Pedo final word

1

Antecedente pers :
-fiz : pubertatea
- pat : boil cronice, acute, af renale, hepatic, gastrointestinal, malformati la nastere,
ORL, traumatisme in copilarie, afectiuni sangvine (timp de sangerare, coagulare),
boli neurologice, boli psihice
-obiceiuri vicioase : disfunctii, parafuntii

S16 i.u. = mugure M1
S17 i.u. = I
Primul an de viata = Pm + C
Primul an = M2
4 ani = M3

Dinte permanent tanar : dinte prezent in cav orala aflati in faza prefunctionala si
functionala
-cand se continua formarea rad se produce definitivarea rad si inchiderea apicala

-etapa prefunctionala = pana la atingerea PO
-temp = 1-2 luni
-dinte perm tanar = 3-4 luni

-etapa funcional (d atinge PO pana la inchiderea apexului)
-monorad = 2 ani
-plurirad = 2-3 ani, 3-4 ani (M6)

1. Ex psihologic
2. Ex general
3. Ex endooral
- se incepe cu mucoasele (+frenuri, bride)
-leziuni dentare : carii, distrofii, modificari de forma si volum
-modificari de pozitie : versiuni, gresiuni, rotatii
-ex monomaxilar : sup + inf : modificari de grup (frontal, lat)
-forma arcadei
-ex boltii palatine :adancime, forma, rugi, torus
Ex static al ocl : frontal, can, molar (planul postlacteal)

Ex dinamic al ocluziei :
-pozitie de posture a mandibulei - free way space
-se solicita miscarea de propulsie/retropulsie

2

-miscari de lateralitate : ghidaj canin, ghidaj protectie de grup, interferente
active/pasive
Ex grupelor musculare :
-obiceiuri vicioase, disfunctii/parafunctii
-zona de echilibru : culoar dentar (spatiu virtual - chinga linguo-labio-jugala)
Tulburari de eruptie, dezechilibre :
-teste Netter - tonusul orbicularilor - aer in gura, apasam pe obraz
buccinator - se penseaza obrazul si punem pacientul sa se
miste
-reflexul narinar Gudin : testul respirator oral
1. Proba oglinzii (se penseaza o nara, se pune oglinda in fata narinei si daca se
abureste inseamna ca e functionala)
2. Proba fulgului
3. Reflex narinar Gudin - pensarea aripilor nazale contra septului nazal + mentinere
1 sec ; respiratorii orali : hipotone, raman pensate si isi revin lent
4. Proba Rozental - pensarea unei narine si efectuarea a 20 inspir/expir ; daca
rezista -> nu are probleme cu pasajul aerian - nazal

Deglutitia
-pana la 2-3 ani : deglutitie infantila
-dupa : deglutitie de tip adult

Particularitati morfo-functionale si de structura
ale dintilor permanenti tineri

Dinte permanent tanar = dinte aflat in faza intraorala a eruptiei dentare care cuprinde 2 etape:
• etapa prefunctionala – nu participa la functiile ADM
• etapa functionala – dintele participa la functiile ADM dar are radacina in
curs de formare si apexul deschis;

Dintii permanenti tineri:
• au o mineralizare mai deficitara decat dintele permanent adult  pt
realizarea in bune conditii a maturatiei posteruptive a smaltului (structura smaltului permite
absorbtia ionilor minerali din mediul bucal in prezenta glicoproteinelor salivare care au
afinitate pt hidroxiapatita si care sunt transportori de Ca) care se face pe o adancime de
0,5mm este nevoie ca in mediul salivar sa existe ioni de Ca, P si F;
• in dentatia mixta in cavitatea orala exista dinti temporari, adesea cu
policarii complicate  intretin o flora microbiana bogata  duce la atacul carial;
• perioada lunga de eruptie pana ating planul de ocluzie (perioada
prefunctionala) - poate dura 3-4luni sau mai mult;
• etapa functionala - dureaza intre 2 ani (dinti monoradiculari) si cel mult 4
ani (dinti pluriradiculari);

3

• relieful ocluzal accidentat imediat posteruptiv (cuspizi inalti si ascutiti,
fosete si fisuri adanci care reprezinta zone de retentie pt resturile alimentare);
• camera pulpara voluminoasa in raport cu tesuturile dure;
• coarnele pulpare expuse superficial;
• canaliculele dentinare largi;
• zona apicala este larga, larga comunicare pulpo-parodontala
• radacina - in curs de formare sau poate fi formata cu apexul inca deschis;
• capacitate deosebita formativa si de apare a pulpei dentare

Smaltul :
-mai poros - adera mai usor placa mucobacteriana
-membrana semipermeabila care permite schimburi (avantaj : poate oferi conditiile unei bune
maturatii posteruptive-> cand la suprafata au loc schimburi ionice prin ionii salivari->
hidroxiapatita
-P, Ca, F pot fi absorbite la supraf sma
-glicoprot transportori de Ca
-sma dupa eruptie absoarbe de 10-20 ori mai mult
-maturatie posteruptiva dureaza aprox 2 ani

Dentina :
-mai subtire stratul de dentina
-bune capaciteit de reactie fiziologica, functionala (depunere de dentina sec), patologica (dentina
de reactie)
-canalicule largi- difuzeaza mult mai usor spre pulpa microb.
-proc carios ev mai rapid

Jonctiunea cemento-dentinara :
-se definitiveaza in aprox 4 ani

Particularitatile pulpei dintilor permanenti tineri (pulpa = un tesut conjunctiv format din
substanta fundamentala si elemente structurale: celule, fibre, vase sangvine, limfatice, nervi):

• substanta fundamentala = un gel coloidal, omogen, bogat in apa si in
mucopolizaharide, reprezentand mediul intern al pulpei dentare care asigura schimburile
metabolice (sub forma de transfer de substante nutritive spre celule si eliminarea din
celulele a produsilor de catabolism celular);
- contine o cantitate mai mare de apa decat dintele permanent adult ceea ce favorizeaza trecerea
rapida a substantelor nutritive, dar si eliminarea produsilor de inflamatie pulpara mentinandu-se o
presiune constanta intrapulpara, hidratare mai intensa la dintii permanenti tineri;
• celulele – se caracterizeaza printr-o bogatie mare de celule; exista 4
categorii importante de celule in functie de structura si activitate metabolica:
• odontoblasti = celule inalt specializate dispuse in palisade la periferia
pulpei dentare cu rol in secretia predentinei (dentina primara, secundara, tertiara);
• fibroblasti = celule de baza ale pulpei, in numar mare in pulpa si
voluminosi, cu o capacitate de diferentiere in preodontoblasti;

4

• celulele de legatura(intermediare) = o forma intermediara de celule intre
fibroblast si odontoblast situate in zona subodontoblastica; au rol in formarea colagenului
si a substantei fundamentale si la nevoie se pot transforma in celule inalt diferentiate
(odontoblasti) sau in cazul lezarii odontoblastilor acestea pot secreta elemente ale matricei
dentinare reactionale;
• macrofage, mostocite, plasmocite-celule cu rol antiinflamator si
antiinfectios;
• celule mezenchimale – in numar foarte mare, la nevoie se pot transforma

3. fibre – slab reprezentate ca in orice tesut tanar;
• fibre de colagen
• fibre de reticulina
• fibrele oxitalan

4. vascularizatia – foarte bogata, predomina in special capilarele
- multe capilare patrund intre corpii odontoblastilor dupa care se anastomozeaza
- vasele capilare au capacitatea de regenerare prin inmugurire;
-anastomoze arterio-venoase
- vasele sanguine au rolul de a:
• asigura metabolismul celular, nutritiv
• contribui la capacitatea dentinoformatoare
• contribui la capacitatea de aparare antiinflamatorie si antiinfectioasa

- reteaua limfatica – bine reprezentata; are rol:
• protector
• de aparare antiinflamatorie

5. inervatia
– mai slab reprezentata pt ca fibrele nervoase se formeaza mai tarziu -> sensib mai redusa
- pulpa este inervata de fibre senzitive si vasomotorii;
- o parte din fibrele nervoase nemielinizate patrund printre odontoblasti ajungand in zona de
predentina dar cea mai mare parte a lor patrund in canaliculul dentinar si insotesc fibra Tomes;

Caracteristicile zonei apicale – sunt legate de faptul ca radacina este in curs de formare sau gata
formata dar cu apexul larg deschis  ofera o zona larga de comunicare pulpo-parodontala;
Pulpa comunica cu parod prin canalicule dentinatere accesorii
Rol : nutritiv, neodentinogenetic, de aparare

Avantajele zonei apicale deschise:
• tesutul pulpar nu este supus conditiilor determinate de un canal radicular
ingust adica de un spatiu delimitat  tensiunea este mult mai redusa in cazul unui
proces inflamator pulpar  durerea mai redusa;

• elementul celular foarte bine reprezentat – celulele de la acest nivel se
pot diferentia in celule specializate, in celule de aparare, in celule de reparatie ceea ce ofera
o autonomie acestei regiuni si faciliteaza vindecarea in cazul unor injurii;

5

• vascularizatia bogata  asigura schimburi metabolice rapide dar si
eliminarea rapida a produsilor de degradare si a toxinelor;

• mentinerea vitalitatii pulpare la acest nivel asigura conditiile de continuare
a formarii radacinii chiar si in situatiile in care in rest pulpa este puternic afectata;

Caria simpla a dintilor permanenti tineri

-frecventa
- are anumite caracteristici fata de dintii permanenti adulti legate de particularitatile
morfofunctionale si structurale ale dintilor permanenti tineri;
• smaltul poate fi considerat inca imatur cu atat mai mult in cazul eruptiilor
precoce, cu o suprafata poroasa la care adera mai bine placa dentara si ofera o
susceptibilitate crescuta la carie;
• relief ocluzal accidentat cu cuspizi inalti, fosete adanci;
• canalicule dentinare largi
• coarne pulpare expuse superficial
• radacina in curs de formare

Factori prezenti in mediul oral in care dintele erupe:
• Dinti temporari afectati de carii  carii de contact mai ales pe fetele M ale
M de 6ani si intretin o flora microbiana bogata;
• Dinti care erup in malpozitii cu inghesuiri, anomalii dento-maxilare care
cresc zonele de retentie ale resturilor alimentare  autocuratire ingreunata si curatirea
mecanica ingreunata
• Aparate ortodontice care favorizeaza retentia resturilor alimentare
• Preferinta in alimentatie pentru hidrati de carbon  decalcifieri
• Deprinderi de igiena orala insuficient formate
• Respiratia orala care duce la carii de colet la frontalii superiori
• Perioada pubertara cu toate modificarile hormonale si cu explozie de carii

Ordinea frecventei cariei in functie de topografie si de varsta:
• Molarul de 6 ani – cel mai carioreceptiv pentru ca atinge tarziu planul de
ocluzie si datorita unei igiene deficitare; se pot observa frecvent carii ocluzale dar si
proximale datorita contactului cu M2 temporar cariat, el fiind deseori confundat cu un dinte
temporar datorita faptului ca este un dinte de completare (si nu de inlocuire); debut pe fetele
ocluzale, la inf :fetele V, la sup :fetele P
• Incisivii superiori – incepand cu varsta de 10-11 ani
 carii proximale
 carii palatinale la nivelul foramen caecum
 carii cervicale (la copii cu igiena orala deficitara, copii cu gingivita, respiratori orali);

6

• Premolarii superiori si inferiori – incepand cu 13-14 ani; se pot observa
carii proximale si apoi ocluzale; mezial la contactul cu M1 cariat, la colet
• Molarul de 12 ani – carii ocluzale;
• Caninul – cel mai cariorezistent, dar poate prezenta carie disto-palatinala
la superior;

Clasificarea cariei dentare dupa topografie (Clasificarea lui Black):
• Clasele I
• Clasa a II-a
• Clasa a III-a
• Clasa a IV-a
• Clasa a V-a

Clasificarea cariei dentare dupa profunzime:
• Carii superficiale – pana la jonctiunea amelo-dentinara
• Carii medii – depasesc jonctiunea amelo-dentinara dar cu o profunzime
limitata in dentina
• Carii profunde – extindere adanca pana in apropierea camerei pulpare
Clasificarea cariei dentare dupa evolutie:
1. carii acute
2. carii cronice
3. carii oprite in evolutie

Diagnosticul cariei simple:
• Simptomatologie subiectiva:
• in carii superficiale – nu avem sensibilitate
• in carii medii si profunde - apare sensibilitate la agenti fizici (rece) si la
agenti chimici (dulce) dupa inlaturarea factorului iritant; sensibilitatea este mai atenuata
decat la dintele adult;
• Simptologie obiectiva:
• Carii superficiale – pata cretoasa sau o pigmentare a unei fosete sau a unei
fisuri; rar lipsa de substanta incipienta; pierdecerea transluciditatii, pigmentatii, solutie de
continuitate/ lipsa de subst, deschideri reduse cand caria e profunda
• atentie la gropitele de pe fetele V ale M care pot avea o leziune carioasa
care scapa inspectiei datorita lipsei pigmentarii sau deschiderii mici, palparea insa va
evidentia prezenta unei carii profunde; trebuie examinat si dintele omonim de pe
hemiarcada contralaterala pentru ca leziunile sunt simetrice;
• cariile proximale cu debut sub punctul de contact pot fi tradate de o papilita,
retentie alimentara, pierdere transluciditate, pigmentatie, subminare
• Carii medii si profunde – deschidere punctiforma la nivelul smaltului sau
mai extinsa in smalt; daca intereseaza dentina atunci aceasta este ramolita, umeda, in
cantitate variabila; percutia negativa; teste de vitalitate pozitive;
-inspectie : pe un camp uscat
-palapare : in carii acute : dentina moale, ramolita, se poate deschide usor CP; palparea se
face cu un excavator
-in carii cronice : dentina dura / pigmentata

7

-percutie - neg
-teste vit - poz
ex radiologic - retroalveolare (izometrice, ortoradiale ;bite-wing

Diag poz : dintele in cauza, profunzimea, topografia, criteriul evolutiei

Diagnostic diferential se face cu:
• Distrofii dentare – in carii superficiale
• Pulpite cronice cu camera pulpara inchisa – in carii medii
• Necroza si ggr – in carii profunde
!!! Examinati si dintele omonim de pe hemiarcada contralaterala pentru ca apar carii simetric;

Tratament - trebuie instituit cat mai precoce datorita particularitatilor morfofunctionale ale
dintilor (camera pulpara foarte aproape, canaliculele dentinare foarte largi);
- obiective:
1. indepartarea factorilor iritanti si asigurarea conditiilor favorabile pentru ca pulpa dentara sa isi
poata indeplini functia dentinogenetica si de continuare a formarii radacinii;
2. refacerea morfofunctionala coronara astfel incat dintele sa isi poata relua toate functiile
(fizionomica, fonetica, masticatorie, ocluzala, de autointretinere si de asigurare a cresterii osoase);
Timpii tratamentului:
-chirurgical = exereza tes alterate
-medicamentos = trat plagii dentinare
-protetic = refacerea morfo-fct a coroanei

1. Timp chirurgical:
-conform principiilor lui Black
-la d perm tineri timpul este generat de principiul economiei maxime de tes dentar dur sanatos,
avand in vedere si calitatile mat. moderne de obt
Cls I
1. accesul in cavitate
2. exereza dentinei – economia de tesut dur dentar sanatos si protectia pulpara pe tot parcursul
tratamentului
3. asigurarea rezistentei
4. asigurarea retentiei
5. extensia preventiva
6. bizotarea marginilor cavitatii
7. verificarea cavitatii
Cls II - necesara extensia prev
Cls III si IV - nu e necesara retentia palatinala / orala
Cls V - economie maxima de tes dentar sanatos
MOD - ca la cls II
-verificarea cav obligatorie
2. Timp medicamentos (tratamentul plagii dentinare) - are urmatoarele obiective:
• Indepartarea factorilor nocivi
• Protectia suprafetei dentinare

8

• Protectia peretelui pulpar si a pulpei de factorii fizici si chimici din mediul
oral dar si din materialele de obturatie
• Stimularea neodentinogenezei care va contribui la definitivarea formarii
radacinii si la inchiderea apexului;

!!! pt toaleta cavitatii se evita apa oxigenata sau alcoolul. Se foloseste serul fiziologic (sau apa
distilata), neofalina, clorhexidina

3. Timp protetic (de refacere morfofunctionala coronara) - se face in functie de profunzimea
cavitatii si de aspectul dentinei de la baza cavitatii;
- pentru dintii laterali se foloseste amalgamul de argint iar pentru dintii frontali se foloseste ciment
oxifosfat de zinc pana la varsta de 16-17ani datorita riscului mare de necroza pulpara care apare
in caz de obturatie cu silicate si compozite;
• Cavitati superficiale – se poate recurge direct la obturatia definitiva; nu
necesita baza;
• Cavitati medii – exista 2 posibilitati:
• Dentina de aspect normal – coafaj indirect, baza, obturatie de durata
• Dentina dura si pigmentata – se aplica un material antiseptic de durata
(eugenat de zinc) cu care se umple cavitatea iar dupa 24-48h se indeparteaza o parte din el
pentru realizarea obturatiei definitive;
• Cavitati profunde – exista 4 posibilitati:
• Dentina dura si de aspect normal (nepigmentata) – se face coafaj indirect
cu materiale pe baza de Ca(OH)2 cum ar fi Dycal, Kerrlife/ eugenat de Zn + obturatie de
baza + obturatie de durata; dintele este izolat, cavitatea se spala cu ser fiziologic, se usuca
cu bulete de vata sterile si cu jet de aer fara presiune; exista posibilitatea utilizarii unor
materiale de coafaj care se utilizeaza fara baza  aplicam un strat mai gros de material de
coafaj indirect ca sa asigure si o buna izolare; in absenta materialului de coafaj indirect se
poate folosi eugenatul de zinc cu care se obtureaza intreaga cavitate  in sedinta urmatoare
se indeparteaza o parte din el pentru a crea spatiu obturatiei de durata;
• Dentina dura si pigmentata – obligatoriu coafaj indirect : trebuie facuta
dezinfectarea dentinei pigmentate cu eugenat de Zn sau Ca (OH)2; peste acesta se pune
provizoriu eugenat de zinc sau CIS care se lasa 2-3saptamani; daca nu apare sensibilitate
se poate trece la obturatia de durata;
• Dentina dura dar cu o insula limitata de dentina ramolita in dreptul unui
corn pulpar - se lasa dentina pe loc pt a nu deschide camera pulpara  coafaj natural:
aplicam Ca (OH)2 sau eugenat de Zn datorita capacitatii sale neodentinogenetice si
dezinfectarii peste care se lasa o obturatie provizorie pt minim 6 saptamani; daca nu exista
acuze subiecte (se fac teste de vitalitate si examen radiologic inainte) se continua pregatirea
cavitatii fara riscul deschiderii accidentale a camerei pulpare intrucat deja s-a depus dentina
de reactie, protejand cornul pulpar; dentina moale care a fost lasata devine uscata si poate
fi indepartata sub forma de lamele; dentina nou-formata este dura  coafaj indirect
propriu-zis  obturatie de baza obturatie de durata;

• Dentina dura dar cu o deschidere punctiforma a camerei pulpare – se poate
recurge la coafaj direct care se lasa pe loc timp de 6 luni numai daca:
• dinte fara simptomatologie de pulpita in antecedente

