Comunicarea cu adolescentii in scopul prevenirii violentei si consumului de alcool .ppt

Educatie parentala in scopul prevenirii violentei si consumului de alcool la adolescenti

1. ” Susținerea parentalității în
scopul prevenirii violenței și al
consumului excesiv de alcool la
adolescenți”
CONTINUARE 2021

2. Proiect implementat de:
Federa ia ONG-urilor pentru Copil (FONPC)
ț
Finan ator:
ț
URSUS BREWERIES S.A.

3. 3
OBIECTIVE GENERALE
OBIECTIVE TERMEN LUN G
Sprijinirea formatorilor din zona
educațională și educarea părinților cu
privire la comportamente pozitive în
relația cu adolescenții și subiectul
”consumul de alcool„.
Stimularea dialogului dintre părinți și
formatori cu adolescenții, pe teme
delicate și dificile precum consumul de
alcool.
Creșterea gradului de conștientizare
cu privire la efectele nocive ale
consumului de alcool la tineri
PUBLIC-ȚINTĂ
Părinți copii 12-18 ani
Profesori, formatori în domeniul
educației, specialiști care
relaționează atât cu copii și
adolescenți, cât și cu părinții acestora
Public larg

4. Legătura dintre parentalitate și consumul de alcool
la adolescenți
-Părintele nu reu e te să se conecteze la copil
ș ș
în adolescenă efectele sunt mai vizibile!
ț
4
Stările emo ionale ale părinilor i modul în care ei î i trăiesc viaa au un
ț ț ș ș ț
impact major asupra formării creierului copiilor lor, de i cel mai adesea
ș
părinii nu pot să cunoască sau să controleze asemenea influen e
ț ț
incon tiente subtile.
ș

5. Fenomenul dependenței
•Una din cele mai grave probleme socio-culturale ale timpului nostru
•Amenin are serioasă la adresa sănătă ii copiilor no tri
ț ț ș
•Comportament adictiv
pandemic i dependen e
ș ț
totale la vârste mici
Copiii sunt expusi
de la vârsta cea
mai fragedă la
remedii rapide i la
ș
o recompensă
imediată

6. Mesajul ascuns
•TOATE DEPENDEN ELE reu esc să pătrundă i să pună stăpânire, pentru că
Ț ș ș
ele sunt capabile să aline sau să suspende iritarea provocată de nevoile
primare nesatisfăcute; pot fi privite ca rezultat al nevoilor reale, blocate sau
suprimate; reprezintă adoptarea unui obicei dăunător ca răspuns la o nevoie
secundară , care este ÎNTOTDEAUNAsubstitut pentru o nevoie reală ce a fost
blocată
Dependen ă
ț
de factorul
înlocuitor

7. De ce?
•Copilul pierde, întotdeauna la o
vârstă timpurie sprijinul natural
al mediului din partea părin ilor,
ț
comunită ii, religiei i tradi iilor
ț ș ț
caută
altundeva sprijin i satisfacerea
ș
nevoilor sale
află confortul i
ș
satisfac ia:
ț
în grupul social de prieteni
în realitatea virtuală
în puterea i seduc ia erei
ș ț
electronice

8. Nevoia sanatoasa de a
se elibera de parinti
Cum ?
•Grupul de prieteni îi oferă un sentiment al apartenen ei pe baza căruia
ț
poate să- i exploreze în siguran ă identitatea de sine i să- i determine
ș ț ș ș
modul său special de a- i îndeplini nevoile personale
ș
Dorin a de a se intoxica cu
ț
experien e la limită: alcool,
ț
drog, violen e, sporturi
ț
extreme

9. Cum?
•Sursele media globale creează o realitate virtuală senza ională
ț
, gata făcută în
privin a vie ii, prin intermediul căreia copilul încearcă în imagina ia sa să- i satisfacă
ț ț ț ș
cele mai profunde nevoi interioare
•Era electronică oferă copilului o percep ie megalomanică asupra puterii sale; el î i
ț ș
poate crea, controla i satisface
ș
IMEDIAT dorin ele sale prin apăsarea unui buton
ț
•Copilul are sentimentul invincibilită ii
ț
i senza ia că este capabil să- i determine
ș ț ș
propriul destin i poate face toate acestea în mediul privat al casei sale fără să se
ș
confrunte cu lumea exterioară.

