Proiect pentru gimnaziu despre Pace prima lectie

informatie

1. Liceul Teoretic ,,Grigore Vieru” or. Briceni Prima oră în clasa a V-a ,,B” în anul de studiu 2024-2025 Profesor de limba și lit.română: Darii Veronica, GDU

2. Liceul Teoretic ,,Grigore Vieru” or. Briceni Prima oră în clasa a V-a ,,B” în anul de studiu 2024-2025 Profesor de limba și lit.română: Darii Veronica, GDU

3. Istoricul zilei Această zi dedicată păcii, promovată de Organizația Națiunilor Unite, a fost stabilită pentru prima dată în 1981, prin Rezoluția 36/67, de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, pentru a fi aniversată în fiecare an în deschiderea sesiunilor din luna septembrie. Adunarea Generală a ONU a declarat această dată ca o zi dedicată consolidării idealurilor păcii, atât în interiorul cât și între toate națiunile și popoarele lumii. Prima Zi internațională a păcii a fost marcată în septembrie 1982. Rezoluția 55/282 a ONU, adoptată la 7 septembrie 2001, prevede ca începând din 2002 Ziua Internațională a Păcii să fie celebrată la 21 septembrie. 21 septembrie este ziua în care oamenii din mai multe ţări sunt invitaţi să se gândească la pace, la o societate lipsită de ură şi violenţă .

4. Simboluri ale păcii Porumbelul alb cu ramura de măslin Indiferent de ţară, timp, bariere culturale sau lingvistice, porumbelul a fost şi rămâne un simbol al păcii. Încă de acum mii de ani, porumbelul a adus ramura de măslin şi a vestit sfârşitul potopului şi revenirea la normalitate. Peste secole el a fost folosit ca simbol al păcii sufleteşti sau sociale, în traducerile biblice şi mai târziu pe sigilii, bancnote şi monezi. În anul 1944, Picasso a avut de executat câteva lucrări cu tema păcii şi a libertăţii. Cunoscut pasionat de porumbei, i-a folosit în lucrările sale pe care le-a expus şi la Congresul Mondial de Pace de la Paris (1949), care a avut drept emblemă tot un porumbel al lui Picasso. În timp ce, în Persia şi Egipt, porumbeii erau crescuţi în temple şi la curţile faraonilor ca simboluri ale păcii şi virtuţilor zeilor, grecii antici şi arabii îi considerau mesageri ai iubirii şi norocului.

5. Steagul alb Steagul alb înseamnă mai degrabă „hai să facem pace”, decât o afirmaţie generală a păcii. E simbolul armistiţiului, al predării paşnice. Prima oară a fost folosit în timpul dinastiei chineze Han, apoi de romani, în primele secole ale erei noastre (când în loc de steag se mai fluturau şi crenguţe de măslin, în acelaşi scop).

6. O mie de cocori Şi cei 1000 de cocori veniţi din antichitatea japoneză au devenit un simbol al păcii, după ce micuţa Sadako Sasaki, diagnosticată cu leucemie, în urma atacului cu bomba atomică de la Hiroşima, a murit înainte să poată realiza cei 1.000 de cocori care să-i îndeplinească ultima dorinţă. După moartea ei, în Parcul Păcii de la Hiroşima a fost fost inaugurat un monument care o reprezintă pe micuţa Sadako ţ inând un cocor de aur. Acesta a devenit un simbol internaţional al păcii ca urmare a legăturii cu povestea acesteia şi semnificaţiile ei.

7. Semnul ...păcii A fost iniţial simbolul campaniei engleze pentru dezarmare nucleară, ceea ce , după experienţa bombardamentelor din al Doilea Război Mondial a devenit o necesitate a păcii, astfel încât demonstraţiile şi marşurile pentru pace din anii ’60 l-au adoptat, mai ales după importarea sa în State. Originea lui stă în suprapunerea iniţialelor D si N (de la dezarmare nucleară). Cu toate acestea există şi explicaţii alternative ale semnului păcii: semnul din interiorul cercului  întors la 90 de grade reprezintă un avion B52 stilizat şi provine de pe vremea când se încerca oprirea războiului din Vietnam .

8. Degetele în V Originea sa, foarte îndepartată, pare să fie lupta de la Agincourt , când se zice că francezii declaraseră că după ce vor învinge, tuturor arcaşilor englezi li se vor tăia degetele (indexul şi mijlociul, folosite la încordatul arcului). Englezii însă au ie ş i t învingători şi ca dovadă arătau cele două degete intacte, ridicate. V de la victorie , care aduce după ea pacea, a devenit un semn popular în al Doilea Război Mondial (prin imaginea lui Winston Churchill ) şi mai ales în anii ’60, în timpul demonstraţiilor pentru pace. După ce Churchill a popularizat semnul cu degetele în V, V de la victorie a căpătat o asemenea greutate simbolică încât a început să fie folosit chiar şi în forma auditivă, în codul Morse, în care V se „transcrie” cu trei bătăi scurte şi una lungă.