9

• conditii de izolare in timpul deschiderii (asepsie, antisepsie)
• pacient tanar clinic sanatos
• deschiderea cu sange de culoare rosu deschis - se poate asigura hemostaza
cu o buleta imbibata si stoarsa in ser fiziologic in aceeasi sedinta
-mat de baza de Ca(OH)2 atat pe zona de deschidere cat si pe baza
-obt provizorie cu glasionomer
-pacient rechemat dupa 6 sapt
- dupa aceea se fac teste de vitalitate, examen radiologic;
-se indeparteaza o parte din mat de obt si se pune mat definitiv
- continuarea formarii radacinii evidentiabila pe radiografie  demonstreaza succesul metodei
aplicate;

Materiale de obturatie

Avand in vedere calitatile mat ce prezinta o buna adeziune nu se mai respecta cu strictete timpii
Black, a.i. sa se poata asigura principiul de economie max de tes dentar sanatos
Pt protectie pulpara :
-baza cu Ca
-mat de obt proviz : eugenat de Zn, oxifosfat de Zn, policarboxilate, silicate, CIS
-mat de durata : compomeri, compozite, amalgam
1. materiale plastice – se aplica direct in cavitatea preparata in cabinet urmand sa faca priza;
2. materiale neplastice – confectionate in laborator iar in cabinet se cimenteaza;
1. nefizionomice: amalgam;
2. fizionomice: compomeri, compozite, nanocompozite (CIS este la situat la limita dintre cele
doua);

Criterii in alegerea materialului:
• Profunzimea cavitatii
• Zona (frontala sau laterala)
• Varsta
- sub orice compozit se aplica un liner de Ca(OH)2 pentru ca sunt toxice  necroza;

Materiale pt coafaj direct si indirect:
• Ca (OH)2
• Eugenat de Zn
• Ciment oxifosfat
• Ciment policarboxilat
• CIS
I. Amalgamul – nefizionomic, are toxicitate crescuta pt organism datorita concentratiei in Hg;
- este un ameste de aliaj de Hg cu Ag, Sn, Cu, Zn dar cel mai folosit este amalgamul de Ag;
- amalgamul de Cu este mai bun si poate fi gasit in:
• Varianta conventionala (clasica) – continut de Cu de 2-5%
• Varianta moderna – continut de Cu de 12-30%
- amalgame non-Gamma 2;
Indicatii – protocol clinic:
• Carii pe dintii laterali

10

• Cavitati de clasa I,II

Avantaje :
• usor de utilizat
• durabilitate, rezistenta f buna
• pret de cost redus
• mai rar carii sec
Dezavantaje:
• inestetic
• nu e adeziv  trebuie facuta extensia preventiva si retentia;
• toxicitatea mercurului pt organism

Protocol clinic :
-undepartare carie
-preparare cav conform principiilor Black
-doar in cav superficiale se utilizeaza amalgan singur
-in cav cls II prepatire corecta istm/prag gingival
-in cav medii + profunde, obligatoriu protectie pulpara
-in cav profunde : tehnica Sandwich : liner, baza, amalgan
-verificare capitate
-umplerea cav cu amalgam in straturi care se condenseaza succesiv cu un obturator
-control ocluzal cu hartie de articulatie
-adaptare ocl, inclusiv marginala
-dupa 24-48h finisare obt, lustruirea cu benzi/discuri pt amalgam
-in cav de cls II este obligatorie folosirea icului

II. CIS (glassionomer) = hibrizi rezultati din cimenturi policarboxilate (proprietate buna adeziva
si putin iritante pentru pulpa) si silicate (transluciditate si eliberare de F);
Avantaje:
• usor de utilizat, se utiliz frecvent la d temp si perm tineri
• sigilare foarte buna
• biocompatibilitate foarte buna, adeziune crescuta
• elibereaza F cu efect carioprofilactic  indicat pt dintii tineri
• rezistenta la compresiune mai buna decat cimentul oxifosfat
• proprietati hidrofile  nu necesita uscare riguroasa, fac priza si in mediu in
care persista un anumit grad de umiditate, fav pt dintii in eruptie
Dezvantaje:
• rezistenta mecanica inferioara compozitelor/compomerilor
• durabilitate limitata – maxim 2 ani
• se folosesc in cavitati putin extinse pt ca au coeficient de contractie mare
• estetica inferioara compozitelor
• degradare in mediu acid, stabilitate in cav pana la 2 ani

Cimenturi glassionomere condensabile (Fuji IX - BC) - umplutura anorganica – folosit pentru:
• cimentari de lucrari

11

• in cav superficiale si medii se poate utiliza ca unic material de obt la temp/
d tineri
• persoane cu carioreceptivitate crescuta pt ca elibereaza mai mult F, in
tehnica sandwich, restaurari in zonele post; au o rezist mai mare decat alte CIS
• baza in cav medii si profunde sub compozit/amalgam

Cimenturi glassionomere modificate(imbotatite) cu rasina(umplutura organica) sau
fotopolimerizabile (Fuji II LC (GC), Photo-Fil) :
-mai mult in zona frontala in cav sup + medii pe d temp si perm tineri
- sunt indicate la dintii temporari in cavitati superficiale sau profunde de orice clasa
- adera mai bine la dentina decat la smalt  se utilizeaza mai ales ca baza in tehnica sandwich sau
sub mat de obt de durata

Protocol clinic de utilizare:
1. timp chirurgical- indepartea carie
2. preg cavitatii, izolare (se admite un anumit grad de umiditate)
3. optional aplicarea de demineralizant – acid poliacrilic pt 30secunde, se spala si se usuca
4. se aplica CIS in cavitate ca baza sau obturatie provizorie si apoi se face fotopolimerizarea in
functie de produs / daca sunt autopolimerizabile se asteapta 5-10 min
5. control, adaptare ocluzala si protectia obturatiei cu un lac fotopolimerizabil (adeziv foto - Fuji
LC Coat)

III. Compomeri = materiale de obturatie moderne, care incearca sa combine calitatile CIS si
compozite;
Avantaje:
• sisteme adezive bune
• nu necesita demineralizare  se folosesc cu primer
• elibereaza F comparativ cu compozitele
• au rezistenta mai buna decat CIS
Dezavantaje:
• estetica inferioara compozitelor
• durabilitate maxim 4 ani
• elibereaza mai putin F decat CIS
• rezistenta mecanica inferioara compozitelor

Indicatii:
• Tratamentul cariilor de orice fel inclusiv de clasa a IV-a la dintii temporari
si permanenti tineri (nu trebuie preparata cavitatea, este suficient un periaj riguros);
• Material de electie pt obturarea cavitatilor de clasa a III-a si a IV-a pe dintii
permanenti tineri;
• Tratamentul cavitatilor de clasa a II-a in combinatie cu un compozit,
deasupra unei obt de baza
• Tratamentul cavitatilor de dimensiuni mici;
• Tratamentul eroziunilor dentare (lacune cuneiforme);
• Tratamentul cariilor radiculare;
• Restaurari coronare ale fisurilor dentare;

12

• Restaurari coronare in caz de fractura dentara (fracturi coronare partiale),
restaurari radiculare
• Restaurari ale bonturilor cand ½ din peretii cavitatii sunt prezenti
• La pac tineri unde dorim sa asiguram o durabilitate a obt de pana la
4 ani
• Prezinta o adeziune mai buna la smalt/dentina; nu necesita
demineralizare, dar atunci cand se fol primer-ul de la compozit e necesara si demin sma;
daca se utilizeaza primer-ul de la compomeri, atunci el contine si demineralizant
Protocol clinic:
• Alegerea nuantei compomerului
• Accesul in cavitate, exereza dentinei ramolite, preg cav (periaj) izolarea
• Nu se foloseste demineralizant / aplicare demineralizat 15-30 sec, spalare
in cond de buna izolare
• Uscarea si aplicarea primerului timp de 30secunde apoi uscare usoara fara
presiune dupa 5-10secunde si fotopolimerizare 10-20 secunde
• Se aplica compomerul - se fotopolimerizeaza in general 40secunde
• Controlul ocluzal cu ajustare ocluzala si finisare cu discuri, freze diamantate
de finisare, gume de finisat
Produse: Compoglass (Vivadent), Dyract AP(Dentsplay), Elan (Kerr), Twinky star (Voco)

IV. Compozite = materiale moderne utilizate in restaurarea dentara prezentand aspectul estetic,
utilizate pe scara larga, pe dinti temporari si permanenti;
Indicatii:
• leziuni carioase apartinand oricarui tip de cavitate;
• fisuri ale smaltului, leziuni cu expunere de dentina
• fracturi/fisuri partiale ale coroanei dentare
• fatetari dentare directe (protetica) – poate servi si la inchiderea unei spatieri
sau a unei diasteme
• anomalii de structura, forma ale dintilor
• distrofii dentare
• discromii dentare
• imobilizari ale dintilor parodontotici
• reparatii ale coroanelor de invelis, sistem de contentie in ortodontie

Avantaje:
• estetica superioara, buna stabilitate clinica, raport cost/calitate bune,
economie maxima de strat dentar sanatos, necesita preparatii minime
• rezistenta relativ buna
• durabilitate buna in functie de igiena orala si carioreceptivitate
• eficienta – prezinta sistemul adeziv astfel incat sunt suficiente preparatiile
care respecta principiul economiei de substanta dentara oferind rezistenta si retentie
cavitatii – ,,stomatologie minim invaziva”
• raportul calitate-pret este bun
• biocompatibilitate buna

13

• tehnica de lucru relativ simpla
• adera mai bine la smalt decat la dentina

Dezavantaje:
• dureaza 5 ani
• au un protocol sensibil la orice contaminare  nu mai adera
• grad de toxicitate crescut putand da necroza in timp
• rezistenta mai mica decat a amalgamului dar mai mare decat a CIS

Clasificare:
• compozite fotopolimerizabile
• compozite autopolimerizabile

- in functie de structura:

• compozite microhibride si nanohibride  estetica superioara;
- indicate in special pt dintii din zona frontala;
Avantaje: rezistenta mecanica satisfacatoare, estetica foarte buna;
Dezavantaje: punct de contact dificil de realizat, protocol sensibil la orice contaminare;

• compozite condensabile
Avantaje: rezistenta mecanica crescuta fata de primele, folosite mai mult in zona laterala, estetica
buna;
Dezavantaje: punct de contact dificil de realizat, protocol foarte sensibil la orice contaminare, nu
exista suficiente studii asupra calitatilor;

• compozite fluide – vascozitate redusa;
Indicatii:
• baza sub compozitele de vascozitate mare in cavitati profunde si unde
compozitul patrunde mai greu in toate detaliile
• sigilari si sigilari largite (d perm + temp)
• cavitati de dimensiuni mici, trat lez cervicale
• cavitati care au necesitat o preparare speciala - microcavitati (ex: prin
tunelizare) sau unde s-au utilizat metode minim invazive
Avantaje: estetica buna, usurinta de a patrunde in orice detaliu;
Dezvantaje: rezistenta mai redusa, protocol de lucru sensibil la orice contaminare, lipsa evaluarii
pe termen lung (lipsa prognosticului)

Alegerea culorii compozitelor - paleta larga de cul

Protocol de utilizare al compozitelor:
• deschiderea cavitatii
• exereza dentinei ramolite
• izolarea dintelui cu diga (daca este posibil)
• toaleta cavitatii in functie de profunzime
• uscare

14

• aplicarea demineralizantului timp de 15-30secunde numai pe marginile
smaltului (- acid ortofosforic 37 %)
• spalarea cu jet de apa 20-30secunde sub izolare si aspirare – pt a fi
indepartata orice urma de acid
• uscarea riguroasa a cavitatii
• aplicarea sistemului adeziv prin pensulare timp de 10secunde intreaga
cavitate
• se usuca usor pentru a nu colaba canaliculele dentinare  dupa 10secunde
pentru a se obtine un film uniform pe toti peretii cavitatii
• fotopolimerizarea timp de 20 secunde
• aplicarea in straturi succesive a materialului compozit nu mai groase de
2mm cu o fotopolimerizare succesiva pana la refacerea morfologiei coronare a dintelui
• controlul cavitatii
• adaptarea ocluzala, marginala cu freze de finisare
• lustruirea cavitatii cu gume sau discuri
• verificarea adaptarii ocluzale si marginale  refacere morfofunctionala
- se incearca reducerea numarului de pasi a.i. adezivul si acidul sa fie un singur produs;

V. Coroane metalice prefabricate
- dinti temporari – se fabrica industrial, in serie, sunt anatomoforme, permit refacerea
morfologica foarte buna a coroanei si refacerea functionala, asigurand si rolul de mentinator de
spatiu al acelui dinte;
- dinti permanenti tineri – asigura si rolul de mentinator de spatiu; se utilizeaza mai ales coronite
individuale executate in laborator cu o preparare minima a coroanei urmata de o amprentare;
Indicatii:
• Dinti cu leziuni carioase mari atat vitali cat si devitali, temporari si
permanenti - inainte de prepararea coronitei se recomanda pregatirea cavitatii carioase,
tratament endodontic daca este cazul, obturarea cavitatii cu CIS sau cu amalgam(daca se
descimenteaza coroana dintele sa fie protejat), preparea protetica a coroanei, aplicarea
coroanei;
• Dinti cu distructii coronare masive
• Dinti din zona laterala
• dinti care mai raman pe arcada inca cel putin 6 luni
• an de structura
• mai rar pe d perm tineri, de regula recurgem la coroane din lab de TD, dupa
pregatirea dintelui, amprentare, mai ales pe devitali
• pe d temp unde e necesara refacerea corecta a pct de contact atat interdentar
cat si cu antag, pt a se mentine sp pe arcada mai ales sagital, dat si vertical
Avantaje:
• ofera o buna rezistenta
• protejeaza dintele respectiv
• refacere morfofunctionala optima a coroanei,inclusiv pct de contact
• pret redus
Dezavantaje:
• necesita buna colaborare a pacientului, necesita o prep a coroanei , uneori
cu sacrificiu de tes sanatos

15

• inestetice
• timp de lucru prelungit

Tehnica de lucru:
• Coronite prefabricate – pregatire minima a dintelui cu desfiintarea
punctelor de contact interproximale, respectarea convexitatii fetelor V si O ale dintilor, cu
o minima slefuire ocluzala;
- pot fi ajustate la colet prin taiere cu foarfeca;
- se obtureaza dintele cu CIS, izolare, uscare, cimentare cu CIS;
• Coronite in laborator – se desfiinteaza punctul de contact, se pastreaza
convexitatea si maxim 1,5mm de tesut dentar ocluzal, necesita o buna adaptare la colet;

VI. Cape de celuloid = accesorii prefabricate,destinate fiecarui dinte, pe marimi anatomoforme,
transparente  permit fotopolimerizarea;
Indicatii:
• distructii coronare de dimensiuni mai mari
• fracturi ale unghiurilor incizale (carii de biberon, traumatisme)
• anomalii de structura ale dintelui: distrofii, coloratii, discromii, an de forma,
volum
• dinti temporari si permanenti tineri, frontali si laterali
Avantaje:
• estetica, refacere morfofunctionala buna chiar si in cazul unor distructii mai
mari
• rezistenta buna
Dezvantaje:
• buna colaborare a pacientului
• timp de lucru prelungit
• protocol de lucru sensibil la orice contaminare
Tehnica de lucru:
• indepartarea tesuturilor dentare alterate
• alegerea si adaptarea capei mai ales la nivelul coletului
• preg dintelui :izolare si demineralizarea cu acid ortofosforic 30secunde
• spalare sub izolare si cu aspiratie continua 20secunde
• uscare riguroasa
• aplicarea adezivului
• fotopolimerizarea
• umplerea capei cu compozit
• aplicarea capei pe dintele respectiv cu adaptarea ei si indepartarea excesului
de compozit de la nivelul coletului
• fotopolimerizarea 40secunde pt fiecare fata a dintelui
• finisarea la colet pentru a buna inchidere marginala, adaptarea in ocl

VII. Inlay-uri si Onlay-uri = mijloace moderne de restaurare coronoara care substituie obturatii
de dimensiuni mai mari;
Indicatii:
• dinti temporari si permanenti tineri

16

• cavitati de clasa a II-a pentru refacerea pragului gingival sau unde este
dificil de realizat punctul de contact interproximal
• maximum 60% din coroana este afectata
• cavitati de tip MOD
Avantaje:
• rezistenta foarte buna comparativ cu obturatiile
• protejeaza bine papila intedentara
• refacere morfofunctionala optima a coroanei
• estetica buna daca sunt din ceramica
• durabilitate
• durabilitate mai buna si biocompatibilitate mare

Dezvantaje:
• timp de lucru prelungit
• cost ridicat
• interventia laboratorului de tehnica dentara
Materiale din care pot fi confectionate – in functie de zona unde se aplica:
• ceramica, compozit
• aliaje nobile: Au platinat(rezistenta mai mare fata de cele de ceramica, pot
rezista pana la 40 de ani in caz de carioreceptivitate scazuta)
-se preg in lab de TD dupa preg cor si amprentare

Ceramica :
=mat de electie in estetica dentara datorita :
-transluciditatii - imita cm bine transluciditatea sma
-rezistenta buna, aproape comparabila cu a metalelor
-biocompatibilitate

VIII. Fatete dentare = mijloace moderne de restaurare a dintilor din zona frontala dar care se pot
extinde chiar si pe PM1 si PM2 vizibili in suras sau vorbire;
- pot fi piese protetice sau realizate in cabinet;
- apartin stomatologiei estetice;
-pe d perm tineri doar daca sunt devitali
-la copii nu se aplica
-rezista in bune cond dupa aprox 15 ani
-proceduri stoma care apartin esteticii dentare
-rol de a reface anomalii de aspect forma volum culoare
-se fac din : compozit, ceramica
Clasificare - dupa modul de realizare:
• directe – se realizeaza extemporaneu in cabinet din compozit; durabilitate
2-3ani;
• indirecte – se realizeaza din ceramica in laboratorul de tehnica dentara dupa
o preparare prealabila minima a dintelui fara a desfiinta pct de contact (adera la sma);
durabilitate pana la 15ani;primele 2-3 sapt se aplica fatete proviz din compozit
Avantaje pt fatele din oxid de zirconiu - transluciditate foarte buna si o stralucire similara
smaltului dentar

17

Indicatii:
• dinti permanenti din zona frontala
• fracturi dentare cu interesarea unghiului
• fisuri dentare, eroziuni
• discromii date de tratamente endodontice, fluoroza, medicamente
• anomalii de structura ale smaltului: amelogeneza imperfecta
• spatieri dentare: diasteme
• cosmetizari ale dintilor malpozitionati rotati izolati
• cosmetizari ale dintilor cu modificari de forma: dinti conici, nanici
• dinti cu obturatii mari unde nu se poate asigura o buna estetica prin obturatia
in sine
• modificari de forma, culoare, aspect, pozitie;

Contraindicatii:
• pacienti cu parafunctii sau obiceiuri vicioase (bruxism, interounerea
obiectelor intre arcade)
• pacienti cu parodontopatie activa
• pacienti la care ar trebui realizat un tratament ortodontic
• coroana dentara poate sa asigure stabilitatea
• pacienti cu igiena orala deficitara si carioreceptivitate crescuta