10. ATEN IE: un procent mare de copii va
Ț
explora libertatea palpitantă a acestora 3
câmpuri de experien ă (grupul de
ț
prieteni, media i produsele electronice)
ș
ca o exprimare a spiritului de aventură a
tinere ii!
ț
Cine?
•Copiii i tineri singuri, lipsi i de siguran ă,
ș ț ț
•cei care au probleme emo ionale ascunse, precum îndoiala de sine, determinate de
ț
presiuni circumstan iale ca
ț
sărăcia,
abuzul, separa ia
ț
parentală,
omajul,
ș
decesul sau boli ale unor membri ai familiei

11. Cine i vulnerabil?
•Deoarece sunt foarte accesibile copiii i adolescen ii care sunt în mod special
ș ț
vulnerabil la un anumit stadiu al dezvoltării lor pot descoperi că una dintre aceste
substan e le reduce tensiunea interioară i stresul
ț ș
•Se poate începe un ciclu al dependen ei de aceste substan e cu poten ial vătămător,
ț ț ț
iar dacă sunt consolidate i preluate ca deprinderi pot trece la nivelul unei
ș
dependen e depline.
ț

12. Alcoolul....
•Factor major în 3 cauze principale ale mor ii juvenile:
ț
Sinuciderea
accidentele rutiere
omorul
Două treimi din toate agresiunile sexuale i violurile comise de adolescen i i tineri
ș ț ș
sunt săvâr te sub influen a alcoolului
ș ț
Aproximativ 40% dintre copiii între 12 i 14 ani consumă alcool ocazional.
ș
Media de vârstă a primei băuturi consumate de un copil:
În 1965 era de 17,5 ani
În 2003 era de 14 ani
Astăzi e de 12 ani
Tinerii care încep să bea înainte de 15 ani sunt de 4 ori mai predispu i la dependen ă
ș ț
alcoolică la un moment dat în via ă prin compara ie cu cei care consumă prima
ț ț
băutură alcoolică la 20 ani sau mai târziu.

13. Efecte ale alcoolului
Sentiment plăcut i
ș
confortabil de
libertate
Dispari ia inhibi iilor
ț ț
Eliberarea emo iilor
ț
Sentimentul de
putere
Func iile nostre superioare precum gândirea ra ională i
ț ț ș
critică, ca i percep ia sunt diminuate
ș ț
Când intoxia cre te, func iile metabolice activate de fluxul
ș ț
accelerat al sângelui cople esc func iile neurosenzoriale
ș ț
conducând la stagnarea gândirii, recum i la grea ă i vomă
ș ț ș
Fiin a umană regresează la o stare asemănătoare celei a
ț
copilului pierzând progresiv:
Puterea de a vorbi (bâlbâiala)
Mersul (pierderea coordonării)
Statul în picioare (pierderea echilibrului)
Vederea (vederea dublă)
Gândirea
în cele din urmă ajungând la somn i uitare.
ș

14. Cum ajut copilul dependent de alcool?
•1. Dobândirea clară a naturii dependen ei i a dinamicii interioare ce explică de ce
ț ș
un anumit copil consumă acea substan ă pentru a- i satisface nevoile. Pentru
ț ș
aceasta e necesar ca adultul să- i înlăture blocajele i dispozi iile personale
ș ș ț
privitoare la aceste probleme.
•2. Se va acorda o aten ie specială nevoilor i sentimentelor continue de disconfort,
ț ș
insatisfac ie, privare, frustrare i nelini te din via a interioară a copilului i
ț ș ș ț ș
adolescentului, mai ales la pubertate. Netratarea rănilor provocate de acestea va
duce adesea la nevoia copilului de a căuta modalită i prin care să- i oprească
ț ș
durerea.
Verifică- i sentimentele de disconfort pe care s-ar putea să le manife ti fa ă de dependen a
ț ș ț ț
copilului i decide de unde provin. Care este atitudinea ta fa ă de alcool?
ș ț
Copiii sunt puternic influen a i de atitudinile i comportamentul părin ilor i adesea doresc să le
ț ț ș ț ș
copieze sau se revoltă împotriva lor.

