-CEAUSESCTJ -
Raport ta cel cle-al XIII-Iea Congres
al Partidului, Comtnist Romd.n, Editura politicd,
Bucureqti, 1"98+,
p. 72-89.
NICOL.A,E CEAUSESCU
-
ExF)unere cu prirsire la stadiul ac-
tual aI edificdrii sociali,stnului in lara noastrd, Ia problernele
teoretice, ideologice si actiuita:tea politlcd, ed,uca,tiud.
-a
parti.d.u-
lui, prezentatd, 7a Plenara ld.rgitd a Comitetului Central iL parti-
dului Comunist Romdn
-
,1 iunie 1g82, in Romd,nia pe drurnul
construirii soci,etdgii socialiste multilateral dezuoltate, vol. 24,
Editura politicS, Bucuregti, 1983, p. B3-86, sau in brosurd, Edi-
tura Politice, BucureEti, 1982, p. 77-79.
NICOLAE CETAUSESCU
-
Cuuintare Ia plenara Comitetutui
Central al Partidului, Comunist Romdn $i a actiuului centrdl cle
partid
-
24 iulie 1985, Editu,ra Politicd, 198b, p. 2b-3b.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cutsintare la plenara
Comitetului
Central aI Partidului, Comunist Romdn, 13 noiem,brie lg8b" Edi_
tura Politi,cd, Bucu,regti, 1985, p. 26-J0.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cupintare Ia Congresul stiinlei si
inud!funintului, 28 noiernb,rie 1985, Editura politicd,
198b, p. Ig-28.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuointare la plenara Consitiului, Na-
tional al Oamenilor Munci.i din industrie, construciii, transpor-
1.44
745
plici o serie de cerinle esen{ia1e, printre care: abolirea
politicii imperialiste, coloniaiiste' gi neocoloniaUsi"
;--ln_
:11y1?t"u
unor raporturi n-oi, de egatitate 9t avantal re_
crproc
;
-respectarea
dreptului fiecdrui popor de a fi std_
pF p" bog6lii1e nalionale, de a se aeivotta de sine sii-
tdtor, potrivit propriei voin{e; asigurarea unui raport
corespunzdtor intre prelurile materiilor prime gi ale pro_
duselor industriale ; accesul, in condi{ii avan6jo;;e;-ia
tehnologiile moderne, al tuturor statelor ; aboraLrea'in_
tr-un spirit nou a problemei creditelor acordate {drilor
in curs de dezvoltare
E.a.
Accentuarea interdependenle1or mondiale, complexi_
tatea d.eosebitd a problemelor care confrunti o,'"rrirur,
statornicirea unui nou echilibru mondial impun
"otuliolnarea problemelor mondiale cu participarea iuturo, ,tr_
telo-r lumii, fdrd nici o deosebir6, in c'ondi{ii au a"pii"a
egalitate in drepturi. Acfionind in spiritul acestei
""ii.rt"obiective a epocii noastre, Romdnia^mi.titeazd. pnnt i-ii-
mocrcftizqrea autenti,cd a ui,e{ii i,nternalionate ;i, in acest
"?dfy,.-Ttentru
cre;terea rolului ldri.toi mici gi,' mijtoiii,
al ldrilor in curs de dezuoltare ;i. neatiniate,'pentiu in_
tdrirea r.olului ;i. contribuliei O.N.IJ., ale altor-organisme
i,nternalionale Ia dezvoltarea qi solufionarea pro6lemelor
care
_privesc
pacea, securitatea qi colaborar-ea interna_
fionald, asigurarea dreptului popoarelor la dezvoltare
economico-sociald liberd qi independenti.
In spiritul hotdririlor Congresului aI XIII-lea, a1 orien-
lgtilgf
qi_ indica{iilor tovardqului Nicolae €eaugescu,
Partidul Gomunist RomAn, pornind de la rolul hotdritor
aI popoarelor in dezvoltarea istoric5, aclioneazd pentru
dezuoltarea largd a relafiilor sale d.e colaborare ii soli-
daritate cu toate forlele progresiste ,si d.emocraiice in
lupta pentru o lume mai, bund gi, mai dreaptd. La sfirgi-
tul anului 1984, partidul nostru intrelinea relalii de co-
laborare cu circa 200 de partide comuniste Ei muncito-
reqti, partide socialiste Ei social-democrate, alte forle
democratice
Ei partide de guverndmint, organizalii poli-
tice Ei miEcdri de eliberare na{ionald. Aga cum se aratd
in documentele eongresului ai XIII-lea, partidul
Comu-
nist Romdn va promova larg, Ei in viitor, relaliile cu
partidele comuniste qi muncitoreqti, cu partidele socia-
liste qi social-democrate, cu alte formaliuni politice de
guverndmint
Ei miscdri de eliberare nafionald, cu for{ele
democratice Ei antiimperialiste d'e pretuiindeni
Ei ru
"on-
Iucra cu acestea pentru a bara astfel calea rdzboiului,
pentru a determina un curs nou ln viala internalionald,
spre independenld, destindere qi pace, spre colabor.are
Ei
progres economico-social.