Indicatiile terapiei la dintii permanenti tineri
Indicatiile trat pe temp si d perm tineri :
1. posibilitati de refacere morfofunctionala corecta
2. timp ramas pana la exfoliere
3. risc carios individual
1 : obturatie, inlay, onlay, coroana prefabricata, capa de celuloid
3 : pac cu risc crescut(mai mult de 3-4), mediu (2-3) mic (1)

- la temporari : cu cat riscut carios e mai mare cu atat mat de obt tb sa fie mai rezistent
ex : scazut, compomer (rezista 4 ani), crescut (compozit), pt 1-2 ani (CIS)

-dg precoce, trat precoce
-alim sanatoasa, crestere sanatoasa, stare de sanatate buna
-profilaxie specifica = F > 6 ani : 1gF/zi
-profilaxie sec : prin dispensarizare
-dispensarizare : dent mixta 3 luni, dent perm 6 luni

Metode specifice pt d perm tineri :
1.dinte permanent in eruptie cu santuri, fosete indemne, cu relief putin anfractuos 
tratament non-invaziv prin aplicare de lacuri cu F;
- dupa ce a erupt suficient si putem beneficia de conditii de buna izolare se poate recurge la sigilare;
-inspectie, palapre
-dg dif correct : foseta/fisura anatomica/ carie la debut (in carie sonda agata)

18

***NU A PREDAT
2. santuri, fisuri, fosete cu marmoratii sau chiar prezenta unor microcavitati
- tratament: sigilare largita si in anumite santuri si fosete se poate face obturatia preventiva cu
rasini (se prepara o mica cavitate care sa cuprinda sistemul de santuri si fisuri cu lipsa de substanta,
se obtureaza cu un material compozit fluid sau chiar cu sigilant);

3. cavitati superficiale cu extindere pana la limita amelodentinara sau cu o profunzime de
pana in maxim 1/3 externa a dentinei;
- tratament: prepararea unei cavitati de o anumita clasa cu respectarea principiului de economie de
tesut dur dentar;
- in functie de aspectul dentinei se aplica un CIS peste care se aplica compozitul;
- daca dentina este pigmentata se aplica o baza pe baza de hidroxid de calciu si apoi compozit;

4. cavitate profunda care ajunge pana la dentina parapulpara
- tratament: dupa prepararea cavitatii se aplica in functie de tipul de dentina Ca (OH)2  CIS
compozit sau un coafaj indirect in 2 timpi (baza provizorie 2saptamani apoi se obtureaza definitiv);

5. cavitatea foarte profunda juxtapulpara cu sensibilitate subiectiva
- tratament:
• coafaj indirect sau natural in functie de aspectul dentinei
• daca se deschide accidental camera pulpara se face coafaj direct – controale
periodice la 6 saptamani, teste de vitalitate, radiografie de control la 6 luni  obturatie de
durata
• daca apar acuze subiective care nu cedeaza  pulpectomie
PANA AICI

Sigilarea largita si obturatia preventiva cu rasina - tin de stomatologia minim invaziva cu
preparea de cavitati cu minim sacrificiu de tesut dentar;
- extensia preventiva este inlocuita cu sigilare preventiva;

Sigilarea largita = obturatia preventiva cu rasina tip I
Indicatii:
• dinti cu santuri, fisuri, fosete cu marmoratii
• la adolescentii cu dinti permanenti tineri, carioreceptivitate medie sau
crescuta

Consta in:
• periaj dentar profesional al suprafetei respective
• spalare
• izolare
• uscare
• enameloplastie enamel (fisurotomie) = indepartarea smaltului superficial
afectat, pigmentat (o biopsie de smalt);

19

• uscarea si aplicarea acidului ortofosforic 37% pe toata suprafata smaltului
15-30 sec
• spalarea in conditii de izolare cu aspirare 20-30 sec
• uscarea foarte buna
• aplicarea sigilantului sau a adezivului primer-bonding si compozitul fluid
in zona in care a fost indepartat sma, deasupra careia se aseaza un strat subtire de rasine
(sigilant) atat peste obt cat si peste intreg sistemul de santuri, fosete, fisuri
• fotopolimerizarea compozitului 10-20 sec
• verificarea in ocluzie
• adaptarea in ocluzie
• finisarea cu discuri si gume de finisat
- este indicat sa se cuprinda tot sistemul de fosete si fisuri al suprafetelor ocluzale;

Obturatia preventiva cu rasina tip II si III – diagnosticul se pune dupa prepararea cavitatii;

Indicatii:
• cavitati superficiale cu marmoratii pana la jonctiunea smalt-dentina cu lipsa
de substanta
• cavitati care intereseaza dentina 1-2mm (tip II) sau extindere mai mare in
dentina > 1-2 mm(tip III)
• copii cu carioreceptivitate redusa
• pacienti cu igiena orala buna, care respecta dispensarizarile, dieta sanatoasa,
risc carios scazut
• in cav cls I : doar in smalt
• recomandate in special in cav in care marg obt sunt scoase din
contact u antagonistul
-sunt tehnici la care principiul extensiei prev de la Black, este inlocuit cu sigilarea preventiva
:stomatologie minim invaziva

Contraindicatii - carioreceptivitate crescuta
-in cav de cls II supuse unor presiuni masticatorii mari
- cav cls I unde marg obt sunt in contact cu dintii antagonisti

Tehnica:
-anestezie (daca e cazul)
-preg cav cu adaptare la principiile moderne (nu sunt valabili timpii Black)
-toaleta corecta a cav (ser fiziologic)
-enameloplastie – cu freze de turbina sferice sau exista freze speciale pentru fisurotomie pt ca
sectioneaza cat mai putin canaliculii dentinari - la nivelul fisurilor cu marmoratii
-uscare
OPR II : se aplica doar o baza de CIS si deasupra compozit fluid peste care se pune sigilantul /
extrafluidul in intreg sist de santuri/fosete
OPR III :baza de Ca(OH)2/CIS deasupra compozit fluid peste care se pune sigilantul / extrafluidul
in intreg sist de santuri/fosete
***
-demineralizarea cu acid ortofosforic 37% timp de 30secunde pe tot sistemul de fosete si fisuri

20

-Spalare 30 secunde
-Se aplica sistemul adeziv, se fotopolimerizeaza 20 secunde
-se aplica compozitul fluid, hibrid peste care se aplica un sigilant; nu se mai face extensia
preventiva;

in OPR III – se aplica Ca(OH)2 sau CIS si se face demineralizare intregului sistem de fisuri;
!!!Extensia preventiva din principiile lui Black este inlocuita cu aplicarea sigilantului.

-verificarea
-adaptarea ocluzala si marginala cu freze speciale
-lustruirea

Indicatii simpla sigilare :
-pac cu risc carios scazut
-dispensarizati

sigilare largita :
-pac cu risc carios mediu/ crescut
-marmoratii

OPR II :
-carii jonct smalt-dent
-carii pana la 1 mm dentina

OPR III :
- cav mai profunde de 1 mm in dentina

OPR II + OPR III :
-doar cand sunt contacte stabile cuspid - fosa (plan vertical )

Caria complicata a dintilor permanenti tineri

Frecventa:
- unii dinti permanenti tineri (mai ales M1 permanent) sunt confundati de catre parinti cu dintii
temporari  cariile incipiente sunt neglijate  solicita asistenta medicala cand caria deja este
complicata;
- particularitatile diagnostice si terapeutice sunt determinate de radacina inca in formare si de
comunicarea pulpo-parodontala  tensiunea este scazuta in tesutul pulpar  simptomatologie
dureroasa mai atenuata  pulpa dintelui permanent tanar prezinta capacitati de aparare crescute,
cu un metabolism intens si rapid si cu eliminarea mai rapida a produsilor de degradare microbiana
(a toxinelor);
-mediu bucal cu prez d temp
-santuri/fosete/fisuri adanci cu risc crescut de retentie
-alim vicioasa, igiena precara
-sma mai poros, aderent pt placa
-canaliculi dent largi

21

-capacitate de depunere de dentina tertiara

Complicatiile cariei dentare:
• pulpite
• necroza
• gangrena

1) Pulpite
Etiopatogenie:
• complicatie a cariei:
• in faza de carie simpla a smaltului se ajunge la fenomene limitate de
inflamatie pulpara total reversibile;
• cand s-a depasit limita amelo-dentinara apar depuneri de dentina tertiara (de
reactie);
• in caria medie si profunda apare o depunere neregulata de dentina tertiara
(de reactie) asociata cu o inflamatie pulpara; daca actiunea factorilor iritanti continua 
inflamatia devine pulpita propriu-zisa;
- la dintele tanar raspunsul de apare pulpara la carie este caracterizat prin producerea abundenta de
dentina de iritatie si de calcifieri intra si pericanaliculare;

• traumatisme dentare – cu interesarea directa a camerei pulpare;
- modificarile determinate de compresiune sau tractiune vor fi cu atat mai reduse cu cat apexul este
mai larg deschis;
- daca se prezinta intr-un timp de 24-48h la tratament atunci fenomenele pot fi reversibile dar, de
regula, cu timpul apar calcifieri si fibrozarea tesutului pulpar reducandu-se astfel capacitatea de
aparare;
• deficiente in pregatirea cavitatii carioase si in tratamentul cariei simple
(materiale de obturatii) – se va avea in vedere racirea continua cand se lucreaza cu turbina
(factori fizici/mecanici), substantele folosite pentru toaleta cavitatii sa nu fie iritante (ex:
alcool, apa oxigenata), toxicitatea materialelor de obturatie – fara baza (factori chimici);

Clasificarea pulpitelor:
- dupa criteriul clinic:
• pulpite acute
• pulpite cronice
• pulpite cu camera deschisa
• pulpite cu camera inchisa
• pulpite partiale (-percutie)
• pulpite totale(+percutie)
- dupa criteriul histopatologic:
• pulpite seroase
• pulpite purulente
• pulpite ulceroase
• pulpite granulomatoase(polipoase)
- dupa criteriul simptomatologiei:
• pulpite asimptomatice

22

• pulpite simptomatice
- dupa criteriul evolutiv:
1. pulpite reversibile
2. pulpite ireversibile
- la copii apar frecvent forme asimptomatice si reversibile datorita particularitatilor pulpei tinere;
-dupa topografie :
-partiale
-totale
Forme clinice de pulpita:
• Hiperemia pulpara
• Pulpita acuta partiala seroasa
• Pulpita acuta totala seroasa
• Pulpita acuta partiala purulenta
• Pulpita acuta totala purulenta
• Pulpite cronice cu camera pulpara deschisa - ulceroase, granulomatoase
• Pulpite cronice cu camera pulpara inchisa

Manifestari clinice:
I. Examen subiectiv:
• Pacientul se prezinta pentru durere (caracter spontan/provocat, durata
lunga/scurta, vechimea, tipul lancinant/pulsatil, intensitatea, zona de iradiere, factori
favorizanti si calmanti)
• Durere spontana apare deja in pulpita acuta partiala seroasa, copilul poate
preciza dintele in cauza doar in cazul cariei profunde, hiperemiei pulpare, pulpitelor acute
partiale;
• In pulpitele acute totale apare iradierea durerii;
• In pulpitele cu o vechime mai mare (in special in cele totale) copilul nu
poate preciza dintele in cauza ci numai hemifata afectata, ca a avut durere la acel dinte in
antecedente care a cedat la antialgice ( indica pulpita cronica care evolueaza in pusee);
• Perceptia durerii este diferita la copii iar modificarile histopatologice ale
tesutului pulpar sunt mai avansate decat simptomatologia;
• Durerea are intensitate mai mica la copil;

II. Examen obiectiv:
• Carie extinsa cu depozit bogat de dentina alterata - dupa indepartarea
dentinei ramolite un corn pulpar poate fi deschis cu aparitia sangerarii cu sange de culoare
rosu aprins (forma acuta) sau inchis (forma cronica) (in functie de forma clinica) sau a unei
picaturi de puroi urmata de sangerare, prezenta ulceratiei sau a polipului pulpar;
• Obturatie voluminoasa cu o carie secundara sau cu modificari de culoare
ale smaltului;
• Percutia pozitiva/negativa (in functie de forma clinica) cu sensibilitate in
formele totale;
• Testele de vitalitate nu sunt concludente la copii;

1) Hiperemia pulpara = primul stadiu de inflamatie pulpara;

23

Subiectiv – durere recenta, de scurta durata, provocata de agenti termici (rece) prelungita cateva
minute 8-10 dupa incetarea actiunii factorului iritant;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita din abundenta care dupa ce este indepartata lasa
dentina dura pigmentata/nepigmentata;
- este un fenomen total reversibil la dintii permanenti tineri daca inceteaza actiunea factorilor
iritanti;
Histopatologic – fenomene inflamatorii limitate cu exudat si cu usoare modificari vasculare de tip
vasodilatatie;

2) Pulpita acuta seroasa partiala
Subiectiv – durere provocata (de agenti termici sau chimici) sau spontana, nocturna, in crize de
scurta durata, de data recenta (1-2nopti), lancinanta, intensitate mare, localizata, exacerbata la
agenti termici ( rece) + dulce, cedeaza la antialgice;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta care dupa ce este indepartata lasa un strat
subtire de dentina dura pigmentata/nepigmentata;
- aceasta forma este total reversibila la dintii permanenti tineri cu conditia incetarii actiunii
factorilor iritanti;
Histopatologic – modificari inflamatorii cu vasodilatatie activa apoi de tip paralitic, exsudat
inflamator in pulpa, modificari in stratul odontoblastic;
Percutie – negativa;

3) Pulpita acuta seroasa totala
Subiectiv – durere intensa, spontana, in crize prelungite, lancinanta, de vechime mai mare,
exacerbata la agenti termici (rece, cald) + dulce, cedeaza la antialgice, iradianta, copilul nu poate
preciza dintele cauzal, iradianta
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta la indepartarea careia se deschide camera
pulpara cu dificultate durerea se exacerbeaza si apare o sangerare cu sange de culoare rosu deschis,
fenomene inflamatorii ireversibile;
Histopatologic – modificarile inflamatorii se extind in pulpa radiculara;
Percutia – pozitiva;

4) Pulpita acuta purulenta partiala
Subiectiv – durere spontana, pulsatila, exacerbata la cald, cedeaza la rece, nu cedeaza la antialgice,
cu caracter nocturn, pacientul poate preciza dintele cauzal (localizata)
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta la indepartarea careia se deschide camera
pulpara si apare o picatura de puroi urmata de sangerare rosu deschis si calmarea durerii;
Histopatologic – apar microabcese limitate in pulpa coronara;
Percutia – negativa;

5) Pulpita acuta purulenta totala
Subiectiv – durere spontana, pulsatila, intensa, in crize prelungite, de lunga durata, iradianta
(pacientul indica un alt dinte/ hemifata) cedeaza la rece, se exacerbeaza la cald, nu cedeaza la
antialgice;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta la indepartarea careia se deschide camera
pulpara si apare o picatura de puroi urmata de sangerare si calmarea durerii;
Histopatologic – apar microabcese si in pulpa radiculara;

24

Percutie – pozitiva;

6) Pulpite cronice cu camera pulpara inchisa
Subiectiv – durere care poate prezenta pusee de acutizare, jena la masticatie;
Obiectiv – sub obturatie voluminoasa sau fara protectie pulpara, modificari de culoare ale
smaltului din vecinatatea obturatiei, carie secundara, la deschiderea CP : o picatura de sange de
cul rosu inchis

7) Pulpite cronice cu camera pulpara deschisa
1) ulceroase
Subiectiv – jena la masticatie sau dureri in pusee de acutizare prin obturarea cavitatii carioase cu
resturi alimentare;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita abundenta care dupa indepartare releva prezenta
unei ulceratii situata la nivelul plafonului camerei pulpare dar mai frecvent la limita dintre pulpa
coronara si cea radiculara (sangerare de culoare rosu inchis);
2) polipoase (granulomatoase)
Subiectiv – usoara jena la masticatie si sangerari;
Obiectiv – carie profunda cu dentina ramolita dar la nivelul patrunderii in camera pulpara se
constata prezenta polipului pulpar acoperit cu tesut de granulatie lax, care sangereaza la atingere
si e sensibil; trebuie diferentiat de polipul gingival sau periodontal urmarind insertia acestuia;

Hiperemia+pulpita acuta seroasa partialaforme reversibile la dintii permanenti tineri;

Tratamentul pulpitelor - obiectivele tratamentului:
• Asigurarea conditiilor favorabile ca dintele sa-si continue procesul de
continuare a formarii radacinii si de obtinere a unei inchideri apicale;
• Indepartarea factorilor iritanti
• Eliminarea durerii
• Pastrarea vitalitatii/integritatii partiale/totale pulpare doar in formele
reversibile
• Stimularea capacitatii pulpare de neodentinogeneza
• mentinerea vitalitatii pulpare partiale/totale

Posibilitati de tratament :
COAFAJE - doar in hiperemie (indirect/natural) sau la pulpita acuta seroasa partiala la care nu s-
a deschis CP
Coafaj indirect in doi timpi (indicat mai ales in caz de pulpita partiala seroasa) – in primul timp
se aplica o pasta pe baza de antibiotic si hidrocortizon pentru 24-48h dupa o prealabila pregatire a
cavitatii si rezolvarea durerii;
- in al doilea timp (dupa 1-2zile) pacientul revine, se face o toaleta riguroasa a cavitatii cu ser
fiziologic sau neofalina dupa care se aplica coafajul indirect propriu-zis cu material histofil pe baza
de Ca(OH)2  obturatia de baza obturatia de durata; se lasa 3-4luni;

Coafaj natural – se pastreaza insula de dentina ramolita; 6 saptamani;
Coafaj direct – se practica numai daca sunt respectate toate conditiile enumerate in primul curs;
poate fi realizat in 1 sau 2 timpi; se lasa 6luni;

25

Amputatia vitala (pulpotomia vitala) = conservarea pulpei radiculare dupa esecul coafajului si
in toate formele de pulpite partiale (inclusiv purulenta) mai ales la pluriradiculari;
Tehnica:
• Radiografie
• Anestezie
• Pregatirea cavitatii
• In conditii de izolare deschiderea larga a camerei pulpare cu indepartarea
integrala a plafonului camerei pulpare, evidentierea canalelor rad
• Ablatia pulpei coronare cu lingurita Black sau freze cu turatie joasa
• Hemostaza cu ser fiziologic si bulete sterile
• Uscarea cu bulete sterile
• Aplicarea la intrarea in canalele radiculare a unui preparat pe baza de
Ca(OH)2 cu priza rapida
• Obturatia de baza CIS
• Obturatia definitiva
• Control clinic si radiologic pana la formarea radacinii