15. Comunicarea este....

16. Comunicarea non-verbală și
paraverbală
•Înălţimea şi
intensitatea
•Volumul vocii
•Dicţia
•Accentul
•Accentele
regionale
•Timbrul vocii
•Ritmul vorbirii
•Pauzele

17. Schimbul interuman
•„In centrul schimburilor interumane se afla impartasirea unei experiente subiective,
directa sau indirecta, trecuta actuala sau anticipata. In esenta, este vorba despre
comunicarea unui univers trait, reprezentat in mod subiectiv si ale carui reprezentari
dorim sa le trezim in cel caruia ne adresam.” p.488
Psihologie Sociala,Ed. Ideea europeana, 2010, Serge Moscovici

18. De multe ori....
Informăm şi nu formăm :(
Nu educăm emoţia şi nici nu stimulăm dezvoltarea celor mai
importante funcţii ale inteligenţei, cum ar fi:
• contemplarea frumosului,
•deprinderea de a gândi înainte de a acţiona, de a expune şi nu de
a impune ideile,
•administrarea gândurilor, spiritul întreprinzător.
îi informăm pe tineri - nu le formăm personalitatea.

19. Rolul limbajului
•Realită ile sunt create de oameni care comunică prin intermediul limbajului, fiecare
ț
influen ând i limitând răspunsurile celorlal i
ț ș ț
•Realită ile reprezintă modalită i diferite în care oamenii
ț ț
le definesc prin explica ii,
ț
în elegeri personale aduse în sfera negocierilor cu ceilal i
ț ț
•Focalizare asupra RELA IILOR
Ț
prin care actorii sociali construiesc realită ile
ț
•Realitatea este considerată un proces interactiv pentru că oamenii dau sens experien elor
ț
proprii prin interac iunea constantă cu mediul.
ț
19

20. Crearea unui cadru multinivelar de siguranță:
siguranță internă, emoțională, fizică, percepută
„Uterul este prima coală a copilului, acolo înva ă pentru prima dată, acolo î i face intrarea
ș ț ș
în lume i acolo prime te prima lec ie despre ce înseamnă să fii într-o rela ie i să fii
ș ș ț ț ș
conectat la o persoană” (Karen Treisman)
„Tinerii au nevoie de stabilitate, prezen ă, aten ie, sfaturi, hrană psihică bună, pove ti
ț ț ș
necontaminate, iar acestea sunt exact lucrurile pe care nu le vor primi de la familie.”
(Gabor Mate)
•Adolescen ii sunt uneori cople i i de valuri emo ionale, senzoriale i fiziologice
ț ș ț ț ș
cople itoare, presupunând chiar i schimbări la nivelul neurotransmi ătorilor precum
ș ș ț
adrenalina, cortizolul i
ș
serotonina
Pregăte te organismul pentru "teamă, fugă i luptă„
ș ș
eliberat ca răspuns la stres
Cunoscuta drept „hormonul fericirii“
20

21. Crearea unui cadru multinivelar de siguranță:
siguranță internă, emoțională, fizică, percepută
(Karen Treisman)
21

22. Crearea unui cadru multinivelar de siguranță:
siguranță internă, emoțională, fizică, percepută
•Atunci când sentimentele de frică, pericol, nesiguran ă i amenin are cresc, învă area,
ț ș ț ț
gândirea i curiozitatea scad. Tot a a, când cre te nivelul excitării i instabilită ii emo ionale,
ș ș ș ș ț ț
abilită ile cognitive, func ia reflexivă i gândirea î i pierd din putere.
ț ț ș ș
22
Nivelul excitării
nervoase, stare de
agita ie
ț
•Nivelul explorării, învă are, curioziotate
ț
Abilitate
cognitivă

23. Crearea unui cadru multinivelar de siguranță:
siguranță internă, emoțională, fizică, percepută
23
•Sisteme de apărare hipersensibilizate
•Capacitate scăzută de a se autoregla emo ional, de a
ț
procesa i modula afecte i stimuli senzoriali
ș ș
•Echilibru emo ional instabil
ț
•Lumea în care trăiesc li se poate părea prea mare, prea
zgomotoasă
•O emo ie cât de mică li se pare un ocean enorm, care îi
ț
cople e te i le dă peste cap sistemul inhibitor
ș ș ș

24. Crearea unui cadru multinivelar de siguranță:
siguranță internă, emoțională, fizică, percepută :
SOLUȚII Adolescentul are nevoie să simtă i să creadă că este în siguran ă i că
ș ț ș
poate avea încredere
Are nevoie să simtă că se află într-un loc i într-o rela ie care îi oferă o bază
ș ț
de siguran ă fizică, emo ională i simbolică, un refugiu de tip a doua ansă
ț ț ș ș
(de exemplu: mâini sigure, min i reflexive i corpuri alinătoare)
ț ș
24
Siguran a relaională i statutul sociorelaional trebuie să-i ofere
ț ț ș ț
adolescentului un sentiment de con inere, răbdare, curiozitate,
ț
deschidere, iubire, empatie, acceptare, receptivitate,
sensibilitate, constan ă etc .
ț