Adinc inriddcinati in aspira{iile Ei conEtiinla poporu-
lui romAn, in deplind unitate cu opera de constiuclie
a societilii socialiste multilateral dezvoltate, politica ex-
ternd a RomAniei socialiste rdspunde cerinlelor asiguririi
unui climat internalional de pace gi colaborare
-
con-
di{ie esen{iali a propdsirii materiale Ei spirituale a pa-
triei
-,
cit Ei celor mai inaintate comandamente ale pro-
gresului istoric al omenirii. in promovarea cu consec-
venli a acestei politici iqi gdsesc un izvor dintre cele
mai importante prestigiul crescind, stima sincerd si con-
sideralia largd de care-RomAnia socialisti
Ei conducitorul
sdu, tovardgul Nicolae @eauEescu, se bucurd in rindul
opiniei publice mondiale, aI tuturor popoarelor Ei na-
liunilor lumii.
BIBLIOGRAFIE
Programul Partidului Comunist Romdn de fdurire a societdtii
socialiste multilateral dezuoltate si inaintare a Romdniel spre
comunism, Editura Politicd, Bucuresti, 1925, p. lg7-.20i.
NIC_OLAP
-CEAUSESCTJ -
Raport ta cel cle-al XIII-Iea Congres
al Partidului, Comtnist Romd.n, Editura politicd,
Bucureqti, 1"98+,
p. 72-89.
NICOL.A,E CEAUSESCU
-
ExF)unere cu prirsire la stadiul ac-
tual aI edificdrii sociali,stnului in lara noastrd, Ia problernele
teoretice, ideologice si actiuita:tea politlcd, ed,uca,tiud.
-a
parti.d.u-
lui, prezentatd, 7a Plenara ld.rgitd a Comitetului Central iL parti-
dului Comunist Romdn
-
,1 iunie 1g82, in Romd,nia pe drurnul
construirii soci,etdgii socialiste multilateral dezuoltate, vol. 24,
Editura politicS, Bucuregti, 1983, p. B3-86, sau in brosurd, Edi-
tura Politice, BucureEti, 1982, p. 77-79.
NICOLAE CETAUSESCU
-
Cuuintare Ia plenara Comitetutui
Central al Partidului, Comunist Romdn $i a actiuului centrdl cle
partid
-
24 iulie 1985, Editu,ra Politicd, 198b, p. 2b-3b.
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cutsintare la plenara
Comitetului
Central aI Partidului, Comunist Romdn, 13 noiem,brie lg8b" Edi_
tura Politi,cd, Bucu,regti, 1985, p. 26-J0.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cupintare Ia Congresul stiinlei si
inud!funintului, 28 noiernb,rie 1985, Editura politicd,
198b, p. Ig-28.
NICOLAE CEAUSESCU
-
Cuointare la plenara Consitiului, Na-
tional al Oamenilor Munci.i din industrie, construciii, transpor-
1.44
745
ttni, ci,rculafia md.rfurilor gi fi'nanfe, 16 decembrie 1985, Editura
PoliticS, Bucureqti, 1985, P. 24128
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cttrst'ntare la corwoeorea-bi,lanf-a a'c-
tirlului de bazd de comandd Si de partid din armotd', 17 decem-
brie 1985, Editura F,o4iticd, Eucureqti, 1985, p. 19--120.
Di,n gind'irea socia"L-polLticd, a pre;ed'intelul' Rorndniei, Nicolae
Ciau{escu. Potitica i,iterrwpionald a' Romdniei. de pace, prietenie
;i colaborare cu toate popoatele, Edituna PoliticS, Bucure$ti,
1979, p. L5-2L.
RCdACIOT: ADELA BECLEANU IANSU
TEhNOTCdACIOT : MARIANA RADULESCU
Format 16/54X84, Coli editure ?,59' Coli tipar 9'25
Bun de tipar ianuarie 1986. Aparut
-
ianuarie 1986'
comanda rlr, 492114I
Intreprinderea po1igrafice,,lS Decembrie 1918"
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97,
Bucuresti, Repubtica SociaUste Romenla
PoliticS, Bucureqti, 1985, P. 24128
NICOLAE CEAU$ESCU
-
Cttrst'ntare la corwoeorea-bi,lanf-a a'c-
tirlului de bazd de comandd Si de partid din armotd', 17 decem-
brie 1985, Editura F,o4iticd, Eucureqti, 1985, p. 19--120.
Di,n gind'irea socia"L-polLticd, a pre;ed'intelul' Rorndniei, Nicolae
Ciau{escu. Potitica i,iterrwpionald a' Romdniei. de pace, prietenie
;i colaborare cu toate popoatele, Edituna PoliticS, Bucure$ti,
1979, p. L5-2L.
RCdACIOT: ADELA BECLEANU IANSU
TEhNOTCdACIOT : MARIANA RADULESCU
Format 16/54X84, Coli editure ?,59' Coli tipar 9'25
Bun de tipar ianuarie 1986. Aparut
-
ianuarie 1986'
comanda rlr, 492114I
Intreprinderea po1igrafice,,lS Decembrie 1918"
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97,
Bucuresti, Repubtica SociaUste Romenla
Tags
Categories
GeneralDownload
Download Slideshow Get the original presentation fileQuick Actions
Statistics
- Views 214
- Slides 74
- Age 2028 days
Related Slideshows
22
Pray For The Peace Of Jerusalem and You Will Prosper
RodolfoMoralesMarcuc
38 views
26
Don_t_Waste_Your_Life_God.....powerpoint
chalobrido8
41 views
31
VILLASUR_FACTORS_TO_CONSIDER_IN_PLATING_SALAD_10-13.pdf
JaiJai148317
37 views
14
Fertility awareness methods for women in the society
Isaiah47
35 views
35
Chapter 5 Arithmetic Functions Computer Organisation and Architecture
RitikSharma297999
33 views
5
syakira bhasa inggris (1) (1).pptx.......
ourcommunity56
36 views