Pulpectomia – se recomanda sa se faca odata si tehnica apexifierii (si pentru necroza, ggr,
parodontite);
- se indica in toate formele de pulpita totala, in esecurile dupa pulpotomie, la monoradiculari sau
pluriradiculari; se st continuarea formarii rad si obtinerea inchiderii apicale a.i. sa se poata recurge
la un trat endo definitiv similar ca si pt dintele adult
Tehnica:
• Radiografie
• Anestezie - se lasa obligatoriu tesut pulpar restant cu riscul de a fi infectat
la nivelul zonei apicale si se va menaja zona apicala pt ca pot fi impinse cu foarte multa
usurinta resturi de tesut pulpar infectat in zona periapicala;
• Izolare
• Pregatirea cavitatii carioase
• Deschiderea larga a camerei pulpare
• Ablatia pulpei coronare
• Indepartarea pulpei radiculare cu instrumentar special (ace cu varful bont si
cu cursor) si nu se patrunde numai pe 2/3 din lungimea radacinii
• Se pot face spalaturi usoare fara presiune cu ser fiziologic sub aspirare
• Uscare cu conuri de hartie sau cu aer fara presiune
• Obturarea cu Ca(OH)2 aplicat cu ace lentulo
• Obturarea camerei pulpare cu un ciment
• Obturarea cu compozit sau material provizoriu pt ca tratamentul se reia din
6 in 6 luni in functie de evolutia formarii radacinii
• Dupa terminarea formarii radacinii tratamentul se reia si obturatia
radiculara se va face cu materiale nerezorbabile respectand zona apicala si periapicala

2) Necroza
= procesul patologic de mortificare aseptica a tesutului pulpar;
- apare in special la dintii permanenti tineri frontali;

26

Factori etiopatogenetici:
• Factori locali (determinanti):
• Factori mecanici: pregatirea incorecta a unei cavitati cu folosirea irationala
a turbinei  traumatism dento-parodontal; traumatisme la dintii frontali;
• Factori chimici: toxicitatea substantelor folosite pentru toaleta cavitatii;
toxicitatea unor materiale de obturatii;
• Factori termici: folosirea turbinei fara racire;
• Factori generali (favorizanti) – nu produc in mod direct necroza ci doar
creaza premise pentru ca unii factori obisnuiti sa devina nocivi;

Manifestari clinice:
• Subiectiv – tulburari fizionomice date de modificari de culoare ale dintelui
cu pierderea transluciditatii;
• Obiectiv – dinte cu obturatie masiva necorespunzatoare, modificari de
culoare, pierderea transluciditatii, traumatism dento-parodontal care duce la strangularea
pachetului vasculo-nervos al dintelui;
Teste de vitalitate - negative;
Percutia - nedureroasa;
3) Gangrena
= procesul patologic de mortificare septica a tesutului pulpar cu sau fara cointeresarea tesuturilor
periapicale produs sub actiunea unei flore microbiene mixte aeroba si anaeroba;

Evolutie :
-padodontite apicale
-fracturi corono-rad
-potential focal de infectie in tot org
-poate duce la aparitie bolii de focar (endocardite)

Etiopatogenie:
• Complicatiile cariei dentare si a pulpitelor (purulente, cronice)
• Traumatisme (IC superiori)
• Complicatia necrozei infectate dupa obturatii fizionomice
- daca radacina este complet formata, evolutia, complicatiile si terapia este la fel ca la dintele adult;
- daca radacina este incomplet formata, procesele de crestere se opresc, radacina ramane scurta,
apexul larg deschis iar valoarea functionala a dintelui este redusa;
Forme clinice:
• Simpla - Procese patologice limitate la nivelul tesutului pulpar
• Complicata – Invazia microbiana se extinde si in tesuturile periapicale;
mult mai frecventa la dintii permanenti tineri;
Factori care determina complicarea unei ggr simple respectiv difuziunea microbiana in
tesuturile periapicale:
• Comunicarea larga pulpo-parodontala
• Canal radicular larg
• Canalicule dentinare largi
• Vascularizatie bogata

27

• Structura osoasa cu spatii medulare largi
Manifestari clinice:
• Subiectiv – tulburari fizionomice date de modificarile de culoare ale
dintelui, pierderea transluciditatii, carie profunda;
• Obiectiv – modificari de culoare ale dintelui, o carie profunda cu dentina
ramolita abundenta, camera pulpara deschisa, cu miros fetid, fara sensibilitate la palpare
iar in gangrena complicata apare sensibilitate la percutie, sensibilitate la presiunea
mucoasei gingivale in zona apexului;
Teste de vitalitate - negative;

Complicatiile gangrenei - Parodontite apicale:
• Acute
• Cronice
• Congestive
• Exudative

-apar de obicei ca si complicatii ale gangrenei, la d perm tineri din cauza apexului larg deschis
Parodontita apicala acuta
– are 3 faze (endoosoasa, subperiostala, submucoasa), cea mai dureroasa fiind cea
subperiostala;
- evolueaza spre parodontita apicala cronica;
Manifestari clinice:
Subiectiv – durere atroce de intensitate mare, aproape continua care nu cedeaza la
antialgice obisnuite, accentuata la masticatie si la orice atingere a dintelui (chiar si in
fonatie), senzatia de alungire a dintelui (de egresiune);
Obiectiv – carie profunda cu multa dentina ramolita, camera pulpara deschisa, lipsa
sensibilitatii la palparea tesutului pulpar, durere la percutie, durere la presiunea mucoasei
in dreptul apexului dintelui respectiv asociata cu congestia mucoasei gingivale
- in formele mai avansate se instaleaza un abces;
-adenopatie, stare generala alterata, febra
-bombare gingivala in zona apexului
-radiologic - radiotransp in zona apicala
-mobilitate dentara
Teste de vitalitate - negative;

Parodontita apicala cronica
Manifestari clinice:
Subiectiv - durere numai in fazele de acutizare, poate preciza ca a mai
avut dureri la acel dinte chiar si abcese, simptomatologie stearsa, jena la masticatie
Obiectiv – manifestarile parodontitei apicale acute la care se adauga
fistula obligatoriu;
- cand are loc scaderea rezistentei organismului (suprasolicitari, sezon
rece, viroze) sau cand se face obturarea cavitatii cu resturi alimentare apare acutizarea
parodontitei apicale cronice sub forma de abcese cu edeme mari de vecinatate si alterarea
starii generale, congestie gingivala, modif de culoare
-in caz de acutizare apar dureri atroce

28

Teste de vitalitate - negative;
Percutie - pozitiva si dureroasa;
Examen radiologic - releva procese de osteita difuza;

• Tratamentul necrozei si al gangrenei:
• Conservativ:
Obiective:
• Eliminarea continutului necrotic si gangrenos din intregul sistem
endodontic si mentinerea dintelui pe arcada
• Asigurarea conditiilor favorabile pentru stimularea continuarii formarii
radacinii si obtinerea unei inchideri apicale care sa permita realizarea unei obturatii
radiculare definitive corespunzatoare

Apexogeneza = procesul fiziologic de definitivare a formarii radacinii cu inchiderea
apicala;
• Obiectivul principal este crearea conditiilor ca radacina sa isi continue
formarea si sa se obtina o inchidere in regiunea apicala care sa permita apoi o obturatie
definitiva corecta, etansa;
• - din acest motiv se incearca stimularea capacitatii tecii Hertwig si a
celulelor din zona periapicala de a se transforma in celule specifice care sa depuna dentina
si cement;
• - aceasta tehnica se numeste apexifiere sau apexificare = procedeu
terapeutic prin care se urmareste continuarea formarii radacinii la un dinte permanent tanar
devital cu obtinerea unei inchideri apicale care sa permita un tratament endodontic
definitiv;

Tehnica lui Frank - propune obturarea radiculara provizorie cu un activator
biologic (Ca(OH)2);
• - se utilizeaza pasta de hidroxid de calciu cu priza lenta sau amestec de
hidroxid de calciu cu paraclorfenolcamfor:
• Radiografie dentara
• Izolare cu diga pentru ca necesita timp de lucru indelungat
• Deschiderea larga a camerei pulpare
• Indepartarea continutului din camera pulpara si din canalul radicular cu
menajarea zonei apicale
• Stabilirea lungimii radacinii cu ajutorul apex locatorului sau acelor cu
cursor
• Tratamentul mecanic cu irigare permanenta cu solutie de cloramina + apa
oxigenata sau hipoclorit de Na
• Uscarea canalelor radiculare cu conuri de hartie sau cu mese
• Aplicarea pastei de hidroxid de calciu cu lentullo sau cu un fuloar subtire
special pana in contact cu zona apicala fara presiune
• Aplicarea unei bulete sterile in camera pulpara
• Dubla inchidere cu eugenat si ciment oxi-fosfat de Zn sau cu CIS si
compozit

29

• Se lasa 6 luni dupa care se efectueaza o radiografie retroalveolara de control
• Se intervine intre timp doar daca apar procese inflamatorii (acutizari,
abcese)
Se pot constata una dintre urmatoarele situatii favorabile:
• Radacina si-a continuat formarea, apexul s-a inchis
• Radacina ramane la dimensiunea la care era, apex inchis
• Apex larg deschis, in palnie, radacina ramane la dimensiunea la care era,
dar apare la radiografie puntea calcificata
• Inchidere apicala, apare o punte apicala de hidroxid de calciu care nu este
vizibila radiologic dar este palpabila clinic
• Daca dupa 6 luni nu se constata niciuna din aceste situatii se reia tehnica
Frank
• Se recheama dupa 6 luni pana cand se observa una din aceste situatii
Oricare din aceste situatii permite un tratament endodontic propriu-zis cu
conuri de gutaperca cu baza in sus si condensare laterala
Aceasta metoda poate fi folosita atat la dintii monoradiculari cat si la
pluriradiculari;

Apexogeneza = procesul fiz de definitivare a formarii rad cu obtinerea inchiderii apicale
Apexifierea = procedeu terapeutic prin care se urmareste asigurarea conditiilor pt
continuarea formarii rad si obtinerea inchiderii apicale la un dinte permanent tanar devital
(devenit devital prin complicatiile cariei) a.i. sa se poata aplica un trat endo definitiv

Tehnica apexifiere :
1. Radiogr - pt analiza anatomiei - gr de form a rad
2. Anest doar in cazul pulpitelor
3. Izolare - ideal diga
4. Preg cav
5. Deschidere larga a CP
6. Evid intrarii in canal
7. Spalaturi cu hipo
8. Stab lungimii de intrare in canal cu AL
9. Se poate verif L CR cu acele introduse in canal
10. Indepartarea continutului CR a.i. sa se protejeze zona apicala
11. Pregatirea mecanica a CR cu ace Kerr, alternativ cu spalaturi cu hipo
12. Uscarea CR cu conuri de hartie sterile
13. Inserarea pastei de hidroxid de Ca cu lentullo in canale -> buleta de vata in Cp
14. Obt proviz cu CIS

-controlul se face la 6 luni, dar daca apar fenomene dureroase, inflamatorii - se reia trat si
se insista pe trat mecanic + spalaturi cu hipo
-control : clinic + radiologic
-clinic = sa nu existe simptomatologie
-radiologic = daca s-a continuat formarea rad + starea apexului
-daca nu s-a produs vindecarea, trat se reia si se obt cu pasta de hidroxid si se poate face
din 6 in 6 luni

30

Obiectivele apexifierii :
-eliminarea continutului infectat, respectiv necrotic din CP +CR
-preg mecanica corecta a CR cu menajarea zonei apicale
-dezinfectarea sist endo cu hipo
-obt cu un mat biostimulator : pasta de hidroxid care sa st continuarea formarii apicale
Dificultati legate de aceasta tehnica :
-stab corecta a LL a.i. sa nu se impinga continutul dincolo de apex
-persistenta sangerarii, secretiilor de pe canal, dat apexului larg deschis, ceea ce face
dificila obt unor canale uscate
-obt pana la nivel apical

Tratamentul parodontita apicala acuta – o urgenta in stomatologie
• drenaj endodontic cu indepartarea continutului gangrenos asociat cu incizia
abcesului daca exista
• incizia abcesului
• daca exista fistula – spalaturi pe traiectul fistulei
• antibioterapie doar cand starea generala este alterata
• dintele se lasa deschis pana la amendarea fenomenelor acute si se continua
cu tehnica mecanica, chimica si obturatia radiculara prin tehnica Frank

Chirurgical al necrozei si gangrenei:
Rezectia apicala – nu este indicata la dintii permanenti tineri pt ca reduce si mai
mult lungimea radacinii, dintele ramanand nefunctional;
Reimplantarea – duce la anchiloza dento-osoasa;
Extractia dentara:
• cand esueaza orice metoda de tratament conservativ
• cand pacientul are o afectiune de ordin general si se impune inlaturarea
oricarui focar;
• in caz de fracturi
• coroane distruse, radacini scurte
• osteite difuze, acutizari frecvente
• dificultati de colaborare
• rel de ocluzie

• - cel mai frecvent implicat este M1;
• In decizia de extractie a M1 in perioada dentatiei mixte se va tine cont
de:
• Varsta dentara
• Valoarea functionala a dintelui vizat de extractie
• Relatiile de ocluzie
• Prezenta unor anomalii dentare cu inghesuire DDM
• Prezenta unor anomalii de clasa I, II sau III Angle
• Legile migrarilor dentare
• cond pr aplicarea unui mentinator de sp

31

• Extractia molarului de 6 ani:
• Daca se face foarte precoce (7-9ani) – migreaza spre D mugurii premolarilor
sau chiar premolarii cu aparitia unei treme intre PM2 si PM1 sau intre PM1 si C;
antagonistii pot migra pe verticala mai ales in relatii de ocluzie cu antagonism singular
(relatii de ocluzie cu distalizare de ½ cuspid; canin pe canin);
•
• Daca extractia se face la 11 ani (inainte de eruptia M2) – este situatia cea
mai favorabila pentru ca permite migrarea corporala (gresiunea) lui M2 spre M atat
intraosos cat si endooral cu inchiderea biologica a spatiului destinat M1; se va reduce
egresiunea antagonistului;
•
• Daca extractia se face dupa 12 ani ( dupa ce a erupt M2 permanent) – are
loc migrarea prin versiune (basculare) a dintilor vecini (M2 spre M, PM2 spre D) astfel
incat apar interferente ocluzale (dinte in malpozitie, obturatie neadaptata, proteze incorect
efectuate) cu consecintele traumei ocluzale:
• abrazie patologica
• mobilitate parodontala
• spasme musculare
• sindrom algo-disfunctional al ATM

• - se pot produce chiar si migrari verticale in situatii de antagonism singular;

• - extractia trebuie temporizata pana la varsta de 10-11 ani prin drenaj,
indepartarea resturilor alimentare;

Distrofii dentare

= modificari de numar, dimensiune (volum), forma si structura a dintilor
produse de tulburari care au afectat dintele in diferite etape ale formarii sale si care sunt
evidente in momentul eruptiei ca o leziune cicatriceala sau evolutiva; se pot instala si dupa
o perioada de aspect normal al dintelui
- poate interesa dentatia temporara si cea permanenta;
-daca sunt vizibile in mom eruptiei, in dentitia mixta, vor avea repercursiuni
grave asupra cresterii aparatului dentomax
-trat necesita adesea o adordare pluridisciplinara in echipa : pedodont,
ortodont, protetician, chirurg, psiholog (daca afecteaza estetica)
Etiopatogenie:
Factori generali:
• Genetici
• Neuroendocrini – mai rar
• Endogeni: metabolici si infectiosi
Factori locali:
• Exogeni: traumatisme, iradieri, inflamatii ale dintilor temporari
• Forma clinica si gravitatea ei depind de tipul de factori etiopatogenici care
au actionat dar mai ales de stadiul de evolutie in care s-a aflat mugurele dentar in momentul
actiunii factorului etiopatogenic;

32

Clasificarea distrofiilor:
• Distrofii primare – prezente in momentul in care dintele erupe pe arcada:
1. Cicatriceale – evidente pe suprafata dintelui ca o cicatrice
2. Evolutive – sufera modificari in timp
• Distrofii secundare – apar dupa o perioada de aspect normal al acelui dinte;

Distrofii primare cicatriceale

- nu au tendinta de evolutie, pot afecta numarul, volumul (dimensiune), forma si
structura dintelui;

1) Modificari de numar
- apar in faza de proliferare si formare a lamei dentare si a mugurilor dentari;
a) Hipodontia = nr redus de dinti, nu se form anumiti muguri
b) Anodontia = nu se form mugurii, lipsa tuturor, afecteaza dent temp/ mixta
c) Supranumerari = se form mai multi muguri (hiperdontia)

Hipodontia
-reducerea nr de dinti
-oligodontia = lipsesc 6 sau mai multi
-agenezie = lipsesc 1,2 muguri - situatie izolata
-aplazie = hipodontiile de cauza filogenetica (lipsa dintilor de sfarsit de serie (M3, Pm2, IL)
Hipodontia in dent temp se asociaza in prop de 75% cu hipod in dent permanenta
- apare prin aplazie sau agenezie de muguri dentari, M3 fiind cel mai des afectat, apoi IL superior,
PM2 inferior, PM2 superior, IC inferior (absenta dintilor de sfarsit de serie);
-in caz de aplazie de IL superior aceasta poate fi unilaterala si se asociaza cu prezenta unui IL
superior nanic si conic pe hemiarcada contralaterala; se poate asocia si cu abs temporarilor si
aparitia unei diasteme
- hipodontia in dentatia temporara insoteste in 70% din cazuri hipodontie in dentatia permanenta;
- intereseaza mai frecvent arcada superioara;
-in caz de aplazie a PM2 frecvent persista pe arcada M2 temporar - apare o rizaliza la molar dar
mai lenta alternand cu perioade de repaus si apare anchiloza dento-alveolara a M2 (sub nivelul
planului de ocluzie)poate sa persiste pana la 40-50 ani
-aplazia M3 nu se mai considera pat deoarece e din ce in ce mai frecv
Etiopatogenie:
- apare frecvent in diverse sindroame genetice (peste 120 de sindroame genetice sunt asociate cu
hipodontie):
• Sindrom oro-facio-digital
• Trisomii
• displazia ectodermala
• incontinentia pigmenti
• Disostoza cleido-craniana, despicaturi labio-palatine
• Sindrom Crouzon
• Sindrom Ellis van Creveld = sindrom de displazie condroectodermala

33

Hipodontii :
-sindromice
-nonsidromice

-c.m frecv sindr care se asociaza cu anodontie/hipodontie = displazia ectodermala
Sindrom de displazie ectodermala (Sindrom Christ-Siemens-Touraine) – are peste 100
de forme clinice si afecteaza orice tesut care se formeaza din ectoderm (piele, unghii, par,
dinti, SNC); cel putin 2 tesuturi din cele enumerate mai sus trebuie afectate pt un
diagnostic
- cea mai frecventa forma este hipohidrozica x-linkata;
-genetic : autosomal dominanta, recesiva, X-linkat(c m frecv)
Clinic:
• Afecteaza parul  hipotricoza (mai putin par, friabil, de culoare deschisa)
• Anodontie aspect de facies batran cu hipodezvoltarea proceselor
alveolare
• Etajul inferior al fetei micsorat
• Frunte bombata, urechi proeminente
• Santurile labiomentoniere – adanci
• Buzele apar eversate
• Reducerea secretiei glandelor salivare si lacrimale
• Fotofobie
• Unghiile au forma de lingurita, care poate sa mearga de la hiperkeratinizare
pana la absenta unghiei
• Onicodistrofia – 75% din cazuri
• Glande sudoripare in nr redus sau absente
• Afecteaza SNC, IQ sub valori medii
• Frecvent dintii prezenti sunt nanici, conici, atipici ca forma, cei temporari
sunt persistenti atunci cand nu exista muguri subjacenti
• Transmiterea poate fi genetica, autozomal dominanta sau recesiva, x-linkata
• Apare mai frecvent la sexul masculin, femeile mai putin afectate, au 50%
cel neinfectate, barbatii forme mai grave afectare 100%
-se poate asocia cu anodontie sau cu hipodontie, iar in multe situatii dintii temp prezenti nu
au muguri pt dintii succesionali
-pot lipsi oricare muguri fara sa respecte regula filogenetica (pot fi si dintii considerati
stabili : M6, C, IC
-dintii prezenti au mereu modif de V, forma : forma conica, nanici