25. Atenționare....
Nu există solu ii rapide când e vorba de adolescen i
ț ț
Nu pute i să-i proteja i de toate pericolele din lumea de astăzi i
ț ț ș
să-i cru a i de agita ia emo ională a anilor de adolescen ă
ț ț ț ț ț
Nu pute i să-i scăpa i de toate mesajele nesănătoase care îi
ț ț
invadează
25

26. DAR...
26

27. Cum facilităm integrarea noțiunilor de așteptări și
siguranță?
Voi face astfel încât ....
Î i promit că
ț
...
Împreună putem să....
Includerea conceptelor legate de confiden ialitate i
ț ș
împărtă irea de informa ii
ș ț
27

28. EXPLORA I ÎMPREUNĂ CU ADOLESCEN II care sunt dorin ele, speran ele i
Ț Ț ț ț ș
scopurile lor, concentra i-vă asupra acelor lucruri pe care ar vrea să le schimbe i
ț ș
a i putea contribui la aceasta prin intermediul discu iilor cu ei:
ț ț
Exemple de întrebări pentru acest tip de discu ie:
ț
Ce ai vrea tu să reu im să facem până la sfâr itul acestei întâlniri?
ș ș
La ce ai vrea să ne gândim până la sfâr itul acestei întâlniri?
ș
Dacă ar fi dai timpul pe repede înainte sau să călătore ti în viitor, ce ai vrea să vezi atunci că se va fi
ș
întâmplat?
Dacă ar fi să po i printr-o baghetă magică să- i transformi viitorul, cum ai vrea să arate acesta?
ț ț
28

29. EXPLORA I ÎMPREUNĂ CU ADOLESCEN II care sunt dorin ele, speran ele i
Ț Ț ț ț ș
scopurile lor, concentra i-vă asupra acelor lucruri pe care ar vrea să le schimbe i
ț ș
a i putea contribui la aceasta prin intermediul discu iilor cu ei:
ț ț
Exemple de întrebări pentru acest tip de discu ie:
ț
Care sim i că este principalul motiv pentru carevrem astăzi să vorbim?
ț
Ce speri să se schimbe? Ce ai vrea să faci sau să vezi i nu se întâmplă în acest moment?
ș
Cum î i vei da seama că s-a întâmplat ce î i doreai/că i-ai atins scopul?
ț ț ț
Ce î i dore ti să se întâmple în via a ta, în privin a rela iilor tale, în lumea din jurul tău?
ț ș ț ț ț
Dacă ar fi ca mâine, cânt te treze ti, să descoperi că a avut loc un miracol i problemele tale cele mari
ș ș
au dispărut, ce s-ar schimba în comportamentul tău, în emo iile tale, în gândurile tale? Descrie-mi cum
ț
s-ar desfă ura o zi din via a ta după dispari ia acestor probleme.
ș ț ț
29

30. Crearea cadrului de sigurană
ț
•Ce face i atunci când vă sim i i nesiguri/tulbura i/supăra i/amenin a i/în pericol?
ț ț ț ț ț ț ț
•Cum sim i i acest lucru în minte i corp?
ț ț ș
•Ave i la cine să apela i?
ț ț
•Cum v-a i sim i dacă persoana respectivă nu ar fi disponibilă sau dacă nu a i avea la cine să apela i?
ț ț ț ț
•Ave i o imagine internalizată/o amintire a sentimentului de siguran ă , a modului în care vă sim i i atunci
ț ț ț ț
când vă sim i i în siguran ă?
ț ț ț
•Ave i ni te strategii de coping internalizate pe care să le folosi i atunci când nu vă sim i i în siguran ă sau
ț ș ț ț ț ț
vă sim i i în pericol /tulbura i/supăra i/amenin a i?
ț ț ț ț ț ț
•Cum anume a i învă at aceste abilită i de coping, cum s-au dezvoltat i cum au fost consolidate?
ț ț ț ș
30

31. 31

32. 32

33. 33

34. Abilită
ţi de ascultare

35. Cum să-i asculți pe adolescenți Adele FABER & Elaine MAZLISH
35

36. Analiza situatiei
Ce s-a intamplat in aceasta situatie suparatoare?
Ce evenimente din trecut au dus la situatia de fata?
Ce rol ai jucat in crearea situatiei de fata?
Ce anume poti intr-adevar sa controlezi in situatia de fata?
Ce nu poti sa controlezi?
Care a fost reactia ta la situatia de fata?
Cum ti-a afectat aceasta reactie propriile ganduri si sentimente?
Cum a afectat reactia ta gandurile si sentimentele celorlalti?
Cum altfel ai fi putut sa reactionezi? Cum ti-ar fi placut sa
reactionezi?