Tratament: urmarim sa refacem morfofunctional si estetic aparatul dentomaxilar;
-trat se incepe precoce: 2-3 ani
- maxilar se aplica proteze infantile sau mentinatoare de spatiu care trebuie schimbate periodic la
1an-1an jumate pt a nu inhiba procesele de crestere osoasa;
- procesele alveolare se dezvolta deodata cu maxilarul;

Obiective :
-sa se mentina cat mai multi dinti pe arcada
-dispensarizare

34

-recalibrarea breselor
-stimularea cresterii maxilarelor
Tratamentul are un caracter pregatitor pt o terapie implanto-protetica dupa incheierea cresterii

Hiperdontie (pleiodontie) = dinti supranumerari;
- apare in faza de proliferare printr-o inmugurire excesiva/organizata a lamei dentare controlata
sau necontrolata prin scindarea unui mugure in 98% din cazuri la arcada superioara si in 75% din
cazuri in regiunea anterioara (zona I, C), mai frecv dent perm
-pot da tulb de eruptie, incluzii
- apare in sindroame genetice, sindroame otodontale, despicaturi labio-maxilo-palatine (DLMP),
disostoze cleido-craniene, trisomii
-cel mai frecvent supranumerar in vestibulopozitie sau oropozitie, pe arcada intre cei doi IC
=meziodens
-2 categorii
• Eumorfici – de forma normala (dinti suplimentari);
• Dismorfici (atipici) – de forma diferita (dinti rudimentari – conici sau
tuberculari, frecvent cu radacina incomplet formata);
- dintii conici (mai mici) erup in paralel cu incisivii in timp ce dintii tuberculari sau anastrofici
raman inclusi si dau tulburari de eruptie a dintilor din seria normala intretinand diastema;
- cand dintele este inclus sau in palatopozitie  fren gros al buzei superioare si insertie joasa;
- dinte anastrofic (situs inversus – margine incizala catre orbita) se asociaza cu dinti supranumerari
in dentatia permanenta dand tulburari variate;
-tuberculata : fara rad, rad rudimentara, in zona PM
• Tratament: extractia dintilor supranumerari prin odontectomie;
- in dentatia temporara cand apare un IL aliniat perfect aliniat pe arcada se lasa;

2) Modificari de dimensiune (volum)– apar in perioada de
morfodiferentiere; apar prin hiperactivitatea centrilor de crestere
• - sunt de 2 tipuri:
• Macrodontie = dinti mai mari
• Microdontie = dinti mai mici
• 1. Macrodontie = volum marit al dintilor peste valori normale (suma
diametrelor M-D ale incisivilor >28-34mm; peste 10mm pt IC);
• Macrodontia generalizata – este mai rara si intereseaza toti dintii;
- are cauze generale:
• boli genetice (sindrom otodental)
• tulburari neuroendocrine (hipersecretie de Sth = gigantism hipofizar(la
copil))
• boala Crouzon (hemihipertrofia fetei)

• Macrodontia localizata – este mai frecventa decat cea generalizata si poate
sa fie localizata la un singur dinte sau mai mai multi, dar intereseaza des zona frontala;
poate sa fie simetrica sau asimetrica . ex: dinte in perdea

Tratament:
-daca se asociaza cu inghesuiri grave -> extractii dentare in scop ortodontic

35

- de electie: slefuiri interpoximale (stripping) -> coroane late + scurte

• 2. Microdontie = volum mai mic al dintilor (suma diametrelor M-D ale
incisivilor < 28);

• Microdontie generalizata – apare in:
• boli endocrine generalizate (hiposecretia de Sth (nanism))
• displazie ectodermala
• sindrom Down
• displazie condroectodermala
• boala Crouzon
• microsomia faciala
Microdontie localizata - poate fi simetrica sau asimetrica
-dinte nanic -> frecvent la incisivii laterali permanenti in situatia de aplazie a mugurelui
dintelui pe cealalta hemiarcada + dinti de sfarsit de serie ( PM)
Tratament
-protetic : fatetari , coroane
-cosmetizari, aditie de compozit
•
3) Modificari de forma – apar in etapa de morfo + histodiferentiere
- dinti de forma:
• conica
• in butoias
• in carlig
• tuberculati
• in clapeta
-deobicei apare izolat si se poate asocia cu unele sindroame
Tratament: protetic

cosmetizare coronara, fatete, aditie compozit, slefuiri (carlig)

Alte distrofii

Geminatia
-este o dismorfie coronoradiculara care consta in sciziunea, la nivel coronar/coronoradicular care
intereseaza tesuturile dure ale unui dinte
-uneori se poate intampla sa apara clivajul total
Clinic
-coroana bifida cu un sant vizibil pe fata V, care la nivelul IC se termina printr-o incizura
-camera pulpara este voluminoasa
-la ex clinic nr de dinti este acelasi
Tratament
-cosmetizarea coroanei
-cel mai frecvent extractie

36

Fuziunea dentara = o dismorfie corono-radiculara rezultata din unirea a doi dinti la nivelul
smaltului, dentinei sau/si pulpei dentare;
- clinic, aspect este identic cu geminatia doar ca la numaratoarea dintilor obtinem cu o unitate mai
putin;
- un dinte din seria normala fuzioneaza cu un dinte supranumerar  nu ne mai putem da seama
nici din numaratoare  ,,dinte dublu”;
- frecvent fuziunea IL temporar cu C temporar duce la aplazia IL permanent (50-75%cazuri)
- fuziunea dintre IL temporar si IC temporar duce doar in 20% din cazuri la aplazia IL permanent;
• Tratament: separarea celor doi dinti daca este posibil si creere ortodontica
de spatiu in jurul lor pentru a-i putea restaura protetic;

Concrescenta
-este tot un fel de fuziune, dar doar la niveul cementului radicular
-apare mai frecvent in zona laterala
-pot aparea atat in formare cat si in eruptie, dar si ulterior
-in traumatism, malpozitii, inghesuiri grave

Dentes invaginatus (dentes in dentes, odontom gestant, odontom dilatant) = formarea unui
mugure dentar cu toate cele 3 tesuturi (smalt, dentina, pulpa) in camera pulpara a altui dinte;
- clinic, pe fata V nu se vad modificari, la o inspectie atenta a fetelor orale ale dintilor poate fi
vizibila o comunicare ca un tunel ingust cu camera pulpara voluminoasa, frecvent fiind interesat
IL permanent maxilar bilateral ;
-diagnosticul de certitudine se pune radiologic;
Exista 2 situatii clinice:
-comunicare intre pulpa dintelui purtator + ext la nivelul zonei cingulumului
-sa mai existe un strat subtire de tesuturi dure care sa acopere camera pulpara
Tratament
-endodontic
-extractii

Dentes evaginatus = aparitia unui tubercul suplimentar care contine toate cele 3 tesuturi dentare
(smalt, dentina, pulpa) pe fata ocluzala a unui dinte;
- clinic, aspectul modificat al fetei ocluzale, frecvent se abrazeaza ajungandu-se rapid la
deschiderea camerei pulpare si la procese infectioase sau interferente ocluzale;
• Tratament:
• profilactic – slefuirea tuberculului cu adaptarea morfologiei ocluzale a
dintelui;
• simptomatic – cand au aparut pulpite se face tratament endodontic;

Cuspid pinten = este format din testurui dure dentare si apare in zona incisivilor
temporari/permanenti sub forma unor creste de smalt pe fata palatinala si trebuie sa se extinda cel
putin jumatate din lungimea coronara
Clinic
-vizibil la inspectie
-da interefernte ocluzale cu modificare de pozitie a incisivului respectiv

37

-pot sa apara erori de diagnostic in momentul eruptiei si poate fi confundat cu un dinte
supranumerar
-apare in proportie de 75% la incisivii maxilari permanenti, in dentatia permanenta fiind mai
interesat IL, pe cand in temp apare la IC.
-poate fi simetric/asimetric

Taurodontia – apare la dintii cu camera pulpara voluminoasa;
- clinic, coroana are aspect normal dar distanta de la limita amelo-cementara pana la furcatia
radiculara este mai mare decat distanta de la furcatie la apex  radacinile par foarte scurte;
- camera pulpara are forma dreptunghiulara;
- diagnosticul se face radiologic si endodontic;
- se poate asocia cu geminatia si fuziunea dentara;
- apare in sindrom Down, sindrom Klinefelter, sindrom oro-facio-digital, sindrom triho-dento-
osos, odontoame;

Odontomul = tumora benigna, hemarton, care poate varia de la un dinte supranumerar pana la o
tumora extinsa
-cand se incheie odontogeneza, el nu mai creste in dimensiuni
-poate erupe sau poate ramane inclus
-cand erupe: se abrazeaza si infecteaza rapid, infectia se extinde in zonele invecinate astfel incat
de regula se indeparteaza cat mai repede posibil
-apare printr-o inmugurire excesiva, localizata, organizata sau nu a lamei dentare
- dpdv histopatologic, clinic, radiologic este de 2 feluri:
• odontom compus – apare mai frecvent in zona anterioara a arcadelor si se
manifesta printr-o tumefiere dura la palpare si nedureroasa la nivelul rebordului alveolar;
- poate sa erupa sau poate sa ramana inclus (frecvent);
- daca e inclus, clinic se prezinta ca o defromare nedureroasa a procesului alveolar, iar radiologic
se prezinta ca o radiotransparenta, reprezentata de capsula fibroconjuctiva, net delemitata de osul
alveolar vecin, in interiorul caruia se gasesc multiple radioopacitati (se gasesc multi denticoli)
- se indeparteaza chirurgical deoarece da tulburari de pozitie ale dintilor din seria normala,
incluzii, rizalize patoogice, complicatii infectioase, degenerescente chistice
• odontom complex – apare mai frecvent in zona posterioara a arcadei;
- este format din tesuturi dentare dispuse neregulat;
- frecvent are aspect conopidiform  tesuturile dentare au o dispozitie radiara;
- daca erupe se cariaza rapid  complicatii infectioase;

Dilacerarea = dismorfie coronara, radiculara, corono-radiculara care prezinta o angulatie intre
coroana si radacina;
-este un unghi intre axul coronar si axul radicular sau o deviere a unei parti din axul coronar fata
de axul dintelui
-deviere a axului radicular fata de axul longitudinal al dintelui
Cauze:
-traumatise cu intruzie in -> in dentatia temporara care afecteaza mugurele dintelui succesional
-tuburari de forma a coroanei si/sau radacinii
-daca apar luxatii cu intruzii a I temp pana la varsta de 3 ani => hipoplazii de smalt la nivelul
dintelui succesional sau rar dilacerare

38

-daca traumatismul survine dupa 4 ani => dilacerare corono-radic sau dilacerarea radic la nivelul
jumatatii coletale a radacinii
-daca dilacelara apare in treimea apicala a radacinii atunci traumatismul s-a produs direct asupra
dintelui in cauza
-dilacerarile care nu sunt de cauza traumatica => atunci apare un aspect caracteristic cu angulatie
intre coroana si radacina

4) Modificari de structura
-pot fi dobandite/mostenite
Dobandite
Hipoplazii si hipomineralizari
Cauze:
Hipovitaminoza A, C, D
Deficit de Ca, P, F postpartum
Procese infectioase
Boli contagioase: lues congenital – apare triada Hutchinson: surditate labirintica,
keratoza, dinti Hutchinson la nivelul IC permanenti (nanici, cu forma de trunchi de con,
cu marginea incizala in forma de semiluna, cu axele convergente);
Dinte Mozer apare frecvent, este consecutiv sifilisului, dar des este o consecinta a
rahitismului (M1 permanent care isi incepe mineralizarea in luna a 9-a intrauterin) –
modificarea 1/3 ocluzale cu pigmentatie galben-maronie, aspect strangulat al cuspizilor;
Bolile copilariei: rubeola, rujeola, varicela
Dinte Turner (PM inferior) – este hipoplazic: coroana de dimensiuni mai mici,
cuspizi ascutiti, modificari de culoare, aparitia unei pigmentatii galben-maroniu, aspect
strangulat la nivelul cuspizilor, poate sa apara si in zona frontala dar frecvent apare la PM
inferior;
• Fluoroza (smaltul patat) – apare ca si o consecinta a unui exces de F pe cale
endogena pana pe la varsta de 5-6ani:
• in formele usoare apar pete albe, opace la nivelul smatului dupa care in
functie de gravitatea fluorozei petele sunt galbene sau galben-maronii, pete localizate;
• in formele mai grave petele intereseaza aproape toate grupele dentare;

• Tuberculi
• 1. tuberculul Carabelli – apare pe fata palatinala a M1 permanent superior;
• 2. tuberculul Bolk – apare pe M II si III permanenti superiori;
• 3. tuberculul Sixtum – apare pe MII sau PMI permanenti inferiori;
• 4. tuberculul ZuckerKandl – apare pe M temporari (mai ales pe MII
temporari) superiori si inferiori;

• Discromii (coloratii)

-modificari de culoare. Discromiile sunte de 2 categorii : extrinseci si intrinseci
Coloratii extrinseci – la contactul smaltului cu factori cormogeni din mediul oral si
care in functie de compozitia chiimca a agentului cromogen pot fi:
• Coloratia verzuie a dintilor cu localizare in 1/3 cervicala datorita
bacteriilor cromogene

39

• Coloratia galbuie a dintilor cu localizare in 1/3 cervicala  datorita
pigmentilor biliari din lichidul crevicular (din santul gingival)
• Coloratia negricioasa extinsa pe toata suprafata dintilor  datorita
tratamentului cu sulfati ferici din anemia feripriva;
• Coloratia cenusie-gri a dintilor  datorita obturatiilor cu amalgam;
• Pete albe pe dinti  datorita demineralizarii de diverse cauze

Coloratii intrinseci – apar datorita unor pigmenti
care au patruns in dinte in perioada odontogenezei si chiar inainte de mineralizarea
smaltului deoarece nu componentii anorganici sunt sensibili ci componentii organici
absorb foarte bine acesti pigmenti; Afecteaza in special dentina deoarece aceste coloratii
patrund la nivelul matricii organice si nu in componanta anroganica, astfel smaltul este
afectat mai rar, aceste cooratii putand fi incorporate in smalt inainte de etapa mineralizarii
• - apar frecvent la dintii cu defecte de mineralizare;
• - apar in caz de:
• amelogeneza imperfecta
• fluoroza
• dentinogeneza imperfecta
• administrare de tetraciclina la copiii sub varsta de 6-7ani  pete in structura
smaltului de culoare galben-portocaliu pana la gri-brun in functie de tipul de tetraciclina
administrat; in prezent se evita prescrierea tetraciclinei pana la varsta de 7ani;
• porfirie -> defecte in sinteza porfirinelor => coloratii brun-rosiatice ale
dintilor
• copii cu disfunctii biliare, la cei cu atrezia canalelor biliare, cu hemoragie
interna, cu incompatibilitate de grupa sangvina  coloratii in nuante de galben-brun sau
albastru-verzui
-exista mai multe forme clinice in functie de aspectul smaltului
smalt normal - culoare translucida, normala
smalt intermediar - cu putine pete opace
smalt modificat foarte usor - pete opace max 25% smalt
smalt modificat usor - pete 1/2 smalt
smalt modificat mediu - pete extinse, pot aparea pigmenti galben/brun + sa se instaleze abrazie
smalt modificat grav - pete pe aproape toata suprafata, pigmentatii, abrazie, gropite/ denivelari ale
smaltului.

• Distrofii primare evolutive
• - pot interesa atat dintii temporari cat si cei permanenti;
• - cuprind toate grupele dentare, au caracter familial, debuteaza posteruptiv
si au o evolutie progresiva spre distrugerea coroanei cu o simptomatologie stearsa;

Amelogeneza imperfecta (amelogenesis imperfecta) - apare in etapa de
histodiferentiere si morfodiferentiere pt tipul hipoplazic iar pt tipul hipomineralizat factorul
etiologic actioneaza in etapa de mineralizare(apozitie);
- este considerata ereditara(dominanta, recesiva, x-linkata), pe radiografie camera pulpara
si radacinile avand un aspect normal;

40

- intereseaza ambele dentatii, dintii temporari fiindde regula cuprinsi intr-o cavitate, iar la
permanentimai ales la IC si M
- are 3 forme clinice:
• forma hipoplazica – este intalnita in 60-70% din cazuri;
- afecteaza mai grav si mai frecvent fetele decat baietii;
- rezulta un smalt de dimensiuni reduse, cu un strat subtire  este afectata
producerea cantitativa de smalt, mineralizarea mineralizandu-se corespunzator;
- suprafata smatului poate fi neteda, rugoasa sau cu gropite;
- se abrazeaza destul de repede  expune dentina  abrazia dentinei  complicatii
pulpare;
- au dimensiuni mai mici  au frecvent treme;
- smaltul poate fi si pigmentat;
- radacine are aspect normal pe radiografie
• forma hipomineralizata - smaltul se produce in cantitate corespunzatoare
dar este afectata mineralizarea smaltului;
- la palpare smaltul este moale, permeabil, se abrazeaza usor, se fractureaza usor,
se detaseaza sub forma de lamele  expune dentina precoce cu invazia microbiana 
complicatii pulpare;
- apare o pigmentatie galben-maronie a dintelui;
- se poate transmite autozomal dominant, autozomal recesiv sau X-linkat;
- la examenul radiologic, smaltul si dentina au o radioopacitate similara ceea ce
denota gradul redus de minearizare a smaltului
• forma hipomatura – smaltul este subtire, neted, de culoare galben-bruna,
fara tendinta de abrazie excesiva sau susceptibilitate la carie
-este afectata atat formarea matricii smaltului cat si mineralizarea acestuia

Anomalii de structura ale dentinei = dentinogeneza imperfecta =
dentinogenesis imperfecta
- are transmitere autozomal dominanta si se datoreaza unei tulburari in sinteza
moleculei de colagen tip I care constituie unul dintre principalii componenti ai matricei
dentinare;
- afecteaza ambele dentatii (temporara si permanenta);
- sunt mai grave in dentatia temporara;
- dentina in aceste situatii are o structura amorfa, cu un continut redus de celule;
- exista 3 tipuri:
tip I – asociat frecvent cu osteogeneza imperfecta  apare o hipomineralizare
osoasa, oase fragile, fracturi multiple, sclera de culoare albastrui;
tip II – este izolat, nu se asociaza cu osteogeneza imperfecta;
- in ambele tipuri dintele apare de culoare albastru-violaceu sau poate prezenta
nuante de galben-brun; aceasta coloratie a dintelui se datoreaza dentinei care transpare prin
smalt; apare si o modificare a morfologiei coronare, cu o constrictie la nivelul coletului;
- smaltul se abrazeaza rapid si expune dentina care si ea se va abraza rapid bonturi
scurte, negricioase  dintele este predispus la o abrazie rapida;
tip III – rar intalnit; a fost identificat regional in Maryland, usor diferit fata de
primele tipuri in sensul ca dentina circumpulpara este in strat subtire, ca o coaja  se
numeste ,,dinte scoica”

41

Displazia dentinara
- are transmitere autozomal dominanta;
- este asemanatoare cu dentinogeneza imperfecta;
- afecteaza ambele dentatii dar mai grav dentatia temporara;
- exista doua tipuri:
Tip I (displazia dentinara radiculara) – in care coarnele au asupect normal, dar
radacinile sunt scurte, dismorfice, se resorb repede, ceea ce duce la exfolierea dintilor
-radiologic sunt prezente radiotransparente periradiculare care reprezinta si un semn de
diagnostic in cazul unor dinti lipsiti de afectiuni carioase
-dintii temporari au camera pulpara complet obliterata, iar dintii permanenti pot sa mai
prezinte o camera pulpara redusa in volum
Tip II (displazia dentinara coronara) – asemanatoare cu dentinogenesis
imperfecta in ceea ce priveste aspectul coroanelor cu prezenta pigmentarilor de culoare
verde-albastrui
-dintii temporari au camera pulpara complet obliterata, iar dintii permanenti prezinta o
camera pulpara in forma de flacara cu pulpoliti
-aspectul radiologic al radacinii este normal

Odontogeneza imperfecta
- apare o aplazie a smaltului si a dentinei;
- intereseaza mai grav dintii temporari la care adesea smaltul este absent iar dentina
se abrazeaza foarte rapid  resturi radiculare;
- la dintii permanenti poate sa existe la inceput un smalt subtire de culoare gri care
se va abraza rapid  expunerea dentinei  abrazie  resturi radiculare de culoare galben-
brun-negricioase;

Odontodisplazia regionala
-apare in zone ale mx unde este prezent un defect de vascularizatie
-este afectata forma smaltului, acesta fiind in cantitate redusa si hipomineralizat + formarea
si mineralizarea dentineti
-smaltul prezinta fisuri pe suprafata ceea ce faciliteaza comunicare dintre pulpa si mediul
oral astfel incat apar complicatii pulpare si abcese chiar in momentul eruptiei
-unii dinti nu pot sa erupa ramanand inclusi datorita defectelor de formare a smaltului dar
si datorita hipertrofiei gingivale
Radiologic: - radacinile sunt scurte, insuficient formate
-pe radiografie dintii au o radioopacitate redusa, abia se distinf (“dinti fantoma”)
-in unele situatii acestia se resorb intramaxilar

Melanodontia infantila Beltrami
- intereseaza dintii temporari cu debut la nivelul frontalilor superiori care prezinta
pete de culoare galben, brun rosietic si care se vor extinde in suprafata si in profunzime 
bonturi de culoare negricioasa;
- apare depunere de dentina secundara si tertiara;

Anomalii de structura ale cementului

42

- au transmitere autozomal dominanta si frecvent se asociaza cu alte sindroame:
displazia cleidocraniana, epidermoliza buloasa distrofica sau hipofosfatazia;
- cementul are un continut fibros accentuat (cementul atubular) iar cementul celular
este displazic;
A. in disostoza cleidocraniana apare:
• aplazia sau hipoplazia claviculelor
• dinti supranumerari
• alte distrofii osoase
• frecvent incluzii dentare
- la dintii supranumerari extrasi s-a constatat ca lipsea cementul sau era
prezent un strat subtire sub forma de insule de cement pe suprafata radacinii  nu exista
ligamente dento-alveolare  mobilitate dentara precoce cu exfoliere dentara);
B. in epidermoliza buloasa distrofica:
- tegumentele si mucoasele sunt foarte fragile si sensibile la traumatisme
astfel ca la cele mai mici traumatisme apar echimoze, sangerari
- cementul acelular are o structura fibroasa iar cementul celular este
hiperplazic
C. hipofosfatazia- defect in sinteza fosfatazei alcaline asociate cu
osteoporoza, fragilitate oasoasa, fiind afectata si formarea cementului, acesta fiind subtire,
lipsa ligamente dento-alveolare, dintii temp se exfoliaza precoce

• Distrofii secundare (progresive)
1. Caria circulara a dintilor temporari (caria de biberon)
- apare precoce in jurul varstei de 1,6-2ani frecvent la copiii debili alimentati cu
exces de glucide sau carora li se ofera tetine imbibate in miere sau sucuri indulcite;
- este simetrica si intereseaza in ordine: incisivii superiori, caninii superiori,
incisivii inferiori, foarte rar molarii temporari;
- debuteaza ca o coloratie brun-verzuie a smaltului la nivelul coletului care are
tendinta de a se extinde ca un brau in suprafata si mai putin in profunzime;
- procesul evolueaza lent, asimptomatic, ducand la fracturarea coroanei;
- pulpa ramane deseori vitala, camera pulpara micsorandu-se prin depunere de
dentina de reactie;

2. Sindromul Dubreuill-Chambardel (caria galopanta a dintilor permanenti)
– afecteaza grupul frontal superior permanent care la varsta de 8-10 ani (11-12ani) prezinta
pigmentatii galben-brun care se extind, asociate cu lipsa de substanta, cu extindere rapida
in suprafata + profunzime
-in scurt timp dintii se trasnforma in bonturi

Afectiunile mucoasei orale la copil

Particularitatile mucoasei orale la copil si adolescent:
• vascularizatie bogata
• integritatea mucoasei bucale
• densitate tisulara celulara redusa

43

• capacitate mare de remaniere, de regenerare
• autocuratirea prin miscarile obrajilor, limbii, buzelor, mimica activa
• prezenta salivei cu rol
• mecanic - de spalare
• chimic - prin variatiile de pH, prezenta lizozimului si a inhibinelor
• capacitate buna de aparare atunci cand exista un echilibru la nivelul
mediului oral

Etiologie:
factori generali care scad rezistenta organismului si modifica tonicitatea
mucoasei:
• flora saprofita poate deveni patogena
• pot fi inoculate tulpini patogene
factori locali:
• traumatici
• fizici
• chimici

Forme clinice:
• stomatite = leziuni inflamatorii generalizate
• glosite, cheilite, gingivite = leziuni inflamatorii localizate

Clasificare:
dupa tipul de leziune:
• eritematoase
• veziculoase
• ulceroase
dupa etiologie:
• microbiana
• virala
• sistemica
dupa topografie:
• labiala
• palatina
• linguala

Tipuri de leziuni:
eroziunea = pierdere de substanta la suprafata fara interesarea stratului subjacent al
mucoasei (ex: lichen plan);
ulceratia = pierdere de substanta mai profunda cu interesarea stratului conjunctiv
subjacent (ex: afta);
vezicula = formatiune cu relief pozitiv, bombata, cu continut seros (ex: herpes);
pustula = formatiune intraepiteliala cu relief pozitiv, bombata cu continut purulent (ex:
impetigo);
macula
papula

44

noduli

Afta - leziune frecventa la copii + adolescenti
- apare eroziunea unica sau multipla apoi ulceratia delimitata de un halou rosiatic;
- leziunea primara poate fi macula sau vezicula dar trec neobservate;
- nu este contagioasa dar este dureroasa, contactul cu alimentele exacerband
durerea;
- se asociaza cu hipersalivatie si adenopatie;
Localizare preferentiala: mucoasa labiala inferioara, limba, vestibul inferior;
Etiologie – nedeterminata, presupus virala;
Factori favorizanti:
• traumatism dento-parodontale
• deficit de vitamine
• scaderea imunitatii
• asociata bolilor infecto-contagioase
• afectiuni hematologice
• stres
• SIDA
Vindecare in 7-8 maxim 10 zile cu sau fara tratament dar poate recidiva la anumite
intervale;
Tratament:
Tratament local – simptomatic:
• igiena oro-dentara riguroasa
• administrare de alimente cu o consistenta redusa cu predominanta lichidelor
in alimentatie
• evitarea extremelor de temperatura
• badijonari locale pentru a evita contactul dintre leziune si mediul oral salivar
 se aplica anestezina-rezorcina, glicerina boraxata, planta gingival, aftolizol; paste cu
antibiotice si corticosteroizi sunt recomandate doar daca apare suprainfectarea leziunii;
Tratament general– sustinerea starii generale, vitaminoterapie, stimularea
imunitatii

Stomatita aftoasa = o boala infecto-contagioasa de cauza virala cu prezenta de numeroase
leziuni aftoase extinse pe limba, palat;
- poate evolua ca atare sau poate insoti alte boli infectioase (rujeola, tuse
convulsiva);
- durata bolii este de 7-8zile iar prognosticul este favorabil;
Simptomatologie generala:
• Stare generala alterata
• Febra, cefalee, inapetenta,
• adenopatie
Simptomatologie locala:
• Durere la nivelul leziunilor
• Senzatia de uscaciune a gurii
• Halena fetida
Tratament:

45

Tratament general - sustinerea starii generale prin:
• Vitaminoterapie
• Antialgice, antiinflamatoare
• Antibiotice daca apare o suprainfectie
Tratament local – badijonari si clatiri cu solutii antiseptice slabe, igiena
riguroasa

Herpes (simplex) = afectarea mucoasei orale produsa de virusul Herpes Simplex (HSV);
- primoinfectia apare in perioada 1-3ani iar la urmatoarele infectii apare
reactia ggl;
- tipul de leziune specific este vezicule ,,in buchet” cu un continut lichidian
alb-galbui sau eroziune respectiv ulceratie cu lizereu rosiatic;
Localizare:
• la nivelul rosului buzei superioare
• la nivelul buzei inferioare
• la limita dintre tegument-rosul buzelor
• pe tegumentul perioral
• in zona aripioarelor nazale
- frecvent se extinde leziunea chiar si intraoral atunci cand veziculele se sparg si
continutul lichidian difuzeaza;
- dureri puternice, exacerbate la alimentatie sau inghitirea lichidelor, cu
hipersalivatie, halena, adenopatie loco-regionala;
Factori favorizanti:
• stari emotive
• rezistenta scazuta
• dupa proceduri stomatologice de rutina
Diagnostic de certitudine – prin culturi pt identificarea virusului;
• Se vindeca in 7-10zile cu sau fara tratament
Tratament:
Local: simptomatic:
• aplicatii topice cu aciclovir (daca se aplica chiar la momentul debutului
timpul de vindecare se poate injumatati)
• igiena orala, clatiri cu ceai de musetel, indepartarea depozitelor cu
tampoane si aplicari de violet de gentiana;
• aplicatii topice cu tetraciclina – in caz de suprainfectie
General:
• aciclovir sau zovirax tb 200mg de 5x1/zi timp de 5zile sau 10zile;
• se asociaza antibiotice doar daca apare suprainfectia;
• este importanta prevenirea deshidratarii printr-o hidratare corespunzatoare;
• gamaglobuline si vitaminoterapie C, B1, B2
Vaccinoterapia pt pacientii cu recidive frecvente;

Gingivostomatita (stomatita) herpetica – poate sa apara si ca si primoinfectie;
• = boala infecto-contagioasa transmisa de virusul Herpes Simplex;
Simptomatologie:
• Stare generala alterata

46

• Febra
• Adenopatie
• Leziune se pot extinde pe limba, palat si apoi la nivelul intregii mucoase
orale;
• veziculele se extind, conflueaza si apoi se sparg lasand zone sensibile;
Tratament – igiena orodentara riguroasa, alimentatie de consistenta moale, aport
lichidian crescut
-preferarea alimentelor reci in locul celor calde
-evitare alimente iritante
-aciclovir sau zovirax 200mg de 1x5/zi
• antialgice, antiinflamatoare, antibioterapie rar;
• vitaminoterapie, prevenirea deshidratarii;
Local: aplicatii topice de aciclovir, paste cu antibiotice foarte rar;

Candidoza (muguet, margaritel) = produsa de candida albicans care in mod normal
exista sub forma saprofita in cavitatea orala dar in anumite conditii se inmulteste foarte
rapid ajungandu-se la tulpini patogene;
Factori favorizanti:
• Antibioterapie prelungita
• Afectiuni alergice
• Prematuritate
• Xerostomia
• Imunitate scazuta
• In diabet non-echilibrat (decompensat)
• La sugari cand nu se respecta conditiile de igiena
Clinic are 2 forme:
• Candidoza pseudo-membranoasa
• Candidoza atrofica
Simptomatologie:
Subiectiv – senzatia de uscaciune, de arsura a cavitatii orale, gust metalic;
Obiectiv – debuteaza la nivelul mucoasei linguale, apare o zona
eritematoasa la inceput peste care apar pete albicioase care se unesc, se extind dand un
aspect albicios intregii mucoase linguale, jugale si palatinale;
- se pot inlatura usor  sangerare;
- ulterior conflueaza in placarde care au aspectul unor depozite aderente ce
se detaseaza odata cu regenerarea epiteliului;
Evolutie: 10-14 zile dureaza in conditii de tratament
Tratament:
- Inlaturarea factorilor predispozanti
- Alcalinizarea mediului bucal
- Igiena bucala riguroasa
• General – antimicotice: ketoconazol, fluconazol (50 si 150mg) la adult o
tb/zi inclusiv 48h dupa disparitia simptomatologiei; la copil 4-7mg/kgc/zi; la adult se da o
doza de atac dupa care 1tb/zi;
• Local:

47

- aplicatii topice de nistatin suspensie 100.000UI sau se comercializeaza sub
forma de flacon de 6gpulbere; la copil 1ml x 4ori pe zi;
- la sugar cavitatea bucala va fi stearsa cu tampoane imbibate in ceai de
musete sau solutii alcaline (bicarbonat de sodiu, violet de gentiana)
- biberoanele si tetinele vor fi sterilizate

Manifestari orale in carente vitaminice
• Vitamine hidrosolubile: vitamine B, PP, C;
• Vitamine liposolubile: vitamina A, D;
Manifestari orale in carenta de vitamina B1  boala Berry-Berry manifestata prin
polinevrite, nevrite periferice, hemoragii peridentare, hemoragii in organul smaltului (in
perioada de formare a smaltului), predispozitie crescuta la carii dentare, intarzieri ale
eruptiei dentare;
Manifestari orale in carenta de vitamina B2 (riboflavina  ariboflavinoza)  glosita,
cheilita angulara, dermatita seboreica a santului nazolabial (fulcrum);
- in cazuri severe duce la despicaturi nazo-palatine, retrognatii mandibulare,
atrofie a crestei alveolare compresiva in zona frontala;
Manifestari orale in carenta de vitamina B6  glosita, gingivita;
Manifestari orale in carenta de vitamina B12  anemia pernicioasa: glosita Hunter;
Manifestari orale in carenta de vitamina PP  glosita, stomatita, gingivita;
Manifestari orale in carenta de vitamina C  scorbut la adult sau boala Moller-Barlow la
copil: gingivita, sangerari gingivale, atrofia odontoblastilor cu depuneri neregulate de
dentina, accelerare a eruptiei dentare;
Manifestari orale in carenta de vitamina A  keratinizarea mucoaselor bucale, a glandelor
salivare, conjunctivala, traheala;
- keratinizarea poate imbraca aspect de leucoplazie (=depozit alb, nedureros,
leziune precanceroasa);
- daca apare <5ani  intarzieri in formarea si eruptia dintilor;
Manifestari orale in carenta de vitamina D -> rahitism

Manifestari orale in bolile infecto-contagioase ale copilariei
- frecvent manifestarile orale (enantemul) preced cu 2-3zile eruptia cutanata
(exantemul);
- in cadrul acestor boli pot aparea prin suprainfectie stomatite eritematoase,
eritemato-pultacee, ulceroase;
a. Varicela – enantemul precede exantemul
- apare la nivelul cavitatii orale prin macule care se transforma in vezicule, se sparg, lasa
ulceratii, pot fi extinse la nivelul intregii mucoase orale;
- apoi apare eruptia maculoveziculoasa tegumentara;
b. Scarlatina – debut la nivelul cavitatii orale sau concomitent cu eruptia
cutanata prin limba saburala;
- limba se descuameaza de la varf spre baza, devine toata congestionata,
papilele fungiforme prolifereaza, capata o culoare roz intens  limba zmeurie;
c. Rujeola (pojar) – apare semnul caracteristic Koplick cu 2-3 zile inainte
de exantem: 6-8micropapule albicioase pe o zona congestionata de la nivelul mucoasei

48

jugale in dreptul molarilor (in apropierea canalului Stenon – M2 permanent) care nu se
sterg;
- rar apar pe mucoasa gingivala sau in santul vestibular;
- treptat dispar dar apare eruptia cutanata;

• Afectiunile parodontiului marginal la copil si adolescent

Parodontopatii marginale = afectiuni inflamatorii sau/si distrofice ale parodontiului de
etiologie pluricauzala, cu evolutie progresiva, care afecteaza parodontiul de invelis si de
sustinere (fixare) a dintelui, care pot sa duca la mobilitate dentara cu eliminarea dintilor;
-sunt forme mai rare la copil, in general in copilarile actioneaza factorii predispozanti astfel
incat afectarea parod marginal se manifesta mai tarziu
- structural si functional se deosebesc 2 tipuri de parodontiu:
Parodontiu de invelis – cuprinde 3 zone:
gingia marginala (libera) = zona superficiala a parodontiului care in momentul in care
dintele ajunge in planul de ocluzie se afla la nivelul coletului si delimiteaza sulcusul
gingival cu o adancime de 0,5-1,5mm; se extinde pana in zona insertiei epiteliale;
gingia interdentara (papilara) – bine reprezentata la copii si adolescenti, cuprinde intreaga
nisa papilara si ofera protectie impotriva traumelor parodontale; la copii tot protectie
impotriva traumelor parodontale ofera si forma globuloasa a dintilor temporari;
gingia atasata (aderenta) = o zona de mucoasa atasata de osul alveolar cu o latime de 2-
4mm la copii;
insertii epiteliale

Parodontiu de sustinere – cuprinde:
desmodontiu (spatiu periodontal) – cuprinde ligamente alveolo-dentare care pot avea fibre
marginale transseptale, oblice, orizontale, radiare;
- contine tesut conjunctiv lax, o vascularizatie bogata, inervatie, substanta
fundamentala, celule (fibroblasti, osteoclasti, cementoclasti, cementoblasti);
- este mai larg permite mobilitate dentara;
cement radicular – este mai subtire la copii si adolescenti, se ingroasa cu varsta;
os alveolar – are corticala interna care inconjoara radacina;
- corticala interna este perforata de vase si nervi  lamina cribriforma;
- pe radiografie nu se vad perforatii ci apare un tesut compact  lamina dura;
- spongioasa este laxa, cu trabecule mari;

Factori etiologici ai parodontopatiilor:
Factori generali:
• Genetici: sindroame genetice, sindrom Down;
• Endocrini: hipotiroidism, hiperparatiroidism, gingivita pubertara;
• Metabolici: diabet juvenil;
• Carente vitaminice (vitamina C – boala Muller-Barlow)
• Infectiosi;
• Boli autoimune, hemopatii;
• Deficite imunitare (SIDA);
• Tratamente medicamentoase: in epilepsie cu hidantoina;