37. Exemple – folosirea gândurilor adaptative
(A. Ellis, J. Gordon, M.Neesan, S. Palmer)
Situa ie dificilă
ț
Gând adaptativ nou
Copilul meu a tipat la mine. Încă nu se poate autoregla emo ional. Dar eu sunt aici i îi
ț ș
în eleg frustrarea. E doar o situa ie, până la urmă va reu i.
ț ț ș
Copilul meu mi-a spus că sunt egoistă pentru
că n-am plecat mai devreme de la serviciu să
mergem la cumpărături.
i el trăie te într-o lume a durerii; a a face el fa ă
Ș ș ș ț
dezamăgirii.
Copiii nu m-au ajutat să fac ordine în casă i
ș
acum musafirii au văzut doar dezordine.
Mă bucur că are cine să mă viziteze i de i mă simt
ș ș
stânjenită tiu că e mai important să fim împreună i până
ș ș
la urmă ne vom sim i bine.
ț
M-a întristat nota mică a copilului. Acestea sunt trăirile mele i până la urmă vor trece. Îmi
ș
voi folosi aptitudinile ca să fac fa ă situa iei.
ț ț
Fiica mea pleacă la facultate i o să mor de
ș
dorul ei.
Acum nu mă simt prea bine, dar mă voi obi nui tiind că
ș ș
fiecare are drumul său în via ă. Îi voi fi alături i de la
ț ș
distan ă.
ț
Am auzit sirena poli iei/salvării i m-am
ț ș
nelini tit.
ș Nu sunt în pericol în momentul de fa ă. Sunt în siguran ă
ț ț
în casa mea, în spatele u ilor închise.
ș

38. Listă de gânduri adaptative
Această situa ie nu va dura la nesfâr it.
ț ș
Am mai trăit experien e dureroase i le-am făcut fa ă.
ț ș ț
Va trece i asta.
ș
Sentimentele mele mă incomodează momentan, dar pot să le accept
Sunt capabil să fiu îngrijorat/ă i totu i să fac fa ă situa iei.
ș ș ț ț
Sunt îndeajuns de puternic/ă pentru a face fa ă lucrurilor care mi se întâmplă acum.
ț
Acestea sunt doar ni te emo ii/stări i până la urmă vor trece.
ș ț ș
Nu gândurile îmi controlează via a ci eu o controlez.
ț

39. Cum să-i asculți pe adolescenți și cum să te faci
ascultat
Adele FABER & Elaine MAZLISH
39

40. Cum să-i asculți pe adolescenți și cum să te faci
ascultat
Adele FABER & Elaine MAZLISH
40

41. Cum să-i asculți pe adolescenți și cum să te faci
ascultat
Adele FABER & Elaine MAZLISH

41

42. Ce avem de făcut? Adele FABER & Elaine MAZLISH
42

43. Ce avem de făcut? Adele FABER & Elaine MAZLISH
43

44. Ce avem de făcut? Adele FABER & Elaine MAZLISH
44

45. Ce avem de făcut? Adele FABER & Elaine MAZLISH
45

46. Ce avem de făcut? Adele FABER & Elaine MAZLISH
46

47. Cum să-i asculți pe adolescenți și cum să te faci
ascultat
Adele FABER & Elaine MAZLISH
47

48. Cum să-i asculți pe adolescenți și cum să te faci
ascultat
Adele FABER & Elaine MAZLISH
48

49. Cum să-i asculți pe adolescenți și cum să te faci
ascultat
Adele FABER & Elaine MAZLISH
49

50. Cum să-i asculți pe adolescenți și cum să te faci
ascultat
Adele FABER & Elaine MAZLISH
50

51. Exerciții....
51

52. Propunere de exerciții pentru stimularea comunicării și
deschidere (Karen Treisman)
52

53. 53

54. 54

55. Vă mulțumesc!
Succes în lucrul cu adolescenții!
55

56. Bibliografie selectivă
56

57. Bibliografie selectivă
57

58. https://www.facebook.com/parinteeficient