49

Factori loco-regionali:
• Placa mucobacteriana si tartru
• Inactivitate masticatorie
• Factori de iritatie: obturatii, crosete, aparate ortodontice
• Traumatisme
• Disfunctii si parafunctii orale: respiratie orala, deglutitia infantila
• Trauma ocluzala: abrazie dentara
• Anomalii dento-maxilare: inghesuiri dentare
• Frenuri labiale anormal inserate

Clasificarea parodontopatiilor:
A. forme inflamatorii (parodontite):
• Superficiale (gingivite)
• Profunde (parodontite progresive)
B. forme distrofice (parodontoze):
• Distrofice pure
• Atrofice
C. forme proliferative (parodontoame):
• Hiperplazice
• Hipertrofice
D. cu evolutie acuta:
• Gingivite
• Papilite

E. cu evolutie cronica:
• Inflamatorii:gingivita cronica,parodontita marginala cronica
superficiala+profunda
F. cu evolutie mixta:
• manifestari inflamatorii, distrofice, tumorale

Entitati clinice in functie de factorul etiologic:
• Gingivita odontiazica
• Gingivita localizata (papilita, sindrom de sept)
• Gingivita marginala nespecifica
• Gingivita pubertara
• Gingivita hiperplazica (hiperplazia gingivala)
• Manifestari parodontale ale unor afectiuni generale
• Recesiuni gingivale
• Gangrena complicata cu extindere in parodontiul marginal – patologia
furcatiei la dintii temporari;
• Evolutia ectopica a unor dinti – apare in caz de persistenta de dinte
temporar sau in caz de extractie timpurie fibromucoasa foarte groasa;
• Rizaliza asimetrica a unor dinti temporari – o radacina complet
rizalizata, celelalte incomplet rizalizate;
• Parodontopatia acuta juvenila

50

Papilita (gingivita localizata, sindromul de sept)
Cauze:
• iritatii mecanice in timpul actului masticator cu traumatizarea papilei
• carii in oglinda cu subminarea crestei marginale si a punctului de contact
• periaj intempestiv
• folosirea irationala a scobitorii sau a firului de matase
• iritatii chimice: tratamente odontale incorecte (aplicarea unui devitalizant
fara o inchidere buna marginala);
Simptomatologie:
• papila congestionata, tumefiata
• papila dureroasa mai ales in timpul actului masticator sau la periajul dentar,
sangeranda
• ulceratie si necroza in caz de papilita chimica
Tratament:
Local: badijonari cu solutii antiseptice usoare, igiena orala corecta, clatiri cu ape de
gura
• indepartarea factorilor iritativi si etiologici
• refacerea morfofunctionala a coroanei

2. Gingivita marginala nespecifica
-apare cu o frecventa de 18% la copiii cu varsta de 5 ani, 40% la 7 ani, 54% la 11 ani, 49%
la 15 ani
-gingivitele pot fi date de igiena orala deficitara, eruptie, factori iritativi, obturatii de colet,
disfunctii, parafunctii
-apare congestia mucoasei gingivale, tumefierea
Tratament: - indepartarea cauzelor
-adaptarea prin refacerea obturatiilor
-combaterea disfunctiilor/parafunctiilor
-igiena orala
-instructaj de periaj
Control: la 2 saptamani, clatiri cu apa de gura

Postpartum in perioada 0-3ani apare gingivita odontizica – odata cu eruptia
dintilor temporari;
Semne clinice: congestie gingivala, prurit, hipersalivatie;
Complicatii:
• gingivo-stomatita forma ulcerativa
• foliculita expulziva (se elimina din maxilar precoce coroane incomplet
formate)
Tratament:
• igiena orala riguroasa
• periaj corect - utilizarea unei periute specifice eruptiei dentare
-cand se produce dehiscenta mucoasei, pot patrunde in sulcusul gingival microorganisme
care dau aceste forme de gingivita
In perioada 3-7(11)ani apare gingivita de inactivitate:
Cauze:

51

• carii din zona de sprijin (C, M1, M2 temporar) datorate autointretinerii
deficitare pe hemiarcada respectiva  depozite de placa  tatru  gingivita de inactivitate
• gingivo-stomatite care insotesc febrele eruptive (rujeola, varicela,
scarlatina)
Tratament:
• refacerea leziunilor carioase cu stimularea masticatiei corecte bilaterale
• indepartarea depozitelor de placa
• igiena orala corecta
In perioada 11-12 ani si premenstrual apare gingivita pubertara datorita
factorilor endocrini (estrogenilor), tulburarilor metabolice, consecutiv unor medicamente;
-localizata pe fetele vestibulare, mai ales in zona frontala
-poate interesa doar o arcada, de obicei cea superioara
-papilele gingivale si marginea gingivala sunt edematiate
-papilele sunt tumefiate, sangerande la atingere
Factori favorizanti: igiena orodentara deficitara ; parafunctii (resp. orala); anomalii
dentomaxilare, disfunctii linguale
Tratament:igiena oro-dentara corecta; combatarea si eliminarea disfunctiilor/parafunctiilor

Eruptia ectopica a unor dinti
-in cazul eruptiei caninilor
-dintele aflat in eruptie ectopica trebuie sa strabata un t. osos mai dens sau o fibromucoasa
densa
-este omis in cazul periajului, patrunzand microorganisme in sulcus => gingivita
Tratament : instructaj de periaj; igiena corecta; tratament ortodontic de aliniere

Rizaliza asimetrica -insotita de fenomene gingivale
Cauze: denivelarea axului de eruptie, procese inflamatorii
-in functie de varsta dentara, starea odontala: tratament conservativ sau extractie cu sau
fara aplicare de mentinatoare de spatiu in functie de varsta dentara, de stadiu, prezenta a
mugurelui dintelui temporar in functie de prezenta sau nu a unor anomalii dentomaxilare

Gangrena complicata a dintilor temporari (molari)
-se manifesta sub forma de patologia furcatiei cu debut si evolutie in spatiu radicular,
exteriorizare spatiu interadicular la 2-3 mm de marginea gingivala si se poate asocia cu
gingivita
Tratament: conservativ -> in functie de stadiu, prezenta, etc sau extractie
-igiena orala riguroasa

Gingivita cronica
-poate fi localizata sau generalizata
-apare ca si o complicatie a gingivitei acute acolo unde persista factori iritativi, leziunile
carioasa,obturatiile incorecte,persista disfunctiile si parafunctiile, inactivitate masticatorie
-in schimb fenomenele inflamatorii gingivale sunt canotate doar la nivelul parodontiului
de invelis fara a cuprinde ligamentul supraalveolar

52

Recesiunile gingivale (retractiile)
Cauze:
-depozite de tartru
-periaje dentare traumatizante
-anomalii dentomaxilare (angrenaj invers)
-trauma ocluzala
-parafunctii ->obiceiuri vicioase
-frenuri cu insertie inalta
Tratament:
-indapartarea factorului cauzal
-gingivoplastii/grefe gingivale

Hiperplazia gingivala medicamentoasa
-forma proliferativa
-intra in categoria parodontoamelor hiperplazice
-marire in volum a gingiei ce poate avea o consistenta normala, aspect neted, nedureroasa,
dar poate cuprinde in intregime coroanele dentare
-apare in special in tratamentul cu difenilfenatoina (la epileptici)
Tratament:
-inlocuirea medicatiei cu una care sa nu dea raspuns parodontal
-daca e cazul gingivectomii

Hiperplazia gingivala idiopatica (fibromatoza gingivala, elefantiazis gingival)
-caracter familial
-gingie augumentata (marita in volum)
-aspect neted, nedureroasa
-se extinde pe fetele ocluzale
-apare durerea datorita traumatizarii din timpul masticatiei
-poate fi traumatizata EPULIS
Tratament:
-chirurgical
-igiena, instructaj periaj

Parodontita marginala cronica superficiala - apare in prezenta unor factori iritativi
persistenti asociati cu placa mucobacteriana abundenta atat la dintii temporari cat si la cei
permanenti
Simptomatologie subiectiva:
• marginea gingivala congestionata, sangeranda, inflamata
• senzatia de tensiune in maxilar, senzatie de egresiune a dintilor
• halena
Simptomatologie obiectiva:
• congestia gingivala, mucoasa edematiata
• secretie seroasa in santul gingival, sangerare la palpare
• pungi parodontale false intrucat insertia epiteliala isi pastreaza pozitia
• un proces de halistereza (=fuga sarurilor minerale) la nivelul limbusului
alveolar

53

Radiologic – ciupirea limbusului alveolar (septul osos interdentar), proces ce
evolueaza de la suprafata spre profunzime si din centru spre periferie;
Histologic - are loc marirea patului vascular la nivelul desmodontiului
-insertia epiteliului ramane deasupra ligamentelor supraalveolare
-poate prezenta zone de ulceratie ce se transforma ulterior in tesut granulomatos

Parodontita marginala cronica profunda – procesele inflamatorii se extind in
parodontiul de sustinere;
Simptomatologie subiectiva - dureri intense;
Simptomatologie obiectiva:
• papile accentuat edematiate, violacee, sangerande
• senzatia ca se detaseaza de pe dinte
• retractie gingivala cu pungi parodontale adevarate, de adancimi variabile
• interferente ocluzale
• evolueaza in profunzime
Histologic:
• in parodontiul de sustinere apar distructii ale ligamentelor dento-alveolare
cu compromiterea insertiei epiteliale care coboara
• necroze ale cementului radicular
Radiologic - atrofia verticala si orizontala a osului alveolar
Tratament: inlaturarea factorului cauzal, periaj, badijonari, chiuretaj pungi

Forme distrofice (parodontoze juvenile) – rare la copii <0,1% se poate instala in
adolsescenta;
• - apar localizat la nivelul M I sau I permanenti dar exista mai rar si forme
generalizate;
Simptomatologie:
• atrofie orizontala progresiva a osului alveolar
• mobilitate dentara
• migrari dentare
• retractii gingivale (recesiuni) progresive
Exista o forma de atrofie idiopatica a osului alveolar care apare doar pe fetele V ale
radacinilor in special in zona I, C ducand treptat la descoperirea radacinii, dintii nefiind
mobili. Factori agravanti sunt tratamente ortodontice incorecte, periaje traumatizante,
frenuri inalt inserate.

Forme mixte (degenerativ-inflamatorii) = Parodontopatia acuta juvenila = sindromul
Papillon Lefevre
• - afectiune foarte grava, poate sa fie localizata sau generalizata la copii;
• - este mai frecvent localizata la M si I simetric, poate debuta si sub varsta
de 10ani;
• - apare la adolescent si la adultul tanar apar mai frecvent forme generalizate;
Etiologie:
• bacili de tipul actinomycetes comitans
• consangvinitate
• scaderea fosfatazei alcaline

54

• deficite imunologice
Simptomatologie:
• evolutie rapida a unor pungi osoase
• secretie seropurulenta care se extinde in profunzime, halena
• distructii masive ale osului alveolar  mobilitate dentara progresiva 
eliminarea dintilor
• hipercheratoza palmo-plantara
Radiologic:dintii parca plutesc, intr-un os redus dimensional
Tratament: chiuretaj, badijonari, igiena riguroasa, etiologic

Manifestari parodontale in afectiuni generale - starea de sanatate a parodontiului
poate fi un indicator al starii de sanatate al organismului:
• in bolile contagioase ale copilariei apar frecvent gingivite, in amigdalite
existand focarul microbian la nivelul orofaringelui care poate genera, agrava sau intretine
o gingivita sau parodontita;
• in diabetul juvenil apare parodontopatia specifica diabetica cu pungi osoase,
secretii, mobilitate dentara, xerostomie;
• la adolescent poate sa apara gingivita ulcero-necrotica in conditii de scadere
a rezistentei organismului asociata cu o igiena orala precara;
• in leucemia acuta apare hiperplazie gingivala initial pe fetele V si apoi pe
cele O ale dintilor;
- gingia este palida cu zone ulcero-necrotice, foarte dureroasa, sangeranda
la cea mai mica atingere, mobilitate dentaraperiaje dese si cu peri moi, sangerari chiar si
spontane;
- se insoteste de adenopatie laterocervicala, stare generala alterata;
• in leucemia cronica apare hiperplazie gingivala cu margini gingivale
necrozate, hemoragii spontane si provocate, durere intensa;

• Traumatismele dento-parodontale

- apar frecvent atat in dentatia temporara cat si in dentatia mixta si
permanenta la adolescent;
- intereseaza cu precadere zona frontala (zona incisivo-canina), cei mai
afectati fiind IC superiori, apoi IL superiori si apoi IC inferiori;
- apare cu o frecventa mai mare la baieti:
• mai ales in primul an de viata cand se invata mersul sau in caderi din pat in
timp ce sug biberonul (factor ,,contondent”)
• o frecventa crescuta in perioada 7-9 ani interesand zona frontala (incisivii
permanenti sunt in perioada de formare si dezvoltare)
Etiologie:
• accidente de joaca, sport, circulatie
• agresiune
Sistematizarea traumatismelor se poate face in functie de mai multi factori:
• varsta pacientului (dentatie temporara/permanenta)
• etapa evolutiva a dintelui respectiv:
• faza de mugure

55

• faza de dinte temporar: tanar, matur, rizaliza fiziologica
• dinte permanent: radacina in curs de formare sau complet formata
• structurile interesate: smalt, dentina, pulpa, cement, desmodontiu, os
alveolar
• leziuni asociate
• gravitatea leziunilor
• momentul prezentarii ( timpul scurs de la impact pana la prezentare in
serviciu clinic)

In functie de tipul de leziune se disting:

Contuzia = leziune cu o distructie partiala a ligamentelor periodontale care sunt
comprimate intre cement si peretele alveolar  spatiul periodontal devine insuficient 
apar fenomene usoare inflamatorii asociate;
• Simptomatologia subiectiva este redusa, astfel incat pacientii se prezinta
tardiv, la momentul examinarii se constata complicatii date si anume pierderea vitalitatii,
rezorbtii radiculare, abcese

Luxatia = leziuni mai grave: apare o deplasare a celor doua suprafete articulare una fata
de cealalta (cement si perete alveolar) cu modificarea anatomiei spatiului periodontal 
fenomene inflamatorii asociate; poate sa fie:
• luxatie partiala (subluxatia) - apare mobilitate dentara de diferite grade,
sensibilitate la atingere, hipersensibilitate la teste, modificari ale spatiului parodontal;
• luxatie totala (luxatie completa) - apare distructia completa a spatiului
periodontal cu intruzie sau cu eliminarea/avulsia dintelui respectiv: pacientul se prezinta
cu dintele in mana  trebuie explorata alveola pt a diagnostica eventuale fracturi ale
peretilor;

Fractura = solutie de continuitate la nivelul tesuturilor dentare putand interesa smalt,
dentina, cement, pulpa; poate sa fie:
• fractura coronara – poate interesa un cuspid, 1/3 incizala, mijlocie sau
cervicala;
- apare sensibilitate la agenti fizici, chimici, mecanici  creste cu
atat mai mult cu cat expunerea la dentina este mai mare;
• fractura radiculara – intereseaza dintii copiilor mai mari dupa terminarea
dezvoltarii radacinii la nivelul:
• 1/3 apicala – sunt descoperite doar radiologic la fel ca si fracturile cu o linie
oblica;
• 1/3 medie – apare o mobilitate anormala a coroanei, evidentiata radiologic;
pot aparea si procese infectioase;
• 1/3 cervicala - apare o mobilitate anormala a coroanei, evidentiata
radiologic; pot aparea si procese infectioase;
• fractura corono-radiculara – separa dintele in mai multe fragmente

• forme asociate – fracturile si luxatiile se pot asocia cu leziuni ale partilor
moi sau cu fracturi ale proceselor alveolare (ridica probleme de profilaxie antitetanica);

56

- pot fi implicate si leziuni regionale sau
generale;
- la copii osul alveolar si mai ales cel spongios are trabecule largi, spatii
medulare largi, elasticitate mare astfel incat la dintii temporari apar mai rar fracturi si mai
frecvent luxatii si subluxatii;

Clasificarea leziunilor dento-parodontale:
Clasificarea lui Ellis:
• clasa I = fractura smaltului si/sau superficiala in dentina
• clasa a II-a = fractura smaltului si a dentinei in profunzime
• clasa a III-a = fractura coronara complicata (smalt, dentina, pulpa)
• clasa a IV-a = fractura coronara completa cu pierderea coroanei

Clasificarea Godya:
• 0 = fisura in smalt
• 1 = fractura in smalt
• 2 = fractura in smalt si a dentinei fara interesarea pulpei
• 3 = fractura in smalt, dentina si pulpa
• 4 = fractura in dentina, cement
• 5 = fractura in dentina, cement, pulpa
• 6 = fractura radiculara
• 7 = subluxatie
• 8 = luxatie partiala
• 9 = deplasare laterala a dintelui
• 10 = intruzia dintelui
• 11 = extruzia dintelui
• 12 = avulsia dintelui

Clasificare WHO (World Health Organization):
• Fracturi ale smaltului
• Fractura coronara necomplicata (smalt si dentina)
• Fractura coronara complicata
• Fractura corono-radiculara
• Fractura radiculara

In multe situatii se asociaza mai multe forme clinice si anume:
 fractura coronara + subluxatie
 fractura radiculara + luxatie / subluxatie
 leziuni ale partilor moi + fracturi ale osului alveolar

Traumatismele dintilor temporari

 avand in vedere particularitatile morfo-functionale si structurale ale dintilor temporari si
osului alveolar in perioada copilariei (spatii trabeculare largi, laxitate) predomina luxatia
si subluxatia

57

 avand in vedere particularitatile de dezvoltare psihologice a copilului (in perioada
eruptiei dintilor temporari se invata mersul; curiozitate exagerata fata de mediu;
imposibilitatea anticiparii potentialelor pericole de catre copii) face ca frecventa
traumatismelor dento-parodontale sa fie foarte frecvente astfel incat peste 51% din
traumatismele dento=parodontale intereseaza dintii temporari
 factori determinanti ai traumatismului:
o invatarea mersului
o activitatea de joaca
 frecventa mai mare la baieti (64%)
 peste 95% din traumatisme intereseaza zona anterioara a arcadelor
 daca traumatismul este grav, se prezinta imediat la urgente
 daca traumatismul este mai usor, se prezinta tardiv astfel incat se poate face doarun
diagnostic retrospectiv astfel incat se vor trata consecintele traumatismului

Consultatia:
 are loc in conditiile aparitiei unui impact emotional crescut asupra parintilor /
apartinatorilor mai ales in zona frontala (sunt preocupati de estetica, fonatie, masticatie)
 obiectivul major este legat de consecintele traumatismului dintelui temporar asupra
mugurelui dintelui permanent succesional
 la prezentarea in serviciul de specialitate se incearca sa se obtina informatii legate de:
o modul de producere al traumatismului
o timpul scurs de la traumatism pana la prezentarea in serviciul de specialitate
o leziuni asociate

 se are in vedere inca de la prima consultatie reducerea inflamatiei si controlul infectiei,
hemostaza
 se va efectua cat mai repede un examen radiologic cu care se va evalua:
o directia liniei de fractura
o leziuni parodontale
o leziuni ale osului alveolar
o stadiul de evolutie al dintelui temporar
o prezenta / absenta mugurelui dintelui succesional
o gradul de dezvoltare al acestuia, pozitia
o raportul dintre radacina dintelui temporar si mugurele dintelui succesional
 toti acesti factori orienteaza conduita terapeutica si in plus se va tine cont de prezenta /
absenta anomaliilor dento-maxilare, posibilitatea migrarilor dentare, interferente ocluzale,
disfunctii / parafunctii / obiceiuri vicioase

Tratament:
In functie de forma clinica:
a) fractura coronara in smalt
o netezirea marginilor anfractuoase se smalt, cu freza activa, fara presiune
o fluorizare locala
o igiena oro-dentara riguroasa
o alimentatie cario-profilactica

58

b) fractura coronara in smalt + dentina
o reconstituire coronara cu respectarea principiului protectiei pulpare
o controale periodice
o teste de vitalitate
o igiena oro-dentara riguroasa
o alimentatie cario-profilactica

c) fractura coronara complicata in smalt + dentina + pulpa
o in functie de stadiul de evolutie a dintelui temporar, timpul ramas pana la exfolierea
fiziologica se poate recurge la tratament conservativ sau chirurgical
o in stadiul I sau II se recomanda tratament conservativ (pulpotomie, pulpectomie) cu
dispensarizare, examen radiologic periodic pentru a analiza desfasurarea procesului
de rizaliza, controlul infectiei periapicale
o traumatisme grave la dintii in stadiul III – extractia; se va analiza necesitatea aplicarii
unui mentinator de spatiu, anomalii dento-maxilare

d) fractura corono-radiculara
o extractie dentara + evaluarea necesitatii aplicarii unui mentinator de spatiu

e) fractura radiculara
o decizie terapeutica in functie de:
✓ sediul liniei de fractura: 1/3 apicala, 1/3 medie sau 1/3 cervicala
✓ directia liniei de fractura: orizontala sau oblica
✓ mobilitatea fragmentului coronar
✓ deplasari dentare

1) fracturi radiculare fara deplasare si cu mobilitate minima se poate mentine situatia cu
igiena oro-dentara, evitarea alimentelor dure, lipicioase, evitarea masticatiei active in
zona respectiva, evitarea inciziei la nivelul dintilor respectivi

2) fracturi radiculare cu deplasarea fragmentului si mobilitate dentara: in functie de sediul
si directia liniei de fractura se poate extrage fragmentul coronar si se pastreaza
fragmentul radicular; tratament endo corect (Ca(OH)2 repetat sa MTA, pasta Walkoff +
oxid de Zn) + coroana de substitutie, igiena oro-dentara

3) mobilitate accentuata + linie de fractura aproape de apex – extractie

Subluxatia
 fara deplasare dentara, dar se poate asocia cu usoara mobilitate dentara
 se pastreaza dintele, sisteme de contentie (mai rar)
 igiena oro-dentara riguroasa
 evitarea alimentelor lipicioase
 evitarea inciziei
 eliminarea contactului ocluzal

59

Luxatia
 deplasarea dintelui + mobilitatea dentara uneori accentuata
 se repozitioneaza dintele sub anestezie locala
 se aplica un sistem de contentie 7-10 zile
 se poate utiliza aparat ortodontic cand apcientul este purtator de acest aparat atat pentru
contentie cat si pentru repozitionare
 igiena oro-dentara riguroasa
 evitarea masticatiei active, incizie, alimente dure, lipicioase
 eliminarea contactului ocluzal
 apare in traumatisme cu forta de intensitate mare
 in functie de intensitatea si directia fortei avem:

1) intruzie
 frecventa in timpul invatarii mersului si accidentelor de joaca
 se asteapta reluarea eruptiei spontane a dintelui care se intampla in cateva zile, maxim 2
saptamani
 la dintii temporari in stadiul I se intampla mai frecvent reluarea eruptiei
 in functie de gravitatea intruziei si de deplasarea radacinii dintelui temporar se ia decizia
de extractie sau nu
 intr-o intruzie grava cu deplasare spre P / L a radacinii se va recurge la extractia dintelui
temporar pentru a reduce la maxim riscurile consecintelor asupra mugurelui dintelui
succesional
 intruziile se asociaza frecvent cu anchiloze dento-alveolare → obstacol in calea eruptiei
dintelui permanent

2) extruzia
 repozitionare sub anestezie locala astfel incat sa fie eliminate orice interferente ocluzale
 sistem de contentie / aparat ortodontic la purtatori
 igiena oro-dentara riguroasa
 evitarea alimentleor dure, lipicioase 1-2 saptamani
 evitarea inciziei

3) avulsia
 chiar daca pacientul se prezinta imediat in serviciul de specialitate si dintele este pastrat
in conditii corecte nu se recurge la reimplantare pentru ca se pot produce necroze si
rezorbtii radiculare patologice + mentinatoare de spatiu, monitorizare

Consecintele traumatismelor dintilor temporari
I. asupra dintelui temporar insusi:
 modificari de culoare:
o discromii, imdeiat posttraumatic dar ar trebui vazuta starea dintelui pretraumatism
o pot fi reversibile in stadiul I si II uneori
o daca apar in stadiul III, ireversibile – tratament endodontic, conservativ, controlul
radiologic al infectiei periapicale

60

o obliterari ale camerei pulpare: dinte galbui si opac, nu se trateaza, nu afecteaza
rizaliza astfel incat dintele se pastreaza, necesita dispensarizare

 rezorbtii accelerate:
o eliminarea rapida posttraumatica a dintelui: masura preventiva: tratament endo corect;
daca s-a ajuns la pierderea precoce + mentinatoare de spatiu
o rizaliza tardiva: in cazul intruziilor care se asociaza cu anchiloza dento-alveolara cand
este ingreunat procesul de rizaliza → dinte temporar persistent

II. asupra mugurelui dintelui succesional
 in functie de:
o varsta
o gravitate
o directia fortei
o distanta dintre radacina dintelui temporar si mugure
o stadiul de evolutie al mugurelui

 traumatismele aparute in jurul varstei de 3 ani au consecinte asupra mugurelui:
o hipoplazii de smalt
o malformatii coronare
o modificari de culoare
o angulatii coronare
o dilacerari corono-radiculare
o angulatii radiculare
o modificari de pozitie: ectopii, incluzii, transpozitii
o tulburari de varsta de eruptie

 succesul abordarii terapeutice si prognosticul pe termen lung sunt influentate de:
o stadiul de evolutie al dintilor temporari si permanenti
o intensitatea si directia fortei (amploarea traumatismului)
o momentul prezentarii in serviciul de specialitate
o cooperarea pacientului cu respectarea recomandarilor
o calitatea contentiei si respectarea intervalului
o prezentarea la controale periodice

Traumatismele dento-parodontale ale dintilor permanenti

 frecventa crescuta in copilarie si adolescenta
 1/3 dintre copii si sdolescenti sunt afectati
 80% afecteaza zona frontala
 predomina fracturile
 este foarte important timpul scurs de la traumatism pana la prezentare (traumatisme
severe – timp scurt pana la prezentare; traumatisme usoare – tardiv; tratamentul
consecintelor)
 impact emotional mare asupra pacientilor si apartinatorilor

61

 in perioada scolara sunt importante: fizionomie, fonatie

Anamneza cat mai completa:
 locul si circumstantele accidentului
 momentul producerii accidentului
 modificari ale starii generale: alterarea starii generale, pierderea constientei, dureri de
cap, oculare, leziuni asociate ale fetei
 examen exooral: investigatii amanuntite in ceea ce priveste asocierile cu contuzii, fracturi
ale oaselor fetei, leziuni ATM cu disfunctii articulare
 examen endooral: cu scrupulozitate cuprinzand intreaga cavitate orala si nu doar dintii
traumatizati (la dintii traumatizati: inspectie, palpare fara presiune exagerata, mobilitate,
zona si cantitatea de tesuturi lezate, starea tesuturilor restante, leziuni asociate gingivale)
 teste de vitalitate si percutia sunt neconcludente imediat posttraumatic (relevante la 2-3
saptamani dupa traumatism)
 examen radiologic:
o panoramica
o retroalveolare din mai multe incidente
o evaluam:
✓ sediul si directia liniei de fractura
✓ raportul liniei cu camera pulpara
✓ dimensiunea spatiului periodontal
✓ leziuni asociate ale osului alveolar
✓ gradul de formare a radacinii
✓ starea apexului

Traumatismele dintilor permanent tineri

Abordarea terapeutica e influentata de urmatorii factori:
-momentul prezentarii -> timpul scurs de la traumatism pana la prezentare
-starea odontala a dintelui premergatoare traumatismului
-posibilitatile de pastrare a vitalitatii dintelui
-de gravitatea traumatismului
-de gradul de afectare ale partilor moi
-de stadiul de dezvoltare a radacinilor si situatia apexului
-de starea de iginena orala
-posibilitatea la controale
Abordarea terapeutica difera in functie de tipul de leziune:
Fracturile coronare pot fi simple sau complicate
In functie de extindere avem:
• Fractura coronara superficiala in smalt
-netezire
-fluorizari cu geluri, lacuri, solutii
-cu recomandari de igiena, instructaj de periaj, evitarea unor alimente cariogene
-daca se asociaza o luxatie partiala se va imobiliza dintele respectiv

62

• Fractura coronara profunda in smalt
-se recurge la o consituire coronara cu materiale care sa respecte principiile biologice

• Fractura coronara cu interesarea smaltului si dentinei:
- reconstituire coronara inclusiv cu fragmentul dentar detasat cu compozit
respectand criteriile biologice cu protejarea pulpei;
-control periodic -> pt a testa vitalitatea + continuare formare radacina
-iginea oro-dentara

• Fractura coronara complicata cu deschiderea camerei pulpare
-pulpotomie
-control la 6 saptamani, pt 6 luni
-se testeaza daca s-a format acea punte calcifiata si daca s-a continuat formarea acesteia
-testele de vitalitate se fac la 7-14 zile
-chiar daca raspunde pozitiv, exista un risc de mortificare
-daca se prezinta cu fragment lipsa, acesta poate fi reatasat
-de multe ori cerintele estetice ale apartinatorilor si pacientilor sunt ferme, dar acestea se
combina cu principiile biologice : pastrarea vitalitatii, economie de testut dentar

• Fractura corono-radiculara
Abordarea terapeutica se face in functie de :
-directia liniei de fractura, raportul coroana-radacina, anatomia radiculara, gradul de
formare a radacinii, alterarea suportului osos, starea parodontiului, diametrul canalului
radicular, igiena, cooperare, posibilitatea de prezentare la controale
-abordare ca la dintii temporari: se poate pastra fragmentul coronar pana la inchiderea liniei
de fractura
Luxatiile
- sunt in functie de mobilitate, de gradul de formare, amploarea traumatismului
- posibilitatea de colaborare cu pacientul
• Subluxatiile (luxatia partiala)
-se deplaseaza dintele in alveola se modifica raportul radacina alveola
-in functie de gradul de mobilitate => sistem de imobilizare pentru 7-10 zile cu recomandari
pentru igiena corecta, instructaj de periaj, evitarea unei masticatii in zona respectiva
-daca mobilitatea este usoara nu aplicam nimic
• Luxatia totala
-cu intruzie- se asteapta reluarea eruptiei spontane a dintelui (se intampla in maxim o
saptamana)
-daca intruzia este grava -> extractie
Luxatie cu extruzie
-repozitionare cu anestezie
-sistem de contetie 10-14 zile
-daca e avulsie (eliminat complet din aleola) => reimplantarea in functie de momentul
prezentarii, de conditiile de pastrare + transport a dintelui, de gradul de afectare al alveolei,
de gradul de formare a radacinii

63

-daca se prezinta si se pastreaza corespunzator dintele se poate face reimplantarea fara
dentalizarea dintelui
-daca pacientul se prezinta dupa 2-3h se recurge in prealabil la devitalizare
-obligatoriu dupa implantare ->imobilizare -> 10-14 zile, in unele situatii pana la 8
saptamani
-igiena oro-dentara riguroasa, evitare masticatiei rapide
-antiinflamatoare si antibioterapie

Consecinte ale traumatismelor dintilor permanenti asupra lor:
-dupa reimplantare -> anchiloza dento-alveolara
-mortificare pulpara
-obliterari calcice
-modificari cromatice
-rizaliza patologica
-alterare suport osos

• Sistemele de contentie - calitati
-imediat si usor aplicabil
-sa permita o buna igienizare
-atraumatic
-sa asigure o pozitie corecta a dintelui
-sa nu produca traumatisme parodontale
-sa nu genereze influente ocluzale
-sa fie acceptabil din punct de vedere estetic
-sa permita accesul in cazul necesitatii unui tratament endodontic
-atele
-sine de imobilizare
-lingaturi
-anumite elemente ale aparatelor orto la pacientii purtatori
-gutiere termoformate

Sine de imobilizare
-arcuri ortodontice
-se aplica pe dinti prin colare (cu compozit) pe fetele vestibulare
-se aplica la pacientii la care exista cond pt colare (uscare, izolare) si la cei cu igiena orala
buna
-se coleaza cu compozit
-trebuie sa cuprinda 2-3 dinti de-o parte si de alta a dintilor (interesati in traumatism)

Gutiere
-necesita etapa de amprentare ce nu poate fi facuta la prima consultatie
-poate fi si totala dar si doar pe sectorul unde e prezent traumatismul
-se cimenteaza pentru reducerea riscului de pierdere a vitalitatii si reducerea disconfortului
la pacient
-se tine 7-10-14 zile
-cimentarea se face cu CIS

64

Tratamentul trebuie sa fie corect aplicat, adaptat situatiei clinice

• Tratamentul protetic la copii si adolescenti

• - are particularitati fata de tratamentul protetic la adulti legate de faptul ca:
• trebuie sa permita cresterea fiziologica a ADM
• are caracter temporar fata de adult – la 16-17 ani se face tratament propriu-
zis

• Indicatiile unui tratament protetic:
• distructii coronare masive
• traumatisme dentare
• complicatii ale cariei dentare care duc la pierderea precoce a dintilor
temporari si a celor permanenti tineri
• hipodontii reduse sau extinse
• anomalii de forma, structura, culoare
• anomalii dento-maxilare in care tratamentul protetic este un adjuvant al
tratamentului ortodontic

• Tratamentul protetic este specific in functie de tipul de dentatie:
• temporara
• mixta
• permanenta timpurie

In dentitia temporara
-timpul pana la exfolierea fiziologica
-gradul de afectare a tesuturilor coronare
-gradul de rizaliza
-calitatea testurilor dentare restante
-colaborare cu pacientul
-igiena

Zona anterioara - rol
-fizionomie
-fonatie
-crestere alveolara
-masticatie
-de inhibare a disfunctiilor, parafunctiilor, obiceiuri vicioase (prevenire a interpozitiei partilor moi)
Tehnici
coroane prefabricate
-in cabinet : inclusiv zirconiu
-continatoare de spatiu

65

-coroanele trebuie sa refaca morfologia corecta a dintelui avand o rezistenta mai buna decat o
obturatie
-mentinatorele de spatiu se conf cu dintii artificiali, pot fi mobile sub forma unei placi acrilice sau
fixe, care se coleaza pe canin, pe care se aplica incisivii artificiali

Zona laterala a arcadei
-masticatorie
-mentinere DVO
-crestere maxilare
-mentinatori spatiu
Mijloace preventive
-inlay, onlay
-inele ortodontice
-coroane de invelis: prefabricate sau conf mai rar in lat
-mentinatoare de spatiu
Inele ortodontice
-refac morfologia fetelor laterale ale dintelui, mai putin fata ocluzala
-se cimenteaza cu CIS
Coroanele
-anatomoforme
-pe marimi
-se adapteaza cervical
-necesita slefuire minima
-inainte de cimentare -> trat odontal corect
Avantaj-> refac foarte bine morfofunctionalitatea coronara
Mentinatoare de spatiu - fixe si mobile(sunt cele folosite)
- cele fixe -> mai rar recomandate la copii datorita igienii deficitare, se cimenteaza pe M6 pana
la PM1 sau M1 temp (cand lipseste M2 temp)

Tratamentul protetic in dentatia mixta

Se folosesc:
-coroane
-fatete
-inlay/onlay
-mentinatoare de spatiu

Zona anterioara:
-se tine cont de principiile biologice in cazul dintilor vitali
-economia de t. dentar
-pe un dinte devital se poate aplica coroana, fateta, ca pe un dinte adult
Zona de sprijin
-coroane
-inele orto

66

-inlay/onlay
-mentinatoare de spatiu
-M6 este adesea compromis, se face orice este posibil pentru recuperarea lui, coroane,
incrustatii

• Tratamentul protetic in dentatia definitiva
-caracter pregatitor pana la inchiderea proceselor de crestere
Reguli
- sa permita cresterea
-sa refaca functionalitatea aparatului dentomaxilar
-respectarea principiilor biomecanice, biofunctionale
-respectarea ciclului de crestere ale masivului facial
-sa tina cont de prezenta unor anomalii ale dintelui
Mijloace
-coroane
-fatete
-incrustatii
-punti
-mentinatoare de spatiu
-coroanele nu se aplica pe dintele vital
-fatele contraindicate pe devitali
-punctile se inlocuiesc periodic in functie de varsta pacientului
-implanturile sunt actualmente contraindicate pana la inchiderea perioadei de crestere

About This Presentation

Slide Content

Tags

Categories

Download

Quick Actions

Statistics

Related Slideshows

Pedo final word

About This Presentation

Slide Content

Slide 1

Slide 2

Slide 3

Slide 4

Slide 5

Slide 6

Slide 7

Slide 8

Slide 9

Slide 10

Slide 11

Slide 12

Slide 13

Slide 14

Slide 15

Slide 16

Slide 17

Slide 18

Slide 19

Slide 20

Slide 21

Slide 22

Slide 23

Slide 24

Slide 25

Slide 26

Slide 27

Slide 28

Slide 29

Slide 30

Slide 31

Slide 32

Slide 33

Slide 34

Slide 35

Slide 36

Slide 37

Slide 38

Slide 39

Slide 40

Slide 41

Slide 42

Slide 43

Slide 44

Slide 45

Slide 46

Slide 47

Slide 48

Slide 49

Slide 50

Slide 51

Slide 52

Slide 53

Slide 54

Slide 55

Slide 56

Slide 57

Slide 58

Slide 59

Slide 60

Slide 61

Slide 62

Slide 63

Slide 64

Slide 65

Slide 66

Tags

Categories

Download

Quick Actions

Statistics

Related Slideshows

The Sale Of Goods Acts,1930 (Conditions &amp; Warranties)

INDIAN PARTNERSHIP ACT 1932 - OVERVIEWS

INCUMPLIMIENTO DE PAGO - AUTOR JOSÉ MARÍA PACORI CARI

AMBITO APLICACION 728 - AUTOR JOSÉ MARÍA PACORI CARI

DOCUMENTOS GESTIÓN INSTITUCIONAL RELACIÓN LABORAL PÚBLICA - AUTOR JOSÉ MARÍA PACORI CARI

The Sale Of Goods Acts,1930 (Conditions & Warranties)